Forma verbului "Hay"Verbul "hay" se foloseste atat pentru
singular cat si pentru plural, are intelesu de : exista, se afla,
sunt Exemple : Hay muchos libros en la biblioteca. Sunt multe carti
in biblioteca. Hay un libro encima de la mesa. Este (se afla) o
carte pe masa. Mai multe exemple : Hay dos baos en mi casa. Exista
(sunt) doua bai in casa mea. Hay siete ocanos en el mundo. Sunt 7
oceane in lume. Hay un libro y una pluma en la mesa. Este o carte
si un stilou pe masa. Exemple cu verbul "hay" in interogatie : Hay
un hotel en el centro? Este un hotel in centru? Hay algunos libros
por aqu? Exista (este) vreo carte pe aici? Mai multe exemple : Hay
muchos estudiantes en la clase? Sunt multi studenti in clasa? Hay
cuatro sillas en el cuarto? Sunt patru scaune in camera? Hay una
chica o dos? Este o fata sau doua? Forma verbului "hay" poate fi
folosita pentru a raspunde la intrebari. Hay un hotel en el centro?
E vreun hotel in centru? S. S hay. Da. Da este. Hay algunos libros
por aqu? Sunt ceva carti pe aici? No. No hay. Nu. Nu sunt.
Articolele definite si nedefinite: Part. IDiferenta dintre
articolele definite si cele nedefinite poate fi observata in
exemplul de mai os : Da-mi ciocolata iss. Da-mi o ciocolata, te
ro!. !maginativa ca sunt mai multe ciocolate pe o farfurie. "rima
propo#itie vorbeste de o anumita ciocolata (sau definita)$ Da-mi
ciocolata iss. % doua propo#itie vorbeste de oricare din acele
ciocolate (sau nedefinite)$ Da-mi o ciocolata, te ro!. Diferenta
dintre articolul definit si cel nedefinit este diferenta dintre a
vorbi despre o anumita ciocolata sau oricare dintre ele. ciocolata
o ciocolata !n limba spaniola articolul definit are " forme,
depin#and daca substantivul este la feminin sau masculin, la plural
sau singular. el gato motanul los gatos motanii (sau pisicile in
!eneral) la gata pisica las gatas pisicile (femelele) Observatie:
Pluralul masculin definit si nedefinit(los, unos) este deasemenea
folosit pentru a indica un grup de mai multe sexe. Astfel, "los
gatos" poate sa se refere la un grup de motani sa la un grup format
din motani si pisici. $ele patru forme ale articolului definit sunt
: el masculin sin!ular la feminin sin!ular los masculin plural las
feminin plural !n spaniol articolul nedefinit are " forme,
depin#and daca substantivul este la feminin sau masculin, la plural
sau singular un gato un motan unos gatos niste motani (sau in
!eneral niste pisici) una gata o pisica unas gatas niste pisici
(dar numai femele) Observatie: Nu uitati, pluralul masculin definit
si nedefinit (los, unos) este deasemenea folosit pentru a indica un
grup de mai multe sexe. Astfel, "unos gatos" poate sa se refere la
un grup de motani sa la un grup format din motani si pisici. $ele
patru forme ale articolului nedefinit sunt : un masculin sin!ular
una feminin sin!ular unos masculin plural unas feminin plural %ici
sunt articolele definite si nedefinite, impreuna : el,un masculin
sin!ular la, una feminin sin!ular los, unos masculin plural las,
unas feminin plural Fiecare din ele are un sens diferit : el gato
motanul los gatos motanii (sau pisicile in !eneral) la gata pisica
las gatas pisicile (femelele) un gato un motan unos gatos niste
motani (sau in !eneral niste pisici) una gata o pisica unas gatas
niste pisici (dar numai femele) &n si una poate insemna de
asemenea si numeralul "unu" sau "una". un coche o masina una
temporada un anotimp una silla un scaun Pluralul substantivelor
Daca un substantiv se termina intr'o vocala, formea#a pluralul prin
adaugarea lui 's. libro$ libros (libro & s) pluma$ plumas
(pluma & s) (chico$ chicos (chico & s) se'ora$ seoras
(se'ora & s) (i articolele definite )el, la* i'si schimba forma
la plura. Vor deveni "los" si "las." %rticolul definit va fi
explicat mai mult in urmatoarea lectie. el libro$ los libros la
pluma$ las plumas el chico$ los chicos la se'ora$ las seoras Daca
un substantiv se termina intr'o consoana, formea#a pluralul prin
adaugarea lui 'es. el borrador$ los borradores (borrador & es)
la universidad$ las universidades (universidad & es) el
profesor$ los proesores (profesor & es) la ciudad$ las ciudades
(ciudad & es) Daca un substantiv se termina in 'i+n, adauga 'es
si pierde accentul scris. el avi(n$ los aviones la conversaci(n$
las conversaciones la secci(n$ las secciones la televisi(n$ las
televisiones Observatie: Poate va intrebati de ce "avin" nu este
feminin. Observati ca nu este clasificat de regula care spune ca
substantivele terminate in -cin si sin suntfeminine. Daca un
substantiv se termina in '#, adauga 'es si schimba # cu c. el
l)pi#$ los l!pices la vo#$ las voces el tapi#$ los tapices la
actri#$ las actrices $and pluralul se refera la doua sau mai multe
substantive de genuri diferite, se foloseste pluralul masculinului.
