curs 1 drept procesual civil-ct
CURS I
EXAMEN:1 subiect de teorie: tratarea exhaustiva a problematicii
respective; poate fi o comparatie.10 intrebari GRILA cu 1,2,3,4 sau
niciuna variante corecte din care e posibila oricare varianta (nu
se punteaza partial).1 SPETABIBLIOGRAFIE: V.M.Ciobanu+Traian
Briciu+Claudiu Dinu. Ed. National; Codul comentat coordonat de
Ciobanu (U.J.) e doar primul volum deocamdata; Tratatul Tabarca in
2 volume (U.J.); Codul comentat sub coordonarea prof. Boroi
(Hamangiu); Codul comentat de DeleanuForma, Materia si Metoda
Procesului CivilForma procesului civil: Procesul incepe prin
sesizarea instantei, continua cu dezbaterile si se finalizeaza prin
hotarare.Sesizarea: Proc. Civil NU incepe ex oficiu, fiind
manifestarea unor interese de regula private. Ca regula, nu vom
avea pronuntari, investiri din oficiu. Sunt situatii exceptionale
cand instanta se investeste din oficiu, insa valorile de acolo nu
sunt tipice pentru procesul Civil. Exp. de exceptii: Art. 165 avem
o dispoz prin care se arata ca cereera de punere sub interdictie se
poate face de catre instanta din oficiu. -art. 918 (divort):
instanta se va pronunta chiar daca partile nu au cerut asupra
exercitarii autoritatii parintesti+contrib.parintilor etc. + asupra
numelui pe care sotii-l vor purta dupa divort. -Art. 17 CP Penala:
solutionarea civila a laturii civile atunci cand partea vatamata e
un minor fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate
restransa.Dezbaterile: cea mai ampla parte a procesului. Hotararea:
Actul final si care cuprinde 2 componente: a). o componenta care
are valoare unui comandament (0 obligatie pt parti) caracterizata
prin executio;b). o componenta de rationament logic = cognitio sau
CONSIDERENTELE.Materia procesului este compusa din CONFLICTUL
dintre parti, raportul litigios dedus judecatii. De fapt, toata
lumea este intr-un raport de contradictorialiate latenta. Atunci
cand devine acuta, intervine procesul.Metoda procesului Persoana
care vrea sa deduca judecatii o cauza, de regula, angajeaza un
avocat, iar avocatul face o prima incadrare a cauzei. Intampinarea=
actul prin care paratul isi exprima pozitia fata de pretentiile
reclamantului.1). Judecatorul, chiar daca trebuie sa afle adevarul,
este supus el insusi legii, asadar, pentru a ajunge la rezultatul
final, judecatorul se supune legii, iar nu propriei constiinte
(art.7 N.C.P.C.)2). Judecatorul NU se poate pronunta pe cale de
reglementare, adica judecatorul aplica legea la cazuri particulare;
el nu se poate substitui legiuitorului creand drept, intrucat s-ar
intampla un exces de putere (Art.5 alin. (4).) Textul are si
neajunsuri din moment ce fiecare judecator poate sa interpreteze
cum doreste legea=>o practica neunitara. Element de corectie a
practicii neunitare: -R.I.L. (I.C.C.J. stabileste care este
interpretarea corecta a unui text de lege, interpretare OBLIGATORIE
pentru celelalte instante; judecatorii de la I.C.C.J. ajunge un fel
de legiuitor. Insa, NU se creaza o lege, ci se interpreteaza o
lege; Legiuitorul poate modifica oricand un text de lege;)- Cand
exista o problema noua de o importanta deosebita si o instanta care
se afla in ultimo grad, aceasta poate sesiza ICCJ pentru dezlegarea
problemei de drept noi sau dificile. Dupa dezlegarea problemei date
de ICCJ, instant de fond solutioneaza cauza in conformitate cu
interpretarea data.3). Situatia in care legea da posibilitatea
judecatorului sa aiba o apreciere suverana asupra unor elemente.
Exemple: a). Stramutarea unei cause; aceasta hotarare nu se
motiveaza=>un drept suveran de apreciere; b). La recurs art.
498c). Ordonanta presedintiala: aici judecatorul motiveaza.PROCESUL
: Este o activitate infaptuita de instante, parti, si angajatii
instantei(exp. grefieri) in vederea infaptuirii justitiei de catre
instante pentru apararea drepturile si intereselor legitime ale
persoanelor fie in vederea pronuntatii unor hotarari judecatoresti,
fie pentru executarea unor hotarari sau ALTOR TITLURI. 1) Justitia
se infaptuieste de catre instante;2) Justitia inseamna si
realizarea unor interese legitime, iar nu numai drepturi;3)
Procesul are 2 parti: partea de judecata si partea de executare.4)
Notiunea de proces nu se refera numai la ce se intampla in
instant.Uneori e posibil sa existe numai una dintre aceste faze, de
exemplu cand una dintre parti executa de buna voie obligatia
sa=>nu mai ai nevoie de faza de executare.Faza judecatii are mai
multe etape:1. Faza scrisa: Cererea de chemare in judecata+
inampinarea;2. Etapa cercetarii;3. Faza de dezbatere a procesului:
partile pun concluzii finale;4. Faza deliberarii: instanta adopta
Solutia dupa care o pronunta;5. Faza cailor de atac.IZVOARELE
PROCEDURII CIVILE SI NORMELE DE PROCEDURAIzvoare: Tratate si
Conventii internationale la care Romania este parte (C.E.D.O. art.
6 par.1); Regulamentul 1215/2012; se aplica atunci cand avem
element de extraneitate. Codul de procedura civila: Spre deosebire
de VCPC, NCPC este mai amplu, el preluand foarte mult din doctrina.
Structura nu difera mult pastrand traditia procesuala, fiind
inspirat, in principal, din regulile procedurale elvetiene. Are 7
carti. Domeniul de aplicare al CPP: Art. 2 = Aplicare generala,
adica este dreptul comun. NU exista procedura contencioasa sau
contraventionala, ci acestea sunt derogari de la procedura civila.
CPP se aplica si in materie penala atunci cand regulile procedurii
penale lasa nereglementata o situatie. Alte legi: c.a.;
contaventii; legea dialogului social; l.s. 31/1990; etc.Raportul
dintre normele procesuale: Specialia generalibus derogant;
Generalia specialibus non derogant; O norma speciala anterioara nu
poate fi abrogata printr-o norma generala ulterioara DECAT daca se
prevede in mod expres!! Exp. Art. 83 lit. k). din legea 76/2013
(L.P.A.)Exista 3 categorii de norme: A. De organizare
judecatoreasca: stabilesc organizarea sistemului judiciar in
ansamblu, precum si compunerea si constituirea completelor de
judecata; CPP + legea 304/2004 + legea 303/2004;B. De competenta:
stabilesc atributiile instantelor in raport cu alte organe ale
statului sau intre ele (de grad diferit sau de acelasi grad, dar
teritorial distribuite diferit). C. De procedura propriu-zise:
stabilesc regulile de judecata, formele actelor si termenele in
care actele pot fi facute. Importanta clasificarii: caracterul
reglementar al procedurii civile=> regula e ca normele sunt
IMPERATIVE, desi guverneaza raporturi private.Exista si norme
dispozitive, insa cuvantul dispozitiv nu le reprezinta cel mai
bine, intrucat dispozitivul presupune ca partile pot deroga in
avans. In procedura se manifesta prin imposibilitatea invocarii
incalcarii ei => SI NORMA DISPOZITIVA E OBLIGATORIE, DAR
INCALCAREA EI NU POATE FI INVOCATA DE ORICINE SI ORICAND.Normele de
organizare sunt, in genere, DE ORDINE PUBLICA. Avem si de ordine
privata totusi. Norme de incompatibilitate absoluta si de
incompatibilitate relative. Normele de competenta: GENERALA:
Imperative; MATERIALA: Imperative; TERITORIALA: Regula este
caracterul relativ (dispozitiv) => numai cand legea prevede au
character de ordine publica.Normele de procedura propriu-zisa: De
ordine publica sau de ordine privata, in functie de interesul
ocrotit. Ordine publica exemple: termenele;Ordine privata exemple:
art. 256- conventiile asupra probei; art. 315;
Aplicarea IN TIMP a legiiPrima regula: Neretroactivitatea legii
noi. Treaba e complicata, intrucat procesul civil este o succesiune
de acte, iar nu un act singular. Potrivit NCPP: 1).Procesele in
curs de judecata precum si executarile silite incepute sub legea
veche, raman supuse legii vechi!!! (Potrivit VCPP regula era
aplicarea imediata a legii noi=> acelasi proces putea fi
guvernat de mai multe legi).2). Competenta: Procesele in curs la
data schimbarii competentei printr-o lege noua, vor fi judecate in
continuare de instantele legal-investite sub legea veche. Si in caz
de casare cu trimitere se aplica tot legea veche!3). In ambele
coduri: in cazul in care se desfiinteaza o instanta legal
investita, dosarele se trimit instantei competente potrivit legii
noi. (daca vine regionalizarea de exemplu))4). Hotararile sunt
supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea
sub care a inceput procesul.PROBELE : vorbim de admisibilitatea,
administrarea si puterea doveditoare a probei.
Admisibilitatea+Puterea doveditoare a probelor preconstituite si a
prezumtiilor legale: se aplica legea care era in vigoare la data
proceducerii sau savarsirii faptelor ce fac obiectul
probatiunii=> NU se aplica in cazul unui delict civil (delictul
civil nu are probe preconstituite). In cazul tuturor celorlalte
probe care nu sunt preconstituite sau nu sunt prezumtii legale, se
aplica regula de la inceputul procesului. De administrare: Se
aplica legea de la data SOLICITARII PROBEI- art. 26 alin. (2)
(derogare de la regula potrivit careia se aplica regula de la
inceputul procesului).
Termen optim si previzibil (criterii): complexitatea procesului,
dificultatea dezbaterii, atitudinea partilor, caile de atac ce se
pot exercita.Atitudinea partilor este un caz de neinculpare a
statului. Conditia termenului rezonabil este o obligatie DE
REZULTAT pentru stat, iar nu una de diligenta. Statul nu se poate
exonera de raspundere, invocand numarul mic de judecatori,
aglomerarea instantelor, etc. Termenul rezonabil mai este incalcat
si datorita nr.din ce in ce mai mare a persoanelor care apeleaza la
instanta. Termenul optim si previzibil: ne referim la faza de
judecata, faza de executare si, atunci cand exista proceduri
prealabile, si la procedurile prejudiciare, adica tot ce inseamna
rezolvarea problemei deduse judecatii.Termen previzibil: Sa stiu
cam cat va dura un proces (lucru imposibil in opinia prof.Briciu).
Vezi art.238 ncpc. Cererea introductiva cuprinde si probele.
Intampinarea cuprinde apararile, probele si exceptiile invocate de
parat=> judecatorul isi poate prefigura un plan al procesului,
putand aproxima cam cat va dura procesul.Alte aplicatii ale
princiului in discutie: perimarea (art. 416 ncpc); termenul in
cunostinta (art. ): daca ai fost la proces sau ai semna PERSONAL
citatia, se prezuma ca stii toate celelalte termene; contestatia
privind tergiversarea procesului: procedura total noua. Garanteaza
respectarea principiului termenului optim si previzibil. Art. 522
(Facand aceasta contestatie, ai acces direct la CJUE, nu mai
trebuie sa astepti terminarea procesului.)Instanta sa fie
independenta, impartiala si stabilita de lege Art.6
NCPCIndependenta este: FUNCTIONALA (instantele nu trebuie sa
apartina nici executivului si nici legislativului separatia
puterilor in stat - ). Chiar atunci cand executivul are atributii
de judecare, exista totusi posibilitatea de a te adresa justitiei
si PERSONALA (este vorba de statutul judecatorilor numirea,
avansarea, demiterea judecatorilor. La noi numirea judecatorilor se
face de catre presedinte, la propunerea CSM; Promovarea este
exclusiv in mana CSM; demiterea are loc numai pentru motive expres
prevazute de lege;) Impartialitatea este: OBIECTIVA (reprezinta
aparenta de impartialitate); rudenie, tutela, relatii de prietenie,
etc. Efectul este ca, daca vcpc avea niste cauze de
incompatibilitate strict prevazute de lege, ncpc a fost obligat ca,
dupa ce enumera 3 motive de recuzare la art.41, inca 12 la art.42,
sa zica alte elemente care. Recuzarea = mijlocul prin care partea
invoca incompatibilitatea; Abtinerea = judecatorul spune el singur
ca este incompatibil; SUBIECTIVA (forul interior al
judecatorului);Principiul legalitatii: Procesul se desfasoara
conform legii. Nu e prea complicat acest principiu. Judecatorul nu
judeca potrivit convingerilor lui, ci DUPA LEGE. Nu conteaza ca
legea e proasta, el este obligat sa o aplice; Nu judeca in echitate
(numai in arbitraj se poate); Judecatorul poate sa INTERPRETEZE
legea!!!...extrem de important; Legea este formulate la general,
iar judecatorul trebuie sa o aplice in cazuri
particulare.PRINCIPIUL CONTRADICTORIALITATIIEste reglementat in
art. 14 ncpc si presupune posibilitatea partilor de a dezbate orice
problema de drept sau de fapt pusa in discutie in cauza respectiva.
