Cap.1.Economia şi statul 1.1. Concepţii privind raportul dintre stat şi ec onomie In istoria gândirii economice sunt consemnate si raporturile statului cu societatea şi economia. Filozofii chinezi şi indieni acordă un interes deosebit pentru bogăţie, proprietate, intervenţia statului. Filozofii şi istoricii musulmani au prezentat ciclul politic ca pe un fenomen capabil sa induca ciclul finanţelor publice şi in consecinta ciclul economic. Mercantilismul , manifestat în ţările europene între umătatea secolului al !"I # lea şi sfârşitul secolului al !"II # lea, sustine intervenţia statu lui în scopul creşterii avu ţiei naţionale, prin intensificare a comertului internation al. Intervenţia statului ca miloc de sporire a bogăţiei naţionale este specifică politicil or de inspiraţie mercantilistă. Fata de mercantilisti fiziocraţii au promovat un liberalism moderat, iar mai tarziu curentul liberal ia o atitudine critica faţă de politică intervenţion istă a statului in economie $conomistii clasici au susţinut forţele pieţei în rezolvarea problemelor economice de bază % alocarea resurselor , distribuirea veniturilo r& şi au avertizat asupra posibilel or consecinţe economice şi politice negative determinate de intervenţi a statului in economie. '.(mith, părintele teoriei economice clasice, a pus bazele teoretice fundamentele ale liberalismul ui economic şi a argumentat teoretic necesitatea unui rol limitat al statului în economie. Filozoful ). *entham ,fondator al utilitarismului şi unul dintre profeţii statului bunăstării, a anticipat dezvoltarea asigurărilor sociale de stat. ).(. Mill se pronunţă pentru restrângerea implicari i autorităţiilor publice în afacerile comunităţ ii. +n concepţia sa, obiectivele primare ale statului constau in securitatea persoanei şi ustiţia între indivizi-.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
.1. Concepţii privind raportul dintre stat şi economie
n istoria gândirii economice sunt consemnate si raporturile statului cu societatea şi economia.
Filozofii chinezi şi indieni acordă un interes deosebit pentru bogăţie, proprietate, intervenţia statului.
Filozofii şi istoricii musulmani au prezentat ciclul politic ca pe un fenomen capabil sa induca ciclulinanţelor publice şi in consecinta ciclul economic.
Mercantilismul, manifestat în ţările europene între umătatea secolului al !"I # lea şi sfârşitul secolului al!"II # lea, sustine intervenţia statului în scopul creşterii avu ţiei naţionale, prin intensificarea comertuluinternational. Intervenţia statului ca miloc de sporire a bogăţiei naţionale este specifică politicilor denspiraţie mercantilistă.
Fata de mercantilisti fiziocraţii au promovat un liberalism moderat, iar mai tarziu curentul liberal ia o atitudineritica faţă de politică intervenţionistă a statului in economie
$conomistii clasici au susţinut forţele pieţei în rezolvarea problemelor economice de bază % alocareaesurselor , distribuirea veniturilor& şi au avertizat asupra posibilelor consecinţe economice şi politice
negative determinate de intervenţia statului in economie.
'.(mith, părintele teoriei economice clasice, a pus bazele teoretice fundamentele ale liberalismuluiconomic şi a argumentat teoretic necesitatea unui rol limitat al statului în economie.
Filozoful ). *entham ,fondator al utilitarismului şi unul dintre profeţii statului bunăstării, a anticipatdezvoltarea asigurărilor sociale de stat.
.(. Mill se pronunţă pentru restrângerea implicarii autorităţiilor publice în afacerile comunităţ ii. +n
oncepţia sa, obiectivele primare ale statului constau in securitatea persoanei şi ustiţia între indivizi-.
utorul ratei dobânzii& şi, mai ales, promovarea unui program guvernamental de investiţii proprii. 1rinmbinarea pârghei fiscale cu cea monetară se creau premise pentru asigurarea unor preţuri relativ stabile înondiţiile utilizării depline a forţei de muncă.
'şadar, dereglarea mecanismelor economice a condus la elaborarea teoriilor diriismului, în cadrul cărora seemarcă 8e6nesismul. Ideea centrală a acestei teorii este aceea a preintâmpinării unor fenomene negative
inflaţie, şoma, crize economice& prin intervenţia activă a statului în viaţa economică. 1e această bază seonstituie orientarea economică denumită intervenţionalism statal.
n perioada postbelică se intensifica necesitatea ca noile orientări economice să ofere soluţii corespunzătoareurmatoarelor probleme0 creşterea economică, degradarea mediului înconurător, controlul preţurilor şialariilor, datoria publică, deficitul balanţelor comerciale şi de plăţi ş.a.
n literatura economică occidentală incepe sa se accepte tot mai mult utilitatea unei teorii a economieieglării. 9urentele actuale de inspiraţie liberală % adepţii diferitelor variante de neoliberalism, monetarism,au ai teoriei economiei ofertei& atribuie dezechilibrele manifestate în economiile ţărilor dezvoltatentervenţiei statului în domeniul veniturilor, preţurilor, creditului, economisirii ş.a.
n concep ţia lui Milton Fridman, orice form ă de intervenţie în economie este considerată ca o intervenţ ien circula ţia monetară, crizele economice nereprezentând altceva decât dereglări ale acesteia. $l a încercată demonstreze că rolul dominant în procesul economic revine banilor, iar stabilitatea monetară ar fi premisasenţială a stabilităţii economice. 9onform aprecierilor sale, interventia statului înregistreză o tendinţă de
diminuare.
James Tobin % deţinător al 1remiului :obel pentru economie, ca ş i M. Friedman& se pronunţă pentru opreciere nuanţată a ponderii cheltuielilor statului în produsul naţional brut, în funcţie de nevoile şi
priorităţile ţării, de condiţiile e;istente etc. $l propune o realizarea unei distincţii între rolul macroeconomic i cel microeconomic al statului. $l sustine rolul activ al statului prin intermediul băncii centrale de stat şi, înazuri ustificate, prin intermediul politicii fiscale. ). <obin optează pentru o intervenţie în sfera
microeconomică numai atunci când pieţele nu sunt capabile să/şi îndeplinească funcţiile sau cândmonopolurile elimină concurenţa.
Paul Samuelson, autorul sintezei neoclasice, sustine ca intervenţia statului în economie ar trebui să fie cât maiimitat ă şi indirectă, sa aibe ca obiectiv principal echilibrarea ofertei cu cererea totală, în scopul asigurării uneireşteri economice echilibrate în condiţiile unui nivel înalt al ocupării forţei de muncă şi stabilităţii preţurilor.
.2. Cauzele implicării statului in activitatea economica
ntensificarea interventiei statului in economie este determinată de un comple; de factori 0
asigurarea echilibrului i stabilităţii economiei!
nsu"icienţa iniţiativei #rivate $n unele domenii de activitate de interes general!.
atis"acerea nevoilor colective ale societăţii #rin asumarea res#onsabilitatii de către stat%asigurări siasistenţă socială& asistenţă medicală & #rograme educaţionale '!
"inanţarea de către stat a cheltuielilor #entru a#ărarea naţională!
endinţa de e(tindere i am#li"icare a e(ternalităţilor!
ncurajarea #roducerii bunurilor economice de calitate $n con"ormitate cu as#iraţiile consumatorului i sădescurajarea consumului de #roduse dăunătoare!
asigurarea ordinei de dre#t cores#unzătoare unei eta#e din evoluţia economică!
modi"icările conjuncturale intervenite $n economia mondiala.
nterventiei statului trebuie analizata si implementata diferentiat de la o ţară la alta, de la o perioadă la alta.
n acest sens vor fi luate in consideratie 0 tradiţii istorice, forma de organizare statală, mărimea geografică,populaţia, potenţialul economic, ponderea sectorului de stat ş.a.
nterventiei statului in economie este ustificata numai daca statul are ca#acitatea de a #reveni a#ariţia unor dezechilibre $n domeniul "inanţelor #ublice& creterii #reţurilor& omajului& de"icitului e(tern.
.3. Forme de implicare a statului în activitatea economică
(tatul se implica in economie printr/o multitudine de forme de acţiuni si instrumente pentru realizareaobiectivelor propuse.
>omeniile principale în care se manifestă implicarea statului sunt0 cheltuielile guvernamentale& sistemul dem#ozite i ta(e& activitatea legislativă i sectorul #ublic.
Cheltuielile
guvernamentale asigura subvenţionarea armatei , sustinerea
ctivităţilor publice,
plata
uncţionarilor publici. 9heltuielile guvernamentale se
oncretizează în achiziţiile statului de bunuri i servicii şi în #lăţi de trans"er . 1entru satisfacerea nevoilorale, statul utilizează bunuri şi servicii pentru a căror realizare sunt consumate resurse productive care s/ar
putea folosi în sectorul privat. 1lăţile de transfer reprezintă plăţi efectuate de către stat catre beneficiari carenu furnizează bunuri şi servicii. +n acestă categorie se înscriu programele de asistenţă medicală şi socială,plata autorului de social, compensaţiile de şoma, plăţile de binefacere ş.a.
Impozitele şi taxele constituie modalitatea principală de formare a veniturilor statului. 1rin construcţiaistemului de ta;e şi impozite, statul poate influenţa0 cererea şi oferta de bunuri şi servicii, veniturile
populaţiei şi agenţilor economici, realizarea unor investiţii
Reglementările şi controlul guvernamental constituie o componentă a mecanismului de implicare înconomie a statului 9adrul uridic, legislativ şi instituţional face posibil ca statul să impună restricţii $n
domeniul #roducerii anumitor bunuri& să limiteze e"ectele e(terioare i nedorite rezultate din anumite#rocese de #roducţie& să limiteze e"ectele e(terioare i nedorite rezultate din anumite #rocese de #roducţie&ă normeze #reţurile unor bunuri i servicii i& #rin aceasta& să in"luenţeze veniturile acţionarilor .a.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
(tatul poate avea si calitatea de intre#rinzător , întreprinderile de stat constituind o veche realitate . +nprincipal, sectorul public s/a constituit pe calea naţionalizărilor, a unor investiţii speciale şi ponderea sadiferă de la o ţară la alta.
Programarea economică este o formă distinctă de intervenţ ionism statal care utilizează metode şi
nstrumente adecvate. +n cadrul acestora, un rol important îl deţin calculul economic %folosit pentru stabilireavariantei optime de utilizare a resurselor&, contabilitatea naţională& schiţele de creştere, modelelemacroeconomice şi prognozele economice şi sociale.
.4. Reglarea şi intervenţia pulică
Intervenţia economică a statului reprezintă un aspect al procesului reglării statale. 9oerenţa eforturilortatului de reglare impune realizarea de strategii politice ?eglare este concomitent politică, economică şiocială, ea permite statului să evite disfuncţionalităţi maore ale sistemului social.
n sens larg" intervenţia statului în viaţa socială este considerată un #output$ al statului. %rinnterventia statului se realizează interesele particulare.%rin politicile promovate de stat devine posiilăeproducerea pe termen lung a ordinii sociale şi reducerea tensiunilor dintre interesele contradictorii.
9onte;tul social/politic şi economic determina obţinerea unor rezultate diferite ale aceluiaş i tip de intervenţietatală.'şadar, sublinierea importanţei intervenţiei statului trebuie corelata cu evidenţierea condiţ iilor, factorilori a situa ţiilor economice şi politice în care se realizează. 'cest proces are un caracter foarte dinamic, înonformitate cu tensiunile sociale e;istente, sensibilitatea opiniei publice, precum şi cu scadenţele electorale.
radul de intervenţie în economie depăşe şte simpla reglementare a conducerii activitaţii economice.'mploarea sa este mult mai vastă decât simpla adaptare a actelor normative sau colectare a ta;elor şimpozitelor. >e altfel, în epoca modernă s/au înregistrat aspecte maore ale intervenţionismului statal0
modificări în obiectul intervenţiei %trecerea de la educaţie şi să nătate publică la alte teme, precum venituri şiocuinţe&, apariţia politicilor de management, ceea ce a însemnat deplasarea intervenţiei către reglarea
operaţiunilor din economie.
n mod tradiţional, se disting două aspecte ale intervenţiei statului0 primul se referă la com#onenţa socială %familie,ănătate, solidaritate ş.a.&, iar al doilea, la intervenţia economică. 'ceste două tipuri de acţiune statală nu sunt totalndependente, modificarea raportului dintre ele realizându/se în raport de atitudinea adoptată faţă de problemeleconomice.
(tatul şi instituţiile publice deţin o putere de reglare considerabilă. Interventia lor multiformă în funcţionareaconomiei a contribuit la adaptarea structurilor economico/sociale la cerinţele evoluţiei economiei şi aletapelor acesteia. (e apreciază, de altfel, că interferenţele statului cu piaţa liberă au vizat cu predilecţieatisfacerea unor nevoi sociale. 1rin aceasta, nu se contestă relevanţa multor acţiuni publice din punct de
vedere al eficienţei şi echităţii operaţiunilor de piaţa.
ntervenţia publică se concretizează în măsurile adoptate în scopul atingerii unor obiective negarantate deistemul de piaţă. $a include acele politici conuncturale şi structurale care influenţează condiţiile generalele producţiei şi schimbului.
n anumite cazuri, e;presiile @intervenţia economică a statului@ şi @politica economică@ sunt consideratenterşanabile, pornind de la procesele şi practicile care pot e;plica necesitatea şi modalităţile intervenţiei.
'stfel, intervenţia constituie rezultatul unor procese generale ale formării politicii economice.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
ntervenţia statului în domeniul economic constituie una dintre cele mai vechi tradiţii începând cu secolul al!"I/lea dar, mai ales, după revoluţia industrială.
9a urmare a vitezei crescânde a schimbărilor şi a creşterii numărului @actorilor@ din sistemul economic, activităţile statale auevenit tot mai numeroase şi diversificate, însă diversitatea şi particularităţile diferitelor economii naţionale fac necesară tratareauanţată, ferită de generalităţi a rolului economic al statului. <otodată, acest rol trebuie analizat de la e;istenţa celor două concepţiirivind statul în economie0 statul $n sens strict& având la bază o concepţie restrictivă, potrivit careia statul se identifică cudministraţiile publice centraleB statul $n sens larg& cuprinzând şi administraţiile publice locale şi organismele securităţii sociale. 1eaza unei asemenea delimitări trebuie apreciate natura, amploarea, instrumentele şi implicaţiile intervenţiei statului în viaţaconomică.
Măsura tradiţională care argumentează rolul economic al statului este ustificată de ponderea prelevariloriscale şi a cotizaţiilor sociale. 1rin aceasta, interventia statului a vizat două aspecte corelate, cel socialfamilie, societate ş.a.& şi intervenţia economică.
