Dreptul Comertului International Ionut PopaCurs 25.02.201410
grile + redactionaleBibliografie: Alexandru Sitaru- bucuresti (
facultativ ) Cursurile
Definirea comertului international- se determina elementele
strucuturale ale DCI: obiect, sursele ei si scopul DCIPrecizare
preliminara: DCI se bazeaza pe o pluralitate de surse, de o
diversitate extrema care face sa fie relativa orice definitie a
DCI, de aceea se evita de regula emiterea unei simple definitii si
se favorizeaza analiza elementelor structurale ale DCI.
Prima sectiune - obiectSectiunea doi - sursele/ izvoarele
DCISectiunea 3 - Scopul comertului international
Obiectul dreptului comertului internationalSub aspect
substantial-obiectul DCI este desemnat prin notiuni ca afaceri
internationale sau comert international. Sub acelasi aspect -
obiectul cuprinde o multitudine de operatiuni, putand fi vorba
de:a. Contracte internationale care privesc schimbul de marfuri,
vanzarea internationala de marfuri etcb. Contracte care organizeaza
interpunerea in circuitul comercial, c. de mandat, comision,
agentie, distributie, franciza etcc. Contracte care organizeaza
transportul marfurilor spre un sector care ocupa un loc
preponderent in cadrul DCId. O serie de contracte al caror continut
este juridic si nu neaparat economic (inclusiv clauze contractuale:
cl. compromisorie, cl. evictio iuris, cl. privind solutionarea
alternativa a disputelor)e. Include si dreptul transnational
elaborat de anumite organizatii internationale - vezi dreptul
organizatiei mondiale a comertului, dreptul fondului monetar
international etcf. Include si o serie de proceduri, contractuale
sau institutionale de interes pt. solutionarea litigiilor
internationale: procedura judiciara internationala, arbitrajul
international, alternative dispute resolutionDin perspectiva
participantilor la DCI, DCI ar include o suma de raporturi juridice
cu continut economic care implica subiecti extrem de variati de la
simple p.f. implicate in comertul international (achizitionarea de
un tert pe o piata de capital strain, dr. consumului internat,
comertul electronic) pana la state care particicpa in calitate de
subiecti privati la raporturi comerciale internationale - vezi
modelul contr. de concesiune internationala, join venture. Deci
actorii preponderenti ai comertului international sunt societati
comerciale singure sau grupate in diverse formule prosocietare
(grupuri de interes economic, holding-uri, societatea
europeana).
Din perspectiva specificitatii obiectului se distinge de regula
o trasatura comuna a sectoareleor juridice care compun obiectul
sau: internationalitatea. Tocmai aceasta trasatura comuna a
constituit premisa juridica a elaborarii a cel putin doua definitii
ale DCI- o definitie juridica si una economica.Definitia juridica
porneste de la premisa ca toate raporturile juridice trebuie si pot
fi supuse unei legi nationale, indiferent daca acestea au sau nu un
element de extraneitate. In esenta aceasta definitie corespunde
perspectivei dreptului international privat si se bazeaza pe
mecanismul: calificare primara, norma conflictuala, trimitere,
retrimitere drept national. Rezulta ca definitia citata neaga in
realitate fenomenul emergentei unei reguli uniforme anationala cum
ar fi dreptul transnational al organizatiilor internat sau cum ar
fi lex mercatoria (=sume de principii si reguli construite de
comunitatea afaceristilor internationali pe care toti le respecta,
fara ca o autoritate statala sa le impuna asta).Definitia economica
a DCI - s-a spus in contextul acestor teze ca DCI este acea forma
de drept care intereseaza economia mai multor tari si care permite
identificarea unor reguli uniforme specifice. Accentul, in
consecinta, cade pe internationalitatea economica si nu pe cea pur
juridica. Meritul incercarii de definire = permite identificarea
unui drept uniform partial al comertului international, relativ
independent de cel al legilor nationale.
Sursele Dreptului Comertului InternationalSpre deosebire de
izvoarele altor ramuri de drept, DCI se bazeaza pe doua reguli de
baza - pluralism si democratie la nivelul elaborarii normelor
incidente ( in dreptul civil - sursa unitara - ex Codul
civil)Pluralism - dr. elaborat de organizatiile internationale
private/publice, norme nationale cu aplicare internationala ( norme
nationale care nu au fost concepute pt. aplicare internationala,
dar care se aplica) dr. transnationalNormele sunt si ele valori,
produse, care circula intre parti. Rezulta ca partile pot alege
aplicare diferitelor norme. Ele trebuie sa se aplice la exigentele
partilor.In functie de diverse ctiterii opereaza diferite
clasificari in DCI. Indeobeste se foloseste clasificarea care
distinge intre asa zisele surse pluraliste si lex mercatoria (e
specifica autorilor francezi si o parte a autorilor germani).
- A doua clasificare - pe originea edictarii normei - distinge
intre sursele interne si priveste reguli care provin din interiorul
comertului international si care se mai numesc surse-procedeu si
cealalta categorie a surselor externe care provin din exteriorul
dreptului comertului international si care se cheama surse-reguli.
Surse interne - contractul, uzantele, principiile comerciale
internationale.
Contractul - e sursa de drept? Da.
- La nivel individual contractul se impune partilor in virtutea
principiului pacta sunt servanda.
- La nivel colectiv - contractul are din nou vocatia de a fi
sursa de drept mai ales in numeroasele situatii in care avem de a
face cu contracte sau clauze contractuale cu un mare grad de
repetativitate sau cu un mare grad de noutate.
Ex: modele de contracte la vanzare, sau inspiratii din alte
contr., la franciza etc.- standardizare contractuala
modernizareContractul e un fel de rezervor de drept care concureaza
legislatiile nationale ( normele nationale sunt in principiu
supletive, norme imperative) contractul disloca aceste norme
supletive
Uzantele internationale - sunt surse de drept ? Ca sa aiba
caracter international trebuie sa se bucure de o cunoastere
internationala.
Clasificarea a uzantelor - distinge intre uzantele partilor
(individuale) si cele comerciale. Criteriul: gradul de raspandire
al acestor uzante.
Sub diverse denumiri, uzantele sunt recunoscute ca surse de
drept in toate sistemele de drept. Diferenta de abordare a
legislatiilor priveste raportul dintre norma supletiva si
uzante.
Uzantele individuale reprezinta o serie de actiuni anterioare
ale partilor unei tranzactii comerciale care pot fi considerate ca
stabilind o baza comuna de interpretare a comportamentului partilor
din actuala tranzactie. Asadar, obisnuintele anterioare ale
partilor constituie o baza de interpretare a expresiilor
contractuale, respectiv a comportamentului partilor. Definitia
considerata astazi traditionala a uzantelor individuale provine din
universal comercial code.In esenta trebuie sa retinem ca uzantele
individuale nu sunt altceva decat niste obisnuite anterioare ale
partilor aceleasi tranzactii a caror valoare nu depaseste cercul
partilor si pt. a caror functionare nu se cere consimtamantul
expres al partilor. Premisele cu valoare de conditii pt.
identificarea unei uzante individuale ar fi urmatoarele: - e
necesar ca intre parti sa fi existat relatii comerciale anterioare
de aceeasi natura ( !!! A nu se confunda istoria relatiilor cu
negocierea precontractuala. Ambele au valoare probanta - dar doar
una completeaza contractul - si anume uzanta).- aceste relatii
comerciale anterioare sa fi existat o perioada suficienta de timp
incat sa indice obisnuita si sa presupuna un numar suficient de
tranzactii incat sa indice probabilitatea rezonabila repetarii unui
comportament similar (pot fi intalnite atat in faza formarii
contractului, cat si in faza executarii contractului. Exemplu: eu
comand marfa in 30 zile si platesc pretul in 30 zile timp de 6 ori
- cu exceptia cazului in care se specifica expres modificarea
uzantei).
Aceasta optica se intalneste in art 9 par. 1 Conventia de la
Viena, apoi regula a fost imprumutata ad literam de art. 19 par. 1
in Principiile Unidroit si in art. 1105 din Principiile Dreptului
European al Contractelor (codificare savanta - care nu are forta
obligatorie).Uzantele comerciale Conform art. 1205 - Uniform
Comercial Code = o practica/obicei care poate fi observat atat de
regulat intr-un anumit loc, profesie sau comert, incat e firesc sa
ne asteptam ca aceasta practica sa fie respectata si aplicata si in
cadrul tranzactiei in discutie. Art 9 par. 2 din Conventia de la
Viena - si art. 19 din Principiile Unidroit recunosc valoarea de
sursa de drept a uzantelor comerciale indicand in principiu ca
aplicabilitatea lor nu este subordonata unui consintamant expres al
partilor, ci este subinteleasa. (ex: lemnele - dimensiunile
standard la care sunt taiate)Uzantele comerciale prezinta cateva
trasaturi fundamentale:1. Regularitatea. Pt. a avea valoarea unei
uzante comerciale practica in discutie, e necesar sa fie respectat
in mod regulat de partile implicate in tranzactiile individuale.2.
( e si cond. de existenta) Prezumtia de cunoastere a acestei
prcatici repetitive. Astfel ea trebuie sa se bucure de o cunoastere
larga de catre cei implicati in comertul individual si, in acest
context, retinem ca prezumtia mentionata constituie in standard
obiectiv, nefiind necesara o cunoastere efectiva a uzantei pt. ca
ea sa se aplice. -!!! alti autori - mai considera premisa si
rezonabilitatea ( insusit de redactorii Principiilor Unidroit) .
Proful considera ca aceata conditie rezulta din celelalte doua.
Tema de gandire: Rolul uzantelor in dreptul contractelor
romanesti? ( in virtutea dreptului de drept international privat
derivat - ar putea ca art. 1 sa se aplice). Relatia dintre uzantele
generale din art. 1 si normele supletive? Relatia norme imperative
si uzante?
Curs 03.03.2014Uzantele: au valoarea unor reguli de drept
[ambele categorii de uzante] au rolul de a completa contractul. Dat
fiind faptul ca sunt reguli de drept, avem de a face cu o posibila
concurenta intre uzante si alte reguli de drept.E interesant
concursul dintre uzante si legile nationale ca si concursul dintre
uzante si asa-numitele cutume ale dreptului international, care
sunt considerate a fi altceva in DCI.Conflict intre o norma
nationala si o uzanta virtual aplicabila contractului. Daca e norma
supletiva, vor avea prioritate uzantele, iar daca norma e
imperativa, are prioritate. In principal, atunci cand legea
nationala e si legea forului care judeca litigiul, isi va gasi in
mod prioritar aplicabilitatea acea norma. [In materie contractuala,
normele imperative sunt foarte putine.] Uzantele comerciale au
vocatia generalizarii au vocatia de a fi aplicate in cadrul unor
raporturi juridice similare dintr-un anumit domeniu comercial.
Uzantele pot fi cu aplicabilitate localizata (limitate la o
regiune) sau delocalizata (cand privesc, de exemplu, o bransa
comerciala). In ambele cazuri, conditia e ca uzanta sa fie
cunoscuta / sa fi putut fi cunoscuta de parti.In doctrina, e
mentionata des o alta clasificare: uzantele conventionale /
generale / standardizate.U. conventionale practicile partilor
(individuale)U. generale uzantele comerciale [vocatia de
generalizare]U. standardizate reprezinta o categorie aparte. Sunt
acele reguli juridice care au fost grupate, sistematizate si, in
final, codificate de diverse organisme internationale private sau
publice, in scopul de a inlesni cunoasterea uzantelor generale.
