7 2. Scrierea primului registru de calcul Un fişier Excel se numeşte registru de calcul şi la început este denumit automat de către Excel Book1.xls. Acesta este alcătuit din mai multe foi de calcul numite implicit Sheet1, Sheet2, ... Făcând o comparaţie între un registru de calcul şi o bibliotecă, putem spune că: •registrul de calcul (Book1.xls) = biblioteca •foile de calcul (Sheet1, Sheet2, ...) = cărţile din bibliotecă. Se poate schimba denumirea unui registru de calcul după cum dorim, dar extensia lui va rămâne .xls. De asemenea se pot modifica şi numele foilor de calcul. 1.1.Prezentarea foii de calcul 2.1.1.Bara de titlu a registrului de calcul Bara de titlu conţine pictograma Excel-ului şi numele registrului de calcul.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Un registru de calcul, aşa cum am văzut puţin mai înainte,
este alcătuit din mai multe foi de calcul. Pentru a trece de la o foaie
de calcul la alta se apasă butonul stâng al mouse-ului pe numele foii
de calcul în care se doreşte efectuarea saltului (de exemplu apăsaţi pe
Sheet3). Vă daţi seama că trecerea la altă foaie a fost făcută deoarecenumele foii de calcul apare scos în evidenţă.
Literele sau grupurile de litere care marchează numerotarea
coloanelor poartă numele de indicatori de coloane.
Cifrele care marchează numerotarea liniilor se numesc
indicatori de linii.
Celula este căsuţa care se află la intersecţia dintre o coloană
şi o linie. Ea poate fi identificată prin specificarea coloanei şi linieicare se intersectează. La selectarea unei celule, adresa ei se va afişa
în caseta de denumire.
Exemplu: în figura de la începutul capitolului, celula noastră estecelula aflată la intersecţia coloanei A cu linia 1, avândadresa A1 (vezi caseta de denumire).
Temă: Efectuaţi câte un clic pe diferite celule din foaia de calcul şi
urmăriţi în caseta de denumire adresele care se vor afişa.
1.2. Deplasarea în cadrul unei foi de calcul
Evident, deoarece o foaie de calcul are 256 coloane şi 16.384
lini acestea nu pot fi vizibile simultan pe ecran. Din acest motiv,
pentru a vedea la un moment dat zona din foaia de calcul care ne
interesează va trebui să ne deplasăm în cadrul acesteia până când pe
2.2.2. Deplasarea folosind barele de derularePrintr-un clic pe una din săgeţile barei de derulare din partea
dreaptă a ferestrei se observă că liniile vizibile ale foii de calcul se
vor modifica, iar printr-un clic pe una din săgeţile barei de derulare
din partea de jos a ferestrei se schimbă coloanele vizibile.
Exemplu: Dacă apăsaţi o singură dată săgeata în jos de pe bara de
derulare din dreapta, prima linie a foii de calcul nu va
mai fi linia 1, ci va fi linia 2. Cu un clic pe săgeata în sus
reveniţi la vizualizarea începând cu linia 1.
Un alt mod de a modifica zona vizibilă a foii de calculfolosind barele de derulare:
• Se apasă butonului stâng al mouse-ului pe una din barele de derulare şi ţinându-l apăsat se trage mouse-ulîn direcţia dorită până când pe ecran apare zona a căreivizualizare se doreşte.
Observaţie: Dacă deplasarea se face cu ajutorul barelor de
derulare, se modifică doar zona de vizibilitate, fără a se modifica şi poziţia curentă în cadrul foii de calcul.
Astfel, apăsând o tastă în acest moment, zona de
vizibilitate va reveni la zona în care se află celula
activă .
2.2.3. Deplasarea la o destinaţie precisă
Dacă se doreşte deplasarea la o anumită celulă din foaia decalcul, se parcurg următoarele etape:
1. Din meniul Edit se alege comanda Go to... sau se apasăcombinaţia de taste Ctrl + G;
2. În căsuţa Go to din fereastra care se deschide se alegenumele la care se doreşte deplasarea sau în căsuţaReference se introduce adresa celulei la care se doreştedeplasarea;
3. Se apasă apoi butonul OK din fereastra Go to.
1.3. Introducerea şi modificarea datelor
Se alege celula în care se doreşte introducerea datelor şi se
tastează textul dorit. După ce aţi terminat introducerea se trece la altă
celulă şi se continuă.
Dacă vă poziţionaţi pe o celulă în care aţi scris ceva, se poate
observa că în bara de formule apare afişat conţinutul celulei selectate.
Astfel, în cazul în care într-o celulă este introdus un text
greşit, se poate corecta conţinutul celulei prin modificarea celulei,
fără a şterge tot conţinutul.
Pentru modificarea unei celule parcurgeţi următoarele etape:
1. Se selectează celula al cărei conţinut doriţi să-lmodificaţi;
2. Se poziţionează cursorul mouse-ului în interiorul barei deformule şi se execută un clic pe butonul stâng;
3. Cu ajutorul săgeţilor de pe tastatură se realizează poziţionarea în locul în care s-a comis greşeala;
4. Cu ajutorul tastei Delete se poate şterge câte un caracter din dreapta cursorului, iar cu ajutorul tastei Backspace se
poate şterge câte un caracter din stânga cursorului. Se şterge ceea ce trebuie şters şi se înlocuieşte ceea ce
trebuie;5. După ce s-a efectuat corecţia, se apasă tasta Enter.
– pe o fereastră determină redimensionarea ferestrei
respective.
1.5. Selectarea celulelor
Pentru a efectua o operaţie asupra unei celule sau asupra unui
grup de celule acestea trebuie mai întâi selectate.
Ştim despre una sau mai multe celule că sunt selectate,
deoarece apar scoase în evidenţă prin strălucire sau culoare.
Selectarea unei celule se face printr-un clic pe butonul stâng almouse-ului pe celula respectivă sau prin deplasarea cu ajutorultastaturii pe celula respectivă (vezi paragraful 2.2.1.).
Selectarea unui grup de celule consecutive cu ajutorul
tastaturii:
• Se selectează prima celulă;
• Ţinând apăsată tasta Shift se continuă selecţia prinapăsarea săgeţilor pentru specificarea direcţiei în care seface selecţia.
Selectarea unui grup de celule consecutive cu ajutorul mouse-ului
• Se selectează prima celulă şi ţinând apăsat butonul stângal mouse-ului se deplasează în direcţia dorită.
Exemplu: Selectaţi celula B2 printr-un clic al mouse-ului pe ea.
• ţineţi apăsată tasta Shift şi apăsaţi →→→→ de 4 ori;
• apăsaţi apoi tasta ↓↓↓↓ de 2 ori. Ar trebui ca acum să aveţi selectate pe ecran celulele de la
Evident, nu toate celulele dintr-un tabel pe care-l realizăm în
Excel conţin acelaşi tip de date. Mai întâi trebuie să ştim că datele pe
care le putem folosi în Excel pot fi: numerice, de tip text, de tip
monetar (exprimate în $, DM, lei, ...), de tip dată calendaristică, de
tip procent, etc.Pentru a face calculatorul să înţeleagă cu cel fel de informaţii
dorim să lucrăm la un moment dat, trebuie să specificăm tipul datelor
introduse. Acest lucru se realizează prin metoda numită formatarea
celulelor.
În mod implicit, o celulă este formatată la tipul general,
lăsând astfel programul să hotărască ce fel de informaţie am introdus.
Pentru a înţelege mai bine cum stau lucrurile vom consideraurmătorul exemplu:
Scopul nostru este obţinerea următorului tabel:
Observaţie: deşi pe măsură ce scrieţi, datele depăşesc dimensiunea
celulei în care scrieţi (ex: când scrieţi Nume si
prenume.), când treceţi la scrierea următoarei celule
A B C D E F G
12
3 N
r . c r t .
Nr. Marca Nume si
prenume Functia
Salar de incadrare PremiuData
4 1 3.241 Popa Alexandru prof. de mate 2.320.000 LEI 15% 15.Mai.015 2 3.320 Stoica Ciprian programator 4.500.000 LEI 8% 15.05.20016 3 3.251 Platon Mirela prof. de mate 1.790.000 LEI 12% 15.05.20017 4 3.890 Popescu Adrian prof. de mate 1.980.000 LEI 10% 15.Mai.018 5 3.360 Safta Gratian prof. de mate 1.850.000 LEI 12% M-019 6 4.521 Oprea Ovidiu programator 3.800.000 LEI 15% 15.Mai
10 7 4.650 Muntean Marius programator 5.800.000 LEI 13% 15.Mai.0111 8 4.875 Golfino A. prof. de mate 1.980.000 LEI 10% M
(Functia) nu scrieţi în celula care este vizibil goala
(E3), ci scrieţi in celula imediat următoare (celula D3).
Scrieţi deocamdată capul de tabel şi datele din primele 5
coloane. Tabelul care rezultă va trebui să arate astfel.
Observaţie: o parte din date nu sunt vizibile. Pentru a vedea tot ce
este scris redimensionaţi coloanele A, B, C şi D
folosind una din metodele învăţate în capitolul 2.
(indicată este folosirea meniului Format →→→→ Column
→→→→ AutoFit Selection după ce în prealabil aţi selectat
zona de la A4 la E11).
3.1. Formatarea conţinutului unei celule
Prin formatarea conţinutului unei celule vom înţelege
stabilirea tipului de date care se vor introduce în celula respectivă.
Pentru a stabili tipul datelor dintr-o celulă se parcurg
următorii paşi:
1. Se selectează celula sau celulele care se formatează;2. - Din meniul Format se alege comanda Cells...
A B C D E F G1 Lista premiilor pentru luna Mai23 Nr.crt. Nr. Marca Nume si pr Functia Salar de in Premiu Data4 1 3241 Popa Alex prof. de m 23200005 2 3320 Stoica Cipr programat 45000006 3 3251 Platon Mir prof. de m 17900007 4 3890 Popescu A prof. de m 19800008 5 3360 Safta Grati prof. de m 18500009 6 4521 Oprea Ovidprogramat 3800000
10 7 4650 Muntean Mprogramat 580000011 8 4875 Golfino A. prof. de m 1980000
Specificarea numărului de zecimale se face completând
căsuţa Decimal places: cu numărul de zecimal dorit.
Afişarea separatorului de mii se face prin bifarea căsuţei Use
1000 Separator (,).
Renunţarea la afişarea separatorului de mii se face prindebifarea căsuţei respective.
Temă: Formataţi coloana A la tipul numeric, fără zecimale şi fără
separator de mii.
3.1.2. Tipul monetar
În coloana E, acolo unde s-au înregistrat salariile, vrem ca înloc de 1980000, de exemplu, să apară ceva de genul 1.980.000 LEI.