1entru o lungă perioadă de timp, cheltuielile publice ale statului erau destinate fmanţării unor activităţimenţinerea ordinii, ustiţia şi aparărea naţională&, corespunzatoare @statului andarm@.
n prima umatate a secolului al !!/lea s/a dezvoltat intervenţia economică şi socială a statului. (ituaţia specifică
erioadei postbelice, creşterea preocupărilor statului pentru a asigura simultan ocuparea deplină, creştereaconomică şi ustiţia socială au contribuit la instaurarea în 7CAD a )statului*#rovidenţă ). +n sens strict şi istoric,cesta desemnează intervenţia statului în domeniul social prin intermediul securităţii sociale, care vizează
garantarea unui anumit venit persoanelor afectate de riscuri sociale %accidente de muncă, boli, şoma, bătrâneţetc.&. (tatul/providenţă %Eelfare (tate&, sau statul bunastării, este acela care fumizează miloacele materiale
necesare acestei protecţii colective. >ar cheltuielile pentru protecţia socială nu e;plică decat o parte a intervenţieiociale a statului. <otodată, acesta spriină creşterea economică şi ocuparea, asigurând orientarea producţiei.
n concordanţă cu mărimea gradului de intervenţie a statului s/au conturat mai multe ti#uri de sisteme economice care
u e;ercitat influenţe determinante asupra alocării resurselor şi distribuirii veniturilor. 'stfel, pe parcursul secolului al!!/lea, a apărut şi s/a dezvoltat economia mi(tă& caracterizată prin coe;istenţa miloacelor specifice pieţei de alocare aesurselor cu manifestarea sectorului public. <recerea la un asemenea tip de economie s/a produs datorită e;tinderiictivităţilor şi creşterii rolului statului. 'cesta şi/a e;tins permanent obiectivele, preluând unele funcţii care anteriorrau realizate de sectorul privat sau sectorul de piaţă al economiei. +conomia sectorului #ublic are drept obiect detudiu analiza efectelor cheltuielilor publice şi impozitelor asupra sistemului economic. 1rezintă importanţă, aşadar,
determinarea efectelor pe care sectorul public le are asupra alocării resurselor în sectorul privat sau de piaţa, precum şisupra distribuirii bunăstării în întreaga economie. asemenea caracteristică a economiilor moderne impune analiza
nuanţată a rolului economic al statului în sectorul public şi în cel privat.
9a atare, literatura economică defineşte rolul economic al statului în urmatoarele direcţii0 alocarea e"icientă a resurselor& asigurarea distribuirii corecte a resurselor i stabilizarea macroeconomiei.
<otuşi, în concepţia multor economişti, statul îndeplineşte şi rolul de a corecta imperfecţiunileinsuficienţele& macroeconomice ale economiei de piaţă. 'stfel, sunt relevate în teoria economică şase marii#uri de im#er"ecţiuni ale #ieţei& care reprezintă tot atatea raţiuni ce ustifică intervenţia statului0 ciclul defaceri, bunurile publice, e;ternalităţile, insuficienţa informaţiilor, monopolul şi puterea pieţei, redistribuirea
veniturilor şi bunurile de merit.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
>e altfel, foarte puţini economişti contestă ideea că statul, în mod teoretic, poate să imbunătăţească procesulde alocare a resurselor prin corectarea imperfecţiunilor pieţei, dar mulţi contestă realizarea practică a acestuideziderat. 1rintre alţii, Milton Friedman şi )ames *uchanan argumentează că este mai verosimil ca înpractică statul să nu reuşească să aloce mai eficient resursele decât o fac pieţele.
$;istenţa mai multor categorii de imperfecţiuni ale pieţei determină, în concepţia lui ?. '. Musgrave,manifestarea rolului statului în mai multe direcţii0 rolul de alocare %repartizare& a resurselorB rolul dedistribuţie, concretizat în asigurarea echităţii şi ustiţiei sociale a distribuirii veniturilor şi bunăstării înondiţiile sistemului de piaţăB rolul de stabilizare, prin intervenţia în economie cu autorul politicilor
bugetare, fiscale şi monetare pentru a rezolva probleme ce ţin de inflaţie, şoma, dezechilibre ale balanţelorde plăţi ş.a.B rolul regulator, concretizat în elaborarea sistemului general de legi care să orientezeomportamentui agenţilor economiei.
n acelaşi timp, este recunoscută şi e;istenţa anumitor imperfecţiuni ale intervenţiei statale& precum şi faptulă, uneori, programele guvemamentale pot actiona mai puţin eficient. +n principal, slăbiciunile activităţiitatale ţin de faptul că intervenţia constă în schimbări care sunt de multe ori impracticabile, de dificultatea destabili clar obiectivele politicilor guvemamentale, birocraţia care însoţeşte activitatea guvernului ş.a. Mai
mult, cei care evidentiaz ă slaba eficienţă a intervenţiei statale susţin că statul serveşte interesele grupurilorputemice ale societăţii, precum şi interesele private ale politicienilor şi birocraţilor.
'ceasta demonstrează că, deopotrivă, piaţa şi statul reprezintă instituţii imperfecte. ptimizarea sistemuluiconomic trebuie să pornească insă de la o evaluare corectă a imperfecţiunilor, iar opţiunea privind ponderea
uneia sau alteia dintre aceste instituţii %piaţă sau stat& trebuie să aibă drept criteriu numărul şi amploareamperfecţiunilor.Funcţiile pe care poate sau trebuie să le îndeplinească statul au constituit o temă în urul căreia s/u născut controverse între economişti, sociologi şi politologi.9oncepţia politică despre stat reprezintă elementul
definitoriu în stabilirea funcţiilor sale economice. $laborarea unei tipologii a acestor funcţii reprezintă o tentativăemerară, pornind tocmai de la diversitatea abordărilor privind statul.:u puţine sunt cazurile în care funcţiile suntratate nediferenţiat, eludând domeniul specific al activităţii statale, nivelul de e;ercitare, miloacele şinstrumentele de realizare ş.a.'tunci când se referă la activitatea statului în domeniul proceselor economice,ermenul de @intervenţie@ este preferat celui de @funcţiune@. 1rimul termen, susţin unii autori, poate fi utilizatentru a releva relaţia dintre stat şi economie. 'ceastă op ţiune se ustifică prin faptul că se referă la un set dectivităţi sau rezultate care pot sau nu să se manifeste, precum şi prin caracterul său mai fle;ibil şi posibilitatea deevidenţia că prezenţa statului în activitatea economică ia forme variate, naţionale şi transnaţionale.Funcţiile
tatului pot fi grupate într/o varietate de forme, unele regăsindu/se în mai multe categorii. +ntr/o altă abordare, seealizează o anumită corespondenţă între funcţii şi tipurile de cheltuieli guvemamentale. 'ceastă optică estergumentată printr/un obiectiv utilitar, şi anume indicarea domeniilor guvemamentale în care programele deheltuieli pot fi austate, alături de posibilitatea cunoaşterii surselor pe care se fundamentează politică fiscală.
'nalizele consacrate funcţiilor statului pun în evidenţă mobilitatea şi posibilitatea transferului unora dintre eleătre piaţă. >emonstrându /se caracterul perfectibil al statului şi pieţei, se sugerează preferinţa pentru aceaategoric de instituţie care, la un moment dat, oferă cele mai puţine insuficienţe. 'semenea tipuri de comparaţieonduc la concluzia că anumite funcţii pot fi încredinţate sectorului privat.
n privinţa funcţiilor asumate de stat e;istă opinii diferite. Gnii argumentează că statul trebuie să asigurenumai acele bunuri ş i servicii care nu pot fi furnizate de către pieţe. 1entru altii, nu ar trebui să e;iste limite
<eoria alegerilor publice, care studiază modul în care statul diriează economia şi îşi determină alegerile sale,ace distincţie între rolul normativ al statului / adică tipurile de funcţii economice pe care statul trebuie să şie asume / şi analiza pozitivă, care îşi propune descrierea comportamentului statului. +n bună măsură,conomiştii au preluat clasificarea funcţiilor generale ale statului elaborată de ?. '. Musgrave0 alocareaficientă a resurselor, distribuţia corectă a veniturilor şi stabilizarea macroeconomică.
$conomiştii americani 1. (amuelson şi E. :ordhaus tratează atât funcţiile economice ale statului, cât şiuncţiile economice esenţiale pe care şi le asumă statul într/o economie mi;tă modernă0
(tabilirea cadrului legal care să asigure reglarea economiei de piaţă. >e remarcat evoluţia continuă a acestuiadru legal, care condiţionează comportamentul economicB
ntervenţii asupra alocării de resurse în scopul de a ameliora eficienţa economicăB
(tabilirea de programe pentru îmbunătăţirea repartizării veniturilorB
(tabilizarea economiei cu autorul politicilor macroeconomice. (tabilizarea economiei constituie funcţiaconomică cea mai recentă asumată de statele occidentale. +n aceste ţări este necesară îmbinarea optimă auncţiilor statului cu reglarea pieţei. 'stfel, maoritatea preţurilor şi a cantităţilor la nivel individual sunt
determinate de piaţă, în timp ce statul orientează economia în ansamblul său cu autorul programelor de
mpozitare, de cheltuieli şi de reglare monetară.
Gn rol important revine autorităţilor publice în corectarea nu numai a insuficienţelor microeconomice ale pieţeipoluare, bunuri publice ş.a.&, ci şi a insuficienţelor macroeconomice ale economiei de piaţă. (e porneşte de laremisa că economia de piaţă este inerent instabilă, iar comportamentul public vizează instrumente de politicăconomică utilizate pentru a promova stabilitatea macroeconomică. 'cestea includ politici de impozitare şiheltuieli, politici referitoare la controlul banilor, ratelor dobânzii şi pieţelor fmanciare ş.a.
$;istă şi opinia care contestă caracterul instabil al economiei private ş i care susţine că, în bună măsură, şomauli inflaţia se datorează erorilor de politică economică . 1rin aceasta, se atrage atenţia că programele
guvernamentale pot acţiona mai puţin eficient.
?olul economic al statului se realizează la nivel micro şi macroeconomic. 9ele patru roluri economice pot fiezumate astfel0 alocare, distribuire, reglare şi stabilizare. >acă primele trei se e;ercită la nivel
microeconomic, rolul de stabilizare are un conţinut macroeconomic. >e remarcat, de asemenea,nteracţiunea acestor roluri indiferent de nivelul la care se realizează. 'stfel, acţiunea politicii fiscale,
aracteristica rolului stabilizator, presupune schimbări în programele de impozitare şi cheltuieli publice, ceeae afectează distribuirea veniturilor.
n ciuda comple;ităţii formelor de guvemamânt, e;istă anumite funcţ ii de bază, comune tuturor statelor. +nimp însă, au evoluat atât volumul funcţiilor, cât şi amploarea operaţiunilor realizate. $;istă, aşadar, un settandard al funcţiilor care este aplicabil maorităţii statelor. Gnele sunt insuficieţe ale pieţei, altele nu.
<reptat, la funcţiile de bază s/au adăugat altele noi, destinate să contribuie la ridicarea bunăstării societăţii.
Funcţiile e;ercitate şi care definesc conţinutul rolului economic al statului pot fi compatibile sauonflictuale. 'stfel, cheltuielile pentru combaterea şomaului au, deopotrivă, obiective economice şi sociale,nsă nu toate obiectivele guvernamentale sunt compatibile. ?edistribuirea venitului, în mă sura în careontribuie la reducerea investiţiilor, poate afecta politică de stimulare a creşterii economice.
n unele ţări, e;ercitarea anumitor funcţii revine integral autorităţilor centrale sau poate fi transferatăutorităţilor locale. +n ţări cu guverne federale %(.G.'., ermania, India, :igeria&, realizarea funcţiilor poate
eveni guvernelor federale, statale şi locale.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
(cindarea şi volumul funcţiilor realizate vor fi determinate de sistemul politic şi economic, precum şi denivelul dezvoltării economice.
>in punctul de vedere al naturii efectelor lor asupra sistemului economic, modalităţile de intervenţie publică seot clasifica astfel0 intervenţii incitative %organizarea pieţelor, promovarea concurenţei şi controlul
monopolurilorB corectarea e;ternalităţilorB coordonarea anumitor comportamente ale agenţilor economici&Bntervenţii productive %producţia publică şi concurenţa cu sectorul privat, producţia publică de monopol, comenziublice, furnizarea de bunuri colective&B intervenţii redistributive %formarea de venituri şi asigurarea echităţii,edistribuirea de venituri prin impozite directe şi transferuri&.
<ipurile de intervenţii publice se schimbă de la o etapă la alta. (tatul a urmărit întotdeauna obiectiveconomice, chiar dacă acestea nu au fost e;plicite şi au fost e;primate în termeni noneconomici. <otuşi,olul său de manager al economiei, cu scopuri e;plicite şi certe, s/a dezvoltat după al doilea război mondial.
'şadar, această funcţie a managementului economic este relativ nouă.
nstrumentele de intervenţie, respectiv mecanismele utilizate în situaţiile în care se ustifică acţiunea publicău devenit tot mai diversificate, iar manipularea lor, tot mai frecventă. +n scopul stimulării politicilorconomice se utilizează modele economice tot mai sofisticate.
(tabilirea tipurilor şi a instrumentelor de realizare a intervenţiei statului trebuie să se subordoneze cerinţei deinstitui un grad optim al acesteia. 1e bună dreptate, se consideră că problema esenţială nu o constituie
educerea globală a intervenţiei, ci sporirea eficienţei sale.
Politicile macroeconomice& adică intervenţiile statului #entru a corija dezechilibre susce#tibile de a a"ecta economia naţională& desemnează un ansamblu de decizii luate de #uterile #ublice menite să atingă& #rin utilizarea unor instrumente diverse& obiective sigure #rivind situaţia economică. >in acest enunţ se detaşează trei elemente caredefinesc conţinutul acestui concept0 adoptarea deciziilor de politică economică,obiectivele urmărite şi instrumentele folosite. 'stfel, deciziile de politică economică sunt
luate de autorităţile economice şi monetare dintr/o ţară.
$conomia contemporană se caracterizează prin coe;istenţa sectorului public cu cel privat,ceea ce defineşte aşa/numita economic mi;tă. In aceste condiţii trebuie precizat că politicăeconomică nu se substituie deciziilor privateB ea nu se confundă cu economia #ublică& care sereferă la activităţile economice pe care statul le întreprinde în contul propriu, sub propriaresponsabilitate, de unde apelativul tot mai frecvent de economie a sectorului #ublic. ?ezultade aici importanţa deciziilor luate de stat în sectorul său de activitate, in conte;tulinstrumentelor permanente ale politicii economice. 'şadar, aceste decizii influenţează
ansamblul activităţii economice şi, în sens invers, va fi posibilă modificarea echilibruluieconomic al ansamblului în serviciul economiei publice.
2.2. +iectivele şi tipologia politicilor economice
+n primul rând,politică economică trebuie să răspundă unor finalităţi certe, care îşi ausorgintea în marile obiective de natură politică şi socială. >eşi e;istă numeroase
obiective, acestea pot fi sintetizate în patru categorii principale, reprezentate grafic prin@careul magic@ şi stabilite de economistul britanic :icholas 5aldor. $le sunt0 ocuparea,creşterea economică, stabilitatea preţurilor şi echilibrul e;tern %balanţa e;ternăechilibrată&.
Mult timp asemănată cu o politică de menţ inere a concurenţei pure şi perfecte, politicaeconomică va începe să influenţeze evoluţia naturală a activităţii economice odată curevoluţia 8e6nesiană sau perspectiva conform căreia economia de piaţă nu tinde în modspontan către echilibre satisfăcătoare. $a era atunci calificată ca o politică de stabilizare,
Instrumentele politicii economice sunt numeroase şi diverse. $le corespund marilordomenii ale economiei, însă cele două instrumente tradiţionale sunt considerate a fi politică bugetară şi fiscală şi politică monetară. 'lături de acestea, o anumită pondere o
deţin politica veniturilor %adică acţiunea puterilor publice asupra formarii venituriloragenţilor economici&, politicile concurenţei, politicile schimbului ş.a. +n plus, puterile publice dispun de alte numeroase miloace de acţiune %reglementarea, întreprinderile publice ş.a.&.
9u referire la economie ca ştiinţă a alocării resurselor rare, politica economică este percepută ca o opţiune a guvernului în funcţie de condiţiile activităţii economice şi înscopul satisfacerii anumitor obiective.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
>emersul logic al reprezentării politicii economice se caracterizează prin e;istenţa maimultor etape0
definirea scopurilor politicilor economice. $le sunt caracterizate prin următoareletrăsături0 sunt numeroase, ambigue, contradictorii %vezi dilema inflaţie/şoma& şi deseoridificil de prevăzut într/o manieră operatorie %ce rată de creştereL&B
precizarea instrumentelor aflate la dispoziţia guvernului şi care pot fi folosite în realizareaobiectivelor stabiliteB
legătura e;istentă între obiective şi instrumente, asigurarea compatibilităţii lor.
