Datul in spectacol

ANUL XII » NR. 502 » 14 – 20 noiembrie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Presa, pudelul de paz\ alinteresului privat

C\t\lin Hopulele

Judecând pe cât po]i de limpededup\ un eveniment tragic `n ur-ma c\ruia au murit deja 54 depersoane, iar num\rul victi me -lor pare a nu se opri aici, nu po]is\ nu vezi, din avion, printrestropii de bine, cât r\u a f\cutpresa [i cum valuri `ntregi dedezinforma re s-au perpetuat `nspecial de la canalele „de [tiri“,dar [i de pe paginile personalede Facebook ale jurnali[tilor.

» pag. 3

Citi]i interviul realizat de Eli B\dic\ `n » paginile 8-9

Cronic\ de carte

GYÖRGY DRAGOMÁN, DESPRE CEL MAI RECENT ROMAN AL S|U, RUGUL:

„Mereu m-am `ndoit de modul `n care vedemistoria. Ne uit\m `napoi

[i construim mituri“Dou\ documentarecu m\rturii despredec\derea presei

R\zvan Chiru]\

Video-documentarele Extinc]ia [iMoguliziunea, produse de o echi -p\ a platformei media Dela0.ro [ilansate recent `n spa]iul online cusprijinul ActiveWatch prezint\ cuo acurate]e dureroas\ procesulcare a f\cut ca mult clamatul câi -ne de paz\ al democra]iei s\ de -vin\ un biet c\]elu[ fl\mând cea[teapt\ cu coada ntre picioare unos de la st\pân.

» pag. 2

Un soi depledoarie pentruHoly Cow, deDavid Duchovny

Eli B\dic\

Dac\ lu\m n considerare zecile dec\r]i care apar lunar `n România,atunci faptul c\ scriu abia acumcâ teva rânduri despre Holy Cow,debutul editorial al actorului Da -vid Du chovny, tradus la noi la `n -ceputul verii, poate fi interpretatca fiind un gest nes\buit, sosind laspartul târgului s\ v\ vorbesc de-s pre o carte deja „veche“.

» pag. 10

© A

nna

T. S

zabó

R\zvan Chiru]\

„Sunte]i ni[te pro[ti, presa nu eobiectiv\, presa este o afacere, voinu `n]elege]i c\ noi am vrut s\-lschimb\m pe \sta, voi nu v-a]is\turat de be]ivul \sta ordinar?“,ì `ntreab\, `n 2009, project-mana -gerul Realitatea TV pe jurnali[tiidin sec]ia Politic. „Situa]ia ajun-sese absolut dramatic\. Sertareled\deau pe dinafar\ de marf\ carenu era publicat\, fiecare articol deinvestiga]ie ajungea `n sertar, ur-ma s\ fie citit, dar nu `l mai citeanimeni“, poveste[te Horia Ghibu -]iu, fost redactor-[ef al cotidianului„Evenimentul zilei“. „Principalaproblem\ a propagandistului nu ec\ manipuleaz\, ci c\ trebuie s\schimbe st\pânii din când n când.O minciun\ bine construit\ pre-supune s\ te cread\ lumea. Dardac\ o tot schimbi de pe o zi pe al-ta, pierzi singurul lucru care te]ine la suprafa]\, credibilitatea pecare ai avut-o când ai inventatminciuna asta“, explic\ Vlad Pe-treanu, fost director de [tiri Ante-na 3. „Absolut to]i, dar absolut to]ipatronii români au nutrit un dis-pre] profund pentru jurnalism [ipentru jurnali[tii buni, iar pentrujurnali[tii de investiga]ie cu atâtmai mult“, afirm\ R\zvan Iones-cu, fost redactor-[ef la „Evenimentulzilei“ [i fost director la „Ade v\rul“.

Fragmentele de mai sus repre-zint\ doar câteva dintre m\rturii-le din culisele dec\derii jurnalis-mului românesc, a[a cum apar `ndou\ documentare foarte binerea lizate de echipa Dela0.ro, for-mat\ din jurnali[tii Vlad Stoices-cu [i Diana Oncioiu, al\turi de Mi-hai Dragolea, cel care a asiguratimaginea [i montajul. Extinc]ia,despre dispari]ia investiga]iilordin presa scris\, [i Moguliziunea,despre cenzura [i manipulareadin a[a-zisele televiziuni de [tiriromâne[ti, prezint\ cu o acurate]edureroas\ procesul care a f\cut camult clamatul câine de paz\ al de-mocra]iei s\ devin\ un biet c\]e -lu[ fl\mând ce a[teapt\ cu coada`ntre picioare un os de la st\pân.„N-am fi ajuns s\ facem cele dou\documentare video dac\ n-am fifost martorii direc]i ai fenomene-lor descrise acolo. De ce? Pentruc\ n-am fi [tiut, pur [i simplu, de

unde s\ «apuc\m» subiectul. Fap-tul c\ oamenii intervieva]i spunlucruri extrem de precise, descriusitua]ii punctuale, fac un inventarde `ntâmpl\ri are leg\tur\ [i cu ocunoa[tere intim\, detaliat\ a fe-nomenelor de c\tre autori“, a expli -cat, pentru „Suplimentul de cul-tur\“, Vlad Stoicescu.

De altfel, chiar cei doi jurna -li[ti au fost „victimele“ unor actede cenzur\. Diana Oncioiu a ple-cat de la Realitatea Tv dup\ ce av\zut cum activitatea sec]iei a fost„suspendat\“ pe durata campa-niei pentru alegerile preziden]ialedin 2009. „Plecarea mea s-a produstot pe fondul cenzurii mascate ca«decizie editorial\»: fusesem scosdin pagina de Opinii dup\ publi-carea unui editorial intitulat «Ro-mânia care nu l-ar fi ales pe Tra-ian B\sescu». Din informa]iile pecare le-am ob]inut la vremea res-pectiv\, chiar un telefon de la Palatul Cotroceni a «dojenit» con-ducerea ziarului, care a decisscoaterea mea de la Opinii. Evi-dent, nimeni nu m-a anun]atatunci de decizia luat\. La o lun\

distan]\, asta se `ntâmpla `nprim\vara lui 2011, am plecat dela ziar al\turi de mai mul]i co-legi“, a povestit [i Vlad Stoicescu.

„O porc\rie trebuiedenun]at\ imediat“

Jurnalistul afirm\ c\ cele dou\do cumentare pe care le-a realizatechipa Dela0 vin [i ca o necesitatepentru o dezbatere despre direc]ia`n care merge presa din România,o discu]ie care ar fi trebuit s\ aib\loc acum 4-5 ani. „Ceea ce ne-a de-gradat meseria a fost incapacita-tea noastr\ de a o ap\ra [i de afunc ]iona ca un organism profe-sional cu anticorpi. De foarte pu -]ine ori am vorbit sau ne-am soli-darizat naintea actelor de cenzu r\de lâng\ noi. N-am `n]eles c\ nuera vorba de o persoan\ sau alta,ci de ap\rarea meseriei noastre.Nu ne-am opus practicilor abuzi-ve decât pe cont propriu, aproapeniciodat\ `n comun. Asta se `n -tâm pl\ [i acum – mul]i dintre ceicare lucreaz\ `n redac]ii v\d, aud[i `n]eleg lucrurile din jurul lor,dar prefer\, `n cel mai bun caz, s\

se autoizoleze [i s\-[i fac\ treabape felia lor“, a constatat Vlad Stoi-cescu.

De altfel, unii dintre reporteriisau [efii de departamente c\uta]ipentru cele dou\ documentare aurefuzat chiar [i acum s\ vorbeas -c\ despre problemele prin care autrecut sau trec `n redac]ii. „Cinenu a dorit s\ apar\ nu a oferit mo-tive concrete, ci n-a r\spuns pur [isimplu solicit\rii sau a amânat n -trevederea pân\ `n punctul `n ca-re a devenit evident c\ nu vrea s\apar\. Nu cred c\ e cazul s\ lu\m,`ns\, pozi]ia acuzatorului public –nu doar jurnali[tii, ci oamenii `ngeneral sunt `nclina]i s\ nu vor-beasc\ despre lucrurile mai pu]ineroizante. Cum spuneam [i maisus, pu]ine din lucrurile prezenta-te `n cele dou\ documentare aufost, totu[i, spuse la vremea produ -cerii lor. Asta ne pune pe to]i,cumva, `ntr-o pozi]ie de vinov\]ie,pentru c\ o porc\rie tre buie de-nun]at\ imediat“, a ar\tat VladStoicescu. Niciodat\, ns\, nu e preatârziu de spus un ade v\r, credeacesta. Pân\ la urm\, jurnali[tii

care apar n cele dou\ documenta-re asta fac, spun ade v\ rul lucruri-lor prin care au trecut, adev\ruldespre cum au ajuns s\ nu-[i maipoat\ face meseria, afir m\ coauto-rul documentarelor Extinc]ia [iMo guliziunea.

„Este scump s\ facijurnalism de investiga]ii“

„Exist\ o parte de agend\ [i nicinu mai trebuie s\ stai dup\ jurna-list, ì dai agenda [i el face ce tre-buie. Asta e adev\rat. Apoi maisunt [i al]i doi factori, economic [iviziunea provincial\“, recunoa[teAlexandru L\zescu, fost pre[edin-te-director general al TVR, `n Moguliziunea. „Dispari]ia depar-tamentelor de investiga]ii saumic [o rarea lor pân\ la dimensiunicomice are, `n primul rând, ora]iune financiar\. Este scump s\faci jurnalism de investiga]ii“, ex-plic\ Ioana Av\danei, directorulCentrului pentru Jurnalism Inde-pendent, `n Extinc]ia.

Vlad Stoicescu este totu[i opti-mist [i crede c\ presa onest\ dinRomânia mai poate fi salvat\.„Jurnalismul sufer\ [i o face, pes-te tot `n lume, din motive econo-mice. Sau mai bine spus din lipsaunui model economic viabil. Pre-sa «onest\», pentru a avea o [ans\,trebuie s\ se fac\ din nou util\.Dac\ valoarea sa ca afacere, ca acteconomic e pus\ sub semnul `n -tre b\rii, atunci presa se poate sal-va dovedind c\ are o alt\ valoare,mai important\ – cea de act socialcapabil s\ regleze mecanismele [iinstitu]iile unei democra]ii [i s\explice lumea din jur [i ce se `n -tâmpl\ cu ea“, este de p\rere aces-ta. Jurnalismul are o [ans\ dac\reu[e[te s\ readuc\ la mod\ ideeac\, f\r\ o pres\ de `nalt\ ]i nut\,suntem ceva mai s\raci ca indi-vizi [i mult mai pu]in liberi ca so-cietate.

Ca jurnalist de investiga]ii, larândul meu, [i ca membru al uneiredac]ii de ziar central, „Românialiber\“, cu mari probleme econo-mice, nu pot decât s\ ì dau com-plet\ dreptate.

* Pute]i citi interviul complet cu Vlad Stoicescu despre cenzura [i manipularea din pres\ pewww.suplimentuldecultura.ro

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 502 » 14 – 20 noiembrie 2015

2 » actualitate

Senza]ional. Dou\ documentarecu m\rturii explozive despre dec\derea presei

Moguliziunea – cenzura [i manipularea în televiziunile „de [tiri“ din România


actualitate « 3

Presa, pudelul de paz\ al interesului privat

C\t\lin Hopulele

Toate bârfele sau supozi]iile de -spre tragedia care a dezbinat Co-lectivul [i, oda t\ cu el, România s-au scurs ncet- n cet ntâi pe feed-ulde la Facebook. Dar n-au r\masacolo. Ca un cancer, [i-au `ntinsmetastazele pân\ pe ecra ne le tele-viziunilor a[a-intitulate „de [tiri“,care au cultivat de ani de zile o lo-botomie constant\ a poporului.Astfel ne-au fost pre zentate acesteimportante in for ma]ii de interespublic – cu Hallo ween-ul [i a 666-apetrecere care avea loc `n vinereaincendiului, cu focul plantat de ge-neral pentru a distra ge aten]ia dela coloanele sale oficia le, cu sata-nism [i ocultism.

Importan]ii jurnali[ti ai ]\rii,cei adev\ra]i, oamenii aprigi depres\, au ratat un fapt de pres\ multmai important [i care le-a plutitprin fa]a nasului. ~n goana dup\audien]\, aceasta ar fi fost o [ans\enorm\ a presei s\ se ralieze cupoporul, s\ se apropie de acesta,s\ treac\ peste ura sistematic\ atinerei genera]ii `mpotriva a totceea ce `nseamn\ mass-media [i a`ndoctrin\rii la care i-au supusacestea pe p\rin]ii [i bunicii lor.Tragedia de la Colectiv putea s\fie lipiciul de care avea nevoiepresa pentru a se putea ntoarce la

societatea pe care a renegat-o [icare [i-a pierdut, unii ar spune de-finitiv, ncrederea n ea. {i unii au`ncercat – pe Digi, pe Pro, cu ntâr-ziere [i pe TVR s-a `ncercat uma-nizarea catastrofei, uneori chiar`n detrimentul audien]ei. Au rulatpe ecrane, `n primele zile, obsesivnumere de telefon la care oameniicare nu `[i g\seau rudele sau prie-tenii s\ poat\ apela. Au fost repor-teri care au stat, `n schimburi, 24din 24 de ore `n fa]a spitalelor, ca-re au rostit nume de victime, nu-me de salvatori, m\rturiile unora,altora, [i care au ncercat s\ aduc\[i informa]ii de tip utilitar, nudoar „exploziv“.

~ns\, din p\cate, presa a e[uatdin nou s\ se apropie de oameni,fiindc\ acele cazuri prezentatemai sus au fost mici excep]ii dintr-omare de nebunie. Au fost emi-siuni organizate `n studiourile te-leviziunilor de [tiri, c\rora le-acrescut ame]itor audien]a `n peri -oada aceasta, cu tot felul de ocul -ti[ti care blamau satanismul tine-rilor [i care explicau de ce e binec\ au murit. Au fost o serie de ata-curi furibunde la adresa Patriarhiei[i a Bisericii, atacuri perpetuatedincolo de remarca de bun-sim] c\acest organism vechi, arhaic [iprost organizat a reac]ionat ini -]ial mizerabil `n fa]a tragediei [i aurm\rilor ei. Moderatori respec-ta]i de televiziune au dat glas unorspecula]ii aberante cu titlu de in-forma]ii sigure.

Fiindc\ acest cancer nu s-aoprit `n stu diourile TV. Pe Face-book, locul n care s-au n\scut aces -te conspira]ii, au `nceput s\ fiepro movate linkuri de la tot soiulde pagini obscure, necunoscute saudespre care se [tie suficient de mult`ncât s\ fie catalogate, f\r\ ru[ine,ca trompete de propagan d\. ~ns\pentru un ochi ne preg\tit arat\foarte bine. Cu ilustra]ii colorate,frumos a[ezate, info grafice chiar,teoriile conspirative prind via]\[i, dac\ nu e[ti atent, [i iau zborulde pe monitor de reale ce par.

~nc\ un examen picat

Ei bine, problema nu o repre zin t\oamenii care au distribuit astfelde con]inut inutil tuturor priete -ni lor. Este limpede [i de ce – exist\o gaur\ enorm\ `n `nv\]\ mântulliceal, preuniversitar, `n ceea ceprive[te educa]ia media. Tineriinu [tiu de unde s\ [i ia faptele, ca-re sunt cele mai importante [i de`ncredere institu]ii media careofer\ informa]iile respective, cums\ apeleze la toate resursele de peinternet, dar, cu ra]iune [i mintelimpede, s\ le disjung\ din eledoar pe cele care pot fi verificate.

Nu, problema nu a fost la ei, ci`n rândul jurnali[tilor, unii res-pecta]i [i ur m\ri]i de cititori, caremai departe balastul pe re]eaua desocializare, practic girând pentruel, c\ asta nseam n\ ast\zi un „share“pe Facebook. Astfel, bul g\ re le de

dezinformare s-a transformat dinzvon `n informa]ie dat\ de „surseneoficiale“, care au devenit „re pre -zentan]i ai autorit\]ilor“, „medicidin spitale“, „surse oficiale“ sau„rude ale victimelor“. Mai era pu -]in [i con ]inutul cu realitatea r\s -t\lm\cit\ era spus nsu[i de mor]i,`n spitale, `na inte s\-[i dea duhul.

Tragedia din Colectiv a fost`nc\ unul dintre examenele picatede c\tre presa din România, carenu a reu[it s\ vad\ dincolo de ma-nipul\rile ieftine care au circulat`n toat\ perioada respectiv\ [i ca-re s-au perpetuat apoi `n momen-tul protestelor din strad\. ~n mo-mentul acesta de cotitur\, cândexist\ nevoia cea mai mare de opres\ ferm\, care s\ poat\ combatederapajele [i s\ sus]in\ ceea ce senume[te acum vocea str\zii, cea li-ber\, nu cea manipulat\, presa tre-ce prin aceea[i criz\ continu\ princare a trecut `n ultimii ani. Exist\o serie de voci `n care po]i avea`ncredere [i pe care te po]i baza,dar ele se pierd `n marea de dezin-formare, cauzat\ [i de un fenomence nu este specific doar ]\rii noas-tre – faptul c\ institu]iile media`nc\ nu [tiu [i nu folosesc la capa-citate maxim\ toate re]elele de so-cialiare, cu prec\dere Face book-ul.