Pentru aceasta va trebui să se efectueze următorii paşi:
1. Se selectează celulele care trebuie formatate (coloana Eîn cazul exemplului nostru);
2. Din meniu se alege comanda Format →→→→Cells... sau seapasă butonul drept al mouse-ului pe porţiunea selectatăşi din meniul rapid se alege comanda Format Cells;
3. Din fereastra Format Cells se apasă eticheta Number; 4. Din partea stângă a ferestrei se selectează opţiunea
5. În partea dreaptă a ferestrei se poate specifica numărul dezecimale care să se afişez şi simbolul monetar caretrebuie folosit;
• În căsuţa Decimal places: se completează numărul dezecimale (în cazul nostru numărul de zecimale este 0);
• În căsuţa Symbol, se apasă săgeata din dreapta şi folosind bara de derulare a căsuţei se poate alege simbolul monetar dorit. (în cazul nostru căutaţi simbolul LEI).
3.1.3. Tipul Contabil (Accounting)
Este la fel ca şi tipul monetar, diferenţa constând în faptul că
în cazul valorilor nule se afişează – în loc de 0.
3.1.4. Tipul dată calendaristicăDupă cum putem vedea în exemplul luat, în coloana G avem
exprimată aceeaşi dată calendaristică (15 mai 2001), dar sub forme
diferite.
Pentru a formata una sau mai multe celule la acest tip se
efectuează următorii paşi:
1. Se selectează celulele care se formatează;
2. Din meniu se alege comanda Format →→→→Cells... sau seapasă butonul drept al mouse-ului pe porţiunea selectată,iar din meniul rapid se alege comanda Format Cells;
3. Din fereastra Format Cells se apasă eticheta Number;
4. Din partea stângă a ferestrei se selectează opţiunea Data: şi se obţine fereastra:
a ) Din căsuţa Horizontal se stabileşte modul de aliniere încadrul celulei pe orizontală:
• Automat – General (îşi alege singur alinierea)• La stânga – Left • La centru – Center (ex: Nr.. marca, Premiu)• La dreapta – Right • Cu vizibilitate doar pe spaţiul celulei – Fill • La ambele capete – Justify
b ) Din căsuţa Vertical se stabileşte modul de aliniere în cadrulcelulei pe verticală:
• În partea de jos a celulei – Bottom (ex: Functia)• La centru – Center (ex: Nr. marca, Premiu)• În partea de sus a celulei – Top (ex: Data)• În ambele sensuri - Justify
c ) Din căsuţa Orientation se stabileşte modul de orientare atextului:
• Printr-un clic în dreptul punctelor de pesemicerc
sau
• prin efectuarea unui clic pe liniuţa de la text şitragerea mouse-ului în direcţia dorită
sau
• prin scrierea unghiului de deplasare, exprimat în
grade, în căsuţa Degrees. Exemplu: Nr. crt. orientat la 90o faţă de axa orizontală.
d ) Prin bifarea căsuţei Wrap text se determină modificareaînălţimii celulei în funcţie de conţinutul ei, astfel încât să fievizibil tot conţinutul celulei formatate astfel.
Exemplu: Numele si Prenumele
e ) Prin bifarea căsuţei Shrink to fit se determină modificareadimensiunii scrisului astfel încât să fie vizibil tot conţinutul
f ) În cazul titlului tabelului luat ca exemplu, observăm căacesta este centrat nu doar în cadrul unei celule, ci la mijlocul tabelului, adică pe spaţiul a 7 celule (de la A la G).
În situaţii de acest gen:
•••• se selectează zona pe care se face centrarea,
începând cu celula al cărei conţinut se centrează;•••• se alege din meniu comanda Format→→→→Cells; •••• se apasă eticheta Alignment din partea de sus a
ferestrei;•••• se bifează căsuţa Merge Cells
sau
•••• se apasă butonul de pe bara cu instrumenteFormatting.
Exemplu: În cazul nostru vom selecta zona de la A1 la G1.
Începând selecţia, evident, de la celula A1 care conţine
textul “Lista premiilor pentru luna Mai” urmaţi paşii
descrişi anterior.
Renunţarea la centrarea pe spaţiul mai multor celule se face
prin debifarea căsuţei Merge Cells din fereastra Format Cells →→→→
Alignment.
Temă: Renunţaţi la centrarea titlului pe spaţiul celulelor A1 : G1.
Refaceţi apoi centrarea prin apăsarea butonului de pe bara
Pentru început să luăm următorul exemplu având ca scop
obţinerea următorului tabel, cu câmpurile Pret total, TVA şi Pret
final calculate (la fel totalurile de la sfârşitul tabelului).
Prima parte din construirea tabelului o cunoaşteţi deja din
capitolul 3. Scrieţi capul de tabel şi completaţi primele 5 coloane (A:
E), celelalte 3 coloane fiind calculate după următoarele formule:
PREŢ TOTAL = PREŢ UNITAR *
CANTITATETVA = Preţ total * 19%
Preţ final = Preţ total + TVA
Observaţie: Nu uitaţi ca în coloana în care scrieţi preţul unitar să
introduceţi valorile sub forma 115000, nu 115.000 LEI,
şi apoi să le formataţi la tipul monetar .
4.1. Tipuri de operatori
A B C D E F G H12
3 N r . c r t .
Denumire produsUnitate
demasura
Pret unitar Cantitate Pret total TVA 19% Pret final
4 1 Coli xerox A3 top 115.000 LEI 20 2.300.000 LEI 437.000 LEI 2.737.000 LEI5 2 Coli xerox A4 top 65.000 LEI 20 1.300.000 LEI 247.000 LEI 1.547.000 LEI6 3 Caiete studentesti buc 13.500 LEI 520 7.020.000 LEI 1.333.800 LEI 8.353.800 LEI7 4 Caiete cu 48 file buc 8.600 LEI 850 7.310.000 LEI 1.388.900 LEI 8.698.900 LEI8 5 Caiete cu arc spiral buc 12.900 LEI 500 6.450.000 LEI 1.225.500 LEI 7.675.500 LEI9 6 Caiete de biologie buc 11.400 LEI 200 2.280.000 LEI 433.200 LEI 2.713.200 LEI10 7 Bloc de desen buc 15.000 LEI 300 4.500.000 LEI 855.000 LEI 5.355.000 LEI11 8 Caiete tip I buc 7.900 LEI 250 1.975.000 LEI 375.250 LEI 2.350.250 LEI12 9 Caiete tip II buc 7.900 LEI 250 1.975.000 LEI 375.250 LEI 2.350.250 LEI1314 TOTAL 257.200 LEI 35.110.000 LEI 6.670.900 LEI 41.780.900 LEI
/, *, ^ - împărţire, înmulţire, ridicare la putere
% - procentaj (se aplică unui singur operand)
• Operatori logici (de comparare) – compară două valori şi produce ca rezultat o valoare logică: True – pentru adevăratşi False – pentru fals. <, <= - mai mic, mai mic sau egal
>, >= - mai mare, mai mare sau egal
=, <> - egal, diferit
• Operatori pentru referinţe – combină două adrese de celule(numite referinţe), rezultând o nouă adresă.
: - Domeniu de celule – ia în consideraredomeniul de celule cuprins între adreseledefinite de cei doi operanzi.
(ex: A4:C8 =celulele cuprinse între A4 şi C8 )
; - Reuniune – generează o nouă referinţă pentru
celulele celor doi operanzi
(spaţiu) - Intersecţie – generează o referinţă pentru
celulele comune celor doi operanzi, sau valoarea
#NULL! dacă cei doi operanzi nu seintersectează.
• Operatori pentru texte – asociază două texte pentru a formaun text nou. & - Concatenare – leagă între ele două texte.
Exemplu: să se extindă formula introdusă în celula F4 pentru
calcularea preţului total.
În acest moment ar trebui să fie completată întreaga coloană
preţ total (dacă nu, înseamnă că aţi greşit undeva; reluaţi operaţiasau copiaţi pentru fiecare celulă separat formula din F4).
Temă: Să se completeze şi celelalte coloane ale tabelului, folosind
formulele corespunzătoare şi extinderea lor .
Pentru a calcula TVA se procedează în mod analog, dar celula în care se doreşte obţinerea rezultatului va fi deaceastă dată G4 (intersecţia dintre Coli xeroxA3 şi TVA
19%), iar formula va fi de genul = F4*19%. Apoi seextinde formula pentru celelalte produse.
Pentru a calcula preţul final, se va scrie în celula H4 , iar formula va fi = E4+F4
Pentru a calcula totalurile de la sfârşitul tabelului, vatrebui să adunaţi sumele din coloana respectivă .
Astfel:
Total (preţ unitar) = D4+D5+D6+D7+D8+D9+D10+D11+D12
În mod analog se vor calcula şi celelalte totaluri.
Temă: Să se construiască următorul tabel, unde iniţial se cunosc
preţurile componentelor în mărci, iar preţul în lei se
calculează ca fiind egal cu preţul în mărci * 12900 , iar
Preţul în dolari se calculează după formula = preţ în lei /
28600. Introducerea formulelor faceţi-o doar în primul rând
de sub capul de tabel, iar pentru celelalte linii folosiţi
4 Monitor 15" 300 DM 3.870.000 lei $1355 Hdd 10Gb 269 DM 3.470.100 lei $1216 Placă de bază 125 DM 1.612.500 lei $567 Placa de sunet 25 DM 322.500 lei $118 CD - Rom 260 DM 3.354.000 lei $1179 Microprocesor 250 DM 3.225.000 lei $113
1011 TOTAL 1.229 DM 15.854.100 DM 554 DM
Oferta componente
4.8. Moduri de adresare a unei celule
• Adrese relativeÎn formulele folosite până acum s-au folosit doar adresele
relative ale celulelor în cauză.
Prin adresă relativă se înţelege exprimarea adresei la care se
află o celulă în cadrul foii de calcul, fără alte simboluri.
Prin copierea unei formule, adresele relative se modifică,
păstrându-şi semnificaţia poziţională faţă de noua celulă receptoare.
Exemplu: Construiţi următorul tabel:
A B C D E1 TVA2 19%
3Ulei 19.500 LEI 3.705 LEI 23.205 LEI
4 Zahar 12.500 LEI 2.375 LEI 14.875 LEI5 Faina 11.000 LEI 2.090 LEI 13.090 LEI6 Unt 13.500 LEI 2.565 LEI 16.065 LEI78
fixarea unei coloane se face prin inserarea simbolului $înaintea indicelui de coloană;
fixarea unei linii se face prin inserarea simbolului $înaintea indicelui de linie;
fixarea unei celule se face prin inserarea simbolului $ atâtînaintea indicelui de coloană, cât şi înaintea indicelui delinie.
