curs2.pdf

• AERUL

– peste 20% din bolile infecţioase recunosc acest mod de transmitere ca fiind principal

– infecţiile respiratorii ale căror agenţi patogeni sunt puţin rezistenţi in mediul extern se transmit exclusiv prin intermediul aerului sub forma transmiterii indirecte simple( ex: boli eruptive)

– exista boli infecţioase care folosesc mai multe cai de transmitere ,inclusiv calea aeriana (ex: enterovirusurile)

– zoonoze ce se transmit pe cale aeriana: antrax pulmonar, tularemia, febra Q

– transmiterea agenţilor patogeni se realizează prin:

• picaturi de secreţie (picaturi Flugge)

• nuclei de picătura (nucleosoli)• particule de praf

• Picaturi de secretie- nazofaringiana / bronsica

• sunt eliminate in timpul vorbitului , tuşitului , cântatului, strănutului

– prin tuse si strănut sunt proiectate pana la o distanta de 1,5m; daca intervin curenţii de aer ajung pana la 10m

– sunt formate din : apa, mucus, mucoproteine, germeni

• Nuclei de picatura(nucleosoli)

– rezulta in urma evaporarii apei din exteriorul picaturilor de secretie

– au un miez umed ce include agentul patogen

– se mentin in aer 2-4 ore

– se vehiculeaza la distante mai mari decat picaturile Flugge

• Particule de praf

– provin din uscarea nucleosolilor pe care se gasesc adsorbiti agentii patogeni

– sedimenteaza pe suprafetele din incaperi

– contin agenti patogeni cu rezistenta medie/ inalta

• Transmiterea prin picaturi si nucleosoli:

– este eficienta numai in spatii inchise

– caracterizeaza antroponozele si unele antropozoonoze

– influentata de gradul de aglomeratie din incapere si de durata acesteia

– modalitate importanta de transmitere in zonele reci si temperate si in mediul urban

• APA

– apa de suprafata• are potentialul cel mai mare de contaminare• este nepotabila• are pondere majora in transmiterea hidrica a

infectiilor • posibilitati de contaminare:

- ape reziduale / meteorice

- dejecte umane/animale

- cadavre

– apa freatica (izvoare , fantani)

• posibila sursa naturala de apa potabila

• posibilitati de contaminare:

- infiltrarea apei de suprafata /apelor reziduale

- scurgeri de pe suprafata solului - galeata contaminata

- cadavre

– apa prelucrata din reteaua centrala de aprovizionare

• teoretic potabila

• posibilitati de contaminare:

- prelucrare necorespunzatoare- racorduri gresite ale conductelor

- infiltrari prin fisuri ale sistemului de conducte

– contaminarea nu schimba calitatile organoleptice ale apei- necesare analize de laborator

– viabilitatea in apa a agentilor patogeni depinde de :

* compozitia chimica a apei• pH si temperatura• gradul de aerare• actiunea luminii

• concurenta florei microbiene saprofite

– boli infectioase cu transmitere hidrica• antroponoze

– febra tifoida– holera– dizenterie– poliomielita– hepatite acute virale A si E

• zoonoze

– leptospiroze– tularemie– bruceloza

– antrax

• SOLUL

– important este stratul superficial al solului ( 15-25 cm profunzime) care se contamineaza continuu si masiv prin:

• dejecte umane si animale• produse patologice provenite de la animale

( sange, placenta)• cadavre animale

• ape reziduale si de suprafata

– prin sol se transmit agenti patogeni cu rezistenta medie sau mare in mediul extern

• germeni sporulati:

- bacillus anthracis– clostridium tetani– clostridium botulinum– Bacilul gangrenei gazoase

• germeni nesporulati:

- enterobacterii– piocianic– leptospire– bacil tularemic

• virusuri: virusul poliomielitic

• ricketsii: coxiela burnetti

– supravietuirea agentilor patogeni depinde de: • tipul solului – supravietuire redusa in:

– soluri nisipoase– soluri expuse razelor solare– soluri cu procese biologice intense