1olitica economică se bazează, aşadar, atât pe opţiunile făcute de autorităţile publice dinfiecare ţară, cât şi pe un sistem de restricţii economice. 1rima restricţie provine din faptulcă obiectivele certe ale politicii economice sunt contradictorii. +n acelaşi timp, operează şialte categorii de restricţii, precum cele rezultate din interzicerea practicării unor creşteri prea puternice pentru a nu agrava deficitul tranzacţiilor interne, sau restricţia de finanţarea protecţiei sociale, care impune creşterea cotizaţiilor sociale în detrimentul salariuluidirect. (unt prezente şi unele restricţii internaţionale, care vizează respectarea unor
reglementari decise în acord cu alte ţări.
1oliticile economice se clasifică în funcţie de mai multe criterii. 'stfel, în funcţie deorizontul de timp avut în vedere, e;istă0
politici conuncturale, al căror orizont este pe termen scurt %de la câteva luni la 7/=
ani&B
politici structurale, ale căror efecte se resimt pe termen milociu şi lung. 1oliticileconuncturale au drept scop menţinerea sau restabilirea marilor echilibre %cele patruobiective ale @careului magic@&. 1entru aceasta sunt utilizate politicile de reglare a cererii,altfel spus, încuraarea sau frânarea acesteia. +n schimb, politicile structurale au caobiectiv ameliorarea structurilor şi bazelor economiei. +n această categorie se includ, deobicei, politica în domeniul cercetării ştiinţifice, politica în domeniul transporturilor,
+n funcţie de sfera lor de cuprindere, se disting0
politici economice globale, atunci când acestea se aplică mai multor aspecte ale activităţiieconomice %investiţii, consum etc.&B
politici economice specifice.
+n funcţie de obiectivele urmărite, se disting următoarele politici0
politici de relansare, care urmăresc stimularea cererii. 'numite măsuri pot contribui lastimularea unor componente ale cererii sub forma consumului gospodăriilor, investiţiilorîntreprinderilor, cheltuielilor publiceB
politici de stabilizare, al căror obiectiv esenţial îl constituie lupta împotriva inflaţiei.1entru aceasta se urmăreşte cererea internă şi restabilirea unor echilibre %buget, balanţăcomercială&. $ste e;emplul politicilor de austeritate.
>e asemenea, politicile economice se pot a;a fie pe stimularea cererii, fie pe cea aofertei. In ultima vreme, unii economişti au argumentat că politica economică a devenit
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
mult prea orientată către cerere. $i au pretins că preocuparea pentru stabilizarea cereriiagregate ameninţă pe termen lung vitalitatea economiei. 'stfel, în replică la e;cesulremarcat al economiei cererii, se constituie o nouă categorie de economişti, incluşi în aşa/numita @şcoală a ofertei@. eful acestei şcoli a fost economistul american 'rthur Naffer.Impreună cu alţi economişti ai administraţiei ?eagan, a adoptat drept repere esenţiale
următoarele0 respingerea punctelor de vedere 8e6nesisteB punerea accentului pemodificările ofertei agregate mai degrabă decât pe cererea agregatăB susţinerea unor marireduceri a impozitelor. 'cestea ar reprezenta, în concepţia adepţilor ofertei, o cale destimulare a muncii şi capitalului şi, prin aceasta, intensificarea creşterii economice.
?ealizarea marilor obiective care decurg din opţiunile economice pot fi atinse utilizând,în principal, politică bugetară, politică fiscală şi politică monetară.
'eme pentru dezatere
a&.Fundamentele politicilor macroeconomice b&.?elaţia dintre economie şi politică
c&.biectivele politicilor macroeconomice0 limite şi contradicţii.
(iliogra)ie*
h. 9$KIG, ". 9?:$(9G, I. *G9G?, op. cit, pg. D3C # DA7.
>eoarece economia unei ţări este un ansamblu integrat de activităţi economico/socialedesfăşurate într/un cadru statal, cuprinzând totalitatea subiecţilor economici şi relaţiilereciproce determinate de procesul reproducţiei, economia naţională poate fi abordată caun sistem.
(istemul este o reprezentare abstract ă a unui ansamblu de elemente aflate într/o relaţie
de interdependenţă, care funcţionează ca un întreg organizat7.
1entru orice sistem economic se evidenţiează intrările sau inputul %factorii de producţie&,ieşirile sau outputul %bunurile economice& şi funcţ ia de transfer %funcţia de producţie& .Funcţia de transfer este o relaţie matematică cu care se e;primă starea sistemuluirespectiv nivelul outputului în raport de nivelul inputului.
Sistemele economice reale au o structură comple;ă şi prezintă buclă de reacţie negativă%sistem cu feed/bac8 negativ& prin care se asigura stabilitatea stării lor%v.figura7.7.&.
Importanţa deosebită pe care o au informaţiile referitoare la componentele interne,funcţiile componentelor interne, legăturile dintre componentele interne, cu ocaziaefectuarii analizei st ării sistem economic naţional, a determinat pe cercetători să utilizezeconceptul de circuit economic.
ircuitul economic reprezintă ansamblul flu;urilor reale şi monetare determinate deinteracţiunile de natură tranzacţională dintre agenţii economici ai unei economii
naţionale=
.
In cadrul economiei naţionale, între subiecţii economici se stabilesc legături reprezentate prin flu;uri, respectiv tranzacţii. Na nivel naţional se studiează tranzacţiile dintre agenţiiagregaţi..
<otalitatea tranzacţiilor e;istente între agenţii economici ai unei economii naţionaleformează circuitul economic.
'ctivitatea economică poate fi analizat ă cu autorul flu;ului circular.Flu;ul circular permite crearea unei imagini referitoare la procesele economice considerate ca relevante.
/ i#oteză de bază a analizei "lu(ului circular este obligativitatea e(istenţei circuitului$nchis.
9ircuitul închis se manifestă dacă pentru fiecare subiect economic sau sector e;istăegalitatea dintre suma mărimilor flu;urilor intrate şi suma mărimilor flu;urilor ieşite.Inegalitatea dintre suma flu;urilor intrate şi suma flu;urilor ieşite este rezultatul faptului
că o parte din intrări au fost stocate. +n condiţiile e;istenţei inegalităţii între flu;uri, serealizează un circuit închis, dacă se introduce un flu; ipotetic corespunzător intrarilorstocate. +n analizele macroeconomice referitoare la modificarea stocurilor circuiteleeconomice se presupun închise.
'naliza economiei naţionale cu autorul circuitul economic are la bază următoareleelemente0 subiectele economice, operaiile economice, obiectul activităii economice, tranzaciile, evaluarea, datarea, localizarea.
SectorulFirme cuprinde toate subiectele economice care produc bunuri economice în senslarg %inclusiv servicii bancare şi de asigurări& destinate pieţei şi au ca scop obţinerea de
profit.Sectorul Menaje este reprezentat de populaţie, indivizi, familii. Menaele au rolul de consumator final, ele utilizând veniturile pentru consum. 1rincipala sursă a veniturilorgospodăriilor o reprezintă plata muncii prestată la firme,dar şi din dreptul de proprietate.Menaele asigură forţa de muncă necesară activităţilor economice.
Sectorul 0uvern include toate subiectele economice care produc bunuri şi sunt cedate înmaoritatea cazurilor fără contraserviciu %servicii care asigură folosireainfrastructurii%şosele , şcoli, parcuri&. (ectorul public conţine două sectoare0 asigurărisociale, organisme administrativ teritoriale.
Sectorul Străinătatea include toate subiectele economice rezidente care efectuează tranzacţii cu restul lumii.
Fig. ,.1. (istemul economic închis cu trei sectoare
!)."biectul activită ii economice este reprezentat de bunuri, servicii %informaţii& si bani.*unurile se e;primă în unităţi fizice, convenţionale şi monetare.
#)."peraiile economice reprezintă acţiunile subiectului economic asupra obiectului. (ecunosc următoarele tipuri de operaţii0
a'. o#eraţii care modi"ică #atrimoniul 0
→ operaţii cu bunuri % producţia, schimbul sau circulaţia şi consumul final sau
intermediar&.
→ operaţii de repartiţie a veniturilor %fiecare agent economic fiind propietar de factori de
producţie, datorită participării la activitatea economică este recompensat cu un
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
venit fundamental0 proprietarul capitalului primeşte profit, cel al pământului primeşterenta,iar al forţei de muncă primeşte salariu&.
b'. o#eraţii care nu modi"ică #atrimoniul 0
→ operaţii financiare sunt operaţii care nu produc modificarea patrimoniului %operaţii de
creditare, închiriere&.
Patrimoniul reprezintă totalitatea elementelor materiale şi nemateriale asociate cu obligaţiile şi drepturile care decurg din administrarea şi gestionarea acestora.
:oţiunea de #atrimoniu poate fi substituită cu cea de mijloace economice& "onduri&ca#ital .
$).%ranzacia e;primă relaţ iile dintre subiecţii economici cu privire la bunuri şi servicii.<ranzacţia este o convenţie stabilită între agenţi, cu privire la bunuri şi servicii, înceea ce priveşte cantitatea, calitatea, preţul, termenul de livrare.<ranzacţiile se reprezintăcu autorul flu;urilor. Flu(ul este o mişcare de bunuri materiale şi valorice între subiecţi.
<ranzacţiile pot fi clasificate în următoarele categorii0 /tranzacţii de piaţă efective%vizibile&,
/tranzacţii invizibile%presupuse& care sunt reprezentate de0 serviciile gratuite primite de lasectorul public, autoconsumul, bunurile nevândute în perioada producerii.
>upă numărul "lu(urilor care o descriu, tranzacţia poate fi0
/tranzacţii bilaterale %care au câte două flu;uri contrare&,
trans"erurile curente şi trans"erurile de #atrimoniu
Trans"erurile curente sunt reprezentate
de
impozite
directe
şi impozite
indirecte,subvenţiile de e;ploatare, transferurile speciale/amenzi. Trans"erurile de #atrimoniu provoacă la unele subiecte economice modificarea de patrimoniu* moşteniri, cadouri, donaţii.
<ranzacţia unilaterală - transferul/ este reprezentat ă cu un singur flu; %flu;ul prestator&care poate avea formă bănească, formă materială sau formă serviciu %v.figura
<ranzacţiile bilaterale sunt o formă de manifestare a circuitului economic ele fiind
reprezentate cu două flu;uri contrare%v.fig. 3.3.&0
"lu( #restator reprezentat în general de bunuri materiale şi servicii, care se mai numeşte şi "lu( real .
"lu( contra#restator are în general natură bănească, motiv pentru care se mai numeşte şi "lu( monetar .
Flu(ul monetar are două forme de manifestare0 cheltuieli şi venituri. Na nivelul
economiei naţionale flu;urile reale reprezintă economia reală& iar flu;urile monetarereprezintă economia nominală. Na echilibru economic cele două categorii de flu;uri suntegale.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
/ după criteriul naţional se includ în calcul tranzacţiile subiecţilor naţionali rezidenţi, see;clud tranzacţiile subiecţilor străini rezidenţi şi se adaugă tranzacţiile subiecţilornaţionali din e;teriorul graniţelor naţionale.
Na înregistrarea tranzacţiilor trebuie respectate două principii0
/fiecare tranzacţie poate fi reprezentat ă prin două flu;uri% la tranzacţiile bilaterale suntdouă flu;uri contrare, iar la tranzacţiile unilaterale apare pe lângă flu;ul prestator şi un "lu( i#otetic care mareşte venitul subiectului primitor şi diminuează venitul subiectuluitransmiţător.
/în cazul cumpărării bunurilor şi serviciilor factorilor de producţie e;ist ă două flu;uricontrare egale0 )lu0ul real %corespunzător bunurilor şi serviciilor& şi )lu0ul monetar.
Gn circuit economic poate fi prezentat în patru forme0 forma grafică, forma conturilor,sistem de ecuaţii, forma matriceală.
1oliticile orientate către cerere au ca obiectiv influenţarea cererii agregate %9'& pe piaţa bunurilor si serviciilor astfel încât să se modifice oferta agregată şi să realizezeun echilibru la alte niveluri ale preţurilor.
1rin politicile orientate către cerere se încearcă menţinerea ocupării depline a forţei
de muncă, un nivel stabil al preţurilor, un nivel dorit al producţiei %venitului&.
1rincipalele politici orientate către cerere sunt0
politica fiscalăB
politica monetară.
1rin politicile fiscale, guvernul foloseşte instrumente cu care să influenţeze sistemuleconomiei nationale %($:&. 1rincipalele instrumente sunt0
achiziţiile guvernamentale %'&B
impozite şi ta;ele %<;&B
plaţile transferabile %<r&.
'ceste instrumente pot fi şi combinate.
(tabilirea eficienţei politicii fiscale constă în masurarea modificării venitului %∆6&
când nivelul instrumentului fiscal %∆f& se modifică cu o unitate0
+ " = k " = ∆∆ " y
.
$ficienţa politicii fiscale se măsoară cu autorul multiplicatorului fiscal k " = ∆∆ " y
'chiziţiile guvernamentale şi plăţile transferabile formează cheltuielileguvernamentale %9&.
>eficitul bugetar poate fi generator de datorie publică. :ecesarul de împrumut al
guvernului %:I& este reprezentat de deficitul bugetar0
890 = 76 = 0 −50 .
1olitica fiscală în forma sa iniţială a fost atribuită lui ).M.5e6nes în anii P34 pentru aarăta modul în care guvernul poate influenţa prin cheltuieli guvernamentale, ta;e şiimpozite atingerea ocupării depline a forţei de muncă.
4.2. nstrumentele politicii )iscale
1olitica fiscală constă în utilizarea cheltuielilor guvernamentale şi a mijloacelor "iscale %ta;e şi impozite& pentru influneţarea cererii agregate %9'&.
$fectele aplicării politicii fiscale se analizează pe termen scurt şi pe termen
lung.
rice schimbare în cheltuielile guvernamentale şi în miloacele fiscale implicăfinanţare, resurse noi. ?esursele sunt prevăzute în capitolele bugetului de statelaborat de guvern. p ţiunile guvernului privind cheltuielile şi resursele se regăsescîn capitolele bugetului de stat.
1rincipalele instrumente ale politicii fiscale sunt0achiziţiile guvernamentale, plăţiletransferabile, impozitele şi ta;ele . 'chiziţiile guvernamentale şi plăţile transferabilereprezintă elemente de cheltuieli guvernamentale, iar impozitele şi ta;ele suntelemente de venituri guvernametale.
c5iziţ iile guvernametale %'& includ cheltuieli cu achiziţii de produse destinaterefacerii şoselelor naţ ionale, plăţi de salarii pentru sectorul bugetar, cheltuieli de
achiziţii de servicii ale forţei de muncă încadrată în sistemul bugetar, achiziţii de produse intermediare şi finale pentru apărare.
'rans)erurile %<?& #numite si plăţi transferabile # const ă în transferuri de venit aleguvernului pentru care acesta nu primeşte nimic în schimb0
autoare socialeB burse şi alocaţii pentru copii, studenţiB
pensii pentru veteranii de război.
<ransferurile pot influenţa cheltuielile de consum%9& respectiv cererea agregată%9'&.
'a0ele şi impozitele afectează venitul disponibil şi prin acesta cheltuielile pentruconsum %9& respectiv cererea agregată %9'&.