Exemplu: pentru celulele A4, B6, D2 vom avea următoarele
posibilităţi de exprimare:
adrese relative: A4, B6, D2
adrese mixte (fixarea coloanei): $A4, $B6, $D2
adrese mixte (fixarea liniei): A$4, B$6, D$2
adrese absolute: $A$4, $B$6, $D$2
Exemplu: ştergeţi formulele scrise în coloana C şi înlocuiţi formula
din celula C4 cu formula =B3*C2 , deoarece în această
celulă avem scris procentul de 19%.
Extindeţi acum formula ca la început. Veţi observa desigur că
în loc să obţineţi aceleaşi valori ca în prima variantă, veţi obţine ceva
de genul:
Observaţie: simbolurile ##### apar întotdeauna în cazurile în careîn celula respectivă există valori numerice, dar celula
nu este destul de mare pentru a putea permite
A B C D1 TVA2 19%3 Ulei 19.500 LEI 3.705 LEI 23.205 LEI4 Zahar 12.500 LEI 46.312.500 LEI 46.325.000 LEI5 Faina 11.000 LEI 509.437.500.000 LEI #############6 Unt 13.500 LEI ################## #############
vizualizarea lor. Pentru a vedea valorile respective
modificaţi dimensiunea acesteia.
- Selectaţi acum pe rând celulele C4, C5 şi C6. - Veţi observa că în loc de formula dorită vom avea altceva.
Celula receptoare Ce am obţinut Ce vrem
C3 B2*C2 B2*C2
C4 B3*C3 B3*C2
C5 B4*C4 B4*C2
C6 B5*C5 B5*C2
- Ceea ce nu ne convine este faptul că în loc să se păstrezeîn formulă celula C2 , aceasta se modifică odată cuextinderea.
- Pentru a evita această modificare, în loc de adresarelativă a celulei C2 , va trebui să folosim adresa mixtă
sau adresa absolută a acesteia.- De unde ştim ce anume să fixăm?
• Prin comparaţia între “ce vrem” şi “ce am obţinut” putem observa că linia 2 corespunzătoare celui de-al doilea operand este cea care se modifică de la ocelulă receptoare la alta, fără ca noi să dorim acest
lucru.• În concluzie, va trebui să fixăm această linie.
- Cum facem fixarea?• Fie fixăm doar linia şi vom modifica formula din C3
astfel:= B2*C$2
• Fie fixăm coloana şi linia, şi vom modifica formuladin C3 astfel:
= B2*$C$2
după care extindem noua formulă peste celulele C4, C5 şi C6.
Temă: Să luăm în continuare exemplul anterior şi în coloana E să
determinăm în ce procentaj se află preţul fiecărui produs
relativ la suma preţurilor acestora după formula:
procent (celula E3 )=preţ cu TVA (celula D3 )/ TOTAL (celula D7 ).După ce aţi introdus această formulă, fixaţi în mod
corespunzător celula pentru total , iar apoi extindeţi formula pentru
celelalte celule din coloana E .
Stabiliţi formatul coloanei E la tipul Procent ( Percentage).
Determinaţi apoi procentul pe care-l reprezintă preţul,
respectiv TVA-ul din Preţul cu TVA după formula B8 = B7/D7 ,respectiv C8 = C7/D7.
Pentru calcularea procentului din coloana C extindeţi
formula din celula B8 , după ce aţi fixat corespunzător celula D7.
În final ar trebui să obţineţi tabelul:
Indicaţii: modul de fixare al celulei D7:
$D7 – pentru completarea coloanei E D$7 – pentru completarea liniei 8
A B C D E1 TVA2 19%3 Ulei 19.500 LEI 3.705 LEI 23.205 LEI 34,51%
4 Zahar 12.500 LEI 2.375 LEI 14.875 LEI 22,12%5 Faina 11.000 LEI 2.090 LEI 13.090 LEI 19,47%6 Unt 13.500 LEI 2.565 LEI 16.065 LEI 23,89%7 TOTAL 56.500 LEI 10.735 LEI 67.235 LEI 100,00%8 Procentaj 84,03% 15,97% 100,00%
5.1. Copierea celulelorÎn mod normal, copierea unei celule se face în două etape:
copierea datelor sursă în memoria calculatorului într-ozonă numită Clipboard;
transferarea datelor din Clipboard în celuleledestinaţie.
Copierea sau mutarea datelor se poate face, în mare, dupăurmătoarele principii:
5.1.1. Copierea celulelor în întregime
Atunci când se copiază o celulă prin una din următoarelemetode, Microsoft Excel copiază celula în întregime, inclusivformulele şi valorile rezultate, comentariile şi formatele celulelor.
A) Copierea folosind meniul Edit:
1. Se selectează celulele sursă (cele pe care dorim săle copiem);
2. Din meniul Edit se alege comanda Copy;
3. Se selectează celula în care se face copierea (celuladestinaţie);
B) Copierea folosind butoanele de pe bara cu instrumenteStandard:
1. Se selectează celulele sursă (cele pe care dorim săle copiem);
2. De pe bara cu instrumente Standard se apasă butonul Copy
3. Se selectează celula în care se face copierea (celuladestinaţie);
4. De pe bara cu instrumente Standard se apasă
butonul Paste .
C) Copierea folosind meniul rapid:
1. Se selectează celulele sursă (cele pe care dorim să
le copiem);2. Se apasă butonul drept al mouse-ului pe selecţie şi
din meniul rapid se alege comanda Copy;
3. Se selectează celula în care se face copierea (celuladestinaţie);
4. Se apasă butonul drept al mouse-ului pe selecţie şidin meniul rapid se alege comanda Paste.
D) Copierea folosind tastele:
1. Se selectează celulele sursă (cele pe care dorim să
le copiem);2. Se apasă combinaţia de taste Ctrl + C;
3. Se selectează celula în care se face copierea (celuladestinaţie);
4. Se apasă combinaţia de taste Ctrl + V.
Dacă zona de copiere selectată include celule ascunse,Microsoft Excel copiază, de asemenea, celulele ascunse. Dacă zonade înlocuire conţine rânduri sau coloane ascunse, atunci este necesar să fie vizibilă zona de înlocuire pentru a vedea tot ceea ce conţin
celulele copiate.5.1.2. Copierea unor caractere în interiorul uneicelule
1. Se execută un dublu clic pe celula care se editează;
2. În cadrul celulei, se selectează caracterele a căror copiere sedoreşte;
3. Se execută un clic pe butonul Copy sau se apasă combinaţiade taste Ctrl + C;
4. În celulă, se execută clic acolo unde se inserează caracterelesau se face poziţionare cu ajutorul tastaturii;
5. Se execută un clic pe butonul Paste sau se apasă combinaţiade taste Ctrl + V;
6. Se apasă tasta ENTER .
5.1.3. COPIEREA UNEI PĂRŢI DIN
CONŢINUTUL UNEI CELULE ÎN ALTĂ
CELULĂ
1. Se execută un dublu clic pe celula al cărei conţinut secopiază;
2. Din acea celulă se selectează caracterele de copiat;3. Pentru a copia selecţia, se execută un clic pe butonul Copy
sau se apasă combinaţia de taste Ctrl + C;4. Se execută un dublu clic pe celula în care vreţi să copiaţi
datele;5. În celulă, se execută un clic acolo unde doriţi să inseraţi
datele;6. Se execută un clic pe butonul Paste sau se apasă combinaţiade taste Ctrl + V;
7. Se apasă tasta ENTER .
Observaţie: • Pentru a copia o formulă în întregime sau parţial, selectaţi
caracterele şi executaţi clic pe Copy , apoi apăsaţi tasta ESC pentru a vă muta în afara celulei. Executaţi dublu clic pecelula unde vreţi să introduceţi datele, poziţionaţi-vă pe
punctul de inserţie şi apoi executaţi clic pe Paste.
• Când executaţi dublu clic pe o celulă sau apăsaţi tasta F2 pentru a edita o celulă, tastele săgeată acţionează numai îninteriorul acelei celule. Pentru a utiliza tastele săgeată
pentru mutarea în altă celulă, mai întâi apăsaţi tasta ENTER pentru a finaliza modificările de editare din celulaactivă.
5.1.4. Copierea celulelor în mod special
Uneori se doreşte copierea anumitor caracteristici ale unor celule. În acest caz, în loc să folosim metodele de mai sus trebuierespectate următoarele etape:
1. Se selectează celulele sursă (cele pe care dorim să lecopiem);
2. Prin una din metodele prezentate la paragraful 5.1.1. seefectuează operaţiunea Copy;
3. Se selectează celula destinaţie (celula de la care seîncepe transferarea celulelor copiate);
4. Din meniul Edit se alege comanda Paste Special..., înurma căreia se va deschide următoarea fereastră, dincare se poate alege în funcţie de scop.
• Bifarea butonului All are ca efect copierea întregii celule.
• Bifarea butonului Formulas are ca efect copierea
formulei din celulele selectate, fără a păstra celelalteinformaţii legate de celulele respective, cum ar fiîncadrarea celulelor, formatul tipului de date, rezultatul,...
• Bifarea butonului Values are ca efect preluarearezultatului din celulele selectate, adică a valorilor afişate.
• Bifarea butonului Formats are ca efect preluareaformatului celulelor selectate, fără alte informaţii.
• Bifarea butonului Comments are ca efect copierea
comentariilor asociate celulelor în cauză.• Bifarea butonului All except borders are ca efect
copierea modului de încadrare a celulelor în cauză.
Secţiunea Operation:
• Bifarea butonului None are ca efect înlocuirea celulelor destinaţie cu celulele copiate.
• Bifarea butonului Add are ca efect adăugarea valorilor copiate la cele deja existente în celulele destinaţie.
• Bifarea butonului Subtract are ca efect scădereavalorilor copiate din cele deja existente în celuleledestinaţie.
• Bifarea butonului Multiply are ca efect înmulţireavalorilor copiate cu cele deja existente în celuleledestinaţie.
• Bifarea butonului Divide are ca efect împărţirea valorilor deja existente în celulele destinaţie la valorile copiate.
Ultima secţiune:
• Bifarea căsuţei Skip blank are ca efect ignorarea celulelor goale la copiere.
• Bifarea căsuţei Transpose are ca efect inversarea liniilor cu coloanele.
Observaţie: Microsoft Excel inserează datele copiate în rânduri şicoloane consecutive. Dacă zona de inserare conţinerânduri sau coloane ascunse, ar trebui să faceţi vizibilă
zona de inserare pentru a vizualiza toate celulele
copiate.
