-
IMAGISTICA MEDICALABILD DIAGNOSTICIMAGERIE MEDICALEDIAGNOSTIC
IMAGINGTOTALITATEA METODELOR CE PERMIT VIZUALIZAREA, IN VIVO, A
STRUCTURII CORPULUI OMENESC, A ORGANELOR SI SISTEMELOR - NORMALE
SAU PATOLOGICE - IN CORELATIE CU FUNCTIONALITATEA ACESTORA.
-
METODELE IMAGISTICEMETODE INVAZIVE = folosesc radiatiile
ionizante ca sursa de energie (potential periculoase biologic): -
RAZE X (Rntgen, 1895) => radiografia conventionala,
amplificatorul de luminiscenta, computer tomografia (CT) - IZOTOPI
RADIOACTIVI => scintigrafiaMETODE NEINVAZIVE = folosesc radiatii
neionizante: - CAMP MAGNETIC & UNDE DE RADIOFRECVENTA =>
imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) - ULTRASUNETE =>
ecografia si eco-doppler
-
IMAGISTICA CU RAZE X(RNTGENDIAGNOSTIC)Razele "X" iau natere n
tuburile radiogene prin frnarea pe anod a electronilor emii de
catod; - energia cinetic a lor se transform brusc n energie
electromagnetic; de aceea radiaiile X se mai numesc i radiaii de
frnare.
Tubul radiogen este compus din: - catodul sau sursa de
electroni, reprezentat printr-un filament spiralat din tungsten
acoperit cu thoriu, - anodul - este confecionat din cupru pe care
se aplic o plcu metalic din tungsten care asigur frnarea
electronilor accelerai. Locul unde cade fasciculul catodic se
numete focar termic. Anodul este nclinat la 16-200 pentru a da o
orientare convenabil fasciculului de raze X. Pentru mrirea
suprafeei focarului i pentru micorarea uzurii, anodul este rotativ
- Carcasa tubului - este plumbat i prezint o fereastr prin care
fasciculul util de raze "X" poate iei. Aceast fereastr este prevzut
cu un sistem de diafragmare ce poate ngusta sau lrgi fasciculul
incident. Interiorul tubului este vidat.
-
catodulanodaTubul de raze Xraze X obtinute in urma impactului
electronilor cu anodul din tungsten (focarul termic Filament
incalzit la incandescenta emite electroni (emisie termo-ionica)
Electronii sunt accelerati prin intermediul diferentei de potential
dintre cele doua capete ale tubului
-
Proprietile razelor "X"1. Penetrabilitatea - este proprietatea
razelor "X" de a traversa diferite structuri. Ea poate fi definit n
funcie de lungimea de und; la tensiuni mari avem lungimea de und
mic, deci raze dure, penetrante. Fasciculul de raze X este
policromatic coninnd radiaii cu lungimi de und diferite. De aceea
se recurge la filtrare pentru ca fasciculul s devin omogen.
2. Atenuarea - este fenomenul prin care fasciculul incident
sufer o slbire a intensitii, n funcie de grosimea i densitatea
structurii traversate. Ea poate avea loc prin:absorbie (energia
fasciculului fiind absorbit de corpul traversat) prin difuziune
(radiaiile de difuziune sau radiaiile secundare sunt radiaii
parazite i influeneaz negativ imaginea radiologic; de aceea pentru
reducerea lor se folosesc grile antidifuzoare).
-
Proprietile razelor "X"3. Luminiscena - este proprietatea
razelor "X" de a provoca iluminarea unor sruri minerale utilizate n
confecionarea ecranelor radioscopice i a foliilor ntritoare plasate
n contact cu filmele radiografice.
4. Impresionarea emulsiilor fotografice - st la baza executrii
radiografiilor. Sub aciunea razelor "X" bromura de argint din
structura filmului poate fi transformat n argint metalic, vizibil
pe radiografie.
5. Ionizarea gazelor - permite msurarea cantitii de raze "X" cu
ajutorul camerelor de ionizare (Geiger-Mller).
