Curs9 Stud

7/28/2019 Curs9 Stud

http://slidepdf.com/reader/full/curs9-stud 1/62

ETAPE CLINICO-TEHNICE ÎNREALIZAREA PROTEZEIPARŢIALE DIN ACRILAT

Succesiunea acestor etape este următoarea: examen clinic, diagnostic, plan de tratament (etapă

clinică); amprentarea câmpului protetic (etapă clinică)



Etape tehnice

Realizarea modelului preliminar;Realizarea portamprentei individuale. Se interpune o etapă clinică de realizarea a amprentei

funcţionale.

Turnarea modelului de lucru; Confecţionarea şabloanelor de ocluzie; Din nou se interpune o etapă clinică de stabilire a

relaţiilor intermaxilare. Permanentizarea relaţiilor intermaxilare prin montarea în simulatoare ale A.D.M.; realizarea machetei protezei parţiale.



Etape tehnice

O etapă clinică interpusă între cele tehnice de probă amachetei în cavitatea orală.

Pregătirea machetei pentru ambalare; Ambalarea machetei; Confecţionarea tiparului;Realizarea bazei acrilice a protezei, prin introducerea

acrilatului în tipar şi polimerizarea lui;Dezambalarea; Prelucrarea mecanică şi lustruirea.



Realizarea

machetei protezeiparţiale acrilice



Este realizată în 2 etape:

macheta pentru probă în cavitateaorală, macheta preliminară;

macheta definitivă.



După montarea în simulatoare A.D.M. amodelelelor tehnicianul studiazăindicaţiile date de medic pe fişa delaborator.

Aici are de rezolvat :alegerea dinţilor artificiali; poziţionarea dinţilor artificiali;

elementele de stabilizare;forma şi dimensiunea bazei.



În vederea obţinerii machetei preliminarese efectuează următoarele operaţiuni :

1. Pregătirea modelului de lucru.

2. Alegerea sau confecţionareadinţilor artificiali.

3. Montarea dinţilor artificiali.



1. Pregătirea modelului de lucru

a) delimitarea câmpului protetic;

b) folierea modelului ;

c) deretentivizarea dinţilor restanţi.



A) Delimitarea câmpului protetic

Se face cu un creion chimicpe model în funcţie dedatele trasate de medic peamprentă;

traseul urmăreşte limitamucoasei pasiv-mobile,ocolind frenurile şi bridele;

în edentaţiile terminale vorcuprinde tuberozităţile şitreimea anterioară a

tuberculului piriform.



În zonele cu dinţi restanţi limiteleplăcii sunt situate supraecuatorial.



Este necesară ridicareasupraecuatorială cu dublu scop:

să se opună tendinţei de înfundare a

protezei; să rezolve funcţia de reciprocitate

pentru croşetele din sârmă cu un

braţ.



B) Folierea modelului

Unele zone ale câmpului protetic trebuieapărate de presiunile protezei parţiale

acrilice. Acestea sunt:

– parodonţiul marginal al dinţilor;

– torusul palatin şi mandibular; – papila incisivă; – zonele osoase proeminente, acoperite cu

mucoasă subţire.



Aceste zone sunt indicate prindesenare pe model de către medic.



Folierea se face cu folii de plumb de 0,25-0,5-0,75-1 mm. grosime;

Folia va fi decupată şi mulată pe zonadesenată fixându-se prin cimentare;

Pe faţa mucozală a protezei va rezulta un

spaţiu care distanţează proteza de acestezone sensibile.



Zona parodonţiului marginal se foliază cu ciment

dentar de consistenţă maivâscoasă; – acoperim 2 mm din faţa orală

a dinţilor prezenţi pe model şi2 mm din mucoasa învecinată;

– grosimea stratului de ciment

este de 1,5 mm.

!! Acest lucru se face indiferent dacă medicull-a menţionat sau nu în fişa de laborator.



C) Deretentivizarea dinţilor restanţi Urmăreşte îndepărtarea tuturor

zonelor retentive cum sunt :-spaţiile interdentare,-zone retentive exagerate rezultate

in urma migrărilor dentare ,-morfologia exagerată a unor feţe ale dinţilor.

