Curs moral sem. 2/2015
Curs moral sem. 2/2015
Curs 1Virtutea evlavieiEvlavia cretin are conotaiile ei
determinate de modul n care l percepem pe Dumnezeul nostru.Una este
evlavia fa de o fiin despre care stim c exist, cum este aa zisa
stare de evlavie pe care o descrie Rudolf Otto n Sacrul marcat de
sentimentul uluirii n faa sacrului (evlavia marcat de fascinaia pe
care ne provoac s o avem). La Otto, Sacrul se ferete s intre n
comuniune cu omul. Dac ne gndim la acest fel de realitate, am avea
de-a face cu un Dumnezeu limitat, Dumnezeu este un fel de absolut
relativ; paradoxal spus, Absolutul real nu are de ce s se team de
atingerea altor fiine. Nu are de ce s se apere, fiindc au concepia
c sunt creaia Lui.n VT exista o oarecare team n atingerea sacrului.
ns modul de percepie a sacrului este diferit de la o religie la
alta. Alta este religiozitatea budistului, impersonal, alta este
evlavia credincinciosul din religiile monoteiste.Avem i aici o
serie de nuane. O evlavie fa de Dumnezeu VT, fundamentat pe
Revelaia supranatural, i mai ales pe sperana venirii unui Mntuitor.
Revelaia care ne d impresia c avem de a face cu un Dumnezeu unic,
dar din crile teofanice nelegem c Dumnezeu nu este o monad.Alta
este religia islamului, Dumnezeu absolut i unic care i manifest
puterea absolut, dar i n nevroza absolut dat de sentimentul
singuratii.Adepii si sunt n 2 extreme: Dumnezeu absolut i ru, i
revolta fa de acest Dumnezeu. Formele de manifestare crud nsoesc
demersul religios. Alta este evlavia care se cultiv ntr-un om tiind
c raportul lui se face la un Dumnezeu care este Treime de Persoane
care sunt ntr-un raport de iubire total, exist n perihorez ca mod
de fiinare. Nu se poate manifesta ca Dumnezeu un Dumnezeu unic.
Spunnd cretin, nelegem omul botezat care se roag i se comport
direct proporional cu credina ntr-un Dumnezeu Treime i n concordan
cu modul n care se raporteaz la Dumnezeu. Cretinul este omul care
face dovada celor 3 virtui crestine (credin, ndejde, dragoste);
trebuie s nelegem c virtutea credinei rodete n dragoste i ndejde,
dar pentru aceasta trebuie s ne ncredintm i s dovedim fidelitate
ntru totul fa de Dumnezeu Treime.Relaia cu Dumnezeu se stabilete n
actele de nchinare, cult i Liturghie. n care omul simte c particip
i se mprteste de Dumnezeu, din viaa Lui.A PARTICIPApresupune
dinamica noastr, caracterul activ al nostruA se mpartai = aspectul
pasiv, constatarea faptului cDumnezeu este dinamic i ni se ofer n
acte dinamice.n cult noi facem anumitegesturi reverenioase fa de
Dumnezeu, simim c ni se mprtete ceva. Numai cel ce nu se roag nu
simte acest lucru. n Liturghie ni se confirm la modul plenar c
Dumnezeu nise d i nu fuge de noi.Credina trebuie s fac din ntreaga
lui via o Liturghie, un loc f special n care se ntlnete i ne
hranete cu Dumnezeu, trebuie s fac din ntreaga lui via jertf de
nchinare adus lui Dumnezeu.n cult, omul se restabilete n relaia de
fiin doxologic care se mplinete n faptul de a da slav lui Dumnezeu
pentru toate.Prin creaie i recrearea lumii prin Hristos,Dumnezeu a
descoperit att ct poate omul s perceap slava Sa. Om are
responsabilitatea s cinsteasc aceast slav a lui Dumnezeu. Nu pentru
cDumnezeu ar avea nevoie s se manifeste, ci este o form de
manifestare a lui Dumnezeun care i arat dragostea. Cnd lum act de
ea, rspundem cu iubire.Ce nelegem prin Slava lui Dumnezeu =
Teologii atribuie lui Dumnezeu o dubl slav. Slava intrinsec a vieii
intra-trinitare i cea extrinsec, din afara lui Dumnezeu. Intrinsec
= nelege splendoarea infinit a frumuseii i a buntii i a adevarului
Sf. Treimi, cunoaterea i iubirea pe care Dumnezeu le are n El nsui,
n taina inefabil a acestei infinite frumusei, a adevrului Su
infinit, a buntii Sale nemrginiteEste slava creia numic nu-i
lipsete i nu-i prisosete. Dumnezeu este n mod infinit desvvrit, i
nu are nevoie de ceva din afara sa. Cu toate astea, raiunea creat
trebuie s descopere aceast bunatate, iubire, slav. Dumnezeu a creat
toate, universul inteligibil, avnd drept scop pe Dumnezeu nsui.
Dumnezeu crend omul nu-i manifest egoismul su, Dumnezeu creeaz din
iubire, toate gsindu-i finalitatea n El. Aceasta pentru faptul c
Dumnezeu nu acioneaz n vederea unui scop, sdindu-ne s atingem
unscop care e mereu n afara noastr. El e buntatea infinit, el nu
poate s doreasc un scop deosebit de El nsui, i dincolo de
infinitatea buntii Sale, vrea s o comunice = prin acte care ntrein
continuu lucrarea Sa, el infuzeaz continuu energie n propria sa
creaie.Toate lucrurile care exist n afara slavei lui Dumnezeu sunt
ntr-un numr mai mic sau mai mare o reflectare a buntii Lui, a Sf.
Treimi. Oriunde se reflectDumnezeu, este via. Umbrirea lui d
posibilitatea lumii create s aib alte capaciti.Aadar, intregul
univers cu toate prile sale este rnduit spre Dumnezeu care este
unicul scop al acestui univers.Nu nseamn c toate prile universului
reflect n aceeai msur slava lui Dumnezeu, ns ntr-un fel sau altul n
toate i n toi se manifest slava lui, dat fiind c toate sunt create
din slav i pentru slav.Extrinsec = participare la frumuseea i
buntatea de slava intrinsec a lui Dumnezeu. Aceasta const i n
modalitatea de mprtire a fiinelor create de slava extrinsec. Este
aspecul esenial al raportarii omului la Dumnezeu. Cultele
protestante au inventat mpartasirea real de Dumnezeu care le d
puterea s fac anumite gesturi, se trntesc pe jos, spun ca vb n
limbi.Noi lum act de slava extrinsec, ca form de manifestare a
slavei intrinsec Cele nevzute ale lui Dumnezeu se vd de la facerea
lumii n fpturi... (Rm 1, 20).Tot ce existaca bunatate, frumusee,
adfevr n creaie sunt rodul reflectrii infinitei buntati a lui
Dumnezeu. In cazul fpturilor inzestrate cu raiune, sunt chemate s
participe, nu doar s se mprteascde slava vieii intratrinitare, sa
se imprteasc de Dumnezeu.Procesul pe care Sf. Petru il descrie cu
ideea de a fi participani ai dumnezeietii firi. Ex parte hominis
este vzut ca o participare la o desvrire din ce n ce mai mare n
care Dumnezeu este ludat i slavit. Grecul are desavarsirea ca fapt,
si desavarsirea ca progres teleiosis.A da slava lui Dumnezeu =
sugereaz inchinarea sau adorarea si lauda lui Dumnezeu care sunt
stimulate de recunoasterea desavaririi lui Dumnezeu, aa cum aceasta
desvrire este reflectata in frumuseea universului sau in faptele
lui Dumnezeu.Dumnezeu este alfa si omega, de aceea slava extrinseca
echivaleaza cu ceva primit de la Dumnezeu dar si ca ceva care se
intoarce la El. Aceasta creatura reflecta desvrirea lui Dumnezeu,
creatura raionala arata mult mai mult capacitatea de a tinde i a se
impartasi de adevarata natur prin har, arata capacitatea de a darui
din nou lui Dumnezeu prin lauda tot ceeace a primit de la El. Toate
cele create sunt ordonate spre acelai scop ultim. ori de mancai ori
de bei... (1 Co, 10, 31).Cuv.malkuta (imparatia lui Dumnezeu) = dar
si imparairea lui Dumnezeu n noi: Vie mpria Ta.Cabod slava = nu
este doar o realitate care se prezinta spectacular sau care ptrunde
universul creat fara sa provoace reacii contiente in om. Modul de
evlavie al acestora este provocat de ceea ce Dumnezeu infuzeaz n
noi, dar actele de cult sunt ele nsele momente de care ne
impartasim de aceasta slava. Sunt momente n care participam si in
care ne impartasim.Slava lui Dumnezeu in Biblie. n Sf. Scriptur
punem obiectul si continutul evlaviei in jurul a trei mari teme:
numele lui Dumnezeu, sfinenia Lui si slava Sa.Numele nu era orice
nume. Pana la Moise Dumnezeu care vorbea cu Avraam era perceput ca
Dumnezeulparinilor. Iacov se lupta cu Dumnezeu i i cere numele, dar
nu i se d. Lui Samson i se manifest ca cel minunat. Cand Moise
insista i s-a rspuns Eu sunt cel ce sunt. (kai. ei=pen o` qeo.j
pro.j Mwush/n evgw, eivmi o` w;n kai. ei=pen ou[twj evrei/j toi/j
ui`oi/j Israhl o` w'n avpe,stalke,n me pro.j u`ma/j). I. 3,
14Sfinenia lui Dumnezeu nu este un inchisa (ca la Otto) care
coincide cu ideea de sacru, ci este o sfinenie care se ofer, se
manifest. Cum se manifest slava. Slava lui Dumnezeunu este separata
de numele Lui sau de sfinenia Lui.Cabod Yahweh = tradusa n LXX prin
sugereaza maretia lui Dumnezeu care se face cunoscuta in lucarera
Sa creatoare. Slava Sa este prelungirea puterii dumnezeieti spre a
se arata si a fi eficienta lumii. Unde Dumnezeu actioneaza si arata
slava Sa, acolo isi revarsa splendoarea si maretia. Stim ca pe
Muntele Sinai Dumnezeu isi arata slava n tunete, fulgere, dar sunt
situaii in care slava se arata n momente de calm,de liniste, in
locasurile de cult, in natura. Pentru evrei slava de pe Sinai se
prezenta ca o flacara care arde totul, dar si ca intunericul de
nepatruns, ca cel ce este ascuns n nlimile Sale de neptruns, Ex 24,
16-1. Este atmosfera in care poporul primeste legmntul cu Yahweh.