Unul dintre aceste organisme este Camera de Comert International
Paris, care si-a arogat un oarecare drept de autorat in privinta
uzantelor standardizate. Merita amintite incoterms, regulile
uniforme in materie de credit documentar (folosite in peste 180
tari in sistemul bancar fara sa fi fost reglementate, cu exceptia a
aprox. 20 tari), clauzele standard (ex: clauza uniforma de
hardship; de forta majora), uzante standardizate in materie de
plati documentare (altele decat creditul documentar schimburi de
documente de plata).Natura uzantelor standardizate a fost pusa la
indoiala de unii autori care au subliniat ca desi uzantele
standardizate pornesc de la contemplarea uzantelor generale, ele nu
se rezuma in realitate la o culegere si sistematizare a acestora,
ci capata alura unui adevarat cod privat. Tocmai de aceea, autorii
acestei teze subliniaza faptul ca uzantele standardizate sunt mai
degraba clauze contractuale tip puse la dispozitia partilor,
inspirate din uzantele propriu-zise. O proba in acest sens o
constituie faptul ca, pentru aplicarea uzantelor standardizate este
necesara o trimitere contractuala. [exemplu: ft. putin probabil ca
un termen din incoterms sa isi gaseasca aplicabilitatea intr-un
contract, daca partile nu au facut referire la ele.] uzantele
standardizate nu sunt chiar atat de uzante... [Profu e de acord cu
aceasta opinie]Incoterms International Comercial TermsPrima
versiune: 1937 CCI ParisAstazi, se vorbeste in special de editia
din 2002. In esenta, incoterms reprezinta o suma de reguli juridice
extrem de detaliate referitoare la livrarea marfurilor (transferul
proprietarii, riscurilor, documentelor reprezentative ale
marfurilor, cheltuielile predarii si preluarii, plata asigurarilor
marfurilor, indeplinirea obligatiilor vamale si fiscale pe care le
implica o operatiune de import a marfurilor). Aceste reguli sunt
grupate in spatele unor initiale care reprezinta termenii
contractuali reprezentativi pentru o anumita clasa de clauze. Este
vorba de doua sau trei initiale din care prima mentioneaza clasa,
iar celelalte (una sau doua) specificul. Clasele evolueaza de la
clasa E (ExW exworks), pana la clasa D [?], cel mai favorabil
cumparatorului (DDP Delivery Duty Paid). Evolutia claselor
incoterms se bazeaza pe o multiplicare a obligatiilor nascute in
sarcina vanzatorului si, totodata, pe multiplicarea continua a
transportului marfurilor.ExW vanzatorul trebuie sa predea marfa la
usa fabricii [fara alte obligatii de livrare]DAF Delivered at
FrontierFOB Free on Board specifica transportului naval sau
multimodal marfurile treburie predate la bordul navei (cumparatorul
suporta costurile de debordare)DDU Delivery Duty Unpaid - livrare
cu taxe neplatitaDDP Delivery Duty Paid - livrare cu toate taxele
platiteInserarea unei clauze ExW, DDP, FOB etc nu inseamna decat un
shortcut catre un rezervor de reguli contractuale codificate.Art. 1
C. civ. (1) izvoarele dreptului: legea, uzantele si principiile
generale ale dreptului(2) ierarhie stricta!(3) in materiile
reglementate, uzantele se aplica doar acolo unde legea trimite la
ele(4) U. trebuie sa fie in acord cu ordinea publica si bunele
moravuri(5) Partea trebuie sa faca dovada existentei si continutul
uzantei. Teza a II-a uzantele certificate acele uzante constatate
si adeverite, la cerere, de catre un organism care are prin lege o
asemenea atributie (exemplu: Camera de Comert si Industrie
Teritoriala poate emite certificat de existenta a unei uzante).
CJUE spune ca U. trebuie sa se aplice cand partile le cunosteau
/ trebuiau sa le cunoasca.Austriecii fac doar o trimitere generica
la uzante, iar acestea se aplica in materie contractuala ori de
cate ori exista uzante, fara discutia noastra din art. 1.Avem si
noi ceva de genul, in materie contractuala art. 1272 C. civ. art.
1(3) nu trebuie privit cu strictete.PRINCIPIILE DCIConverg Philippe
Fouchard parintele comertului international. O analiza de dr.
comparat ne obliga sa observam ca pot fi observate cu regularitate
anumite principii comune de dezlegare a unor probleme de drept.In
principal, hotararile arbitrale au fost cele care au invocat
existenta unor principii internationale ale dreptului / principii
international recunoscute. Situatiile predilecte in care a fost
invocata existenta principiilor sunt cele in care se constata
necesitatea inlaturarii unei legi nationale care ar fi avut un
efect injust in raporturile dintre parti. Astfel, principiile au
fost invocate in seria de litigii care au opus diverse societati /
corporatii americane statului Iran. Iranul a modificat unilateral
anumite contracte private, in ceea ce priveste impartirea
profitului.
Conditiile care ar justifica identificarea unui principiu
international. Pornind de la tezele aceluiasi autor, conditiile
intelectuale pentru identificarea unui asemenea principiu sunt:a.
existenta unui grad suficient de convergenta, aceasta rezultand
dintr-o analiza de drept comparat b. principiul sa fie menit a da o
solutie justa litigiuluiart. 7 Conventia Europeana privind
Arbitrajul International, GenevaConventia de la Washington privind
litigiile internationale intre state si persoanele juridice
relative la investitiiToate regulile de arbitraj codificate trimit
si la principiile generale ale dreptului international. Exemplu:
regulile arbitrajului international CCI ParisIDENTIFICAREA
PROPRIU-ZISA A PRINCIPIILOREvident ca exista un grad de
incertitudine. 1. Principiul pacta sunt servanda contractul
incheiat nu poate fi modificat unilateral, cu exceptia unei clauze
care permite aceasta; contractul incheiat trebuie executat. In DCI,
reprezinta motorul conceptual al lex mercatoria regula arhetipala
imprimata in constiinta comerciantilor internationali
2. Principiul raspunderii internationale. Isi are originea in
afacerea Norsolor, solutionata in 1981. Cine cauzeaza un prejudiciu
trebuie sa il repare.
3. Principiul bunei-credinte. Diferenta in sistemul continental
fata de common-law unii zic ca e nesocotita in common-law, dar nu e
adevarat.
4. Exceptia de neexecutare a contractului.
5. Principiul compensarii datoriilor reciproce. Certificat in
special de instantele anglo-americane.
6. Principiul coerentei comportamentului contractual [non venire
contra factum proprium]. Daca inspectezi regulat o cladire cu
specialisti si nu spui nimic, iar dupa ce se executa ceri
rezolutiunea ctr. de antrepriza pentru ca nu e conforma cu schitele
si ceri daune-interese, actionezi impotriva propriului
comportament.
7. Principiul limitarii reparatiei prejudiciului la prejudiciul
previzibil.
8. Principiul autonomiei clauzei compormisorii. [e valabila
indiferent de continutul / contractului s.m.]
SURSELE EXTERNE ALE DCI reguli juridice care sunt impuse
activitatii comerciale internationale si vin din exteriorul
comunitatii afacerilor internationale, fiindu-i insa dedicate. Avem
de a face in mod prioritar cu legea nationala, dreptul conventiilor
internationale, dreptul privat al UE, norme transnationale de
drept.Legea nationala. Are vocatia imediata de a se aplica unui
raport comercial international, in virtutea situarii forului
(instantei). Are vocatia indirecta de a se aplica unui litigiu
international. Exista si posibilitatea unei vocatii injuste ca
legea nationala sa se aplice unui litigiu international, desi nu
era cazul. Exista si posibilitatea unei aplicari injuste care sa
duca la solutii de drept national in virtutea a ceea ce se cheama
homeward trend. [o instanta e mult mai competenta si ii e mai
confortabil sa aplice propria sa legislatie s.m.] Legea nationala
poate sa ajunga sa fie aplicabila intr-un litigiu atunci cand are
caracter de ordine publica. Relevanta in acest sens prezinta art.
3(3) din Regulamentul Roma I, privind legea aplicabila obligatiilor
contractuale care prevede, in esenta, ca partile sunt libere sa
aleaga orice lege aplicabila raporturilor contractuale, dar ca,
daca toate punctele de legatura trimit la o anumita lege nationala,
ele nu vor putea deroga de la dispozitiile imperative ale acestei
legi.Dreptul conventiilor internationale furnizeaza o suma de
reguli uniforme aplicabile raporturilor comerciale internationale,
in virtutea aderarii sau ratificarii unor conventii internationale,
asadar, in urma unei actiuni concertate a statelor. Exemplele in
materie de drept conventional sunt extrem de numeroase. Exemple:
Vanzare: 1964 Haga, 2 conventii de vanzare a bunurilor materiale
corporale; Conventia de la Viena privind vanzarea internationala de
marfuri 1980 [~81 ratificari]; Conventia internationala privind
prescriptia in materie de vanzare, NY
Transportul: Reguli maritime / fluviale / aeriene / feroviare /
rutiere
Arbitrajul international: Conventia Eur. privind arbitrajul
interntional, Geneva - 1961; Conventia de la Washington - 1965
privind solutionarea diferendelor dintre state si persoane juridice
cu privire la investitii.Interesanta e metoda prin care ajung sa
fie aplicabile. Exemplu: Conventiile de la Haga nu au indicii
privind aplicabilitatea e o cauza principala a insuccesului. Cel
mai adesea, Conventiile indica in preambul conditiile in care se
aplica. O conventie internationala poate ajunge sa fie aplicata si
datorita unui mecanism numit incorporare situatia in care, desi
conventia nu ar fi virtual aplicabila, partile aleg totusi sa
supuna contractul lui acelei conventii. Consecintele sunt diferite
decat in situatia in care conventia s-ar fi aplicat pur si simplu:
in ipoteza incorporarii unei conventii, nu se va putea deroga de la
normele de ordine publica ale legii nationale aplicabile in
virtutea mecanismului de drept international privat.Dreptul UE. O
varietate de norme adoptate de institutiile europene care au
incidenta in raporturile de comert international. Sursele sunt
variate: tratate, regulamente, directive. Avem un veritabil drept
privat european creat de directive, care trebuie transpuse
obligatoriu in legislatia interna. [exemplu: directivele privind
comertul electronic, aquis-ul privind dreptul consumului].Dreptul
international privat european, concretizat prioritar in Regulamente
[ROMA I privind obligatiile contractuale, ROMA II privind
obligatiile extrancontractuale, Bruxelles I privind competenta
jurisdictionala internationala]. La nivelul normei conflictuale, se
bucura de o aplicare cat se poate de directa.Exista si o ordine
publica europeana pe care o putem idetifica in art. 3 parag. 4 din
R. ROMA I, care spune, exact ca si in ipoteza legii nationale, ca
partile sunt libere sa aleaga orice lege aplicabila contractului
lor, insa in ipoteza in care toate punctele de legatura trimit la
dreptul european, partile nu pot deroga de la dispozitiile
imperative ale acestuia. [aceeasi poveste ca la legislatia
nationala]Normele transnationale. In principiu, sunt tot norme
uniforme elaborate de organisme internationale, cu o participare
directa a statelor. Organizatia Mondiala a Comertului drept supra
& trans national, organism constituit printr-o actiune
concertata a statelor. Alt exemplu: Comisia ONU pentru comertul
international [UNCITRAU] proiecte de legi, coduri deontologice
adresate in principiu statelor, ca modele: Legea model privind
arbitrajul international.Aceste reguli au destinatii diferite: o
parte se adreseaza in mod direct statelor [WTO; UNCITRAL], in timp
ce altele se adreseaza in mod direct particularilor [creatiile CCI
Paris / Insitutului Unidroit].Seminar 04.03.2014prezenta 75% la
seminarii, obligatoriu 8 prezenteChestiuni importante pana acum:-
imposibilitatea de definire a DCI traditional, nu se poate defini.