9ele trei instrumente amintite influenţează cererea agregată, fapt care pe graficdetermină deplasarea liniei cererii agregate %9'&0
când <? şi ' cresc, linia 9' se deplasează la dreaptaB
când <? şi ' scad , linia 9' se deplasează la stânga.
heltuielile de consum de#ind de venitul permanent i nu de venitul curent almenajelor. Plăţile trans"erabile com#letează veniturile gos#odăriilor.
9ererea de bunuri de consum a menaelor se formează pe baza venitului permanentdisponiil. (chimbările şi nivelul acestui venit provoacă schimbări in nivelulconsumului şi implicit în cererea agregată. 'stfel, creşterea numărului de salariaţi însectorul bugetar va determina scăderea şomaului şi creşterea veniturilor menaelor.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
$fectul plăţilor transferabile depinde de nivelul schimbării în cheltuielile aferenteconsumului din cadrul gospodariilor cu venituri reduse. 9u cât tranferurile sunt maimari către gospodă riile cu venitrui mici cu atât efectele transferurilor sunt mai mariasupra consumului.
'chiziţiile guvernamentale sunt instrumentul #olitic direct , iar transferurile uninstrument #olitic indirect , fapt care face ca <? să determine efecte mai mici asupracererii agregate.
<a;ele afectează cererea agregată pe două căi0
afectarea venitului disponibil al menaelorB
afectarea profitului firmelor .
Ta(ele individuale sunt ta;e suportate de indivizi la nivelul gospodăriilor %impozite pe venit, contribuţii asigurări sociale, contribu ţii soma, contribuţiisănătate&.9ontribuţiile sociale pentru pensii nu sunt considerate instrumente fiscale.
9ele mai importante surse ale venitului guvernamental sunt impozitele pe salarii, pedividende, care de obicei sunt impozite progresive %rata de impozit creşte pe măsură cecreşte venitul&. $;istă o limită a venitului pentru care venitul nu se impozitează şi olimita superioara a venitului pentru care rata impozitului poate creşte.
Impozitul pe venit afectează venitul disponibil al menaelor.
(chimbările pe termen scurt ale venitului curent provoacă modificări mici aleconsumului.
(chimbările pe termen lung ale venitului curent provoacă modificări mari aleconsumului.
(e pot manifesta urmatoarele situaţii0
scăderea impozitelor şi ta;elor provoacă creşterea 9' %deplasarea la dreapta a liniei9'&.
creşterea impozitelor şi ta;elor provoacă diminuarea 9' %deplasarea la stânga aliniei 9'&.
Multe firme consider ă că este mai puţin costisitor să susţină investiţiile din profitulobţinut decât apelând la credite.
(e intalnesc urmatoarele situatii privind repartizarea si utilizarea profitului0
o parte din profit este repartizat acţionarilor ca dividende %acţionarii pot reinvesti profitul sau îl îndreaptă spre cheltuielile de consum&.
o parte din profit este destinat firmei pentru susţinerea cheltuielilor de investiţii.
?ata de impozitare a profitului afectează nivelul investiţiilor0
când rata de impozitare a profitului scade, 9' creşte şi linia 9' se deplasează ladreaptaB
când rata de impozitare a profitului creşte, 9' scade şi linia 9' se deplasează lastânga.
1e anumite perioade guvernul poate acorda scutiri de ta;e şi impozite pe profit pentru a încuraa unele sectoare ale sistemului economiei naţionale %($:& sau pentrua încuraa investitorii străini. 'stfel de măsuri au de obicei caracter temporar.
(cutirile temporare de impozit %pe termen scurt& provoacă creşteri mici ale cereriiagregate.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
(cutirile permanente de impozit %pe termen lung& provoacă creşteri mari ale cereriiagregate.
?educerile temporare de ta;e pot încuraa investiţiile curente şi descuraa investiţiileviitoare.
?educerile permanente de ta;e pot încuraa investiţiile viitoare şi reduce investiţiilecurente.
4.3. 6ultiplicatorii politicii )iscale
$fectele instrumentului fiscal asupra cererii agregate se realizează cu un mecanismspecific. Fiecărui instrument fiscal i se asociază un multiplicator.
1entru determinarea multiplicatorilor se utilizează modelul macroeconomic de mai os0
3 = + 9 + 30
= / + c′ ⋅ y 7
o < cQ< 7
y 7 = y +T4 −T (
T ( = T o + t ⋅ y
o ≤ t ≤ 7
890 = 30 + T4 −T (
%890 : necesarul de $m#rumut al guvernului! 890 : 76'.
% 3 = /3 &
3 = y
Investiţiile au caracter autonom %nu depind de venitul 6 şi de rata dobanzii
Firmele achiziţioneaz ă factori de producţie de la gospodării %forţă de muncă,capital& pentru a realiza bunuri finale destinate populaţiei şi guvernului precum şi bunuri intermediare destinate altor firme.
1iaţa bunurilor este în echilibru dacă cererea agregată %9'& este egală cu ofertaagregată %'&.
$fectuarea calculelor se realizează cu relatiile de mai os0
3 = /3
3 = y
+ 9 + 30 = y
o + c′⋅ y 7 + 9 o + 30 = y
o + c′ ⋅ % y − T( + T4& + 9 o + 30 = y
o + c′ ⋅ % y − T o − t ⋅ y + T4& + 9 o + 30 = y o + c′ y − c′T o − c′ ⋅ t ⋅ y + c′T4 + 9 o + 30 =
y o − c′T o + c′T4 + 9 o + 30 + c′ y ⋅ (7 − t ) = y
Mărimea multiplicatorului cheltuielilor autonome este dependentă de rata marginalaa consumului % c;' şi rata marginala de impozitare % t'.'ceasta legatura poate fi scrisaca o functie0
′
k 3 = " (c ,t )
autonome % 3 & au un nivel care depinde de marimile0
9heltuielile
. o ,T o ,T4, 9 o , 30,c′ potrivit relaţiei deduse anterior0
reflecta o dependenţă directă între venit % y& şi sachiziţii guvernamentale % 30& .'nalizăm influenţele e;ercitate de c; şi t asupra multiplicatorilor calculaţi
% k 9 şi k 30 & tot cu autorul derivatelor parţiale.
(e observa din compararea e;presiilor că pentru multiplicatorii determinaţi s/au obţinut
relaţii de calcul identice% k 9 O k 30 &. +n consecinţă, pentru a stabili tipul de
dependenţă, se va folosi pentru derivare o singură relatie k cu e;presia de mai os0
1entru a determina tipurile de influenţă e;ercitate de către c; şi t asupramultiplicatorilor transferurilor şi ta;elor autonome se calculează derivatele parţialeale e;presiilor acestor multiplicatori în raport cu c; şi t.
9a şi la multiplicatorul investiţional şi al achiziţiilor guvrnamentale, pentru valori pozitive ale derivatelor parţiale dependenţele sunt directe, iar pentru valori negativeale derivatelor parţiale dependenţele sunt inverse.
>ac ă presupunem că simultan piaţa bunurilor este echilibrată şi bugetul este echilibrat,atunci cele două valori ale venitului la echilibru %al deficitului bugetar şi al pieţei bunurilor & sunt egale % y<: ye &, situaţie pentru care se obţine relaţia0
1otrivit graficului din fig.A.=., dacă linia >*7 intersectează a;a orizontală a venituluila nivelul 67, e;istă un echilibru pe piaţa bunurilor dar şi un echilibru bugetar
%>*O4&. >acă linia >*7 intersecteaz ă linia venitului la un nivel superior nivelului y7, se înregistrează pentru venitul y7 un deficit bugetar, respectiv un dezechilibru bugetar %>*R4S9 R"&. 'ceastă situaţie se e;plică prin faptul că o creştere aachiziţiilor guvernamentale %'& poate determina o creştere mai mare a
cheltuielilor guvernamentale %9& decât ar produce creşterea producţiei y sporirea
venitului guvernamental%"&.
76 = 0 −50B 0 = 30 +T4B 50 = T o + t . y
∆ 76 = ∆0 − ∆50B ∆0 = ∆ 30B ∆50 = t ⋅∆ y
∆ 76 = ∆0 − t ⋅ ∆ y
∆ 76⟩4, daca ∆0 − ∆50⟩4, adica ∆0 ⟩ ∆50.
>in relaţia de calcul a modificării deficitului bugetar >* se observă că
aceasta este determinată de modificarea ∆ 30 şi modificarea ∆ y potrivit relaţiei 0
∆ 76 = ∆ 30 − t .∆ y
+n continuare, folosind relaţia de mai sus, se va determina modificarea
∆ 76 ca o e;presie care să conţină numai modificarea ∆ 30 , înlocuind modificarea
$ficien a unui instrument de politică macroeconomică este e;presia raportului dintre efectulț
ob inut în urma aplicării instrumentului i mărimea schimbării instrumentului folosit.ț ș
1entru analizarea politicii fiscale se folose te modelul I(/NM. 1olitica fiscală acţionează numaiș
asupra liniei I(, linia NM fiind invariabila ca poziţie Na aplicarea politicii fiscale seinfluenţează poziţia liniei I( în funcţie de natura politicii fiscale %v. Fig.A.7.&0
/în cazul politicii fiscale e;pansioniste cererea agregată cre te, iar linia I( se deplasează laș
dreaptaB
/în cazul politicii fiscale restrictive cererea agregată scade,iar linia I( se deplasează la stânga.
Măsurarea eficien ei politicii fiscale presupune determinarea a două categorii de efecte0ț
/efectelor primare produse asupra venitului 6B
/efectelor secundare %colaterale& asupra economiei.
'stfel cre terea achizi iilor guvernamentale ' determină o cre tere a cererii agregate i înș ț ș ș
consecin ă a maorării venitului de la 6ț 4 la 67 %efect primar&. creştere a venitului 6 provoacă o
maorare a ratei dobânzii de la d 4 la d 7, fenomen care va contribui la scă derea investiţiilor, ladiminuarea cererii agragate i în final la mic orarea veniturilor. (e poate întâmpla ca efecteleș ș
secundare să aibă o amplitudine mai mare decât efectele primare .
>eterminarea eficien ei instrumentului politicii macroeconomice presupune 0ț
/elasticită ii produc iei %6& în raport cu instrumentul utilizat %f&.ț ț
+n cazul utilizării multiplicatorilor se folose te raportul dintre sporuri absolute, în careș
simbolurile utilizate au semnificaţiile prezentate mai os 0
6 O 67/64 reprezintă sporul venitului%producţiei&,
f Of 7/f 4 reprezintă sporul factorului,
k y T " reprezintă multiplicatorul venitului sub acţiunea instrumentului fiscal.
k y T " = ∆
∆ " y
>eoarece pentru calcularea mărimilor marginale ale instrumentelor fiscale se utilizeazăunită ile de măsură proprii naturii instrumentelor fiscale, nu se pot efectua compara ii întreț ț
efectele instrumentele utilizate asupra venitului.
Gnitatea de măsură a multiplicatorului %calculat ca mărime marginală&, este compusă dinunitatea de măsură a venitului 6 i unitatea de măsură a instrumentului f.ș
1rin utilizarea elasticită ii venitului în raport cu instrumentul fiscal folosit dispare acestț
incovenient deoarece elasticitatea este un număr i nu mai păstrează unită ile de măsură aleș ț
elementelor din care a fost determinată. 9alculul elasticităţii venitului în raport cu instrumentulfiscal se realizează folosind simbolurile cu semnificaţiile prezentate mai os0
1entru un model ($: constituit din pia a bunurilor i e;istenţa a trei categorii de agenţiț ș
agregaţi %firme,menae,administra ie publică& modul de calcul al eficien ei unei măsuri deț ț
politică economică este prezentat mai os. +n acest caz, modelul teoretic adecvat pentrustudierea echilibrului macroeconomic este modelul liniei de 2> grade.
$cua iile care descriu ($: în condi iile enunţate sunt prezentate mai os0ț ț
3 = + 9 + 30
9 = 9 4
= 4 + cQ⋅ yd yd = y − T ( + T4
3 = /3, /3 = y cQ = ∆
∆ y
t =
∆T (
∆ y
Folosind ecuaţiile de mai sus se determină e;presia nivelului cererii agregate în raport cumărimea venitului0
$cuaţia %7& se poate pune în forma de mai os, care va fi folosită pentru determinareainfluenţelor e;ercitate de către instrumentele fiscale asupra venitului y.
3 = [7−Q(7− t )]⋅ y %=&
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
>eoarece ta;ele autonome sunt o componentă a cheltuielilor autonome putem scrie rela ia deț
dependenţă sub forma unei funcţii 0
'O'%<4&
1e baza ecua ţiei cheltuielilor autonome putem determina modificarea absolută a cheltuielilorautonome în raport de modificarea ta;elor autonome0
3 = 3(T 4 ) = 4 + 9 4 + 30 − cQ⋅T 4 + cQ⋅T4
∆ 3%∆T 4 & = −cQ⋅∆T 4 , deoarece celelalte com#onente sunt cuvar iatie nula
1entru simplificarea scrierii vom folosi e;presia de mai os0
∆ 3 = −cQ⋅∆T 4
1utem scrie rela ia dintre modificarile absolute ale termenilor care compun egalitatea din ecuţiaț
%=&0
3 = [7− cQ⋅(7− t )]⋅ y
∆ 3 = ∆{[7 − cQ⋅(7− t )]⋅ y}= y4 ⋅ ∆[7 − cQ⋅(7− t )]+ [7 − cQ⋅(7 − t )]⋅ ∆ y
(porul absolut ∆[7 − cQ⋅(7− t )]= 4 deoarece elementele din paranteza pătrată sunt considerateconstante. Folosind această proprietate se obţin relaţiile0
>eoarece între productie si rata marginala a fiscalitatii e;ista o relatie invers proportionalămultiplicatorul ratei marginale a fiscalitatii cat si elasticitatea au marimi negative.
$fectuând un artificiu de calcul asupra e;presiei %7C& se obtine relaţia de legătură dintreelasticitate venitului în raport cu rata marginală a fiscalităţii şi multiplicatorul fiscal 0
>atorita diferentelor dintre unitatile de masura utilizate la multiplicatori este evident că nu putem face comparatii între multiplicatori pentru a stabili care instrument fiscal este maieficient.9azul utilizarii ratei marginale a fiscalitatii ca instrument de politica macroeconomicaevidentiaza necesitatea folosirii elasticitatii ca indicator de eficienta si nicidecum a marimilormarginale%multiplicatorilor&.
&.&/. n)luenta trans)erurilor -'R/
<ransferurile sunt o componentă a cheltuielilor autonome.1utem scrie relaţia de dependenţădintre ' şi <? sub forma unei funcţii cu care se calculează modificările absolute0
3 = 3( 30) = 4 + 9 4 + 30 − cQ⋅T 4 + cQ⋅T4
∆ 3%∆T4& = cQ⋅∆T4, deoarece celelalte com#onente sunt cuvar iatie nula
Kinând cont de e;presia multiplicatorului, formula de calcul a elasticităţii %=D& poate firearanată pentru a evidenţia legătura dintre elasticitate şi multiplicator0
Modificarile absolute simultane ale instrumentelor fiscale sunt prezente şi in conditiileechilibrului bugetar. 1entru a mentine un buget echilibrat trebuie satisfacuta relatia cu sporuride mai os determinată pe baza ecuaţiei %=&0
∆ 30 + ∆T4 = ∆T 4 + t 4 ⋅ ∆ y + y4 ⋅ ∆t %=J&
+n condiţile echilibrului pe piaţa bunurilor%considerată singura piaţă din ($:&, cererea agregataeste egala cu oferta agregata, deci se satisface ecuaţia %=&0
3 = [7− cQ⋅(7− t )]⋅ y
Modificarea absolut ă a ecuaţiei cheltuielilor autonome în funcţie de venit , la echilibru pe piaţa
bunurilor, se determină cu relaţia de mai os0
∆ 3 = y4 ⋅ ∆[7 − cQ⋅(7− t )]+ [7 − cQ⋅(7 − t )]⋅ ∆ y %=C&
>acă singura piaţă din ($: este în echilibru, marimea cheltuielilor autonome se determină cuecuaţia de mai os0
3 = 4 + 9 4 + 30 − cQ⋅T 4 + cQ⋅T4
9onsiderând rata marginală a consumului%c2& constantă, modificarea absolută a cheltuielilorautonome se calculează cu relaţia0
∆ 3 = ∆ 30 + cQ⋅∆T4 − cQ⋅∆T 4
$galând cele două e;presii ale sporurilor calculate pentru cheltuielile autonome %V'& şiefectuând calcule se obţin ecuaţiile0
Gltima relaţie din calculele efectuate mai sus %3A& poate fi folosită pentru a determina ritmul demodificare al productiei în funcţie de ritmurile instrumentelor fiscale%3D&0
perioadei de referinta fata de venitul guvernului incasat % y4 ⋅t 4 & din aplicarea ratei fiscale
marginale in perioada de referinta.