Doar Moise a putut intra in acelor nor, el care cunoscuse numele
lui Dumnezeu. Putem spune ca Dumnezeu are fata, dar in momentul
cand vrem sa-L atingem constatm imensa distanta incat nimeni nu
poate vedea fata Lui si sa fie viu. In momentele acestea in care
vedem fata lui Dumnezeu, atunci moare in noi omul. Care om? Cel
vechi, cel cu pacate. Istoria dialogului lui Moise cu Dumnezeu pare
naiv, darare semnificaii adnci. In vizunea de pe Sinai ca si in
profeia lui Isaia vedem ca revelaia lui Dumnezeu este o tain care
fascineaz i cutremur, dar nu-l reduce pe om (ca la Otto), nu este
umilit n faa sacrului, ci omul se simte important. Are privilegiul
intlnirii cu Dumnezeu, slava lui se revars peste popor, aceasta
pentru ca in ciuda tuturor problemelor, Israel a fost slava lui
Dumnezeu. Pt el Dumnezeu a randuit evenimente excepionale. Prin
acest popor va descoperi intregii lumi sfinenia Sa, Dumnezeu a
acceptat toate formele de infidelitate ale acestui popor. Aceasta
pt c prin el Dumnezeu avea sa descopere Slava sa: s-a facut
Om.Revelaia NT arata relaia Slavei lui Dumnezeu cu Persoana
Mntuitorului Hristos, slava este prezent n Hristos din momentul
conceperii Sale. Nu este un Hristos al istoriei si unul al
mantuirii (cf. teologia liberal).Slava comuna Tatlui si Fiului n NT
este marcata de la Nastere la Inaltare. Slava Tatlui straluceste n
ochii credinei, in minunile lui Hristos si in Persoana Lui (In 1,
2; 2, 11; 11, 4; 11, 40). Slava lui s-a aratat pe Tabor.Slava se
arata in mod neasteptat in timpul patimilor i nvierii. La
Cincizecime Slava se aaza asupra Bisericii n comunitate. Prin
urmare dup NT, slava lui Dumnezeu, artarea prezenei Sale
energetice, izbucnirea prezenei Sale, sunt unite ntr-o dependen
care ine de fiina comun a Fiului cu Tatl, cci nu numai Dumenzeu se
slvete n Hristos prin moartea pe cruce (Ioan 13:31) ci se va slvi n
El n mod cu totul special, fcndu-l prta la slava Sa venic pe orice
om care crede n El.Cf. Ioan 17,1-5 Hristos a avut slava Sa, dar
aceast putere a dat-o celor care au crezut n El ( Ioan 17,
4.Mntuitorul Hristos pe pamnt a avut slav, cu toate astea l roaga
pe Tatl s ptrund firea Sa uman, s-l slveasc (). Nu are acces la
slava omul obinuit care este dezinteresat. Din cele de mai sus,
putem spune ca baza biblic a evlaviei este Sfinenia, Puterealui
Dumnezeu se descoper in creatie prin slava Sa, in dialoguri
speciale sau acte pe care le-a facut Dumnezeu, ncat aceasta actiune
a lui Dumnezeu de comunicare a slavei se continu n NT i prin Fiul.
Ucenicii lui Hristos au primit Slava : pe care tu Mi-ai dat-o, n ei
m-am proslvit. Numai n slava Sa Ucenicii rmn una.Definiie: Evlavia
este virtutea prin care omul are constiinta slavei lui Dumnezeu, i
triete intimitatea n aceast slav a lui Dumnezeu, ncredinndu-se de
realitatea ei. ncredinarea de aceast slav i suscit devotamentul
fata de Dumnezeu, prin recunoaterea fa de El, prin zelul cu care
mplinete voina Sa, prin tot ceea ce face ca aceast slav s se
salaluiasc din ce n ce mai plenar. Pentru c firea uman a fost
proslvit n Hristos, evlavia crestin ortodox este una hristocentric.
n virtutea evlaviei omul se dovedeste dependent de Dumnezeu, dar i
n siguran total. Activarea evlaviei ine de viaa omului. Prin modul
de a se comporta ca i intim al lui Hristos, virtutea religiozitii
esteactualizat, desvoltat i ntrit, dar uneori poate s fie i nnbuit
i deviat n situaia n care n numele libertii omul i afirm
independena de Dumnezeu.Evlavia trebuie curit de orice devierei
calauzit spre adorarea slavei lui Dumnezeu. Biserica n calitate de
Trup mistic al lui Hristos are responsabilitatea s calauzeaz aceast
virtute i s rmn dreptarul ei.Omul religios trebuie s perceap faptul
c atunci cand Dumnezeu i manifest slava, omul nudoar recunoate
manifestarea acesteia, ci este provocat s dea slav lui Dumnezeu. Nu
pentruc Dumnezeu are nevoie de omagiere de la noi ci pentru c n
felul acesta omul e scos din riscul unei viei monotone, de a rmne o
simpl fiin trupeasc, pmnteasc.A da slav lui D = a te mprti de slava
lui Dumnezeu.Omul are nevoie de aceast raportare pentru a putea
rmne autentic om. Omul rspunde aceastei iniiative a lui Dumnezeu
prin acte de religiozitate, de cult, de raportare reverenioas la
manifestarea Dumnezeului Cel viu n viaa sa.Obiectul virtuii
evlaviei nu este neaprat slava lui Dumnezeu prin care el fiineaz,
ci mai nti de toate acel kabod Yahweh, strlucirea prezenei sale,
urmeaz c Dumnezeu poate s fie cinstit n cei pe care i-a sfinit prin
artarea n ei a slavei Sale i care s-au consacrat ntru totul acestei
slave.Prin extensie, prin contiina c fiecare cretin este templu al
Duhului Sfnt, avem o responsabilitate de cinstire i pentru viaa
acestuia.Fiina virtutii evlaviei o nelegem comparnd-o cu celelalte
virtui cretine. Tote virtuile ne pun n raport cu Dumnezeu, uneori
mai teoretic alteori mai intim.Toate i mai ales n virtutea
religiozitii percepem c dialogul cu Dumnezeu nu este unul asemenea
oricrui tip de dialog, ci un dialog prin virtui, prin cult n care
omul are contiina manifestrii slavei lui Dumnezeu n lume i n viaa
fiecruia.De aceea, de multe ori cnd spunem religie nelegem de un
cult adus lui Dumnezeu. Cultul individual i colectiv este prima
exigen a unei religii. Religia este relaia cu Dumnezeu care se
exprim prin cult reverenios fa de slava lui Dumnezeu. Religia este
spaiul n care simim faptul c noi comunicm cu Dumnezeu.Virtutea
evlaviei se gsete ntr-o legtur special cu virtuile teologale i cu
cele cardinale.Cultul este i virtutea n care omul se integreaz
alturi de paricipinai la aceeai manifestare cultic. Existena cretin
este una cultual. Roadele acestei virtui se vd n sfinenie.
Curs 2 martie 2015Viaa uman, sensul i respectul pentru ea. Avem
3 aspecte: metafizic (al lucrurilor); aspectul duhovnicesc al
sensului vieii; aspectul sufletesc i trupesc.Viaa uman una este, n
ce privete potenarea ei duhovniceasc ct i funcionarea
psiho-somaticTrebuie s pstrm acest echilibru la nivelul
duhovnicesc, superior celui cultural.De ndat ce omul, prin contiina
de sine realizeaz c exist i c se gseste ntr-un sistem de relaii,
oameni/natur, i pune problema perspectivei unei asemenea existene.