Ne vom raporta la elementele sale structurale: obiect, sursa,
scop.
Obiect, definire: obiectiv / substantial continutul:
comercialitate & caracter internationaldefinire: juridica
mecanism norme conflictuale DCI punctele de legatura ale unui
raport contractual la nivel international. 2560, 2637-8 CC.
economica internationalitate economica
subiectiv prin prisma participantilorSurse: pluraliste: endogene
(din interior) contractul, uzantele, principiile contractul Regula:
nu e sursa DCI: e sursa: nivel individual pacta sunt servanda nivel
colectiv izvor DCI in conditii de repetitivitate si
noutateJustificare: contracte & clauze tipmimetis contractual
repetabilitate asa au aparut ctr. & clauzele tip
exogene -
lex mercatoria
- uzantele si contractulCurs 10.03.2014LEX MERCATORIA lege
independenta de legea statelor. Porneste de la premisa ca statele,
prin activitatea lor normativa, nu sunt capabile sa epuizeze
varietatea extrema a raporturilor comerciale internationale. O a
doua premisa este aceea ca lex mercatoria reprezinta un beneficiu a
ceea ce se cheama self-regulation [auto-reglementare]. Ideea din
spatele acestui concept este accea ca participantii la raporturile
comerciale internationale stiu cel mai bine care norma li se
potriveste. A treia premisa este una de natura istorica: istoria
dreptului confirma existenta a ceea ce se cheama law merchant.
[sistem normativ de origine cutumiara, independent de legile
nationale] Contraargumentele formulate impotriva conceptului lex
mercatoria. 1. lex mercatoria nu ofera un sistem omogen de drept.
In principal, ii lipseste caracterul sanctionator si mecanismul
prin care sa poata fi pus in practica.
2. aceasta lege este lipsita de predictibilitate
(previzibilitate).In DIP, cand alegi o lege, stii ce te asteapta.
Nu poti fi la fel de sigur daca aceasta lege va fi lex mercatoria,
deoarece nu exista o uniformitate, nici macar doctrinara, privitor
la continutul acestui concept.Pe langa lipsa de predictibilitate,
lex mercatoria, spun autorii care o combat, nu se bucura de
unifromitatea pretinsa de ideologii sai, in sensul ca, daca este
analizata fiecare sursa a lex mercatoria, se observa o
descalificare a ideii de lege uniforma. De exemplu: uzantele e greu
de spus care e momentul la care devin internationale, e greu sa le
incluzi intr-o lex mercatoria (deci ar exista mai multe lex
mercatoria). Codurile deontologice nu sunt self-regulations, ci
pornesc de la organisme internationale, la fel si conventiile
internationale, ale caror autori sunt statele.In pofida acestor
contraargumente, o parte importanta a doctrinei si jurisprudentei a
considerat si considera ca lex mercatoria exista. Fundamentele pe
care isi bazeaza afirmatiile acesti autori principali [Clive
Smithoff, Bertol Goldman]:- in comertul international exista,
opereaza, functioneaza societas mercatorium si ca sustinerea
intereselor comune sociale si economice, se bazeaza pe constiinta
comuna a regulii pacta sunt servanda. Aceasta regula instituie, in
realitate, ceea ce Goldman numste ordre mercatique o ordine care
are semnificatia unui adevarat sistem de drept. Totusi, nu e
limpede ce cuprinde lex mercatoria, el a indicat doar 4-5 puncte ca
si continut (Goldman): regulile generate de standardizarea
contractuala. Asadar, de procesul creativ devoltat pe marginea
contractelor noi, contractelor cu un grad mare de repetitivitate,
conditiilor generale de contractare etc. uzantele generale ale
comertului international principiile comertului international
codurile de conduita profesionale, care genereaza reguli neutre
fata de dreptul statelor, pentru exercitarea anumitor activitati
internationale (spune Smithoff) dreptul rezultat din conventii
internationale (spun alti autori), desi sursa acestui drept sta, de
fapt, tot in actiunea unor state. lex mercatoria arbitralis o suma
de reguli menite sa guverneze arbitrajul international [procedural
si material] eg: ICC Rules. un autor (Emanuel Gallard arbitru) a
incercat sa raspunda obiectiunilor aduse notiunii de lex mercatoria
si, in raspunsul sau, a lansat practic ideea noua ca lex
mercatoria, inainte de a fi o norma propriu-zisa, este o metoda
juridica al carei rol este acela de a identifica o solutie proprie
litigiului si apta sa fie eliberata de rigorile dreptului national.
S-a emis teoria ca lex mercatoria rezolva cel mai bine diferendele,
pentru ca e un concept neutru.transnational-lex.orgLex mercatoria:
- norma anationala si transnationala (nu poate fi aplicata
situatiilor pur interne) vocatie concurentiala [concureaza cu legea
nationala si in dr. arbitral chiar o evinge de multe ori]- drept
uniform procesual si material- argumentul suprem pentru existenta
unui DCI [daca lex mercatoria nu ar exista, DCI ar fi
DIP]RECUNOASTEREA SI APLICAREA LEX MERCATORIAFranta. In 1980 cauza
Norsolor hotarare arbitrala - a spus ca e firesc sa se aplice
principiul general al bunei-credinte si a dat dreptul la
despagubiri [a fost recunoscuta de instantele franceze]afacerea
Valencianna tribunal arbitral 1988 arbitrii considera ca legea
proprie raportului juridic dintre parti este lex mercatoria, si o
numesc astfel obligare la despagubiri in baza unor principii [a
fost recunoscuta de instantele franceze]Ar fi fost esential ca lex
mercatoria sa fie cunoscuta de dreptul UE. S-a pus problema, la
adoptarea regulamentului ROMA I, a posibilitatii partilor de a
putea trimite la o reglementare non-etatica art. 3 ROMA I partile
au posibilitatea de a alege orice lege aplicabila raportului
contractual [se refera la o lege nationala si nu la una anationala
& transnatioala, cum e lex mercatoria]. Asadar, incercarea de
transformare a lex mercatoria intr-o lege, a esuat.Germania. Curtea
Suprema, in 1983, s-a pronuntat in sensul ca un contract-model de
charter, contract numit gencon, nu poate fi sursa unor reguli
uniforme, in lipsa unei optiuni exprese a partilor. [nu are un grad
de previzibilitate suficient] uniformitatea utilizarii lui trebuie
probata printr-o clauza expresa.Elvetia. Curtea Suprea refuza o
transare ferma a conceptului de lex mercatoria, dar recunoaste
hotarari arbitrale pronuntate in baza lex mercatoria. 2005 in speta
se invoca un termen de decadere de 2 ani pt. formularea caii de
atac impotriva hotararilor FIFA. Instanta elvetiana spune ca FIFA
genereaza un sistem de reguli valid pt. cei care aleg sa se supuna,
dar acest sistem nu poate incalca normele imperative privind
prescriptia si decaderea din dr. elvetian t. de 2 ani era mai mic
decat cel din dr. elvetian se putea invoca termenul elvetian si se
putea face plangerea.Anglia. Intr-o solutie care privea un litigu
international interbancar Chamille Bank Bahrain vs. Eximco, jud.
englez spune ca sharia nu poate fi considerata un set de reguli
suficient de uniform pentru a da o solutie viabila litigiului
dintre parti. In contract se facea trimitere la regulile glorioasei
sharia. [poate fi cel mult un mijloc de interpretare al
contractului]Halburn vs. Halburn. Se punea pb. aplicarii dr.
cutumiar evreiesc jud. englez a spus ca nu e sistem de drept si
poate fi utilizat pentru a-l asista pe judecator in interpretarea
contractului si nimic mai mult.In arbitraj, discutia se schimba
radical 2 probleme:a) posibilitatea sau nu a partilor de a stabili
ca lex mercatoria sa se aplice litigiului lorb) daca arbitrii ar
putea lua in calcul lex mercatoria, in pofida lipsei unei trimiteri
exprese a partilorIn contextul Roma I, raspunsul e negativ.
Arbitraj international, raspunsul e pozitiv.Tribunalul arbitral,
odata investit, trebuie sa determine legea aplicabila. Judecatorul
national e tinut de mecanismul conflictual .Totusi, si arbitrul se
foloseste, printe altele, de mecanismul conflictual. Esential pt.
arbitru este sa determine ceea ce se cheama proper law.Regulile de
arbitraj permit identificarea raspunsurilor pozitive. Regulile
vechi ICC si regulile din 2012 prevad ca partile pot sa determine
rule of law, care sa fie legea arbitrajului si, totodata, ca
arbitrul ca putea determina the appropriate rule of law [the proper
rule of law] tb. facuta distinctie intre law si rule of law
[actualul art. 21 ICC rules, fostul 17]art. 1119 Cpc [?] trib.
arbitral aplica legea stabilita de parti sau, daca nu, legea pe
care o considera aplicabla [legiuitorul foloseste termenul dreptul
se pot crea confuzii]Viitorul notiunii de lex mercatoria. Viitorul
e glorios in dr. arbitral, dar nu e la fel in dr. national. Pe
masura ce produce concepte viabile, va fi integrat in
legislatie.Seminar 17.03.2014 de la Oana P.Uzante:
Art.3 NCC !!!Uzantele ocupa al 2-lea loc dupa lege, in dreptul
internSe refera la uzantele comerciale sau uzantele partilor? Este
o analogie ca cea de la contract;Uzantele partilor: nu constituie
sursa de drept civil, dar in DCI este sursa de drept;Art.9
paragraful 1 CNV DE LA VIENA- importanta !Art.1191 NCC "oferta
irevocabila de indata ce autorul o mentine un termen, sau in
acordul partilor, al practicilor statornicite...sau a uzantelor" -
se refera strict la uzantele partilor
CARACTERISTICI:~PRACTICI LIMITATE LA CERCUL PARTLOR unui raport
juridic de DCi~formate in baza actiunilor anterioare ale partilor
~o baza de interpretare a raporturilor cntractuale existente intre
parti (il regasim in dr. intern si nu si rolul normativ specific
DCI)
Uzantele generale: Art.1 NCC- rol normativ + interpretativ,
Art.9 paragr.2 CVIM;Definitie: practici observate cu regularitate
in o anumita bransa, sector, regiune, caracterizate prin:
-publicitate: ea este cunoscuta sau ar trebui sa fie
cunoscuta;Ex: uzanta este cunoscuta: o florarie Cluj- una din
Olanda exista un contract:vz e bulbi de lalele;Exista uzante in
ceea ce priveste transportul, livrare, la nivel de producator de
lalele din olanda, uzanta este cunoscuta sau ar trebui sa fie
cunoscuta? ar trebui sa cunoasca
Diferenta profesionisti- neprofesionisti. 3 situatii:1.
Profesionisti din o bransa: exista oprezumtie de cunoastere a
uzantelor din acea bransa; ex: notarii, agentii imobiiari se
inscriuin aceast caterogie; ei vor cuoaste oate uzantele2.