Acum, pu[i `n fa]a faptului `m -plinit, a unor proteste care par c\s-au stins, a unui Guvern care prin-de contur, dar asupra c\rui tehno-cra]ii r\mâne s\ ne pronun]\mmai târziu, rolul presei este unul

cu atât mai important – s\ fie unvehicul al echidistan]ei n societa-te. Pentru c\ oricât de mult ar re-zona unii dintre noi cu manifes -t\rile din strad\, acestea nu suntreprezentative pentru toate clase-le sociale ale ]\rii. Iar presa, `n ro-lul s\u de câine de paz\, are cum-va un rol de reprezentare [i de in-formare a tuturor, poate mai maredecât cel al Parlamentului. Oricâtar vrea reporterul s\ rup\ micro-fonul [i s\ strige „Toate partidele,aceea[i mizerie!“, trebuie s\ seab]in\, pentru c\ astfel de mani-fest\ri de partizanat nu sunt decâto alt\ form\ de scufundare aobiec tivit\]ii mass-media.

Sigur, dac\ sunt dou\ milioanede oameni care cred c\ Ponta nu aplagiat `n doctoratul s\u, nu `n -seamn\ c\ trebuie vreo televiziu-ne sau vreun ziar s\ ì ia [i ap\ra-rea, pe acest principiu al repre-zentativit\]ii. ~ntocmai presa tre-buie s\ fie cea care semnaleaz\orice fel de derapaj, indiferent deforma acestuia [i indiferent depresiunea cititorilor sau a telespec -tatorilor. Nu ai s\ ascunzi even -tualele f\r\delegi ale unui pre[e -dinte, chiar dac\ acesta ar fi sin-gura speran]\ a ]\rii de reformare.Iar decât s\ faci partizanat politicsau ideologic având n spate ncre-derea oamenilor care te urm\ resc,mai bine alegi s\ faci singurul lu-cru igienic, dar [i cel mai greu derealizat ca om de pres\ sau ca uncanal media. S\ taci.

Judecând pe cât po]i delimpede dup\ un eveni-ment tragic `n urmac\ruia au murit deja 54de persoane, iar num\rulvictimelor pare a nu seopri aici, nu po]i s\ nuvezi, din avion, printrestropii de bine, cât r\u af\cut presa [i cum valuri`ntregi de dezinformares-au perpetuat `n specialde la canalele „de [tiri“,dar [i de pe paginile per-sonale de Facebook alejurnali[tilor. Zeci de ca-davre au fost as cun se,Oprea a dat foc clubului,s-au pre le vat organe de lamor]i care au fost vân-dute pe pia]a neagr\, iarbanii au ajuns la Arafat.

© A

lex

Mih

\ile

anu

Citesc Puhoaiele prim\verii deErnest Hemingway (Polirom,2014) [i m\ las `mb\tat de o spe-ran]\, deloc oarecare. ~n 1926,când a publicat aceast\ nuvel\,Ernest Hemingway avea dou\zeci[i [apte de ani [i nu scria `nc\ bi-ne, `n ciuda entuziasmului cu ca-re reclam\ c\ ar fi fost primit ma-nuscrisul acesta atât de c\treScott Fitzgerald, cât [i de c\treJohn Dos Passos, doi scriitori caren-aveau s\ cunoasc\ gloria lui„Papa Hemingway“, de[i, `n ceeace m\ prive[te, ambii ì erau – sti-listic – superiori. Gabriel García

Márquez, `ns\, se arat\ de o cu to-tul alt\ p\rere: „Hemingway esteautorul care mi-a influen]at celmai mult tehnica – prin c\r]ile lui,prin uluitoarea sa pricepere `n ar-ta scrisului“.

S\ nu ne gr\bim, a[adar. He-mingway nu era `nc\ „Papa“, eradeparte de a primi Pulitzer-ul [iNobelul. Hemingway era atunci –la 1926 – un scriitor tân\r, r\z -vr\tit, `n c\utarea unei origina-lit\]i care s\ descind\ din simpli-tate. Scria construind acela[i ais-berg de mai târziu, prezentând – lasuprafa]a textului – doar faptele.

Puhoaiele prim\verii este, to-tu[i, mai degrab\ o anti-nuvel\,un exerci]iu `n contra afect\riidin literatur\. Ernest Hemingwaycaut\, `n definitiv, un sens comicpentru `ntâmpl\rile absurde carene rezum\ vie]ile. „The New York

Times“ constat\ just: „~n ultim\instan]\, scopul acestei c\r]i esteacela de a amuza. {i asta reu[e[tedin plin“.

Tân\rul Hemingway `ntre]ineun dialog cu cititorul, c\ruia ìscrie, `n corpul nuvelei, pentru a-ida explica]ii, pentru a-l ironiza, pen-tru a-l provoca. Tân\rul Hemin-gway scrie neserios, dar orgolios,concis, dar derutant. Tân\rul He-mingway inventeaz\ aceast\ po-veste fantastic\: Yogi Johnson, su-pravie]uitor al Primului R\zboiMondial, [i Scripps O’Neill, scri-itor aspirant, pr\bu[it repede `nresemnare, sunt colegi la o fabric\de pompe din micul ora[ ameri-can Petoskey. Ar putea deveni pri-eteni, dar nu devin. Amândoi cau -t\ o femeie. Yogi duce cu sine o traum\ (ridicol\) din r\zboi,Scripps duce pas\rea pe care ag\sit-o `n noaptea `n care a `nce -put s\ vagabondeze spre Chicago.S\rmanul Scripps este p\r\sit denevast\ [i `[i „reface“ de dou\ orivia]a pe parcursul nuvelei, la felde superficial [i de inutil.

Ernest Hemingway cocheteaz\cu for]a unei parabole, dar este laani-lumin\ de B\trânul [i marea.Dar prin ceva tot exceleaz\ acestvolum: prin onestitatea [antierului

auctorial. Omul anun]\, limpede,c\ intr\ `n literatur\ pe jum\tategolan, pe jum\tate intelectual, ca`ntr-un ring de box al gândirii,f\r\ fric\ [i f\r\ mofturi.

Puhoaiele prim\verii arat\ unErnest Hemingway foarte tân\r`n literatur\, foarte tân\r, dar`narmat cu o bun\ [coal\ de jur-nalism, [i – da! – teribil de lup -t\tor. Cine [tie s\ citeasc\ va ve-dea aici premisele marii glorii ca-re avea s\ `l `nal]e [i – cu timpul –s\ `l zdrobeasc\ pe acest imensscriitor.

~n Puhoaiele prim\verii, Er-nest Hemingway reu[e[te scenede mare for]\ – acea indianc\ um-blând goal\, goal\, goal\, nepur-tând nimic `n afara mocasinilor;acele descrieri ale fazelor prin ca-re trece un tân\r (orice tân\r) `nr\zboi; acel indian mic, f\r\ unbra], neputincios `n noaptea cândi s-a luat dreptul la biliard.

Ernest Hemingway ne anun]\,`n cele din urm\, c\ a scris aceast\

carte `n doar zece zile. Ne chestio-neaz\, brutal, dac\ i-a meritatefor tul. De optzeci [i nou\ de ani,cititorul c\ruia i se adreseaz\aceast\ not\ final\ tot d\ r\spun-suri. ~ntrebarea, deloc retoric\,r\ mâne.

4 » opinii


~ntr-o sear\ d\ Dumnezeu s\ seculce. I se f\cuse deodat\ somn. Nu-imai fusese niciodat\. Nu dormise`n veci. L-a apucat o toropeal\ des\ nu crezi. ~nchipuie-]i o via]\ deDumnezeu – s\ nu `nchizi nicim\car un ochi.

{i cum se plimba el prin cer,`ntâmplarea a f\cut s\ se culcechiar deasupra locului `n careeste acum p\mântul. S-a `ntins pespate [i privea a[a `n gol. Da,ochii nu-i putea `nchide. S-a `n -tors pe-o parte [i pe alta, s-a totfr\mântat – neam somn! Nimic,nimic... B\, zice Dumnezeu, de-ove[nicie tot stau [i m\ uit `n gol.Nimic nu este pe lumea asta `nafar\ de mine. M\car de-ar fi unloc `n care s\ m\ pot vedea pemine cum ar\t la fa]\. {i numai ce se `ntoarce odat\ pe burt\. Deschide ochii mai bine [i i separe lui c\ jos, pe p\mântul nos-tru adic\, s-ar z\ri ceva. Dar

bine-bine nu-[i d\dea nici el sea-ma ce-i.

Pac! aprinde Soarele. S-a lumi-nat numai o parte din p\mânt.Pac! aprinde [i Luna, s\ luminezedincolo, dar n-a mai avut putereadintru `nceput ca s-o fac\ la fel deputernic\ precum Soarele. {i cândse uit\ spre p\mânt, ce vede? Ap\cât cuprinde. {i chipul lui oglinditpeste toat\ ntinderea de ape. ~ntâis-a speriat de nf\]i[area sa, dar peurm\, dup\ ce s-a mai obi[nuit, aprins s\-i plac\. Ce-ar fi – s-a gân-dit el, dac\ tot nu putea s\ adoar -m\ – s\ fac o fiin]\ dup\ chipul [iasem\narea mea? Eu cred c-ar fibine! Da. A[ putea s\-i zic om. Darunde s\-l pun pe om? Ar trebui s\strâng la un loc apele care suntdedesubtul cerului [i s\ se arateuscatul. Bun, [i pe urm\? Stai, c\le-ncurc! Nu pot pune omul `n cu-rul gol pe p\mânt neted. Ar trebuis\ fac mai `ntâi verdea]\ [i pe

urm\ felurite vie]uitoare. N-arstrica s\ mi[une [i ni[te vie ]ui -toare prin ap\. Nu-i drept s\ le puinumai pe p\mânt. A[aa… S\ zi -cem c\ pân-aici ar fi bine.

{i-apoi a[ face omul, dar din ces\-l fac? Din ap\ nu pot, c\ sevars\. Mai degrab\ din p\mânt [ipu]in\ ap\. Normal, dup\ chipul[i asem\narea mea – mai gândiDumnezeu, tr\gând cu ochiul laluciul apei. Bun, dar nu-i bine! ~lfac eu s\-mi semene, dar nu pots\-i spun chiar tot-tot! C\ n-a[ mai[ti care-s Eu [i care-i el. S\ zicemc\-l `ncropesc eu cumva s\-misemene, dar dup\ aia? I-a[ puteaaranja o gr\din\ n care s\ aib\ detoate. Ca s\-i dau de lucru, s\-l punpe gânduri, s\ nu ias\ o legum\,i-a[ putea `ndrepta aten]ia asupraunui pom – un m\r, s\ zicem – alcunoa[terii. Dar s\ nu-i dau voies\ guste din el. Nu-i bun! Ar r\ -mâne a[a o ve[nicie. Nici preamoa le nu pot s\-l las. S\ spunemc\ i-a[ crea o pereche – o femeie,care s\-l mai `nt\ râte. Femeia a[face-o un pic mai `nc\p\]ânat\.Sigur i-ar convinge s\ mu[te dinm\r. {i-atunci i-a[ izgoni din rai,s\-l caute pe urm\ pân\ la moarte.

Da, dar dac\-i fac femeie, parc\v\d c-or s\ se `nmul]easc\! S\ se`nmul]easc\, treaba lor! La urmaurmei, ce poate s\ se `ntâmple?

S\ zicem c-au s\ fac\ doi copii,Cain [i Abel. Deja s-ar complicatreburile! |[tia ar ie[i la a treiamân\ dup\ mine. S-ar mai pierdedin calitate! Pot s\ m-a[tept s\ seia la b\taie. S\ se omoare `ntre ei!Cain l-ar omor` pe Abel sau in-vers. Oricum, nu conteaz\. Odat\ce-au prins a se `nmul]i, oameniiau s\ `mpânzeasc\ p\mântul. ~mi[i `nchipui numele lor: Set, Enos,Cainan, Mahalaleel, Iared {i cânds-ar `nmul]i puzderie, s-ar apucade rele dup\ m\sura num\ruluilor. Parc\ v\d c-o s\-mi par\ r\ude ce-am f\cut! Bine, acum doarn-or s\ ias\ to]i, care mai de caremai `nver[unat. Unul bun, de s\ -mân]\, trebuie s\ g\sesc. Dac\v\d c-am ajuns la p\reri de r\u,m\ sup\r [i [terg totul de pe fa]ap\mântului. Dau o ploaie bun\ [ir\mâne p\mântul a[a cum era la`nceput. Normal, p\strez un om –pe unul Noe, de exemplu – [icâte-o pereche din toate vie]ui -toarele, ca s\ nu m\ mai chinuidin nou cu munca. ~ntr-o barc\, de exemplu, care s\ pluteasc\ pe

deasupra apelor. Dar trebuie s\fiu atent, s\ nu p\trund\ [i acolos\ mân]a r\ului, c-am f\cut potopdegeaba. A[aaa…

Dup\ ploaie, fac leg\mânt cuNoe c\ nici o f\ptur\ nu va mai finimicit\ de atunci `nainte de ape -le potopului. G\sesc eu alte mij -loace s\-i cumin]esc, dac\ nu-[ibag\ min]ile `n cap. {i, la o adic\,dac\ oamenii se ]in de rele, nu v\dnici un motiv s\ nu rup leg\mân-tul [i s\-i trec din nou prin furiaapelor. ~i cumin]esc eu! ~ns\ hais\ m\ gândesc ce probleme ar pu -tea s\-mi mai fac\ oamenii. La cum`mi dau seama c-au s\ ias\, num-a[ mira s\ vin\ o zi `n care vordori s\ zideasc\ o cetate [i un turnal c\rui vârf s\ ating\ cerul. Ochestie de fal\. P\i, atunci iar m\voi sup\ra pe ei [i voi pogor` asu -pra lor [i le voi `ncurca limba, cas\ nu-[i mai `n]eleag\ vorba unulaltuia. ~i `mpr\[tii de nu se v\d,tot p\mântul!... Dar tot m\ tem: s\-i fac, s\ nu-i fac?...

Tot gândindu-se a[a la ce s-arputea ntâmpla dac\ ar face lu mea,Dumnezeu a c\zut `ntr-un somnadânc, `ntins pe burt\, cu fa]a lap\mânt…

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Facerea lumii dup\ bunicu’

Puhoaiele prim\verii, o nuvel\ din tinere]eascriitorului american, ne arat\ un stil literar la `nceputul des\vâr[irii.

For]a luiHemingway

Nimic nu anun]a schimbarea jo -cului politic, iar partidele se pre g\ -teau s\ intre n anul electoral f\r\ aanticipa c\ totul avea s\ se r\s -toarne `n doar câteva zile.

Victor Ponta [i-a dat demisiaimediat dup\ tragedia de la Colec-tiv, iar de aici a rezultat c\derea`ntregului executiv. S-a resetat sce-na politic\, pentru c\ plecarea luiPonta a dus la pierderea guvern\riide c\tre PSD.

F\r\ `ndoial\, guvernul de teh -no cra]i e ceea ce `[i dore[te strada.

R\mâne de v\zut care va fi compo-nen]a executivului [i ce mu t\ri vorfi n e[aloanele inferioare (secretaride stat, agen]ii, prefecturi, decon-centrate).

S\pt\mâna viitoare, guvernulCiolo[ va primi votul Parlamentu-lui, f\r\ mari emo]ii. Greul `ncepeabia dup\ ce furtuna se mai domo -le[te, iar cabinetul intr\ `n pâine.Partidele n-au interesul ca formulatehnocrat\ s\ reu[easc\, pentru c\succesul noului cabinet ar putea fisfâr[itul lor. Strada are a[tept\ri

uria[e, `ns\ nimeni nu-i naiv, Da-cian Ciolo[ nu va putea r\sturnamun]ii `n an electoral. Dac\ vareu[i, echipa noului cabinet arputea fi scheletul unei viitoare for-ma]iuni politice. Doar a[a s-ar re-forma [i partidele actuale. Ar fi obli -gate s\ aduc\ oameni noi la vârf [is\ promoveze competen]a. Altfel,balaurii care stau acum dup\ col]vor pune capcane la tot pasul [i sevor ntoarce n for]\, cu [i mai multtupeu: „A]i v\zut, am stat deoparte,dar teh nocra]ii \[tia atât de l\uda]in-au fost `n stare de nimic“.

Trei sunt pericolele care pândescnoul guvern.

1. Lipsa unei majorit\]i clare `nParlament. Chiar dac\ PNL spunec\ va sus]ine cabinetul Ciolo[, ni -mic nu-i va `mpiedica pe ale[ii li -berali s\ voteze cot la cot cu pese -di[tii `n cazul proiectelor delicate.S-a v\zut ce s-a petrecut miercuri,când PSD a plasat „bomba“ cu ma-jorarea lefurilor bugetarilor cu10%, f\r\ a exista un punct de ve -dere clar din partea Ministerului deFinan]e. Astfel de proiecte popu lis -te vor fi introduse pe tot parcursul

anului 2016 de c\tre cei din PSD. Eca [i cum ai fi invitat la restaurantla ziua unui coleg, iar tu `ncepi s\comanzi f\r\ noim\, profitând c\nota de plat\ nu e achitat\ din buzu-narul propriu.

Guvernul nu va [ti clar pe cine sebazeaz\ `n Parlament, iar `n momen -tele de cump\n\ ar putea r\ mâne des -coperit, caz `n care proiec tele vor firespinse. ~n plus, pentru opinia pu bli -c\ ar fi semnalul unui executiv carenu e n stare s\ guverneze.