Are sau nu are un rost existena? Rspunsul desigur c este variat,
dar cele mai adecvate au fost cele care au constat n afirmarea
existenei sensului vieii. Cele mai importante curente filosofice vb
de existena sensului vietii. Dar sunt i curente filosofice
fataliste care propovduiesc post mortem nulla voluptas. Pe baza
Revelaiei supranaturale si naturale teologia cretina afirm existena
sensului vieii. Desigur, afirm un sens care se prelungetedincolo de
istorie, si aceast perspectiv creeaz angoase in omul care s-a agat
de existena istoric. In funcie de rspunsul pe care i-l d sau l
primete cu privire la sensul vieii sale, omul i rostuieste sau
chivernistete viaa. Un rpsuns satisfctor la aceast ntrebare
creeazmaturitateacare este necesar pentru corecta abordare i
confruntare cu probelemele vieii. Unul nesatisfctor creeaz tulburri
diverse, forme de dezordine in viaa omului. Continua schimbare a
concepiilor arat c muli dintre confraii nostri duc lipsa unui
rspuns satisfctor cu privire la senul vieii. Pe de alt parte, toate
aceste cutri descoper dorina omului de a descoperi senul vieii, dar
ele nu exclud i faptul c muli dintre cetenii lumii post-modernee nu
accept sensul propus de Revelaia lui Dumnezeu, dimpotriv, caut
sensuri care s dea satisfacie unor non-sensuri n care oamenii
prefer s se complac. Neputina omului contemporan de a gsi sensul
vieii i a afla o satisfacie anume n acest sens a crescut n aa
manier nct destui specialiti consider c multe din maladiile lumii
se refer la faptul c oamenii nu cunosc sensul vieii. Victor Frankl
logopedie. Face pe om s descopere singur sensul vieii sale. Karl
Barth (Zurich, Elveia) l critica dur pentru c propunea n loc de
Treime, quadrime + diabolos. Locuia la Basel n Elveia. Neputina de
a gsi sensul vieii a crescut, nct omul a fcut progrese enorme n
alte planuri. Omul cu att progres n stiin, tehnologie, e falimentar
n desluirea sensului vieii.Omul provine din neant i tot de aici
provine sensul existenei sale. Vine din nimic i merge spre nimic
cum zicea Petre uea. Asta se ntmpl pt c nu-l are pe Dumnezeu n
ecuaie. Vede lumea ca ultima realitate i eternul l confund cu
pmntescul Sf. Vasile.Mereu ni se dsurogatul noului, consumm nouti,
mereu apare ceva care ne suscit atenia. Operm cu un cuvnt
nentrupat, pe cand crestinismul este religia Cuvantului ntrupat. Ne
scap partea cea bun, alegem noul care nu este i bun, pierdem
prioritile. Suntem victima unor avalane pe care nu le mai
discernem. Un oarecare Nicolaos originar din Africa de Sud (grec)
lucra la NASA. Se uitau colegii si prin telescop i cnd ieeau de
acolo erau dezorientai. Doar el i un coleg spuneau ca n-au nimic,
nu sunt speriai. Doar ei aveau convingeri religioase. Un om care se
aga de tot ce se mic n jurul lui nu mai d un sens vieii.Sf. Maxim
plcere durere/durere-plcere. Ideea e luat de la Sf. Grigorie de
Nyssa. O dezvolt i Batovoi n ntre Freud i Hristos.Limitarea
existenei omeneti la dimensiunea vazut, fizic nu ne permite s vedem
adevratul sens al existenei umane. Viaa fr Dumnezeu e o viata
prozaic, insuportabil. Cele ce duce o existen czut triete dup legi
repetabile, viaa e monoton. Se mulumeste sa cread c existena lui
este ciclic, se rencarneaz. Nu crede c exsist contient i
incontient. Simpla satisfacie c exist, nu este o certitudine demn
de om, ci in satifacerea dat de comuniunea plenar de ceea ce
iubete. Eternitatea este un azi perpetuu Fer. Augustin. Viaa dus
departe de Creator divine un sistem biologic al crui scop este
acceptarea morii ca ceva firesc. Cufundarea ntr-o esen impersonal.
Viaa uman nu se confund cu supravieuirea material. Cnd spunem viaa
uman, nu e acelai lucru cu biologia uman, nu se suprapune pe
existena biologic. Viaa uman este una care se hranete cu sensul pe
care-l dm sau nu-l dm. Viaa fr sens nu se poate numi via.
Consolarea cu ideea c am avea o existen ciclic nu este acceptat de
morala cretin i de viziunea cretin asupra lumii si omului. Mai bine
s existe Rai i Iad dect c fiu confuz pt ceea ce va urma la sfrit.
(Dedicaie pt Remus Cernea).Societetea Europa modern a ncercat o
emancipare de aceast constiint a prezentei lui Dumnezeu, in ambiana
Sa, i l-a dus pe omul contemporan s devin familiar cu
simmntulgolului existenial. Unii au ajuns s faca o etic universal
sau New Age, un sincretism general. Sunt forme prin care se ncearc
darea unui rspuns.Azi se propune ca scop satisfacia imediat,
multimea produselor prefacbricate, industria comercial, provocarea
sistematic a necesitilor imediate i inutile de cele mai multe ori
duc spre consolidare ideea c viaa trebuie trit aici i acum. Carpe
diem (triete clipa) primete o valoare profund azi. Suntem o
societate de consum. Societatea de consum ajunge s fie i o
societate a temerii sau o societate a riscului. Atta vreme ct
societatea pastreaz structuri fundamentale alctuite pe repere
statornice crerdina, respecul fa de persoana uman, cinstirea de
Dumnezeu, omul, gsete anumite puncte de sprijin, dar i parametri
pentru viaa lui. Din nefericire, azi, reperele statornice sunt din
ce in ce mai mult negate, nct societatea i creeaz alte repere pe
care le consider c se dezintegreaz foarte repede. Omultriete in
viata sa personal i exprim aceast dezbinare pe care o constatm n
viaa social, cautnd auto-afirmarea si recunoaterea propriilor sale
merite, de multe ori pierznd propria sa identitate. Pentru
contemporan apare firesc s fac n aa manier nct activitile sale s-i
dea sentimentul c-i afirm identitatea. Sensul vieii se gseste n
cauza existenei ei. Credina n Dumnezeu si recunoaterea iubirii Lui
dau sens vieii. Omul crete, imbatrnete i trece, dar se si
maturizeaz laun nivel. Atunci cnd acest nivel este viaa in Hristos
toate au sens. In caz contrar, lipsa de sens l vor domina pe om,
inct va fi pus in situaia sa se comporte fr sens. Adevrata via a
omului provine din izvorul vieii, Dumnezeu. l arat Hristos cnd a
spus Vino dup Mine...Las morii s ngroape... se referea la atia
oameni care vegeteazn existena lor si nu se intereseaz de sensul
ei. Omul trecator prin credinta, prin actul de fidelitate total
devine fiu prin Har. Are parte de un anume transfer al harului n
El. Cel ce se afl n intimitatea[footnoteRef:2] negrit in Cel venic,
se bucur de transferul de enregie din Har ctre sufletul lui. Sfntul
devine un spaiu n care Dumnezeu se extinde n lume Stareul de la
Stavronikita (Sf. Munte). [2: Termen predilect folosit de printele
cnd vorbete de rmnerea omului ct mai strns legat de Dumnezeu.]
Omul se simte in intimitatea lui Dumnezeu, participant al
dumnezeietii Firi, dup Sf. Petru. Omul gsete sens numai nnoindu-se
n Hristos. Nu se refer doar la minte sau la suflet, ci la ntreaga
existen sau mod de comportare n calitate de fiina care se rennoiete
n Hristos. Harul i sfinete pe oameni n ntregime. Trupul devine
Templu al Duhului Sf. Negrija fa de trup nu-i are loc in ethosul
cretin. El lupt impotriva gndurilor carnale, animaliti excitate
care se opun dimensiunii duhovniceti a fiinei sale. Prin ascez si
nevoin de discplinare a trupului, cretinul caut sa prentmpine
supunerea pasiv fata de cele 2 functii de baz ale organismului:
nutriie i procreare. Prin ascez, omul depaete stadiul de
singularitate efemer, propria sa structura biologic, individual
redevin fapt existenial de relaie i comuniune. Sfinii orientali: nu
trupul e ru, ci pcatul. Asceza urmarete biruirea patimilor prin
nfrnarea poftelor. Exist exemple de ascei care i impun ei nii
privaiuni pt a se face mai abi pt slluirea n ei a Harului. Pcatul
se revars nti n suflet, dup aceea apare i n trup. Curs 3 Mergem n
continuarea leciei precedente (sensul vieii)Punctul forte ale
moralei cretine: viaa uman se inscrie ntr-un plan al lui
Dumnezeu.Omul este o parte din universul creat, dar daca luam in
calcul modalitatea in care el a aprut, nu a aprut ntmpltor, ci cu o
grij deosebit din partea lui Dumnezeu, reprezint sintetic
universul, de aceea anticii au intuit acest lucru si l-au numit pe
om microcosmos.Hi + azot + carbon se gasesc in aceai proporie in
scoarta terestr, in om i n natur. Omul in trupul lui deine
universul ntreg. Toate elementele chimice din univers se gsesc in
trupul uman. Nu puteam gandi ca ne-am putea pronunta cu o
consideratie deosebit fa de viaa uman refuznd ca omul este parte a
universului, dar are si ceva de dincolo de univers. n ce priveste
aparitia vieii umane s-a scris mult in ultimele 2 secole. Semnalm
faptul c muli savani sunt de acord c viaa uman a aprut cnd pmntul a
prezentat condiiile prielnice apariiei ei. Dup celebrul big bang,
acum 15 miliarde de ani. Se creeaz evolutiv condiiile de via. Sunt
mai multe teorii care explic detaliile apariiei vieii.Referatul
biblic - Dumnezeu face materia i vede c este bun foarte . Din acest
univers bun Dumnezeu alctuiete partea material a omului. foarte
bun, nu exclude ideea perfeciunii, aveau potena perfeciunii,
desvririi, creterea n comuniune nesfrit cu Dumnezeu. A fcut
Dumnezeu psyche zosa (suflet viu). Aristotel vb de suflete (al
animalelor) i suflet al omului. Exist sufletul plantelor, animalele
au psyche i sensibilitate. Omul are n plus nous. nu tiu ce este
nous, dar e ceva theion (dumnezeiesc) spunea Aristotel. Conceptul
de a tri nu este identic la om cu animalele. Dumnezeu n-a luat o
roab de pmnt i a suflat asupra lui. A fost o evoluie a elementelor
de via din noi. Nu tim ce nsemna n referatul biblic pmnt. L-a creat
din ce era mai luminos n creaie. Dac l-ar fi fcut doar din acea
materie superioar, fr (via) n el, n-ar fi fost om cu adevrat. E
impropriu spus suflet viu, ar fi mai bine sufletul trind sau viind.
n Scriptur nu trebuie cutate sensuri alegorice unde nu sunt. Isaia
pustniculToate erau bune foarte. nu nseamn c ele nu mai puteau
progresa. Sf. Grigorie al Nyssei.Teoria Panspermist interstelar
incearca sa explice viata din germeni veniti din alte planete. Cf
acesteia, transportul a fost posibil prin meteorii sau radiaii
luminoase. A aprut dup ce se ivise teoria pluralitii lumilor
formulat de Kebern (sec 17). E aprut pe raionamente foarte
intemeiate, dar premiza major este o presupoziie. Ac teorie este
discutabil dat fiind c fiintele vii nu puteau suporta distanele
diverse din spaiu, mai ales ca erau supuse radiaiilor cosmice si
unor tempertaturi excesice, fie cu plus, fie cu minus. Pe masur ce
ne ridicm spre soare e mai frig. Cum explicm?Teoria originii
naturale pretinde sa explice viata pornindu-se de la reacii
chimice. n mediile privilegiate acesti compusi se combin. Un studiu
comparativ intre trupul omului i trupul primatelor a scos in
evidena 312 caracteristiciproprii omului, comparativ cu 205
caracteristici comune. Diferena genetica de 1% intre genomul uman i
cel al primatelor duce la crearea unei diferene fenotipice de 60%.