Profesionisti din o anumita zona: exista o prezumtie de cunoastere
a uzantelr;Ex: producatori de mobila din Germenia si Austria-
elementde loc3. Raport intre profesionisti/neprofesionisti:
prezumtia nu opereaza in cazul consumatorului, decat daca a fost
instiintat de existenta uzantelor sau vb de o notorietate a uzantei
respective;Profesionisti din branse diferite: la fel
-frecventa: regularitate cu care se observa in o
bransa/sector;-nu este necesar un consimtamant special pentru
aplicarea lor; exceptie:partile inteleg sa excluda zantele din
unraport contractual existent;-au vocatia generalizarii, contrar
uzantelor partilor, care se limiteaza la cercul partilor care le
aplica;
Art.1 alin.4 NCCNorma supletiva vs uzanta: prevaleaza
uzantaNorma imperativa vs uzanta: prevaleaza norma impertivaNorma=
virtual aplicabila: determinata prin mecanismul normei
conflictuale
CVIM si UNIDROIT : uzante ca surse dedrept si cele ale partilor
si cele generaleIn materia arbitrajului vom gasi cele mai multe
uzante generale ex: FIFA
CJUE:1.MSG vs. Le Gravieres Remames2.Casteueti vs. TriumpyAmbele
de transport: martitim si fluvial=> validarea unei clauze de
electio iuris: alegerea legii aplicabile
Uzante standardizate: generale cuprinse in culegeri ale
organismelor internationale;Deriva din compilarea uzantelor
generale=> vocatie cvasiuniversala; Art.1alin.5 - art.9
CCItalian- se refera la uzantele codificate, si cand vb acestea ne
situam pe taram probator;
NCPC zice ca simpla invocare a uzantelor stamdardizate nu va fi
considerata ca dovedita, si se produce o inegalitate de arme;
art.252 , 253 NCPC:Exista o divergenta intre texte; deoarece
uzantele genrale sunt parte din dreptul internEx de uzante
standardizate:RUU: reguli si uzante uniforme: CCI ParisCCV: uzante
in materia creditului documentarINCOTERMS: zante care definesc
obligatiile caracteristicilor partilor unui raport contractual in
cele mai raspandite raporturi de vanzare;Ultima revizuire: 2010,
cand de a 13 numarul s-a redus la 11;Ele sunt minicontracte,
fiecare are 3 litere si simpla referinta semnifica aplicabilitatea
lui in raportul contracual respectiv
2 mari categorii: 1.la plecare, la sosore4 familii de uzante
incoterms: E, C, D, F E, F - la plecare: gasim noiD, C - la
sosire
Incoterms: CHELTUIELI SI TRANSFERUL RISCURILOR
Seminar 18.03.2014Lex mercatoria principii, uzante [drept
conventional]. Sistem de drept anational si complet lipsit de
omogenitate. Lex mercatoria are vocatie concurentiala de
aplicabilitate intra in competenta cu dr. national - l.m.: lipsa de
omogenitate, dar potential aplicabila [norme conflictuale]DCI nu
exista, argumente:- politic: nu se poate vb. de un dr comercial, al
unei societati a com. interntionale in statele capitaliste sau
comuniste- social: nu exista o societate a negustorilorScoala de la
Dijon [profesorul Goldman] este cea care a pus bazele ideii de lex
mercatoria. Justificare la nivel ideologic prin prisma bazei puse
si prin prisma ideii pluralismului juridic. S-a considerat ca
statele nu sunt capabile sa reglementeze relatiile dintre
comercianti. Juridicitatea lex mercatoria. Era nevoie ca instantele
arbitrale sa recunoasca unele uzante care pana atunci le erau
necunoscute.1980 [Prima hotarare data de Curtea de Apel din Paris,
in sensul ca instanta a refuzat sa admita ca o hotarare data de o
inst. inferioara ce e motivata pe pronuntarea solutiei in baza lex
mercatoria trebuie asimilata unei hotarari pronuntata in echitate.
] 1984 [ Curtea de Casatie Afacerea Norsolor societate franceza
care a desfasurat raporturi contractuale cu societatea Pabalack din
Turcia; in cotract a fost inserata o clauza compromisorie, dupa
notiunea data de CCI Paris si, ca urmare a neexecutarii
contractului de catre soc. franceza, s-a pronuntat o sentinta
arbitrala prin care a fost obligata soc. franceza la executarea
silita a obligatiilor derivand din raportul contractual, in baza
principiului bunei credinte] 1991 [Decizia de pionierat in domeniu:
decizia Valenciana la fel ca in cazul Norsolor, pronuntarea unei
sentinte arbitrale in baza principiilor DCI si Curtea de Casatie a
retinut ca aceasta sentinta arbitrala e pronuntata in baza unor
reguli de drept distincte si anume lex mercatoria practic,
confirmare a lex mercatoria. Mai mult decat atat, aceste principii
de drept reprezinta un fundament juridic suficient pentru
pronuntarea unor hotarari judecatoresti.] Au fost hotarari
arbitrale, cenzurate de instantele franceze.
Curs 17.03.2014 Oana P.Statele: pot fi subiecti ai dreptului
privati sau participanti sub mai multe aspecte:
1. actiuni normative unilaterale: care influenteaza raporturile
de comert international: o reglementare din partea statului care
participa la comertul international; ( ce face el e de interesul
comerciantilor internationali)!!! In romania, platile interne intre
persoane juridice pot fi facuta numai in moneda nationala; exista
totusi o gramada de exceptii;
2. organizeaza desfasurarea procesului interational pe
teritoriul Ro: avem reglementari de acest gen in Codul de procedura
Civila: proces civil international, procedura arbitrara
internationala.
3. in materie fiscala exista o multitudine de reglementari care
ating comertul international in o forma sau alta; Ex: reguli
privind evitarea dublei impuneri, declararea veniturilor pe alte
state decat Ro, calcul si stabilire taxe import, export, accize
etc.
!!! Exista si o formula menita sa inscrie statele in ideea unui
program international normativ, transnational, prin aderarea la
conventiile internationale, prin coparticiparea la adoptarea conv
internationale, si prin crearea si participarea la organizatii
internationale.
ex: ONU, prin Comisiile sale: Ro are calitatea de participant;
ex: institutii sa emita reguli uniforme de drept privat: UNIDROIT,
la care statul roman participa in calitate de confinantator si are
si participanti in comisiile de lucru;
ORGANIZATII INTERNATIONALE
1. Comisia Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare
Economica (CNUDCE) site: www.unctad.org
A fost creata in 1964 prin o interventie a ONU in scopul
declarat de a proteja interesele economice internationale ale
tarilor in curs de dezvoltare;
Tari in curs de dezvoltare= tari nedezvoltate + tari in curs de
dezvoltare
Desi activitatea comisiei a avut rezultate practice relativ
modeste, se pot retine cateva reusite ale acesteia: rezultatul
negocierilor internationale desfasurate sub egida acestei comisii
au dus in 1989, dupa 14 ani de negoieri, la crearea si adoptarea
asa numitului "sistem generalizat de preferinte". Sintagma
desemneaza in realitate o suma de acorduri economice incheiate
intre tarile europene. in prezent UE a mostenit acest sistem de
preferinte si un numar de 69 de tari autodeclarate "in curs de
dezvoltare" din Africa, zona Caraibelor si zona Pacificului.In
virtutea acestor acorduri, produsele provenind din aceste tari
beneficiaza in Europa de un regim tarifar preferential.
programul pentru produsele de baza: un program de politica
economica si juridica dedicat tarilor in curs de dezvoltare care
sunt implicate in comertul produselor de baza, in principiu ca si
producatori;
Ex: produse de baza: resurse naturale sau generate de cele
naturale existente: grau etc cu exluderea petrolului si gazelor,
pentru ca veniturile pe care le genereaza sunt mari si aceste tari
in curs de dezvoltare nu sunt producatori de astfel de produse;
Ex: sunt produse de baza: cauciucul natural, cafea, cacao.
asistenta tehnica, economica si juridica oferita statelor in
curs de dezvoltare: e vorba in principal de asistenta acordata
statelor de-a lungul timpului pentru aderarea la Organizatia
Internationala a Comertului si consultanta oferita in vederea
reesalonarii datoriilor de stat fata de Banca Internationala si
FMI.
Comisia elaboreaza regulat o serie de rapoarte in principal
economice care vizeaza comertul international; Cel mai cunoscut
raport regulat este : trade developement report si in secundar :
world investement report; ele sunt importante pentru ca se vede o
data la 2 ani care este evolutia investitiilor in lume si are rolul
de a distribui investitiile in lume: Ex: China, principalul
investitor in Africa si s-a incercat estomparea, pentru ca astfel
in urmatorii 2 ani ar fi ajuns un procent de 70 %
2. COMISIA NATIUNILOR UNITE PENTRU DREPTUL COMERTULUI
INTERNATIONAL (CNUDCI; UNCITRAL- versiunea engleza)
A fost creata in urma rezolutiei organizatiilor unite in scopul
declarat de a coordona activitatea internationala a statelor in
vederea adoptarii de reguli uniforme privind DCIDupa primii ani de
activitate aceasta comisie si-a depasit scopul primar si a devenit
unul dintre principalii autori de drept uniform sau de proiecte de
drept uniform in sfera comertului international.
Astazi, functiile Comisiei ar putea fi sintetizate astfel:-
Comisia coordoneaza activitatea de elaborare si adoptare a unor
conventii internationale- Comisia, prin grupurile sale de lucru,
formuleaza si propune asa numitele "legi model" sau "legi tip"
statelor, in scopul inspirarii activitatii legislative ale
acestora.- Comisia elaboreaza ghiduri legislative si practice
privind implementarea, respectiv aplicarea legilor model/tip-
Andosarea (certificarea) creatiilor juridice ale altor organizatii
internationale; In acest sens, se retin in principal cooperarea
dintre Comisie si Camera Internationala de Comert Paris - ea are
nevoie de o acreditare din partea unei institutii cu valoare
internationala recunoscuta transnational, adica datorita
participarii statelor;
Camera Internationala de Comert: in cazul acesteia, participarea
statelor nu se vede nici in fondarea, ei nici in activitatea ei
constanta, de aceea are nevoie de certificarea ei; Asadar, toate
documentele emise de CIC au fost certificate de Comisie, ce nu, nu
e cunoscut sau e in faza de proiect;
Creatiile Comisiei
vanzarile; Sub egida acestei comisii a fost adoptata Conventia
de la Viena privind Vanzarea internationala de marfuri, care este
cea mai de succes Conventie in sfera Comertului International; ~
Sunt 81 de tari, au un sistem de centralizare a hotararilor
judecatoresti pronuntate pe marginea Conventiei, ~ Accesibil de
oricine, au o arhiva CLOUD unde sunt sistematizate hotararile
judecatoresti pe tari si pe articole ale conventiei; Exista si
literatura elaborata pe marginea acestei conventii;~ Romania a
aderat la ea din 1992;
A mai fost adoptata Conventia de la New York (1974) privind
prescriptia actiunilor rezultate din vanzarea internationala de
marfuri - amendata in 1980, si la care Romania a aderat de
asemenea, dar care nu s-a bucurat de succesul Conventiei de la
Viena, deoarece propune termene limita de prescriptie si decadere,
care in multe legislatii nationale sunt considerate imperative;
Oricum succesul e important si pentru ca o parte din aceste texte
au constituit o sursa de ispiratie pentru reformele europene a
dreptului prescriptiei extinctive, si printre altele si sistemul
nostru al prescriptiei e inspirat din aceasta Conventie, dar nu a
fost adoptat termenul maximal de prescriptie, care proful crede ca
ar fi fost benefic (rol: ca la implinire sa elimine orice
posibilitate de actiune in justitie nevalorficata) ex: 10 ani,
termen de prescriptie normal: 3 ani
in materie de transporturi, Comisia a fost promotorul a 2 mari
Conventii Internationale cu privire la trasportul pe mare/partial
pe mare: prima pe mare, a doua multimodala.