In primul rand instanta nu poate hotari decat dupa citarea sau
infatisarea partilor. Contradictorialitatea nu inseamna prezenta
neaparat a partilor, ci numai asigurarea posibilitatii partilor de
a se prezenta!. Exceptii (sub aspectul citarii): Procedura
necontencioasa (nu exista parat); Proceduri urgente (exista parat,
dar e urgent.); de exemplu ordonanta presedintiala; asigurarea unor
dovezi ce ar putea disparea; Sechestrul judiciar si poprirea
(apelul la astea e cu citare); Partile trebuie sa-si aca cunoscute
reciproc si in timp util (scrie in art.14): 1. Cand sustii o
pretentie, aparare sau proba, trebuie sa o prezinti instantei;
Sentinta nu se poate pronunta pe baza unor inscrisuri sau concluzii
depuse dupa inchiderea dezbaterii.2. De regula, pretentiile,
apararile si probele se anunta dinainte in cererea de chemare in
judecata, in intaminare sau in raspunsul la intampinare. Art.201.
In intampinare paratul trebuie sa arate exceptiile=> trebuie sa
anunte exceptiile in intampinare, ca sa nu ia prin susprindere pe
reclamant. Instanta va da un termen celeilalte parti un termen
pentru a-si pregati apararea. Obligatia de a expune corect si
complet, fara a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute;
Dreptul partilor de a discuta si argument orice chestiune de fapt
sau de drept invocate in cursul procesului de catre orice
participant la proces. PRINCIPIUL CARE VIZEAZA SI INSTANTA!!!, NU
DOAR PARTILE. Hotararea va fi supusa numai pe (art.1 alin.(6) );
PRINCIPIUL DREPTULUI LA APARAREIn sens material: crearea unu
complex de drepturi care asigura posibilitatea ca partea sa-si
apara interesele (dreptul de a fi citat, dreptul de a face cereri,
de a recuza judecatorii, de a participa la dezbateri); In gneral,
aceste garantii se gasesc in continutul dreptului la aparare.In
sens formal: posibilitatea de a avea un avocat sau consilier
juridic (pentru persoanele juridice).In civil, prezenta avocatului
reprezinta o optiune. Important: in faza recursului, prezenta
avocatului este OBLIGATORIE (cererea, intampinarea, sustinerea, nu
pot fi facute decat prin avocat sau consilier juridic art.13 ncpc+
art.83,84 ncpc.) De ce s-a recurs la aceasta solutie? Accesul la
justitie nu este absolut=> poate urmari ingradiri. In recurs nu
se mai apreciaza situatia de fapt!!! In recurs se discuta doar
drept. Recursul este o chestiune tehnica, impregnat de procedura.
Exista 2 exceptii:1. Art.13: Daca partea sau mandatarul acesteia
(sot sau ruda de gradul 2 cu partea=> NU orice mandatar) este
licentiat/a in drept. 2. Art. L.P.A.: Instantele sau parchetele pot
fi reprezentate de presedintele instantei, conducatorul
parchetului.Ce se intampla daca partea nu are bani sa angajeze un
avocat? Se pote numi un avocat din oficiu (OUG 51/2008 ajutorul
public judiciar). Pana se decide daca meriti sau nu ajutor public
jdiciar, se intrerupe termenul de recurs.Citarea prin publicitate:
cand reclamantul nu cunoaste domiciliul paratului si a intreprins
toate mijloacele pentru a-l afla. Daca nu se prezinta, instanta va
desemna un curator judiciar dintre avocatii desemnati de barou,
curator care va sustine argumentele favorabile partii lipsa.
PRINCIPIUL ROLULUI ACTIV AL JUDECATORULUIExista 2 tipuri de
proceduri: acuzatoriala (judecatorul nu se manifesta, tace si
asculta=> va da dreptate celui pe care il intelege) si
inchizitoriala (rolul activ al judecatorului care intervine in
dezbatere, ridica probleme noi pe care partile nu le-au invocat,
propune probe noi chiar daca partile se impotrivesc; ajuta partile
sa-si faca apararea). La noi e o combinatie=> judecatorul are un
rol activ ponderat pentru a nu deveni partinitor. Judecatorul
staruie pentru solutionarea amiabila a cauzei; Art.21, 27; Invita
partile sa participe la sedinta de informare privind avantajele
medierii; Chiar judecatorul poate informa partile cu privire la
avantajele medierii; La partaj si la divort se vorbeste mai mult
despre impacare. Daca nu reuseste sa-i impace, pune in discutia
partilor aspecte de fapt si de drept chiar daca nu sunt invocate de
parti. Poate administra probe nepropuse de parti sau chiar
impotriva vointei acestora; Nu poate administra din oficiu probe
nelegale (exp. sa administreze proba cu martori cand nu este
permisa.) DACA JUDECATORUL NU-SI EXERCITA ROLUL ACTIV, PARTILE NU
SE POT PLANGE IN CAILE DE ATAC=> ESTI LA CHEREMUL JUDECATORULUI.
Prostia cere mila, dar nu creeaza drepturi. Judecatorul poate sa
introduca in proces parti pe care reclamantul nu le-a indicat
(art.78 ncpc): in materie neconcioasa sau in materie contencioasa
(in acest ultim caz, numai daca legea prevede). Exp. art. 436 NCC.
Si unde nu exista o prevedere expresa a legii cum ca o anumita
parte trebuie sa figureze in process, dar, fata de natura
raportului, participarea ei ar fi necesara, judele poate sa puna in
discutia partilor (nu-l introduce din oficiu) introducerea cuiva in
proces (exp. partaj judiciar: judecatorul fie respinge cererea, fie
atrage atentia reclamantului si paratilor ca trebuie introdusi in
proces toti coproprietarii, dar partile il introduce pe tert in
proces, nu judele). Judecatorul poate da o calificare corecta
actelor juridice (ii zici apel si de fapt e recurs). Judele nu
poate schimba denumire sau temeiul juridic impotriva vointei
partilor. Rolul active al judelui nu poate sa depaseasca limitele
investirii!=> Judele se pronunta, in toate cazurile, numai cu
privire la ce I s-a cerut=> JUDECATORUL NU POATE SCHIMBA
OBIECTUL, acesta este stabilit de reclamant (plus petita- dai mai
mult- sau extra petita dai altceva decat s-a cerut-).
PRINCIPIUL DISPONIBILITATIIProcesul civil este o afacere
privata=> de inceputul, mersul si sfarsitul lui se ocupa
partile.1. Instanta nu se investeste din oficiu (exceptii:
procurorul art.92 - ; punerea sub interdictie; numirea tutorelui;
organizatii de protectia consumatorului da in judecata producatorul
de exemplu- )2. Obiectul procesului e fixat numai de parti, prin
cererile pe care le formuleaza : judele nu poate da mai mult decat
s-a cerut sau altceva decat s-a cerut. A admite in parte nu e tot
una cu minus petita (derogare: art.918 alin.2 si 3 in material
divortului). 3. Partile pot dispune si de soarta procesului
(renuntarea la proces, achiesarea la pretentiile reclamantului,
transactionarea etc. Instanta nu se poate opune)4. Partea solicita
punerea in executare=> nu instanta o pune in executare;5.
Procurorul poate ataca orice hotarare si poate cere din oficiu
punerea in executare in caz de pasivitate a tutorelui sau
curatorului.
Curs 3Aciunea civilaDefinitie:In NCPC: Art 29: ansamblul
mijloacelor procesuale prevazute de lege pt protectia dreptului
subiectiv sau a unei situatii juridice, precum si pentru asigurarea
apararii partilor in proces. Diferita de CCJ; Diferita si de
dreptul subiectiv pentru ca ea e reglementata in vederea apararii
drepturilor subiective;Mijloacele procesuale: Dr de a formula CCJ;
Dr de a fi citat in proces; Dr de a pune concluzii; De a recuza; De
a ataca hotararea; De a pune in executare hotararea;Aciunea pare a
fi preexistenta CCJ. Ea nu apare odata cu CCJ. CCJ pune in miscare
aciunea civila.Raportul dintre dr subiectiv si dr la aciune:
Dreptul subiectiv este compus din: Elementul ce d dreptul
subiectului activ al raportului juridic de a avea o anumit conduit;
Elementul ce d dreptul subiectului activ sa pretinda o anumita
conduita din partea subiectului pasiv; Dreptul subiectului activ de
a recurge la aciune, atunci cnd subiectul pasiv nu are acea
conduita pe care sub activ ar dori sa o aiba, in mod indreptatit -
dr la aciuneRaportul dintre dr. subiectiv si dr. la aciune :
Briciu: Dreptul la aciune este o componenta a dreptului
subiectiv.Deleanu: Dreptul la aciune nu decurge din dreptul sub,
pentru c el ar decurge din constitutie, din dreptul de acces liber
la justitie. Nu ar fi o componenta a dr. subiectiv, ci ar fi in
exterior. Conform profesorului Briciu aceasta opinie nu este
corecta, pentru ca dr. accesului liber la justitie a aparut abia in
sec 20-21, fata de celalat care a aparut in sec 19.NCC : dr
material la aciune art. 2500 face distinctie intre dr. material si
dr. procesual la aciune. Dr. material la aciune este supus
prescriptiei. In realitate se prescrie doar dr. de a recurge la
forta coercitiv a statului pentru a obliga subiectul pasiv s aib
acea conduit pretins de subiectul activ; restul aspectelor nu sunt
supuse prescriptiei.Dreptul la aciune cuprinde mai multe drepturi,
cum ar fi cel de a sesiza instanta, de a recuza, de a ataca, de a
executa, etc...Desi am vorbit de drepturi subiective, n mod
exceptional, dr. la aciune protejeaza si unele situaii juridice, pe
care legiuitorul le-a tratat, dpdv subiectiv si procesual, ca
veritabile drepturi; Exp.: Posesia - aciunea posesorie - art 29.
Posesia intr la situaia juridic din art 29.Elementele actiunii:1.
Partile - e nevoie de cel putin 2 pri. Ele au denumirea de
reclamant i prt, dar, n funcie de calea procesual aleas, putem avea
i alte denumiri; Exp.: n apel (apelant vs. intimat); n recurs
(recurent vs. intimat); n contestaie (contestator vs. intimat); n
revizuire (revizuent vs. intimat).Cnd ne referim la pri, ne referim
la cei implicai n raportul juridic dedus judecii, la titularii
drepturilor , iar nu la reprezentanii lor din proces. Reprezentanii
stau n judecat, dar ei nu sunt pri.Sunt situaii excepionale n care
pri pot fi i tere persoane ce nu au legtur cu raportul juridic
dedus judecii. Aceasta se ntmpl cnd, n calitate de reclamant, apar
instituii, organe ale statului crora legea le recunoate calitate
procesual. De exemplu: Procurorul, care poate lua initiativa
introducerii unei actiuni in protejarea drepturilor minorilor sau a
celor pusi sub interdictie - procurorul aici este parte, la fel si
minorul, care va sta in proces prin reprezentant. Procurorul nu
acioneaz ca un reprezentant al minorului. In general, cnd legea
permite astfel de excepii de la regul, de obicei soarta aciunii
rmne n minile titularului.2. Obiectul actiunii - protectia
dreptului subiectiv dedus judecatii, care poate lua forma unei
comisiuni sau a unei abstentiuni - depinde ce i se cere. Obiectul
unor aciuni, in mod exceptional, poate fi si protectia unei
situatii juridice, de exemplu posesia.In raport cu mijloacele
procesuale folosite, obiectul poate cunoaste o anumita
particularizare, cum ar fi: in cazul CCJ - ob il reprezinta o
prestatie in general; daca vb, de calea de atac (apel sau recurs),
ob. apelului este desfiintarea hotrrii pronunate n prim instan; iar
al recursului, casarea hotararii.3. Cauza - scopul spre care se
indreapta aciunea, vointa celui care reclama precum si vointa celui
care se apara.Distinctie: ntre causa petendi ( a aciunii ) si causa
debendi (a cererii de chemare in judecata). Sunt fundamental
diferite. Causa debendi reprezint temeiul juridic al cererii.