Deretentivizarea se realizează prinaplicare de ciment dentar până dinţii devin paraleli şi fără

retentivităţi.



!!! Aceste operaţiuni se fac

înaintea realizării macheteipreliminare şi nu dupărealizarea acesteia!!!



2. Alegerea dinţilor artificiali

Se face în funcţie de :

reperele existente la nivelul modelului; indicaţiile scrise de medic pe fişa delaborator;

reperele înscrise şi transmise prinintermediul şabloanelor de ocluzie.



În ce priveşte MATERIALUL din caresunt confecţionaţi dinţii putem menţiona:

Dinţii ceramici sunt utilizaţi mai rar pentruproteza parţială deoarece:

adaptarea lor prin şlefuire nu este posibilă; faţa vestibulară nu poate fi modificată

deoarece îşi pierde luciul; legătura cu baza se face mecanic; are un preţ de cost ridicat.



Dinţii din acrilat sunt preferaţi dinurmătoarele motive:

se pot rezolva multiple situaţii clinicefiind realizaţi în laborator;

solidarizarea cu baza se face chimic; se pot modifica ca formă, dimensiuni,

chiar şi după aplicarea protezei.



3. Montarea dinţilor artificiali Pentru realizarea machetei, elementele de

menţinere şi stabilizare pot ficonfecţionate fie înainte de montarea dinţilor,fie după.

Se realizează înainte atunci când segmentulde fixare este plasat pe muchia crestei subdinţii artificiali;

se realizează după atunci când segmentul defixare este plasat pe unul din versanţii cresteicorespunzător şeii protetice la distanţă de

dinţii artificiali.





În funcţie de mărimea spaţiului edentat saude datele înscrise în fişa de laboratormontarea se poate face cu treme, înclinări,

înghesuiri.



Gradul de uzură prezent pe dinţii

restanţi va fi copiat pe dinţii artificiali în vederea realizării armoniei dento-dentare.

Dinţii laterali se montează strict pemijlocul crestei.

Urmează o etapă clinică de proba a machetei în cavitatea orală.



MACHETA DEFINITIVĂ

După probă în cavitatea orală la nivelde laborator se execută următoarele

manopere: repoziţionarea croşetelor din sârmă şi

fixarea lor în baza machetei;

efectuarea corecturilor arcadelor dentareartificiale; se execută modelarea finală a

machetelor.

M d l fi lă h l



Modelarea finală a machetelor Urmăreşte aceleaşi obiective ca şi la proteza

totală şi anume: OBIECTIVUL FIZIONOMIC este important în cazul edentaţiilor frontale; versantul vestibular al şeii

va avea grosimea necesarăpentru a compensa atrofiacrestei.



În edentaţiile intercalate dinteleartificial se poate aşeza cu coletuldirect pe creastă.

Ă



GINGIA ARTIFICIALĂ Se corelează cu cea de la nivelul dinţilor

restanţi; Se va modela în aşa fel încât să fie

realizeze simetrica cu cea de la niveluldinţilor restanţi.



Papilele interdentare au o valoaredeosebită în fizionomie sunt modelate

în concordanţă cu vârsta pacienţilor.



IGIENA

Protezele parţiale acrilice se pot igienizafoarte bine dacă nu au zone retentive

pe suprafaţa lor; În acest scop se va avea în vedere

modelajul suprafeţei externe fără

retentivităţi şi suprafeţe binelustruite.



FONAŢIA

Macheta va avea ogrosime redusă;

Va fi modelată cu reliefuriasemănătoare cu cele dincavitatea orală;

Se urmăreşte simetrizareareliefului oral al protezei.



REZISTENŢA MECANICĂ

Este asigurată de grosimea plăcii de 2mm.;

În anumite situaţii sunt recomandatearmările plăcii: se realizează la pacienţi cu torus palatin

sau mandibular; la cei cu dinţi intens abrazaţi, musculatura

mobilizatoare dezvoltată.



Armarea se poate face cu fibre de sticlă,plasă de sârmă, bare metalice.

S



STABILITATEA Stabilitatea protezei este dată de :

-forma,-întinderea bazei protezei,

-modelajul machetei definitive.