Temă: Să luăm următorul tabel:
Să se copieze în celula C5 celula C4 , în celula C6 doar formula din celula C4 , în celula C7 doar formatul celulei C4 , iar încelula C8 valoarea celulei C4.
Încercaţi acum să copiaţi celulele din coloana B în coloana Eastfel: în E4 bifând opţiunea None din secţiunea Operation , în E5 folosind opţiunea Add , în E6 folosind opţiunea Substrat , în E7 folosind opţiunea Multiply , iar în E8 folosind opţiunea Divide şiobservaţi efectele produse de fiecare tip de copiere.
5.2. Mutarea celulelor
La fel ca şi copierea, mutarea unei celule se face în două
etape: copierea datelor sursă în memoria calculatorului într-o
zonă numită Clipboard;
A B C D E
123 Denumire Pret în DM Pret în lei Pret în $4 Monitor 15" 300 DM 3,870,000 LEI $135 11005 Hdd 10Gb 269 DM 15
6 Placa de baza 125 DM 40000007 Placa de sunet 25 DM 58 CD - Rom 260 DM 100009 Microprocesor 250 DM1011 TOTAL 1,229 DM
transferarea datelor din Clipboard în celuleledestinaţie şi ştergerea lor din celulele sursă.
Mutarea celulelor se face în acelaşi mod ca şi copierea, doar că la pasul 2, în loc de opţiunea Copy (în toate variantele ei) se alegeopţiunea Cut (din meniul Edit, din meniul rapid, combinaţia de tasteCtrl + X sau butonul Cut de pe bara cu instrumente Standard).
Mutarea celulelor se poate face şi prin tragerea lor cu ajutorulmouse-ului astfel:
1. Se selectează celulele pe care doriţi să le mutaţi;
2. Se trage mouse-ul pe suprafaţa selectată până când cursoruldevine de forma
3. Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului se trage de acesta până la locul în care se doreşte mutarea;
4. Când se ajunge la destinaţie se eliberează butonul mouse-ului.
Temă: Având tabelul construit anterior, mutaţi celulele completatedin coloana A (cele care conţin denumirea produselor) încoloana E.
5.3. Ştergerea celulelor
Atunci când vorbim despre ştergerea unei celule ne putemreferi fie la golirea celulei, fie la eliminarea ei din foaia de calcul.
Astfel, avem următoarele moduri de a şterge o celulă:
Prin umplerea unor celule se înţelege completarea unor celulecu anumite date, fără a scrie efectiv datele în celulele respective, şifără a copia date în aceste celule.
Există mai multe tipuri de umplere a celulelor.
6.1. Umplerea celulelor prin metoda Fill →→→→ Down
• Dacă pentru umplere selectăm una sau mai multe celuleaflate pe aceeaşi linie şi alegem din meniul Edit comandaFill →→→→ Down vom obţine înlocuirea celulelor selectate cuconţinutul celulelor de mai sus.
Exemplu: Scrieţi într-o foaie de calcul următoarele date, selectaţi
zona indicată în următoarea figură şi apoi alegeţi din
meniul Edit comanda Fill →→→→ Down.
Se observă că celulele din linia 2 se vor completa şi vomobţinetabelul:
• Dacă pentru umplere se selectează una sau mai multe
celule aflate pe mai multe linii consecutive şi se alege dinmeniul Edit comanda Fill →→→→ Down se va obţineînlocuirea celulelor din liniile următoare cu celulele aflateîn prima linie selectată.
Exemplu: Scrieţi într-o foaie de calcul următoarele date, selectaţi
zona indicată în următoarea figură şi apoi alegeţi din
meniul Edit comanda Fill →→→→ Down.
Se observă că celulele din liniile selectate se vor înlocui cu
datele din prima linie şi vom obţine tabelul :
6.2. Umplerea celulelor prin metoda Fill →→→→ Right
• Dacă pentru umplere se selectează una sau mai multecelule aflate pe aceeaşi coloană şi se alege din meniulEdit comanda Fill →→→→ Right se va obţine înlocuireacelulelor selectate cu conţinutul celulelor din stânga.
Exemplu: Scrieţi într-o foaie de calcul următoarele date, selectaţi
zona indicată în următoarea figură şi apoi alegeţi din
Se observă că celulele din coloana B selectate se vor înlocui
cu datele din prima coloană şi vom obţine tabelul :
• Dacă pentru umplere se selectează una sau mai multecelule aflate pe mai multe coloane consecutive şi se alegedin meniul Edit comanda Fill →→→→ Right se va obţineînlocuirea celulelor din coloanele următoare cu celuleleaflate în prima coloană selectată.
Exemplu: Scrieţi într-o foaie de calcul următoarele date, selectaţi
zona indicată în următoarea figură şi apoi alegeţi din
meniul Edit comanda Fill →→→→ Right.
Se observă că celulele din coloanele selectate se vor înlocui
cu datele din prima coloană selectată şi vom obţine:
4. În funcţie de butoanele care se bifează rezultădiferite tipuri de serii:
a) În căsuţa Step value se introduce pasul cu care seconstruieşte seria.
b) În căsuţa Stop value se introduce valoarea până lacare se construieşte seria.• Dacă nu se specifică nici o valoare, seria se
opreşte la ultima celulă selectată.• Dacă se specifică o valoare, iar numărul
celulelor selectate este mai mic decât numărulde termeni ai seriei, aceasta se opreşte laultima celulă selectată.
• Dacă se specifică o valoare, iar numărulcelulelor selectate este mai mare decât numărul
de termeni ai seriei, aceasta se opreşte la ceamai apropiată valoare (mai mică sau egală) decea dată în căsuţa Stop value.
Temă: Construiţi o serie liniară, plecând de la valoarea 1, cu pasul
2 astfel:
- introduceţi prima valoare în celula A1;- selectaţi apoi primele 9 celule (de la A1 la A9);- alegeţi din meniul Edit comanda Fill →→→→ Series… - bifaţi căsuţa Linear;- în căsuţa Step value introduceţi valoarea 2;
- apăsaţi butonul OK Observaţi seria care se creează.
- Creaţi apoi o serie asemănătoare în coloana B, dar deaceastă dată selectaţi celulele de la B1 la B15 şiintroduceţi în căsuţa Stop value valoarea 10.
Observaţi seria care se creează şi faptul că nu se completează
toate cele 15 celule selectate.
- Creaţi apoi o serie asemănătoare în coloana C, dar deaceastă dată selectaţi celulele de la B1 la B5 şi
introduceţi în căsuţa Stop value valoarea 10.Observaţi seria care se creează şi faptul că nu se completează
seria până la valoarea 10 sau 9, ci doar cele 5 celule selectate.
Ex: 3,6,12,24,… (construită prin înmulţirea, unui număr numit pas, la valoarea anterioară – aici pasul = 2 , iar
valoarea iniţială este 3)
• Bifarea opţiunii Date determină construirea unei seriide date calendaristice. În momentul bifării acesteiopţiuni devine activă secţiunea Date unit şi se alegede acolo tipul de serie dorit.
e) Secţiunea Date unit:
• Bifarea opţiunii Day determină construirea unei seriide date calendaristice ale cărei componente seincrementează cu câte o zi.
Ex: ( plecând la construirea unei serii cu 6 elemente,
începând cu data de 17 Mai 2001 şi alegând varianta
Day , vom obţine: 17 mai 2001, 18 Mai 2001, 19 Mai
2001, 20 Mai 2001, 21 Mai 2001, 22 Mai 2001).
• Bifarea opţiunii Weekday determină construirea unei
serii de date calendaristice ale cărei componente seincrementează cu câte o zi, sărind peste zilele desâmbătă şi duminică.
Prin inserarea unor celule înţeleg introducerea unor celule
între alte două celule. Celulele care se inserează la un moment dat
pot fi celule goale sau celule cu un anumit conţinut, copiate din altă parte.
Exemplu: Să luăm ca exemplu pentru acest capitol următorul tabel:
După cum se observă, nu avem trecută în tabel ziua de Joi;
ziua de Marţi şi litera corespunzătoare sunt deplasate cu o celulă spre
stânga şi lipseşte cifra 2 corespunzătoare zilei de marţi, iar litera d
corespunzătoare zilei de joi este în celula D1.
Scopul nostru ar fi să transformăm tabelul dat astfel:
• Inserarea celulelor goale se face prin următoarea metodă:
1. Se selectează celula înaintea căreia se faceinserarea;
2. Se alege din meniul Insert comanda Cells… saudin meniul rapid (obţinut printr-un clic pe butonuldrept al mouse-ului în interiorul selecţiei) comandaInsert…;
A B C D1 1 Luni a d2 Marti b3 3 Miercuri c4 4 Vineri e5 5 Sambata f 6 6 Duminica g
7 7
A B C D12 1 Luni a
3 2 Marti b4 3 Miercuri c5 4 Joi d6 5 Vineri e7 6 Sambata f 8 7 Duminica g
1. Se copiază sau se aplică comanda Cut celulelor respective prin una din metodele deja cunoscute;
2. Se selectează celula înaintea căreia se faceinserarea;
3. Din meniul Insert se alege comanda Copied
Cells… sau din meniul rapid se alege comandaInsert Copied Cells…;
4. Din fereastra care se deschide se alege metoda princare se face inserarea:
- Prin bifarea opţiunii Shift cells right inserareacelulelor se face prin deplasarea spre dreapta acelulelor de după celula selectată (inclusiv aacesteia).
- Prin bifarea opţiunii Shift cells down inserareacelulelor se face prin deplasarea în jos acelulelor de sub celula selectată (inclusiv aacesteia).
5. Se apasă butonul OK .Această metodă este folosită atunci când se doreşte copierea
sau mutarea anumitor celule, într-un anumit loc, fără a pierde dateleexistente.
Temă: Să se mute conţinutul celulei D1 (în care avem litera d )
înaintea celulei C4 (în care avem litera e ) cu deplasarea
Pentru a insera o coloană fie se foloseşte metoda de inserare a
unei celule şi din fereastra Insert Cells se alege opţiunea de inserare
a unei coloane, fie se foloseşte următoarea metodă:
1. Se selectează coloana înaintea căreia se face
inserarea printr-un clic pe indicatorul de coloană;2. Din meniul Insert se alege comanda Column sau
se apasă butonul drept al mouse-ului pe selecţie şidin meniul rapid se alege comanda Insert.
Temă: Să se insereze o coloană înaintea coloanei B (în care avem
zilele săptămânii).