Confuzia celor 2 poate fi fatal dpdv procesual. De exp.,
autoritatea de lucru judecat solicit identitate de cauz. Care cauz?
Petendi sau debendi? Ne referim la temeiul juridic, adic cauza CCJ
adic causa debendi. Causa petendi poate fi comun n mai multe CCJ:
De exp., pentru protecia dreptului de proprietate, poti formula o
aciune in revendicare, dar poti introduce i o aciune mixt, in care
solicii s i se predea bunul pe care l-ai cumprat n baza unui
contract, i se introduce i pe baza dreptului de proprietate si pe
obligaia din contract. Sau aciune personal, unde pentru acelai scop
avem mai multe cereri; Exp: act in rezoluiune sau aciunea n
anulare, temeiurile difera dar scopul este acelasi. De aceea se
rezum exclusiv la temeiul de drept pentru care s-a fcut CCJ.Exp.
Aciune in nulitate, poate fi i pentru dol i pentru violen,
etc.Autoritatea de lucru judecat vizeaz imutabilitatea situatiei
judiciare. Deci ne intereseaza causa debendi.Ea trebuie sa fie:
Reala Licita MoralaInclcarea caracterului real al aciunii poate
conduce la abuz de drept. Exp.: Se declanseaza o aciune, iar CCJ,
ca forma, ntrunete condiiile, ns scopul demersului nu este real, el
urmrind icanarea, blocarea unei persoane de a i exercita propriul
drept. Exp.: Formulez cerere de revendicare pentru a bloca
CF.Exemplu: A promite lui B ca i va vinde un bun. Nu i vinde, dar i
promite lui C acelai lucru. B l d n judecat pe A, pentru a obine o
hotrre ce va ine loc de contract de vnzare. C l d i el n judecat pe
A, solicitand acelasi lucru. A formuleaz aprri doar mpotriva lui B,
iar n cazul lui C achieseaz.A acioneaz de aceast manier pentru a
prejudicia dreptul unui ter, nu pentru a-i proteja drepturile
sale.Condiiile de exercitare a actiunii civilen vcpc nu erau
prevzute, dar in ncpc sunt prevazute in art. 32 ncpc:1. Sa
formuleze o pretentie - ( afirmarea unui drept).2. Sa existe un
interes3. Sa existe calitate procesuala4. Sa existe capacitate
procesuala1. Afirmarea unui drept doctrina, cnd vorbete de
afirmarea unui drept, se refer la aspectul general. Excluzand
micile exceptii, in timp ce legiuitorul este mai prudent asa ca
spune afirmarea unei pretentii ( intrucat se refera si la situaii
juridice, nu doar la drepturi).Nici legiuitorul i nici doctrinarii
nu vorbesc de caracterul ntemeiat al preteniei sau dreptului.
Condiia de exerciiu nu nseamn existena sau inexistena dreptului, ci
numai afirmarea acestora. Condiia de exerciiu se verific n avans.
Dac exist sau nu dreptul, acest lucru se verifica la final, dupa ce
se dezbate fondul.In doctrin, se reine c dreptul trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii: Sa fie recunoscut sau ocrotit de
lege; S fie execitat n limitele sale interne i externe - dr trebuie
s imbrace anumite forme juridice; exp.: trebuie formulat n termen,
pentru c, altfel, intervine decderea i nu mai are protectie
juridica. n limitele interne - scopul - ex cauza fals; S fie
exercitat cu buna credin; S fie actual. Actualitatea dreptului
vizeaza situaia n care dreptul este supus unui termen sau unei
condiii. n aceste ipoteze aciunea va fi respinsa ca prematur. Se
refera DOAR la condiia suspensiv. Aciunea va putea fi formulat cnd
condiia se va ndeplini i termenul la fel.Excepii : cnd se
recunoaste dreptul desi nu este actual: Cererea pt. predarea unui
bun la mplinirea termenului contractual poate fi facut chiar nainte
de mplinirea acestui termen. Exp.: Contr de locaiune , cnd nu este
titlu executoriu. Oricum efectul de evacuare nu se va produce
nainte de expirarea termenului, atunci procesul poate curge pe
durata pentru care contractul a fost ncheiat, iar cnd expir,
solicit locatarului s predea bunul, iar, dac acesta din urm nu
vrea, locatorul vine cu hotrrea judectoreasc i cere executarea. -
art 34 NCPC. Obligatia de intretinere sau o alta prestatie
periodica. Aciunea pooate fi facuta chiar inainte sa fie scadenta,
dar executarea poate fi facuta numai la scadenta. Explicatie:
pensia alimentara, este scadenta lunar, ar insemna ca reclamantul
sa introduca o aciune in fiecare luna pt a cere executarea. Asa
face una singura, iar executarea se face la termen. Si alte cereri
pentru executarea la termen a altor obligatii, ori de cate ori se
va constata ca acestea pot prentmpina o paguba nsemnat pe care
reclamantul ar incerca-o dac ar atepta mplinirea termenului. Este
lasat la aprecierea judecatorului.2. Interesul - Folosul practic al
demersului judiciar. Punerea in micare a aciunii civile nu trebuie
facut pentru simple orgolii, principii. Folosul practic poate fi
material sau moral. Exp.: Divorul; nu este vorba de un interes
pecuniar, n principiu este unul moral, de exemplu aciunea
paternitatii.Interesul este o condiie i pentru exerciiul oricrui
element al aciunii. i cnd se invoc probe, se formuleaz ci de atac
etc... exist interes. Exp. Dac partea adversa nu a fost citat la un
termen, dar la termen urmtor vine, fr sa invoce=> adversarul nu
are interesul s invoce absena prii necitate. Interesul nu e nici
legitim nici personal. Partea advers a fost prejudiciat, nu el.
Exp.(2). Prile care atac hotrrea pentru c nu au fost citai alii;
doar pentru c nu au ctigat cer desfiinarea hotrrii. Exp.(3)
Procesomanii. Ctig procesul, dar atac hotrrea pentru c nu a fost
citat=> I se va respinge calea de atac ca fiind lipsita de
interes.Caracteristici: Condiiile de exercitare ale aciunii civile
sunt legale, conform art 33 ncpc.Caracteristicile interesului:
Determinat - Trebuie s fie bine conturat la un caz concret, si nu
un interes general. Legitim - trebuie sa fie recunoscut de lege.
Personal - ex. Daca soliciti o proba ce devine inutila, nu mai e
interes personal.Sunt uneori apreciate ca fiind excepii de la
caracterul personal al interesului: aciunea oblica - este o
aparenta exceptie, ntruct creditorul are interesul mediat, acest
interes exista in realitate; actiunile colective (de exemplu anpc:
interesul este al consumatorului in concret; alt exemplu: aciunea
sindicatului pentru protecia drepturilor membrilor sindicatului se
permite, chiar dac interesul este al membrilor de fapt, nu al
sindicatului=> este o exceptie partiala, pentru ca sindicatul
asta face, protejeaza drepturile membrilor si). Alt exemplu:
procurorul, care nu are un interes personal, ci este vorba despre
interesul minorului, etc... Nscut i Actual: Actualitatea
interesului merge n genere cu actualitatea dreptului, dar sunt
situaii n care legea permite exercitarea de aciuni, considernd c
dreptul nu este actual ns interesul este. Exp: Art. 952 alin 3 ncpc
- sechestrul asigurator instanta poate incuviinta sechestrul
asigurator chiar si cnd creanta nu este exigibil, n condiiile
prevzute de articol.Art 359 asigurarea probelor - nu avem proces,
pentru c dreptul nu este nc actual, dar se contureaz ca am putea
avea. De exemplu (1): avem o persoan cu o boala incurabil ce
trebuie audiat - am interes actual, pentru c, atunci cnd voi aciona
n instan, cel mai probabil ea nu va mai fi. Exp. (2): o construcie
ce se va modifica, sau demola, si nu mai pot face expertiza pe care
o pot face acum.Art 2312 ncc - fidejusorul nu are nc drept de
regres pentru c nc nu a pltit, ns el, fiind urmrit pentru plat, are
interes.nLipsa interesului sau a unei conditii a interesului
determina respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana far
interes. Este de ordine publica, dar hotrrea nu e purttoare de
Autoritate de Lucru Judecat.3. Calitatea procesual (legitimatio ad
causam)Este identitatea dintre partile procesului si subiectele
raportului juridic dedus judecatii, adic: identitatea reclamantului
cu subiectul activ, i identitatea prtului cu subiectul pasiv al
procesului.Transpune n plan procesual realitatea din dreptul
substantial.Art 36 definitia.Exemplu: divor; aciunea n tgada
paternitii - legea spune clar care sunt prtile, cine are calitate
procesual activ i pasiv.In cazul aciunilor reale, calitatea
procesual activ o are titularul dreptului, n schimb, calitatea
procesual pasiv, o poate avea orice persoan care aduce atingere
dreptului subiectului activ. Exp.: Uzucapiunea - cea mai grea
ipotez.Exceptii : Organizaiile sindicale; Asociaiile pentru
protecia consumatorului; Ong-uri cu scopul proteciei drepturilor
omului sau a unui interes legitim in combaterea discriminarii - dac
discriminarea aduce atingere unei comuniti sau unui grup de
persoane (Legea pentru combaterea discriminarii). Procurorul art.
92 ncpc, 245 alin.1 litera c1 CPP pentru desfiinarea unui act in
legtur cu care aciunea de fals nu a mai putut fi pus in miscare,
din cauza morii autorului, prescripiei etc, dar actul este totui
fals. Acioneaz indiferent de persoanele din cauz, nu neaprat
minori, disprui sau interzii.Cnd vorbim de calitatea procesual, nu
vorbim de existena sau inexistena dreptului subiectiv dedus
judecii, ci vorbim exclusiv de modul n care prezint reclamantul
lucrurile. Dac reclamantul chiar are dreptul subiectiv, se va
stabili n fond. Exemplu: la aciunea n anulare, reclamanul invoc
nulitatea absolut a contractului; acest reclamant era un tert fa de
contract care demonstra c are interes, ns aprarea prilor din
contract era c el (terul) nu invoc n mod corect nulitatea absolut,
ntruct, n realitate, este vorba de nulitatea relativ a
contractului. Calitatea se verific n raport cu ceea ce cere
reclamantul. Aa c degeaba prtul dorea respingerea aciunii ca
introdus de o persoan lipsit de interes. Dac la sfrit, dup
analizarea fondului, se constat c era vorba de nulitatea relativ a
contractului, atunci aciunea se respinge ca nefondat.Proba calitii
revine reclamantului=> Reclamantul dovedete i calitatea sa activ
i calitatea pasiva prtului.Transmiterea calitii
procesualeTransmiterea calitii procesuale poate opera att pe linie
activ, ct i pasiv.Poate avea loc pe cale legal (prin succesiune,
sau prin reorganizarea persoanei juridice).Dac intervine o
transmitere a calitii procesuale pe cale de succesiune, atunci n
proces, va figura partea care mostenete pe cel care se afla n
proces, adic pe de cuius (este vorba despre succesorul universal
sau cu titlu universal al de cuiusu-lui). Cauza se suspend pn la
introducerea n cauz a motenitorilor legali (universali sau cu titlu
universal).Poate avea loc i pe cale convenional : cesiune, donatie,
preluare de datorie, etcSunt situaii n care calitatea procesual nu
poate fi transmis: Divorul - procesul nceteza. Dar avem o exceptie
prevzut de art. 925 ncpc, ns aceasta este o situaie sui generis, nu
chiar o transmitere de calitate, c doar motenitorii nu dobndesc
calitatea de soi.Condiii n care opereaz transmisiunea: procesul s
fi fost nceput de titularul dreptului!Ex. 1024 ncc: revocarea
donaiei pentru ingratitudine. Aciunea poate fi ndreptat doar
mpotriva donatarului. Dac donatarul moare dup introducerea aciunii,
aciunea poate fi continuat mpotriva motenitorilor.Cererea nu
poatefi introdus de mostenitorii donatorului, cu excepia cazului n
caredonatorul a decedat in termenul de 1 an si nu l a iertat pe
donatar. De asemenea se mai poate introduce actiunea in termen de 1
an de la data mortii donatorului daca acesta a decedat far sa
cunoasca cauza de revocare. Art. 1391 ncc -Repararea prej
nepatrimonial. Alin 2 3 , dac procesul este in curs, nu poate opera
transmiterea calitii. Alin 4 se exercita doar daca aciunea a fost
inceputa de defunct.Categ 3: se distinge intre termenul de
introducere a aciunii de catre titularul dreptului i cel al
introducerii de catre mostenitori.Art 39 ncpc - procedura de
transmitere a calit procesualeVcpc se referea doar la transmiterea
calit pt cauza de moarte, nu si pt restul ex. Vanzare, cesiune
etc.Art 39:In toate cazurile...1. Oblig cesionarului de a interveni
din proprie initiativa in cauza respectiva.2. Instanta poate pastra
in proces si instrainatorul dar si pe cel care a primit calitatea
procesuala prin transmitere. S-a ajuns la aceasta concluzie pt ca
pot exista conflicte intre cesionar si cedent.Alin 3 art 39 - hot
produce de drept efecte, si ii va fi opozabila succesorului. . Ex.