Prima Conventie: 1978: Regulile de la Hamburg (cel mi mare port
fluvial din lume si beneficiaza de cele mai mari spatii de
depozitare cmerciale pentru trasportul combinat aerian - naval,
rutier - naval). O parte din uzantele utilizate in acest port se
vad in aceasta conventie;A doua Conventie New York: Regulile de la
Rotherdam (2008) nu a inregistrat succesul primeia.
in materie de arbitraj international: Comisia si-a arogat
calitatea de promotor, interpret, protector al unei conventii care
era deja adoptata cand a luat fiinta comisia si anume Conventia de
la New York din 1958, privind recunoasterea si executarea
hotararilor arbitrale straine; Comisia a elaborat o LEGE-TIP
UNIFORMA privind arbitrajul comercial, 1985 - amendata in 2006; E o
lege reusita, si a influentat multe legislatii nationale: legea
germana, legea franceza, Camera Internationala de Comert Partis,
Codul de procedura civila roman;ROL: a fost realizat; a fost o
sursa foarte importanta de inspiratie
Mai exista o lege model privind concilierea (alternative dispute
resolution); sta la baza directivei europene prinind concilierea
europeana, care a fost transpusa in majoritatea statelor
membre.
in materie de instrumente de plata : a elaborat o Conventie
privind cambia internationala si bilete la ordin internationale, si
o alta privind scrisorile de credit si creditele stand by.
~ Totodata, comisia a elaborat o Conventie fara succes privind
viramentele internationale (1992). In acest sector, Comisia si-a
arogat si drepturi de a propune clauze model (pana acuma nu a avut
succes remarcabil, a incercat sa propuna o conventie privind
penalitatile, pentru ca exista mari divergente intre sistemele
nationale de drept; dreptul continental e permisiv, dreptul
anglo-american e permisiv);In dreptul roman, sunt admise clauzele
penale prin care este evaluat prejudiciul, chiar daca sunt emise
pentru a-l constrange pe debitor, deci in maniera punitiva. In
dreptul anglo-american, acestea sunt considerate nule, fiind
permise doar lichidated penalties, care nu au rol sanctionator, ci
pur functional. Comisia a facut eforturi in aceasta materie, dar nu
a avut succes.
comert electronic: in anul 2005 sub egida Comisiei a fost
adoptata Conventia Natiunilor Unite privind comunicarile
electronice in contractele internationale; Conventia a intrat in
vigoare, are 20 de aderenti printre care Rusia, China, Arabia
Saudita, dar n-a fost ratficata de Japonia, SUA. Aceasta Conventie
este sursa de inspiratie pentru alte acte normative regionale
respectiv nationale privind comertul electronic.
Pe lang aceasta, Comisia a elaborat si 2 legi model, una
dedicata comertului electronic si alta dedicata semnaturii
electronice, ambele surse pentru legislatiile nationale.- si 2
ghiduri: legislativ si practic de aplicare a regulilor privind
comertul electronic
insolventa transrontaliera, au creat o lege model care a avut un
succes relativ
3. CONFERINTA DE LA HAGA PRIVIND DREPTUL INTERNATIONAL
PRIVAT
A fost creata in 1958, dupa initiativa Nationilor Unite, care
s-a transformat in o initiativa privata.Azi, Conferinta are mai
dregaba rolul unei Confederatii Internationale Intelectuale, al
carei scop declarat este acela de unificare a regulilor materie de
norme conflictuale, in cateva sectoare declarate ca predilecte.
Creatii:
1. Conferinta a elaborat o Conventie privind legea aplicabila
vnzarii internationale de bunuri mobile corporale (1964) si a
incercat adoptarea unei noi conventii privind legea aplicabila
vanzarii internationale de marfuri in 1986, doar ca al 2-lea
proiect a avut doar 4 aderenti.
2. Conventia privind obtinerea internationala a probelor in
materie civila si comerciala; Se bucura de o larga aplicabilitate,
are 50 de aderenti printre care si Romania si instituie un mecanism
de aplicare robust.
4. INSTITUTUL UNIDROIT
A luat fiinta 1926, la initialtiva Societatii Natiunilor.Este
condus de un delegat al statului italian, fiind sustinut prin
participare comuna a statelor fondatoare sau aderente.
Sub egida institutului au fost adoptate conventiile privind:1.
1964 - Vanzarea internationala a bunurilor mobile corporale.2.
Efectele vanzarii internationale a bunurilor mobile corporale.
Ele nu au avut mare succs, dar au stat la baza Conventiei de la
Viena;
Institutul s-a mai remarcat prin asistenta permanenta in cadrul
lucrarilor ONU in comertul international cu pivire la elaborarea
Conventiei de la Viena (1980); activitatea nu s-a vazut la Viena,
ci in cadrul lucrarilor de la New York "Drafts", unde UNIDROIT a
participat la negocieri si medieri;
Institutul este autorul a 2 conventii internationale (1978) de
la Otawa - leasing si factoring international; Romania nu a aderat
la niciuna dintre ele.
Proiecte de codificare uniforma a dreptului privat: 1994
Institutul a publicat prima editie a principiilor unidroit dedicate
contractelor comerciale internationale, a caror ultima editie
dateaza din 2004: sursa de inspiratie permanenta pentru legiuitor
si practcieni; Sursa directa a lex mercatoria.
Exista si alt proiect: principiile "ali-unidroit" privind
procedura judiciara transnationala - cod international de procedura
civila elaborat in colaborare cu "american legal association" -
succesul e mai restrans decat al principiilor UNIDROIT.
6. OHADA (Organizatia pentru armonizarea dreptului afacerilor in
Africa)
A luat fiinta in 1993 la Luis A fost infiintata de statele
africane care au mostenit un sistem de drept privat de tip
francofon (vreo 15 state sunt implicate printre care Congo,
Camerun, etc) Originalitatea acestei organizatii consta in aceea ca
dreptul in cadrul organizatiei se impune in maniera uniforma,
asemeni unui drept comunitar. Este condusa dintr-un consiliu al
ministrilor, in cadrul caruia se adopta actele unifome ale
organizatiei, un secretariat permanent care asigura continuitatea
organizatiei, o scoala superioara de magistratura unde predau in
mod regulat profesori francezi invitati din Franta; Exista si o
Curte Comuna de Justitie si Arbitraj; Rolul acesteia este de a
solutiona in ultima instanta litigiile generate de aplicarea
actelor uniforme ale organizatiei, si totodata, acela de a
interpreta cu valoare absoluta actele uniforme ale organizatiei:
societati comerciale, grupuri de interes economic, leasing
international, etc.
Cele 3 org (FMI, Banca Mondiala, Org. Mondiala a
Comertului):
Au fost conceputi sa fie pilonii unei uniuni economice; FMI rol:
politici monetare din tarile cu economie de piata si a promova o
economie de piata valida in scopul crearii unei unitati monetare.
BM rol: cofinantator, finantator intermendiar pentru state care au
nevoie de imprumuturi.
Ele functioneaza impreuna, dar FMI are si mijloace de asistenta
proprie, deci daca aderi la un program FMI, nu trebuie sa utilizezi
neaparat fonduri din Banca Mondiala;Rolul lor a crescut, si
fondurile au crescut exponential. FMI este lider in politica
comerciala internationala.
ORGANIZATIA MONDIALA A COMERTULUI are o istorie agitata; Desi
isi are sursa din aceleasi acorduri ca si celelalte (Breton Woods),
nu s-a ajuns a infiintarea ei decat la un mare timp dupa.
1947 - s-a creat un soi de forum international, de discutii,
negocieri si concesii reciproce pe teme tarifare, discutii care au
culminat cu semnatrea primului GATT (general a gremenet of trade
...) -> este un acord multilateral care confera un cadru
organizat pentru statele care vor sa solicite si sa ofere altor
state concesii in privinta activitatii comerciale transfrontaliere,
internationale.
Initial, acest forum era dedicat exclusiv concesiilor reciproce
vamale si tarifare.ex: O tara avea un interes in obtinerea unor
taxe vamale mai mici pentru importuri in alta tara. In cadrul GATT,
acea tara facea o oferta de la statul de unde avea nevoie de
concesii;
Apoi s-a ajuns a crearea unui cod ANTIDUMPING: in urma
incheierii rundei Uruguay, 1994, a luat fiinta Organizatia
Internationala a Comertului (are o istorie bogata).
Esential de retinut: organizatia s-a nascut din o necesitate de
fapt. Organizatia reprezinta o organizare cu personalitate juridica
a unor negocieri colective intre state: "o tara cere, alta acorda,
dar incet s-a transformat in un sistem organizat cu institutii
proprii si cu mijloace de constrangere pentru participantii la
aceste negocieri".
Documente fundamentale ale organizatiei acord unilateral privind
comertul cu bunuri (GATT: General Agreement on Tariffs and Trade)
acorg multilateral privind comertul cu servicii (General Agreement
of Trade and Servicies - GATS) acord multilateral privind
drepturile de proprietate intelectuala de interes comercial (TRIPS
- Trade Telated Intelectual Property Rights) memorandum privind
solutionarea diferendelor in cadrul organizatiei internationale a
comertului (DDM) 4 acorduri plurilaterale neobligatoii sub aspectul
aderarii
Primele 4 docmente sunt OBLIGATORII pentru orice stat aderent la
organizatie. In plus, statele aderente nu pot adopta cu modificari
sau amendamente cele 4 documente. Pot doar solicita aplicarea unor
exceptii: tehnica a waverului.Exemplu: negocierile cu China au
durat 14 ani, pentru ca China la inceput a dorit sa modifice toate
documentele. In consecinta, China a insistat pe tehnica waverului.
China vroia sa adere fara obligatii, mai ales sa nu i se aplice
Codul Antidumping si ar fi vrut sa beneficieze de o exceptie in
legatura cu subventiile de stat. In final a aderat cu cateva
exceptii.
Structura organizatorica:1. organizatia are personalitate
juridica, este subiect de drept: independenta fata de statele care
au infiintat-o, buget propriu.
2. exista o Conferinta ministeriala- care reprezinta forul
suprem- e compusa din reprezentatii statelor membre, in functie de
mandatul acordat de fiecare stat: presedinti, ministri. - se
intruneste o data la 2 ani. Se poate reuni si mai frecvent.- ROL:
defineste politica comerciala a organizatiei, si punctual, adopta,
modifica, amendeaza acordurile multilaterale;
3. exista un Consiliu General care are rolul de a asigura
permanenta organizatiei si indeplineste toate functiile conferite
ministeriale pe durata and conferinta nu e reunita (cu exceptia
modificarii, amendarii Codurilor Unilaterale)
In schimb, are si atributii proprii:~ functia jurisdictionala
suprema, fiind "instanta suprema in cadrul OSD (Organismul pentru
Solutionarea Disputelor).~ atributii proprii in privinta
exercitiului bugetar al OIC si in privinta relatiilor
internationale cu alte organizatii.
4.Secretariatul:- membrii sunt independenti de statele care ii
numesc- presedintele secretariatului este numit de Consiliul
General si are obligatia de a fi independent de statul care l-a
propus, de statul a carui rezident este si de politica oricarui alt
stat membru al organizatiei.