6.10. Inserarea unei linii
Pentru a insera o linie fie se foloseşte metoda de inserare a
unei celule şi din fereastra Insert se alege opţiunea de inserare a
unei linii, fie se foloseşte următoarea metodă:
1. Se selectează linia înaintea căreia se face inserarea printr-un clic pe indicatorul de linie;
2. Din meniul Insert se alege comanda Rows sau se
apasă butonul drept al mouse-ului pe selecţie şi dinmeniul rapid se alege comanda Insert.Temă: Să se insereze o linie înaintea liniei 1 (cea care conţine ziua
1. Se selectează celula în care dorim să apară rezultatul,se tastează simbolul = şi se apasă săgeata din dreptulcasetei de denumire;
2. Se alege funcţia pe care dorim să o folosim din listacare se deschide la apăsarea săgeţii din stânga barei de
formule;
3. Dacă funcţia dorită nu se află în lista celor mai desutilizate funcţii, se alege comanda More Function… de la sfârşitul listei şi se obţine fereastra:
4. Din fereastra Paste function se alege funcţia dorită şiapoi se apasă butonul OK , urmând apoicaracteristicile fiecărei funcţii.• Most Recently Used – ultimele funcţii folosite;• All – toate funcţiile disponibile;• Financial – funcţii legate de operaţiuni
financiare;• Date & Time – funcţii referitoare la date
calendaristice şi timp;• Math & Trig – funcţii matematice şi
trigonometrice;• Statistical – funcţii legate de statistică;• Lookup & Reference – funcţii pentru adrese de
celule;• Database – funcţii pentru lucrul cu baze de
date;
• Text – funcţii legate de operaţii asupra textelor;• Logical – funcţii logice;• Information – funcţii informative în legătură cu
celulele asupra cărora se aplică.Dacă ştiţi din ce categorie face parte funcţia dorită efectuaţi
un clic în partea stângă a ferestrei pe categoria respectivă şi apoi
căutaţi în partea dreaptă funcţia dorită.
Dacă nu ştiţi din ce categorie face parte funcţia pe care doriţi
să o folosiţi, căutaţi-o în categoria All.
Pentru o căutare mai rapidă se execută un clic al mouse-ului
pe opţiunea All, iar apoi un click pe prima funcţie din partea stângă.
Extindeţi formula scrisă în celula B1 şi pentru celulele B2, B3
şi B4.
Completarea coloanelor C şi D se face în modasemănător, alegând funcţia potrivită, şi rămâne ca temă.
Rezultatul ar trebui să fie următorul tabel:
8.2.3. Funcţii care ne dau informaţii despre celule
Funcţia ISBLANK – determină dacă celula specificată
este goală sau nu. În cazul în careeste goală se afişează valoareaTrue, iar dacă nu este goală sescrie valoarea False.
Funcţia ISTEXT – determină dacă celula specificatăconţine un text sau alt tip de valori.În cazul în care conţinutul ei esteun text se afişează valoarea True,iar dacă nu se scrie valoarea False.
Fereastra corespunzătoare acestor funcţii este asemănătoare
celei de la funcţia LOWER , dar în loc de căsuţa Text avem căsuţa
Value.
Exemplu: Să considerăm următorul tabel:
A B C D1 albastru albastru ALBASTRU 82 VERDE verde VERDE 53 RoSu rosu ROSU 44 Galben PortOCaliu galben portocaliu GALBEN PORTOCALIU 175
Funcţia SUMIF - calculează suma celulelor din domeniulselectat care îndeplinesc o condiţiedată.
Mod de utilizare:
1) Se selectează celula în care trebuie să apară
rezultatul şi se tastează simbolul = 2) Se alege din lista de funcţii opţiunea SUMIF
în urma căreia se va deschide fereastra:
3) În căsuţa Range se selectează domeniul de celulecare se evaluează;
4) În căsuţa Criteria se introduce condiţia caretrebuie îndeplinită de celule pentru a fi adunate;
5) În căsuţa Sum_range se introduc celulele care
trebuie adunate. Celulele din Sum_range suntadunate numai dacă celulele care le corespund îndomeniul Range îndeplinesc criteriul deselecţie. Dacă Sum_range este omis, suntadunate celulele specificate în căsuţa Range.
6) Se apasă apoi butonul OK .
Funcţia COUNTIF - numără celulele din domeniulselectat care îndeplinesc ocondiţie dată.
Mod de utilizare:
1) Se selectează celula în care trebuie să aparărezultatul şi se tastează simbolul =;
2) Se alege din lista de funcţii opţiunea COUNTIF în urma căreia se va deschide fereastra:
3) În căsuţa Range se specifică domeniul căruia ise aplică numărarea ;
4) În căsuţa Criteria se introduce condiţia caretrebuie îndeplinită ca să fie numărate celulele;
5) Apoi se apasă butonul OK .
Exemplu: Fie următorul tabel în care dorim să calculăm suma
valorilor produselor care au un preţ mai mic de 100.000
(în funcţie de cantitatea existentă) în celula D7, iar în
celula D8 să avem numărul produselor cu preţul mai mic
decât 100.000 lei.
Calcul sumă:
A B C D1 Produse Pret Bucati2 Caiet de biologie 12.000 LEI 103 Stilou 190.000 LEI 84 Caiet de desen 15.500 LEI 255 Ghiozdan 380.000 LEI 167 27.500 LEI8 29
Valoare produse cu pret <100.000Nr. Produse cu pretul < 100.000
Pentru a ataşa un comentariu unei celule se procedează astfel:
1. Se selectează celula căreia i se ataşează comentariul;
2. Din meniul Insert se alege comanda Comment sau dinmeniul rapid (obţinut printr-un clic pe butonul drept almouse-ului în dreptul celulei selectate) se alege comanda
Insert Comment;3. În căsuţa care se deschide se introduce comentariul dorit;
4. După ce s-a terminat editarea comentariului se execută unclic în afara căsuţei, astfel terminându-se ataşareacomentariului.
Se observă că în dreptul celulei selectate anterior, în colţul
din dreapta sus, apare un triunghi roşu. În unele cazuri, de acel
triunghi roşu este legată printr-o săgeată căsuţa în care am introdus
comentariul şi aceasta rămâne afişată pe ecran tot timpul. Alteoriaceasta căsuţă este ascunsă, ea apărând doar atunci când cursorul
mouse-ului se află deasupra celulei respective.
În funcţie de modul în care este vizibil comentariul, tot timpul
sau doar la poziţionarea cursorului mouse-ului pe celula respectivă,
în meniul scurt, la secţiunea legată de comentarii, apare comanda
Hide Comment sau comanda Show Comment.
Afişarea permanentă a comentariului asociat unei celule se poate face prin selectarea celulei şi alegerea comenzii Show
Comment din meniul rapid.
Ascunderea comentariului şi afişarea lui doar la poziţionarea
cursorului mouse-ului pe celula respectivă se poate face prin
selectarea celulei şi alegerea comenzii Hide Comment din meniul
rapid.
Modificarea conţinutului căsuţei de comentariu asociate unei
celule se poate face prin alegerea comenzii Edit Comment din
meniul rapid, şi efectuarea modificărilor, sau prin alegerea opţiunii
Edit Comment din meniul Insert.
Ştergerea comentariului asociat unei celule se poate face prin
selectarea celulei al cărui comentariu se şterge şi alegerea comenzii
Delete Comment din meniul rapid.Copierea comentariului asociat unei celule şi atribuirea lui
altei celule se face astfel:
1. Se selectează celula al cărei comentariu se copiază;
2. Prin una din metodele cunoscute (Copy) se copiază celularespectivă;
3. Se selectează celula căreia i se atribuie comentariul;
4. Din meniul Edit se alege comanda Paste Special...;
5. Din secţiunea Paste a ferestrei care se deschide se bifeazăopţiunea Comments;
6. Se apasă butonul OK .
Exemplu: Să se construiască următorul tabel, în care vom avea
pontajele pe luna Mai ale angajaţilor unei societăţi.
- co, cb – reprezintă faptul că în ziua corespunzătoarecelulei în care s-a introdus textul co , respectiv cb ,angajatul respectiv a fost în concediu de odihnă,respectiv concediu de boală;
- numărul total de ore lucrate se va calcula ca sumaorelor lucrate de fiecare angajat în parte;
- numărul total de zile lucrătoare va fi determinat prinnumărarea celulelor nevide pentru fiecare angajat în
- câmpurile de Total co şi Total cb se vor calcula prinnumărarea zilelor în care fiecare angajat a fost înconcediu de odihnă, respectiv în concediu de boală
folosind funcţia COUNTIF , cu condiţia =co , respectiv=cb , iar domeniul pentru care se aplică va fi format dincelulele de la data de 1 mai până la 31 mai pentru
fiecare persoană în parte. (ex. pentru primul angajat B5:AG5 ). După ce aţi construit acest tabel, inseraţi comentarii astfel:
- zilei de 1 mai – următorul comentariu “Zi liberă prinlege”
1. selectaţi celula B4 (în care avem data de 1 mai);
2. din meniul Insert alegeţi comanda Comment;
3. introduceţi textul: “Zi liberă prin lege”;
4. executaţi un clic pe data de 6 mai.Continuaţi inserarea comentariilor astfel:
- celulelor care reprezintă zilele de sâmbătă 6, 12, 18 şi 26 – comentariul “Azi este sâmbătă”;
- zilelor de duminică, adică celulelor care conţinnumerele 7, 13, 19 şi 27 – comentariul “Azi esteduminică”.
Pentru a nu scrie pentru fiecare zi de sâmbătă acelaşi
comentariu, după ce aţi scris comentariul pentru data de 6 mai
copiaţi celula cu 6 mai şi folosind metoda Paste Special , cu opţiuneaComments ataşaţi celorlalte zile de sâmbătă comentariul copiat.
Pentru ziua de duminică, 7 mai, copiaţi folosind metoda demai sus comentariul de la celula cu 6 mai, iar apoi modificaţicomentariul scriind în loc de sâmbătă, duminică. Copiaţi apoi acestcomentariu şi atribuiţi-l celorlalte celule corespunzătoare zilelor deduminică din luna mai.
Exemplu: Construiţi următorul tabel , conţinând preţul produselor dintr-un magazin în luna Ianuarie.
Observaţie: coloanele TVA, Preţ cu TVA, Adaos şi Preţ final
calculaţi-le folosind formulele:
TVA 19% = Preţ*19%, ( Prin 19% se înţelege celula
D4)
Preţ cu TVA = Preţ + TVA,
Adaos 15% = Preţ*15% ( Prin 15% se înţelege
celula F4)
Preţ final =Preţ cu TVA + Adaos.
Aveţi grijă să fixaţi celulele D4 (prin $D$4 ), respectiv F4
(prin $F$4 ) când le folosiţi în formule pentru a nu comite erori.