2. Oamenii PSD din posturile-cheie `n institu]iile centrale, dar [i`n sindicate. Un guvern degeaba iadecizii bune, dac\ nu are cine s\ leaplice. Sau dac\ [efii pu[i s\ le apli -ce se ascund n spatele liderilor sin -dicali sau incit\ subordona]ii s\protesteze. Foarte probabil, sindi-catele se vor activa, iar de aici pân\la proteste spontane n-ar fi decât unsingur pas. Lipsa sprijinului politicar putea fi un handicap serios pen-tru noua guvernare, iar trupelepolitice din teritoriu ar putea infla-ma oricând spiritele. Ce se va `n -tâm pla cu prefec]ii? Dintr-odat\,Liviu Dragnea spune c\ ace[ti

oameni sunt func]ionari. Adic\ auaterizat n Prefecturi de nic\ieri. S\lu\m exemplul Ia[ului. Dan Cârlana fost numit pentru competen]elesale sau pentru c\ Gheorghe Nichi-ta [i-a dorit omul s\u `n frunteajude]ului? Cum s-a manifestat pre-fectul de Ia[i `n campania de lapreziden]iale? Nu Dan Cârlan colin-da jude]ul la bra] cu Dragnea pen-tru a racola primari ai opozi]iei?|sta e func]ionarul nimerit s\ mair\mân\ `n fruntea Prefecturii? Iardac\ va r\mâne `n post, poate fiacest personaj reprezentantul gu-vernului tehnocrat `n teritoriu?

3. Manipul\rile din pres\. Cumva rezista Dacian Ciolo[ atacu rilorcare se vor rev\rsa `n media obi[ -nuit\ cu emisiunile/articole le ser -vi te? ~l vede]i pe Ciolo[ s\ stea la ne-gocieri cu patronii televiziunilor de[tiri? S\ le ofere ce?

Paradoxal, pe lâng\ pre[edinteleKlaus Iohannis, strada e singura carear putea acorda sprijin noului gu-vern. ~ns\ legile nu se voteaz\ n Pia]aUniversit\]ii, ci tot n Parlament.

Singurul efect la care am puteaasista ar fi sfâr[itul chi]c\relii `npolitic\. E nevoie s\ termin\m cupopulismul, diversiunea, specta-colul de doi bani [i cu politicieniicare una spun [i alta fac. Mai e nece-sar ca strada s\ fie vigilent\, iarorice derapaj s\ fie sanc]ionat. Dac\nu se va ntâmpla asta, victoria va fide scurt\ durat\, iar politicienii vorreveni la proastele lor obiceiuri.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Pe atunci aveam idealuri. To]iaveam. Azi nu mai am prea multe,fiindc\ ]ara asta se pricepe foartebine s\ ucid\ asemenea pornirinaive. Azi ncerc s\ judec pragma-tic, deci cinic. E adev\rat c\ de-gradarea României din ultimulsfert de secol e `n mare m\sur\responsabilitatea politicienilor,care au construit statul ireparabilcorupt de azi. Numai c\ ace[ti po-liticieni sunt produsul unei lumi.Sunt forma]i dup\ chipul [i ase -m\narea poporului din care auie[it ca p\duchii `n frunte. IarPSD-ul, indiferent cum s-a numitde-a lungul timpului, a câ[tigat

mereu m\car o treime din voturi-le românilor [i a r\mas cel maimare, mai coerent [i mai puternicpartid politic de la noi. Da, e ticsitde corup]i arogan]i ce conducora[e, sate, jude]e, ]ara `ntreag\, enereformabil, e o piedic\ `n caleadezvolt\rii [i democratiz\rii Ro-mâniei, e tot ce vre]i – dar e parti-dul cu care românii voteaz\ siste-matic [i `n num\r mare. Pentruc\, `n mare m\sur\, el reprezint\modelul pe care `l recunoa[te [i `laccept\ acest popor.

Pân\ [i reprezentan]ii opozi]ieia[a-zise democratice au avut `n -totdeauna o sl\biciune pentru acest

partid comunistoid – `n special li-beralii români, de la Radu C`m -peanu pân\ la C\lin Popescu-T\ri-ceanu. Au recunoscut [i ei labaleului care ì hr\ne[te. {i, de cu-rând, destui intelectuali cârtitoriau `nceput s\ se replieze, unii re-semna]i, al]ii nostalgici dup\ vre-murile `n care partidul unic, pro-prietarul pâinii [i al cu]itului, let\ia câte o halc\ privilegiat\ `nschimbul t\cerii lor ru[inat-com-plice. PSD-ul ilustreaz\ modelulde partid conduc\tor construit pepotriva unei popula]ii prea slabede vârtute ca s\ nu `[i cautet\tuci [i m\muci. Poate c\ ne do-rim lideri autoritari, chiar abu-zivi, dar care s\ arunce câte unciolan [i la nevrednicii lor sluji-tori. Poate c\ oamenii care pu-teau schimba ceva au emigrat de-ja, formând acea diaspora temut\de to]i politicienii, iar `n ]ar\ aur\mas ap\r\torii sistemului asis-ten]ial, cei care cer ca statul s\dea ceva, cât de pu]in, numai s\dea. Poate. Nu [tiu.

M\ tem `ns\ c\, indiferent ceschimb\ri am visa [i ce speran]eam avea dup\ manifesta]iile re-cente, suntem condamna]i la io -b\gie, sub steagul ro[u al mareluipartid. {i-atunci nu-i totuna cine eseniorul care te c\l\re[te. Partidde sorginte pecerist\, PSD-ul s-amulat `ntotdeauna dup\ chipul [itoanele pre[edintelui s\u. Decinu-i totuna nici cine ]ine frâieleputerii `n PSD. De-aia azi, dup\Viorel Ponta [i `n prag de LiviuDragnea, parc\ `l regret pe dom-nul sau tovar\[ul Iliescu.

Istoria conducerii FSN-PDSR-PSD ilustreaz\ fidel transform\ri-le petrecute `n spa]iul politic [ichiar `n cel public. Ion Iliescu, activistul [colit la Moscova pen-tru a conduce o societate pretins

egalitarist\, dar n care liderul ab-solut `[i impune autoritatea, [tiacând s\ strâng\ nemilos [urubul[i când s\ negocieze abil. Nemilos,dar concesiv la nevoie, a fost celmai eficient lider al marelui par-tid. El a `ntruchipat cel mai bineimaginea t\tucului luminat, cu`n ]elegere fa]\ de sl\biciunile ple-bei pe care o `ngrijea [i-o dojeneap\rinte[te. Nu-i de mirare c\ adominat atât partidul, cât [i ]ara,vreme de un deceniu. ~nlocuitoriilui au marcat de-a lungul timpu-lui, unul dup\ altul, degradareaclasei politice, a spa]iului public[i a societ\]ii democratice dintr-o]ar\ care n-a fost niciodat\ cuadev\rat democratic\ – a[a cumo s\ `ncerc s\ explic s\pt\mânaviitoare.

Nu credeam s\-nv\] a-l regreta vreodat\ pe domnulsau tovar\[ul Ion Iliescu. Dar azi `l regret. Mai exact,regret c\ nu mai e `n fruntea PSD-ului pe care l-aclocit `n 1990, sub forma de ou de feseneu. Asta de[i dac\ a[ pune laolalt\ toate scand\rile de „Jos Iliescu, jos comunistul!“ pe care le-am r\cnit la manifesta]iile din anii nou\zeci, a[ strânge vreo[ase CD-uri audio monotone.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Unde e[ti, tov Iliescu? (I)

Da]i timpul `napoi [i aminti]i-v\ tabloul din urm\ cu dou\ s\pt\mâni. Victor Ponta era premier [i sel\f\ia pe toate televiziunile, iar Gabriel Oprea ocupapostul de vicepremier, `n ciuda contest\rii sale dup\ moartea poli]istului din coloana care-l `nso]ease pare `n drumul c\tre cas\.

Va reu[i guvernul Ciolo[? Trei pericole majore


6 » muzic\

CARTE {I MUZIC| ~N ITALIA

Pe urmele lui Dmitri {ostakovici

Gândurile mi-au venit dup\ câtevaplimb\ri anul acesta prin libr\rii nItalia, unde am g\sit, `ntre multe al-tele, scrieri pasionante despre Dmitri{ostakovici, publicate de cercet\tori[i muzicologi de renume interna -]ional. Piero Rattalino, un critic [icomentator foarte prolific, este, deexemplu, autorul unei c\r]i intitu-late {ostakovici, Continuitate `nmuzic\, responsabilitate n tiranie*,ap\rut\ la Editura Zecchini, ca altreilea volum al colec]iei „Novecento“.~n parantez\ fie spus, ocazie de ades coperi c\ editura `n cauz\ aremulte alte colec]ii de carte muzical\,„Mari Piani[ti“, „Mari voci“, „Per -sona je ale muzicii“, „Mari dirijori“,„Muzic\ [i istorie“, „Documentemuzicale“, „Istorii ale muzicii“ etc.,cu zeci de apari]ii editoriale pu]insau deloc necunoscute.

Rattalino face o biografie a com -pozitorului din perspectiva „lun-gului drum al lui {ostakovici [i afaptului de a fi tr\it mare parte a ex-isten ]ei sale sub un regim politictota litar, care avea o linie de a dictaarti[tilor, pe care o [i dicta, [i a c\reiaplicare o su praveghea strict. Atuncicând se discut\ despre {ostako vici,aceasta este a doua tem\ de confrun-tat, tema asum\rii responsabi lit\]iipersonale, chiar ntr-o situa]ie obiec -tiv\ de constrângere“.

Piero Rattalino evoc\ `n notelesale bibliografice un alt autor bine-cunoscut celor care l apreciaz\ pecompozitor: Elizabeth Wilson, au-toarea clasicei lucr\ri Shostako vich.A life remembered (Princeton Uni-versity Press, 1994). Cercet\ toa rea apublicat – dac\ nu m\ `n[el numai`n Italia – [i un al doilea titlu de mareinteres, ce a fost reeditat anul acestala editura milanez\ il Saggiatore:

A transcrie o `ntreag\ via]\. Scri -sori 1923-1975. **

„Nici o zi f\r\ un rând“ – explic\Elizabeth Wilson – a fost mottoul pecare {ostakovici l-a urmat `ntreagasa via]\, chiar `n momentele de „in-capacitate creatoare“, `n timpulc\rora compunea m\car o fug\ pe zipentru a-[i men]ine eficien]a sau ar\spunde, dup\ spusele lui, „cerin -]elor profesionale“. Vorbind de unsoi de grafomanie, autoarea amin -te[te una dintre anecdotele cele maiamuzante povestite de compozito-rul Edison Denisov. ~n cursul uneivizite, {ostakovici l saluta la sosirecerându-i s\ a[tepte s\ termine descris o pagin\. Odat\ ncheiat\, {os-takovici a mototolit pagina [i aaruncat-o la co[. Mir\rii vizitatoru-lui i r\spundea: „Vezi, `n perioadaasta sunt total incapabil s\ compun.A[a c\ am decis s\ orchestrez acestvolum de roman]e de Rimsky-Kor-sakov, numai ca exerci]iu. Orches-trez una pe zi [i apoi o arunc“.

„Grafomania“, subliniaz\ Wil-son, nu se limita doar la muzic\, [ise spune c\ {ostakovici a r\spuns,practic, la fiecare scrisoare ce i-a fostadresat\ (exceptându-le pe cele cuinjurii, primite la `nceputul campa-niei jdanoviste, la sfâr[itul anilor ’40,`mpotriva a[a-zi[ilor compozitori„formali[ti“). Cele mai interesantesunt scrisorile trimise prietenilors\i de suflet, f\cu]i `n anii studiilor,`ntre care: Bogdanov-Berezovski,Lev Oborin, Ivan Solertinski, Visa-rion {ebalin [i Isaak Glikman (scri-sorile c\tre ultimul fiind, de altfel,cele mai cunoscute, publicate `n1993 la Editura DSCH n Rusia, apoi`n traduceri franceze – la Albin Mi-chel, `n 1994 – [i englez\, `n StateleUnite n 2001).

Elizabeth Wilson insist\ [i asu-pra codurilor [i sensurilor duble ce`ncep s\-[i fac\ loc n coresponden]\`ncepând din 1936, anul primeicondamn\ri staliniste, dup\ premie -ra operei Lady Macbeth din Mzensk[i a baletului Râul clar. Orice refe-rin]e politice aveau s\ dispar\ dincoresponden]\ pentru un timp nde-lungat, pân\ dup\ moartea lui Sta-lin `n 1953. Codurilor [i sensurilorduble aveau s\ li se adauge ironia,sarcasmul, parodia, limbajul sardo-nic [i esopic, ce se instala durabil [i`n compozi]iile sale majore.

O alt\ categorie de coresponden]\pus\ `n eviden]\ de autoarea antolo-giei este cea `n care {ostakovici [i-aluat n serios „rolul oficial“, n calitatede membru al Consiliului or\[enescla Gorki [i al Uniunii compozitorilor.Din acea perioad\ târzie a vie]ii da-teaz\ mii de scrisori, trimise pentru acontribui la reabilitarea postum\ aunor victime ale stalinismului, a re-para o nedreptate, a elibera colegi`nchi[i f\r\ nici o vin\ Beneficiariiscrisorilor apar ]ineau celor mai di-verse straturi ale societ\]ii, de la fi-guri de frunte ale culturii, la v\duvaumil\ a unui compozitor disp\rutsau o femeie de serviciu.

Elizabeth Wilson a selec]ionatpentru edi]ia italian\ 328 de scrisori,`n acord cu urma[ii compozitorului,provenind toate din publica]iile sovietice [i ruse dup\ moartea com-pozitorului, [i care se p\streaz\ `ncopii `n arhiva familiei. Au fost ex-cluse, precizeaz\ editoarea, scriso-rile trimise membrilor familiei [iunor prieteni, care sunt conservate`n colec]ii private. Editoarea mai no-teaz\ c\ {ostakovici a distrus toatescrisorile pe care le-a primit, o pre-cau]ie necesar\ mai ales `n timpu-rile dificile staliniste.

O alt\ carte pasionant\ ce ar me-rita [i o traducere n române[te…

*Piero Rattalino, Šostakovič.Continuità nella musica,responsabilità nella tirannide. Zecchini Editore, Varese, 2013. 277 pp. (Novecento 3)

**Dmitri Šostakovič, Transcrivere lavita intera. Lettere 1923-1975. A curadi Elizabeth Wilson. Introduzione diEnzo Restagno. Traduzione di LauraDusio. Il Saggitario, Milano, 2015. 509 pp.

Dac\ soarta discului compactde muzic\ clasic\ m\ `ngri-joreaz\ mai pu]in, cea ac\r]ilor muzicale, `n special acelor rod al unor cercet\ri se-rioase, mi se pare din ce `n cemai primejduit\. Nu numai c\semnal\rile avare [i adeseade complezen]\ ale unorasemenea cercet\ri [i c\r]i auajuns s\ fie surghiunite, prac-tic, `n ultimele pagini ale re-vistelor muzicale occidentale,dar din ce `n ce mai pu]inedintre ele se bucur\ de tra-duceri `n alte limbi decât cele`n care au fost scrise.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Numele clubului `n care s-a petre-cut tragedia din 30 octombrie `misun\ odios nc\ din copil\rie. Ime-diat dup\ 1962, când satul Cacovaa fost colectivizat cu for]a, „la co-lectiv“ desemna o situa]ie jalnic\,ru[inoas\, inacceptabil\. Depose-da]i de p\mânturi, de c\ru]e, cai,pluguri [i restul uneltelor agrico-le, oamenii s-au v\zut nevoi]i s\caute alte modalit\]i de trai. Cumindustrializarea accelerat\ ajun-sese [i pe plaiurile noastre, b\r -ba]ii s-au calificat l\c\tu[i, meca-nici, sudori, electricieni, strungarietc. Nici femeile n-au stat toate deo -parte, multe ajungând mân\ de lu-cru ieftin\ `n fabrici. Peste vreoze ce ani, a r\mâne „la colectiv“(adic\ a munci p\mântul) era ulti -ma op]iune pentru orice absolventde opt clase obligatorii. {i doar ceimai slabi la `nv\]\tur\ au r\masla vatr\, acumulând o experien]\ce s-a dovedit inutil\ dup\ 1990,când p\mânturile au revenit pro-prietarilor [i cursa `mbog\]irii ademarat `n tromb\. Colectivul, caform\ de organizare pentru culti-varea solului, mi se impregnase pecreier drept valoare negativ\ (nue a[a, dar asta-i alt\ poveste). N-a[fi intrat `n clubul „colectiv“ nicidac\ acolo concerta Radiohead,necum o trup\ româneasc\.

Dar, cum totul curge, se schim -b\ [i evolueaz\ (sau involueaz\),faptele nu ]in cont de dorin]ele [iopiniile noastre. Oricât\ autorita-te ar de]ine cineva, amurgul s\uvine inexorabil. Câ]i dictatori nuse credeau ve[nici? Câ]i pontifi n-au gustat din cupa cu nectar ailuziei c\ deciziile lor, dictate deinterese diferite, schimb\ defini-tiv cursul istoriei? Pe mine nu m\mir\ când vreun ministru, vreunoficial, numit sau ales, nfige din ]ii

`n scaunul func]iei [i nu se d\ la oparte nici dac\ e prins `n flagrant,cum li se `ntâmpl\ `n zilele asteamultor [tabi de pe la noi. Ma giafunc]iei, drogul puterii (la care vi-sa cândva un romancier ca PetruPopescu), aroma bun\ t\ ]ilor – ia -t\ ce ]ine fixat pe „bolnavul cumintea“, vorba lui Moromete, defumul propriei importan]e. Este ochestiune care nu li se `ntâmpl\niciodat\ rockerilor adev\ra]i,cei care [tiu bine s\ aplice filoso-fia sintagmelor carpe diem [i pan-tha rhei, de multe ori f\r\ s\ aib\habar de limba latin\ sau de He-raclit.