6. Propagarea n linie dreapt i n toate direciile;
7.Inducerea de efecte biologice - este o proprietate important
cu aplicaii n radioterapie i radioprotecie.
-
Formarea imaginii radiologice 1 tub radiogen ce emite un
fascicol de raze X2 fascicolul de raze X, omogen3 pacient ce
absoarbe o parte din razele X in functie de grosimea si densitatea
structurilor traversate4 fascicol de raze ce iese atenuat,
heterogen5 captarea fascicolului de un ecran radiologic
(radioscopie) sau film radiologic (radiografie)
-
Formarea imaginii radiologice Pe ecran, zonele mai dense ce
absorb mai mult radiaia apar ntunecate, iar cele mai puin dense
apar clare, luminoase. Astfel oasele, cordul apar ntunecate iar
pulmonul transparent, luminos.
Pe radiografie, zonele care primesc o cantitate mai mare de raze
"X" se negresc, iar cele ce primesc o cantitate mai mic rmn albe.
Astfel osul apare alb, iar pulmonul negru.
+ IMAGINI
-
Structuri anatomice vizualizabile
-
Tranzit baritat
-
Irigografie
-
Urografie intravenoasa
-
Arteriografie
-
Terminologia de baza in radiologieIncidenta = defineste poziia
tubului de raze "X", a pacientului i a casetei;Raza central = o
linie imaginar situat n centrul fasciculului de raze "X", care
permite poziionarea corect a zonei de radiografiat.
Principalele modificri radiologice elementare sunt: opacitatea -
zon anormal alb pe radiografie;hipertransparena - zon anormal neagr
pe radiografie; imaginea lacunar - se ntlnete n explorarea
organelor cavitare, lacuna fiind expresia defectului de umplere cu
substan de contrast; imaginea de adiie - reprezint ieirea din
contur a unei zone a unui organ cavitar, ce permite umplerea cu
substan de contrast; imaginea hidroaeric - comport un nivel
orizontal la contactul dintre aer i lichid.
-
Riscul radiologic i protecia mpotriva radiaiilor Radiaiile sunt
duntoare omului i de aceea populaia trebuie protejat de o expunere
inutil sau excesiv. Organele sensibile la radiaii sunt: pielea,
mduva hemato-poetic, cristalinul, embrionul uman, examenele
radiologice pe abdomen fiind contraindicate n prima lun de sarcin;
Msurile care se iau pentru reducerea iradierii sunt: - reducerea
numrului de examinri radiologice, mai ales cele de rutin; -
reducerea cmpului de iradiere prin diafragmare; - reducerea
numrului de cliee i suprimarea incidenelor inutile; - folosirea
radioscopiei televizate i reducerea timpului de examinare; -
protejarea organelor radiosensibile prin ecrane i oruri plumbate; -
interzicerea accesului n sala de expunere a altor persoane.
-
Computer tomografiaCormack si Hounsfield au inventat tomograful
in 1972;Radiografie => suprapunerea planurilor; umbrele
organelor traversate de razele X se confunda;CT => realizarea de
felii (slices) fine a segmentului de investigat, permitand
vizualizarea in profunzimePacientul in clinostatism pe o masa ce se
deplaseaza
printr-un cerc (gantry); acesta contine tubul emitator de raze X
si o serie de detectori (cristale de scintilatie) dispusi in
coroana, de partea opusa tubului, masurand intensitatea
fasciculului de raze transmis.
-
Tubul impreuna cu detectorii creeaza o miscare de rotatie in
jurul pacientului, ce se misca longitudinal odata cu
masa.Microcurentii generati de detectori (proportionali cu
densitatea structurilor strabatute) sunt transmisi calculatorului.
Acesta sintetizeaza datele tuturor curentilor obtinuti si cu
ajutorul unei matrici de referinta realizeaza o harta a
densitatilor existente in fiecare volum scanat (microcurentii sunt
transformati in nuante de gri).Densitatea este exprimata in unitati
Hounsfield (UH) si valoarea sa este corespondentul unei nuante de
gri pe o scara cu 2 extreme: +1000 UH (alb, os) si -1000 UH (negru,
aer).