Curs 24.03.2014Secretariatul asigura permanenta lucrarilor,
sediul la Geneva. Membrii sunt profesionisti, domeniul de
competenta primara fiind cel al comertului international [80%
juristi si economisti]In prezent secretariatul are aprox. 630
membri, reprezentand aprox. 70 nationalitati. Limbile oficiale sunt
engleza, franceza si spaniola.Secretariatul nu are functii
decizionale, astfel cum au Conferinta Ministeriala si Consiliul.
[amendamente, politici generale etc]
Secretariatul asigura asistenta:g. Organelor WTOh. Tehnica si
consiliere acordate statelor in curs de dezvoltare, atat in vederea
aderarii la WTO, cat si in vederea derularii negocierilor in cadrul
organizatiei.i. Mai are rolul de a pregati lucrarile de aderare ale
tuturor statelor terte si, totodata, detine o serie de atributii
proprii legate de bugetul organizatiei si a lucrarilor sale, de
revederea si analiza politicii internationale a organizatiei [emite
un raport anual sau mai multe]In cadrul WTO mai functioneaza si o
serie de organe speciale, cu atributii specializate pentru anumite
domenii tipice de lucru ale organizatiei. Exista, astfel, un
Consiliu al Comertului de Marfuri [Council for Trading Goods],
Consiliul Comertului de Servicii [Council for Trading Services],
Consiliul proprietatii intelectuale de interes comercial, o serie
de comisii cu atributii specifice [exemple sunt aprox. 18: pentru
buget, privin balanta de plati, privind comertul si mediul
inconjurator]Maniera de luare a deciziilor. Mecanismele imbina o
serie de procedee.Principiul general este cel al consensului. O
decizie poate fi luata in cadru oricarui organ al WTO in mod
primar, prin consens. Acest consens presupune adoptarea propunerii
in urma constatarii lipsei opozitiei exprese a unuia sau mai multor
membrii la adoptarea propunerii cu pricina.O alta posibilitate este
votul. Pentru procedurile ordinare (deciziile in cadrul
procedurilor pentru solutionarea diferendelor, adoptarea de decizii
care nu implica modificarea acordurilor fundamentale ale
organizatiei) in aceste situatii, daca nu se poate realiza
consensul, va avea prioritate majoritatea voturilor exprimate. In
al treilea rand, adoptarea deciziilor mai cunoaste si alte tehnici
[3]. Acestea se regasesc in contextul adoptarii amendamentelor la
acordurile fundamentale ale organizatiei. Aici, consensul iese din
discutie si orice amendament poate fi adoptat doar in cadrul
Misiunii Ministeriale. Regula primara este unanimitatea. exprimarea
tuturor vointelor membrilor. Pentru a fi adoptat fara rezerve, toti
trebuie sa isi exprime acordul pozitiv la amendament.Daca nu exista
unanimitate, decizia privind amendamentul va putea fi adoptata cu o
majoritate de 2/3 din voturile posibile [nu se pot abtine]. Intr-o
asemenea situatie, amendamentul nu va fi executoriu decat pentru
membrii care l-au votat si nu va fi executoriu pentru ceilalti
membrii.Exceptia: statele pot decide cu o majoritate de 3/4 ca
adoptarea decizi sa aiba efect executoriu pentru toate statele.
RAPORTUL DINTRE DREPTUL ORGANIZATIEI MONDIALE A COMERTULUI SI
DREPTUL NATIONAL
Dreptul national trebuie sa fie subordonat Kelsen. Norma
internationala trebuie sa poata fi invocata direct in dr.
national.Alti autori sustin contrariul, ca nu s-ar putea invoca dr.
international in fata instantelor nationale.Practica instantelor
spune ca nu se poate aplica dr. international in mod direct, cu
unele exceptii, cum ar fi USA sau UE.In USA se distinge intre
treaties [tratate internationale negociate de presedinte si
ratificate, daca are aprobarea majoritatii senatului procedura
complexa si de durata] si international agreements [desi au forta
unor treaties, presupun the fast track, posibilitatea ca pe cale
scurta asemenea acordusi sa fie negociate si adoptate]. Daca nu
exista a doua posibilitate, WTO nici nu s-ar fi nascut. Principiul
e ca in cazul unui conflict, spune Curtea Suprema, se aplica legea
nationala. [cauza Footwear Distribution]. Exceptie: prin actiune in
instanta Guvernul Federal poate cere anularea /exceptarea de la
aplicare a unei dispozitii legale nationale care contravine
acordurilor WTO. In esenta, se poate deduce ca Guvernul e cel tinut
sa propuna / initieze masurile legislative necesare in vederea
punerii in aplicare a deciziilor adoptate in cadrul GATT.
UE: 3 decizii in care se subliniaza inaplicabilitatea directa a
acordurilor WTO, insa in 2 din ele este evidentiata posibilitatea
invocarii directe a dreptului WTO, in situatiile in care, din actul
WTO se naste un drept individual. Din pacate, nu e suficient
circumscrisa notiunea, dar pare a fi instituita o exceptie
interesanta.Comertul cu marfuri. Asa cum rezulta din acordul
fundamental GATT, in politica WTO exista doua mari principii carora
li se subsumeaza alte reguli sau principii. Este vorba de
principiul non-discriminarii si de asa-zisul principiu al
consolidarii sau al transparente vamale.Principiul
non-discriminarii. Dezideratul fundamental al politicii WTO este
dat de ideea unui comert international liberalizat, in sensul ca
liberalizarea trebuie sa presupuna asigurarea egalitatii de acces
la pietele nationale. Principiu subsumat: Regula natiunii celei mai
favorizate [Most Favoured Nation Clause]. O tara e obligata sa
extinda privilegiile acordate unei tari la toti membrii WTO,
indiferent daca prima tara este sau nu membru al WTO. Regula e
desprinsa din art. 1 GATT.Coordonate:1. Regula vizeaza masurile
vamale, dar si masurile interne prin care un stat acorda beneficii
unui alt stat. Asadar, e vorba atat de reducerea unor taxe vamale,
cat si de diverse masuri interne cu caracter fiscal sau non-fiscal
care vizeaza comercializarea anumitor produse.
2. Produsele. Art. 1 foloseste sintagma like products. Ce
inseamna produse similare? Produsele similare reprezinta o notiuna
care trebuie interpretata strict, intr-un sens restrans si ca
aceasta similaritate exclude asa-numitele produse direct
substituibile.
3. Tara careia i-a fost acordat beneficiul. Indiferent daca e
stat membru WTO sau e stat tert!
4. Pentru aplicarea regulii, este imperativa extinderea imediata
si neconditionata la toate statele mebre a beneficiului. Pentru ca
nu e aplicabil direct, statul trebuie sa modifice normativ acele
prevederi legale care contravin regulii-principiu si ca nu are voie
sa conditioneze aplicarea clauzei de reciprocitate.
5. Nu are importanta pentru aplicarea regulii daca discriminarea
a fost facuta cu intentie sau nu si nici daca a produs prejudicii
sau nu.Regula tratamentului national. B importa in A produse care
fac obiectul unor dr. vamale pt. A. Dupa vamurie, regula
tratamentului national cere ca produsele din tara B sa fie tratate
exact ca si produsele din tara A sa nu se faca o discriminare intre
produsele interne si cele externe. Singura exceptie tolerata e cea
a taxelor vamale. Asadar, statele isi pot proteja productia
interna, dar maniera folosita poate fi cea a drepturilor vamale.
Aceasta regula e prevazuta in art. 3 p. 2,4 GATT. Cauza Korea Beef
Products. Coreea e acuzata de un stat care importa vita, ca a
instituit un sistem dualist de comercializare a carnii. Conform
sistemului pus in practica, carnea de vita de productie interna
beneficia de un regim de etichetare, ambalare si comercializare,
complet distinct fata de cel al marfii similare de import. Deci
dupa vamuire, carnea intra in Coreea si trebuia comercializata
diferit: standuri sau magazine diferite, licenta speciala, taxe
suplimentare, avize interne speciale, toate separate de vamuire.In
contextul acestui principiu, produse similare inseamna o sfera mai
larga. Aici, este vorba, jurisprudential, de produsele direct
competitive, in raport cu cele nationale. In determinarea
similaritatii produselor, in principiu nu trebuie sa se tina seama
de metoda de productie a acestora. Relevanta pe aceasta linie este
cauza Tuna Dolphin Case. SUA a interzis sa se vanda ton din
pescuitul intensiv in care era prins accidental si delfin. In
sensul art. 4, nu se creeaza o discriminare pe acest considerent.
Statele pot crea discriminari indirecte daca acestea tin de
verificarea conditiilor elementare de productie, conditiilor
fito-sanitare sau de securitate a produselor, in acord cu
acordurile existente deja in cadrul WTO.Statul are obligatia sa
inlature normele care restrictioneaza suplimentar circulatia si
comercializarea unui produs importat, in raport cu un produs
national.Principiul consolidarii protectiei vamale. In stransa
legatura cu cel al tratamentului national. Consolidarea vamala mai
e numita si transparenta vamala. In contextul liberalizarii
comertului mondial, se considera ca drepturile vamale prezinta o
nocivitate redusa in raport cu masurile interne [tot ceea ce se
cheama border measures]. Masurile vamale pot fi usor determinabile,
in contrast cu masurile interne. Ar trebui ca odata consolidat un
regim vamal, sa nu se mai aplice produsului nici un alt fel de
restrictii in ceea ce priveste comercializarea interna.In virtutea
acestui principiu se considera ca statele au cateva obligatii
elementare, in baza GATT: Eliminarea restrictiilor cantitative la
importurile realizate in propria tara. In ipoteza tolerarii de
exceptii de la aceasta obligatie, se impune ca restrictiile
cantitative sa fie uniform aplicabile tuturor importatorilor. O
asemenea exceptie poate fi tolerata pe o durata limitata in
timp.
Obligatia de consolidare vamala propriu-zisa, care presupune
limitarea taxelor vamale la nivelul valorii maxime consimtite in
cadrul unui acord tarifar [in cadrul unui GATT] daca a fost
consimtit un nivel vamal in cadrul unui GATT, pana la urmatorul
GATT, acest nivel tarifar nu poate fi modificat, reprezentand un
varf tarifar.
Seminar 25.03.2014Al 4 lea argument pentru negarea lex
mercatoria: imprecizia lex mercatoria datorata caracterului
eterogen al continutului lex mercatoriaStatele ca si subiecti de
DCI. Implicare directa: cand statul acorda un imprumut sau
finantare unui organism international (e.g: Crucea Rosie). In
aceste exemple, statul intervine ca subiect privat propriu-zis de
DCI.Implicare ca putere suverana, la nivelul ordinii juridice.
Activitate normativa [eg: taxe vamale] Actiuni concertate
[participare la elaborarea si adoptarea de conventii
internationale] Activitate jurisdictionala [sanctiuni]Grilele vor
fi in functie de ce facem la seminarii, aproximativ CNUCDE Comisia
Natiunilor Unite privind Comertul si Dezvoltarea Economica 1964;
organism ONU Favorizarea cooperarii internationale, in raport de
interesele specifice tarilor nedezvoltate ori in curs de
dezvoltareLa examen, se pune accent pe rezultatele acestor
organisme.CNUCDE, 4 aspecte: Adoptarea sistemului generalizat de
preferinte [statele europene -69- au incheiat acorduri cu tarile
slab dezvoltate / in curs de dezvoltare, din zona Caraibelor,
Pacificului si Africii.] Acordurile de la LOME.