• gradul de rezistenta al agentilor patogeni– formele vegetative supravietuiesc 3-30zile

– formele sporulate – ani de zile

– patrunderea agentilor patogeni se face:• pe cale digestiva ( enterobacterii, enterovirusuri)

• pe cale tegumentara( leptospiroze, bacilul antracis, bacilul tetanic)

• ALIMENTE– asigura suportul mecanic/ conditii de

supravietuire si multiplicare pentru agentii patogeni

– 3 categorii de alimente• alimente de origine animala

• alimente de origine vegetala

• alimente mixte ( preparate)

– contaminarea se realizeaza de la producere pana la consum

• Alimente de origine animala– pot proveni de la animale bolnave / purtatoare

• carne: trichineloza

• lapte: bruceloza, infectii stafilococice, TBC, febra Q

– contaminare secundara ( cea mai frecventa)• prin urina/ materii fecale ale animalelor bolnave sau

purtatoare – salmoneloze, febra Q, bruceloza, TBC

• prin sol (botulism)• prin vectori (musca)• in timpul manipularii, transportului, distributiei

• Alimente de origine vegetala– nu asigura condiţii de multiplicare pt agenţi

patogeni – supravieţuiesc 2-4 zile– boli infecţioase:

* febra tifoida• holera

• poliomielita

• TIA• hepatite ac.virale A,E

• Alimente mixte

– creme, maioneza, salate, prajituri, inghetata, bere, bauturi racoritoare

– boli infectioase:

* TIA• febra tifoida• dizenterie

• hepatita ac.virala A,E

• OBIECTE– provin din locuinta, spitale, colectivitati, locuri publice– contaminate cu : *produse patologice provenite de la bolnavi/ purtatori:

– secretii nazofaringiene– sputa– secretii cutanate– saliva– urina– materii fecale– sange

* apa, sol, muste,pulberi,mana murdara– agenti patogeni: stafilococ, streptococ, bacil difteric,

BK, piocianic, salmonela, bacil tetanic, virus hepatitic A etc

• MANA MURDARA

– intervine in transmiterea de boli infectioase ale tegumentelor si mucoaselor, digestive si respiratorii

– contaminare prin :

* germeni proprii ( autocontaminare)• contact cu produse patologice provenite de la

bolnav/ purtator• apa, praf, sol, alimente

– poarta de intrare a agentilor patogeni prin mana murdara in transmiterea indirecta simpla

• solutii de continuitate ale tegumentului

• mucoasa conjunctivala

• mucoasa bucala

• mucoasa nazala

– intervine si in transmiterea indirecta “prin stafeta”, contaminand apa,alimentele,

obiectele

• VECTORI

– Vectori mecanici (pasivi)• nu multiplica agentul patogen in organism• vehiculeaza agentul patogen pe suprafata corpului

sau in tubul digestiv

=Musca• transmite > 40 agenti patogeni

• vehiculeaza agentii patogeni la distante mari fata de locul contaminarii

• transmite TBC, antrax, infectii stafilococice, dizenteria, salmoneloze, holera

=Gandaci de bucatarie• transmit enterobacterii, enterovirusuri, infectii stafilococice

– Vectori activi ( biologici, hematofagi)• inmultesc unii agenti patogeni/ gazde intermediare• transmit > 30 boli infectioase

=Paduchii omului - transmit: tifos exantematic, febra recurenta

=Purecii omului, cainelui - transmit: ciuma, tularemia

=Tantarii: malarie, febra galbena, diferite encefalite

=Capuse: tularemie, febra Q, febra butanoasa, encefalite

• RECEPTIVITATEA POPULATIEI

– reprezinta proportia subiectilor dintr-o populatie ( colectivitate) susceptibili de a fi afectati de catre o anumita infectie

– in urma patrunderii agentilor patogeni in organism, in functie de starea de receptivitate va rezulta:

• necontractarea infectiei• stare de purtator• infectie inaparenta• forma usoara de boala• forma grava/ mortala de boala

– la realizarea receptivitatii intervin 2 componente:

1.Receptivitatea naturala (biologica)