-
Generatii de CTTomodensitometrie axiala transversaMasa cu
pacientul de examinat se deplaseaza pas cu pas prin gantry; la
fiecare oprire, fascicolul de RX face o rotatie in jurul
pacientului; imaginile finale corespund unor felii transversale
(realizate in plan axial) ale regiunii de examinat. Examinare
lent.Scanare helicoidala spiralataTubul cu detectorii se invarte
fara oprire in jurul pacientului de pe masa ce se deplaseaza cu
viteza constanta. Fascicolul de raze realizeaza o spirala in jurul
pacientului. Achizitie rapida, 3D, dar lipsa de precizie in anumite
sectiuni.CT cu multidetectori (4, 16, 64, 128 sectiuni)- Tubul
realizeaza o rotatie in jurul pacientului de pe masa ce avanseaza
simultan longitudinal. Achizitie in cateva secunde. Posibilitate de
reconstructii 3D. Detectorii pot fi 4, 16, 64, 128, dispusi in
coroana, ce permit achizitia de 4, 16, 64, 128 imagini pe o singura
rotatie. Permite dezvoltarea noilor aplicatii: angiocoronarografia
CT, colonoscopia virtuala, etc.
-
Notiuni generale CTHiper/hipodensitateStructuri adipoase -100UH,
sange 45 UH, ficat 60 UHNivelul (level, window level, WL) =
densitatea care va fi reprezentata printr-o nuanta medie de
griFereastra (window WW) = intervalul densitatilor reprezentate
prin nuante de gri, de-o parte si de alta a nivelului
WL=40 WW=350 WL=-550 WW=1500
-
Planuri
-
VIZUALIZAREA IMAGINILOR CT Imaginile sunt vizualizate
considerand pacientul asezat in decubit dorsal, cu
operatorul/medicul stand la piciorele acestuia si privind catre
extremitatatea sa cefalica.Astfel partea dreapta a pacientului este
proiectata in stanga imaginii si partea stanga in partea dreapta a
imaginii.
-
Factorii ce influenteaza imaginea CT DENSITATEACT permitea
vizalizarea tesuturilor moi in diverse nuante de gri, astfel fiind
posibila diferentierea lor.
-
Factorii ce influenteaza imaginea CT
DISPLAY-ulDatele obtinute sunt vizualizate in ferestre diferite
ce permit evidentierea anumitor structuri anatomice.
-
Factorii ce influenteaza imaginea CT PRIZA DE CONTRASTIn cazul
structurilor cu densitate apropiata, pentru o mai buna identificare
a fiecareia dintre acestea se administreaza contrast i.v.
-
What anatomical structures are well seen with CT
-
Elemente anatomice vizualizate CT
-
ELEMENTE ANATOMICE VIZUALIZATE CT
-
Indications for use of CT CT is widely used to help diagnose a
variety of different problems and symptoms. It is excellent for
evaluating lung parenchyma, as well as soft tissues of the neck,
chest, abdomen and pelvis. It is also a quick and relatively
inexpensive way to evaluate the brain.
CT can be used as a primary imaging tool to evaluate a patient's
symptoms, or can provide additional information when other tests
are inconclusive. CT is currently widely available and easily
accessible.
-
New technologyFaster CT scanners, which can acquire thinner
sections, and advances in computer software have significantly
impacted the field of CT.
Reformations into any imaging plane are now commonly performed.
This augments visualization of anatomy and aids in diagnosis.
Another new technique is 3 dimensional volume rendering. With
this technique, the computer displays only the structures of
interest in 3D. The images obtained can then be rotated to show the
anatomy from any perspective.
-
IMAGISTICA CU IZOTOPIRADIOACTIVI(medicina
nucleara;scintigrafie)PRINCIPIU:-introducere de izotopi
radioactivi=>raze ,, si captarea cu o camera de scintilatie a
radiatiei rezultate dupa fixarea izotopului in tesuturi; - fixarea
detectata este analizata si redata de computer in imagine
analogicafixare normala; hiperfixare(zone calde);
hipofixare(z.reci).