In cursul procesului se vinde bunul litigios. Hotrrea tot isi
produce efecte, mai rau chiar, ca suporti efectele fara sa fi
intervenit. Exceptie: dac a dobandit bunul cu buna credina si nu
poate fi evins. Ex a dobandit pe cale de CF, procesul nu a fost
notat in CF, a i nu avea de unde sa afle de proces. El are efectele
CF. E vina reclamantului, nu a lui. Sau exceptie 2: bunuri ce nu au
regim de publicitate, el nu avea de unde sa afle, atunci hotrrea nu
produce efecte impotriva lui.Daca lipseste calitatea procesuala se
invoca exceptia lipsei calitii procesuale - este de ordine
publica.Exceptia se soluioneaz inaintea fondului. Nu se mai
analizeaza daca exista sau nu dreptate in speta, atata timp cnd nu
este vb de titularii dr. In cazul actinilor reale, de multe ori se
confunda exceptia cu fondul. Exceptia se poate uni cu fondul si se
pronunta solutia la sf procesului. Pb calitatii se confunda cu
fondul.Respingerea cererii ca fiind formulata de o pers fara calit
proc activa, sau impotriva unei pers fara calit proc pasiva. Exista
Autoritate de lucru judecat doar pe pb calitatii procesuale, nu si
pe pb fondului. Ex. Nu acea calit de mostenitor, apoi gaseste
testamentul, nu exist autoritate de lucru judecat, poate introduce
o noua ccj pt ca nu exista identitate de cauza intre cele doua
cereri.Capacitatea procesuala (legitimatio ad processum)
Capacitatea de folosinta - Orice pers ce are folosinta dr civile
art 34 si urm din ncc, art 205 pt ps jdExceptie: Asociatiile,
societatile, alte entitati fara pers jdex. Soc civile, cabinete de
avocat, notari. Pot sta atat ca reclam cat si ca prte. Art 56 alin
2 ncpc? Tre sa fie constituite potrivit legii.Art 207 ncc? -
limitariSanctiunea : nulitatea absoluta. Capacitatea de
exercitiu-Minorii sub 14 ani si cei pusi sub interdictie nu au
capacitate de exercitiu - deci stau in proces prin reprezentant -
parintele, tutorele sau uneori curatorulCitarea se face prin
reprezentant in acest caz, dar indicndu se numele persoanei in
cauza.Minorii intre 14-18 au cap restransa. Vor fi asistati de
reprezentanti, si toate actele de procedura tre subscrise de
reprez. Pot fi citati la proces.Curatela judiciara art 58 ncpc
-intervine atunci cnd: e urgenta in judecata cauzei sau exista un
conflict de interese jurdice intre reprezentant si reprezentat sau
o pers juridica sau o entitate din cele fara pers jd nu are
reprezentant.In aceste ipoteze se numeste un curator. Acesta nu se
confunda cu cel din codul civil.Caracteristici curatela litis Se
numeste de instanta care judeca procesul si nu de autoritatea
tutelara Nu se numeste dintre pers apropiate persoanei in nevoie,
ci se desemneaza dintre avocaii desemnati de barou pt instanta
respectiva. Curatorul va reprezenta interesele persoanei aflate in
nevoie.Cine plateste curatorul?In tacerea legii, varianta 1 statul
cnform briciu nu are de ce, pt ca e vb de o pers privat! Care nu
are temporar reprezentant, varianta 2 de partea care are interes in
derularea procedurii, de principiu de reclamant. Dac minorul sau
pusul sub interdictie e reclamantt, atunci obligat la plata ar
trebui sa fie partea adversa, dar dac acesta nu plateste, atunci va
plati statul.Var 3 ceri reclam sa plateasca, dar reclam se
incadreaza in limitele ajutorului public judiciar.Oug
80/2013.Sanctiune : nulitatea relativa. Dac se invoca exceptia
instanta acorda un termen pt ca reprezentantul celui lipsit de cap
sau cu capacitate restransa sa confirme actul procesual facut de
cel lipsit de reprez. Daca nu confirma, at intervine nulitatea
relativa. Legea prevede ca poate fi invocata pe toata durata
procesului ( derogare ).Dac majorul invoca nulit relativa in apel,
dupa ce minorul castiga procesul, desi se apara singur, se respinge
ca lipsita de interes. Daca hot nu s-a pronuntat deja, atunci
poate, pt ca majorul nu stie cum se va soluie va avea procesul, si
ar putea ridica apoi in apel aceasta exceptie reprezentantul
minorului.Autorizarea intervine atunci cnd reprezentantul legal al
minorului sau pusului sub interdictie doreste sa faca acte de
dispozitie, ex tranzactie. Renuntare la drept, la judecata,
achiesare. Poate sa le faca dar este nevoie de autorizarea din
partea instantei de tutela. Lpa, art 229 pana se
infiinteaza...Conditiile de exercitiu - sanctionate cu nulitatea
absoluta, se judeca anterior dezbaterii pe fond, cu cateva exceptii
( cnd se uneste cu fondul,, si cnd e vb de capac de exercitiu -
nulit relativa in acest caz).
CURS 4Clasificarea actiunilor1. Dupa scopul urmarit de reclamant
Actiuni in realizare - majoritatea cazurilor din practicaArt 34
ncpc- act tip, reclamantul doreste sa I se recunoasca un drept, pt
ca ulterior sa oblige pe parat sa respecte dr respectiv.Ex. Act in
revendicare: solicit sa mi se recunoasca dr de propri, apoi sa il
oblig pe parat sa imi redobandesc bunulEx. Sa se rec ca nu sa-
executat prestatia, sa se desfiinteze actul si apoi intoarcerea
prestatiei2 componente recunoasterea dreptului si obl partii
adverse laDr invocat este preexistent, deci ele produc efecte
declarative de drepturi, nu constitutive. Actiuni in constatare
-Art 35 ncpc - constatarea existentei sau inexistentei unui drept.
Act prin care reclamantul solicita instantei sa constate numai
existenta sau inexistenta unui drept, fara insa a solicita si
obligarea paratului sa se conformeze dr respectiv prin a da a face
sau a nu face ceva.Art 111 vcpc -Ex. Act in constatarea dr de
proprietate asupra unui terenEx. Mai multi coproprietari nu se pun
de acord asupra cotelor, act in constatarea dr pe care le au din
mostenirea respectivaCaracteristici: Au ca obiect
existenta/inexsitenta unui drept, nu a unui fapt. Asigurarea
dovezilor - pt fapte Au caracter subsidiar fata de actiunile in
realizare.Act in constatarea dr de coproprietate. Dc copropr
solicita sa constate numai dr saLe dintr-un bun/ masa de bunuri,
unele instante au sp ca act in constatare este inadmisibila pt ca
el are la dispozitie o act in reslizarea, act de partaj. Pozitia
majoritara este aceea ca in acest caz este admisibila act in
constatare, pt ca desi exista o act in realizare, aceasta vizeaza
alte realitati juridice, iar coproprietarii nu pot fi obligati sa
si le schimbe in alte drepturi, desi dorinta lor este doar de a fi
constatate. Ex. Copropr inchiriaza un imobil si vor sa stie cum vor
imparti chiria, sau cheltuielile.Ex. Fosti soti, bunuri propr
comuna dar nu stiu cotele ( care se stabilesc in fct de
contributie). Interesul lor este sa isi determine cota.Ex. Un
debitor solicita sa se constate ca nu are o datorie fata de
creditorul lui. E inadmisibila act debitorului care solicita sa se
constate ca nu are nicio datorie fata de creditor datorita
caracterului nedeterminat al dreptului. Este admisibila act in
constatarea inexistentei unei anumite datorii, individual
determinate. O astfel de actiune este admisibila, cu precizarea ca
poate fi utilizata cat timp nu a inceput executarea acelei datorii.
Dc a inceput executarea, at debitorul poate opune apararile pe
calea contestatiei la executare.Art 35 ncpcNu tre sa existe alta
cale in afara de act in realizare. Nu sunt susceptibile de
executare silita. Nu se cere de la parat nimic, deci nu se cere
executarea silita. Se refera exclusiv la capatul principal de
cerere. Ex. Poate cere cheltuieli de judecata.Sunt actiuni ce
conduc la deschiderea unei proceduri contencioase, contradictorii.
Nu este o procedura amiabila!!! Au autuoritate de lucru
judecat.Sublasificare: Declaratorii - cele simple, prin care partea
solicita fie sa se constate existenta sau inexistenta unui drept.
Interogatorii - reclam solicita ch in jud a paratului pt a ii
solicita o anumita pozitie in legatura cu un drept, de ex.
Mostenitorii legali ch in jud pe cel care se pretinde legatar sa
exhibe sau nu testamentul. Provocatorii - cele prin care
reclamantul solicita ch in jud a unei persoane care pretinde
drepturi in legatura cu un drept al reclamantului, sa isi
dovedeasca dr respectiv, iar daca nu va reusi sa il dovedeasca se
considera ca paratul nu are dreptul respectiv. Ex. La Act in
revendicare Actiuni in constituire ( de drepturi) - in general in
mat dr nepatrimoniale.Instanta, prin hotarare, creaza o situatie
juridica noua, diferita de cea care a generat actiunea.Ex. La act
in interdictie, la inceput puteai face acte, la sfarsit esti
debil.Ex. La actiunea in stabilirea filiatiei, la divort etc.Ex.
Hot prin care se suplineste consimtamantul unei parti la incheierea
unui contract si se pronunta o hotrre care tine loc de contract de
vanzare cumparate. ( la inceput era doar o promisiune)Ex. Actiunea
in partajCa regula generala, intrucat vbm de dr nou create prin
hotararea judecatoreasca, aceste actiuni au efecte numai pentru
viitor, nu si pentru trecut.Exceptie: stabilirea filiatiei,
paternitatii - efecte ex tunc.Importanta clasificarii: act pot fi
respinse ca inadmisibile in practica!