Marginile protezei să nu depăşească mucoasaneutră;

Suprafeţele externe ale protezei se

modelează în aşa fel încât toncitatea unormuşchi să acţioneze favorabil pt. stabilitate;

Păstrarea stabilităţii este asigurată însă major

prin intermediul croşetelor



După modelarea machetei definitive

vom trece la :REALIZAREA TIPARULUI cu celedouă operaţiuni:

a) Pregătirea machetei pentruambalare;b) Ambalarea machetei.

a) P ăti machetei pentru



a) Pregătirea machetei pentruambalare;

Se îndepărtează modelul şi macheta dinsimulator;

Se alege conformatorul; Se probează dacă modelul intră în cuvetă

pentru a putea fi redus (soclul) dacă estecazul;

Macheta se solidarizează de model prin lipirecu ceară;

Dinţii din ghips sunt secţionaţi oblic în sens

vestibulo-oral.



AMBALAREA

Ca material de ambalat vom utilizaghipsurile dentare.

Sunt necesare aceleaşi aparate şiinstrumente ca şi la proteza totală. Metodele de ambalare sunt aceleaşi:

– ambalare directă – ambalare indirectă – ambalare mixtă.



Ambalarea mixtă se utilizeză în edentaţiileparţiale fronto-laterale cu proalveoliefrontală.

Dinţii vor fi montaţi pe creastă fără ca şauafrontală să mai prezinte versant vestibular.

Îndepărtarea cerii din materialul deambalat.

Se realizează prin introducerea cuvetei înapă, se încălzeşte la 100 C, timp de 5-6minute, se spală cu apă fierbinte.



Izolarea tiparului

Ca şi la proteza totală constă înaplicarea unei pelicule izolatoare de

substanţe alginice pe pereţiitiparului;Se face cu scopul ca pasta de

acrilat să nu adere de ghipsultiparului.



Confecţionarea bazei acrilice

Prepararea acrilatului

– Se realizează în recipiente speciale;

– Pentru o proteză maxilară se folosesc aproximativ18 gr. polimer; – Pentru una mandibulară ceva mai puţin; – Proporţia polimer-monomer este de 2 / 1; – În faza plastică a acrilatului, neaderentă poate fi

introdusă în tipar.



Introducerea acrilatului în

tipar – Se modelează acrilatul sub formă de rulou;

– Se introduce în tipar deasupra dinţilorartificiali, fiind presat cu degetele pe bazaacestora;

– Din restul se modelează o plăcuţă care esteaplicată apoi în zona bolţii palatine;



–Peste acrilatulintrodus în tipar seaplică apoi o folie decelofan;

– Se asamblează cele 2părţi ale tiparului;

–Tiparul se introduce înpresa mecanică.



Se contraindică strângereabruscă deoarece au locmodificări ale poziţiei dinţilorartificiali;

Se deschid din nou cele douăparţi ale tiparului;

Se controlează dispunereaacrilatului în tipar; Asamblarea se realizează din

nou după completările necesare; Se presează 5 minute; Se scoate şi se fixează cu un inel

metalic.



POLIMERIZAREA

Este identică cu polimerizareabazelor protezelor totale.

DEZAMBALAREA



DEZAMBALAREA Este procedeul prin care proteza este eliberată dinmasa de ambalat.

În ambalările cu val – proteza este îndepărtată uşor fără modificări a

croşetelor deoarece împreună cu modelul segăseşte în aceeaşi parte a cuvetei;

– Îndepărtarea ghipsului se face prin secţionare cuspatule speciale; – Se evită atingerea dinţilor, croşetelor şi marginilor.



Dezambalarea protezelor din

tiparele fără val –Deschiderea cuvetei se va efectua lent;

– Proteza poate rămâne în una din părţi; –Deschiderea se va face prin tracţiune egală

şi uniformă;

– Vom avea grijă să nu fracturăm elementelecomponente.



Dezambalarea protezelor din

tiparul mixt – Este cea mai dificilă operaţiune; – Se indică utilizarea în aceste situaţii a cuvetelor

conice în interior – Pentru evitarea fracturării protezei, cuveta nu se

va deschide;

– Se va îndepărta capacul cuvetei şi se secţionează ghipsul tiparului dintr-o extremitate; – Secţionarea ghipsului se va face cu un fierăstrău

special.