-
PET-CT marcarea unor diferite substante biologice (de ex.
glucoza, aminoacizi, ligandoreceptori, etc.) cu pozitroni ce emit
un anumit tip de izotopi.materialul marcat (radiofarmocon) este
introdus in organismul bolnavului, urmand stabilirea imaginii
distributiei acestuia. distributia in tesuturi a substantei
introduse in organism se poate detecta cu ajutorul camerei PET prin
intermediul observarii iradierii aferente emisiei pozitronice.
Reconstruirea imaginilor are loc cu ajutorului computerului, pe
baza datelor obtinute in timpul examenului distributia in tesuturi
a farmaconilor introdusi difera in mare masura in diverse stari
functionale (fiziologice, respectiv patologice), facand astfel
posibila recunoasterea si localizarea proceselor clinice.
-
ctpetpet-ctIndicatii PET/CT
depistarea precoce a bolilor neoplazice peste 40 de ani; in
cazul in care simptomele sau alte analize indica boli neoplazice,
dar acest lucru nu poate fi demonstrat prin alte metode imagistice;
in cazul bolilor canceroase cunoscute, pentru identificarea exacta
a localizarii si extensiei tumorilor, respectiv pentru demonstrarea
sau excluderea metastazelor; evaluarea eficientei terapiei;
recunoasterea tumorilor recurente in caz de suspiciune clinica;
desemnarea locului optim pentru prelevarea probelor histologice -
biopsie; desemnarea exacta a regiunii pentru planul de
radioterapie.
-
IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA NUCLEARAn producerea
imaginii RM au loc cteva etape pe care le sumarizm astfel: 1.
esuturile corpului uman plasat ntr-un cmp magnetic intens i omogen,
prin coninutul lor n protoni de H2 se "aliniaz" n direcia liniilor
cmpului magnetic realiznd o magnetizare longitudinal. 2. Dac se
aplic un puls de radiofrecven (RF) cu o frecven de rezonan specific
(Larmor), protonii din esuturile magnetizate vor primi energie care
va devia sau anula magnetizarea longitudinal i realizeaz o
magnetizare artificial, instabil, numit magnetizare transversal. 3.
dup oprirea pulsului de RF protonii din esuturile magnetizate
transversal revin la starea iniial de echilibru I cedeaz energia
primit prin dou procese temporale concomitente: aa-zisa relaxare
longitudinal T1 care cedeaz energia esuturilor nvecinate
(spin-reea) i relaxarea transversal T2 care cedeaz energia altor
nuclee atomice (spin-spin).
-
4. energia cedat de esuturi prin procesele de relaxare este
captat de o bobin receptoare (anten) ca semnal RM. Datorit
compoziiei chimice i strii fizice diferite, fiecare esut din corpul
uman va avea proprii timpi de relaxare T1 i T2, deci semnale RM
caracteristice. 5. semnalele RM de intensiti diferite n raport cu
substratul patologic, prin codificare spaial (transformata Fourier)
vor forma imaginea RM a esuturilor excitate selectiv prin pulsul de
RF. Astfel, imaginea reconstruit digital va reflecta prin nuane de
gri contrastul dintre diferitele esuturi n raport cu starea lor
normal sau patologic.
-
IRM - avantajeeste noninvaziv, neiradiant; asigur un contrast
foarte bun ntre esuturi; are posibilitatea achiziiei i afirii
imaginilor n mai multe planuri (3D); permite efectuarea unor
angiografii RM fr administrarea unor substane de contrast i afiarea
sistemului vascular n mai multe planuri de proiecie; ntr-un timp
foarte scurt, de ordinul secundelor, permite vizualizarea
tridimensional a arborelui biliar intra i extrahepatic (MRCP), a
cilor de excreie reno-uretero-vezical (uro RM) i a dinamicii LCR
(mielo RM);permite explorarea funciei cerebrale; prin secvenele
ultrarapide, permite achiziia unui ciclu cardiac cu determinarea
cantitativ a parametrilor performanei cardiace cum ar fracia de
ejecie, kinetica parietal etc; nu prezint artefacte osoase.