"enitul 6 este in relatie direct proportionala cu 30 si T4 si in relatie invers proportionala cu T < si t .
>in relatia %3A& se deduce ca ritmul de modificare al venitului depinde de ritmurile de
modificare ale factorilor 30& T4& T < si t dar si de ponderile fata de venitul fiscal incasat dinaplicarea ratei fiscale la nivelul perioadei de baza.
9reştere economică este pozitivă dacă ritmul producţiei %venitului& este pozitiv% 4y ?4&.?ealizarea unei creşteri economice pozitive cu buget echilibrat în ($: se manifestă dacă seîndeplineşte condiţia0
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
>in relatia %3D& rezulta ca modificarile relative ale factorilor sunt Uaustate- de ponderilefactorilor in venitul guvernamental rezultat din aplicarea instrumentelor fiscale la nivelul
perioadei de referinta.(ingura modificare relativă care nu este austata de ponderi estemodificarea ratei marginale a fiscalitatii%situatie echivalenta cu preluarea de catre modificarearelativa a venitului a intregii modifică ri relative a ratei marginale a fiscalitătii&.In concluziemodificarea relativa a ratei fiscalitatii se regaseste integral in modificarea relativa a venitului.
1otrivit modelului I(/NM %v. Fig. D.=.&cresterea venitului datorită influentei instrumentelor
fiscale provoaca o crestere a ratei dobanzii d. Modificarile ratei dobanzii insa sunt determinatede panta liniei NM0
Fig. &.2. n)luenţa instrumentelor )iscale asupra ratei do;nzii
1oliticile fiscale pot genera efecte economice si sociale diferite.'stfel cresterea achizitiilorguvernamentale poate sa genereze efectele prezentate mai os0
/atunci cand cresterea ' este insotita de o crestere mai consistenta a ratei dobanzii si o
reducere a productiei se inregistreaza o diminuare redusa a nivelului somaului %fenomenul estecunoscut sub numele de <cro=ding out$BcroXding O ingramadire,aglomerare&.
/aunci cand maorarea ' este insotita de o crestere mica a ratei dobanzii si o crestereconsistenta a productiei se inregistreaza o diminuare mare a nivelului somaului.
?apiditatea cu care efectele schimbărilor din mărimea instrumentelor îşi fac apari ia înț
. importanţă deosebită in cadrul fle;ibilitatii politicilor fiscale o au stabilizatorii automaticare au rolul de a stabiliza cererea agregata. (tabilizatorii automati afecteaza venitul
disponibil . (unt
cazuri însă cand stabilizatorii devin destabilizatori automati prin afectarea
cererii agregate.
"enitul si
venitul disponibil evolueaza diferit in timp.1entru calcularea
venitului
disponibil, în funcţie de datele cunoscute, se folosesc relaţiile echivalente de mai os0
yd = y − T( + T4
yd = y − T 4 − t ⋅ y + T4 yd = (7 − t )⋅ y + T4
In perioada de recesiune venitul 6 scade in timp ce venitul disponibil poate fi proteat de
cresterea transferurilor %T4& si scaderea ta;elor % t ⋅ y &.9onsumul este influentat de venitul
disponibil% cQ⋅ yd & care este afectat mai putin decat venitul 6. diminuare mai lenta aconsumului provoaca o diminuare mai mica a cererii agregate.
1rezentarea efectelor de transmisie se face cu scopul de a e;plica modul cum se modifica economia%cererea agregată, venitul& sub acţiunea unui instrument de politica economica.
1rincipalele intrumente ale politicii fiscale sunt0
/modificarea achizitiilor guvernamentale %V'&B
/modificarea platilor transferurior %V<?&B
/modificarea ta;elor autonome %V<4&B
/modificarea ratei marginale a fiscalitatii %Vt&
modificare de catre guvern a variabilelor 30& T4& T < si t reprezinta o implementare a unei
politici fiscale.
(e pun in evidenta urmatoarele tipuri de politica fiscal0
a&politica fiscală e;pansionist %usoara& atunci cand creşte ', creste <?, scade <4, scade t.
b&politica fiscală restictiva%dura& atunci cand scade ', scade <?, creste <4, creste t.
Instrumentele fiscale sunt considerate e;pansioniste daca ' creste, <? creste, <4 scade, t scade
Instrumentele fiscale sunt considerate restrictive dacă ' scade, <? scade, <4 creste, t creste.
:.1.E)ectul de transmisie al cresterii ac5izitiilor guvernamentale-7/
(uccesiunea de modificări în variabilele macroeconomice determinate de modificarea cu ounitate a instrumentului politicii economice reprezintă e)ectele de transmisie
'chiziţiile guvernamentale %'& sunt o componentă a cererii agregate %9'&. 9ând ' semaorează se pune în evidenţă urmatorul lanţ de cauzalitate0
1otrivit ecuaţiilor de mai sus achiziţiile guvernamentale influenţează cu întreaga lor modificarecheltuielile autonome şi prin acestea cererea agregată.
9alculând modificările absolute % & pentru ecuatiile prezentate mai sus se deduce că
9' O ', iar 'O ' deci 9' O ' O '.
:.2.E)ectul de transmisie al trasn)erurilor -'R/
<ransferurile %<?& sunt o component a cererii agregate %9'&.
>in analiza ecuaţiilor se observă că transferurile nu influenteaza cu intreaga variatie cerereaagregata. Intreaga variatie a transferurilor afecteaza numai venitul disponibil.
$fectul modificării transferurilor % <?& asupra venitului disponibil se determină folosind ecuatia
venitului disponibil în care simbolul <; reprezintă ta;ele0
yd = y +T4 −T (
9alculând modificarea absolută în ecuţia venitului disponibil se constată că
yd O T4 , deci intreaga modificare a transferurilor se regăseşte în modificarea venitului disponibil.
"enitul disponibil % yd & asigura consumul % & si economisirea % + &. :u toata variatia <? este
folosita pentru modificarea consumului ci si pentru modificarea economisirilor (.
@ d : AS
yd : A S
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
Modificarea transferurilor determină modificarea venitului disponibil, care modifică mai departeconsumul, care este o component a cererii agregate potrivit ecuatiilor de mai os0
3 = + 9 + 30
3 = 4 + cQ⋅ yd + 9 4 + 30
9omponent variabila a consumului %cBCyd & include factorul de influenta guvernamental %<?&,
aspect evidenţiat de relaţia de mai os0
cQ⋅ yd = cQ⋅( y + T4 − T ( )
Modificarea % <?&influenteaza componenta variabilă a consumului şi prin ea modificarea cereriiagregate conform calculelor de mai os0
∆3 = ∆(cQ⋅ yd )
∆(cQ⋅ yd ) = cQ⋅ yd = cQ⋅∆( y + T4 − T ( ) = cQ⋅∆T4
∆(cQ⋅ yd ) = cQ⋅∆T4
∆3 = cQ⋅∆T4
>in
relatia dedusa pentru modificarea componentei variabile a consumului %cBCyd & se
din modificarea T4 afecteaza consumul %9& si anume cBC T4
.9ealalta parte a modificarii
<? respectiv %-* cB &YZT4 va afecta economisirea %S &.
Na modificări egale ale ' şi <? se constată , pe baza calculelor efectuate pentru determinareamodificărilor absolute, că ' are o influenţă mai mare asupra cererii agregate,iar
<? are o influenţă mai mica0
V'OV<?
3 O 30 pentru modificarea 30!
3O cB YZT4 pentru modificarea T4., cu condiţia 4Wc2W7
∆3(∆ 30) ⟩ ∆3(∆T4)
:.3.E)ectul de transmisie al ta0elor autonome - '9/
Modificarea ta;elor autonome afecteaza direct venitul disponibil yd care influenteaza consumulsi economisirile populatiei %menaelor&0
yd = y + T4 − T 4 − t ⋅ y yd = T4 − T 4 + cQ⋅(7 − t )
>acă ta;ele autonome se modifica atunci se va modifica si venitul disponibil yd D
"enitul disponibil asigura consumul si economisirile menagelor. modificare în cadrul venituluidisponibil almenaelor provoaca o modificare a consumului %9& si economisiri %(&. yd = + S
modificare a ta;elor autonome determină modificarea consumului. >eoarece consumul este ocomponent a cererii agregate , o modificare a consumului va determina o modificare a cereriiagregate.
3 = 30 + 9 4 + 4 + cQ⋅T4 − cQ⋅T 4 + cQ⋅(7− t )
∆3(∆T 4 ) = −cQ⋅∆T 4
+ntremodificarea cererii agregate si modificarea ta;elor autonome e;istă o dependenţă
inversă.
?ezulta ca numai o scadere a ta;elor autonome provoaca o crestere a cererii aggregate.
agregata %9'& Screşte venitul %6& creşteS venitul disponibil%6d& creşte Setc, ciclul se reia până
la stabilizare.
:.4.E)ectul de transmisie al ratei marginale a )iscalităţii
?ata marginala a fiscalitatii afecteaza direct venitul disponibil,calculul modificării fiind prezentatmai os0
>eoarece venitul disponibil asigura nivelul consumului,o modificare a venitului disponibilafecteaza consumul care este o componenta a cererii agregate.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
rata marginala a fiscalitatii%t& scade venitul disponibil%6d&creşte consumul%9&creşte cererea
agregata%9'&creşte venitul %6&creşte& venitul disponibil %6d&creşte etc, si ciclul se reia pâna
la stabilizare .
+n general, o scadere a ratei marginale a fiscalitătii, poate determina o maorare a deficitul
bugetar, ca urmare a micşorării veniturilor bugetare %"OtY6& .>acă scăderea ratei marginale afiscalitatii provoacă o crestere mare a venitului %producţie/6&, datorită creşterii bazei deimpozitare, se poate ca deficitul bugetar să nu se modifice sau chiar să se diminueze.
?ata marginala a fiscalitatii afecteaza pantele a doua linii folosite în reprezentările graficemacoeconomice 0
/linia cererii agregate0
/linia deficitului bugetar 0
Modificarea ratei marginale a fiscalitatii afecteaza deficitul bugetar %>*& şi cererea agregată%9'& potrivit relatiilor de mai os0
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
- modificarea achiziţiilor guvernamentale, prin care se influenteaza cheltuielileguvernamentale %9& cât si cererea agregată %9'& prin intermediul intermediul cheltuielilorautonome%'&,
modificarea ratei marginale a fiscalităţii t-, prin care se influentează venitul guvernamental %"&,dar şi cererea agregată % 9'& prin partea ei variabilă.
In conditiile enunţate, scriem functiile cererii aggregate si deficitului bugetar , după care
determinăm modificările lor absolute sub influenţa si .
3( 30,t ) = 3( 30)+ cQ⋅(7 − t )⋅ y
∆3( 30,t ) = ∆ 30 − cQ⋅ y ⋅ ∆t
76( 30,t ) = 30 + T4 − T 4 − t ⋅ y
∆ 76( 30, t ) = ∆ 30 − y ⋅ ∆t
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
:.:. ,timularea cererii agregate prin politici )iscale care apeleaza la modi)icarea 7 si t cucondiţia mentinerii unui uget cu de)icit constant.
+n studiul care urmează se face ipoteza că guvernul işi propune să stimuleze cererea agregatăcrescând achiziţiile guvernamentale şi diminuând rata marginală a fiscalităţii astfel încât deficitul bugetar să ramână constant.
(e determină mai os ecuţia deficitului bugetar0
>in ultima ecuaţie determinăm funcţiamodificării achiziţiilor guvernamentale %
0
modificarii deficitului bugetar % >*& pe seama '& şia modificării ratei marginale a fiscalităţii % t&
1utem scrie funţia cererii agregate în raport de cele două variabile în forma de mai os0
Gltima relaţie este folosită pentru a scrie ecuaţia modificării cererii agregate sub acţiuneasimultană a variabilelor ' şi t- în condiţiile menţinerii unui deficit bugetar constant0
∆3( 30, t )∆ 76 ( 30 ,t
)=4 = (7 − cQ)⋅ ∆ 30
Modificarea cererii agregate datorită modificarii simultane a variabilelor ' si t, în condiţiilementinerii unui dificit bugetar constant, depinde numai de modificarea achiziţiilor
guvernamentale %'&. Modificarea ' influenteaza 9' cu o cota din ' respectiv cu .
'ceastă cota reprezintă inclinatia marginala spre economii. +n cazul menţinerii constante a
deficitui bugetar, cu cat scade mai mult, cu atat influenteaza mai mult
. Micsorarea afectează însă consumul si nivelul de trai al populatiei.
:.>. ,timularea cererii agregate prin politici )iscale care apeleaza la modi)icarea 7 si t cucondiţia mentinerii unui uget ec5ilirat
+n cele ce urmează se studiază cazul când guvernul îşi propune să stimuleze cererea agregatăcrescând achiziţiile guvernamentale şi diminuând rata marginală a fiscalităţii astfel încât bugetulsă ramână echilibrat.
>acă se face ipoteza că bugetul se menţine echilibrat , rezultă că deficitul bugetar se menţine nul
% &. Menţinerea bugetului echilibrat este un caz particular al situaţiei cu deficit bugetar
menţinut constant, care a fost analizat anterior.
(criem ecuaţiile deficitului bugetar şi cererii agregate şi determinăm modificările sub acţiunilesimultane ale variabilelor 30 si tG, în ipoteza 76:<.
76:< H I76:<
∆ 76 = ∆ 76( 30,t ) = ∆ 30 − y ⋅ ∆t = 4 S ∆ 30 = y ⋅ ∆t
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
. Gltima ecuaţie a modificării cererii agregate, în condiţiile menţinerii bugetului echilibrat,are în final aceeaşi formă cu aceea din cazul studiat anterior, iar concluzia rămâne aceeaşi0modi"icarea cererii agregate datorită modi"icarii simultane a variabilelor 30 si t& $ncondiţiile mentinerii unui buget echilibrat& de#inde numai de modi"icarea achiziţiilor guvernamentale %30'.
05+48 = S4S+ F9838T34+ % 30 + T4 + 7& − T ( = ∆ M + 890
>eficitul bugetar poate fi finan at prin două procedee 0 /creşterea bazei monetare,ț
/împrumuturi guvernamentale de pe pia a financiară.ț
a&. 9reşterea bazei monetare %VM& este o operaţiune necesară acoperirii unei părţi dindeficitul bugetar guvernamental, ea fiind cunoscută şi sub numele de monetizare ade-icitului bugetar . Monetizarea deficitului bugetar reprezintă o parte din finan area totalăț
şi are o pondere mică pentru a preveni creşterea infla iei.ț
b&. Finan area prin împrumuturi guvernamentale. acoperă cea mai marea parte a deficituluiț bugetar +n acest scop guvernul vinde onuri de tezaur %împrumuturi pe termen scurt& şioliga iuni guvernamentaleț % împrumut pe termen lung&.