Rockerii sunt ni[te oameni ca-re pot fi ncadra]i ntr-un grup dis-tinct `n orice ]ar\ din lumea con-temporan\. {i ei, ca orice alt\ mi-noritate, au p\r]i bune [i rele. {iprintre ei, ca `n orice alt\ catego-rie social\, sunt destui neaveni]i,impostori sau profitori. Indivi-duali[ti, `n sensul c\ pre]uiesc fie-care persoan\ [i apreciaz\ unici-tatea fiin]ei umane, rockerii suntaltrui[ti de la sine, f\r\ condi]io-narea vreunei ideologii, religioaseori ba. Rockerii nu-[i cedeaz\ 10%din venituri, precum sectan]ii, darsunt capabili s\ d\ruiasc\ tot ceau cuiva care poate fi astfel fericit,fie [i pentru o zi. Rockerii pot mun -ci gratis pentru o cauz\ impor-tant\, din punctul lor de vedere,dar niciodat\ nu vor lucra `ntr-uncolectiv `n care nu se simt bine, in-diferent câ]i bani ar câ[tiga. S\obligi un rocker s\ fac\ o treab\contra voin]ei sale este calea ceamai sigur\ de a primi un scuipat`n ochi. S\ ceri unui rocker s\vin\ la biseric\ `n seara de vineri,când el se duce la club s\ se relaxe-ze dup\ cinci zile de munc\? Nu-mai cineva complet rupt de reali -t\]ile cotidiene poate s\ gafeze ast-fel. Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne, Nefericitul (parc\ sin-gur [i-a cerut adjectivul!) Daniel,putea foarte bine s\ tac\ `n loc s\intre `n antologia vorbitorilor stu-pizi. Pentru c\ majoritatea rocke-rilor români cunosc cum st\ trea bacu credin]a [i cu biserica!

Ar fi trebuit s\ scriu o cronic\ ladiscul Mantras of War, abia lansatde trupa Goodbye to Gravity n clu-bul cu nume damnat. N-am putut.

R\zboi f\r\ sens

Scriam asta prin 2005, dup\ cev\zusem Mor]i [i vii de {tefan Ca-raman, la Ia[i, unde Nicoleta Lefterstudia atunci Actoria, la Universi-tatea de Arte „George Enescu“.Cunoscut\ ca actri]\ la Teatrul„Odeon“, ea poate fi v\zut\ `n maimulte dintre spectacolele sceneide pe Calea Victoriei, printre celemai recente, Viz\ de clown de Sa-viana St\nescu, Titanic vals deTudor Mu[atescu, Family Affairsde Rosa Liksom, dar are multeproiecte [i `n sectorul indepen-dent, experimentând formule spe-cifice acestui mod de produc]ieteatral\. La On Stage, comedia Acumori niciodat\; la Teatrul Luni,DONTCRYBABY; la WASP – Wor -king Art Space and Production,Alearg\, fals jurnal de joggingdup\ romanul Anei Maria Sandu;la Unteatru, Cel mai frumos ro-man din lume dup\ Larry Trem-blay, ca s\ numesc doar câteva.Cel mai recent, Refrac]ie. O per-spectiv\ asupra autismului, laClub Control, `n sala Berlin, e unproiect cultural finan]at de Cen-trul de proiecte culturale al Muni-cipiului Bucure[ti – ARCUB [iPrim\ria Municipiului Bucu re[ti.Organizatori sunt Asocia]ia UmaEd Romania [i Control Club, iarrealizatori, Nicoleta Lefter (ac-tri]\), Silvia C\lin (coregraf), Veli-ca Panduru (scenograf), Ruxan-dra Bunea (psiholog), George D.St\nciulescu (compozitor), MihaiP\curar (artist video [i creator deanima]ie), Raluca Radu (Events &

Communication Manager), AndreeaBanciu (responsabil PR), Nina Do-bre (responsabil financiar), Rodi-ca Buzoianu (manager de proiect).

Ideea spectacolului a pornit dela cartea Anei Dragu, Mâini cu -min]i: copilul meu autist (EdituraPolirom, 2015), despre care Nicole-ta Lefter spune c\ „m-a impresio-nat profund. Am `nceput s\ m\documentez mai serios despre ce`nseamn\ autism, persoane cu au -tism (respectiv copii cu autism) [im-am hot\rât s\ fac un spectacolprin care s\ redau lumea interi -oar\ extrem de bogat\ [i extrasensibil\ a unui copil cu autism.Sunt copii cu autism care frizeaz\genialiatea. Dac\ nu este explorat\zona lui de interes, copilul acelapoate p\rea din exterior un copilstrâmb, defect, `n afara societ\ ]ii“.

Personal, cunosc câ]iva copiiauti[ti, pe mamele lor, [tiu cu cât\sfâ[iere primesc p\rin]ii vestea [icâte eforturi fac apoi pentru capuii lor s\ recupereze cât de multse poate [i s\-[i g\seasc\ locul `n -tr-o lume cu totul altfel decât suntei. Cu termenul autism m-am `n -tâlnit cu mai mul]i ani `n urm\,când, din curiozitate, frecventamun curs de psihopatologie. De-aco-lo am aflat c\, `n esen]\, el desem-neaz\ persoanele complet `nchise`n sine, care nu r\spund la stimuliexteriori, nu au reac]ii sociale, careau probleme de vorbire [i mo tri -citate. Ulterior, am aflat c\ exist\o mare varietate de forme [i c\, defapt, fiecare individ diagnosticat

cu autism e o individualitate [idin punct de vedere medical, [i caprogram de recuperare. V\ spu neamde mamele de auti[ti, pe ca re le ad-mir pentru puterea extraordinar\de a se lupta cu boala copiilor lor,cu mentalit\]ile, cu au torit\]ile [ilipsa de reglemen tare din Româ-nia, cu nep\sarea. Nicoleta Lefterrelata, `n discu ]iile de dup\ re -peti]ia general\ cu Refrac]ie, lacare am participat, c\ un regizor cucare lucrase odat\ i-a spus la re pe -ti]ii c\ e autist\. Fo losise terme nul`n sensul lui larg, nu me dical, [iea, ne[tiind ce n seamn\, s-a infor-mat. A desco pe rit o lume completdiferit\ de a noastr\, a majorit\]ii,fascinant\ prin felul `n care natura,coc teilul genetic i-a pro gra mat peace[ti copii s\ fie altfel, s\ procesezeparticularizat informa]ia senzori-al\. H\r\ zindu-i, pe unii, cu min]iscli pitoare, pe al]ii, cu auz absolutori cu talent neobi[nuit la desen,pe al]ii, complet imposibil s\ seacomodeze. F\cân du-ne pe noi, cei„standard“, s\ n]e legem c\ a fi spe-cial tocmai de aici vine.

Refrac]ie. O perspectiv\ asupraautismului documenteaz\ cazurireale de copii [i adolescen]i au -ti[ti: Cezar (15 ani), pasionat de jo-curile video, zodii, tarot, c\r]i dejoc [i desene animate. Cezar se ex-prim\ prin desen, având deja lu -cr\ri `n dou\ expozi]ii. Mai suntMatei, Cleo [i Sa[a, b\iatul AneiDragu, fiecare unici `n felul lor.Refrac]ie e un spectacol-perfor-mance, la grani]a dintre arte, al

c\rui scop este s\ prezinte, princazuri concrete, lumea interioar\a acestor copii. Recurgând la actorie,componente audio-video docu men - tare, proiec]ii, imagini, Refrac]iereconstruie[te din episoade uni-versul autist prin exemplific\rifiltrate estetic. Publicul st\ de jur`mprejurul unui p\trat alb `n alec\rui col]uri se afl\ Nicoleta Lefter,un pu[ti scufundat `ntr-un smart -phone, un psiholog. Din sistemulde amplificare curg cuvintele struc-turate `n fraze cu topic\ [i con]i -nut neobi[nuite, uneori nostime,cu o logic\ aparte, care le apar]insubiec]ilor. Actri]a joac\ `n acestcadru, cu o aparent\ fragilitate, darputernic empatic, `ntr-un dialogartistic cu proiec]iile video, lumi-na [i muzica lui George St\n ciu -lescu (LeVant), asociind eclecticvorbe, sonorit\]i, imagini video. Mu -zica fragmentat\, serial\, repetiti -v\ ne sugereaz\ cum percep [i cum

se simt ei, „precum un extraterestrue[uat f\r\ un manual de orienta-re...“, cum scrie Jim Sinclair, [i elautist.

La intrare, participan]ii amprimit un mini-chestionar cu`ntreb\ri legate de spaimele cu ca-re ne confrunt\m: Când ]i-a fostfric\ ultima oar\? Cum `ncerci s\`]i controlezi teama? Ce anume te`nfrico[eaz\? ~mpreun\ cu discu -]iile postspectacol purtate cu rea-lizatorii, chestionarul face partedin dimensiunea participativ\ aproiectului, al c\rui scop este s\ learate celorlal]i ce `nseamn\ autis-mul, oferind perspectiva din inte-riorul percep]iilor lor. Autismul eo realitate, statisticile zic, tot maiextins\, una dintre multele rea-lit\]i pentru care societatea româ-neasc\ nu era [i nu este `nc\ sufi-cient preg\tit\. Ini]iative precumRefrac]ie... fac pa[i semnificativi`n aceast\ direc]ie.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Când v-a fost fric\ ultima oar\?„Nicoleta Lefter a convins pe deplin `n privin]a aptitudinilor teatrale,impresionând atât prin prospe]imea jocului s\u, cât [i prin firescul cu care s-a integrat `ntr-o echip\ `n care era cea mai pu]in experimentat\.“

8 » interviu


INTERVIU CU SCRIITORUL GYÖRGY DRAGOMÁN

„Regele alb a fost carteavorbirii, iar Rugul scoate la suprafa]\ t\cerea“

Interviu realizat de Eli B\dic\

Titlul original al romanuluiRugul este interesant. ~n ma -ghiar\, Máglya `nseamn\ „focmare“, iar dac\ scoatem „l“-ul`nseamn\ „vr\jitorie, magie“.~n traducere s-a pierdut acestjoc. V-a]i gândit la asta când l-a]i ales?

Nu, deloc. Chiar zilele trecute,vor beam cu dou\ dintre tradu c\ -toarele c\r]ilor mele – `n român\,respectiv olandez\ –, care tr\iescaici, `n Timi[oara, [i-mi spuneauc\ m\ respect\ pentru c\ n-amf\cut nici un compromis, nu amf\cut mai u[oar\ munca traduc\ -torilor. Mi-au spus c\ a fost dur s\traduc\ cartea aceasta, Rugul. Eun-am putut s\ m\ gândesc la a[aceva. {tiam c\ era posibil s\ fietradus\, dar, când scrii, nu te po]igândi la asta.

De fapt, de foarte multe ori,so]ia mea mi d\ titluri la c\r]i, iareu ì dau ei la poeme.

Func]ioneaz\ mai bine a[a?

Da. Am `nv\]at mult unul de lacel\lalt, vorbim mult despre scris[i literatur\, am avut multe dis-cu]ii `n contradictoriu [i tot a[a.

Rugul nu e un titlu u[or de tra-dus, `ntr-adev\r. M\ bucur c\, to-tu[i, e posibil s\ fie tradus cumva.Iar fiecare traducere p\streaz\ câ-te o idee din jocul despre care po-meneai.

Pentru cine v\ cite[te biogra -fia `nainte de a v\ citi c\r]ile,Târgu Mure[ va plana `ntot-deauna asupra romanelordumneavoastr\. Este o per-cep]ie gre[it\?

Da [i nu. Am tr\it acolo. {tiam c\vom pleca, dar a durat doi ani

pân\ la plecarea propriu-zis\, a[ac\ am cules, `n tot timpul acesta,tot soiul de amintiri. {tiam c\,dac\ plec, cumva trebuie s\ ductotul cu mine `n minte. Mi-am for-mat un fel de con[tiin]\ de culege-re: `n fiecare noapte din acei doiani, `nainte de a adormi, m\ gân-deam ce v\zusem `n ziua respec-tiv\, cum a[ putea s\ povestesc as-ta. Astfel ora[ul mi-a intrat n cap.

Primul meu roman, care nu estetradus `n român\, este despre unora[ `n ruin\. Când am `nceput s\scriu `n Ungaria, dup\ plecare, numi-a pl\cut, sim]eam c\ e o nostal-gie fals\ `ntr-un fel, a[a c\ amhot\rât c\ n-o s\ public ce-am scris.Am scris un alt roman, Cartea dis-trugerii, care este despre un ora[distrus, `n ruin\, dup\ un r\zboi.Am avut sentimentul c\ am distrusTârgu Mure[ `n cartea aceea. Nu-mai eu [tiam ce ora[ era acela.

Dup\ aceea, când am `nceputs\ scriu din perspectiva unui co-pil [i m-am `ntors `n locul `n carem-am n\scut, am v\zut c\ nu `mimai amintesc corect, c\ n-a[ puteas\ spun c\ acela este Târgu Mu-re[, oamenii care tr\iesc acolospun c\ nu acela este ora[ul, sea -m\n\ pu]in, dar nu e acela[i.

Cred c\ cei care citesc [tiind c\mi-am petrecut copil\ria [i o par-te din adolescen]\ n Târgu Mure[pot asocia spa]iul cu acest ora[,de[i sunt multe diferen]e `ntrerealitatea [i fic]iunea din c\r]ilemele. Cei care nu [tiu, de fapt, deunde sunt, `mi scriu e-mailuri `ncare `mi spun c\ [i ei au copil\ritla Bra[ov, de exemplu. Mul]i ci-tesc c\r]ile mele suprapunându-lepeste copil\riile lor. Eu cred c\ora[ele din romanele mele pot fidin orice col] al Transilvaniei.

Consider c\ spa]iul este vital`n literatur\, inclusiv `n adum neavoastr\. M-am tot

`n trebat de ce l-a]i `nv\luit `nmister [i nu l-a]i numit.

Pentru c\ nu am putut. Nu amvrut s\ dau un nume fictiv, iar nu-mele real nu avea sens, nu erachiar Târgu Mure[, precum spu-neam. Mi-amintesc cum am luatdecizia aceasta: dac\ a[ fi vrut s\scriu despre un Târgu Mure[ cares\ fi fost recognoscibil pentru to]i,atunci ar fi trebuit s\ m\ `ntorc,s\ studiez, s\ fiu atent la câ]i co-paci sunt pe bulevard, de pild\.Dar n-am avut puterea s\ m\ `n -torc pentru mult timp, a[a c\ mi-am spus c\ nu aceasta este so-lu]ia. Am preferat varianta ora -[ului meu din cap, ora[ care a de-venit casa mea fictiv\. Spa]iu careare leg\turi cu Târgu Mure[, dar [icu or\[elul `n care ne-am mutat `nUngaria, `n vestul ]\rii, lâng\ gra -ni]a austriac\ – n primii ani acolo,amintirile cu care venisem din Ro-mânia se proiectau pe noul ora[.Ambele ora[e m-au condus la altulnou, pe care l-am construit pas cupas [i pe care-l cunosc intim, l v\d,a[ putea s\-i desenez o hart\.

Pove[tile nu sunt autobiografi-ce, a[a c\ nici ora[ul nu este auto-biografic.

„Pentru mine, scrisuleste mereu plin desurprize“

A]i povestit, `n repetate rân-duri, cum a]i nceput s\ scri e]iRegele alb – printr-o proz\ carea devenit capitolul al treileaal c\r]ii. Dup\ Regele alb,[tia]i c\ va urma Rugul? Avea]ivocea de copil `nc\ `n cap?

Am avut mai multe voci de copii`n cap. La un moment dat, chiarvoiam ca Regele alb s\ fie o cartemai mare, cu o multitudine devoci. Dar, dup\ aceea, când am

descoperit cât de puternic\ e vo-cea lui Dzsata, cum curge discur-sul lui, f\r\ oprire, de parc\ nu arlua aer, am v\zut c\ e imposibil s\includ [i alte voci al\turi de a sa.Atunci am `nceput s\ lucrez, `nparalel, la alte voci. Am crezut, operioad\, c\ [i bunicul lui Dzsatava vorbi, dar nu i-am pus perspec-tiva `n carte, n-am publicat-o,acum trebuie s\ m\ uit la persona-jul acesta, s\ v\d cum e, nu m-ammai uitat de vreo zece ani la ceeace am scris atunci.

Printre vocile despre care spu-neam, este una a unui copil maimic decât Dzsata, iar privirea aces-tuia va face parte dintr-o alt\ carte,volum din care am deja dou\ treimi.Vocea Emmei s-a impus mai mult`n timp ce scriam, a devenit mai

important\, iar cartea a devenitmai puternic\ decât credeam c\ vafi. A[a c\ romanul care credeam c\va fi al treilea cu narator copil, celcu Emma, a fost dep\[it de al doi-lea, iar acum o scriu pe ultima –dac\ o voi putea termina.