-
Factorii ce influenteaza imaginea RM COMPOZITIA TISULARA
Tesuturile cu continut bogat in atomi de hidrogen, asa cum sunt
grasimea si apa, sunt responsabile de producerea celei mai mari
parti a semnalului RM.
Tesuturile sarace in protoni (corticala osoasa) produc un semnal
foarte mic.
Tesuturile care emit un semnal puternic RM vor apare albe
(hiperintense) pe imaginile RM iar cele care emit un semnal slab
apar negre, hipointense.
-
Factorii ce influenteaza imaginea RM SECVENTA DE PULSIn IRM,
desi imaginile sunt obtinute in acelasi fel, ele pot arata
diferit;Parametrii de scanare cum ar fi: puterea pulsului de
radiofrecventa, timpul de repetitie al pulsurilor RF sau timpii de
relaxare pot fi astfel manipulati incat sa permita vizualizarea
optima a anumitor structuri anatomice;Doua tipuri de secvente sau
tipuri de imagine sunt cele mai frecvent intalnite: T1 si T2.
-
CONTRAST ENHANCEMENT
Diferentierea mai buna tisulara poate fi obtinuta cu ajutorul
contrastului administrat i.v.
Substanta de contrast in IRM contine gadolinium, se
caracterizeaza printr-un camp magnetic puternic si modifica
semnalul unor structuri tisulare pe secventele T1Factorii ce
influenteaza imaginea RM
-
IRM - limite- eventualele contraindicaii (pacemakere, clipsuri,
corpuri strine metalice); - claustrofobie; - vizualizarea slab a
calcificrilor.
-
ULTRASONOGRAFIA(echografia)PRINCIPIU: reflexia US in structurile
corpului omenesc, diferentiata de impedanta acustica a acestora,
fapt ce permite realizarea unor imagini anatomice sau curbe
grafice.ENERGIA folosita este vibratia mecanica cu f. mare
frecventa (ultrasunete) = 2-12 Mhz.
-
ULTRASONOGRAFIAMODURI DE AFISARE A INFORMATIEI USMOD A
perimata;MOD TM(time motion):=mod a + miscarea in timp -pe orizonta
la-dinamica;permite inregistrarea in dinamica a miscarilor
cavitatilor cardiace;MOD B:(brightness=stralucire):afisarea in
nuante (tonuri) de gri,bidimensionala,a unor sectiuni anatomice
corespunzatoare zonei anatomice scanate;afisarea in timp real
permite si analiza miscarilor in timp (cord,fetus in uter etc);Mod
DOPPLER:-calculare de fluxuri ,debite,(cord,vase) cu afisare
grafica (D.spectral)sau cod de culoare(D.color).
-
ULTRASONOGRAFIAMODUL B=>SEMEIOLOGIE
ULTRASONOGRAFICANEGRU=>ZONA TRANS SONICA
-lichide(vas,vezica,chist);ALB====>ZONA
REFLECTOGENA-gaz,calcul,interfata;TONURI DE GRIURI=>organe
parenchim.,proc.patologice etc; traduc grade diferite de
reflexie/absorbtie a US in tesuturi;INTERFATA=limita de separatie
intre medii diferite ca impedanta acustica(pereti
vasculari,cavitari, etc)=REFLECTOGENA;VID SONIC=>ABSENTA
SEMNALULUI (posterior de zone cu maximum de reflexie; ex dup
calculi,gaze,oase)
-
ULTRASONOGRAFIAAPLICATII CLINICEUS ABDOMINALA=toate organele
parenchimatoase,vase;US CARDIACA=studiu
morfopatologic,dinamica,fluxuri;US VASCULARA=mod B,Doppler
duplex,triplex,Power;US PARTI
MOI=tiroida,sin,musculara,articulara,ochi;US IN OBSTETRICA=sarcina
normala si patologicaUS DIGESTIVA=ENDOSONOGRAFIA (esofag,rect);US
TRANSCRANIANA(Doppler);US INTERVENTIONALA=>ghidare punctii
percutane dg&ter.