Adoptarea programului pentru produsele de baza. Adoptarea unor
reguli uniforme privind importul produselor de baza din tarile slab
dezvoltate sau in curs de dezvoltare din Caraibe, Pacific, Africa.
[cereale, cafea, cacao (cauciucul natural a fost singurul acord
reusit)]
A oferit consultanta permanenta acestor state:
In vederea integrarii economice Dpdv al reglementarii si
stabilizarii datoriilor externe pe care aceste tari le aveau
Elaborarea de raporturi privind modalitatea practica de
integrare a acestor state. Exemplu: 2001 Raportul privind
investitiile straine directe are in vedere politica de investitii a
Chinei in Africa.
UNCITRAL [CNUDCI] Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul
Comertului International 1966, organism ONUScopul consituirii
acestui organism uniformizarea si unificarea regulilor privind
regulile de drept substantial in domeniul comertului international.
Initial, Comisia a avut un rol mai redus, rezumandu-se la
coordonarea activitatii de elaborare a regulilor uniforme, de catre
state. Apoi s-a implicat activ.5 aspecte care trebuie retinute:1.
Formularea de reguli uniforme sub forma de legi-model sau legi-tip.
Exemplu: elaborarea de legi-tip in domeniul arbitrajului /
comertului electronic.
2. Activitatea de pregatire si incurajare in ceea ce priveste
adoptarea de conventii internationale de catre state.
3. Elaborarea de ghiduri practice si legislative.
4. Activitate de avalizare certificare, o confirmare calitativa,
practic, a documentelor elaborate de alte organisme
internationale.
5. Activitatea de interpretare. Este nevoie pentru ca statele si
jurisdictiile internationale nu vor aplica uniform aceste reguli
elaborate sub egida UNCITRAL.
Trebuie stiute macar 5 conventii din cele enumerate la curs.
[Conventia de la Viena vanzarea internationala, Conventia de la NY
aplicarea si recunoasterea hot. arbitrale]
Curs 31.03.2014Exista o serie de limitari de la GATT. Au
semnificatia unor suspendari cu caracter esentialmente temporar cu
privire la aplicarea principiilor. Regula fundamentala este aceea
ca exceptiile pot fi acordate pe o durata de maxim 1 an. O
eventuala reinnoire a exceptiilor trebuie supusa unui examen
aprofundat. Exceptiile trebuie examinate si aprobate in cadrul
Conferintei Ministeriale de regula, cu consultarea prealabila a
comitetelor specializate. [In realitate nu e chiar asa China e in
al 13-lea an de exceptie; UE beneficiaza in mod perpetuu de aceste
exceptii; tarilor in curs de dezvoltare nu li se acorda exceptii pe
o perioada fixa, ci pe perioade mai mari]Exceptii:1. Aplicabile in
functie de situatia particulara in care se gasesc statele.
a. Acordurile regionale
b. Situatia statelor nedezvoltate / in curs de dezvoltare [se
bazeaza in mod esential pe acordarea de privilegii catre aceste
state, din partea marilor puteri. Exemplu: Romania, dupa `89, a
beneficiat din partea SUA de clauza natiunii celei mai
favorizate]
2. Aplicabile tuturor membrilor WTO [OMC]
a. Ipoteza instituirii unui regim special pentru circulatia
anumitor bunuri [art. XX GATT] si priveste situatia unor bunuri
speciale in care pot fi incluse metalele pretioase (aur, argint,
diamante), a produselor obtinute in regim special (fabricate in
regim de detentie), bunurile apartinand tezaurului national,
bunurile care reprezinta valori arheologice clasificate (artistice,
istorice), si mai ales, resursele epuizabile (in mod special petrol
si gaze naturale).
b. Exigenta protejarii unor interese definite de un anumit stat
membru. In principal, se invoca suspendarea principiilor in vederea
interesului major al ocrotirii vietii, sanatatii si, mai recent,
moralitatii publice. Se considera ca masurile luate in vederea
protejarii acestor interese nu trebuie sa fie arbitrare, ci trebuie
sa aiba un caracter necesar. In practica organizatiei, se considera
ca o anumita masura nu este necesara atunci cand este disponibila o
alta masura care are un efect derogator mai restrans de la
principiul fundamental.
c. Art. XXI GATT priveste masurile derogatorii estimate de state
ca necesare, in vederea protejarii intereselor esentiale privind
securitatea lor. Aceasta exceptie se refera in principal la
suspendarea sectoriala a anumitor principii in perioade de razboi
si tensiune internationala.
3. Exceptii izvorate din masurile de protectie comerciala.
a. Masurile anti-dumping. Art. VI GATT este izvorul acestei
exceptii si, totodata, asa-numitul acord anti-dumping. Dumpingul,
generic, reprezinta introducerea de produse pe o piata la un pret
inferior valorii normale a acestora. La origine, dumpingul
reprezinta o vanzare sub costul real de productie. Este prohibit
doar dumpingul international, in context, trebuind sa indeplineasca
3 conditii:
1. pretul de export sa fie inferior pretului normal din statul
exportator [China]2. exigenta ca un asemenea export sa ameninte cu
generarea unui prejudiciu efectiv adus industriei nationale in
domeniul GATT sau sa cauzeze in intarziere in stabilirea unei
industrii de acest tip. 3. constatarea unui raport de cauzalitate
intre utilizarea pretului de dumping si prejudiciul efectiv sau
eventual, dar previzibil.Jurisprudential:j. principial, nu e
considerata condamnabila practica forward pricing. Ipoteza in care
costul de productie e foarte ridicat. Ar trebui scos pe piata la un
pret mare, cu riscul de a nu fi cumparat nu se poate naste o
concurenta rezonabila. Asadar, o masura anti-dumping ar afecta
dezvoltarea, si e considerat admisibil ca producator sa finanteze
vanzarea intr-o prima faza a unor produse cu un cost ridicat, in
vederea maririi numarului de consumatori pentru acest produs,
urmand ca ulterior dobandirii unei cote din piata, pretul sa fie
ridicat.
k. e considerata condamnabila practica tipica a ceea ce se
cheama predatory pricing. Dumpingul utilizat in vederea eliminarii
concurentei de pe o piata. Exportatorul mentine pretul sub cota
normala in vederea ruinarii afacerilor concurente privind acelasi
produs de pe piata / pietele interne vizate. Pentru a fi in ipoteza
de predatory pricing, e necesar a se dovedi intentia exportatorului
de a majora ulterior pretul produsului.
l. tehnica determinarii valorii normale a produsului si tehnica
determinarii marjei anti-dumping. De regula, exportatorii folosesc
marje diferite de export, in functie de posibila concurenta ce o
pot intalni pe pietele respective. E posibil ca China sa exporte la
o valoarea in USA si la alta valoare in UE. Concluzia e ca trebuie
utilizata tehnica zeroing, care presupune raportarea mediei
preturilor de export la o medie zero a pretululi de productie.
In esenta, constatarea dumpingului se face la nivel national si
statul membru este obligat sa notifice constatarea sa Comitetului
anti-dumping, caruia i se solicita, de regula, si acordarea in
favoarea statului victima asa-numitului drept anti-dumping exceptia
de la principii si consta in recunoasterea in favoarea statului
victima a dreptului de a lua in mod unilateral masuri provizorii
sau masuri definitive prin care sa limiteze comercializarea
produsului prin tehnica dumpingului. De regula, e vorba de
suprataxe vamale, in masura necesara acoperirii dintre valoarea
normala a produslui si valoarea de dumping, astfel incat produsul
sa fie vandut la un pret corect. Deci e exceptie de la GATT, care
reprezinta in materie vamala propunere de inghetare tarifelor
vamale la un anumit nivel.Mai e cunoscuta si tehnica asumarii
unilaterale a pretului [asa-zisul angajament de pret, prin care
exportatorul se ofera in mod expres sa impuna un anumit pret de
export pentru produsul in cauza, eliminand astfel efectele negative
ale dumpingului]. In ipoteza in care statul victima accepta
angajamentul de pret, procedura de ancheta privind dumpingul se
suspenda de drept, cu cateva exceptii.b. Masurile
anti-subventionale. Prin masurile anti-subventionale se poate
deroga temporar de la aplicarea principiilor fundamentale.
Subventia reprezinta o contributie financiara publica in vederea
favorizarii producerii sau comercializarii unor marfuri. Subventia
genereaza un avantaj pentru produsele / producatorii subventionati,
in defavoarea concurentilor nesubventionati. Cu toate acestea, in
practica WTO, nu orice subventie este considerata condamnabila, ci
doar aceea care genereaza un prejudiciu grav unei ramuri comerciale
sau industriale a statului victima. In functie de clasificarea
operata in cadrul WTO, in functie de gravitatea efectului
subventiilor, se distinge intre:
1. Subventiile autorizate: a. Activitatile de cercetare
stiintificab. Regiunilor defavorizatec. Protectiei mediului
2. Subventiile interzise:a. Subsidiile care produc efecte
deformatoare asupra comertului, cu rolul primordial de a favoriza
rezultatele exportului in dauna produselor similare de pe piata
statului / statelor victima.b. Subventii care pot da nastere la
masuri anti-subventionale, adica subsidii care pot sau nu sa
genereze un prejudiciu in functie de maniera in care sunt
utilizate. c. Subventii destinate tarilor in curs de dezvoltare,
fata de care WTO a manifestat intotdeauna toleranta si care, de
regula, sunt realizate intr-o maniera indirecta.Statul victima
poate decide invocarea unilaterala a masurilor anti-subventionale,
notificand Consiliul General si statul exportator. Tehnica
masurilor anti-subventionale cuprinde asa-zisele masuri
compensatorii, de regula suprataxe si asa-zisele remedii
multilaterale, care presupun o combinatie de masuri
vamale-fiscale-comerciale, in vederea reechilibrarii raporturilor
intre producatorii subventionati si cei nesubventionati.c. Masurile
speciale care pot fi luate de statele membre in vederea protejarii
unei ramuri interne de comert sau productie. Art. XIX GATT. Se
refera, de fapt, la masuri urgente in vederea protejarii industriei
nationale de o dezvoltare neprevazuta a importurilor. Ulterior
semnarii GATT, intervine o circumstanta neprevazuta care a generat
o creste a importuilor, care la randul sau genereaza un pericol
real pentru integritatea unei anumite ramuri comerciale din acea
tara. Statele pot lua masuri pentru a impiedica aceasta evolutie.In
jurisprudenta WTO s-a ajuns la concluzia ca e suficient sa fie
vorba de o evolutie neprevazuta.
COMERTUL CU SERVICII nu intra la examenGATS General Agreement on
Trande and Services. Consacra dezideratul liberalizarii mondiale a
pietei serviciilor si care porneste, in esenta de la principii
similare prevazute pentru piata bunurilor, insa cu mecanisme de
aplicare diferentiate.Se intalnesc si aici: Principiul natiunii
celei mai favorizate, tratamentul national etc. In comertul cu
servicii, reusita este minora.De regula, e vorba de servicii
accesorii predarii unor bunuri, nu servicii, ca atare.3 aspecte
esentiale privind GATS [cuprinde 3 sectiuni]:1. Principiile si
regulile generale aplicabile pietei serviciilor.
2. Reguli sectoriale referitoare la domenii specifice
serviciilor [transport aerian, comunicatii, circulatia pf etc].