Dupa natura dr dedus judecatii Actiuni personale- cand se apara
un dr de creanta Actiuni reale- se apara un dr real. Actiuni mixte
- atat un dr de creanta cat si un dr real. Ex. Cand se cere
executarea unui contr de vanzare, un contr ce transmite
proprietatea , iar cel care a dobandit-o are o dubla cauza, pe de o
parte se intemeiaza pe dr de proprietate, pe de alta parte se
intemeiaza pe contract, pt ca una din obligatiile vanzatorului este
sa i se predea bunul.Ex2. .cea prin care se solicita anularea sau
rezolutiunea unui act atunci cand se urmareste redobandirea un ef
retroactiv a dr de proprietate. - fictiune juridica.Importanta
clasificarii: in materie de competenta teritoriala. Cererile reale
imobiliare sunt de competenta instanteli locului situarii
imobilului.Cererile mixte imobiliare competenta alternativa atat
locul imobilului cat si domiciliul paratului.RIL- dac actiunea in
pronuntarea unei hotrri care tine loc de act de vanzare cump, daca
vanz nu isi indeplineste obligatia de a incheia actul , este o act
reala imobiliara sau personala imobiliara? Este o actiune personala
imobiliara. A dedus un drept de creanta.!!!!!!!! In materie de
prescriptie- act reala imprescriptibila, act personala are alte
termene - art... Ncc Plus alte termene pt executarea hot. In
materie de calitate procesuala- la act personale, calitatea
apartine celui obligat in rp jd dedus judecatii, in general o
persoana determinta, cea cu care am incheie contractul. In mat de
act reale, orice membru al societatii are posibila calit procesuala
pasiva, pt ca toti sunt obligati sa respecte dr de proprietate.
Plus la calit proc activa, se uneste cu fondul....( de completat
din cursul trecut)In raport cu calea aleasa pt apararea dreptului
Actiuni principale- cea prin care se declanseaza procesul, actiunea
introductiva. Actiuni aditionale- cea prin care se modifica
pretentiile anterioare Actiuni accesorii - cea a carei solutionare
depinde de solutia data in cererea principala. Pot fi cereri sau
capaete de cerere, nu intotdeauna avem cereri distincte. Ex.
Cererea privind anularea unui act - principala, restituirea
prestatiilor - accesorie. Ex. Rezolutiunea - principala,
redobandirea bunului - accesorie.ex. Divort - principala, nume -
accesorie Etc. Exista cereri ce nu pot fi facute pe cale separata,
ex. Cer anularea unui act, iar apoi. Pe cale separata cer
restituirea prestatiei. Ex. Divort + nume- 918 alin 3 => nu mai
poti cere separat, dupa divort pastrarea numelui. Ex. Anumite
cereri nu pot fi facute decat pe cale principala - act de stabilire
a paternitatii Actiuni incidentale - Cele facute in cursul unui
proces deja inceput. Ar putea fi veritabile cereri principale. Nu
depind de solutionarea unui alt proces. Singura diferenta -
momentul in care sunt introduse. Ex. Cererea reconventionala - cea
prin care paratul invoca pretentii proprii in contra reclamantului
- aceste pretentii pot fi formulate si pe cale separata. Ex.
Cererile de chemare in garantie, ex comitentul ch in jud de victima
cheama in garantie pe prepus. Ex. Cererea de interventie, prin care
un tert pretinde drepturi proprii in cadrul unui proces cu alte
parti.Importanta clasificarii: In materia competentei teritoriale
si materiale - Art 123 ncpc cererile accesorii, aditionale si
incidentale se judeca de instanta competenta sa judece cererea
principala. Vizeaza atat comp teritoriala cat si competenta
materiala. Ex. Reclamantul a investit cu o cerere de judecata
judecatoria pt ca avea o pretentie de pana in 200000 lei, daca
paratul face o cerere reconv prin care cere 300.000 lei competenta
ar fi la tribunal, dar pt ca face cererea recon in procesul de la
judecatorie, si aceasta cerere va fi judecata tot de judecatorie,
pt ca se aplica cu precadere regula din 123. In materia cailor de
atac - art 460 - unicitatea caii de atac, la alin 2 - dc prin
aceeasi hot au fost solutionate si cereri accesorii, hot e supusa
in intregul ei, caii de atac pt cererea principala.
...Participantii la procesul civil Instanta Partile Tertilor
participanti la proces Reprezentarii in proces ProcurorulInstanta
Notiunea se poate referi la:1. Institutie Ex. Cand vbm de
judecatorie, tribunal etc.2. Judecator Ex. Cand vbm de masuri
procesuale adoptate, de incompatibilitati3. Sistemul instantelor
judecatoresti ex. Cnd ni se spune ca avem drept de recurs in fata
instantelor judecatorestiCompunerea si constituirea
instantelorCompunerea instantei este o notiune juridica care se
refera la numarul si calitatea judecatorilor care formeaza
completul de judecata. In unele cazul in complet sunt si asistentii
judiciari, deci sensul de judecator de aici este mai larg.1.
Judecatorii respectivi sa fi fost desemnati in mod aleatoriu.
Acestia sa ramana aceiasi pe intreaga durata a procesului, in afara
de situatiile temeinice, ex. Moartea, pensionarea etc. Dc nu se
respecta - compunere nelegala.2. Nr de judecatori: at cand nu se
respecta - gresita compunere.La judecata de I instanta - un
judecator. Principiul judecatorului unic. Exceptie - litigii de
munca - un judecator insotit de doi asistenti judiciari, care au
vot consultativ doar, nu au drept de decizie.In apel - 2 judecatori
- compunere colegialaIn recurs - 3 judecatori -IICJ - judeca in
sectii in complete formate din 3 judecatori. Exista si 4 complete
de 5 judecatori cu competenta speciala prevazuta de lege :Ex. 2 in
penal, 2 in celelalte materii - jud recursuri impotriv hot
pronuntate in prima instanta de ICCJ, Sau hot disciplinare.Complet
special care judeca numai cererile privind pronuntarea unor
hotarari prealabile pt dezlegarea unor chestiuni de drept: ex. O
instanta investita. U solutionarea cauzei in ultima instanta,
gaseste o pb de drept de care depinde solutionarea in fond a
cauzei, o problema noua, poate sesiza ICCJ pt a pronunta o
dezlegare a chestiunii de drept, ulterior solutionand cauza in
sensul in care a rez ICCJ. Acest complet e format din 13
judecatori, dar prin lg 2, pana la 1 ian 2016 acest complet va fi
format numai din 9 judecatori. Aici solutia nu e inca definitiva,
iar solutia are impact in pricina respectiva.Mai exista si
completul de 25 de judecatori care solutioneaza RIL-urile. Acestea
sunt date de ICCJ at cand o pb de drept a fost dezlegata in mod
diferit in jurisprudenta instantelor, adica avem o practica
neunitara. Aici solutiile sunt definitive si efectele sunt doar pt
viitor nu in pricinile in cauza.Mai avem si sectii unite: care
judeca sesizarea CCR pt control prealabil promilgarii unei legi si
schimbarea jurisprudentei curtii. Judeca in prezenta a cel putin
2/3 din membri.Constituirea completului de judcata are in vedere nr
de judecatori, dar si alte persoane care nefiind judecatori,
neimplicandu se in actul de justitie fac parte din complet:
grefierul, magistratul asistent al ICCJ, procurorul at cand
participa la judecata.Asistentii judiciari - 1. Nu intra in
compunere, intra in constituire. In litigiile de munca dau totusi
un vot consultativ - de aceea ii introduce la compunere si nu la
constituire.Conform briciu procurorul nu prea ar avea ce cauta la
constituire in procesul civil. El e ori reclamant ori parat, nu are
ce cauta in constituirea instantei. Daca ar fi asa, at si avocatul
ar trebuie sa fie la constituire.Exista incidente:
Incompatibilitatea - o institutie care garanteaza pastrarea
impartialitstii instantei. Vizeaza in principal aspectele de
compunere a completelor, dar si aspecte legate de constituirea
completelor, mai putin in cazul de incompatibilitate strans legat
de pronuntarea unei hotarari, cand se aplica numai
judecatoruluiCazuri de incompatibilitate: Toate cazurile de
recuzare si abtinere si incompatibilitate din vcpc, acum sunt
cazuri de incompatibilitate. Recuzarea si abtinerea au ramas doar
mijloace procedurale prin care se invoca incompatibilitatile. 2
categorii: de ordine publica si de ordine privataDe ordine
publica:1. Ipoteza judecatorului care solutionand o cauza prin
hotarare sau pronuntandu se printr o hot interlocutorie ar fi pus
in situatia de a analiza aceeasi cauza in apel, recurs, contestatie
in anulare sau revizuire.2. Ipoteza judecatorului care, solutionand
cauza sau pronuntandu se prin hot interlocutorie ar fi pus in
situatia de a rejudeca aceeasi cauza ca urmare a casari cu
trimitere spre rejudecare. Solutia lui este infirmata, si ca urmare
a infirmarii cauza e trimisa spre rejudecare, si ajuge tot la el.
Prezumtia de afectare a impartialitatii Avem si componenta
subiectiva si obiectiva. Partile nu pot fi dispuse sa aprecieze ca
cel care a judecat o cauza si a dat o anumita solutie. prin
rejudecare va decide intr-ul alt sensIncheierea interlocutorie este
cea care rezolva nu in mod final procesul, dar prin care
judecatorul se pronunta adupra unor aspecte esentiale ale
procesului, si este tinut de deciziile luate in cadrul incheierii
interlocutorii pe care nu le mai poate schimba pe parcursul
procesului.Art 235 ncpc - Ex cand se pronunta asupra exceptiei de
prescriptie - judecatorul a decis ca acel dr nu e prescris - dar
este vb de o componenta importanta. Ex. Dc stabileste ca o parte
are calit procesuala. Ex. La procesele de partaj, cfrm ncpc, jud da
o incheiere de admitere in principiu prin care stabileste masa
partajabila, calitatea partilor, si drepturile lor ( cotele).Cfrm
Briciu: in cazul casarii cu trimitere, textul nu s-ar aplica at
cand judecatorul s-a pronuntat pe o exceptie, iar casarea cu
trimitere a fost facuta pt ca acea exceptie a fost dezlegata in mod
gresit. In acest caz judecatorul nostru nu s a prinuntat pe fond,
iar in casare nu poate relua disc pe exceptie pt ca ii este
interzis, iar fondul nu a fost antamat deloc. Dpdv scriptic el se
incadreaza pt ca a solutionat pricina si i s-a trimis pricina spre
rejudecare, dar lipseste: judeca pb pe care s-a pronuntat? Nu. Deci
daca nu i se mai supune spre judecare aceeasi pb ..atunci de ce mai
e incompatibil? Ex. El Spune ca e prescrisa actiunea si o respinge.
Instanta de recurs spune ca nu e prescrisa. Trimite spre rejudecare
sa judece fondul. El s-a pronuntat doar asupra pb prescriptie iar
fondul nu l-a judecat deloc. Prescriptia nu mai face obiectul
judecatii.3. Judecatorul care, fiind investit cu o pricina, a fost
martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar,
magistrat asistent, mediator in aceeasi cauza.Incompatibilitate
relativa: art 42 din ncpcClasificare:1. Rudenia - ex. Pct 3. Jud e
sot, ruda sau afin..cu avocatul.... Pct. 4.2. Interesul
judecatorului: direct sau indirect. Ex. Pct 2, pct 7, pct 12, pct
5?, pct 10.3. Vrajmasia - pct 64. Antepronuntarea - pct 1. Dc
judecatorul pune in disc partilor anumite probe sau sit de fapt sau
drept, nu se incadreaza aici.Art 42 alin 2 : oriune avem sot se
aplica si concubinului.Pe langa aceste 12 cazuri mai avem unul: at
cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu
privire la impartialitatea judecatorului pct 13.Curs 5PROCEDURA IN
CAZUL ABTINERII SI AL RECUZARIIArt. 54 ncpc zice ca dispozitiile se
aplica in mod corespunzator si altor participanti (procuror,
magistrat asistent, asistenti judiciari, grefierilor). In mod
corespunzator inseamna ca NU chiar toate cazurile de
incompatibilitate se aplica acestor categorii. Asadar: Cazurile de
la art.41 alin.1, 2 sunt NUMAI pentru judecator; De la 42, doar
pct. 1 e specific judecatorilor (antepronuntarea)=> procurorul,
chiar daca isi exprima opinia inainte, el nu se antepronunta.
Titularii cererii la recuzare sunt partile (prin parte se inteleg
chiar si tertii participanti la proces, si procurorul poate fi
uneori parte; NU intra in aceasta categorie martorii, expertii,
avocatii sau reprezentantii partilor; martorul, expertul,
traducatorul NU pot recuza judecatorul. Reprezentantul poate
formula o cerere de recuzare, dar in numele partii). Abtinerea este
un act individual al judelui, procurorului, grefierului (textul se
aplica si altora, in masura in care pozitia lor corespunde
cazurilor de incompatibilitate).In ce termen se fac recuzarea si
abtinere? Trebuie sa distingem:Incompatibilitati Absolute (Art.