*onurile de tezaur şi obliga iunile guvernamentale pot fi cumpărate de către băncileț
comerciale şi *anca 9entrală prin opera iuni pe pia a desc5isăț ț . 'ceste opera iuniț
maorează baza monetară dar sporeşte şi nivelul datoriei publice. >atoria publică creată deguvern atrage plata dobânzilor.
1
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
$fectele modificărilor ', <?, <4 şi t asupra cererii egregate %respective asupra venitului 6&sunt asemănătoare.
Scăderea ratei -iscalită ii ,,tț determină o maorare a venitului disponibil şi implicit a cheltuielilor pentru consum %9&, situa ie care va determina dezvoltarea sectorul privat alț
economiei.
Reducerea ratei -iscalită iiț afectează economia dacă consumatorii vor utiliza venitul disponbil permanenent pentru creşterea cheltuielilor lor pentru consum. >acă consumatorii economisescsporul de venit disponibil, nu se va înregistra un efect imediat asupra producţiei (chimbarea permanentă a ratei fiscalită ii ,,t- poate genera un efect mai mare asupraț
venitului decât schimbarea temporară care poate fi compensat de fluctua iile economiei.ț
Creşterea /0 determină creşterea ponderii sectorului public în economie.
>acă se modifică ', întreaga modificare V' se regăseşte în modificarea 9' şi deci înmodificarea venitului %producţiei&. Modificarea ' are efecte mai sigure asupra producţiei
%6& decât modificarea ratei de impozitare ,,t-.
(chimbarea temporară a ' are un efect cu impact mai mare decât în cazul schimbării cucaracter permanent.
.?eferitor la efectele împrumuturilor guvernamentale reacţia menaelor este în funcţie de percepţia lor.
2
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
>acă menaele nu sesizează că la creşterea împrumuturilor guvernamentale venitul lordisponibil se diminuează în viitor datorită maorării ta;elor, nu va afecta direct consumul şieconomiile , iar rata dobânzii rămâne relative constantă
>acă menaele sesizează că la o creştere a împrumuturilor guvernamentale se va diminua înviitor venitul lor disponibil datorită maorării ta;elor, menaele vor reduce consumul şi vorcreste economiile. $conomiile suplimentare generate de menae, provoacă o creştere a oferteide credite şi în consecin ă o diminuare a ratei dobânzii.ț
1/.E)ectul de cro=ding out.
9ând creditul guvernamental reduce cererea privată de bunuri interne, se generează e)ectul decro=ding out. ?educerea cererii private de bunuri interne este determinată de două cauze 0
reducerea cheltuielilor guvernamentaleB
reducerea e;porturilor nete.
a).'-ectul de cro1ding out al cheltuielilor investi ionaleț .
presupune realizarea de cheltuieli investiţionale.
>ac ă prin creditul guvernamental se determină creşterea ratei dobânzii, se generează o creşterea cheltuielilor investitorilor privati. +n aceste condi ii, unele proiecte de investi ii pot deveniiț ț
neprofitabile. >acă cheltuielile pentru investi ii devin sensibile la rata reală a dobânzii,ț
creditele guvernamentale pot provoca reducerea cheltuielilor pentru investi ii. 9u câtț
cheltuielile pentru investi ii sunt mai sensibile la schimbarea ratei dobânzii cu atât efectul deț
croXding out devine mai intens.
b).'-ectul de cro1ding out interna ionalț se manifestă în cazul cazul economiei deschise şi afectează e;porturile nete.
>acă în ţară se înregistrează o creştere a ratei dobânzii pe pia a internă a creditelor, datorităț
creşterii împrumuturilor guvernamentale, se provoacă o creştere a intrărilor de capital străin înară, deoarece investitorii str ăini sunt atraşi de creşterea ratei dobânzii interne. Intrările deț
capital provoacă schimbarea ofertei de credite .
Investitorii străini cumpără valută internă provocând maorarea cererii de valută internă.9reşterea cererii de valută internă determină maorarea pre ului valutei interne, care determinăț
micşorarea e;porturilor de bunuri şi servicii şi maorarea importurilor de bunuri şi servicii.
+n astfel de condi ii e;portulul net % $ț !: O $! # Im&se diminuează.
.
=&.E)ectul de cro=ding in
+n unele cazuri, împrumuturile guvernamentale, pe lângă faptul că provoacă o creştere a
datoriei publice, pot genera efecte pozitive asupra produc iei.ț
'stfel cheltuielile pentru investitii depind de venit %6& şi de rata dobânzii %d&. >acă venitul scadesub nivelul poten ial, are loc o diminuare a cheltuielilor investi onale. +n astfel de condi ii, firmeleț ț ț
nu vor investi în bunuri /capital, deoarece nu pot utiliza complet capitalul e;istent. +n acestecondi ii, maorarea achizi ilor guvernamentale determină creşterea datoriei publice %efect principal&ț ț
dar şi maorarea cheltuielilor pentru investi ii %efect croXding in&.ț
3
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
>acă menaele nu sesizează că la o creştere a împrumuturilor guvernamentale se vadiminua în viitor venitul lor disponibil, datorită maorării ta;elor, menaele nu vor afectadirect consumul şi economiile lor, iar rata dobânzii se va men ine relativ constantă.ț
>acă menaele sesizează că ta;ele se vor maora în viitor %deoarece guvernul inten ioneazăț
să plătească o parte din datoria publică&, menaele vor reduce cheltuielile de consum şi vorcreşte economiile. $conomiile suplimentare generate de menae, provoacă o creştere aofertei de credite şi în consecin ă o diminuare a ratei dobânzii.ț
9ererea agregată creşte datorită maorării achizi iilor guvernamentale, provocând creştereaț
ratei dobâzii datorită creşterii cererii de credite ale guvernului. >ar creşterea economiilormenaelor provoacă creşterea ofertei de credite şi determină micşorarea ratei dobânzii. Gnastfel de fenomen care menţine o rată a dobânzii relativ constantă, elimină efectele decroXding out, atât asupra investi iilor cât şi asupra e;portului net.ț
<otuşi se va înregistra o diminuare a cursului care va afecta direct diminuarea cereriiagregate.'pare astfel efectul de croXding out, manifestat prin intermediul cheltuielilor deconsum %9&.
1olitica monetară acţionează asupra cererii agregate şi are instrumente diferite faţă de politicafiscală.1olitica monetară reflect[ e;ercitarea controlului *ăncii 9entrale asupra ofertei de bani
de pe piaţa monetară.
1rincipalele instrumente ale politicii monetare sunt0
/operaţiunile pe piaţă deschisă,
/dobânzile de refinanţare,
/fondurile de rezervăT
Instrumentele politicii monetare au eficienţe diferite, respectiv efecte diferite asupra cereriiagregate. 'mploarea efectelor se determină cu autorul multiplicatorilor monetari.
Multiplicatorii monetari fac legătura dintre modificarea monetară şi modificareavenitului%producţiei&.
+n aplicarea politicii monetare *anca 9entrală are rolul principal. 1olitica monetară trebuieaplicată în momentele oportune şi independent de interesele economice ale uvernului.
+n maoritatea statelor, autoritatea monetară este reprezentată de două instituţii %care pot avea
ponderi diferite în aplicarea politicii monetare& 0
uvernul,
*anca 9entrală
1e terman scurt politica monetară are efecte temporare asupra venitului %6& şi preţului, iar petermen lung are efecte permanente asupra nivelului preţului %v. Fig..7.&.
>eoarece politica monetar ă poate determina creşterea nivelului preţului ea poate generainflaţie %efect nefavorabil&.
(tabilizarea pieţelor pe termen lung %stabilirea ratei inflaţiei& este scopul cel mai important
al politicii monetare. 'stfel, pe termen lung, prin creşterea cererii agregate %9'& în acelaş iritm cu oferta agregată %'& se obţine un nivel stabil al preţurilor.1e termen scurt ofertaagregată este rigidă, iar linia ofertei agregate are o poziţie verticală, nivelul venitului
reprezentând producţia potenţială %%6 O 6\&. 1e termen lung oferta agregată este elastică, iarlinia ofertei are o poziţie oblică cu panta pozitivă.
?'FI9
Fig. O.1. n)luenţa politicii monetare pe termen lung
'nalizănd piaţa pe termen lung %v.fig. .7.& se desprind următoarele concluzii0
dacă oferta agregată creşte de la '4 la '7, adică venitul creşte de la 64 la 67, preţul,
nivelul preţului scade de la p4 la p7 afectând oferta producătoruluiB
aplicând o politică monetară adecvată % cererea agregată să crească în acelaşi ritm cu ofertaagregată& se va deplasa linia 9' din poziţia 9'4 în poziţia 9'7, fapt care determină ca
preţul să rămână la nivelul p4, iar venitul %6& creşte la nivelul 6=R67R64.
1e termen scurt oferta agregată este rigidă %v.Fig..3.&
?'FI9
Fig. O.,. n)luenţa politicii monetare pe termen scurt
9reşterea cererii agregate de lacreştere a preţurilor de la 1o la 17, iar
9'4 la 9'7, datorită politicii monetare, provoacă o
nivelul venitului rămâne neschimbat %6 O 6\&.
1olitica monetară are şi scopul de a stabiliza pe termen scurt producţia reală %venitului real&
în urul nivelului potenţial %6 O 6\&..
<endinţa venitului pe termen lung este de creştere. 1erturbatiile fac că producţia curentă săoscileze în urul producţiei potentiale. 'ceste oscilaţii pot fi contracarate prin politicimonetare care afectează cererea agregată %9'& astfel încât să se compenseze variatiilevenitului %producţiei&. +n fig. .A. se prezintă situaţia generată de o perturbaţie care
determină scăderea producţiei curente sub nivelul producţiei potenţiale %6W6\&. 1rin politicamonetară se stimulează cererea agregată, care determină efecte opuse scăderii producţieicurente contribuind la revenirea acesteia la nivelul potenţial.
?'FI9
Fig. O.2.. E)ectul stailizator al politicii monetare
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
'utoritatea monetar ă nu poate controla direct producţia, nivelul preţului şi gradul de utilizare a forţei demuncă. 'cestea sunt determinate de evoluţia cererii şi ofertei pe diverse pieţe naţionale.
>in această cauză instrumentele politicii monetare au caracter intermediar.9u ele autoritatea monetară poatenfluenţa rapid sectorul privat si cel productiv. 'ceste instrumente influenteaza oferta de bani şi suntnunţate mai os0
operaţiuni pe piaţă deschisă,
dobânda de refinantare,
ondul de rezervă.
'utoritatea monetară poate folosi şi instrumente speciifice pt control şi reglementare a proceselor de pepiaţa monetară şi sistemul financiar bancar.
a/. +peraţiuni pe piaţă desc5isă
1rin operaţiunile pe piaţa deschisă autoritatea monetară cumpăra şi vinde obligaţiuni, bonuri de tezaurguvernamentale afectând baza monetară, respectiv cantitatea de bani de pe piaţă.
9u autorul multiplicatorului monetar se afecteaza oferta de bani. ferta de bani creşte când autoritateamonetară cumpă ra obligaţiuni şi bonuri de tezaur guvernamentale. 'cestea se afla iniţial în posesia unor
dealeri de obligaţiuni %bănci comerciale, instituţii financiare private autorizate&.
9ând se cumpără obligaiuni şi bonuri de tezaur guvernamentale de către autoritatea monetară, crescichidităţile la b ăncile comerciale, care pot să acorde credite mai mari. +n fig .H. creşterea ofertei de creditee reprezintă prin deplasarea la dreapta a liniei ofertei de monedă în timp ce rata dobânzii scade.
9reşterea creditelor pentru producţie acordate agenţ ilor va determina creşterea volumului activităţiiproductive. 9reşterea productiei determina creşterea venitului disponibil la gospodării %menae& care vadetermina creşterea cheltuielilor pentru bunuri de consum,impulsionând cererea agregată şi implicit a oferteigregate.
1rin vanzarea de obligaiuni şi bunurile tezaur guvernamentale. de către autoritatea monetară către b ăncileomerciale şi alte instituţii financiare, baza monetară din economie scade. *ăncile şi alte instituţii financiareumpărând astfel de valori, vor avea disponibilităţi băneşti mai mici şi în consecinţă vor acorda un volum deredite mai mic către agenţii economici. +n fig. ..diminuarea ofertei de credite este reprezentată de deplasarea
a stânga a liniei ofertei de monedă , fapt care va determina o creştere a ratei dobânzii de la d4 la d7.
?'FI9
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
>eoarece rezervă de moned ă scade de la M4 la M7 , băncile vor diminua volumul decredite către agenţii economici, care îşi vor reduce volumul producţiei, fapt care vadetermina scăderea venitului disponibil la gospodarii %menae& >iminuarea venituluidisponibil va determina diminuarea consumului, care va reduce nivelul cererii agregate şiimplicit a ofertei agregate şi venitului %producţiei&.
(e desprind următoarele concluzii cu privire la efectele intevenţiei autorităţii monetare0
când autoritatea monetară cumpăra obligaţiuni sau bunuri de tezaur va creşte baza monetarăşi sporeşte oferta de baniB
când autoritatea monetară vinde obligaţiuni sau bunuri de tezaur, scade baza monetară şi sereduce oferta de bani.
Modificarea absolută a cantităţii de monedă din economie %variatia nivelului ofertei de
monedă& notată cu % M& este egală cu variaţia bazei monetare% ]& înmulţită cumultiplicatorul monetar%8 m&0
∆ M = ∆ N ⋅ k m /. ?o;nda de re)inanţare
'tunci când băncile comerciale au nevoie de fonduri pe termen scurt se pot împrumuta laalte bănci sau la *anca 9entrală0
dacă se împrumuta la alte bănci oferta de bani rămâne constantă,
dacă se împrumuta la *anca 9entrală va creşte oferta de bani
?ata dobânzii cu care *anca 9entrală acordă împrumuturi b ăncilor comerciale se numeşte
dobnda de re"inanţare. $a este stabilită de *anca 9entrală şi este un instrument de politicamonetară.
9ând creşte rata dobânzii de refinanţare se vor scumpi creditele luate de băncile comerciale,iar volumul acestor credite se va diminua, micşorând în consecinţă oferta de monedă şicreşterea ratei dobânzii.
Modificarea rata dobânzii de refinanţare este un semnal al *ancii 9entrale că se modifică politica monetară. Modificările ratei dobânzii de refinanţare determina modificarea deoferta de credite şi ale ratei dobânzii la creditele acordate.
C/.Fondul de rezervă
*anca 9entrală poate decide necesarul "ondului de rezerva pe care băncile comercialetrebuie s/ l deţină în depozite bancare.
:ecesarul de rezervă se stabileşte de obicei ca mărime procentuală din capitalul social al băncilor şi se numeste rata rezervei. +n cazul unor situaţii de criză, băncile
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
comerciale deţinând rezerve pot onora cererile de retragere din conturi 9ând se modificarata rezervei se va modifica şi oferta de bani de pe piaţa financiară.
9ând rata rezervei scade va creşte suma pe care băncile comerciale o pot împrumuta
agenţilor economici %linia ofertei de moned ă se va deplasa la dreapta şi rata dobânzii vascade&. (căderea ratei dobânzii va determina creşterea cererii de credite a agenţ ilor, care vaspori producţia, se va maora venitul disponibil al menaelor , va creşte nivelul cheltuielilormenaelor, iar pe cale de consecinţă va spori cererea agregată.
>acă rata rezervei creşte, va spori fondul de rezervă şi se vor diminua disponibilită tile băncilor comerciale pentru acordarea creditelor către agenţi. Ninia ofertei de monedă sedeplasează la stânga, iar rata dobânzii creşte, fapt care va diminua cererea de monedă aagenţilor şi micşorarea producţiei.