S t d ăt l



Se pot produce următoarele ACCIDENTE:

Deformarea sau fracturarea croşetelor; Fisurarea sau fracturarea bazei; Fracturarea sau desprinderea dinţilor.



Curăţirea protezei

O izolare corectă cantitativ şi calitativuşurează f. mult această operaţiune;

Ghipsul aderent se poate îndepărta

mecanic sau chimic; Mecanic - cu ajutorul spatulei şi sub jet

de apă se curăţă cu o perie aspră;

Chimic - soluţie de citrat de sodiu 30%pentru 24 ore;



Examinarea protezei după polimerizare

Se va urmări:

dacă baza este completă sau incompletă;

dacă poziţia dinţilor artificiali este corectă sauau apărut modificări de poziţie; dacă poziţia croşetelor este cea iniţială; dacă există zone de fisuri în bază; dacă pe faţa mucozală sunt surplusuri.



Prelucrarea mecanică A) PLANAREA

Îndepărtarea surplusurilor de acrilat; Se face cu ajutorul frezelor de acrilat.

B) NETEZIREA

Se execută cu pietre montate; Prelucrarea în zona coletelor dentare şi a spaţiilor

interdentare, se realizează cu freze cilindrice, sfericesau tronconice;

Netezirea finală se realizează cu gume abrazive şi

benzi de glasspapier cu granulaţie fină.

ă



Prelucrarea mecanică C) LUSTRUIREA PROTEZEI

Se face cu ajutorul filtzului conic,

periei circulare şi pufului de bumbac;

Materialul abraziv: pastă de piatră ponce, feldspat sau cuarţ în amestec cu apa.

În timpul lustruirii motorul este acţionat cu

3000 rotaţi pe minut.



REPARAŢII ŞI

RECONDIŢIONĂRI



Deteriorările posibile ale protezelor parţialemobilizabile acrilice le putem grupa în:

Fractura croşetelor

- incidentul cel mai frecvent;- se datorează repetatelor inserţii şi dezinserţii aprotezelor pe câmp;

- atunci când tehnica de confecţionare estenecorespunzătoare.



Fractura bazei

- pierderea paralelismului cu câmpul protetic;- accidental în timpul igienizării;- în diverse accidente.

Fractura dinţilor - în suprasolicitări mecanice;- desprinderea din bază când nu au fost bine

curăţati de ceară înainte de introducereaacrilatului.



REPARAŢII



1. Înlocuirea croşetelor

fracturate Cu proteza aplicată pe câmp, medicul realizează o

amprentă, care să cuprindă dintele pe care se aplică

croşetul; Se realizează un model; Se execută croşetul;

Vom executa un şanţ în baza protezei, deobicei peversantul vestibular;Se va introduce segmentul retentiv în şanţ şi se

acoperă cu acrilat autopolimerizabil.



2. Reparaţia bazei Este identică cu cea de la proteza totală.

3. Refixarea dinţilor desprinşi din proteză Întâlnim două situaţii:

* când dintele este adus de pacient;

* când dintele nu există.

4 Î l i di ţil t i



4. Înlocuirea dinţilor extraşi

Se va realiza de medic o amprentă; Tehnicianul realizează un model; Se alege un dinte corespunzător ca şi formă,

culoare, mărime; Se izolează modelul; Se prepară pasta de acrilat autopolimerizabil; Se fixează dintele în raport cu dinţii din proteză şi

relaţiile ocluzale; Se completează totodată şi versantul vestibular al

şeii;

După priză se prelucrează cu freze şi pietre.



RECONDIŢIONĂRI



INDIRECTĂ

Se realizează în laborator; Este indicată în edentaţiile termino-terminale şi

subtotale;

Se realizează o amprentă de către medic în proteză; proteza este ambalată la nivel de laborator în

ambele jumătăţi ale cuvetei; Spaţiul dintre proteză şi modelul tiparului rezultat

după eliminarea amprentei este completat cu acrilattermopolimerizabil;

Este o operaţiune dificilă, cere multă atenţie.



Curs9 Stud

Documents