În mod normal, formulele de calcul vor rămâne aceleaşi şi
pentru lunile ce vor urma. Astfel, ne-ar ajuta dacă am păstra tabelul
din luna Ianuarie, efectuând asupra lui doar modificările ce intervin
în luna Februarie, Martie, ....
A B C D E F G
12
3 TVA Adaos4 19% 15%5 1 Zahar 9,500 Lei 1,805 Lei 11,305 Lei 1,425 Lei 12,730 Lei6 2 Faina 12,000 Lei 2,280 Lei 14,280 Lei 1,800 Lei 16,080 Lei7 3 Ulei 19,000 Lei 3,610 Lei 22,610 Lei 2,850 Lei 25,460 Lei8 4 Orez 7,500 Lei 1,425 Lei 8,925 Lei 1,125 Lei 10,050 Lei9 5 Unt 13,000 Lei 2,470 Lei 15,470 Lei 1,950 Lei 17,420 Lei
Pentru aceasta, în acelaşi fişier (sau registru de calcul), vom
face o nouă foaie de calcul, în care vom copia conţinutul primei foi
de calcul, iar aici vom efectua modificările dorite.
Fiecare foaie de calcul o vom redenumi în funcţie de
conţinutul fiecăreia astfel: Preţuri Ianuarie, Preţuri Februarie, etc.
10.1. Redenumiea unei foi de calcul
Pentru a redenumi o foaie de calcul:
• se apasă butonul drept al mouse-ului pe denumirea foii decalcul (Sheet1) şi din meniul rapid se alege comanda
Rename sau
• se efectuează un dublu clic pe denumirea foii de calcul(Sheet1)
• după aceasta, denumirea foii de calcul apare scrisă pefond negru. Prin apăsarea tastei Delete se şterge vecheadenumire a foii, iar dvs. puteţi introduce noua denumire.
Temă: Redenumiţi foaia de calcul pe care aţi construit tabelul de la
începutul capitolului, modificându-i numele în Preturi
Ianuarie.
10.2. Ştergerea unei foi de calcul
Pentru a şterge o foaie de calcul se apasă butonul drept al
mouse-ului pe denumirea foii de calcul care se şterge, iar din meniul
În registrul nostru de calcul, pe lângă foaia de calcul pe care o
avem mai există şi altele, denumite Sheet2, Sheet3, ...
Temă: Ştergeţi toate foile de calcul din registrul de calcul luat ca
exemplu, mai puţin cea cu denumirea Preţuri Ianuarie.
10.3. Inserarea unei foi de calcul
Pentru a insera o foaie de calcul se poate alege una din
următoare metode:
• Din meniul Insert se alege comanda Worksheet; • Din meniul rapid care se deschide la apăsarea butonului
drept pe denumirea unei foi de calcul se alege opţiuneaInsert..., iar din fereastra care se deschide în urmaefectuării acestei operaţii se alege varianta Worksheet.
Observaţie: inserarea noii foi de calcul se face înaintea foii de
calcul active în momentul inserării.
Temă: Inseraţi o foaie de calcul nouă înaintea foii de calcul Preţuri
Ianuarie şi modificaţi numele foii de calcul nou inserate în
Preţuri Februarie.
10.4. Mutarea unei foi de calcul
Când vorbim despre mutarea unei foi de calcul ne putemgândi la modificarea poziţiei foii de calcul respective în cadrul
aceluiaşi registru, sau la mutarea ei într-un alt registru de calcul.
• mutarea foii de calcul în cadrul aceluiaşi registru
1. folosind mouse-ul – ţinând apăsat butonul stâng almouse-ului pe denumirea foii de calcul se tragemouse-ul în dreapta sau stânga, până când săgeataindică poziţia în care se doreşte mutarea foii decalcul. În acest moment se eliberează butonulmouse-ului.
2. folosind meniul rapid
- Se efectuează un clic pe butonul drept almouse-ului în dreptul denumirii foii de calcul.
- Din meniul rapid se alege opţiunea Move orCopy...
- În căsuţa Before sheet se alege foaia de calculînaintea căreia se face mutarea, iar apoi seapasă butonul OK .
Observaţie: dacă doriţi mutarea foii de calcul la sfârşit, selectaţi din
căsuţa Before sheet varianta move to end.
• mutarea foii de calcul într-un alt registru de calcul
- În căsuţa To book se alege registrul de calculîn care se face mutarea;
3 TVA Adaos4 19% 20%5 1 Zahar 9,500 Lei 1,805 Lei 11,305 Lei 1,900 Lei 13,205 Lei6 2 Faina 12,000 Lei 2,280 Lei 14,280 Lei 2,400 Lei 16,680 Lei7 3 Ulei 19,000 Lei 3,610 Lei 22,610 Lei 3,800 Lei 26,410 Lei8 4 Orez 7,500 Lei 1,425 Lei 8,925 Lei 1,500 Lei 10,425 Lei9 5 Unt 13,000 Lei 2,470 Lei 15,470 Lei 2,600 Lei 18,070 Lei
Pretul produselor in luna FEBRUARIE
Nr.crt.Denumire
produsPret
Pret cuTVA
Pret final
- În căsuţa Before sheet se alege foaia de calculînaintea căreia se face mutarea, iar apoi seapasă butonul OK .
Dacă în momentul în care se face mutarea în alt registru sunt
deschise mai multe registre de calcul, ele vor apărea în lista oferită în
căsuţa To book . În cazul în care singurul registru de calcul deschiseste registrul curent, în căsuţa To book vom avea doar registrul de
calcul curent şi posibilitatea de a muta foaia de calcul selectată într-
un registru de calcul nou prin alegerea opţiunii new book .
Temă: Mutaţi foaia de calcul Preţuri Februarie după foaia de
calcul Preţuri Ianuarie. Copiaţi tabelul din foaia de calcul
Preţuri Ianuarie în foaia de calcul Preţuri Februarie şiefectuaţi apoi modificările: în titlu modificaţi luna Ianuarie
cu Luna Februarie, iar celula F4 , în care avem procentul de
adaos (15%) înlocuiţi-l cu 20%. În acest moment ar trebui să
se modifice automat preţul final şi valoarea adaosului pentru
• împărţirea ecranului;• ascunderea unor elemente.
11.1. Sortarea datelor dintr-un tabel
Sortarea se foloseşte în cazul în care ne interesează toate
înregistrările dintr-un tabel, dar într-o altă ordine. Pentru a sorta un
tabel se poate alege una din următoarele metode:
• Sortarea folosind bara de instrumente
1. Se selectează zona care se sortează, începând cucoloana după care se face sortarea;
2. Se apasă butonul sau butonul în funcţie demodul în care se doreşte sortarea - în ordinecrescătoare (alfabetică) sau descrescătoare (invers -alfabetică).
Exemplu: Luăm în considerare tabelul construit anterior, cu
3. Observaţi acum că deşi produsele s-au ordonat alfabetic, preţurile nu mai corespund situaţiei iniţiale;
4. Refaceţi tabelul iniţial prin efectuarea operaţiei Undo(butonul sau din meniul Edit comanda Undo );
5. Selectaţi celulele de la B5 la G9 şi apăsaţi din nou butonul pentru sortare alfabetică;
6. Observaţi acum că tabelul este ordonat alfabetic după produse, iar valorile corespunzătoare fiecărui produs sunt corecte.
• Sortarea folosind meniul Data
1. Se selectează o celulă din coloana pe care se constituiecriteriul de sortare;
2. Din meniul Data se alege comanda Sort... , după care seva deschide fereastra:
A B C D E F G
12
3 TVA Adaos
4 19% 15%5 1 Zahar 9,500 Lei 1,805 Lei 11,305 Lei 1,425 Lei 12,730 Lei6 2 Faina 12,000 Lei 2,280 Lei 14,280 Lei 1,800 Lei 16,080 Lei7 3 Ulei 19,000 Lei 3,610 Lei 22,610 Lei 2,850 Lei 25,460 Lei8 4 Orez 7,500 Lei 1,425 Lei 8,925 Lei 1,125 Lei 10,050 Lei9 5 Unt 13,000 Lei 2,470 Lei 15,470 Lei 1,950 Lei 17,420 Lei
3. În căsuţa Sort by se selectează alegând din lista care sedeschide coloana după care se face sortarea;
4. În cazul în care în prima coloană aleasă ca şi criteriu desortare există mai multe înregistrări cu acelaşi conţinut,sortarea se poate face după o altă coloană, care sespecifică în căsuţa Then by, şi aşa mai departe.
5. În partea dreaptă corespunzătoare fiecărei căsuţe sestabileşte modul de sortare – crescător (Ascending) sau
descrescător (Descending).6. Dacă în partea de jos a ferestrei se bifează opţiunea
Header row, la efectuarea sortării nu se ia în considerarecapul de tabel (prima linie). Dacă se bifează opţiunea Noheader row, atunci se ia în considerare inclusiv primalinie, sortarea aplicându-se întregului tabel.
Exemplu: să luăm următorul tabel ca exemplu:
A B C D1 Nume Prenume Nota
2 Popescu Adrian 83 Munteanu Cristian 94 Popescu Mircea 55 Anghel Adela 96 Simota Mirela 107 Munteanu Marius 98
2. Din meniul Data se alege comanda Filter →→→→ AutoFilter.În acest moment, în dreptul fiecărei celule de pe aceeaşi linie
cu celula selectată apare câte o săgeată. Apăsând pe săgeata din
dreptul unei celule este permisă specificarea condiţiei care trebuie
îndeplinită de o înregistrare, din punctul de vedere al celulelor din
coloana respectivă.
Din lista care se va deschide se poate alege una dinvariantele:
• All – nu se impun condiţii acestei coloane;• Top 10 – se afişează doar primele 10 linii;• Blanks – se afişează doar liniile care nu au nimic în
celula de pe coloana asupra căreia lucrăm;• No blanks (în unele cazuri) – se vor afişa doar
înregistrările care în celula corespunzătoare coloaneiasupra căreia se pun condiţiile au valori. (nu sunt vide);
• Una din valorile existente – se vor afişa doar celulelecare au în celula de pe coloana în cauză valoareaselectată;
• Custom... – în urma alegerii acestei variante se vadeschide următoarea fereastră care permite introducereacondiţiei care va constitui criteriul de selecţie al datelor.
1. Deoarece tabelul este deja filtrat, după note, iar selecţia ne convine, mai rămâne doar să stabilimcare dintre înregistrările afişate să rămână vizibile.