>iminuarea producţiei%venitului& va contribui la scăderea venitului disponibil al menaelor,diminuarea consumului şi micşorarea cererii agregate.
'plicarea variaţiei fondului de rezerve are efecte diferite faţă de celalalte instrumente ale politicii monetare.
Modificarea fondului de rezervă nu afectează mă rimea bazei monetare. $fectelemodificării fondului de rezervă în economie sunt determinate de modificareamultiplicatorului monetar %prin modificarea fondului de rezervă se afectează multiplicatorulmonetar&. Fondul de rezervă este un instrument cu caracter neinflationist deaoarecemodificându/l baza monetară rămâne constantă , deci preţurile rămân constante.
>obânda de refinanţare şi operatiunea pe piaţă deschisă determină modificarea bazeimonetare, fapt care pe termen scurt şi lung influenţează nivelul preturilor respectiv inflatia.
(e prezintă mai os un model simplificat al mecanismului multiplicării monetare, în caresimbolurile folosite au semnificaţiile următoare0
*5 i # bancile comerciale din sistemul bancar,
9i # flu;urile de credite de refinanţare din sistemul bancar ,
@.1. Ec5ilirul macroeconomic pentru ,E cu două pieţe -modelul ,86/
Introducerea banilor si a pietei monetare in model sistemului economiei naţionale %($:&implică faptul că echilibrul macroeconomic este determinat de echilibrul real %echilibrul pe piata bunurilor si serviciilor& si echilibrul monetar %echilibrul pe piata monetară&.'genţiieconomici agregaţi participanţi la activitatea macroeconomică sunt0 menaele %populaţia&,
firmele, administraţia. 9ele trei categorii de agenţi agregaţi formează două sectoare0 sectorul privat % menaele şi firmel& şi sectorul public %administraţia publică&. >eoarece nu e;istă flu;uride import şi de e;port, ($: este considerat închis.
$cuatiile folosite la descrierea echilibrului macroeconomic în condiţiile prezentate mai sus sunt prezentate mai os.
%iaţa unurilor este în echilibru dacă cererea agregată de bunuri %9'& este egala cu oferta
agregată de bunuri %'&. 9ererea agregată de bunuri are la bază consumurile din ($:.(ectorul privat este reprezentat de consumul privat %consumul final al populaţiei/9 şi consumulinvestitional al firmelor/I& , iar sectorul public este reprezentat cosumul public %achiziţiileguvernamentale&.
d → sensibilitatea cererii de bani "ata de rata dobanzii K4 → stocul de bani la
#o#ulatie
ferta de bani se considera o variabilia e;ogena a modelului I(/NM. 'utoritatea monetara
foloseste oferta de moneda % M & ca să influenteze ererea agregată %3'.
$cuatiile prezentate mai sus sunt folosite pentru obţinerea modelului 9S *KM dacă se faceipoteza asigurării echilibrului general, adică se satisfac simultan egalităţile 3:/3 şi NOM
?eterminarea ecuaţiei ,
Ninia 9S este locul geometric al punctelor % y& d & în care piata bunurilor si serviciilor se afla înechilibru.
Mărimea pantei liniei I( depinde de influenţele instrumentelor politicii fiscale aplicate%',<?, şi t&, ' şi <? fiind componente ale cheltuielilor autonome %'& .
'nalizând ecuaţia implicită a liniei NM se observă că pozitia acesteia depinde de oferta de baniU MG& de venit yG şi de rata dobânzii Ud -
M = m y ⋅ y − md ⋅ d + K4
>aca Ud - rămâne constant iar M creste, atunci oamenii pot efectua mai multe tranzactii pe piata bunurilor, iar y creste %linia KM se deplaseaza la dreapta&.
>aca y ramane constant, iar M creste se determina un e;ces de credite si o scădere a Ud -.
@.2.?eterminarea multiplicatorilor monetari
Multiplicatorii monetari e;primă modificările pe care le au U y- sau Ud - atunci cand M semodifica cu o unitate.Mărimile multiplicatorilor monetari se determină cu autorul derivatelor parţiale calculate pentru funcţiile liniei NM0
+ntre masa monetară şi producţie e;istă o legătură direct proportională %pozitivă&.
(imbolul k y=M se numeste mltiplicator monetar. Multiplicatorul monetar arata că o crestere a
masei monetare % M & poate determina o crestere a productiei y .>escresterea masei monetaredetermină micsorarea productiei y , deci contribuie la recesiune.
"ariatia masei monetare influenteaza nivelul ratei dobanzii Ud - pe piata creditelor. 1entru adetermina această influentă vom utiliza e;presia ratei dobanzii la echilibru .
Influentele e;ercitate de rata marginală a fiscalităţii %t&, şi a celorlalti factori de influenţă asupramărimii multiplicatorilor determinaţi se realizează cu autorul derivatelor parţiale. 9alculul
influenţei ratei marginale a fiscalităţii %t& asupra multiplicatorului k ym este prezentat
$ficienta politicilor monetare e;prima intensitatea cu care politica monetara e;ercita efectele asupracopurilor urmarite. 'ceasta eficienta se analizeaza in doua moduri0
a e)icienta asoluta, care e;prima efectele politicii monetare în funcţie de intensitatea instrumentelorutilizateB
a e)icienta relativă,cand politica monetara este comparata cu politica fiscală.
$ficienta absoluta a politicii monetare A este analizata pentru doua cazuri*
azul preturilor rigideB
azul preturilor fle;ibile.
$ficienta absoluta a politicii monetare in cazul preturilor rigide este conditionata de0
2ig. 34.3. ?iagrama ,E1 cu două pieţe -diagrama ,86/
$ficienţa politicii monetare e;primă numarul de unitati monetare cu care creste outputul 6 la o crestere cu ounitate monetara a ofertei reale de bani %a bazei monetare&.1returile se mentin constante pe perioadaaplicarii politicii monetare.
9.1.naliza ,E pe diagrama ,86
1rintr/o politica monetara e;pansionist, linia NM se deplaseaza la dreapta. >aca rata dobanzii nu s/ar
modifica %ar rămâne d4 & starea ($: ar fi în starea $7, pentru care producţia ar fi . >eoarece ca rata
dobanzii scade de la la , stare economiei va fi , pentru care venitul este 6=, , iar
2ig.34.$. E)ectele )ormei liniei 6 asupra producţiei
>aca linia NM are o forma neliniara, ea va determina efectele diferite asupra producţiei 6 pentru o linie I(u o panta data0
cu cât linia NM este mai aproape de orizontală %e mai elastică în raport cu rata dobânzii d & efectele creşteriimasei monetare %VM& asupra producţiei 6.sunt mai mici B
cu cat linia NM este mai aproape de verticală %e mai rigidă în raport cu rata dobânzii d& , efectele cresteriimasei monetare % M& asupra producţiei 6 sunt mai mari.
nominală de monedă %N& este foarte sensibilă la modificarea produţiei %6& şi insensibilă la modificarearatei dobânzii %d&, deci politica monetară nu are efect asupra producţiei .
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
?educerea cererii de moneda ca urmare a cresterii preturilor a deplasat linia N in N
care corespunde unei oferte reale de moneda aferentă starii .
In conditiile preturilor fel;ibile, modificarea venitului determinată de cresterea ofertei de bani caurmare a politicii monetare e;pansioniste este mai mica decât in conditiile preturilor rigide.
1olitica monetara e;pansionistă este mai eficienta in conditiile preturilor rigide si mai putineficienta in conditiile preturilor fle;ibile.
19.3.E)icienţa politicii monetare în raport cu politica )iscală
1oliticile monetare si fiscale au eficienţe diferite. $ficienţele depind de multiplicatorii politiciimonetare si ai politicii fiscalr.
Multiplicatorii politicilor fiscale si monetare depind de parametrii modelelor politicilor monetare
si fiscale.
$ficienţa relativă a politicii fiscal si politicii monetare este dependentă de sensibilitatea
investiţiilor in raport de rata dobanzii % & si sensibilitatea cererii de moneda in raport de rata
dobanzii % &.
$ficienta e;primată pe baza achizitiilor guvernamentale se e;prima cu relatia0
Modificarea ofertei de monedă nu are efecte, starea ($: rămâne aceeasi + < cu si .
'xplicatia -enomenului.
>aca mdB " oamenii preferă să deţină bani în loc de obligatiuni, %cazul numit capcana deichidităţi-&."enitul adus obligatiuni în acest caz este zero.
1olitica monetara nu este eficienta in cazul capcanei de lichidităti. (ectorul privat va încerca să scape deobligaţiunile guvernamentale, rata dobanzii nu scade, investitiile nu se modifica, producţia rămâneneschimbată.
1olitica fiscal este eficienta in cazul capcanei de lichiditati deoarece se determina modificarea liniei I(.9resterea producţiei determină cresterea cererii de bani pentru tranzacţii la
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
1olitica monetara influenteaza numai de prin masa monetara %este complet ineficienta&.
(trategia politicii monetare este bazata pe metoda scopurilor intermediare, respective alegereaunui nivel al agregatelor monetare, care la randul lor vor determina schimbari in variabilelemacroeconomice reale %atingerea scopurilor finale&. 'ceasta metoda este ineficienta.
Gn scop intermediar este o variabilă pe care *anca 9entrală o controleaza nu pentru că esteimportanta, ci pentru ca decidentul politic crede ca prin controlul acesteia poate influentaatingerea unui scop final în timp finit.
>e e;emplu, pentru atingerea scopurilor finale ca soma, inflatie, producţie, *anca 9entrală ia înconsideraţie două situaţii 0
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
rate mari de crestere ale masei monetare determină pe temen scurt cresterea inflatiei si scadereasomauluiB
rate mici de crestere ale masei monetare determină pe termen scurt scaderea inflatiei si crestereasomaului.
(trategia monetara bazata pe scopuri intermediare are ca specific actionarea în conditii deinformatie incompletă recpectiv, actionarea in conditii de incertitudine privind comportamentul($:.
'stfel, informatiile privind somaul si rata inflatiei se obtin la interval mari de timp %lunar,
semestrial, anual& in timp ce informatiile privind dobanzile, rezervele bancare, nivelulagregatelor monetare se obtin mai frecvent %zilnic, săptămânal, lunar&.
In cazul scopurilor intermediare %rata dobanzii, rezervele bancare, nivelul agregatelor monetare&*anca 9entrală. foloseste informatiile mai des" mai e0acte si mai crediile.
6ecanismul scopurilor intermediare este prezentat mai os.
<rimestrial %de regula& se stabileste rata de creştere monetară care va fi păstrată pe acest intervalla un nivel potrivit scopurilor politice. Marimea acestei rate are la baza evolutia masei monetare,în perioada anterioară şi previziunile privind comportamentul ($: la diferite rate paralele decrestere a masei monetare.
?ata cresterii monetare pe perioada trimestului pentru care a fost stabilita devin scop final. Na
inceputul perioadei urmatoare, rata cresterii monetare este revizuita pe baza e;perientei din perioada anterioara si a prognozei pentru perioada urmatoare privind comportamentul ($:.
'vantaele strategiei politicii monetare sunt prezentate mai os.
-cresterea monetară este strict controlată si orientată pentru a reduce rata inflatiei la un anumit nivelB
/cresterea monetara este mai stabilă evitandu/se fluctuatiile e;cesive care au generat efecte perturbante in ($:%lupta împotriva inflatiei e;cesive se face mentinând rata de crestere monetarăla un nivel intre 4 # A `&.
/deoarece scopul intermediar se poate anunţa în avansa, se pot influenţa favorabil asteptările privind factorii de influentare ai inflatiei.
'stfel de strategie s/a aplicat in 'ustralia care a renuntat in 7CJD si in 9anada care a renuntat in7CJ=. *.Friedman a aratat in 7C ca aceasta strategie nu este optimala, ci o modalitate de politica ineficienta.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
Metoda scopului intermediar este o procedura imperfecta si ineficientă %neoptimală&. Ineficienţaeste determinate de doi factori0
/singura informatie curentă disponibila pentru a lua decizii în politica monetară se refera laevolutia masei monetareB
/*anca 9entrală foloseste aceste informatii modificand rata de crestere a masei monetare ca sicand aceasta reprezintă scopul final al politicii monetare.
?educerea ineficienţei a politicii monetare se realizează pe baza unor măsuri %directii& de actiune pentru asigurarea unei politici monetare optimale.
a&. tilizarea tuturor in"ormatiilor dis#onibile. 'tunci când informatiile sunt complete previziunile privind evoluţiile 9' si ' sunt perfecte iar oferta de bani %M& corespunde perfectcererii de bani %N&. 1entru a obţine informatii complete este nevoie de observatii detaliate asupraagregatelor monetare si a altor variabile de pe piata financiara, ceea ce maoreaza costurile politicii monetare. <otusi, chiar si in azul unor informatii disponibile e;acte, decidentul politic nu poate stabili cu e;actitate cea mai buna politica monetara fara sa e;iste o teorie privind utilizareaoptimala a informatiei. 'sadar, trebuie invatat din mers, trebuie constatat e;perimental cum
răspunde ($: la diferite nivele ale agregatelor monetare.
b&. 4enuntarea la sco#ul intermediar %de e;emplu, controlul masei monetare& si fi;area unui scop
final %de e;emplu, atingerea unui nivel al producţiei reale 6\.
(e prezinta in continuare pe diagrama I(/NM cum se manifestă ineficienţa acestei strategii a politicii monetare.
a& 5anca Centrala a stabilit ca obiectiv -inal un nivel al produciei 67 . 'tingerea acestui scop
final corespunde unui nivel , nivel stabilit pe baza prognozelor pe trimestrul următor.
Ninia NM este verticala. 9ererea de bani nu depinde de rata dobanzii d-, ci numai de nivelulvenitului 6- %cererea de bani este perfect inelastica fata de rata dobanzii d-.
>acă *anca 9entrală si/ar atinge scopul intermediar, adica , banca îsi va atinge scopul final,
adică , dacă I( ar fi în pozitia I(4 %adică banca a prevazut cu e;actitate reacţia ($: &. +n
realitate *anca 9entrală nu poate prognoza cu e;actitate evoliţia ($: privind piaţa bunurilor,deci nu poate prognoza cu e;actitate poziţia liniei I( sau pozitia liniei NM.
(unt analizate în continuare două cazuri0
/linia I( instabilă,
/ linia NM instabilă.
7&. Cazul liniei , instaile
/ 1entru o cerere de factori de productie mai mica poziţia liniei I( este I(7, iar producţia realizată
este 67, cu B
/1entru o cerere de factori de productie mai mare poziţia liniei I( este I(= , iar producţia realizată
este 6=, cu .
(copul intermediar a fost atins, dar scopul final nu a fost realizat
n cazul 7, pentru a prognoza cu e;actitate evolutia I( %obiectiv intermediar nou& este nevoie de informatiiuplimentare, deci sunt necesare costuri suplimentare ale politicii monetare.
n cazul =., pentru a prognoza cu e;actitate evolutia NM %obiectiv intermediar nou& este nevoie de informatiiuplimentare, deci sunt necesare costuri suplimentare ale politicii monetare.
9resterea mai mare a cererii de bani ar deplasa linia NM in pozitia NM=%M\&, iar o crestere mai mica a
ererii de bani ar deplasa linia NM in pozitia NM7%M\& >eci obiectivul intermediar a fost atins,
obiectivul final nu a fost atins %pentru că y7 ≠ y ∗ şi y= ≠ y ∗&.