Am fost surprins\ când am`nceput s\ citesc Rugul [i amobservat c\ s-a schimbat se -xul naratorului, iar perspec-tiva [i personalitatea perso -najului sunt cu totul altfel.

{i eu.

Da?

Da, n-am avut nici o inten]ie. Me-reu `ncep cu o imagine, cu o voce,

L-am `ntâlnit pe György Dragomán, unuldintre cei mai aprecia]i, premia]i [i tradu[iscriitori maghiari contemporani, laTimi[oara, la Festivalul Interna]ional deLiteratur\ din inima Banatului, care a avutloc `ntre 21 [i 23 octombrie. Cu pu]in timp

`nainte de a fi prezent la FILTM, luiDragomán ì ap\ruse `n limba român\ [i ceamai recent\ carte, Rugul (`n original,Máglya, 2014), tradus\ de Ildiko Gabos-Foar]\ [i publicat\ la Editura Polirom.Romanul acesta este chiar mai fabulos

decât Regele alb (Polirom, traducere tot deIldiko Gabos-Foar]\, 2008) – spuneam, cucâteva s\pt\mâni `n urm\, tot `n paginile„Suplimentului“, c\ este o carte-experien]\–, a[a c\ abia a[teptam s\-l v\d, ascult [i iaula `ntreb\ri pe autor.

© A

nna

T. S

zabo

interviu « 9


dar nu am o structur\ clar\. M-asurprins [i pe mine când, `n min-tea mea, am v\zut mâinile unei fe-te, foarte diferit\ de Dzsata. Regelealb este despre urlet – Dzsata url\pentru a face dreptate, cumva –,pe când Rugul este despre [optire,lini[te. Emma nici nu prea pare c\vrea s\ vorbeasc\, iar Dzsata n-aputut s\ stea lini[tit, a sim]it nevo-ia s\ vorbeasc\ `ncontinuu. ~ntrecei doi este o mare diferen]\, `ntr-a dev\r. Aventurile Emmeisunt interioare, mai bine de ju m\tatedin cartea ei este despre singu -r\tate, despre taine [i amintiri ca-re nu se las\ prinse `n cuvinte, pecând Dzsata nu e niciodat\ singur,`ntotdeauna e lâng\ cineva.

Regele alb a fost cartea vorbi-rii, un fel de vorbire fierbinte, iarRugul scoate la suprafa]\ t\cerea,febra t\cerii [i a amintirii.

Nici nu a contat, de fapt, c\ nara-torul era o fat\, ci c\ avea o cu totulalt\ voce, era un personaj distinct.~mi era team\ c\ eu voi deveniDzsata, copilul acesta pu ]in [me-cher, care ntotdeauna n vinge, dar`nvinge folosindu-se de trucuri. IarEmma este personajul care am vi-sat s\ devin.

Pentru mine, scrisul este mereuplin de surprize, niciodat\ nu [tiuunde voi ajunge. Prima surpriz\ afost c\ era fat\, ultima a fost faptulc\ era foarte puternic\. Adoles-cen]a e perioada `n care po]i r\zba-te [i crezi c\ totul este posibil, chiardac\ ai pe umeri un trecut greu,chiar dac\ e[ti traumatizat; febraadolescen]ei `]i d\ putere s\ treci [iprin perete. Am sim]it [i eu aceast\libertate atunci când ne-am mutat`n Ungaria. De trei ori `n via]\ amavut, de fapt, acest sentiment: cândam plecat din România [i am v\zutc\ da, e posibil s\ scapi, apoi, cândm-am `ndr\gostit de so]ia mea – eaeste poet\ – [i când s-a schimbat re-gimul `n Ungaria. Mi-am spus c\da, totul era posibil. Cu carteaaceasta, am vrut s\ m\ `ntorc laacele perioade care nu aveau niciun pic de cinism `n ele [i erau`n]esate de un soi de naivitate.

Dintr-un interviu pe care l-a]iacordat la `nceputul acestuian, `n]eleg c\ Regele alb,Rugul [i cartea la care lu-cra]i vor forma o trilogie dinpunct de vedere al spa]iului.

Da, va fi foarte lax\. C\r]ile nu suntlegate. Au n comun doar spa ]iul [iistoria.

~ntr-adev\r. Dup\ naratorulb\iat – Dzsata – [i unul fat\ –Emma –, cel de-al treilea na -rator va fi b\iatul desprecare vorbea]i mai devreme?

E mai complicat. Am o perspec-tiv\ de afar\ – cel care vorbe[te

este un adult care folose[te voceacopilului care a fost. E dificil s\descriu. ~mprumut\, cumva, per-spectiva copilului respectiv.

Dar cartea nu e scris\ `nc\, amdou\ treimi. Iar pe ultima sut\ demetri, romanele mereu mi seschimb\ mult. Nu scriu niciodat\o carte de la `nceput la sfâr[it, `nsens cronologic, construiesc o cu-pol\, iar apoi adaug [i adaug, oconstruiesc din istorii scurte [ifragmente, le lipesc la un loc.

Procesul dumneavoastr\ alscrierii seam\n\ cu secven]a`n care Emma se chinuie s\construiasc\ un puzzle.

Cumva, da, asta e, un puzzle pe ca-re-l pun cap la cap. Procesul meuseam\n\ [i cu secven]a `n care bu-nica ì poveste[te Emmei desprevaza aceea pe care ea, mpreun\ cuso]ul ei, o lipe[te bucat\ cu bucat\,pân\ când arat\ ca nou\. {i `n Re-gele alb putem g\si asem\ n\ri, sce-ne care vorbesc despre structur\.

„Mi se pare fabulos deurm\rit cum intr\ istoria`n spa]iul privat“

La un moment dat, Emma spu -ne: „Bunica `mi zice atuncis\ tac, c\ uneori e mai u[ors\ taci. Dar un lucru s\-mi fieclar, cu cât tac mai mult, cuatât mai grele vor fi [i t\ -cerea, [i vorbitul“. ~n Re ge lealb vorbi]i despre perioadacomunist\, anii ’80, iar cu acestvolum, Rugul, a]i surprinsperioada imediat de dup\Revolu]ie. ~n]eleg c\, odat\ cuurm\toarea carte, ve]i aco -peri [i perioada de tran zi]ie,istoria recent\. Este greu s\scrie]i despre acest lucru, s\rupe]i t\cerea? {i de ce o fa -ce]i, pân\ la urm\?

E greu ntotdeauna s\ scriu. Poatec\ da, cea de-a treia carte va fi des-pre perioada recent\, dar `ntot-deauna se poate schimba.

Mereu m-am `ndoit de modul`n care vedem istoria, tocmai pen-tru c\ ne uit\m `napoi [i con-struim pove[ti, mituri din istoriape care am tr\it-o. Am fost mereufascinat de modul `n care po]iscrie despre istorie dintr-o per-spectiv\ foarte subiectiv\. Atuncicând nu vezi istoria de sus, cândai acces doar la o felie, f\r\ s\ [tiic\ e un an tulbur\tor.

Pe mine m-a interesat, de pild\,faptul c\ pe Emma nu o prive[teistoria, de fiecare dat\ când n car-te se vorbe[te despre politic\, ease sustrage. Crede c\ istoria esteplictisitoare. S\ ne amintim c\,atunci când Peter ì vorbe[te des-pre libertate, ea ì spune s\ o lase

`n pace, nu o intereseaz\. Nu [tiudac\ ai observat, dar toate teoriiledespre politic\ din carte sunt emi-se de al]ii, Emma nu vorbe[te nicim\car o dat\ despre asta. Ea epreocupat\ de ea, de ce se `ntâm -pl\ `n via]a ei. Asta mi se pare fa-bulos de urm\rit, cum intr\ isto-ria `n spa]iul privat, personal.

Rugul e prima carte pe care amterminat-o dup\ ce a murit tat\lmeu. E un fel de r\mas-bun, iardurerea c\ am pierdut pe cineva e`n carte. Istoria exist\ `n volum,dar nu e vedet\ – dac\ ar fi fost `nprim-plan, ar fi fost goal\, f\r\miez, ceva ce nu `n]elegi complet.Nu exist\ nici un fapt istoric real`n carte, dac\ un istoric o cite[te,nu va fi mul]umit. Mie mi-a p\satdoar de cum se v\d lucrurile dinzona privat\, din prezent – deaceea am [i folosit timpul prezentvorbind chiar [i despre trecut –,cum se `nvârte totul `n jurul ei [ieste tras\ `n mijlocul furtunii.

Pentru c\ a]i adus aminte detimpul prezent pe care-lfolosi]i `n c\r]i, trebuie s\ v\m\rturisesc c\, `n timp ceciteam, nu m\ surprindea c\Emma vorbe[te despre totdin jurul ei la prezent, chiar[i despre ce i s-a `ntâmplat `ntrecut, am `n]eles c\ acelaera ritmul ei. ~n schimb, fap-tul c\ bunica ei continu\ cuacela[i timp verbal, chiar [iatunci când poveste[te lu-cruri `ntâmplate cu zeci deani `n urm\, mi s-a p\rut stra -niu. Experien]ele cele maidureroase merit\ povestitedoar atâta timp cât ì con vingipe ceilal]i, cât se pot pu ne `npielea ta, spune aceasta. Arputea fi acesta un motiv pen-tru care bunica fo lo se[te pre -zentul `n interven ]iile ei?

Sigur c\ da! Acestea sunt lec]ii, ce-le care trebuie s\ te zgâl]âie, s\-]iurle `n fa]\, s\ te pui `n pielea ei.Nu cred c\ reu[e[te `ntotdeaunalucrul acesta cu Emma, ea e dur\,

nici nu [tii ce s-a `ntâmplat cu easau, dimpotriv\, se gânde[te la cutotul altceva `n timp ce bunica ìpoveste[te trecutul. Cum s\ comu-nici pentru a ar\ta c\ ai tr\it unlucru sau altul? Cum po]i construitrecutul? Este sau nu construit\istoria? Aici e problema. Memo-ria, amintirile [i fanteziile sunt,pentru mine, legate.

Bunica Emmei este un soi devr\jitoare, iar `n roman apa -re magia `n diverse forme.A]i considerat c\ un soi derealism magic este singurulcare putea da voce Emmei cuadev\rat, iar puterile acelealatente pe care le avea erausingurele care puteau dublavocea ei interioar\?

Nu [tiu, am fost surprins când amv\zut ce se `ntâmpl\ `n carte, m-am oprit din scris pentru vreotrei luni. M-am temut s\ continuis\ scriu. Am reluat-o pentru c\ceea ce vedeam era foarte puter-nic [i am [tiut c\ acela era drumulcel mai bun de urmat.

Cred c\ sunt influen]at de tra -di]ia mitic\ evreic\ est-europea -n\. M-a interesat s\ ar\t cum seconstruie[te o religie din episte-mologie, cum po]i vorbi despresens `n cuvânt, cum folose[ti cu-vintele pentru a atinge, a sim]i, aauzi, iar cartea mea este foartesenzorial\. Acest tip de epistemo-logie poate duce la ontologia reli-giei. Religia se contruie[te prin asim]i cuvântul, a-l apropia, a-l`n]elege, iar cuvântul este mani-pulat de senzorial. Cam asta amdescoperit `n bunica Emmei. Areo for]\ puternic\ de a `mpinge cu-vintele, de a le arunca, de a te faces\ le sim]i. Ceea ce face ea cu aces-te cuvinte este un soi de art\mar]ial\, un fel de Kung fu al cu-vintelor. Magia ei este fizic\. Bu-nica manipuleaz\ pronun]ând cu-vintele, p\strând secrete – tot untip de magie, influen]ezi destine –,ac]ionând.

La `nceput, Emma este un co-pil, `nva]\ s\ vad\ lumea, nu cre-de pân\ nu vede, nu aude, nu atin-ge. ~ncet, `ncet, cunoa[te lumea [i`[i dore[te s\ evadeze din ea.

„Mi-au trebuit ani deexerci]ii [i de curaj“

La sfâr[itul c\r]ii, Emma,ajutat\ de Peter, o elibereaz\pe bunica sa. Este o variant\de sfâr[it fericit. Crede]i c\oamenii `[i pot câ[tiga me reulibertatea, `n ciuda tuturoropresiunilor [i violen]elor?

Posibilitatea de a fi liber, de a teelibera exist\. Este acolo, dar nu[tiu cum se ob]ine. Toat\ via]a am

crezut asta. {i am scris despre acestlucru, `ncercând s\ g\sesc varian-te de a ne elibera. Dar nu pot da unr\spuns definitiv, e greu de spus.

~n ce stadiu este ecranizareaRegelui alb [i de ce v-a]i `n -c\p\]ânat s\ nu scrie]i sce-nariul, de[i scriitura dum-neavoastr\ este foarte cine-matografic\?

Pentru c\ eu am avut un film `ncap, l-am scos [i am scris cartea.Nu am putut s\ scot `nc\ unul,mai ales dup\ zece ani. Nu amvrut s\ m\ `ntorc la cartea aceea.

Apoi, n-am vrut s\ `nv\] s\scriu un scenariu pe propria meacarte. N-am lucrat niciodat\ `n lu-mea aceasta [i nu cred c\ era cazuls\ `ncep acum. Plus c\ n-am avutniciodat\ un [ef care s\ urm\ -reasc\ ce [i cum scriu. Eu am o li-bertate total\ scriind literatur\. ~nscris n-am avut nicicând limite.

~n prezent, echipa filmului este`n Stockholm [i lucreaz\ la sunet [ila efecte, sunt `n postproduc]ie,montajul e gata. Va fi lansat n 2016,dar nu [tiu data exact\ sau locul.

Bunicii Emmei nu-i place ca,peste noapte, s\ r\mân\ vreunloc liber `n rafturile bibli o -tecii. Noaptea, toate c\r]i lesunt a[ezate la locul lor.Dumneavoastr\ ave]i vreunobicei atipic legat de c\r]i,bibliotec\, lectur\?

Nu. Sunt un om foarte permisiv.Nu m\ intereseaz\ regulile. Nuam nici o manie. Unica regul\ eatunci când scriu, totul e foarte in-tens, sunt foarte prins, lucrez la opropozi]ie pân\ când aceasta estecorect\ – [tiu c\ exist\ o propo -zi]ie corect\ [i trebuie s\ lucrezpân\ când o g\sesc –, poate acestas\ fie un obicei atipic.

~n rest, tr\iesc dezordonat.

Personal, am anumite scenefavorite din Rugul, cum ar fiaceea când bunica [i Emmadau via]\ omului de lut. Dum -neavoastr\ ce parte, fragment,episod v-a pl\cut cel maimult dup\ ce a]i/l-a]i scris?

Scrii [i scrii, cartea te bate, te ba-te, te bate, iar la sfâr[it sim]i c\`nvingi. Tot timpul e a[a. M-amchinuit s\ scriu diverse scene, ani`ntregi am c\utat câte un cuvântsau altul [i, când l-am g\sit, amsim]it-o ca pe o mic\ victorie. Sec-ven]a `n care Emma elibereaz\vulpile [i danseaz\ `n mijlocul lorm-a `ncântat când am terminat-o.Sau finalul romanului, scena desfâr[it cu Emma. {tiu c\ `nainte n-a[ fi putut s\ le scriu, mi-au tre-buit ani de exerci]ii [i de curaj.


10 » carte

Un soi de pledoarie pentruHoly Cow, de David Duchovny

Eli B\dic\

„Scuza“ pentru o cronic\ „`ntâr-ziat\“ ar fi c\ n-am sim]it nevoia,pân\ acum, s\ scriu despre volumulacesta, tocmai pentru c\ proza luiDuchovny a fost exact cum m\a[teptam: naiv\, lejer\, plin\ deumor [i satir\, aventuri, critici di-recte [i indirecte la adresa societ\]iicontemporane, mult post moder -nism `n stil, `n]esat\ de referin]eculturale, cu fraze scurte, dialoguripeste dialoguri, ironie [i câteva ideicare merit\ discutate [i re]inute.

Declan[atorul acestor rânduri afost momentul `n care mi-am datseama c\ la noi a avut, cu pu]ine ex-cep]ii, o receptare slab\ – nici croni-carii din str\in\tate, mai ales cei dela publica]iile prestigioase america-ne, nu l-au elogiat pe Duchovny `nunanimitate, ba unii chiar l-au des-fiin]at, dar la noi am observat un „seputea muult mai bine“ [i un „scrieproost“ mult mai ap\sat (poate pen-tru c\ sunt pu]i ne recenzii pe margi-nea c\r ]ii?). Chiar recent am fostcontrariat\ când am citit o cronic\[i mi-am dat seama c\ n-am `n]eles,totu[i, la ce se a[teptau oamenii,mai ales c\ aveam urm\toarele pre-mise ( nainte de a deschide cartea):

1. Omul care debuteaz\ cu HolyCow, de[i absolvent de literatur\ en-glez\ la Princeton, respectiv Yale(cu Harold Bloom cap de afi[ lasec]iunea „profesori“), este actor. DeHollywood. Experien]a sa se nvârte`n jurul cinematografiei. Holy Coweste prima sa ie[ire din zona aceas-ta, dup\ cea din anii studen]iei,când scria poezii. Un actor celebru`n special pentru interpret\rile din XFiles (Fox Mulder)[i Californication(Hank Moody), seriale de televiziu-ne comerciale, la urma urmei ([i eu

le-am iubit, nu arunca]i cu pietre,dar nu e nici o filosofie profund\acolo).