Curs 4 (23.03. 2015)Mediul n care trim i ne dezvoltm (educaie,
formare etc)Pentru omul contemporan este din ce n ce mai greu (avem
pduri mai puine, artificial n locul naturalului, virtualul n locul
realului). Exist o literatur ntreag care arat acum att efectele
pozitive ct i cele negative ale traiului nostru n acest context. De
aceea mediul virtual trebuie gestionat cu mult pruden.Educaia
spiritual ine de ceea ce citim, de ceea ce vorbim. Ne hrnim cu ce
privim, cu ce auzim, cu cine stm. Prinii au stimulat ucenicii s
asigure o anumit paz asupra celor 5 simuri. Omul este ca un mprat
ntr-o cetate. Cetate n care intr informaii pe toate cele 5 simuri.
n asemenea condiii disciplinarea sufletului este cu att mai
ngrijoratoare, dat fiind faptul c prin lansarea noastr in spaiul
virtual neplmdim amgiri. Toate cele pe care fct imaginativ le
combin, sunt frnturi din lumea real. Orice creator are imaginaie.
Creaiile imaginaiei pot fi aplicabile sau nu realitii.Michelangelo
i blocul de piatr din care a rezultat nger nlnuit. Avea imaginaie
omul.Imaginaia are si posibilitatea s creeze structuri care dau
impresia realitii si care duc de cele mai multeori la pierzare.
Muli viseaz i se viseaz ceea ce nu sunt sau unde ar vrea s mearg.
Sunt hrnii mai degrab de ceea ce-i imagineaz dect de ceea ce este
in realitate. Sf. Prini au privit la eficiena disciplinarii minii.
Trebuie mintea pusa intr-o structura ordonat. Tb sa fim mai realiti
dect ne provoac imginaia s fim.Modul n care trim este definitoriu
pt via.Sf. Pahomie a fost ntrebat: dup ce nu vei mai fi pe pamant
ce se va intampla cu cei ce vor ramane dup tine? Rspunde: Riscul
acelora este mare, cei care nu vor ajunge la performane la care au
ajuns ucenicii loc, dar totusi se vor ossteni pe linia ucenicilor,
vor avea mai multe merite dect ucenicii mei.La Sf. Dorothei de Gaza
= a murit n a doua jum a sec 7. Avea studii de medicin. S nu judecm
pe aproapele pt c nu cunoatem ntreaga lui tain. Numai el i bunul
Dumnezeu cunosc. Nu tim motivaia pt care a acionat ntr-o anumit
situaie. Mntuirea presupune i ceva din partea noastr, s ne facem
vrednici de ea. Acest dar al mntuirii este jetul de foc pe care
Dumnezeu il lanseaza spre noi. Mediul ambiant deci si modalitatea
in care stim sa gestionam au un rol f important fata de grija pe
care o acordm spiritului. La ora actual se citesc m putine carti,
dar se st cu ochii pe calculator. E o form de primire a
informaiilor.Aadar avem nevoie de o disciplinare n cadrul mediului
n care ne gsim. Nu plecm de la premiz ca mediul n care este complet
prielnic sau neprielnic. Dac ar avea toate oportunitile, unde ar
mai fi lupta noastr?Trebuie s fie un echilibru ntre ceea ce ofer
mediul i aspiraiile personale.Deci mediul ambiant i modul de
exercitare a facultilor sufletului nostru sunt foarte importante.O
lectur bun este important, o bun surs de informare n general este
important, un spectacol adecvat etc. Orice forma de distractie are
un rol in formarea noastr, piese de teatru = sunt ci prin care ne
cultivm sau descretem. Nu-i face nimnui plcere s stea ntr-un mediu
de dejecii. (S vorbeti mereu ca i cum dac te-ar asculta prinii t, s
nu-i fie ruine, i nici lor..).Cuvntul spus aiurea, n vnt este o
atentare la Cuvntul Suprem. Nu se poate ca vocabularul articulat al
omului s se coboare la graiul animalelor.Ca un pandant al grijii fa
de suflet este si grija fa de trup.Grija fa de trupn conceptie
crestina trupul are valoare deosebita si un rost precis in istoria
mantuiri. Nu putem vb de om la nivel ideal, ca Platon, fara sa vb
de trup. Asa cum nu putem vb despre om fara sa gandim la el ca
fiind deodat trup + suflet. Cele doua componente ale fiintei numit
om.Sufletul este matricea care isi constituie o structura somatica
ca sa se poata manifesta prin ea. Trupul este stucturaelementelor
fizio-chimice ale lumii create, sau structurarea cu totul special a
elementelor lumii create intr-o ordine special si cu o ordine
speciala de la Dumnezeu incat sufletul sa se poata exprima prin
aceasta realitate.Alexis Carel Omul fiin necunoscut de citit.Trupul
este facut in asa fel incat sa ne putem exprima prin el, avem toata
motivatia sa recunoastem demnitatea mare a trupului uman. El are
valoare. Si aceasta reiese dintr-o serie de cosiderente:a) trupul
uman este facut de Dumnezeu printr-o grija cu totul special. Dac
facem o analiz a diferenelor si a asemnrilor dintre trupul uman i
cel alanimaleloravem 300 deosebiri, 260 asemnri. Trupul omului nu
este un simplu trup animal in care a fost pus suflarea de via.b)
Trupul este organul prin care sufletul acioneaz i se manifest n
lume.Comentatorii iudeii consider trupul un limbaj al sufletului.
Este este atat de strans unit cu sufletul incat este prtas la toate
inaltarile si la toate decaderile sufletului, facandu-se impreun
raspunzator cu sufletul pt venicie. Omul e fiin psiho-somatic, nu
doar spiritual. Altfel am fi fiine ngereti. c) demnitatea trupului
este confirmata de faptul ca Hristos a luat trup omenesc, fire
omeneasc. A luat existen n trup, a facut trupul criteriu al
desavarsirii, dand posibilitate oricarui trup sa devina templu al
Sf. Duh. Pt sec 1 a fost o mare problema: cum Dumnezeu poate sa ia
trup? Era ideea ca materia este rea in sine, cum intr-un atat de
dispretuit loc sa locuiasc Fiul lui Dumnezeu? Teorie platonic, dup
care i gnostic.Unii ziceau ca Hristos a avut un trup aparent. Pana
la Sinodul 4, la multi teologi acest lucru era foarte neclar.
Eutihie zicea ca Fiul a venit cu fire uman din cer. Uimit de
efectul manifestarii prin trup a Dumnezeu a zis asta. In interiorul
culturii sale platonice a venit cu ideea ca Fiul are trup din cer.
Si ceilali prini de la S 4 gandeau cu aceleai categorii. Hristos nu
a venit cu omenitate din cer, ci a constituit-o din trupul Sf.
Fecioare.d) trupul uman este organ al activitii umane fata de
semeni. Are unicitatea lui, particularitile lui, adecvate formelor
sau posib. de manifestare a sufletului. Nu mereu avem de a face cu
trupuri care sa ofere intr-adevar sufletului toate posib. de a se
manifesta. Avem de a face cu trupuri neputincioase. Orice om are
limitele lui. Neputina trupului il pune si pe suflet sa-i limitez
posib. pe care si le-ar dori sa le aiba. Avem accidente gentice
care fac ca sufletul sa nu se poata manifesta plenar. Asta nu ins.
ca sufletul nu exista. Tb doar sa-i punem la dispoziie cile de
afirmare. Trupul este organ al activ morale fata de semeni deci. El
este destinat existentei eterne impreuna cu sufletul intr-o lumea
transfiguarata cer si pam nou. O lume promisa de Mntuitorul si pe
care a dovedit-o prin Invierea Sa. De ce? nvierea noastr nu este
identic cu existena noastra de acum. Ucenicii i-au dat seama ca
este altfel Hristos dup nviere. Sf. Grigorie de Nyssa numete
ingerii = duhuri trupeti. e) trupul este vehicolul sfineniei.
Precum Fiul a implinit lucrararea mantuirii in trup, la fel
trupurile nastre sunt organe ale vietii harice si ale desavarsirii.
Trupul se face partas sufletului si se impartete de Sf. Taine incat
devine spaiu in care odihnete Duhul 1 Co. 3, 16: Nu stiti voi oare
ca sunteti Temple ale Duhului Sfnt.. Ap. Pavel ne spune ca Dumnezeu
va invia trupurile noastre nemuritoare prin Duhul Su, schimband
trupurile striccioase, facandu-le asemenea Trupului Slavei Sale.
Aceste 5 argumente motiveaz grija pe care trebuie sa o avem fata de
trup incat el ca limbaj al sufletului tb sa fie intretinut la
capacitateamaxima a posibilitilor sale de a fi realmente organul
prin care sufletul isi extinde prezenta in lumea. Aici vedem
preocuparea fundamental pt trup. Deci nu e de neglijat. Protejarea
vieii umane, a imaginii noastre private si publice. Pt acest motiv
spunem ca trupul uman este o structura inviolabil, care tb sa se
bucure de acelai respect si ale carui taine s se respecte dupa cum
respectam tainele sufletului. Nu le putem expune oriunde, oricnd.