* perros & + perras , - perros (nu perras) . !ato & - !atas
, / !atos (nu !atas) $ateva substantive sunt "substantive compuse",
adica, sunt formate prin combinarea a doua cuvinte in unu.
)Exemple: abre , latas - abrelatas . deschide , conserve -
deschi#ator de conserve*. %ceste substantive compuse sunt mereu
masculine si formea#a pluralul prin schimbarea lui "el" in "los."
el abrelatas los abrelatas el para!uas los paraguas , (a revedem
regulile pentru formarea pluralului substantivelor. - Daca un
substantiv se termina intr-o vocala, formea#a pluralul prin
adau!area lui -s. - Daca un substantiv se termina intr-o consoana,
formea#a pluralul prin adau!area lui -es. - Daca un substantiv se
termina in -#, adau!a -es si schimba # cu c. - Daca un substantiv
se termina in -i(n, adau!a -es si pierde accentul scris. -
Substantivele compuse sunt mereu masculine si formea#a pluralul
prin schimbarea lui 0el0 in 0los0. Numerele cardinale!nvatati
numerele /'/0 : .. uno *. dos 1. tres 2. cuatro 3. cinco +. seis 7.
siete -. ocho /. nueve .4. die# 1umarul "uno" schimba forma "uno"
in "un" inainte unui substantiv masculin. un libro o carte un perro
un caine un hombre un om 1umarul "uno" schimba forma "uno" in "una"
inainte unui substantiv feminin. una pluma un stilou una gata o
pisica una chica o fata $and numaram in general )unu, doi, trei
...* se foloseste "uno" dar cand numaram cu caracter special )o
pisica, un caine*, se foloseste "un" sau "una." un libro o carte
una pluma un stilou uno, dos, tres unu, doi, ,trei Genul
substantivelor: Part. II(ubstantivele masculine care se termina
intr'o consoana adesea au un corespondent feminin care se termina
in 'a el profesor - profesorulla profesora - profesoarael doctor -
doctorulla doctora - doctoritael se'or - domnulla se'ora - doamna
&nele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma
pentru masculin si feminin. %cestor cuvinte le indica genul,
articolul "el" sau "la" el estudiante - studentulla estudiante -
studentael pianista - pianistulla pianista - pianistael artista -
artistulla artista - artista (ubstantivele care se termina in
'si+n, 'ci+n, 'dad, 'tad, 'tud, 'umbre2 sunt feminine. la
televisi(n - televiziuneala decisi(n - deciziala conversaci(n -
conversatiala habitaci(n - locuinta, asezareala ciudad - orasulla
universidad - universitateala dificultad - dificultateala libertad
- libertateala actitud - atitudineala !ratitud - recunostintala
certidumbre - certitudineala muchedumbre- multimea, aglomeratia
&nele substantive care se termina in 'a sunt masculine el
problema - problemael tele!rama - telegramael pro!rama -
programulel mapa - hartael sistema - sistemulel poema - poemul,
poeziael d5a - ziuael tema - tema, subiectulel clima - climael
idioma - limba (vorbita)el sof) - canapeauael planeta - planeta
Multe substantive care se terminain 'ma sunt masculine. el
tele!rama - telegramael pro!rama - programulel problema -
problemael sistema - sistemulel poema - poemul, poeziael idioma -
limba (vorbita)el clima - climael tema - tema, subiectul
Observatie: Cateva cuvinte care se termina in ma sunt feminine,
exemple! la cama si la pluma &nele substantive care se termina
in 'a sunt exceptii si trebuie memorate. el d5a - ziuael mapa -
harael planeta - planetael sof) - canapeaua ' $ateva cuvinte care
se termina in 'o sunt feminine. la mano - mana, bratulla radio -
radioul ' &nele substantive au doua genuri, fiecare gen
corespunde altui sens. el frente - frontul (la razboi)la frente -
frunteael !u5a - ghidul, persoana ghidla !u5a - cartea ghidel
polic5a - politistulla polic5a - politiael orden - ordineala orden
- ordinul , 3ecapitularea regulilor invatate in lectiile / si 4. -
Substantivele se impart in masculine si feminine. - 6a7oritatea
substantivelor care se termina in -o sunt masculine. - 6a7oritatea
substantivelor care se termina in -a sunt feminine. - Substantivele
masculine care se termina intr-o consoana adesea au un corespondent
feminin care se termina in -a. - 8nele substantive care se refera
la o persoana au aceeasi forma pentru masculin si feminin. %cestor
cuvinte le indica !enul articolul 0el0 sau 0la0. - Substantivele
care se termina in -si(n, -ci(n, -dad, -tad, -tud, -umbre9 sunt
feminine. - 6ulte substantive care se terminain -ma sunt masculine.