2. Pe coperta a patra [i `n toatematerialele de promovare este pre-cizat c\ personajul-narator este ovac\, Elsie Bovary, care afl\, subit,c\ zilele i sunt num\rate la ferm\ –pentru c\, nu-i a[a?, sacrificarea eipentru carne este doar o chestiunede timp – [i decide s\ plece spre In-dia, acolo unde vacile, d’oh!, suntvenerate. Al\turi de Tom [i Jerry(ha!), un curcan [i un porc. Când ci-te[ti aceste lucruri, te a[tep]i s\ des-coperi `n cuprinsul c\r]ii adev\ruriesen]iale? Crezi c\ Elsie `]i va vorbiprecum Leopold Bloom? Sau iei lu-crurile de bune [i, când deschizi vo-lumul, te preg\te[ti s\ accep]i con-ven]iile pe care o astfel de fic]iune ]ile cere?

Ajung la ideea c\ noi gust\mbancurile, respectiv umorul [i iro-nia, doar pe internet, nu [i n pagini-le unei c\r]i – carte care trebuie s\fie plin\ de sentimente tragice,dram\, adev\ruri absolute [i reve-la]ii-[oc. Altfel nu se justific\ reac -]iile pe care le-am citit. C\ci DavidDuchovny `[i st\pâne[te bine v\ -cu]a, i d\ candoare, i alege un nu-me simpatic (Elsie. Elsie Bovary!) [ideloc `ntâmpl\tor (exist\ `n text oexplica]ie mai mult decât l\muri-toare), o a[az\ `ntr-un context potri-vit – n nordul statului New York, nzilele noastre, la o ferm\ – pentrudescoperirile pe care le va face [ipentru planurile pe care le va coace– accesul la TV (cancan, obsesia au-diovizualului) [i la smartphone, cuh\r]i [i GPS, bilete online, avioaneetc. –, o las\ s\ monologheze sau oimplic\ `n dialoguri când e cazul, id\ruie[te `nso]itori (la fel de tr\z -ni]i) de c\ l\torie, o pune n situa]ii-li-mit\, i include n program timp pen-tru a emite aforisme, judec\]i de va-loare, ironii de tot felul, critici dure,`[i exaspereaz\ cititorul prin dis cu -]iile interminabile cu editoarea luiElsie (cu un scop bine definit, aten -]ie!) [i l provoac\ prin referin]ele po-menite [i prin solicitarea la maxi-mum a conven]iei narative.

„Mi s-a adus la cuno[tin]\ c\unele aspecte ale pove[tii lui Elsiesunt neverosimile: faptul c\ eroii no[ -tri reu[esc s\ treac\ drept oameni nc\l\toria lor prin lume; c\ Shalomg\se[te un mohel dispus s\-[i fac\num\rul pe un porc; c\ Elsie e vac\de lapte `nainte s\ devin\ mam\; [i, cel mai dubios, c\ toate cele trei

curse intercontinentale n-au avutnici o `ntârziere. O cunosc foarte bi-ne pe Elsie, tinde s-o mai nfloreasc\ici-colo, ca orice bun povestitor, poa-te c\ mai toarn\ [i ea gogo[i, ca ori-ce mare povestitor. La [coal\ am`nv\]at s\ „m\ ncred n poveste, nu`n povestitor“, a[a c\ te rog [i pe ti-ne, drag\ cititorule, s\ te ar\]i la felde generos cu prietenii no[tri derang animal.

~ncrede-te `n poveste, nu `n po-vestitaur.“ (David Duchovny)

Cred c\ ne trebuie pu]in\ ima -gina]ie pentru a citi nescandaliza]iHoly Cow [i o dorin]\ mic\ de a nune mai lua tot timpul atât de n serios –se vede cu ochiul liber c\ Duchovnyvrea s\ ne distreze, a[a cum face [i nfilmele `n care joac\, s\ ne des cre -]easc\ frun]ile, s\ ne determine s\ numai fim a[a `n crâncena]i, cel pu]inpe parcursul a dou\-trei ore, cât i ci-tim cartea.

„Noi avem o «tradi]ie oral\» –cum se zicea pe vremuri `n culturavoastr\. Pove[tile [i `nv\]\turile devia]\ se transmit din vac\-n vi]ic\,din genera]ie `n genera]ie. Cam caOdiseele [i Iliadele voastre. Le cân -t\m chiar. M\ scuza]i c\ m\ sparg`n figuri cu nume ilustre. Homer.Bum! Hai c\ v\ las un pic s\ v\ re-veni]i din [oc.“

„S\ vedem dac\ primesc vreuntelefon de la Hollywood. O s\ trebu-iasc\ s\ dau jos câteva kile. Sunt di-tamai iacul. Deja [tiu foarte bine cine-ar trebui s\ m\ joace, `ns\ edi-toarea `mi zice c\, dac\ pomenescde asta, o s\-i enervez pe produc\ -tori. Cic\ produc\torii vor s\ aib\impresia c\ numai ei au idei. A[a c\o s\-mi ]in gura. Jennifer Lawrence.“

C\ g\sim, printre capitole, [i te-me mari luate la bani m\run]i –moarte, iubire, familie, prietenie, re-ligie, toleran]\, umanitate, consumde carne, sacrificare a animalelor,pace, lumea editorial\, lumea Holly-wood-ului, superficialitate, vedetede carton, istorie, practicile de lec-tur\ contemporane, solidaritate etc.etc. – ar trebui s\ fie o surpriz\ pl\ -cut\, nu s\ ne folosim de faptul c\sunt aduse sporadic n discu]ie pen-tru a-l critica pe Duchovny c\ nu s-aaple cat asupra lor `n adâncime.Dimpotriv\, sunt de p\rere c\, dac\ar fi f\cut-o – [i ar fi ajuns la un ro-man-fluviu –, s-ar fi pierdut mult dindinamismul textului [i abia atunci

ar fi putut deveni o carte moraliza-toare [i plictisitoare.

„Eu vreau ca America s\ afle dec\l\toria mea. Vreau ca voi to]i,b\ie]i [i fete, b\rba]i [i femei, fau n\[i p\s\ret, s\ n]elege]i ce am n]eles[i eu – c\ nu-i bine nici s\ fii urât,nici s\ fii venerat. Nu suntem zei [izei]e, dar nici diavoli [i bestii. {tiuc\ natura e sângeroas\ [i nu-i portpic\ lui Lupsheim c\ a `ncercat s\ne m\nânce – a[a e firea lui, a[a su-pravie]uie[te. {i [tiu c\ via]a pe ca-re a ales-o Mallory poate fi plin\ dedemnitate [i sfin]enie, c\ po]i s\tr\ie[ti ani buni la ferm\, s\ faci uncopil [i s\ fii sacrificat\ pentru con-sum. Toat\ povestea asta are o fru-muse]e circular\. Eu, una, sunt ve-getarian\, ca toate vacile, `ns\ nusunt naiv\ s\-i cer tigrului s\ re-nun]e la carne [i s\ m\nânce ger-meni de fasole verde. To]i suntemanimale [i avem locul nostru `n sâ-nul Mamei Naturi. Numai omul s-arupt de marele lan] al fiin]ei [i derestul animalelor, ceea ce cred c\ i-a

d\unat grav [i i-a adus nefericire,atât lui, cât [i nou\.

Nu mai pot s\ urmez turma.Vreau s\ m\ citeasc\ cireada.“

Nu vreau s-o mai lungesc, de[i a[mai avea cel pu]in zece fragmentedin volum de dat spre lectur\, ceeace spune ceva n le g\tur\ cu scriitu-ra lui Duchovny.

Una peste alta, oricât de enervantear putea fi discu]iile dintre Elsie cueditoarea ei ori cele dintre v\cu]\ [iprietenii s\i, de exemplu, pe mine m-a distrat tare Holy Cow, a fost pau-za pe care o a[teptam. De acord, nu eo capodoper\. ~n nici un caz. Totul es\ nu pleci cu a[tept\ri false [i s\ rea-lizezi c\, pe lâng\ mesajele bune atentinserate `n text, pe lâng\ BreakingBad, Freud, Ferma animalelor, R\z -boiul stelelor, Depeche Mode, LedZeppelin, Cat Stevens [i alte [i alte re-ferin]e, Holy Cow e divertisment.Citi]i-o ca atare!

Holy Cow, de David Duchovny, traduceredin limba englez\ [i note de IoanaFilat, colec]ia „Biblioteca Polirom“,seria „Actual“, Editura Polirom, 2015

Dac\ lu\m `n considerarezecile de c\r]i care aparlunar `n România, atuncifaptul c\ scriu abia acumcâteva rânduri despreHoly Cow, debutuleditorial al actoruluihollywoodian DavidDuchovny, tradus la noi la`nceputul verii, poate fiinterpretat ca fiind ungest nes\buit, sosind laspartul târgului s\ v\vorbesc despre o cartedeja „veche“.


actualitate « 11

Program de evenimente POLIROM [i CARTEA ROMÂNEASC|

la Gaudeamus 2015

• JOI, 19 noiembrie

Ora 18.00Varujan VOSGANIAN, Cartea poemelor mele nescriseInvita]i: R\zvan VONCU, Marian DR|GHICIModeratoare: Claudia FITCOSCHI

• VINERI, 20 noiembrie

Ora 14.00Andrei DOBO{, Valea reaInvitat: Bogdan-Alexandru ST|NESCUModeratoare: Ana-Maria T|BÂRC|

Ora 15.00Mircea ANGHELESCU, Lâna de aur. C\l\torii [i c\l\ toriile `n literatura român\Invita]i: R\zvan VONCU, Daniel CRISTEA-ENACHEModerator: George NEAGOE

Ora 16.30George NEAGOE, Mizantropul optimist. George C\linescu [i (de)stalinizarea RomânieiInvita]i: Ion Bogdan LEFTER, Caius DOBRESCUModeratoare: Ana-Maria T|BÂRC|

Ora 17.00Scene din Omul din care a fost extras r\ul, de MateiVI{NIEC, `n lectura actorilor: Dorina CHIRIAC, Raluca APRODU [i Alexandru BOGDAN. Regia: Alexandru NAGYInvitat: Ion Bogdan LEFTERModerator: George ONOFREI

Ora 17.30David CRONENBERG, Mistui]iInvita]i: Iulia POPOVICI, Mihai FULGERModerator: Bogdan-Alexandru ST|NESCU

Ora 18.00Elif SHAFAK, Ucenicul arhitectuluiInvitate: Daniela ZECA, Carmen GAVRIL|Moderator: Bogdan-Alexandru ST|NESCU

Ora 18.30Vartan ARACHELIAN, La cap\tul nop]iiInvita]i: Irina Margareta NISTOR,Alexandru BIN DEAModerator: George ONOFREI

• S+MB|T|, 21 noiembrie

Ora 11.00Conferin]\ Michel VERGÉ-FRANCESCHI & Anna MORETTI pornind de la volumulO istorie erotic\ a cur]ii de la VersaillesLansare de carteInvita]i: Fabien FLORI, Christian DERVELOY,

Adrian CIOROIANU, Nicolae CONSTANTINESCU,Adrian {ERBANModeratoare: Mihaela DEDEOGLU* Evenimentul va avea loc `n Sala Cupola.

Ora 12.00Bogumił LUFT, Românii `n goana dup\ happy-endInvita]i: Agnieszka SKIETERSKA, Luca NICULESCU, Ovidiu {IMONCAModerator: Adrian {ERBAN

Ora 13.00Iulian CIOCAN, Iar diminea]a vor veni ru[iiInvita]i: Matei MARTIN, Marius MIHE}Moderator: Adrian BOTEZ

Ora 13.30Daniel DAVID, Psihologia poporului român.Profilul psihologic al românilor `ntr-o monografie cognitiv-experimental\Invita]i: Mircea FLONTA, C\lin FELEZEUModerator: Adrian {ERBAN

Ora 14.00Emil BRUMARU, Opere V. Crepusculul civil de diminea]\Invita]i: Lumini]a CORNEANU, Radu VANCU, DanielCRISTEA-ENACHEModerator: George ONOFREI

Ora 15.00Aurora LIICEANU, Dragostea cea veche `]i [opte[te la ureche. Primele iubiriInvita]i: Virginia COSTESCHI, Luca NICULESCUModerator: Adrian {ERBAN

Ora 15.30Doina JELA, Villa MargaretaInvitate: Br`ndu[a ARMANCA, Nicoleta SAVIN, Ilinca TOMOROVEANUModerator: George ONOFREI

Ora 16.00Carte-evenimentHarper LEE, Du-te [i pune un str\jerInvita]i: Aurora LIICEANU, Bedros HORASANGIANModerator: Bogdan-Alexandru ST|NESCU

Ora 16.30Eugen NEGRICI, Sesiunea de toamn\Invita]i: Simona SORA, Florina P~RJOL, Vasile SPIRIDONModerator: George NEAGOE

Ora 17.00Robert {ERBAN, Pu]in sub linieInvitat: Marius CHIVUModeratoare: Miruna VLADA

Ora 17.30Daniel VIGHI, Trilogia CorsoInvita]i: Caius DOBRESCU, Ovidiu {IMONCAModerator: George ONOFREI

Ora 18.00Marin M|LAICU-HONDRARI, R\zboiul Mondial al Fum\torilorInvita]i: Ana DRAGU, Dan COMANModerator: Lucian Dan TEODOROVICI

Ora 18.30Carte-evenimentSalman RUSHDIE, Doi ani, opt luni [i dou\zeci [i opt de nop]iInvita]i: Florin IARU, Marius CONSTANTINESCUModerator: Bogdan-Alexandru ST|NESCU

• DUMINIC|, 22 noiembrie

Ora 12.00Seria de autor GHEORGHE CR|CIUNCompunere cu paralele inegaleScriitorul [i PutereaInvita]i: Carmen MU{AT, Mircea MARTIN, CristianTEODORESCU, Caius DOBRESCU, Paul CERNATModerator: Ovidiu {IMONCA

Ora 13.00{erban ALEXANDRU, Un `nger, un câine, o imagineInvita]i: Simona POPESCU, Alistair Ian BLYTHModerator: Lucian Dan TEODOROVICI

Ora 13.30Cosmin PER}A, ~n urm\ nu mai e nimicInvita]i: Florina P~RJOL, Bogdan-Alexandru ST|NESCUModerator: Adrian BOTEZ

Ora 14.00Daniel PUIA-DUMITRESCU, O istorie a Cenaclului de LuniInvita]i: Ion Bogdan LEFTER, Romulus BUCURModerator: George NEAGOE

Ora 14.30Liliana COROBCA, Imperiul fetelor b\trâneInvita]i: Radu ALDULESCU, Marius MIHE}Moderator: George NEAGOE

Ora 15.00Radu ALDULESCU, Istoria Regelui Gogo[arInvita]i: Bianca BUR}A-CERNAT, Alina PURCARU,Bogdan-Alexandru ST|NESCUModeratoare: Ana-Maria T|BÂRC|

Ora 15.30Dan STANCA, Ghetsimani ‘51Invitat: Marius MIHE}Moderatoare: Ana-Maria T|BÂRC|

Toate evenimentele vor avea loc la standul Editurilor Polirom [i Cartea Româneasc\ (Standul 38, Parter, Complexul Romexpo)

Evenimentele care nu vor avea loc la standul editurilor au precizat locul desf\[ur\rii.

George Onofrei

Cea de-a IX-a edi]ie a ForumuluiMedia al Europei de Sud-Est, orga-nizat la Bucure[ti `n perioada 5-7noiembrie de c\tre South East Eu-rope Media Organization (cu fi-nan]area Funda]iei Konrad Ade-nauer [i a Central European Ini-tiative), a fost un eveniment de ozi [i jum\tate, organizat nem]e[te,cu invita]i din rândul actorilormari din media europene, dar [istart-up-uri, cu un public de circa200 de jurnali[ti din regiuneanoastr\. Doar câteva nume: Flo-rian Nehm, Head of Corporate Sus -tainability & EU Affairs, AxelSprin ger Berlin, Marcin Olender,Public Policy and GovernmentalRelation Manager Central and

Eastern Europe, Google, AndreasRudas, Vicepre[edinte executivCEE and Asia, RTL Group, Luca deBiase, Innovation Editor, „Il Sole 24Ore daily“, Italia, Cristoph Lanz,redactor-[ef „Deutsche Welle“, Ber-lin, Andrej Matisak, redactor-[efadjunct, „Pravda“, Bratis lava.

~n mod previzibil, discu]ia cuinvita]ii din media de la noi a de-rapat n prima sear\, prin al\tura-rea lui Dan Tapalag\ de la Hot-news cu Adrian Ursu de la IntactMedia Group. Paginademedia.roa relatat corect faptul c\ Ursu afost inclusiv huiduit de c\tre au-dien]a român\ din sal\. Tapalag\a sus]inut aria moguliz\rii, Ursupe aceea a b\sismului [i a „uria -[ei“ rezisten]e a Antenei 3 `n fa]a„regimului“. Nu avea ce s\ ias\

bun din discu]ia aceasta `n cadrulc\reia, totu[i, factorii de stabilita-te au fost Ioana Av\dani de la Cen-trul de Jurnalism Independent [iIon M. Ioni]\ de la „Historia“/„Adev\rul“. ~n mod aproape una-nim, la discu]ia informal\ de peholul de la JW Marriot, s-a comen-tat `ndelung asupra faptului c\munca de un deceniu a Antenei 3a l\sat urme adânci `ntr-o breasl\care `ncearc\ s\ supravie]uiasc\[i care [i-a v\zut atinse imaginea[i demnitatea de un organism depres\ manipulator, pornit `ntr-ocruciad\ pentru a-[i salva st\pâ-nul de pu[c\rie prin presiuni con-stante asupra justi ]iei.