Nu putem s expunem taina trupului sau sa o bagatelizm. Expresia
ntr-un final este greit. n final este corect dpdv gramaticalPe
logica inviolabilitii trupului merge si angajamentul pt care o
persoan bolnav tb sa-i dea acordul cand este supusa unei intervenii
chirurgicale. Trupul omului e inviolabil in orice imprejurare,
incat orice atentativ tre motivata de interesul superior al
subiectului insui si nu de voina altcuiva. Trupul a carui
constructie interna nu poate fi afectat tb sa se extinda dpdv
biologic si asupra patrimoniului sau genetic. Grija pt
inviolabilitatea trupului omenesc tb sa priveasc i generaiile
urmtoare. Este logic c nu putem atenta asupra patrimoniului genetic
al unui individ chiar daca in bioetica se pune problema
interventiei pe embrionul uman. Tot ceea ce se intervine in genom
afecteaz automat si urmaii. Valoarea moral a vieii omenetiReligia
cretin are o poziie de mijloc ntre dispretul fata de viaa
pamanteasc si afirmatia ca singura f de existenta a omului ar fi
doar viata aceasta pamanteas. Ac pt ca nu putem considera lipsit de
valoare ceea ce Dumnezeu a socotit a fi foarte bun, n spe alctuirea
minunat care este trupul. Nu este normal sa gandim ca aceasta
structur se termin prin incetarea vieii fizice.Viata pamant. este
un dar al lui Dumnezeu, cel mai profund dar pe care Dumnezeu l-a
facut universului creat dat fiind faptul ca aceasta este condiia in
care omul se pregateste pt viaa etern. V. umana nu este doar bios,
este zoe(o via sufleteasc, contient i liber, creatoare de valori,
cel mai important aspect al vieii omeneti). Este nivelul la care se
imprima pt eternitate realizrile sau nerealizrile noastre in
calitate de persoan. Se imprima caderile, scderile sau performanele
care potrivit Sf. G de Nyssa sunt cauzele, motivele si criteriile
in fct de care se vor reconstitui trupurile noastre in cer nou si
pamant nou n Eshaton.Despre valoarea vieii pamanteti: vrei sa stii
pt ce e de pret ac via? Este de pre pt ca ea devine pt noi temelia
vieii viitoare si loc de lupt, de alergare pt minunile cereti. Aa c
daca ea, viaa, nu ne asigur pe cealalt este mai de plns dect 1000
de mori. Caci decat sa nu plcem lui Dumnezeu, mai bine este s mori.
Omilia 6 ctre Antiohieni, Sf. Ioan Hrisoostom.Cum ne ingrijim?.Prin
pastrarea sanatatii. Aceasta tine de utilizarea bunurilor materiale
in sensul in care ne ajuta trupul sa fie sanatos. Ele tb sa fie
reglementate de constiinta moral care va avea in atenie 3
aspecte:1) trebuintele individuale nu sunt identice la toi
oamenii2) trebuinele comunitii ai caror membrii au dreptul la
bunurile respective in fc. de adev. necesitati, tb sa prevaleze
incat in interiorul comunitii sa se asigure condiiile prielnice
existenei fiecrei prti a comunitii. 3) grija de trup nu poate fi
exagerat, ea neputnd sa prevaleze fata de grija de trup, stiut
fiind ca trupul este organ slujitor al sufletului (Rm 14, 16-18).
Grija de trup sa nu insemne starnirea poftelor trupului. Curs 5 (30
martie 2015)ngrijirea fa de trupAsigurarea unei imbracaminti
adecvate pt trup. Avem nevoie de odihn, relaxare.n Nitria clugrii
se hrneau cu pine i ap. Era o ascez sever. Sf. Pahomie pleac de la
premiza c nu este suficient sa traiesti singur i in ascultare. Se
poate pica in depresie sau mandrie. Anumiti duhovnici abuzau de
calitatea ucenicului. Il supuneau la grele munci. nainte monahismul
nu era ceva organizat, era o grupare de laici evlavioi. Mncarea
trebuia adecvat muncii pe care o fcea monahul, raportat la ct poate
s duc. Nu-i dadea aceeasi mancare celui care muncea in manastire cu
cel care pleca la cmp. A fost uria, un om minunat. Cei care
inmulteau nevoinele, ii ruga sa manance, sa nu se mortifice. n
Occident Cesar de Arles, un sfnt i o personalitate remarcant din
Galia. S-a nscut n N Galiei i a ntreprins o cltorie s vad cum
triesc clugrii din Egipt. Ajunge episcop n 510 si a fost una dintre
cele mai mari personaliti din Evul Mediu. Este primul din Europa
care a dat rnduieli pentru clugrie. Nu putem impune o idee la o
situtatie de fapt care nu permite mereu impunerea teoreticului
asupra concretului. Hrana zilnic tb s satisfaca un nr de exigente
pe care le impun valoarea energetic, echilibrul alimentar si toate
cele care corespund nevoilor fundamentale necesare vieii in trup.
Pe langa aceasta, mesele tb luate intr-o atmosfera favorabile
asimilrii. E f important ca masa sa fie luata intr-o ambinata care
sa favorizeze asimilarea. Omul nu mananca doar cu trupul, ci si cu
sufletul. Are griji, mancarea nu poate fi asimilat. O ceapa de
mananci simti ca se depune.Morala ingaduie consumarea oricrui bun
care sub forma de mancare sau baut este adecvat vieii pamantesti.
Deosebirea VT - mancaruri curate/necurate nu e acceptat de morala
cretin. E greu sa mananci carne de porc in Orientul Aporpiat. Moise
a dat anumite msuri igienice, nu doar teologice.Gn 9 Dumnezeu i-a
permis lui Noe s manance orice animal, tot ce mic si triete. Omul
gandeste cnd mananc. Mnacarea din abunden nu creeaz subtilitate
gandirii. Organismul e concentrat sa topeasc grsimile, sa proceseze
mncarea. Orice grasime pusa este cosecinta faptului ca organismul
primeste mai mult dect trebuie sau ca nu este sanatos.
Organismulpoate procesa n 24 h doar 3000 calorii. Prinii de la Sin.
6 au hotarat ca pe perioada Presimilor sa nu se consume vreo fiinta
care sacrificat vor deveni hran pt om. E bn sa nu mancam o hrana
obtinuta printr-un act de violen. Chiar i plantele au sensibiliti.
Rostul mancarii nu este satisfacerea instinctului de hrana, ci
susinerea sanatatii si a vietii trupului, noi suntem atenti cu ceea
ce mancam si periodic in fc de idealurile morale ne permitem sa ne
abtinem de la hrana de provenienta animalier. Hrana tb adecvata
dpdv moral incat ea sa varieze in fc de muncile facute sau de
sanatate, in vederea stpnirii spiritului i a pornirilor simuale,
incat grija fata de trup sa nu fie in dauna grijii fata de suflet.
Morala incurajeaza cumptarea: condamn lcomia dar si mortificarea
trupului prin exces de postire. Bis. recomnad ca hrana trupeasc sa
fie insotita de rugaciune, mulumire si binecuvantare (I Co 10, 31).
Ac pt c Prinii au realizat ca pt o fiinta renascuta la un tip de
existenta special, crestinul, e absoult necesar ca acesta sa intre
in contact cu mediul, intr-un fel patruns de energiile lui
Dumnezeu. Noi ne impartsasim de roadele jertfei doar cand noi vrem,
ne dorim s intram in contact cu El. = Stniloae traduce cu
omenitate. Oare sa nu fie bine? Omenesc ar fi m potrivit?Fiina care
intra intr-o noua ontologie prin Botez, tb sa se hrneasc adecvat.
Lumea intrnd in om s fie binecuvantat, s-i gaseasc implinirea.
Dumitru S. vorbea de faptul ca lumea are o raionalitate pe care
omul i-o poate sesiza, nu ea prin sine nsi se sesizeaz.Trupului tre
sa-i asiguram odihna necesar, hran, igiena necesar. OdihnaMunca
este o ncesitate. Energia tb refacuta prin hran, recreaie. Odihna
serveste la restabilirea puterilor epuizate prin munc dar si la
activarea altor puteri care raman reintrebuintate. Sanantatea
pretinde ca intremunca si odihna sa existe echilibru armonios.
Excesele sunt primejdioase. Dpdv al moralei crestine, muncitorului
tb sa i se asigure odihna fizica si spiritual. Grija pt trup impune
si grija pt restabilirea sanataii. Un element f imp in efectele
odihnei l constituie somnul. Curenia si igiena. Tb sa faca parte
din grija fata de trup. Ele constituie datorii morale fata de trup.
Datorii care ajung chiar virtui, opuse neglijenei, mizeriei. Ac.
igien tb inteleas incat sa cutive puritatea interioar. Avem datoria
moral sa tinem la curatia hainelor care este o component si a vieii
spirituale. Igiena fizic e o necesitate pt intreinerea sanataii
sufleteti: gimnastic exerciii, splare a trupului. Splatul zilnic
ajut glandele sudoripale. Ele seccret 1000-1300 grame de sudoare pt
zi. Sudoarea reprezint deeurile pe care le scoatem din organism.
Micarea ajut sistemul limfatic s funcioneze normal. Nu tb gandit ca
spalatul e pcat ori c jegul e sfinenie. Curatenia este o nevoie
firerasca. Morala nu recomanda genul de igiena care in numele
sanatatii aa poftele trupeti dar considera ca e absolut nevoie de
intretinerea unei igiene coresp.trupului. In marile orae se constat
ca avem pe cap mai multe mii de substane nocive. Ele pot fi
radioactive. Omul se imbraca si pt el si pt alii. Pr. Teofil Prian.
mbrcmintea are semnificaii morale. mbracamintea are si un scop
moral, acoperirea trupului acord pudoare, frumuseea lui. Nu haina
face pe om dar i d fason. mbracamintea are o fc social, ajuta la
diferenierea dintre sexe. Pierderea acestei identiti cnd femeia
poart pantaloni, pantofi ca brbatul. Se petrece masculinizarea
modului de gndire al femeii. Morala atrage atnia asupra modului in
care crestinul se imbraca. Imbracamintea tb sa exprime buna stare
interioar a omului care exist sau nu exist. Biserica nu e impotriva
distraciilor. Noiunea de plcere are de multe ori semnificaii
complexe. Nu e o plcere s vezi untablou, icoan, sa asculti muzic.