41): Incompatibilitatea se poate invoca IN ORICE STARE A PRICINII.
Art. 45 poate fi putin confuz: Nu spune ca poate fi recuzat
oricand, ci ca nu poate participa la judecata chiar daca nu s-a
abtinut sau nu a fost recuzat. Recuzarea o poti face pana cand
judecatorul pronunta solutia si se deznvestete=> ai doar apel
sau recurs, dar nu cerere de recuzare dupa ce a pronuntat
hotararea. Daca mai esti in fata judelui, formulezi recuzarea; daca
el nu mai face parte din complet, formulezi cerere de anulare a
actelor anterioare (daca mai esti in fata acelei instante) sau apel
ori recurs.Incompatibilitati Relative (Art.42): Partea interesata
va putea formula cererea inaintea oricarei dezbateri. Ce inseamna
inaintea oricarei dezbateri? Raspuns: procesul civil e impartit in
2 faze: cercetarea judecatoreasca (se administreaza probele) si
dezbaterile pe fond (punerea concluziilor). Aici NU E VORBA DE
DEZBATERI PE FOND, ci inainte de orice dezbatere=> inainte chiar
si de cercetarea judecatoreasca. Cand discuti despre
admisibilitatea unei probe dezbati ceva, ceea ce inseamna ca: daca
stii ca persoana e incadrabila in unul dintre cele 13 cazuri,
inainte de a antama orice discutie in proces, trebuie sa ridici
problema recuzarii!!! ORICE DEZBATERE inseamna asadar inclusiv
inainte de cercetarea judecatoreasca, adica inainte de
administrarea probelor, inainte de a se lua cuvantul. Daca partea a
cunoscut motivul dupa inceperea dezbaterilor, va trebui sa invoce
motivul de indata ce motivul este cunoscut ( de indata inseamna
chiar sedinta in care a aparut motivul sau, daca apare intre
sedinte, la termenul proxim (imediat urmator)!. Adica sa nu lasi sa
se desfasoare alte acte de procedura intre momentul in care ai
aflat motivul de recuzare si cererea de recuzare in sine.
Judecatorul (eventual si ceilalti) poate face cererea de abtinere
oricand.Cererile de abtinere (abtinerea nu e un act unilateral ce
produce efecte automat, ci e o cerere care se solutioneaza) si de
recuzare trebuie solutionate.La Incompatibilitatile Absolute:
verificarea daca judecatorul este incompatibil nu e greu de facut.
Inainte de primul termen de judecata, grefierul verifica dosarul
si, daca un judecator e incompatibil, va intocmi un referat
corespunzator.La Incompatibilitatile Relative: trebuie de facut
dovada.FORMA : La recuzare, dar si la abtinere e fie in scris, fie
verbal in sedinta. Cand e in sedinta, cererea se va mentiona in
incheiere!!Ce se indica in cererea de recuzare? fiecare judecator
in parte (nu pot spune recuz completul cand e de la 2 in sus;
cererea prin care recuzi completul este o cerere informa); cazurile
de incompatibilitate; probele;Taxa judiciara de timbru e 100 de lei
pentru fiecare membru al completului.Este INADMISIBIL cererea de
recuzare care (cazuri in care, in mod constant, instantele
considerau ca cererile sunt facute in mod abuziv=> legiuitorul
n-a mai lasat la aprecierea instantei abuzul, ci l-a ridicat la
nivel legal, creand o inadmisibilitate legala):1. Cererea se refera
la alti judecatori decat cei din completul carora le-a fost
repartizata cauza. Partea, in vcpc, facea acest lucru pentru ca
cererea de recuzare trebuie judecata de alti judecatori=>
partea, pentru a amana judecarea, recuza toti judecatorii de la o
instanta, invocand acelasi caz de incompatibilitate pentru toti,
platea taxa de timbru (formal, totul era ok)=> dosarul se
trimitea la o instanta superioara si nu se mai putea judeca in ziua
respectiva=> partea obtinea efectul amanarii (caz clar de abuz
de drept). Acuma ii poti recuza numai pe cei care fac parte din
complet.2. Daca cererea se intemeiaza pe alte motive decat cele de
la art. 41 si art.42. In vcpc cazurile de recuzare erau strict
limitativ prevazute de lege=> existau situatii care nu se
incadrau strict in ele, dar care erau extrem de apropiate de cazul
lor. Azi, pct.13 permite si alte situatii decat cele 12, dar care
seamana cu ele=> e mult mai permisiv textul din ncpc. E o
prevedere mai mult istorica, intrucat pe art. 42 pct.13 se pot
incadra multe multe cazuri (relatii de prietenie, vecinatate,
judele e nasul unei parti/reprezentantului unei parti etc).3. Ai
recuzat un judecator pentru un anumit motiv; s-a respins cererea si
formulezi o noua cerere impotriva aceluasi judecator si cu acelasi
motiv. Cand cererea e inadmisibila=> poate fi respinsa chiar de
judecatorul recuzat!!!CINE JUDECA CEREREA DE RECUZARE SAU DE
ABTINERE?In primul rand, fiind o cerere incidentala, se judeca de
catre aceeasi instanta. In ce priveste compunerea completului,
regula e ca din acel complet NU pot face parte judecatorii recuzati
sau care s-au abtinut. Daca e un singur judecator=> cererea e
judecata de completul imediat urmartor. Daca e complet colegial, la
judecarea cererii raman in complet cei nerecuzati + judecatorul
care asigura permanenta completului.In al doilea rand, daca cererea
e inadmisibila, completul care judeca e cel nvestit s soluioneze
cererea de recuzare, inclusiv judecatorul recuzat. Nici macar nu se
analizeaza cererea, ea fiind inadmisibila.In al treilea rand, cand
nu se poate forma un complet de judecata la instanta sesizata, va
judeca instanta ierarhic superioara. E valabil la instantele mici,
mai ales pe perioada vacantei judecatoresti.PROCEDURA DE
JUDECATA:a) Cererea de recuzare + cea de abtinere se judeca in
camera de consiliu fara citarea partilor;b) Judecatorul poate fi
ascultat de complet, dar nu e obligatoriu. Si partile pot fi
ascultate, dar nu se prea intampla acest lucru. Daca asculta
partea=> ar trebui ascultat neaparat si judecatorul.c) Se
pronunta o incheiere IN SEDINTA PUBLICA (chiar daca judecarea are
loc in secret);d) Interogatoriul NU este admis ca proba. Ascultarea
judecatorului, nu inseamna interogatoriu;e) Daca s-a facut si
cerere de recuzare si de abtinere, se judeca mai intai cererea de
abtinere. Daca se admite cererea de abtinere=> cererea de
recuzare se respinge ca lipsita de obiect. Daca se respinge
abtinerea, se solutioneaza recuzarea (pentru ca partea sa aiba
posibilitatea de a o ataca in cazul in care se respinge. Ideea e
ca, atunci cand cererea de recuzare se respinge ca lipsita de
obiect, intrucat s-a admis o cerere de abtinere, solutia de
respingere a cererii de recuzare nu mai poate fi atacata).f) Daca
cererea e facuta cu rea-credinta=> amenda (se face venit la
stat) si despagubiri (le primeste partea daca le cere).SOLUTII
POSIBILE + EFECTE:1. Admiterea cererii de abtinere/recuzare=>a)
Conduce la indepartarea judecatorului din complet: daca ne aflam la
art. 42 pct.11 (sot sau ruda cu un alt membru al completului), NU
are loc indepartarea ambilor, ci numai a unuia.b) Cat priveste
actele de procedura facute pana la acel moment: prin ncheierea de
admitere a abtinerii sau recuzarii, se va stabili si in ce masura
se pastreaza actele de procedura efectuate pana la momentul
respectiv=> daca nu spune nimic, actele se considera
desfiintate. Daca recuzarea sau abtinerea e judecata de instanta
ierarhic superioara=> dosarul nu se mai trimite la aceeasi
instanta, ci va trimite cauza unei alte instante egale in grad cu
cea nvestit iniial, din circumscriptia instantei ierarhic
superiorare.REGIMUL JURIDIC AL INCHEIERII (caile de atac ce pot fi
exercitate):In cazul abtinerii, indiferent ca s-a admis sau
respins, incheierea nu este supusa niciunei cai de atact, intrucat
partea nu a reclamat nimic (doar judecatorul a formulat cererea de
abtinere). Daca se admite cererea de recuzare, nu e supusa niciunei
cai de atac (cel care a formulat cerere e multumit si nu are
interes sa o atace). Incheierea prin care s-a respins cererea de
recuzare poate fi atacata, dar nu de ndat. Art. 53 zice ca poate fi
atacata numai odata cu hotararea prin care s-a solutionat cauza,
adica la finalul procesului. Daca ns hotrrea este DEFINITIV, atunci
ncheierea se atac cu RECURS la instanta superioara, in termen de 5
zile de la comunicarea hotararii definitive pe fond.Calea de atac
impotriva incheierii: Daca vorbim de APEL si instanta de apel
constata ca cererea de recuzare a fost gresit respinsa=> ea va
reface actele de procedura ale primei instante si, daca este cazul,
va reface chiar si dovezile administrate=> NU se trimite cauza
spre rejudecare, insa instanta de apel va reface actele de
procedura si, eventual, va administra din nou probele. Aceasta
pentru ca instanta de apel este, ea insasi, instanta de FOND! IN
RECURS, daca se admite recursul, atunci cauza trebuie trimisa spre
rejudecare=> instanta de recurs va casa hotararea si o va
trimite spre rejudecare la instanta de apel sau la prima instanta
(in acest din urma caz cand nu exista apel, cum ar fi in contencios
administrativ). Ce se intampla cu procesul de fond cat timp se
solutioneaza abtinerea sau recuzarea?La abtinere: in cauza
respectiva NU se poate face niciun act de procedura!La recuzare: ea
NU DETERMIN SUSPENDAREA procesului=> procesul de solutionare a
cererii de recuzare se poate derula, n timp ce, n paralel, se judec
n continuare cauza ns nu se poate pronunta hotararea nainte de
soluionarea cererii de recuzare. Aceasta prevedere este NOU! n vcpc
zicea c, pn nu s-a soluionat recuzarea, procesul este suspendat de
drept. Aceasta solutie clasica si corecta a dat nastere unor
abuzuri. Judecatorul recuzat va putea administra probe, poate da
cuvantul partilor pe fond, dar va ramane in pronuntare. Daca
cererea de recuzare e ntemeiat, cauza se VA REPUNE PE ROL, iar noul
judecator intrat in complet va proceda la audierea partilor sau
chiar se vor reface toate actele de procedura (in functie de ce
scrie in incheiere).PARILEPoarta mai multe denumiri in functie de
pozitia lor procesuala. Clasic, denumirile sunt reclamant si parat
(in vechile legiuiri erau prigonitor si prigonit)). Mai exist i:
apelant vs. intimat; recurent vs. intimat; parat-reclamant (la
cerere reconventionala); contestator vs. intimat; n faza executarii
avem creditor vs. debitor. In practica putem avea litisconsortiu
procesual (coparticiparea procesuala, adica sunt mai multi
reclamanti sau mai mult parati).Coparticiparea procesuala:1.
Activa; pasiva; mixta;2. Subiectiva; Obiectiva (cand coparticiparea
decurge din stransa legatura a unor cereri. De obicei rezulta din
conexarea unor dosare).3. Facultativa si Obligatorie (cea mai
importanta). Facultativa e regula=> decurge din vointa unor
parti de a formula impreuna actiunea sau impotriva unor anumite
persoane. Sunt situatii, mai putine ca numar, in care
coparticiparea este obligatorie (la partaj trebuie sa figureze TOTI
coproprietarii, sub sanciunea nulitii absolute). Cand ceri anularea
unui act semnat de mai multe persoane sau ceri anularea absoluta a
unui act semnat de mai multe persoane=> i chemi n judecat pe toi
semnatarii. Dac nu ar exista coparticipare procesual obligatorie,
nu s-ar justifica existena instituiei introducerii forate n proces.
La raporturile de rudenie: copilul i prinii vor fi citai n toate
cauzele privind filiaia, chiar dac nu sunt pri etcRAPORTURILE
DINTRE COPARTICIPANTI: Principiul este independena procesual
prilor= > actele fcute de unii nici nu profita, dar nici nu
dauneaza celorlalti participanti. Daca sunt mai multi pri i numai
unul face apel, pentru ceilali soluia este definitiv. Dac unul
dintre pri invoc o excepie, numai el va luat cuvntul pe excepie.