2. Apăsaţi săgeata din dreptul celulei B1 , în careavem prenumele;
3. Din listă alegeţi opţiunea Custom...;
4. În căsuţa din stânga alegeţi varianta Contains;
5. În căsuţa din dreapta introduceţi litera n;
6. Apăsaţi apoi butonul OK .
Ar trebui ca acum să aveţi următorul tabel:
11.3. Căutarea datelor într-un tabel
În cazul unui tabel cu un număr mare de înregistrări, pentru a
găsi rapid o anumită înregistrare se pot parcurge următoarele etape:
1. Se selectează o celulă din coloana în care se face căutarea;
2. Din meniul Edit se alegeţi comanda Find sau se apasăcombinaţia de taste Ctrl + F, în urma căreia se deschidefereastra;
A B C D
1 Nume Prenume Nota3 Munteanu Cristian 95 Popescu Adrian 8
3. În căsuţa Find what se introduce textul sau valoarea carese caută;
4. În căsuţa Search se specifică direcţia în care se facecăutarea (pe linii, pe coloane);
5. În căsuţa Look in se specifică în ce componentă a celuleise efectuează căutarea (în formule, în valori, încomentarii);
6. Prin bifarea căsuţei Match case se face diferenţa întreliterele mari şi cele mici, iar la debifarea ei nu se mai ţinecont de diferenţa între literele mari şi cele mici;
7. Se apasă butonul Find Next după ce se stabileşte ce, undeşi cum se caută.
8.
Dacă s-a găsit o înregistrare care se potriveşte cu criteriulintrodus, dar nu este cea dorită, se apasă în continuare
butonul Find Next.
9. La terminare se apasă butonul Close.
11.4. Înlocuirea unui şir de caractere
Pentru a înlocui un şir de caractere cu alt şir de caractere se
poate proceda astfel:
1. Se alege din meniul Edit comanda Replace... sau seapasă combinaţia de taste Ctrl + H şi se va deschidefereastra:
Pentru a şti dinainte cum arată paginile noastre dacă ar fi
scoase la imprimantă avem posibilitatea vizualizării lor cu ajutorul
comenzii Print Preview din meniul File, sau prin apăsarea butonului
Print Preview
În urma activării acestei comenzi se va deschide o fereastră încare avem prezentat conţinutul unei
pagini. Prin folosirea barelor de derularesunt vizibile, pe rând, şi celelalte pagini,iar în partea de sus apare următorulmeniu:
• Butoanele Next şi Previous pot fi folosite pentru a realiza
trecerea de la o pagină la alta.• Butonul Zoom se foloseşte pentru a mări sau micşora o
anumită porţiune din pagina curentă.
• Butonul Print… se foloseşte pentru transmitereacomenzii de listare la imprimantă.
• Butonul Setup… se foloseşte pentru a stabilicaracteristicile paginilor.
• Butonul Margins permite modificarea marginilor carerămân neimprimate.
• Butonul Page Break Preview determină împărţirea foiide calcul în pagini, pe fiecare apărând scris numărul
paginii.
• În cazul în care foaia de calcul este deja împărţită în pagini, în locul butonului Page Break Preview apare butonul Normal View, care determină revenirea lanormal.
• Butonul Close determină ieşirea din vizualizarea paginilor şi revenirea la foaia de calcul.
conţinutului foii de calcul la o scară de 100% implicit (sau cât % este specificat în căsuţaalăturată).
- Bifarea opţiunii Fit to: - determină restrângereaautomată a dimensiunii caracterelor, păstrând
proporţiile, astfel încât ceea ce este scris în foaia decalcul să încapă pe atâtea pagini câte suntspecificate în căsuţa de după Fit to ca lăţime şi pe
ferestrei. Va trebui ca pe ecran să apară în acest moment următoarea
fereastră:
• Pentru stabilirea antetului apăsaţi butonul Custom Header…
• Pentru stabilirea notei de subsol apăsaţi butonul CustomFooter…
După activarea unuia din aceste butoane pe ecran aparefereastra care permite stabilirea efectivăa informaţiilor care vor apărea ca antet,respectiv ca notă de subsol.
După ce aţi introdus aceste informaţii apăsaţi butonul Print
Preview pentru a vede efectele produse.
4.13. Stabilirea modului în care se afişeazăinformaţiile
Din meniul File se alege comanda Page Setup, după care se
apasă eticheta Sheet. În urma acestor operaţiuni se va deschide
următoarea fereastră:
• Print Area – la fel ca şi la selectarea datelor pentruformule, se selectează acum zona din foaia de calcul carese afişează, sau tipăreşte, în cazul în care nu doriţiafişarea, respectiv tipărirea, întregii foi de calcul.
• Rows to repeat at top – se specifică liniile care să aparăla începutul fiecărei pagini. (de obicei capul de tabel)
• Columns to repeat at left – se selectează coloanele caresă se repete în partea stângă a fiecărei pagini.
• Gridlines – dacă se bifează această căsuţă se va afişa,
respectiv tipări, şi încadrarea celulelor pentru care nu s-aspecificat bordura.
• Black and white – determină reducerea culorilor la alb – negru.
• Row and column headings – determină afişarea,respectiv tipărirea, indicatorilor de linie şi coloană.
• Comments – permite tipărirea comentariilor din foaia decalcul în funcţie de varianta aleasă:
- Fără comentarii- La sfârşitul documentului, specificând adresele
celulelor cărora li s-au asociat comentarii şicomentariile asociate
- Aşa cum este vizibil în foaia de calcul.
• Down, then over şi Over, then down specifică modul încare se face completarea unei pagini (de sus în jos sau dela stânga la dreapta).
Exemplu: Completaţi în exemplul anterior tabelul cu 30 angajaţi,
iar apoi observaţi modul în care se comprimă datele pe pagină.
Deoarece nu dorim să apară un rând scris pedouă pagini bifam opţiunea Fit to din Page Setup→→→→ Page şi specificăm ca datele să se comprimeîntr-o singură foaie.
Ceea ce am obţinut nu este tocmai ce am fi vrut,deoarece nu ne-ar deranja dacă tabelul nostru ar apărea pe mai multe pagini, atâta timp cât o linie
încape ca lungime pe o pagină. Pentru acest lucruvom reveni în fereastra Page Setup →→→→ Page , iar îna doua căsuţă corespunzătoare opţiunii Fit to vomintroduce numărul 20 (sau orice alt număr).
Observaţi din nou, folosind Print Preview , ce amobţinut. Observaţi apoi datele care se vor scrie pea doua pagină.
Aici nu veţi mai şti la ce se referă fiecare dincoloane. Va trebui, deci să facem în aşa fel încât capul de tabel să se păstreze şi pe această pagină.
Apăsaţi butonul Close;
Alegeţi din meniul File →→→→ Page Setup…→→→→Sheet;
Alegerea tipului de grafic este prima etapă în realizarea unui
grafic. Imediat după apelarea sesiunii de construire a graficului prin
intermediul comenzii Chart din meniul Insert sau prin apăsarea
butonului Chart, pe ecran apare fereastra:
În partea din stânga a ferestrei avem tipurile de grafice pe
care le putem alege, iar în partea din dreapta avem câteva modele
(sau subtipuri) pentru fiecare tip de grafic.
Putem construi:
• Grafice liniare – tipul Line cu subtipurile asociate – se
pot folosi pentru a evidenţia evoluţia uneia sau mai multor variabile în funcţie de o altă variabilă independentă;
• Histograme – tipurile Bar, Column, Cylinder, Cone,Pyramid cu subtipurile asociate – se pot folosi pentru acompara între ele valorile mai multor variabile;
• Grafice X-Y – tipurile (XY Scatter) şi Bubble cusubtipurile asociate – permit punerea în evidenţă a relaţieidintre două grupe de date;
• Grafice sub formă de arie – tipul Area cu subtipurileasociate – permit reprezentarea sub formă de arii a unor
• Grafice sub formă de suprafaţă – tipul 3D Surface cusubtipurile asociate – permit reprezentarea sub formă desuprafeţe a unor variabile în funcţie de 2 parametrii;
• Grafice vectoriale – tipurile Pie şi Doughnut cusubtipurile asociate – permit compararea părţilor componente ale unui întreg şi evidenţierea acestora;
• Grafice radiale – tipul Radar cu subtipurile asociate – datele sunt prezentate pe axe radiale;
• Stock – permit reprezentare unor parametrii în problemelegate de stocuri.
Observaţie: pot să apară şi alte tipuri de grafice, în funcţie de
versiunea folosită.
După ce aţi ales, din tipul de grafic, subtipul pe care doriţi să-
l construiţi apăsaţi butonul Next pentru a trece la următoarea etapă de
construire a graficului.
Exemplu: Alegeţi pentru tabelul nostru luat ca exemplu, tipul de
grafic Bar , şi ultimul subtip de pe linia a doua. Apăsaţi
apoi butonul Next şi urmăriţi mai departe următoarele
etape pe care le vom prezenta.
13.1.2. Stabilirea surseiDupă apăsarea butonului Next pe ecran ar trebui să apară
fereastra a doua.
În căsuţa Data range se selectează, la fel ca la formule, sursa.
Prin sursă înţelegem acele celule din tabel pentru care se construieşte
graficul, ţinând cont că prima linie şi prima coloană selectată vor
constitui etichete.
Prin bifarea lui Rows sau Columns se stabileşte modul în
care se construieşte graficul: pe linii sau pe coloane.
(acolo unde este cazul), axele, zona pe care apare graficul efectiv,
gridarea zonei respective, etc.
Toate aceste elemente care alcătuiesc graficul, le vom numi,
pe scurt, obiecte.
Apăsând butonul drept pe una din barele cu instrumentevizibile sau alegând din meniul View comanda Toolbars, veţi obţine
meniul cu toate barele de instrumente disponibile. Din acest meniu
bifaţi opţiunea Chart.
Astfel, pe ecran va apărea bara cu instrumente pentru
prelucrarea graficului.
Mai întâi, considerăm că trebuie precizat faptul că tot ceea ce
apare după apăsarea butonului Finish din etapa de construire a
graficului nu este un singur element.
Să luăm acum fiecare componentă în parte:
• Din căsuţa Category Axis Title, apăsând pe săgeata dindreapta ei, se poate selecta obiectul din zona graficuluiasupra căruia se doreşte efectuarea unei modificări.
Exemplu: Selectaţi zona alocată întregului grafic prin alegereaobiectului Chart Area.
• Butonul permite modificarea culorii, fontului sau a proprietăţilor obiectului selectat.
78 Cele mai înalte vârfuri din România:9 Fagaras10 Moldoveanu 2544 m11 Negoiu 2535 m12 Vistea Mare 2529 m13 Laitel 2513 m14 Retezat15 Peleaga 2509 m16 Papusa 2501 m
Pentru a crea rapoarte care să atragă privirea, pentru a le face
cât mai plăcute vizual, sau pentru a le creşte importanţa, foilor de
lucru şi graficelor li se pot adăuga diferite elemente grafice.