Exist plceri vinovate/nevinovate. Distraciile sunt necesare.
Existena in trup sa fie marcata de buna cuviin n toate. Cretinimsul
nu promoveaza forta sau violenta, dar pentru aprarea vieii morala
cretinapresupune violena. Nu pot lsa pe cineva s m ucid. Utilizarea
forei pt aprarea vieii nu trebuie s depaseasca limiele unei aprri
drepte si lipsite de vin. Mijloacele de aprare tre sa fie
proporionale cu aciunea de agresare asupra propriei mele viei. Nu
poi trece la acte de violen, cand atentatul asupra mea e un fleac.
Nu inseamn aprarea vieii cand se pune in aplicare o hotarare
judecatoreasc de care suntem responsabili. Curs 6(20. 04.
2015)Suferina si sanatatea in cretinismSummary sntatea sufletului i
a trupului ca dar al lui Dumneze; resp. omului fa de sntate;
sntatea nu e un ideal, ci o un bun care ne face abi s ne jertfim.
De ce suferim? Cnd se altereaz sntatea? voia lui Dumnezeu Cel
Atotbun. Relaia pcat sntate.Sntatea i boala sunt dou realiti
complexe ce in de concretul vieii. Se vorbete de sntate trupeasc,
sufleteasc, psihic; de sntate a trupul, a sufletului.Explicaiile cu
privire la sntate i boal sunt diverse n funcie de credinele i
filosofia celor care vorbesc despre acest subiect, dar i n funcie
de ceea ce tiina medical susine i afirm despre sntate i boal.Dpdv
crestin considerm ca starea de sntate este primordial, iar toate
formele de suferintacare intra ceea ce numim boala au intrat in
universul creat din momentul n care protoprinii au cazut starea,
din armonia in care ii instituise Dumnezeu. Explicaia generala a
suferintei este legata de conceptia crestina despre pcat si urmrile
lui i, desigur, in relatie cu lucrarea de rascumprare a
Mntuitorului i efectele ei in toti cei care fac parte din Trupul
mistic al lui Hristos, Biserica. Dpdv cretin, sntatea i boala se
definesc n funciede relaia respectiv lipsa de relaiecuDzeu. In
actul neascultrii primordiale, inselat de diavol omul isi asuma o
existenta in afaraModelului dupa care a fost creat. (In ultimii ani
au fost descoperite in creier celulele oglinda[footnoteRef:3] care
au un mare rol in procesul de educare al omului mai ales in primii
ani de via, i nu numai; ele mai faciliteaz imitarea unui anumit
model, desigur care trece prin filtrul propriei personaliti). A
avea un model presupune ceva superior n raport cu ceea ce suntem.
Singurul model pe care omul il avea de urmat era doar Dumnezeu.
Omul nu avea in creatie o fiin pe care sa o imite i n fc de care s
triasc. Cand el iese din normalitatea trairii dupa un anumit model,
consecintele nu intarzie sa vina. Starea lui de sanatate devine una
relativa (el degradandu-se ontologic) in sensul ca mereu va gasi
alte si alte modele, in afara de Dumnezeu. Modelul e pe vertical,
nu pe orizontal. [3: A se vedea nota 2 din studiul Printelui
Familia cretin ntr-un mediu secularizat Ort 1/2012, pag. 17.
Neuronii oglind au fost descoperii de un grup de cercettori de la
Univ. din Parma condus de Dr. Giacomo Rizzalotti.]
Sf. Grigorie de Nyssa ajunge s afirme c omul are moartea din
momentul concepiei sale (romnii spun c viaa este o boal care are ca
finalitate moartea).Exist o sntatate care ine de ontologia fiinei
umane (normalitate in care Dumnezeu l-a instituit pe om si care a
fost alterat de pcat) precum i bolii care ine de acceai ontologie
afectat de cdere. Din momentul n care constatm aceast afectarea a
propriei noastre ontologii, nu ne mai mir nimic.Noiunea de sntatea
ca i cea de boal este destul de larg, de general; sntatea trebuie
pus n relaie cu sfinenia i mntuirea, cu restabilirea fiinei umane n
situaia de a se asemna cu Dumnezeu.Vb = a mantui, a salva. Nu putem
gandi sanatatea decat in relatie cu mantuirea, restabilirea firii
umane in situaia de a se asemana cu Dumnezeu. Nu putem gandi
sanatatea sau boala fara originea ei in actul neascultrii, nici
finalitatea care inseamn integrarea cu toate aspectele in
normalitate. In masura in care simti ca Hristos este integrat in
prorpia ta identitate, poti spune ca te impartasesti de sanatate
autentic.Au fost date nenumrate definiii sntii:1) sanatatea ar fi
vitalitatea din care lipseste orice deficienta in functiile
organismului. Nu se refera doar la aspectul somatic, ci i la cea
psihic i mai ales la cea duhovniceasc. Anomaliile duhovniceti au
repercusiuni la nivel psihosomatic2) sanatatea ar fi starea omului
care ii da acestuia maxim eficienta in munca sau activitatea
social. Aspect somatic + social. Notiunea de sanatatea are si o
componenta social. Aceste 2 definitii accentueaza aspectul
biologic, a doua scoate in evidenta si pe cea social.3) (dat de
OMS) Sanatatea este starea fizica, psihica si social completa. Nu
doar absenta bolii si a infirmitii. Org. mondial a sanatatii (OMS)
scoate in evidenta si sanatatea psihic. Asectul social, sau mediul
ncojurtor este important deoarece nu poi s spui c eti sntos dar ai
o atitudine nepotrivit fa de mediul ncojurtor, natural i social. Nu
trebuie sa tulburi mediul in care trieti. Crestinismul priveste
sanatatea dpdv al antropologiei = omul unitate
psiho-somatico-social care se gaseste intr-o referinta ontologica
permanenta la Dumnezeu. Omul nu este numai trup sau suflet, ci un
suflet in trup, care are vocaia indumnezeirii unatatii
suflet-trupului. Ca fiinta psiho-somatica, viata omului are 2
aspecte:a) sufletesc i b) somaticDe aceea sanatatea omului nu este
doar somatica sau doar sufleteasca. Omul nu e un spirit dezncarnat.
Omul e fiin personal i prin urmare orice definiie a sanatatii tre
sa vada omul ca unitate psiho-somatic. Nu putem gandi omul ca om in
afara acestei uniti. Chiar daca trupul se desface pe zi ce trece,
se imbolnvete. ntr-o secund se intampl n corp 100.000 mutaii
celulare. Adevarata sanatate a omului va fi disponibilitatea total
a acestuia de a fi cu Dumnezeu si nu de unul singur sau in relaia
cu altcineva. Sanatatea autentica a omului este de a fi in relaie
cu Dumnezeu. Atunci e sanatos, cand e capabil sa traiasca utilizand
capacitile sale psiho-sociale, pt a dovedi in orice situaie o
iubire desavarsita fata de Dumnezeu, de el insusi ( cea
duhovniceasc), si fata de semeni. Sanatos e omul care se angajeaza
totalmente in acte de iubire si nu acela care va idealiza sanatatea
fizic fcand tot ce-i sta in putinta, si nici cel care va idolatriza
raporturile sociale. Tb un echilibru perfect intre aceste 2 tendine
firesti ale firii umane. De aceea, ideea c poi supune trupul unei
asceze exagerate pentru a normaliza relaia cu Dumnezeu nu este o
practic autentic cretin.
Pentru definirea funcionrii sntoase a personalitii noastre
trebuie precizate urmtoareale:*Chemarea fundamentala a omului este
de a creste intr-o iubire plin de druire concretizat fata de
persoanele cu care vine in contact, si nu una abstract. O asemeena
iubire este imitarea iubirii lui Hristos, care pt a se infaptui in
mod plenar a trebuit sa treaca prin suferinta si cruce. Sanatatea
presupune uneori i crucea. Scopul vieii crestine presupune unirea
cu Hristos in slava, fara a exclude modul de comportare al lui
Hristos cel istoric, adica modul de comportare in iubire. Iubirea
ca manifestare a sanatatii totale a omului nu este un dat cu care
omul se naste. Iubirea este o predispoziie cu care se naste, se
cultiva se cucereste continuu in ciuda diverselor forme de
imbolnvire a ei, care o fac nelucrtoare sau inactiva partial sau
total. Sanatatea manifestata ca iubire si in iubire va stabili
echilibru viu intre madularele trupului mistic al lui Hristos,
iubire care nu va avea niciodata limita si care va avea un rol
continuu determinant in extinderea sociala a trupului lui Hristos.
O viata sanatoasa ca viata trait in iubire, este sanatatea
adevrata. Persoana poate trai sanatos dpdv crestin chiar daca
uneori are deficiente sufletesti sau trupeti. O via n iubire
presupune o sntate psihofizic, dar nu neaprat, ci iubirea se
manifest i atunci cnd o persoan este sntoas clinic, dup cum i
invers, un sntos clinic se poate purta fr iubire sau iubind n mod
egoist. Nu trebuie totui ocolit starea de sntate psiho-fizic,
creznd c sntatea se rezum numai la aspectul duhovnicesc.Omul este
foarte sensibil la sntatea fizic, fr a spune c aceast este ultimul
nivel n concepia asupra sntii.Sanatatea fizica este o stare ideal.
Dar nimeni nu poate fi permanent asa. Crestinul are respons. sa
depuna toate eforturile pt a-i recupera sanatatea fizica spre a fi
sufient de eficient in mediul in care triete. Sanatatea ps-fiz nu
este condiia indispensabila ca el sa fie sanatos altora.