9omportamentul preturilor determină si ele schimbari ale pozitiei liniei NM0
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
'tingerea nivelului nominal %M& al masei monetare %scop intermediar& nu asigura menţinerea pe pozitie fi;a a liniei NM pentru că preţurile se modifică. 'stfel, dacă pe piaţa bunurilor, datorita
unui şoc nefavorabil oferta agregată scade, linia ' se va deplasa la stânga, din poziţia '4 în
poziţia '7. Menţinând M\ constant %scop intermediar&, cererea agregată este constantă, iar poziţia liniei 9' este fi;ă, dar scăderea ofertei aggregate face ca producţia 6 să scadă de la 6\ la
1oliticile orientate către ofertă au ca obiectiv cre terea produc iei poten iale i nuș ț ț ș
men inerea unui raport de echilibru prestabilit între produc ie, infla ie, oma.ț ț ț ș
1e termen scurt, crescând produc ia poten ială, este posibil să scadă infla ia i omaul.ț ț ț ș ș
1e termen lung, astfel de politici pot determina infla ie mai mare i oma maorat, situa ieț ș ș ț
denumită stagfla ie.ț
1oliticile orientate spre ofertă se aplică i la nivel microeconomic i la nivelș ș
macroeconomic. <impul scurs între aplicarea unei astfel de politici pentru maorarea oferteiunui singur bun i efectele observate la nivel macroeconomic este mai mare decât în cazulș
politicii orientate spre cerere.
(e pun în eviden ă trei cazuri în care se aplică politica orientată spre ofertă0ț
9azul func ionării incorecte a unor pie e determină alocarea eronată a resurselor. 1rinț ț
politicile de îmbunătă ire a eficien ei pie elor se va contribui la ob inerea de efecteț ț ț ț
favorabile asupra produc iei i consumului.ț ș
(istemul de impozite i ta;e care asigură veniturile necesare sus inerii cheltuielilorș ț
guvernamentale poate să determine efecte negative în economie. 'plicând politici deimpozitare destinate perfec ionării sistemului de impozite se poate influen a pozitivț ț
economia i respectiv contribui la cre terea produc iei.ș ș ț
1rezen a guvernului ca agent economic pe pia ă poate reprezenta un factor de distorsiune.ț ț
'stfel, prin acordarea de subven ii i plă i transferabile unor firme sau gospodării poateț ș ț
afecta mecanismul de pia ă. 1rin aplicarea politicilor de eliminare a efectelorț
e;ternalită ilor se diminuează efectele negative ale implicării guvernului în economie i seț ș
+n concluzie, politicile orientate către ofertă sunt destinate cre terii interesului i abilită iiș ș ț
sectorului economic productiv de a oferi bunuri i servicii în raport cu un anume nivel alș
cererii agregate.
8rincipalul obiectiv al politicii orientate către o-ertă este mobilizarea resurseloreconomice productive 9n vederea ma:orării produc iei poten iale (produc ia ob inută 9nț ț ț ț
condi ii normale de utilizare a resurselor).ț
'dep ii politici orientate către ofertă sus in că linia cererii agregate se va deplasa la dreaptaț ț
după ce au avut loc deplasări ale liniei ofertei pe termen scurt respectiv, a liniei ofertei petermen lung fără a fi nevoie de măsuri suplimentare pentru stimularea cererii.
?'FI9
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
'dversarii acestei politici sus in că pe pia ă cererea este aceea care determină oferta i înț ț ș
consecin ă aplicarea acestei politici s/ar putea să nu determine o cre tere a cererii agregate,ț ș
astfel economia poate intra în recesiune sau în stagfla ie.ț
1entru stimularea ofertei se utilizează două categorii de instrumente0
Instrumente destinate cre terii produc iei curente %sunt măsuri prin care se îmbunătă e teș ț ț ș
alocarea resurselor muncă, pământ, capital&B
Instrumente destinate cre terii ratei de modificare pe termen lung a produc iei poten ialeș ț ț
%care sunt măsuri de stimulare a economiilor, investi iilor interne, inova iei tehnologice iț ț ș
manageriale&.
1oliticile orientate către ofertă se pot aplica i la nivel microeconomic i la nivelș ș
macroeconomic. 1erioada de timp necesară ob inerii efectelor dorite este mai mare decât înț
cazul politicilor orientate pentru stimularea cererii.
$ste necesară o consisten ă politică mare, respectiv o durată de timp mare de aplicare aț
politici orientate pentru stimularea ofertei. $;istă o interdependen ă puternică întreț
diferitele categorii de instrumente.
. %olitici de îmunătăţire a e)icienţei )uncţionării pieţelor
1otrivit gândiri lui 'dam (mith, economia atinge o alocare optimă a resurselor dacăeconomia func ionează liber, fără interven ii e;terne.ț ț
+n cazul pie ei muncii, aceasta este la echilibru dacă cererea de muncă este egală cu ofertaț
de muncă. (tarea de optim pe pia a muncii apare atunci când salariul real fluctuează liber.ț
Na salariul de echilibru, pia a muncii este Ugolită-. >acă salariul real este peste cel deț
echilibru, for a de muncă este utilizată incomplet %apare un e;ces de ofertă de muncă&. >acăț
salariul real este cel de echilibru, cererea de muncă este incomplet satisfăcută %rămân locuride muncă neocupate&, în acest caz apare o subutilizare a capitalului factor de produc ie, iarț
%ia a )inanciarăț are un rol important în alocarea resurselor financiare către investi ii.ț >istorsiunile i erorile pie ei financiare au următoarele cauze0ș ț
controlul centralizat al ratei dobânziiB
*anca 9entrală limitează creditele către băncile comercialeB
controlul selectiv al creditelorB
subven ionarea dobânzii la creditele acordate unor sectoare favorizateBț
controlul orientării creditelor de către guvernB
impunerea unor rezerve obligatorii mari i a unor ta;e pe tranzac iile financiareBș ț
e;isten a unor bariere de intrare pe pie ele financiare.ț ț
Măsurile de reducere i eliminare a distorsiunilor din sistemul financiar necesită men inereaș ț
unor rate reale pozitive ale dobânzii i realizarea unei îmbunătă iri a structurii ratelor.ș ț
?eformele privind rata dobânzii sunt legate de flu;urile de capital e;tern, evolu iaț
cursurilor de schimb. 1rincipalele măsuri necesare dezvoltării i eficientizării sectoruluișfinanciar sunt0
reducerea necesarului fondurilor de rezervă deoarece crează discriminări în sectorul bancarB
întărirea sistemului de supervizare i reglementare bancarăBș
reducerea controlului privind orientarea creditelorB
consumatorii înregistrează o pierdere dată de aria p7, $7, $4, p4B
producătorii înregistrează pierderea dată de aria p4, $4, ', p=.
>in toată pierderea producătorilor i consumatorilor dată de aria pș 7, $7, $4, ', p= guvernul
prime te un venit egal cu aria pș 7, $7, ', p=. (uprafa a triunghiului $ț 7, *, ', $4 reprezintă pierderi suplimentare pentru consumator i pentru producători0ș
pierderea suplimentară a cumpărătorului este aria $7, *, $4B
pierderea suplimentară a producătorului este aria $4, *, '.
(istemul de ta;are i impozitare trebuie proiectat astfel încât să reducă pierderile atât laș
producător cât i la cumpărător. $ste posibil ca prin cre terea ta;ării %impozitării& veniturileș ș
totale să scadă i din această cauză să se diminueze i veniturile guvernamentale. ?ela ia dintreș ș ț
veniturile guvernamentale i rata de impozitare se pune în eviden ă cu curba Naffer.ș ț
?'FI9
>eoarece nu e;istă o procedură de determinare a punctului de ma;im al curbei Naffer,curba Naffer nu poate fi folosită la stabilirea politicii fiscale optimale.
$valuarea efectelor sistemului de impozite asupra echilibrului par ial %la nivelul pie eiț ț
bunurilor& sau echilibrului general poate fi eviden iat astfel. (e consideră pia a bunurilorț ț
%echilibrul par ial& cu un singur produs. 1re ul ini ial de echilibru este p i se poate scrieț ț ț ș
ecua ia0ț
9'%p& O '%p&
>acă rata marginală a fiscalită ii esteț t , iar ta;a este colectată de la cumpărător, pre ul deț
rezultat din sistemul de impozite este independent de deciziile guvernamentale.
9u cât elasticitatea ofertei, respectiv elasticitatea cererii este mai mică cu atât pierdereasuplimentară este mai mare la producător respectiv la cumpărător.
,e ia cazul ta0ei plătite de cumpărător.
>acă cererea i oferta sunt dependente de pre putem scrie0ș ț
%Ucostul suportat de fiecare individ pentru a produce bunul respectiv-& depă e te costulș ș
individual %Ucostul suportat de individul care produce bunul respectiv-&.
>e e;emplu, firma producătorare de o el, afectează prin poluare sănătatea oamenilor careț
locuiesc în vecinătate. 9ostul social al o elului depă e te costul individual al o eluluiț ș ș ț
deoarece firma nu plăte te pentru asigurările de sănătate al oamenilor afecta i de poluare.ș ț
9ând produsul are e;ternalită i negative, producătorii plătesc o parte din costul total alț
produsului %deci producătorii vor produce prea mult din punct de vedere social&.
=&.$;ternalită ile pozitive se manifestă atunci când activitatea de produc ie aduce beneficiiț ț
unor oameni care nu plătesc pentru respectivele beneficii. ?ezultă că beneficiul social al produsului %Ubeneficiu care revine tuturor-& depă e te beneficiul individual %Ubeneficiulș ș
primit doar de producătorul bunului respectiv-&.
>e e;emplu, o livadă aduce un beneficiu social mai mare decât beneficiul ob inut prinț
vânzarea fructelor ob inute, deoarece florile pomilor fructiferi sunt folosite de albine pentruț
producerea de miere.
9ând un bun are e;ternalită i pozitive, producătorii primesc o parte din beneficiile socialeț
totale, deci producătorii vor produce prea pu in din punct de vedere social.ț
1entru eliminarea erorilor pie ei determinate de e;ternalită i se folosesc următoareleț ț
politici0
stabilirea cât mai e;actă a drepturilor de proprietateB
9ele mai multe situa ii de manifestare a e;ternalită ilor sunt determinate de faptul căț ț
drepturile de proprietate asupra resurselor nu sunt bine definite. 9u cât dreptul de proprietate asupra unui bun este mai pu in clar, cu atât cre te posibilitatea ca acel bun să fieț ș
utilizat în mod ineficient, deci bunul respectiv determină e;ternalită i negative.ț
(tabilirea drepturilor de proprietate pentru toate beneficiile unui bun dă proprietarilor dreptulasupra utilizării cum cred ei de cuviin ă. >reptul de proprietate conferă proprietarului bunului iț ș
răspunderea de a suporta daunele aduse de bunul respectiv altor oameni
(tabilirea unor drepturi de proprietate cât mai precise elimină cauzele e;ternalită ilorț
negative, respectiv erori ale pie ei. +n consecin ă, pia a va func iona astfel încât beneficiileț ț ț ț
i costurile sociale să fie cât mai apropiate de beneficiile i costurile individuale.ș ș
+n condi iile în care nu a avut loc tranzac ia care să asigure transferul dreptului de a utilizaț ț
resursa, o stabilire clară a drepturilor de proprietate face ca utilizarea resursei să nu maiaibe loc în defavoare proprietarului dar în beneficiul utilizatorului.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
Face ca pia a să func ioneze mai bine. 'stfel, pe pia ă vor fi mai mul i participan i iarț ț ț ț ț
cererea i oferta răspund mai bine nevoilor sociale.ș
9osturile tranzac ionale se referă la ob inerea informa iilor despre pre , concuren ă,ț ț ț ț ț
conunctură. 'ceste informa ii devin tot mai scumpe de i de foarte multe ori se consideră căț ș
mărimea acestor costuri este negliabilă %neadevărată&. +n acest scop se aduc reglementări pentru a specifica clar func ionarea pie ei sau pentru ca, costurile legate de informa ii să fieț ț ț
suportate de to i participan ii în mod egal.ț ț
c3. Gtilizarea ta0elor şi susidiilor
'plicând ta;e în cazul e;ternalită ilor negative i subsidii pentru cazul e;ternalită ilor seț ș ț
poate contribui la corectarea erorilor pie ei.ț
+n cazul e;ternalită ilor negative %de e;emplu produc ia poluantă& costul marginal socialț ț
%9ms& este superior costului marginal individual %9mi& . *eneficiul marginal social %*ms&este egal cu beneficiul marginal individual %*mi&.
?'FI9
Introducând ta;ele se realizează egalitatea 9msO9mi %9mi creste la nivelul 9ms&, iar
produc, iar productia scade de la 64 la 67.
+n cazul e;ternalită ilor pozitive *eneficiul marginal social %*ms& beneficiului marginalț
individual %*mi&, iar 9ms 9mi. 1rin acordare de subsidii se realizează egalitatea dintre*ms i *mi %*mi cre te la nivelul *ms&, iar produc ia cre te de la 6ș ș ț ș 4 la 67.
?eglementările impuse de guvern pot să contribuie la eliminarea erorilor pie ei. Gn cazț
întâlnit este pia a finaciară.1e pia a finaciară băncile i intermediarii colectează economiileț ț ș
popula iei i le orientează spre investi ii pentru firme sau pentru a acoperii datoriile publice.ț ș ț
'cest proces poate fi afectat de crize economice. 1entru a protea popula ia de la efecteleț
crizei, guvernul poate limita diversitatea i amploarea opera iunilor efectuate de bănci iș ț ș
intermediari.
?eglementările %dereglementările& guvernului sunt folosite la0 privatizare, controlul pre urilor, politici industriale care stimulează unele ramuri i sectoare.ț ș
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
?.,trategia politicilor orientate către o)ertă şi creştere economică
1olitica orientată spre ofertă are ca ipoteză faptul că prin stimularea cre teriiș
produc iei poten iale, după o perioadă lungă de timp va ce te i oferta agregată.ț ț ș ș
'ceastă concep ie consideră că factorii care influen ează oferta de bunuri sunt iț ț ș
factori determinan i ai cre terii economice. 'ceastă ipoteză este acceptabilă dacă seț ș
ia în considerare perioade de timp intermediare i lungi.ș
(trategia politicilor orientate către ofertă se bazează pe afirma iile de mai os.ț
7&. re terea #roduc iei #e termen mediuș ț i lung este determinatăș de o"ertaagregată #rin intermediul ratelor de cre tere ale o"ertei de "actori de #roduc ieș ț
%muncă i ca#ital' i ratei #rogresului tehnic.ș ș
1entru această afirmaţie, pe termen lung, producţia este determinată de ofertaagregată. 1e termen scurt, creşterea producţiei este determinată de maorarea cereriiagregate. (e recomandă ca maorarea cererii agregate să evite deflaţia %scăderea preţurilor&. +n acest fel, deplasările liniei cererii agregate %9'& nu trebuie să fie maimari ca deplasările liniei ofertei agregate %'&. cre tere e;ageratăș a cereriiagregate are efecte infla ioniste mari reducând economiile i investi iile. (eț ș ț
recomandă ca prin sistemul de ta;e i impozite să se descuraeze consumul dinș
cererea agregată ori de cîte ori se manifestă tendin a ca cererea agregată săț
depă ească ofeta agregată.ș
?'FI9
+n concluzie, prin cre terea cererii agregate se evită defla ia %scăderea pre urilor&.ș ț ț
9re terea cererii agregate trebuie să nu fie e;agerată pentru a se evita maorareaș
pre urilor. 1onderarea maorării cererii agregate este realizată cu sistemul de ta;e iț ș
3&. 4ata cre terii o"ertei de muncăș este determinată de D
"actorii demogra"ici %#e termen lung' !
schimbările $n rata reală a salariului net.
A&. 4eglementările guvernamentale e(cesive $n domeniul #roductiv descurajează "ormarea ca#italului& "a#t care reduce rata cre terii #roductivită ii muncii i rataș ț ș