Excepia, de la acest principiu al independeei procesuale a prilor,
este extinderea efectelor favorabile asupra celorlati: aceasta
extindere se produce numai cand e impusa de natura raportului
juridic. sau e impusa de o dispozitie legala=> efectele
favorabile ale unor acte de procedura, se vor EXTINDE si asupra
celorlalti.Exemple de excepii: - art. 634 NCC partajul ; - Art. 419
la perimare (moartea dosarului pentru o indelungata ramanere n
nelucrare); Dosarul nu poate s rmn n via pentru unele pri i pentru
altele s fie mort.- Daca avem debitori solidari i unul dintre ei
formuleaz apel i ctig, artnd c datoria nu exista=> efectele
hotararii se vor extinde si asupra celorlalti debitori nediligeni
care nu au formulat apel (caz cand rezulta din natura raportului
juridic).- Sunt multe cazuri in materie delictuala (Dar nu oricand,
ci, de exemplu, cand se demonstreaza lipsa legaturii de cauzalitate
intre fapta si prejudiciu. E clar c vor beneficia i ceilali pri de
aceast demonstaie) .OBSERVATII:a). NUMAI ACTELE FAVORABILE SE
EXTIND!!! Daca o parte face apel si pierde apelul si e obligat si
la cheltuieli de judecata, acestea din urma nu vor fi suportate si
de ceilalti care nu au facut apel.b). Cei care beneficiaza de
extinderea actelor de procedura si termenelor, vor continua sa fie
citati daca nu au termen in cunostinta.Una dintre cele mai
importante obligatii ale partilor este cea din art.10 ncpc. La art.
11 ncpc exista o reala obligatie a tertilor. La art. 12 zice de
buna-credin; contrariul bunei-credinte e abuzul de drept care
inseamna exercitiul unui drept recunoscut de lege, exercitat cu
respectarea formelor lui exterioare (deci se respecta art.10), dar
scopul este deturnat (partea urmareste un scop contrar legii, nu
scopul recunoscut de lege). Partea care savarseste abuz de drept
poate fi obligata la amenda sau la daune (materiale sau morale).
Alta sanctiune a actului abuziv este respingerea lui fara a fi
analizat in fond.
PARTICIPAREA TERILOR LA PROCESFormele de participare a tertilor
la proces sunt 2: voluntare (interventia voluntara) interventia
voluntara principal interventia voluntar accesorie si fortate (avem
4 cazuri de forate: 3 clasice si unul mai nou: chemarea in judecata
a altor persoane; chemarea in garantie; aratarea titularului
dreptului; introducerea in cauza, din oficiu, a altor persoane).
Cand vorbim de terti este vorba de persoane care isi disputa
drepturi sau interese, iar nu: martori, experti, traducatori etc
Acesti terti sunt de fapt parti, dar le zicem asa pentru a-i
deosebi de partile initiale. INTERVENTIA VOLUNTARA (principala si
accesorie)Interventia voluntara 1. Principala: atunci cand tertul
pretinde CHIAR dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de
acesta. Tertul intervine intr-un proces nceput de alte persoane.A
revendic un teren de la B i apare C care zice ca terenul este al
lui=> sa-l obligati pe B sa-mi lase mie, nu lui A, n deplina si
linistita proprietate terenul. Alt exp.: Intre A si B se desfasoara
un proces legat de predarea unor bunuri in baza unui contract de
vanzare, iar C intervine si solicita declararea nulitatii absolute
a ctr. dintre una dintre parti si el, care ar determina si
nulitatea ctr. dintre B si A (resoluto iure dantis, resolvitur ius
accipientis). Sau proces de partaj in care intervine un tert care
zice ca si el are drepturi asupra masei partajabile. Ultimele 2
exemple se refera la drepturi aflate in strns legatur cu dreptul
dedus judecii. (Prof. Mihaela Tbrc e de prere c terul nu ar putea
formula vreo pretenie, pe aceast cale a interveniei voluntare
principale, n legtur cu vreun drept pretins de prt printr-o
eventual cerere reconvenional-asta am citit in ncpc comentat-)2.
Accesorie: Tertul intervine pentru a sprijini numai apararea uneia
dintre parti. Dac n primul caz vorbim de un ter care deduce judecii
un drept propriu, la interventia accesorie tertul nu invoca niciun
drept propriu pentru a-i fi recunoscut. Acest ter nici pe departe
nu este o persoan binevoitoare, lui facandu-i-se mila de una dintre
pri. Tertul are el nsui un interes, ntruct solutia din acel proces
ar putea sa influenteze drepturile sale=> vrea sa nu ajunga in
situatia in care drepturile sale sa fie puse in discutie.
Exemplu frecvent: A revendica un bun de la B, iar tertul C ar
avea un drept de dobandire a bunului de la B pentru ca a semnat cu
acesta o promisiune de vanzare-cumparare, dar care poata fi pusa in
executare numai daca B este proprietar=> are interesul ca B sa
devina proprietar si sa-si onoreze promisiunea. C nu-si poate
deduce dreptul su de crean n procesul dintre A si B.
Iat un exemplu n care cererea de intervenie voluntar accesorie
ar fi respins ca fiind lipsit de interes:
A cheam n judecat pe B (fostul so) pentru ca instan sa partajeze
bunurile pe care le au n comun. T este tatl lui A i i-a donat/vndut
(la mprumut nu merge pentru c are interes) acesteia anumite bunuri
pe care instana le-a inclus in masa partajabil (masa bunurilor
comune). T nu are interes JURIDIC s intre n proces (nu poate s-i
justifice interesul prin faptul c dorete ca fica lui s fie mai
bogat; acesta nu este un interes juridic! ). Dac ns T doar i-ar fi
mprumutat lui A un bun sau anumite bunuri, atunci ar fi avut
interes s intre n proces, ntruct mai uor primete bunul de la A dect
de la B.
Admisibilitatea: Cererea principala nu este admisibilia in
urmatoarele materii:a) Cereri cu caracter personal: divortul de
exemplu. Daca insa intr-un divort exista un capat de cerere privind
partajul, se poate formula cerere de interventie principala in
cadrul partajului.b) Litigiile individuale de munca: nu are de ce
un alt salariat sa invoce un drept;c) Actiunile posesorii (Tabarca
e de o opinie contrara): tertul trebuie sa invoce un drept, insa
prin actiunea posesorie nu se apara un drept. Interventia
accesorie, de principiu, este admisibla in toate cazurile mai putin
in acelea cu caracter strict personal ( punerea sub interdictie,
recunoasterea paternitatii, declararea judecatoreasca a mortii
etc).Cerere de interventie principala e o veritabila cerere de
chemare in judecata!!! Cerere de interventie accesorie este o
simpla aparare care ar fi putut fi facuta si de parti, nu
investeste instanta cu un nou capat de cerere.Distinctie intre
cerere PRINCIPALA si cererea de interventie ACCESORIE. Ambele
trebuie sa fie formulate in scris. In timp ce principala trebuie sa
imbrace forma de la art. 194 ncpc, cea accesorie e suficient sa
imbrace forma unei cereri obisnuite, indeplinind conditiile de la
art. 148 (conditii mai lejere). Taxa de timbru la cererea
principala e ca la o CCJ, iar cererea accesorie este supusa unei
sume fixe, indiferent de valoare obiectului judecatii.Cererea
Principala are niste limite de timp mai constrangatoare pentru
parti, putand fi facuta pana la INCHIDEREA DEZBATERILOR in fata
primei instante. Poate fi facuta si IN APEL daca exista
consimtamantul partilor initiale, altfel s-ar incalca principiul
dublului grad de jurisdictie. Principiul dublului grad de
jurisdictie nu e de rang constitutional, ci legal. Nu se poate face
in recurs, in contestatie in anulare, in revizuire. Daca recursul
dispune casarea cu trimitere la apel sau chiar la prima instanta,
s-ar putea face cerere de interventie principala. La revizuire si
la contestatie in anulare, daca se admit cererile si se judeca
procesul si te afli in fata instantei de apel sau in fata primei
instante, atunci cerere de interventie este permisa. Cererea de
interventie accesorie, fiind o simpla aparare, poate fi facuta
oricand in cursul procesului.Competenta de judecata: Cererea de
interventie principala se judeca in principiu de instanta investita
cu judecarea procesului in care se intervine, pentru ca e o cerere
incidentala. DAR, atunci cand judecata cererii de interventie
intarzie judecata cererii principale, ea poate fi disjunsa si
judecata separat, caz in care nu se mai aplica regula competenta de
judecata a instantei principale intervine si pentru cerera
incidentala. !!!Cazuri n care nu se poate disjunge cererea de
intervenie principal Cand pretinde pentru sine in tot sau in parte
dreptul dedus judecatii Sau dac judecarea cererii de interventie ar
fi intarziat de judecarea cererii principale1. Nu intotdeauna se
poate disjunge: cand legatura intre cereri este foarte stransa. De
exemplu la partaj. Sau in cazul in care tertul pretinde pentru sine
chiar dreptul dedus judecatii sau o parte din dreptul dedus
judecatii. 2. Daca se dispune disjungerea, instanta care a judecat
cererea princpala ramane competenta, dar se judeca SEPARAT. 3.
Acelasi judecator, acelasi complet va judeca dar intr-un dosar
separat=> PROROGAREA DE COMPETENTA SE MENTINE (e vorba de
competenta determinata de natura incidentala a cererii se da la
examen ).La cererea accesorie. ESTE IMPOSIBILA DISJUNGEREA.La
interventia principala, intervenientul poate formula orice acte de
procedura doreste, el fiind aidoma reclamantului. Daca partile
initiale decid sa stinga procesul pe cale de renuntare, achiesare,
tranzactie, tertul intervenient principal nu e afectat, procesul
lui continuand.La accesorie: intervenientul poate face numai actele
de procedura ce nu contravin interesului partii in favoare careia a
intervenit. Poate formula cale de atac, dar ea va fi considerata
neavenita daca nu e formulata si de partea in folosul careia a
intervenit. Daca partea renunta la calea de atac sau I se anuleaza/
perima=> cade si calea de atac formulata de intervenientul
accesoriu. Acest intervenient accesoriu are asadar o pozitie
precara in proces, este dependent de cel in folosul caruia sustine
ca a intervenit.ASEMANARI:1. Ambele cereri sunt supuse unei
proceduri de admitere in principiu. Cererea se comunica partilor
initiale. Apoi are loc procedura de admitere in principiu care are
loc cu ascultarea partilor si a intervenientului, chiar daca
intervenientul inca nu e parte in proces (o anomalie). Instanta,
cand analizeaza admiterea in principiu, verifica daca tertul
justifica un interes, iar la principala si un drept care sa aiba
legatura cu dreptul dedus judecatii sau sa fie chiar dr. dedus
judecatii. Termenul in care e facuta cererea (la principala). La
principala, daca vorbim de apel, consimtamantul celorlalte parti
implicate in cauza. Daca acestea sunt intrunite se pronunta o
INCHEIERE DE ADMITERE IN PRINCIPIU (SE ATACA NUMAI ODATA CU FONDUL)
sau o INCHIERE DE RESPINGERE ca inadmisibila a cererii (VA FI
ATACATA SEPARAT DE FOND IN TERMEN DE 5 ZILE DE LA PRONUNTARE PENTRU
PARTEA PREZENTA SI DE LA PRONUNTA PENTRU PARTEA ABSENTA). Se ataca
numai cu APEL dac e fond (=> nu mai poti face recurs), la
instanta ierarhic superioara si cu RECURS tot la instanta ierarhic
superioara (nu la ICCJ), daca este pronuntata de o instanta de
apel. Termenul e acelasi de 5 zile. ntmpinarea NU ESTE OBLIGATORIE
JUDECATa se suspenda2. Judecata pricinii principale se suspenda pe
parcursul judecarii apelului sau recursului.Efectele admiterii in
principiu:A. Investente instanta;B. Intervenientul dobandeste
pozitia si drepturile unei parti (va fi citat, I se comunica
hotararea);C. Opereaza o prorogare de competenta: Cererea de
interventie principala ar putea fi de competenta altei
instante=> o eventuala disjungere nu va strica acest lucru.D.