3. Angajamentele specifice. Prin acestea, functioneaza GATS
statele membre isi asuma principiile generale si emit o declaratie
de liberalizare a serviciilor interne. Declaratia cuprinde
angajamente orizontale (asumarea obligatiei de a respecta principii
in toate sectoarele) si angajamente sectoriale (statul explica in
mod expres cum intentioneaza sa liberalizeze serviciile intr-un
anumit sector).
Statele au fost tentate sa faca declaratii minimale si vagi, de
teama de a nu fi constanse in viitor. Cam toate angajamentele
unilaterale sunt povesti care cuprind declaratii generale care cu
greu ar putea fi calificate ca fiind principii concrete.Mai exista
si un alt acord: TRIPS Agreement on Trade Related Intelectual
Property Rights contestat, dar extrem de util. Are rolul de a
constitui cadrul general pentru protectia uniforma a proprietatii
intelectuale in cadrul WTO. Practic, acest acord a fost nucleul dur
al negocierilor din cadrul rundei Uruguay. Statele neexportatoare
de prop. intelectuala nu doreau un asemenea acord [India,
Thailanda]. SUA, Japonia, Franta, Anglia erau principalii
sustinatori.Interesul economic e imens. De exemplu, productia media
/ licentele farmaceutice (medicamentele din India 10% din pretul
celorlalte). Alt exemplu: ACTA [wiki]. Rolul TRIPS e acela de a
supraveghea / respecta / promova cele mai recente creatii ale
Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale [WIPO], cu
referire speciala la Conventia de la Berna privind protectia
creatiilor literare si artistice [1886 cu modif. ulterioare] si
Conventia de la Paris privind protectia proprietatii
industriale.TRIPS cuprinde urm. sectiuni:1. Pincipiile de baza ale
protectiei proprietatii intelectuale.2. Mijloacele de protejare si
executare a masurilor privind proprietatea intelectuala. [transpuse
in legislatia noastra]3. Solutionarea diferendelor.4. Acordurile
speciale pana la adoptarea TRIPS. [non-discriminare, regula
tratamentului national, regula existentei unui nivel minim garantat
de protectie a proprietatii intelectuale statele au obligatia sa
adopte un nr. minim de prescriptii legale de natura sa proteje
proprietatea intelectuala.]
ORGANIZAREA JUSTIEI IN CADRUL WTO
Documentul fundamental e un memorandum privind solutionarea
disputelor dintre state [DSU]. Odata adoptat un raport, se pune
problema executarii sale. Se pot ivi incidente, care presupun
reluarea procedurii. Exista si o procedura distinca, nascuta in
jurisp., care da dreptul particularilor sa acceada la jurisprudenta
WTO [sa intervina pe langa state, societati in vederea adoptarii
anumitor solutii.]Nu ne cere termenele la examen!!!Faze:1. Faza
consularilor si cererilor de consiliere. Daca un stat considera ca
alt membru a incalcat principiile fundamentale ale WTO [GATT, GATS,
TRIPS], poate solicita consultarea directa cu statul autor. Aceasta
faza are un caracter confidential si presupune posibilitatea
asistarii statelor de catre serviciul specializat al
secretariatului si chiar de catre directorul general. Are un rol
special invitatia formala a dir. gen. de a continua negocierile in
biroul sau, de unde trebuie sa iasa cu un rezultat. [90% sunt
reusite]. Aceasta cerere de conciliere trebuie sa fie notificata si
consiliilor si comitetelor din cadrul WTO si poate sa dureze
maximum 60 zile. Daca termenul e depasit fara a se ajunge la un
acord, procedura continua, iar statul victima poate trece la faza
urmatoare.
2. Grupul special [The Panel]. Membrii grupului special sunt
desemnati de pe o lista permanenta pusa la dispozitie de
secretariat. Are 3 sau 5 experti, in mod exceptional, care pot fi
independenti sau nu de aministratiile nationale. Dar, in mod
obligatoriu, trebuie sa fie independenti de aministratiile
nationale ale partilor in conflict. Rolul acestui grup special este
de a se informa si evalua obiectiv situatia creata, evaluare care
trebuie sa se concretizeze intr-un raport. Raportul are rolul de a
identifica solutiile posibile pentu iesirea din conflict. Raportul
scris al grupului special trebuie sa fie emis in termen de 6 luni
de la constituirea grupului, termen care poate fi prorogat in mod
special la 9 luni. Statul petent poate solicita suspendarea
emiterii raportului pe o durata de maximum 12 luni. Odata redactat,
raportul trebuie remis OSD [Organismului pentru Solutionarea
Disputelor] in vederea solutionarii sale. In cadrul OSD, partile au
dreptul si obligatia de a-si exprima pozitia asupra raportului,
urmand ca, in termen de 60 zile, raportul sa fie adoptat sau nu.
Raportul se considera adoptat prin consens si cu exceptia
neatacarii cu apel. Daca e adoptat, se termina procedura. Cand nu
exista consens sau e atacat cu apel se trece la faza urmatoare.
3. Procedura in fata organului de apel. Organul de apel este un
grup specializat cu caracter permanent, constituit din 7 membri,
din care doar cate 3 statueaza asupra unei situati date. Cei 7
membri sunt desemnati de OSD pentru o durata de maximum 4 ani, care
poate fi reinnoita o singura data, din radurile unor specialisti
absolut independenti de administratiile nationale. In principiu,
grupul de apel isi limiteaza competenta la problemele de drept pe
care le ridica raportul grupului special, fara a mai verifica
starea de fapt. Si aceasta faza e confidentiala, doar raportul
grupului de apel devenind public. Intr-un termen de 60-90 zile,
corpul de apel trebuie sa emita propriul raport, pe care sa-l
predea din nou OSD, in vederea adoptarii sale. OSD are obligatia de
a supune adoptarii raportul in termen de 30 zile.
In contextul acestei proceduri exista si doua aspecte care o pot
simplifica sau ingreuna.a. Arbitraj arbitrii independenti de WTO si
solutia lor va fi obligatorie pentru parti fara alte comentarii si
fara alte mijloace de a o ataca (!).
b. Amicus Curiae prietenul Curtii nici un text al WTO nu
vorbeste de posiblitatea particularilor de a accede la justitia
organizatiei. Tocmai de aceea, intrebarea e daca o asemenea
procedura poate fi tolerata sau nu. Concluzia a doua rapoarte este
in sensul ca, intr-o anumita masura, procedura poate fi utilizata.
In nici un caz amicus curiae nu poate genera o statuare cu privire
la drepturile individuale ale unor petenti individuali, insa luarea
in calcul a intereselor acestora constituie un aspect principal al
informarii pe care instantele WTO trebuie sa o efectueze. In
concluzie, se poate interveni in procedurile judiciare pe langa un
stat prin depunerea unui memoriu [un fel de interventie accesorie]
sau ca intervenientul poate fi un alt membru al WTO.Seminar
01.04.2014OHADA Organizatia Pentru Armonizarea Dreptului Afacerilor
in Africa [1993]A reunit tarile africane care au mostenit sistemul
comercial francez.In 1995 s-a semnat Acordul OHADA, care se bazeaza
pe o tehnica de tip comunitar de interpretare a regulilor uniforme
de dr. comercial african. m. S-a stabilit modalitatea de
impunereStructura organizatorica:1. Consiliul de Ministri2.
Secretariatul Permanent3. Scoala Superioara de Magistratura4. Curte
Comuna de Justitie si Arbitraj [instanta & arbitraj]Domenii de
activitate:a. Impact in domeniul societatilor b. Domeniul
Garantiilorc. Domeniul executarii silite simplificated. Contracte
de transport tip cu aplicabilitate in toate tarile membree.
ArbitrajOriginalitatea acestei org. trebuie trata in raport de
Curtea Comuna de Justitie si Arbitraj, care nu doar prezinta elemnt
inovativ [instanta+arbitraj], ci asigura o justitie
supra-nationala.Nu e instanta de control, ci are competenta in
toate litigiile privind aplicarea legislatiei OHADA.
Curs 07.04.2014Societatile comerciale. Companiile. Subiecti ai
DCI.Legea aplicabila societatilor comercialeIn dreptul comparat
privat european, se poate retinte existenta a doua conceptii
semnificative cu privire la circumscrierea criteriilor de
determinare a legii aplicabile societatilor comerciale [lex
societatis]. In UK, domiciliul societatii e factorul determinant
pentru determinarea legii aplicabile (domiciliul e locul
indeplinirii formalitatilor de inregistrare).Teoria incorporarii.
Conform acestui criteriu, legea aplicabila societatilor comerciale
si nationalitatii acestora este cea a locului de indeplinire a
formalitatilor de inregistrare sau constituire a acestei persoane
juridice. De regula, aplicarea incorporarii trimite in mod natural
la legea sediului statutar, fiind de presupus ca acesta este si
locul inmatricularii si cel al indeplinirii formalitatilor de
infiintare. Cu toate acestea, posibila discrepanta intre un sediu
statutar si unul real, adica un posibil sediu fictiv si unul
autentic este neglijata aproape in totalitate in aceasta teorie.
Criteriul incorporari este aplicabil atat determinarii
nationalitatii societatilor interne, cat si recunoasterii
societatilor straine.Avantajul acestei solutii este ca asigura
respectarea vointei partilor, permitandu-le acestora sa aleaga
legea societatii pe care urmeaza sa o infiinteze. Pe de alta parte,
acest criteriu este sigur si stabil. Acest sistem prezinta
dezavantajul major in privinta tolerarii sau chiar incurajarii
fraudelor, fraude ce pot fi observate mai ales la nivel fiscal si
care vizeaza tara in care societatea isi desfasoara activitatea
reala / principala, fiind incorporata intr-un stat cu o legislatie
mai favorabila. Totusi, nu genereaza o prezumtie de frauda.Acest
sistem este specific dreptului anglo-american, dar se regaseste si
in tari ca Olanda, Elvetia & Italia [partial].In opozitie cu
acest sistem, regasim criteriul sediului real. Acest sistem
presupune exigente suplimentare fata de criteriul incorporarii.
Principala exigenta e aceea ca sediul social sa fie serios si real,
adica sa constituie centrul real de directie a activitatii
societatii si sa nu fi fost ales de fondatori intr-o maniera
fictiva. Pentru a determina regulile de baza dupa care functioneaza
acest criteriu, este utila analiza jurisprudentei in materie,
prezenta in principal in Franta si Germania. In dr. francez exista
un text care se ref. expres: 1837 C. Civ. fr., care prevede ca
orice societate comerciala al carei sediu este situat pe teritoriul
francez (si fostele colonii), este supusa dispozitiilor legii
franceze. Textul mai prevede ca tertii, prin exceptie, se pot
prevala de sediul statutar, dar acestora nu le este opozabil din
partea societatii, daca sediul real este situat intr-un alt loc.
Hotarari relevante: Bank Otoman C. Ap. Paris confruntata cu
determinarea legii aplicabile unei societati bancare inregistrata
dupa dr. turc, insa gestionata din Anglia, a desemnat ca lege
aplicabila legea engleza, ca fiind legea sediului real al
societatii. [aceeasi solutie din 1870, in dr. german]Curtea de
Casatie franceza 1990 hotarare cu rolul de a sintetiza aspectele
generate de recunoasterea unei companii straine. Curtea a spus:a.
centrul de directie si de exploatare comerciala sau locul
deciziilor juridice, financiare, administrative si tehnice trebuie
considerat sediul real al societatii, in raport cu care toate
celelalte sedii trebuie considerate secundare, in pofida
caracterului lor statutar sau nu. [dr. german spune ca va fi
considerat esential locul unde se desfasoara o activitata care e
indispensabila - nu rezolva nimic]b. sediul statu