2.Rezistenta antiinfectioasa( specifica si nespecifica)

1.Receptivitatea naturala= susceptibilitatea la boala

a. Boli cu receptivitate naturala generala/ absoluta– prima infectie se soldeaza intotdeauna cu

boala ( infectia manifesta clinic)• ex: rujeola,febra tifoida etc

b. Boli cu receptivitate naturala partiala/ incompleta

– prima infectie este urmata de boala la o parte din cei infectati,restul fac infectie subclinica

– contagiozitatea si imunitatea postinfectie este identica

• ex: hepatite acute virale, scarlatina, difteria

c. Boli cu receptivitate naturala scazuta/ redusa

– prima infectie este urmata de boala la un numar foarte mic dintre infectati, majoritatea fac infectii- inaparente

• ex: poliomielita( 1%), meningita meningococica(<1%)

d.Boli cu receptivitate naturala conditionata/ potentiala

• ex: germenii oportunisti – receptivitatea se realizeaza conditionat de

existenta unor factori suplimentari de patogenitate

• doza infectanta foarte mare

• cale de patrundere larga neprotejata

• rezistenta naturala compromisa

2. Rezistenta antiinfectioasa

a. Rezistenta antiinfectioasa nespecifica– organismul se opune prin mijloace proprii

patrunderii agentilor patogeni – 3 categorii de aparare antibacteriana

• bariera cutaneo-mucoasa– integritatea morfologica a tegumentelor si mucoaselor – descuamarea lor fiziologica– pH acid– secretii fiziologice (lacrimi, saliva, mucus)– aparat ciliar– peristaltism– flora comensala

• bariera cito-tisulara– reactie inflamatorie– reactie febrila– fagocitoza

– producerea de interferon

• bariera umorala sanguina– complement– opsonime naturale– properdina

– lizine

b.Rezistenta antiinfectioasa specifica

– proprietatea organismului de a fi protejat fata de o boala infectioasa, desi contactul cu agentul patogen s-a realizat

– este opusul receptivitatii

Rezistenta specifica mostenita

• rezistenta specifica naturala ( de specie)– protectie fata de agentii patogeni ai diverselor

specii de animale fata de care omul este rezistent (ex: jigodia cainelui)

• rezistenta relativa

– legata de anumite caractere ereditare sau ecologice ale unor persoane

ex:= rezistenta mai mare fata de malarie a celor cu anemie falcipara sau deficit de glucozo – 6- fosfat dehidrogenoza

=rezistenta anti amarila mai mare a negrilor africani decat a celor europeni datorita contactelor cronice cu virusuri inrudite cu vs.amaril

• rezistenta transplacentara– mostenita de la mama, pasiv, transplacenta– temporara ( durata de maxim 9luni)– este legata de suportarea infectiei

corespunzatoare de catre mama in antecedente ( trecerea prin boala/ vaccinare)

– lipseste fata de infectia pertusis

– este intretinuta postnatal prin alaptare

Rezistenta specifica castigata ( dobandita)

•natural – prin trecerea prin boala (manifesta sau nu clinic)•artificial – prin imunizare activa si/ sau pasiva

• Rezistenta antiinfectioasa specifica poate fi:– rezistenta ferma, integrala, de lunga durata,

definitiva ; nu permit o a doua imbolnavire( rujeola, oreion)

– rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata( ani) – permite o a doua imbolnavire( varicela, tifos exantermatic)

– rezistenta de scurta durata – febra papataci

– rezistenta cu instalare tardiva• permite evolutia cronica indelungata, cu recidive

ex: malarie, bruceloza• necesita depistare precoce si tratament precoce si

corect

– rezistenta incompleta• este specifica de tip , varianta sau tulpina

ex: gripa, rinoviroze, dizenterie, enteroviroze, leptospiroze

– rezistenta disociata

• rezistenta este prezenta fata de anumite arme de agresiune ale agentului patogen

ex: difteria, scarlatina- trecerea prin boala este urmata de imunitate antitoxica de lunga durata, nu si de imunitate antibacteriana