- :ateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine. - 8nele
substantive au doua !enuri, fiecare !en corespunde altui sens. %cum
stiti maoritate regulilor care determina genul substantivelor. Mai
sunt cateva lucruri de stiut, dar ele vor fi acoperite mai tar#iu.
1u uitati, ori de cate ori invatati un substantiv, invata'l complet
cu articolul )el, la*. %rticolul definit este subiectul unei
urmatoare lectii. "dee # libertate, prietenie, inteli!enta !n
(paniola, substantivele sunt ori masculine ori feminine
MasculineFeminine el chicobaiatul la chicafata el jardngradina la
universidaduniversitatea el librocartea la revistarevista el
miedofrica la libertadlibertatea &rmatorele substantive indica
fiinte vii el gatomotanul la gatapisica el perrocainele la
perracateaua el chicobaiatul la chicafata el abuelobunicul la
abuelabunica 56est7 ' $um sunt aceste substantive8 el !ato el perro
el chico el abuelo "ugestie ! uitate la inceputul si sfarsitul
fiecarei linii 56est7 ' $um sunt aceste substantive8 la !ata la
perra la chica la abuela "ugestie ! uitate la inceputul si
sfarsitul fiecarei linii "El" si "la" sunt articole hotarate.
9entru cei care stiu engle#a, "the" in limba engle#a el chico
(baiatul) la chica (fata) el perro (cainele) la !ata (pisica) ' $e
parere aveti despre ultima litera a acestor substantive8
MasculineFeminine gato perro chico abuelo gata perra chica abuela '
(ubstantivele care se termina in 'o sunt de obicei masculine.
(ubstantivele care se termina in 'a sunt de obicei feminine. Exista
insa si exceptii, dar le veti invata curand. ' De multe ori, daca
in romana cuvantul este la un gen, nu inseamna ca si in spaniola
este la acelasi gen. Exemplu : el vestido (masc.) , imbracaminte
(fem.) el archivo (masc.) , arhiva (fem.) la pluma (fem.) , stilou
(neutru) :and inveti un cuvant nou trebuie sa stii si articolul
care-l insoteste. Sunt mai multe motive petru asta $ "entru a sti
!enul substantivului, deoarece nu toate cuvintele terminate in -o
sunt masculine si cele terminate in -a sunt feminine. 6ulte cuvinte
se termnina in litere diferite de -o si -a Accentul ortografic si
reguli de pronuntie in limba spaniola ;oate cuvintele au accent.
8nele il au scris, altele nu.Exemple$ casa, perro, mam, libro,
lpi#, librera. - ;oate cuvintele se divid in silabe, dar nu se
separa la fel ca si in limba romana. Mereu incepem cu silabele
finale pentru a accentua: - 8ltima silaba se numeste 0a!uda0. Se
accentuea#a daca se termina in$ 0n0 o 0s0 sau in cele 3 vocale$ a,
e, i, o, u.Exemple$ cancin, pap, comps, tab, colibr, llam, comi. -
"enultima silaba se numeste 0!rave0 sau 0llana0. Se acentuea#aa
daca se termina in consoanele care nu sunt 0n0 o 0s0.Exemple$ lpi#,
crcel, rbol, lbum, csar, - %ntepenultima silaba se numeste 0esdrLuQ
hora es?:e ora este?Son las tres.E ora trei.>LuQ d5a es ho=?:e
#i este a#i?Bo= es lunes.%#i e luni.>LuQ fecha es ho=?:e data e
a#i?3s el cinco de ma=o.E cinci 6ai. (er este folosit pentru a
exprima locul de origine. >De d(nde eres t