Manifestarea iubitoare tre sa se manifeste oriunde si oricand
indiferent de starea sufleteasca sau fizica. Sntatea psiho-fizic
este starea ncare omul i realizeaz valorile la care este chemat, ns
starea de sntate absolut nu este indispensabil pentru aceasta.Sigur
c boala, suferina, micoreaz eficiena, dar nu o exclude. Oamenii pot
invata din suferinta altora. Sanatatea ps-som este un bun pe care l
avem si care trb intretiunut pe toate cile. E o componeneta a
notiunii generale de sanatate. Nu este bunul suprem, ci unul care
are o orientare precisa, iubirea de Dumnezeu si de aproapele. n
felul acesta, fara sa micsoram valoarea sanatatii, sustinem toate
mijloacele de mentinere cat mai mare a sanatatii. O atare viziune
crestina reduce riscul impartirii oamenilor in sanatosi si bolnavi.
In acelai timp, viziunea crestina ne da posibil. sa intelegem
nevoia ingrijirii medicale de cei care au trebuinta de aceasta
ingrijire dnd sansa oamenilor de a pune in lucrare iubirea.Gandind
astfel, putem reflecta si la momentul care presupune prevenia, sa
anticipm anumite fapte, boli, consecine. O asemeneea concepie ne
pune n situaia de a vorbi altfel despre boal, de a vorbi altfel
despre bolnavi. Ne pune n situaia de a vedea propriile limite i de
a preui ansa de a fi sntoi. n concluzie, numim sntatea cretin cea
prezentat mai sus, adic capacitatea de a apune n lucrare sub toate
aspectele iubirea cretin, fr s neglijm tot ceea ce nseamn sntatea
clinic sau duhovniceasc.Sanatatea nu se reduce la evitarea durerii
si la bolii, dar nici nu considera ca durerea ca atare este
mantuitoare, sau suferina. Dumnezeu nu trebuie neles ca autorul
bolilor; uneori Dumnezeu o ingaduie boala si suferinta.BoalaNu se
poate vorbi dect metodic de ea n mod separat de sntate:Def.
Intelegem mai multe aspecte: boala clinica care se sondeaza cu
neputinte trupesti si dureri. Boala psihica care nu se sondeaza cu
dureri, dar se sondeaza cu indispoziii care sunt mai grele decat
durerile fizice i care conduc spre revolt social i chiar
sinucidere. Boala persoanei, care se refer la incapacitatea omului
de a-i pune in lucrare facultile si energiile in toate imprejurrile
viaii. Toat activitatea Bisericii vizeaz nsntoirea duhovniceasc a
omului, sntatea duhovniceasc care nu o exclude pe cea clinic.Boala
clinica poate veni prin diverse cai: prin abuzuri, prin motenire
genetic, alteori fr s aib el la nivel individual vreo
responsabilitate. Chiar dac omul este responsabil pentru suferina
sa, niciun om nu i-o dorete. Boala clinicaContieni fiind c boala
clinic influeneaz activitatea persoanei punem n dsicuie
urmtoarele:Nu putem vb de boala fara sa vb de suferinta.
Suferintele sunt profunde si diverse. Multe din suferuinte se
datoreaza unor aspccete de care societatea este responsabila, lipsa
asistentei sociale. Indiferent de factorii care provoaca boala,
crestinul tre sa lupte. Astfel, noi ne alturam lucrarii lui
Dumnezeu de a lupta imp. raului. Nu ne lasam dominati de formele de
manifestare a raului, de imboldirile lui, facand de asa maniera
incat lupta imp bolii sa fie trairea raului impreuna cu Hristos,
sau facand ca lupta imp. bolii sa fie un fel e asumare impreun cu
Hristos a Crucii. Sanatatea este un dar lui Dumnezeu. Omul are
obligatia sa-i pastreze sanatatea. Sunt si limite: boala
incurabila, sau accidente.Planul lui Dumnezeu asupra vieii celui in
suferinta presupune si o alta modalitate ca acesta sa-i implineasca
sensul sau decat cel la care el se gandise. El isi va implini
sensul existentei sale in inactivitate, nu in bucuria muncii, ci in
durere sau izolare, uneori in multe forme de instrainare care e
posibil ca pt altii sa fie f eficiente. Ac. aspect al suferintei ar
tine cont de ceea ce numim spiritualitatea suferintei, de un anumit
rol al suferintei pe care aceasta il are, dincolo de faptul ca
suferinta ca expresie a rului din lume n-are niciun sens. (Sens i
rost). Unii oameni sunt loviti de suferinte iremediabile. Atunci
cand aceasta nu s-a datorat unei imprudente proprii sau unei
pedepse din partea dlui Dumnezeu, se poate vb de o vocaie-misiune.
Sunt aspecte ale suferintei care tb luate in considerare i nu-l
putem considera pe Dumnezeu absent nici din cea mai marunta
afectiune. Hristos a venit sa mantuiasca lumea de suferinta, nu sa
o dispretuiasca, nu sa scape lumea de suferinta, ci asumandu-i
suferinta. Dpdv al moralei crestine, exista diverse forme de
suferinta: toate presupun o anumita durere. *Uneori Dumnezeu
ingaduie imbolnavirea pt incercarea credintei, pt ca apoi sa-i
rasplateasca cu cununa slavei Sale (Iov).*Alteori, printr-o anumita
suferinta ii face pe acestia sa scape de suferinte mai mari sau ii
apara sa cada in pacate care sa le aduca suferinta eterna. Avand o
suferinta minora, o anumita prs predispusa la anumite pacate, va fi
impiedica sa puna in lucarare acel gand sau pacat. Cei pe care
Dumnezeu ii iubeste, ii cearta. *Dumnezeu ingaduie suferinta pt a
se vedea atotputernicia Lui, alteori pt ca omul sa se intoarca la
Dumnezeu. *Alteori Dumnezeu o ingaduie unora in locul altora.
*Alteori o ingaduie pt marturia plina de autoritate printre bolnavi
si sanatosi. *Ocazional o ingaduie ca pedeapsa.Dumnezeu lasa pe
drepi sa sufere cateodata pt ca acestia in suferinte sa-i
regaseasca adevaratul rost dup o ratacire pe anumite ci. Incercarea
pacatosilor prin boli fizice = pt a-i tamadui de boli sufleteti.
Suferinta ii misca chiar si pe cei insensibili. Prin stramtorarea
pe care o produc suferintele, crestinul este pus sa vada mai clar
ca de unul singur nu poate face nimic si ca singura nadejde e in
Dumnezeu. Prin suferin, omul evit s cad n egoism, s cad n
superficialitate, scond n eviden nobleea duhovniceasc din el prin
strmtoarea la care este supus.Prin urmare, nu de putine ori
suspinand si suferind din cauza ranilor, crestinul e indemnat sa
aseze suferinta pe urma pasilor lui Hristos, si in felul acesta
sa-L regaseasca. El va realiza ca exista o singura bucurie fericit:
urmarea lui Hristos. Iar in moarte va vedea o bucurie, aceea a
sperantei Invierii.Nu tb sa retinem camorala incurajeaza suferinta
sau o cauta, sau ca propune inactivismul in cadrul suferinei.
Dimpotriv. Crestinul nu e cel care cauta suferinta cu orice pre, nu
tb sa faca fagaduinte aspre, mai ales cele cu privire la post in
ideea de a-i omor trupul si vointa de a tri normal. Boala si
suferinta sunt situaii reale, avand respons sa luptam pt
restabiirea sanatatii.In acest sens eforturile medicilor tre luate
in considerare si nu putem sa ignoram sau sa nesocotim calitatea
medicului de om care poate sa aduca prin ceea ce este el sanatatea
in bolnav. Curs 7 (27 aprilie 2015)Suferinele le d Dumnezeu spre a
ne corecta, a ne ndrepta. Responsabilitatea este de a lupta mp
tuturor formelor de suferin. Viaa s fie traita in sanatate, care sa
presupun urmarea lui Hristos. Daca viaa este doar o supravieuiere
oarb fara urmarea lui Hristos, nu e o via autentic uman. Omul are
vocaia normalitii. Noi avem aceast vocaie sdit n noi. Orice
sanatate exclusiv fizic nu poate ramane asa pt totdeauna. Ne natem
ntr-o lume afectat de anormalitate, care i da omului spini si
palamida, ape pe care nu le poti bea, radiaii, hran contaminat cu
chimicale. Cu alte cuvinte, spinii si palamida erau expresii
metaforice a ceea ce lumea a inceput sa ofere omului czut. Dup
cadere omul nu-si va duce existenta doar intr-o lume care i-a
devenit adversa lui Dumnezeu, ci si intr-o lume bolnava dupa Sf.
Pavel. Ac lume ofera produse marcate de suferint. Trupurile noastre
din momentul conceperii sunt nu numai structuri biotice, n-au numai
via, din mom. conceperii ele poart intrinsec starea de mortalitate(
). De aceea, eforul de pastrare a sanatatii e unul justificat, el
presupune urmarea lui Hristos. Avem resp. sa ne rugam pt cel bolnav
ca si cum ne-am ruga pt noi, ca si confirmare a dorului nostru dup
normalitate, dar nu tb dispreuit rolul medicilor. Nu putem merge pe
linia: in numele BO se opun vaccinurile. Unele sunt absolut
necesare. Asemenea micri sunt promovate de oameni necredincioi,
prui credincioi, care promoveaz nv. sectare. n. lui Solomon spune c
Dumnezeu l-a dat i pe medic. Tot El i d nelepciune s vindece. BOR
accept transplantul de organe: doar dup ce a fost declarat moartea
medico-legal; s i fac bine bolnavului.Bis. nu admite sau concepe ca
n vederea sntii cuiva sa fie luat viaa altei persoane. Bis. se
opune uciderii unei persoane. Nu poi respecta o persoan cnd i iei
viaa. (Suntem singura ar din Europa care face reclame la
medicamente. n 1834 s-a nfiinat prima facultate de Medicina
homeopat din Rusia, la Sankt-Petersburg).EutanasiaEste o practic si
un concept f controversat in bioetic si in morala in general.