Dreptul dedus pe calea cererii de interventie principala devine
litigios.E. Intrerupe prescriptia.F. Instanta va acorda un termen
partilor initiale in proces, pentru a depune intampinare.G.
Impotriva cererii de interventie, reclamantul din procesul initial
va putea formula cerere reconventionala, intrucat el devine paraat
fata de intervenient.H. Intervenientul ia procedura din starea in
care se afla: nu I se vor comunica actele anterioare, dar ARE
DREPTUL DE A ADMINISTRA PROBE, dar probele initiale nu se mai
refac! !!
SOLUTIILE INSTANTEI:Principala: daca intervenientul pretinde
acelasi drept cu cel pretins de reclamant, solutiile sunt
radicale=> daca se admite cererea reclamantului, trebuie
respinsa cererea de interventie. Daca intervenientul pretinde doar
o parte din drepturile reclamantului, poate fi o admitere in
parte.Accesorie: soarta ei tine de solutia data in ceea ce il
priveste pe cel in favoarea caruia a intervenit. Daca sustii
reclamantul si pierde el=> pierde intervenientul. Daca sustii
paratul si pierde el=> pierzi tot tu, intervenient. OBSERVATIE:
Art 65 alin.(3) zice ca, dupa admiterea in principiu, instanta va
da un termen pentru ca partile originare sa depuna intampinarea.
Este nevoie de aceasta intampinare, intrucat instanta se pronunta
pentru admiterea in principiu. Asadar inca nu i-a dat dreptate PE
FOND intervenientului, ci doar a acceptat interventia sa in
proces.Cursul 6
INTERVENTIA FORTATAI. CHEMAREA IN JUDECATA A ALTEI PERSOANE
(ART. 68 ART. 71 ncpc)Este un mijloc procesual prin care oricare
dintre partile originare poate solicita introducerea in cauza a
unui tert care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si
reclamantul. Caracteristicile de baza sunt:a). Tertul intervine
pentru ca una dintre partile originare doreste, nu el doreste;b).
Tertul ar putea pretinde acelasi drept ca si reclamantul.
Expemple: cedentul il cheama in judecata pe debitorul cedat=>
debitorul are interesul sa il cheme in judecata si pe cesionar.
Art. 643 NCC: oricare coproprietar poate chema in judecata pe cel
care a adus atingere coproprietatiila alin.3 zice ca paratul poate
cere instantei introducerea in cauza a celorlalti coproprietari in
calitate de reclamanti. Faza e ca paratul nu ar putea opune ALJ
dupa ce se judecata si castiga cu un coproprietar, de asta legea ii
da voi ca sa ii cheme pe toti in proces=> hotararea le va fi
opozabila tuturor coproprietarilor. Aceasta forma nu poate fi
utilizata pentru a introduce in proces un nou parat!!!=> daca
reclamantul nu a chemat in judecata pe cine trebuie: A cheama in
judecata pe B si solicita anularea ctr. de v-c dintre ei, dar afla
intre timp ca B a vandut lui C=> degeaba va anula acest contract
dintre el si B, pentru ca va trebui sa obtina si anularea ctr.
subsecvent. A nu il cheama pe C in termenul prevazut la art. 204
ncpc. Chemarea in judecata a altor persoane se foloseste NUMAI
pentru ca hotararea sa ii fie opozabila celui introdus in proces,
nu pentru a fi obligat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Cel
introdus in proces are pozitia reclamantului=> NU poate fi
obligat sa faca ceva. In primul exemplu (corect): Debitorul i
cheama pe cesionar in judecata, nu pentru a-l obliga pe acesta la o
prestatie, ci pentru a-i fi opozabila hotararea ce se va
pronunta.Daca s-ar admite cererea de chemare in judecata a altei
persoane, avem 2 particularitati: daca vorbim de o pretentie
baneasca, atunci exista posibilitatea prevazuta de lege ca, paratul
sa recunoasca datoria si sa declare ca vrea sa si-o execute fata de
oricare dintre persoanele care isi va dovedi dreptul (la cesiune:
debitorul nu contesta faptul ca trebuie sa plateasca, ci el vrea
doar sa stie cui sa plateasca. Art. 71 ncpc. Debitorul zice ca iese
din proces si consemneaza suma pentru ca instanta sa o dea celui
care are dreptate.) Atentie: trebuie neaparat sa fie vorba de o
OBLIGATIE BANEASCA!!!; A doua conditie: paratul sa recunoasca
datoria; A treia conditie: paratul sa consemneze suma la dispozitia
instantei.
Cand obiectul CCJ e predarea unui bun sau a folosintei
acestuia:paratul va putea iesi din proces daca declara ca da bunul
celui care va castiga procesul (la fel ca in primul caz, dar aici
nu e vorba de o obligatie baneasca). Grantia executarii este:
sechestru judciar pe care il va dispune instanta care va numi si un
administrator judiciar pana la momentul la care instanta se va
pronunta in mod definitiv.Desi paratul iese din proces, HOTARAREA I
VA FI OPOZABILA!, pentru ca el a recunoscut; a executat
anticipat.Procedura: Domeniul de aplicare: institutia nu e
aplicabila drepturilor nepatrimoniale. Titularul cererii poate fi:
reclamantul, paratul, intervenientul principal (are pozitia
procesuala a reclamantului). Cine poate fi chemat in judecata: un
tert care poate pretinde acelasi dr ca si reclamantul.TERMENUL
DIFERA: 1. Pana la terminarea cercetarii procesului in prima
instanta (daca cererea este facut de reclamant). Cercetarea
procesului merge de la primul termen pana la ultimul, iar etapa
dezbaterilor este momentul al care partile pun concluziile finala
(ultimul termen). Dupa ce instanta a dispus inchiderea cercetarii
judecatoresti, nu se mai admite o cerere pentru introducerea
fortata in proces. Cum stim cand se termina cercetarea
judecatoreasca? Simplu: instanta da o incheiere in care consemneaza
ca s-a terminat cercetarea judecatoreasca.2. Paratul trebuie sa
faca cererea odata cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este
obligatorie, cel mai tarziu pana la primul termen de judecata daca
a fost legal citat. Intampinarea se depune in 25 de zile de la
primirea CCJ. Exceptional, cand intampinarea nu-i obligatorie,
cererea poate fi facuta si la primul termen de judecata. Regula e
ca intampinarea o obligatorie. Daca se modifica CCJ de catre
reclamant, se va acorda un nou termen paratului pentru a depune
intampinare la cererea modificata=> in acest termen paratul va
putea depune o cerere de chemare in judecata a altei persoane;
Paratul formuleaza o cerere reconventionala (in care parat e
reclamantul). Daca se pretinde ca chematul in judecata are un drept
concurent cu cel invocat de parat in cererea reconventionala=>
paratul, in privinta acelui tert, va putea formula cererea de
interventie pana la terminarea cercetarii procesului in prima
instanta, iar reclamantul (care a devenit parat) va putea formula
cererea in termenul de intampinare (se inverseaza rolurile). Cand
avem intervenient principal: reclamantul are o pozitie de parat
fata de intervenient=> fata de acesta, reclamantul poate formula
o cerere de introducere in proces a altei persoane, in termenul in
care trebuie sa depuna intampinarea prevazuta la art. 65 alin.3
ncpc.SANCTIUNEA care intervine in cazul nedepunerii in termen:
DECADEREA!!!!! (In vcpc, nu se respingea ca tardiva, ci se dispunea
judecarea separat=> avem o sanctiune mai drastica in ncpc).FORMA
CERERII: trebuie sa aiba forma scrisa (evident).La CCJ a altei
persoane, trebuie atasate copii de pe inscrisuri + copie de pe CCJ
+ copie de pe intampinare. In vcpc aceasta cerere nu era supusa
procedurii de admitere in principiu, care se aplica in mod
corespunzator, potrivit regulilor de la interventia principala
(deci se aplica si art. 64!!!)Dupa admiterea in principiu, tertul
dobandeste o pozitie procesuala de reclamant (nu poate fi obligat
la a da, a face, sau a nu face). El nu e chiar reclamant, dar are o
pozitie specifica reclamantului. Intervenientul nu poate face
cerere reconventionala. Daca reclamantul iese din proces, judecata
continua.Chemarea in garantieMijlocul prin care: Oricare din
partile din proces ar putea introduce in cauza o terta persoana,
impotriva careia s-ar putea indrepta cu o cerere in garantie sau in
despagubiri, daca ar pierde respectivul proces. A se judecata cu B
si ma gandesc la faptul ca exista T care ar fi raspunzator de ceea
ce mie mi se intampla in acel dosar si atunci eu, parte initiala in
proces, am 2 modalitati de abordare: prima (astept sa pierd
procesul si ulterior sa formulez o cerere de despagubire); a doua
(nu mai astept sa vad soarta procesului, ci il chem in procesul meu
pe cel impotriva caruia ar urma sa ma intorc in ipoteza in care
pierd=> castig timp!). De regula, cererea de chemare in garantie
e o facultate, nu o obligatie. Chemandu-l pe garant, acesta va fi
interesat sa ma apere si pe mine in raporturile cu adversarul meu.
Prima tendinta a garantului este nu sa se apere impotriva celui
garantat, ci impotriva celeilalte parti. Sunt situatii in care
chemarea in garantie e absolut necesara=> daca n-o faci, risti
sa pierzi dreptul de regres. Exemple: Art. 1705 ncc: cumparatorul
chemat in judecata de un tert care pretinde ca are un
drept....trebuie sa il cheme in judecata pe vanzator. Daca nu a
facut-o...(citeste articolul). Art. 2310 ncc: alin.2 (read
it).Cerere in garantie sau in despagubire: fideiusorul (in dreptul
material) e garant; in drept procesual el e cel chemat in garantie
Partaj (art. 683 ncc): avem o garantare reala.Despagubire: la
comitentul chemat in judecata pentru fapta prepusului=> nu e
garantie, ci o veritabila despagubire pe care comitentul trebuie sa
o primeasca de la prepus.Chematul in garantie poate, la randul lui,
sa cheme in garantie o alta pesoana, dar acesta din urma nu poate
chema si el pe cineva in garantie.PROCEDURA: Cererea poate fi
formulata de reclamant, parat sau intervenientul principal. Atras
in garantie poate fi cel care ar datora garantia sau despagubirile,
dar si succesorii universali sau cu titlu universal. Succesorul cu
titlu particular, de regula, nu poate fi chemat in garantie. A
vinde lui B si B vinde lui C. Garantie pentru evictiune e datorata
de A lui B si de catre B lui C, dar B, daca-i evins, nu s-ar putea
intoarce impotriva lui C.TERMENUL: 1. Reclamant/Intervenient: pana
la terminarea cercetarii procesului in prima instanta.2. Parat:
odata cu intampinarea sau pana la primul termen la care e legal
citat, daca nu e obligatorie intampinarea. Trebuie sa iei in calcul
tot ce s-a discutat la termene la chemarea in judecata a altor
persoane. Sub nicio forma cererea nu poate fi facuta in apel!!!
Sanctiunea e tot DECADEREA. Forma = forma cererii de chemare in
judecata, intrucat ar fi putut facuta oricand pe cale
separata.Cererea este supusa admiterii in principiu. (se aplica
regulile de la interventia voluntara!! art.64 ncpc) Chematul in
garantie nu trebuie sa depuna intampinare cand i se comunica
chemarea in garantie, ci el va trebui sa depuna intampinarea numai
dupa admiterea in principiu.Tertul are o pozitie independenta,
similara pozitiei unui parat in cererea de chemare in garantie, nu
a intregului proces. Niciodata chematul in garantie nu va putea fi
obligat fata de partea care NU l-a chemat in garantie, nici macar
la cheltuieli de judecata=> va fi obligat exclusiv fata de cel
care l-a chemat in garantie.Judecata cererii de chemare in
garantie: e o cerere cu natura incidentala=> e in competenta
instantei care judeca cererea principala. Daca cererea de chemare
in garantie ar intarzia cererea principala, instanta poate dispune
disjungerea, dar instanta investita initial RAMANE
COMPETENTA=>chiar daca, daca ar fi fost depusa separat, ar fi
fost competenta o alta instanta.Daca se ajunge la disjungere,
cererea de chemare in garantie va fi suspendata pana la judecarea
cererii principale. Chematul in