Altfel, discu]iile cu invita]ii prin-cipali au fost pline de miez, rea lism[i, pe alocuri, tragism. Vremurile

negre ale presei…Un viitor `n ca-re fundamentele meseriei s\ dis-par\ e greu de acceptat, motivpentru care pân\ [i reprezentan-tul Google a `ndemnat audien]a:dumneavoastr\ face]i-v\ `n conti-nuare meseria [i restul „grijilor“l\sa]i-le n seama noas tr\ (e o „tra-ducere“ subiectiv\). Doar c\ acest„`n seama noastr\“ `nseamn\ ten-din]a de monopol a Google, caremu[c\ tot mai puternic din pia]ade publicitate [i ai c\rui algoritmide c\utare dicteaz\ trendurile, `ndefavoarea selec]iei de subiecte pecare o face o redac]ie. Mai mult,social media ne-a pus `n fa]a unuifapt `mplinit: dac\ ieri „regele“era con]inutul, ast\zi a fost urcatpe tron contextul. A devenit maiimportant ce se spune despre unsubiect decât subiectul-`nsu[i, do-cumentat [i scris de jurnali[ti.

România, delocsurprinz\toare

C\r\m dup\ noi, din epoca web-uluif\r\ 2.0, sec]iunile de comentarii(un articol pe acest subiect a scris[i Drago[ Cojocaru `n edi]ia tre-cut\ a „Suplimentului de cultu -r\“). ~n fapt, redac]iile nu daudou\ parale pe comentatori, sec]iu -nile dedicate exist\ `n continuarepentru c\ le are toat\ lumea [ipen tru c\ „a[a am apucat“. Subso-lurile articolelor sunt adeseori unspa]iu al discursului urii, coborâtdin Orwell [i perfec]ionat de ghe-rila online de partid (existent\peste tot `n Europa). Românii nuau inventat nimic nici din relele [inici din binefacerile mass-media.Suntem, m\car din acest punct devedere, `n trend. Pia]a e la fel des\rac\, politicienii `[i fac voia. Cuo diferen]\ notabil\: libertateaexist\, nu vine Poli]ia peste redac -]ii a[a cum se `ntâmpl\ `n Turcia[i, atunci când nu ne ofer\ r\s -punsuri, m\car politicienii românine cadorisesc cu mostre de ridicolcu care noi, ca pres\, putem faceuneori audien]\, le putem „viraliza“pe net. ~n Ungaria ne-am mul ]u midoar cu o pozi]ie seac\ a pur t\to -rilor de cuvânt. Acolo nici un par-lamentar nu [i permite „libertatea“de a sta la [uete cu jurnali[tii, du p\

cum jurnalistul este un „sub-om“`n fa]a granzilor.

„Nu suntem c\s\tori]i cu hâr-tia, ci cu con]inutul de calitate“, aspus r\spicat Florian Nehm de laAxel Springer. Iar audien]a l-aaplaudat. L-a aplaudat n speran]ac\ `nc\lcarea drepturilor de pro-prietate intelectual\ va putea fi`ntr-un oarecare viitor asanat\, c\se va g\si vreodat\ un leac pentrufurtul nesim]it de con]inut (zis [i„clonare“). Dac\ va da Cel de Sus,`ntr-o zi, nu [tim `n care, patroniivor reu[i [i s\ câ[tige bani adev\ -ra]i din content-ul online [i vorputea pl\ti [i salarii. Vânzarea deabonamente online pare s\ fie m\ -sura cea mai mbr\]i[at\ de breasl\.Dar `n cât timp publicul va `n]ele-ge c\ pentru un produs premiumtrebuie s\ pl\teasc\ fie [i câ]ivacen]i? Mai supra vie ]uiesc ziarelepân\ atunci? {eful Google prezentla Bucure[ti las\ tot pe umerii in-dustriei media responsabilitateade a g\si modelul corect de busi-ness [i pre]ul potrivit. Pân\ atunci,s\-i d\m cuvântul lui Andrej God-lewski: „Dac\ va mai fi mult con -]inutul furat pe net, pân\ la urm\nu va mai fi con]inut deloc“.

Cu sabia unor regimuri politi-ce corupte [i indispuse de liberta-tea presei deasupra capului, cuonline-ul care e prezentul pe caretrebuie s\-l `mbr\]i[\m ca pe aparece, cu reglement\ri europeneviitoare `n care ne-am putea punesperan]ele, concluzia se desprindefiresc: jurnalismul de calitate vasupravie]ui doar dac\ banii vorveni de la public, nu din alte surse.{i o veste bun\: publicul e tot maiinteresat de subiectele politice pefondul crizelor de tot felul dintr-oEurop\ aflat\ `n mijlocul unei ne-vroze serioase. „~n situa]ii de in-certitudine, oamenii caut\ orien-tare, online-ul nu e de ajuns, aunevoie de analiz\“, ne-a dat vesteaAndreas Rudas de la RTL (acuzatpe parcursul conferin]ei de o jur-nalist\ croat\ c\ RTL difuzeaz\programe „sub limita demnit\]iiumane“). Tot Rudas ne-a [i spuscele trei chei: actual, relevant, critic.{i, s\ nu uit\m de unde am pornit:contextul este azi rege, con]inutuldoar un adjuvant?


12 » actualitate

FORUMUL MEDIA AL EUROPEI DE SUD-EST — JURNALISMUL R|MÂNE „THE BEST NEW THING“

Media `n vremea holerei onlineJurnalismul de calitate traverseaz\ cu sigu-ran]\ una dintre cele mai negre perioade dinexisten]a sa. ~n Europa de Sud-Est, criza este[i mai adânc\: presiunea politicului este om-niprezent\ (fie direct\, fie prin de]inerea demedia direct de c\tre actorii politici),

finan]area din pia]a de publicitate scâr]âiedin toate `ncheieturile, iar sc\derea `ncre -derii publicului `n informa]iile livrate de jur-nali[ti este un fenomen reflectat de la an laan `n cifre tot mai `ngrijor\toare. Este inter-netul cu adev\rat un prieten al presei de

calitate sau, din contr\, un inamic al afaceri -lor `n acest domeniu? Pe cine mai reprezin t\jurnalistul? Pe public, pe patronul cu cone -xiuni `n lumea politic\? A venit vremea pen-tru alte modele de business [i pentru o re-form\ profund\ a func]ion\rii unei redac]ii?

Singur – subspecie a speciei umanecare se dezvolt\ dup\ vârsta de 16ani [i care difer\ de restul expo nen -]ilor speciei prin faptul c\ nu arepartener/\ sau poate c\ nu [i caut\„jum\tatea“ sau poa te c\ nu estenici treaba noastr\, nici a vecinilor,nici a doamnei de la alimentar\,nici a tuturor rudelor pân\ la gradulV. Subdiviziune de oameni cu celmai mare risc de suicid `n perioadas\rb\torilor de iarn\ sau `n preaj-ma Zilei ~ndr\ gosti]ilor. Categorie re -inventat\ – de la serialul Sex in the

City `ncoace – sub numele de per-soane independente.

To]i cei care nu sunt ntr-o rela]ieau, `n China, propria lor versiune aZilei ~ndr\ gosti]i lor. Unu este celmai singur num\r, iar data de 11/11este cea mai singuratic\ dat\ a anu-lui, a[a c\ la fiecare 11 noiembrie, nChina, se s\rb\tore[te Ziua celorSinguri. Deoarece a `nceput, simbo -lic, ca o zi n care cei f\r\ pereche ser\sf\]au cump\rându-[i cadouri, Zi-ua a devenit de câ]iva ani cel maimare eveniment comercial al lumii:`n 2014, a dep\[it ca volum de vân -z\ri Black Friday, iar `n 2015 adep\[it `ncas\rile din anul prece-dent `n doar jum\tate de zi.

Seara de 10 noiembrie 2015 a

sem\nat `n China destul de mult cuceea ce numim noi Revelion. A exi-stat o num\r\toare invers\ spremiezul nop]ii, s-a organizat o cere-monie de gal\ `n care au ap\rut,printre al]ii, cel mai proasp\tJamesBond `n persoana actorului DanielCraig, cânt\re]ul american AdamLamber [i chiar pre[edintele Ame -ri cii. Bine, nu CHIAR pre[edinteleAmericii, doar cel fic]ional, din se -ria lul House of Cards, prin actorulKevin Spa cey. A[a a debutat ZiuaCelor Singuri, `n organizarea unuiimens conglomerat de magazine on-line din China, cunoscut sub numelede Alibaba. Cu siguran]\ [i-au permiso asemenea extravagan]\, deoarece`n primele opt minute dup\ miezul

nop]ii f\cuser\ deja vânz\ri `n valoa -re de 1 miliard de dolari.

Ziua celor Singuri nu are o tra-di]ie foarte ndelungat\. A nce put afi s\rb\torit\ `n anul 1993 de ungrup de burlaci care s-au s\turat s\se simt\ stigmatiza]i [i au decis s\`[i organizeze o zi `n care s\ `[icumpere cadouri pentru ei ns\[i, s\ias\ `n ora[ sau la petreceri organi-zate pentru cei nec\s\ tori]i. Statu-tul de singur sau single, cum `[ispun americanii, nici nu era `nce -t\]enit pân\ de curând `n societateachinez\: oamenii erau doar c\s\ -tori]i sau nec\s\ to ri]i, presiunea dea `ntemeia o familie fiind foartemare. Datorit\ expunerii la culturaoccidental\ – mai ales prin film [iteleviziune – tinerii f\r\ pereche auc\p\tat un statut special, privit cumai pu ]in\ negativitate. Evenimen-tul a devenit unul comercial abiadup\ anul 2011, când comercian]iiau sesizat apetitul crescut pentrucump\r\turi.

Dac\ magazinele chineze[ti potface un profit astronomic apelând lapofta de r\sf\] a celor singuri, de cenu ar face-o [i brandurile occiden-tale? O cercetare a dou\ com panii deconsultan]\ americane – TPN [iC+R Research – dezv\luie c\ `ntrea-ga categorie a „persoa nelor inde-pendente“ este ignorat\ aproape `ntotalitate de pia]a ame rican\: por -]iile din supermarket sunt „pentrudoi“, sectorul de servicii este orientatmai ales spre familii, mobila este gân-dit\ pentru re[edin]e de familie etc.Comercian]ii sunt `ndemna]i s\ i ia`n serios pe consumatorii singuri dindou\ motive: `n primul rând, din ce`n ce mai mul]i oameni aleg sauajung s\ tr\iasc\ singuri; `n al doilearând,au o libertate mult mai mare ncheltuirea banilor decât famili[tii.

Nu ar fi surprinz\tor ca Ziua ce -lor Singuri s\ devin\, `n cu rând, os\r b\toare globa l\. Dac\ nu din mo-tive sentimentale, cel pu]in din mo-tive comerciale.

— Stimate Domnule Nicolae Ma -nolescu, scriu aceast\ „rund\“ de`ntreb\ri pentru convorbirilenoas tre ce vor deveni o carte (lu-cru care m\ onoreaz\ mult [i pen-tru care v\ mul]umesc) pe un lap-top de ultim\ genera]ie, cump\ratde pe Amazon. Voi trimite `ntre -b\rile prin e-mail, iar dumnea -voastr\ le ve]i desc\rca de pe ya-hoo, r\spunzând apoi la ele pe pro-priul laptop.

S-a spus c\ genera]ia lui Nico-lae Manolescu este cea care a tre-cut, printr-un salt civiliza]ional uria[,de la t\bli]\ (pe care `nc\ `nv\]aus\ scrie copiii din România dup\al Doilea R\zboi Mondial) la ta -blet\ (pe care scriu copiii ast\zi).Cu ce avantaje [i cu ce costuri?

V\ face melancolic acest par-curs accelerat? Vi se pare o [ans\ori, dimpotriv\, un ghinion indivi -dual [i genera]ional s\ ave]i par te

de experien]e atât de diferite? Decare lume v\ sim]i]i mai apro piat,de aceea de ieri sau de cea de azi?E dificil s\ face]i abstrac]ie deregimul izola]ionist al lui Ceau[es-cu. Resim]i]i totu[i vreo nostalgiedup\ epoca scrisului de mân\, ama[inilor de scris (fie ele [i `nre -gistrate la Mili]ie) [i a revistelortip\rite, `n tiraje care ast\zi ni separ uimitoare?— Cu ce s\ `ncep? Nostalgia t\ -bli]ei de culoare neagr\, din ace -la[i material cu al tablei de [coal\(pe cale de dispari]ie ea `ns\[i), pecare am scris `n primele dou\clase primare, cu o cret\ lungu -ia]\, ca un be]iga[, n-am apucat s-oam. Imediat dup\ reforma `nv\ -]\mântului din 1948, am trecut lavechiul caiet cu linii `nclinate,care ne ajuta s\ scriem caligrafic.Trebuie s\ m\rturisesc c\ cel maimult `mi pl\cea s\ [terg t\bli]a cu

buretele, s\ v\d cum redevine nea-gr\ [i lucioas\. Ma[in\ de scris n-am avut niciodat\. Am s\rit dela creion, stilou (Kaweko) [i pix di-rect la laptop. Dar asta, abia `n ul-timii opt-nou\ ani, când, la Parisfiind, n-am avut `ncotro. Cum alt-fel s\ fi trimis cele dou\ articoles\pt\mânale le revistele din ]ar\,treab\ la care m\ angajasem `na -inte de a [ti c\ urmeaz\ s\ plec?

Tranzi]ia a fost atât de scurt\,`ncât nici de data asta n-am apucats\ simt vreo nostalgie. Mi-am amin- tit vag de câteva ori frumoasateorie a lui Roland Barthes desprecele trei instrumente clasice descris. Despre creion, am uitat cespunea. Stiloul i se p\rea potrivitpentru texte serioase, iar pixul, pen-tru improviza]ii ocazionale. ~n cem\ prive[te, am renun]at repedela stilou, chiar [i când am putut s\-mi procur un Mont Blanc saualtul de marc\. Prima form\ a c\r -]ii o scriam cu pix albastru [i cunegru, forma final\. P\strez ma -nuscrisele n dou\ culori ale câtor-va din c\r]ile mele. Poate [i fiind -c\ nu se g\sea decât cerneal\ al-bastr\, am preferat pixul. Motivulpentru care procedam a[a esteurm\torul: m\ obligam s\ scriu dedou\ ori, f\r\ a transpune nici unpasaj dintr-o versiune `ntr-alta! ~]i

dai seama c\, din comoditate, eramdeseori tentat s\ tri[ez. Mai ales c\pân\ [i citatele le scriam din nou.

~n prezent, scriu pe laptop. Am`nv\]at s\-l manevrez `n limitera]ionale: s\-l deschid, s\ intru `nWord, s\ salvez, s\ scriu [i s\ expe-diez. ~mi place c\ pot corecta f\r\[ters\turi [i c\ pot interverti pasa -jele (ceea ce fac chiar `n clipa as-ta!). Cum nu cred s\ fi fost vreo-dat\ un om modern, am devenitpeste noapte unul postmodern. Post -modernitatea mea e `ns\ una binetemperat\. Nu m\ ntreba dac\ na -vighez, parc\ a[a se spune, pe in-ternet sau dac\ m\ informez de peWikipedia! R\spunsul, la care credc\ te a[tep]i, este: nu, Doam ne fe -re[te! (Pentru o publica]ie online,m\rturisirea este compromi]\ toa -re, mi dau seama, dar \sta e puruladev\r.)

— ...cât despre revistele tip\ rite?— Sper s\ nu fie cazul s\ fac o

criz\ de nostalgie dup\ inven]ialui Gutenberg. Ar fi groaznic s\ fiuobligat s\ tr\iesc `n alt\ er\. ~n altsecol, treac\-mearg\, dar `n alt\er\... Nutresc mai de mult o con -vingere, pe care am citit-o undeva:fiecare inven]ie tehnologic\ `nce -pe prin a amenin]a s\ le suprimepe cele anterioare (radioul, tele graful;televiziunea, radioul; internetul,

televiziunea [i a[a mai departe) [isfâr[e[te prin a-[i fixa un domeniude predilec]ie. Ziarul sau cartea pesuport electronic nu le pot `nlocuila nesfâr[it pe cele pe hârtie: rolullor `n comunicare [i `n societateeste cu totul altul.

Diferen]a se vede deja `n SUA,unde cotidiane trecute pe internetrevin pe hârtie. Internetul se vaspecializa `n ceea ce reprezint\mo dul lui esen]ial de existen]\:acu mularea [i transmiterea de in-forma]ie. ~ntr-o cantitate mai ma -re decât orice alt mijloc din trecut.Zi de zi, informa]ia pe cap de om odep\[e[te pe aceea acumulat\ deomenire `n `ntreaga istorie. Fran -cezii au creat cuvântul infobésité,care n-are nevoie s\ fie tradus.