Termenul ca atare eutanasia a fost folosit pentru prima dat de
Francis Bacon n sec 17, n lucrarea sa Instauratio Magna sau Novum
organi. Aci el spune: eu spun si insisit ca sarcina medicului nu e
doar de a stabili sanatatea, ci si aceea de a alina durerea si
suferina care insotesc durerea si boala, aceea de a procura
bolnavului o moarte blnda si linitit. Ca fapt in sine, eliminarea
indivizilor afectati de boala incurabil, indiferent de faptul c
erau sau aveau parte de o eutanasiere, a fost o practic inca din
cele mai vechi timpuri ale istoriei.*Bolnavii grav si batranii erau
ucii. *n Sparta Antic copiii handicapai erau lasati sa moar.
Situaia era promovata si de Platon care n Republica spunea:
medicina a devenit o metod de cultivare a bolii. Pt cei ale cror
trupuri sunt intr-o stare continu de boal interioar, nu se prescrie
niciun regim si nici nu li se transform viaa intr-o prelungit
suferin sau stare de decreptitudine. Ac pt ca medicina nu e facut
pt cei care nu tb tratai, chiar daca sunt mai bogati dect Midias.
*Pt motive de utilitate si Aristotel aproba eutanasierea n
Politica. *Epicur spunea: noi suntem stapanii durerilor, stapani in
a le suporta daca ele sunt suportabile. In caz contrar suntem
stapani in a prsi viata cu suflet linistit, asa cum prsim teatrul
daca nu ne place piesa. Nu putem vb de sinonimie privind viaa de
dincolo la cretini greci. Evreii erau foarte sraci n vorbirea
despre via venic, viaa dup moarte. Grecii spuneau ca viata vesnica
este o replic a vieii de aici. A gandi cum gandea Epicur nu era o
problema in contextul antic. Nu era nimic anormal daca faceau
pcate. Nu aveau aceast noiune. VT vine cu noiunea de pcat. Practica
de a ucide nou nascutii cu malformatii a continuat pana in vremea
lui Valens (364-378). El interzice ac lucru printr-un
edict.*Pitagora si Socrate s-au impotrivit eutanasierii, la fel
Hipocrate in juramantul lui se opune: nu ma voi lasa determinat de
cuvantul nimanui in a promova o otrav sau in a-mi da consimmntul n
aa ceva. *n lumea romana Cicero avea sa spuna: Tu Publius si toate
persoanele drepte tb sa pstrai viaa i nu tb sa dispunei de ea fr a
primi porunc de la Cel care v-a dat-o, ca s nu dai dovad c v-ai
sustras de la misiunea umana pe care v-a incredintat-o
Dumnezeu.Ideile erau impartite in Antichitate. *Creninismul a
reprezentat o schimbare radical a moravurilor excluznd luarea vieii
vreunui om. Este un bun pe care nu omul l d, deci el nu poate
distruge ceea ce nu poate crea. n Evul Mediu, Thomas Morus
(1478-1535) va vb n Utopia despre uciderea bolnavilor socotind
aceasta lucrare act de intelepciune, religios si sfnt. Cei ce au
folosit eutanasierea pe scara larga au fost nazitii aprox 700.000
oameni. Spre deosebire de Stalin care i ucidea pur i simplu. 1937 a
ucis 80 episcopi rui. Nu-i punea problema eutanasierii. Ii omora fr
menajamente.n sec XX mai multe ri au incercat legiferarea
eutanasiei. 1974 rile si politicienii cu vederi eutanasiste au
adunat intr-un formu m multi oameni de tiin. Ac din urm au formulat
un document: Noi afirmam ca este imoral sa tolerezi sau sa impui
suferinta. Credem in valoarea si in demnitatea individului. Ac
lucru cere ca el sa fie tratat cu respect si sa decida liber in
modrezonabil cu privire la soarta sa. Intre oamenii de stiinta in
favoarea eutanasiei se numrau 3 premii Nobel. Cum se defineste
eutanasia? In Dict. Larousse se intelege:*ansamblul mijloacelor
prin care se produce o moarte fara suferinta, avnd drept scop
scurtarea unei lungi agonii sau a unei boli foarte dureroase. n
Dict. juridic penal se spune: eutanasie este uciderea savarsita sub
impulsul unui sentiment moral pt a curma chinurile fizice ale unei
persoane care sufera de o boala incurabila si a carei moarte din ac
cauz este incurabil.Cartea drepturilor omului: prin eutanasie se
intelege o actiune care prin natura sa provoaca moartea n locul
eliminrii oricrei dureri. Suntem interesai sa iesim din viata fara
dureri. Nu avem dreptul sa contribuim cu ceva la iesirea din viata
asta. Doar rugaciunea o putem folosi, mprtanie, Maslu. Taina
suferintei este o taina pe care nu o cunoastem, doar Dumnezeu o
stie.n lit. de specialitate eutanasia a fost clasificat dup 2
criterii:a) modul si mijloacele de realizareb) in fct de acordul
sau lipsei acordului celui bolnavDup a) eutanasia poate fi: activ,
in cazul in care aceasta se realizeaz prin intervenia unei anumite
persoane. Prin administrarea unui medicament letal. Poate fi si o
eutanasie pasiv, at. cand ea se realizeaz prin omisiune sau
inaciune. Aadar moartea va putea surveni prin intrerupera
tratamentului, considerandu-se c eforul terapeutic va fi inutil.
Forme ale eutanasiei pasive ar fi: intrerupera aparaturii de
mentinere in via, intreruperea procedeelor medicale si a
tratamentelor, intreruperea alimentatiei artificiale. Neaplicarea
procedurilor de resuscitare cardio-pulmonare. Ac. criterii sunt
socotite drept mijloace extraordinare de lupt mp suferinei. n
situatia in care intervine aa zisa inversunare terapeutica (vor ca
muribunzii sa fie vii cu orice pre), meninerea forat in ac stare
vegetativ poate fi un abuz cu cheltuieli f mari, care ar putea fi
folosite pt tratarea real a unuia care are nevoie. Bis. este imp
actiunilor prin omitere si comitere care sa faciliteze moartea
cuiva. E impotriva oricarei forme de persuasiune in care s-ar putea
ajunge incat pacientul sa fie convins de utilitatea eutanasierii.
Un asemenea act de ipocrizie se petrece n multe ri occidentale. n
Olanda se pune paharul cu substane letale pe noptier i l bea cu
zambetul pe bune, e fericit. Cf criteriului care vizeaz consimmntul
sau lipsa lui din partea omului pt eutanasie, putem vb de eutanasie
voluntar, non-voluntar i eutansaie involuntar.Voluntar repr.
cazurile in care pacientul socotit c dispune de liberul exerciiu al
fct. sale psihice, in mod liber decide sa i se curme viata sau sa
contribuie la curmarea ei. Realizarea ac. lucru se poate face prin
mijloace active sau pasive. El insusi isi ia medicamentul sau
privarea de aparatele care il tineau in viat. Nu stim daca e un act
constient sau o refulare din partea sistemului nervos vegetativ imp
formelor de tratament. Pacientul in stare de inconstient are gestul
de inlturare a medicamentelor.Non-voluntara se face fara
consimtamantul bolnavului cand se pune capat vietii unei persoane
care nu poate alege ea insasi intre a tri si a muri. Non-voluntar
poate fi socotit si atunci cand nu se acord tratamentul adecvat
unui nou sscut, pluri-malformat, care dpdv terapeutic nu are nicio
sansa de supravieuire.Involuntar se realizeaz impotriva vointei
bolnavului de a-i da consimtmntul, dar tre eutanasiat. E vb de
cazurile de execuie prin eutanasie. In favoarea eutanasiei se aduc
argumente:*Respectul fata de autonomia persoanei, fata de
demnitate, dorinta de a curma durerile atroce pe care le au unele
persoane lovite de boli incurabile dar si argumente de ordin
economic.
*mp eutanasiei se pronunta o mare parte a omenirii, dat fiind
faptul c: *Eutanasia e impotriva eticii medicale. Ea submineaz
temeiurile increderii dintre medic i pacient. Eu e un act contra
naturii. Eu e un act mp voinei lui Dumnezeu. Dpdv al moralei, doar
Dumnezeu e stpnul vieii. Omul nu poate atenta la suveranitatea lui
Dumnezeu sau s-i revendice pt sine acest titlu.Medicul nu are
dreptul s modifice cursul vieii unei persoane. Dpdv crestin nu e
suferinta inutil, ci tb sa realizam ca suferinta e identica cu
suferinta Mantuitorului. Suferinta poate fi o consecinta a
pacatului, uneori poate deveni un instrument al mantuirii proprii,
nu stiu ce se petrece in psihicul unei persoane care depdv fizic se
afl in imposibil de a se manifesta in mod deplin. Consimm
bolnavului de a muri nu e sinonim cu consim de a fi ucis. Aa zisul
consens liber in stare de suferinta, nu mai e liber. Suferinta te
constrnge pt masuri ilogice, fara sens. Dpdv al moralei eutanasia e
un pacat cu care Biserica nu va fi niciodata de acord. In situatii
de boli incurabile, Biserica recomanda ingrijirea paliativ. Sunt
medicamente care chiar daca nu vindeca, inltur durerea. (Pana de
curand s-a crezut ca morfina grabeste moartea. Si s-a optat in
folosirea ei pt ridicarea durerilor pacientului. Are dublu efect.
Ridic durerea dar grbete moartea. Dar s-a constatat c nu e aa. Prin
urmare, medicamentele pe baz de morfin sunt f bune). Sfritul omului
e iminent, dar el tb sa ramana un proces natural, si nu accelerat,
un sfrit in care omul sa fie in pace cu el, cu Dumnezeu si cu
ceilali. Datoria nr 1 a doctorului nu e ac de a lupta mp morii, ci
de a se pune in slujba vieii pana la capt, tiut fiind ca omul
triete chiar si cand se afl in stadiul terminal al vieii
fizice.
Page 26