Ceea ce r\mâne de resortul ti -pa rului este transformarea infor-ma]iei brute `n cuno[tin]e. Tipa rulare ceva care lipse[te internetului:ciurul. Un set de criterii, adi c\, decernere a informa]iei, altfel spus,spirit critic. {i, implicit, un back-ground cultural, acea me mo riecul tural\ a omenirii, f\r\ de caren-ar exista principii, valori, nici om\sur\ a tuturor lucrurilor careconteaz\ pentru specia noastr\ demamifere. A bon entendeur salut!

Din volumul Convorbiri cu NicolaeManolescu, `n lucru


opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

1 este cel mai mare num\rDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Convorbiri cu Nicolae Manolescu

Nici m\car Black Fridaynu este atât de negru.Cr\ciunul [i cadourile salenu pot face concuren]\.Ziua ~ndr\gosti]ilor nupoate fi decât invidi oa -s\. Este posibil ca despreziua `n care au loc celemai mari vânz\ri dinlume s\ nu fi auzit nicio-dat\: este Ziua Celor Sin-guri, care se s\rb\tore[te`n China `n fiecare an pedata de 11 noiembrie.

Un ropot de aplauze a r\sunat `nsala de licita]ii a casei Christie’s,la cap\tul unei `nfrunt\ri `nver -[unate de nou\ minute `ntre [apte„concuren]i“.

Astfel, Nu couche a devenit ceamai scump\ a doua pictur\ dinlume vândut\ la licita]ie, dup\ Fe-mei din Alger (versiunea O) a luiPablo Picasso, care s-a vândut `nmai, tot la Christie’s, pentru 179,4milioane de dolari.

Nudul, pictat de Modigliani `n -tre 1917 [i 1918, a f\cut parte dintr-oserie de nuduri pe care artistulitalian le-a realizat dup\ ce s-a

instalat la Paris. La vremea res -pectiv\, pictura a provocat unscandal, atunci când a fost expus\`n galeria parizian\ Berthe Weill,iar poli]ia a ordonat ca aceste ta -blouri s\ fie retrase.

La câteva minute dup\ Nucouche, a mai c\zut un recorddup\ ce tabloul Nurse al lui RoyLichtenstein s-a vândut [i el cu

95,37 milioane de dolari, cea maimare su m\ primit\ pentru o lu-crare a ar tistului ame rican.

Dincolo de recorduri de vân -z\ri, presa s-a interesat imediatcine este noul proprietar al faimo-sului tablou. Iar acesta s-a dovedita fi miliardarul chinez Liu Yiqian,un fost [ofer de taxi ajuns azi `nfruntea unui vast conglomerat [icare a devenit aproape „un simbolal ambi]iilor chineze“.

Aproape necunoscut pân\ acum`n afara Chinei, Liu Yiqian a de monstrat `nc\ o dat\, scrie „LePoint“, puterea financiar\ a co -lec]ionarilor chinezi, de neevitatast\zi pe pia]a operelor de art\.

Liu Yiqian a `nceput s\ se fac\cunoscut de c\tre public `n 2014când a achizi]ionat o ce[cu]\ deceai de por]elan din timpul dinas-tiei Ming pentru suma de 36 mi -lioane de dolari. Dup\ aceast\achi zi]ie spectaculoas\, Liu Yiqiana mai oferit sume uria[e [i pentrualte artefacte culturale orientale,justificându-[i cumva „cump\r\ tu -rile“ printr-o form\ de patrio tism:

s\ restituie Chinei obiecte cul tu -rale importante care au fost je-fuite de la poporul chinez.

Nudul lui Modigliani va fi expusde acum n cele dou\ muzee pe careLiu Yiqian le-a deschis la Shang-hai, Long Museum Pudong [i LongMuseum West Bund. Un purt\torde cuvânt al omului de afacerichinez a anun]at deja c\ tabloul vaputea fi admirat `n 2017 la LongMuseum Pudong, cu oca zia celei dea cincea anivers\ri a institu]iei.

„La fel ca familiile Getty, Guggen -heim sau Whitneys...“, a comentatClare Jacobson, autoarea c\r]iiNoile muzee chine ze[ti, pentruAFP. „Exist\ o lung\ istorie a mu -zeelor `n Occident [i poate c\ as -t\zi, `n China, colec ]ionarii vor s\`[i fac\ [i ei un nume, s\ intre ast-fel `n istorie.“

„Vânz\rile moderne de art\seam\n\ cu pia]a medieval\ de re-licve sfinte“, consider\ editorialis-tul Mark Hudson, `ntr-un articolap\rut n „The Telegraph“. „Pe vre -muri, marii potenta]i ai Europeistrângeau colec]ii vaste de relicve

religioase foarte scumpe pentru a-[i sublinia statutul spi ritual [i pen-tru a inspira pelerinaje. Ast\zi, me -ga-boga]ii cump\r\ opere majorede art\ la pre]uri um flate nebune[tepentru a-[i m\ri prestigiul, a-[i flataego-ul [i, `n unele cazuri, pentru ainspira pe lerinajul tipic al erei mo -derne, tu rismul. (...) Aceast\ para-lel\ `ntre actuala pia]\ de ope re deart\ [i pasiunea medieval\ pentrurelicve a fost subliniat\ de criticulMatthew Brown `ntr-un recent ar-ticol din «Times Litterary Supple-ment». ~ntr-o er\ secular\ `n carearta [i-a `nsu[it multe dintre atri -bu]iile religiilor, Brown crede c\d\m valoare unor obiecte asociatecu arti[ti care au atins un statutcvasi-sacru.“

Diferen]a, sus]ine editorialistulde la „The Telegraph“, este c\,spre deosebire de relicvele me-dievale, atunci când pia]a obiec -telor de art\ va c\dea, operele achi -zi]ionate pe sume imense se vordevaloriza financiar, poate, dar voravea `n continuare valoare artis-tic\ [i cultural\.


14 » interna]ional

Faimosul tablou Nu couche,de Amedeo Modigliani,considerat una dintreoperele majore ale aces -tui artist, a fost adjude -cat luni seara, la olicita]ie ce a avut loc laNew York, pentru sumade 170,4 milioane dedolari – un recordabsolut.

Un nud de milioane pentru un fost [ofer de taxi

Cele mai scumpe opere vândute la licita]ie1. Pablo Picasso, Les Femmes d’Alger (version 0) – 179,365 milioane de dolari (11 mai 2015)2. Amedeo Modigliani, Nu couché – 170,4 milioane de dolari (9 noiembrie 2015)3. Francis Bacon, Trois études de Lucian Freud – 142,4 milioane de dolari (12 noiembrie 2013)4. Alberto Giacometti, L’Homme au doigt – 141,285 milioane de dolari (11 mai 2015)5. Edvard Munch, Strig\tul – 119,92 milioane de dolari (2 mai 2012)6. Pablo Picasso, Nu au plateau de sculpteur – 106,48 milioane de dolari (4 mai 2010).7. Andy Warhol, Silver Car crash (double disaster) – 105,44 milioane de dolari (13 noiembrie 2013)8. Pablo Picasso, Garçon à la pipe – 104,16 milioane de dolari (5 mai 2004)9. Alberto Giacometti, L’homme qui marche I – 103,93 milioane de dolari (3 februarie 2010)10. Alberto Giacometti, Chariot – 100,96 milioane de dolari (4 noiembrie 2014)

Scos pe pia]\, `n aceast\ toamn\,`n 2 milioane de exemplare numai`n Fran]a [i `n 4,2 milioane `nrestul lumii (este tradus `n 20 delimbi), el bate deja recordurile.

Cifrele de pân\ acum arat\ c\,`n dou\ s\pt\mâni, s-au vândutpeste un milion de exemplare, ceeace ar putea face ca Astérix s\ de -vin\ cea mai vândut\ carte dinFran]a, din 2015.

Dincolo de cifre, editorul se bu-cur\ c\ Le Papyrus de César este [iun mare succes `n ceea ce prive[tecritica, fiindc\ ultimele albumedin serie nu prea convinseser\, `nciuda vânz\rilor impresionante.

Al\turi de Astérix, alte perso najecelebre ale benzii desenate europene,precum Corto Maltese, Lu cky Luke,Blake [i Mortimer sau vizirul Izno-goud, [i continu\ aven turile dup\ cecreatorii lor au dis p\rut. Singura ex-cep]ie r\mâne Tin tin, care [i-a ncetatapari]ia odat\ cu moartea desena-torului Hergé, n 1983.

Parte dintre aceste personajesunt create de Rene Goscinny, dis -p\rut n 1977: Astérix [i compania,Lucky Luke [i vizirul Iznogoud.Acesta din urm\ `[i continu\ [i elaventurile desenate la o mic\ edi-tur\ fondat\ de Anne, fiica lui Gos -cinny, fiind ilustrat de Nicolas, fiulceluilalt „p\rinte“ al s\u, desena-torul Jean Tabary.

La fel, seria Blake et Mortimer,creat\ de belgianul Edgar P. Jacobs,s-a oprit ini]ial la moartea acestu-ia, `n 1987. Din 1996 `ns\, cei doieroi au fost eroii altor aventuri,create de alte echipe de desenatori

[i scenari[ti. Un album Blake [iMortimer se vinde, `n medie, `n400.000 de exemplare, cam de dou\-trei ori mai mult decât se vindeau`n timpul vie]ii lui Jacobs.

Cea mai dificil\ „resuscitare“ afost cea a lui Corto Maltese, faimosulerou al lui Hugo Pratt. Consideratmul]i ani „intangibil“, aventurierulCorto a revenit la via]\, `n aceast\toamn\, gra]ie unei echipe de cre-atori spanioli, Juan Diaz Canales [iRuben Pellejero. Noua via]\ a luiCorto este [i ea o afacere foarte bun\pentru Editura Casterman: `n doarpatru zile se vânduser\ 25.000 de exemplare dintr-un tiraj de 300.000pentru o edi]ie „normal\“ [i tot tira-jul de 20.000 (su plimentat ulterior) alunei „edi]ii de lux“.

{i al]i eroi BD celebri se adaug\listei, cu acela[i succes: Alix, Bouleet Bill sau faimosul Achille Talon,antieroul creat de Greg, disp\rut`n 1999.


interna]ional « 15

Astérix, CortoMaltese [i ceilal]i eroinemuritori ai BD-ului

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Astérix: le Papyrus deCésar, ultimul album dinlegendara serie de benzidesenate, primul realizatde alt\ echip\ decât cre-atorii originali, este unuria[ succes de libr\rie.

Robert Downey Jr. prime[te un salariude aur pentru c\ el e Iron ManFilmul R\zbun\torii: Era lui Ultrona avut `ncas\ri de 1,4 miliarde dedolari, iar salariile actorilor dinrolurile principale au fost [i ele pem\sur\. Cel mai bine pl\tit esteRobert Downey Jr. care, fiind cel

mai popular actor din UniversulCinematografic Marvel, [i-a negoci-at un salariu de 40 de milioane dedolari. Scarlett Johansson a primit20 de milioane, `n vreme ce ceilal]i„supereroi“, mai pu]in populari ca

actori, s-au mul]umit cu 6,9 mili -oane, respectiv Chris Evans, Cap-tain America, Jeremy Renner cu 6,1milioane, Chris Hemsworth cu 5,4milioane, iar Mark Ruffalo (Hulk),numai cu 2.8 milioane de dolari.

Când Meryl Streepera prea urât\Recent, celebra actri]\ a postat pe contul ei de Facebook o imaginedin tinere]e, `nso]it\ de un text `n care explica: „Sunt eu, `n drumspre cas\. Veneam de la o audi]ie pentru un rol, când mi s-a spus c\«sunt prea urât\» pentru el“. De[i postarea este f\cut\, clar, de c\treadministratori, povestea este real\. Streep d\duse o prob\ pentrurolul feminin din King Kong, n anii ’70, iar produc\torul italian Di-no DeLaurentiis, când a v\zut-o, a exclamat: „Che brutta!“ (cât e deurât\). ~ntr-un interviu din 2010, Streep a recunoscut c\ a avut com-plexe ani de zile, dar c\, pân\ la urm\, a `ncetat s\ `[i mai bat\ ca-pul. „O mare parte a vie]ii m-am `ntrebat dac\ sunt suficient deatr\g\toare, suficient de seduc\toare. La un moment dat, am obosits\ m\ mai `ntreb. ~n orice caz, nu eram niciodat\ suficient dedr\gu]\.“


16 » fast food

Filmul e regizat de Andrei Cohn,care, asemeni lui Cristi Puiu, astudiat pictura, nu cinemaul.Cohn a semnat câteva scurtmetra-je (printre care ~nainte [i dup\,nominalizat la Premiile Gopo), lu-crând n publicitate. Ini]ial, filmulera produs de Film Location Guide,pe drum s-a al\turat [i Mandrago-ra (fondat\ de Cristi Puiu), caredistribuie acum filmul. Alegerea

lui Alexandru Papadopol [i a Ioa-nei Flora pentru rolurile principa-le, al\turi de Andi Vasluianu,

primii doi fiind lansa]i `n cinemade Marfa [i banii, d\ un sens [i maiclar schimbului de replici dintre

tat\ (Florin Zamfirescu) [i fiul ri-sipitor (Alexandru Papadopol), re-venit de la Bucure[ti pe nepus\ma s\, la trei ani dup\ moartea ma -mei. „Ce ai `n geant\? Droguri!“Scenariul e semnat de Mimi Br\ -nescu, cel care a scris scurtmetra-jul Un cartu[ de Kent [i un pachetde cafea [i care are rolul principal`n noul lungmetraj al lui Puiu,Sierra nevada.

~n ziua [i noaptea pe care le pe-trece `n satul cu case scunde [ibleu, unde a fugit `ntr-un momentde cotitur\ al vie]ii sale, Robert seceart\ cu tat\l, e b\d\ran cu iubi-ta acestuia (Nata[a Raab), m\nân -c\, bea [i r\scole[te trecutul `m -preun\ cu fostul cel mai bun prie-ten (Andi Vasluianu) [i cu fostaiubit\ (Ioana Flora), schi]ând chiar,`n aburii alcoolului, o b\taie cuprimul [i un act sexual cu femeia.Probabil pentru ca realismul tra -t\rii s\ nu fie totu[i prea de submantaua lui Puiu, Andrei Cohnrecurge la artificii formale: schim -b\ permanent cadrele [i planuri-le, folose[te elipsele [i s\riturilepeste ax, sfideaz\ racordurile (pefarfuria din care m\nânc\ Robert,mezelurile apar, dispar [i reaparde la un cadru la altul), cronologiafiind astfel aruncat\ n aer. ~n Mar -fa [i banii exista la un moment datun cadru care ap\rea de dou\ oriconsecutiv, rolul acestei distan -]\ri fiind de a schi]a un statementaprofundat `nc\ de atunci de regi-zor: cinemaul nu reflect\ realita-tea, ci o interpreteaz\. Probabil c\`n aceast\ direc]ie a mers [i An-drei Cohn când a ales s\ ignore,dup\ cum spunea `ntr-un interviu

publicat pe http://www.filmsen-se.eu, regulile cinemaului conven -]ional. ~ntreg interviul mi s-a p\ -rut prea preten]ios pentru putereamea de a-l raporta la film `n sine.De pild\: „Pe parcursul filmuluiexist\ mai multe planuri me dii,cu personajul izolat `n centrulcadrului, care probeaz\ putereade expresie a lipsei de manipularevizual\. O ncadratur\ cu nimic maipreten]ioas\ decât cea a unui in-terviu banal de televiziune, n con -textul plastic al filmului decupea -z\ personajul [i `l proiecteaz\ lanivelul condi]iei lui, `n ciuda efe-merit\]ii textului pe care `l livrea -z\. Calofilia creeaz\ doar iluzia c\evenimentele [i dep\[esc condi ]ia.Cred c\ lucrurile nealterate, puse`ntr-o ordine favorabil\, au o [an -s\ cu mult mai bun\ s\ ne fac\spectatorii unor momente sus-pendate `n timp“.

Aceast\ modalitate de a `mpa-cheta felia de via]\ duce filmul `nzona unui fel de film-[antier, undeautorul experimenteaz\ `mpreu -n\ cu actorii [i ne ofer\ un proces`n curs, interesul nefiind pus peautenticitate, ci pe ochiul autoru-lui. Cred c\ un asemenea experi-ment ar fi func]ionat mai bine peun scurt sau mediumetraj. Ori decâte ori o scen\ cap\t\ fluen]\, escurtcircuitat\, [i asta devine iri-tant la o proiec]ie de o or\ [i jum\ -tate. E [i `n defavoarea actorilorcare sunt ei buni, dar care con-struiesc – datorit\ montajului – pebuc\]ele, devenind deseori stri-den]i. Cea mai avantajat\ e IoanaFlora, personajul de femeie neferi-cit\, a c\rei singur\ realizare e c\[i-a renovat baia, fiind unul f\r\acute. Titlul filmului trimite astfelmai degrab\ la confruntarea for-mal\ cu r\d\cinile, tat\l fiind – se`n]elege – nara]iunea conven]ional\.

Acas\ la tata, de Andrei Cohn. Cu: Alexandru Papadopol, AndiVasluianu, Ioana Flora, FlorinZamfirescu, Nata[a Raab

Film

Iulia Blaga

U[or cu tata pe sc\ri!Mai `ntâi pies\ de teatruscris\ de Mimi Br\nescu[i montat\ de AlexandruDabija la Teatrul Act(2009), apoi de VladMassaci la Teatrul deComedie (2013), Acas\ la tata ajunge [i lacinema, la cap\tul unuiproces care a durat maimul]i ani.

502

Datul in spectacol

Documents