De exemplu, pe foaia de lucru se poate afişa o siglă, se poate
crea o schemă logică sau se pot utiliza diverse tipuri de scris saudesene.
14.1. Tipuri de reprezentări grafice
În Microsoft Excel avem două tipuri de reprezentări grafice
care pot fi utilizate: imagini de tip bitmap şi imagini de tip metafişier.
• Tipul Bitmap
- Imaginile sunt alcătuite din puncte sau pixeli.
- Fotografiile, de exemplu, sunt imagini tip bitmap. Atuncicând se selectează o imagine de tip bitmap, bara deinstrumente Picture apare cu instrumente care se potutiliza pentru a trunchia imaginea, a-i adăuga un chenar, astabili transparenţa sau a-i ajusta luminozitatea şicontrastul.
- Imaginile de tip bitmap nu pot fi dezasamblate sau nu poate fi anulată gruparea lor.
Exemplu: Să construim următorul tabel, în care dorim să includem
Pentru inserarea imaginii se alege din meniul Insert comanda Picture cu opţiunea From File… şi se alegeimaginea dorită.
• Tipul Metafişier
- Imaginile de tip metafişier arată de obicei ca ilustraţiile şisunt alcătuite din linii şi curbe separate, unite într-ungrup.
- Majoritatea ilustraţiilor sau colecţia de elemente graficesunt în format metafişier.
- Asupra imaginilor de tip metafişier este permisă anulareagrupării şi se poate face conversia în obiecte desenate, iar apoi se pot edita reprezentările grafice utilizândinstrumentele de desenare Excel.
- De exemplu, se poate insera o imagine din colecţia degrafică a unei persoane, se poate anula gruparea, se poatemodifica culoarea îmbrăcămintei persoanei şi apoi seadaugă imaginea modificată la o altă imagine din colecţiade grafică.
- Atunci când se selectează o reprezentare grafică de tipmetafişier, comanda Ungroup, care determină anulareagrupării este disponibilă în meniul Draw de pe bara cuinstrumente Drawing.
Pentru inserarea unei astfel de imagini se selectează din
meniul Insert comanda Picture cu opţiunea AutoShapes, în urmacăreia se va deschide meniul următor, cu submeniurile asociate.
De aici se alege orice obiect efectuând un clic pe el.
Temă: Construiţi următorul tabel şi cu ajutorul opţiunii
AutoShapes desenaţi săgeata, elipsa şi omuleţul de mai jos.
Rest de plată = Salar încadrare - (Somaj + CAS +Sănătate) – Impozit – Reţineri – Avans
Indicaţii: pentru calculul impozitului alegeţi funcţia IF, unde în
căsuţa
Logical_test introduceţi condiţia H4<=B4 (pe H4 îl selectaţi cumouse-ul din foaia de calcul curentă, iar pe B4 îl selectaţi cumouse-ul din foaia de calcul Impozitar) – calculatorul va scrieceva de genul H4<=Impozitar! B4 (ca să puteţi extinde apoi
formula fixaţi tot ce este în foaia de calcul impozitar astfel Impozitar! $B$4, în loc de Impozitar! B4)
Value_if_true introduceţi formula H4*Impozitar!$D$4 ( H4 îl selectaţi din foaia de calcul curentă, iar D4 se va scrie sub formadată dacă îl selectaţi din foaia de calcul Impozitar.) - (ca să
puteţi extinde apoi formula fixaţi tot ce este în foaia de calcul impozitar astfel Impozitar! $D$4, în loc de Impozitar! D4)
Value_if_false apăsaţi pe funcţia IF din căsuţa de denumire şicompletaţi apoi din nou căsuţele după cum urmează:
Logical_test introduceţi condiţia H4<=B5 (ca mai sus, selectaţicelulele din care preluăm datele şi fixaţi ceea ce se preia din
foaia de calcul Impozitar) – el va scrie ceva de genul Impozitar!$B
Value_if_true introduceţi formula (H4-Impozitar!$A$5)*Impozitar!$D$5+Impozitar!$C$5 ( H4 îl selectaţi din foaia de
calcul curentă, iar A5, D5, C5 selectaţi-le din Impozitar şi fixaţi-le prin marcarea lor cu $A$5, $D$5, $C$5 )
Value_if_false selectaţi din nou funcţia IF şi completaţi căsuţeleca mai înainte, dar de această dată în loc să luaţi datele din liniaa 5-a din impozitar, luaţi-le din linia 6-a.
Când ajungeţi din nou la căsuţa Value_if_false aplicaţi acelaşi procedeu ca mai înainte, luând acum datele de pe linia 7 dinimpozitar.
Acum, când ajungeţi la căsuţa Value_if_false introduceţi
(H4-Impozitar!$A$8)* Impozitar!$D$8+Impozitar!$C$8 ( H4 îl
selectaţi din foaia de calcul curentă, iar A8, D8, C8 selectaţi-le din
Impozitar şi fixaţi-le prin marcarea lor cu $A$8, $D$8, $C$8 )
Tema 3:
• Construiţi următorul tabel cu urmărirea programului şoferilor dintr-o agenţie de transporturi,
în care restul de parcurs se calculează astfel:
dacă în celula corespunzătoare distanţei parcurse după 3 zile nuavem nimic, atunci înseamnă că şoferul respectiv a ajuns ladestinaţie, deci mai are de parcurs 0 Km.
dacă în celula corespunzătoare distanţei parcurse după 3 zileavem o valoare, atunci înseamnă că şoferul respectiv nu a ajunsla destinaţie, deci mai are de parcurs Distanţa în Km – Distanţa
parcursă după 3 zile.
Indicaţie: - Restul de parcurs calculaţi-l folosind funcţia IF pentru
- Pentru ceilalţi şoferi extindeţi formula din H4.Construiţi acum graficul tabelului de mai sus, alegând tipul
de reprezentare Radar.
Tema 4:
• Construiţi următorul tabel cu situaţia şcolară a elevilor din clasaa V-a B. Acest tabel trebuie să determine media elevilor şi să realizeze o statistică în care să avem numărul total de elevi,
numărul elevilor nepromovaţi şi împărţirea lor pe categorii de note.
10 7 Pustiu Mircea 10 10 10 10,00 10 10,001112 Nr. elevi 713 corigenti 114 cu media intre 5 si 6 115 cu media intre 6 si 7 116 cu media intre 7 si 8 017 cu media intre 8 si 9 218 cu media intre 9 si 10 2
14. 3. Inserarea textelor mobile ……………………. 13814. 4. Inserarea altor obiecte ……………………….. 139
Exemple ………………………………… 141
Test grilă ………………………………... 149
1. Noţiuni de bază
1.7. Lansarea în execuţie a programului
Programul Excel, la fel ca şi programul Word, face parte din pachetul Microsoft Office. Pentru a-l lansa în execuţie, trebuie săexecutaţi un clic pe butonul Start, şi din submeniul Programs săalegeţi opţiunea Microsoft Excel.
O altă modalitate de a lansa în execuţie programul Excel estede a executa un dublu clic pe iconiţa aplicaţiei. (iconiţa care apare peecranul principal al Windows-ului numit Desktop)
În cazul în care pe Desktop nu există iconiţa pentru Excelaceasta se poate crea respectând următorii paşi:
1. Se execută un clic pe butonul drept al mouse-ului, oriunde peecran (mai puţin pe iconiţele existente);
2. Din meniul care se deschide se alege opţiunea New, iar apoiShortcut.
3. În acest moment, pe ecran apare o fereastră, în care avem o
căsuţă goală sub care există un buton pe care scrie Browse... seapasă acest buton.
4. Din noua fereastră care apare, se parcurge structura de directoare până când găsiţi fişierul Microsoft Excel. După ce l-aţi găsit, seselectează fişierul şi se apasă butonul Open sau se execută undublu clic pe fişierul respectiv, revenind astfel în fereastraanterioară.
5. Observaţi acum că în căsuţa goală de mai înainte a apărut calea pe care am parcurs-o pentru a găsi fişierul Microsoft Excel. Seapasă în continuare butonul Next.
6. În căsuţa Select a name se introduce numele care doriţi să aparăsub iconiţa programului Excel.
7. Se apasă butonul Finish şi pe ecran va apărea iconiţa pe care aţicreat-o.
1.8. Părăsirea programului Excel
Pentru a închide Excel-ul se alege din meniul File comandaExit sau se execută un clic pe butonul Close din colţul dindreapta sus al ferestrei Excel.
– Când fereastra nu acoperă tot ecranulapare butonul de maximizare, iar un clic
pe acest buton face ca fereastra să seextindă pe tot ecranul. Când fereastraapare pe tot ecranul, apare butonul derestaurare, iar un clic pe acest butondetermină reducerea dimensiunilor ferestrei principale.
• închidere
(Close)
- un clic pe acest buton duce laînchiderea programului sau laînchiderea ferestrei curente.
1.3.2. Bara de meniuri
Printr-un clic pe unul din cuvintele de pe bară sau prinintroducerea de la tastatură a combinaţiei de taste Alt + literasubliniată din cuvântul de pe bară, se determină deschiderea unuisubmeniu sau execuţia unei comenzi asociate cuvântului ales.
macro, personalizează tastatura, meniurile şi barele deinstrumente.
• Data (Alt + D) – permite sortări, filtrări, calcule şigrupări ale datelor.
• Window (Alt + W) – aranjează ferestrele document peecran, face trecerea de la un document la altul în cazul încare avem deschise mai multe fişiere Excel simultan.
• Help (Alt + H sau tasta F1) – oferă informaţii despremodul cum se lucrează în acest program.
1.3.3. Barele cu instrumenteBarele cu instrumente conţin butoane cu imagini, asociate
comenzilor cel mai des utilizate, care ne scutesc de alegereacomenzilor respective din meniuri. Printr-un clic pe o imagine de pe
bara cu instrumente se execută o comandă asociată butonuluirespectiv.
Exemplu: în loc să alegem din meniul File opţiunea New pentru acrea un fişier nou, putem apăsa butonul
Dacă ţinem cursorul mouse-ului în dreptul unui buton din barele cu instrumente mai mult timp, se va afişa numele comenziiasociate butonului respectiv.
1.3.3.1. Afişarea /ascunderea barelor cu instrumente
La prima lansare în execuţie a Excel-ului sunt afişate implicit
barele cu instrumente Standard şi Formatting, imediat sub bara demeniuri.
Dacă se doreşte afişarea sau ascunderea unei bare deinstrumente, va trebui ca din meniul View să se aleagă comandaToolbars sau se apasă butonul drept al mouse-ului pe una din bareleexistente. După această operaţie se va deschide submeniul:
Pentru afişarea unei bare cu instrumente se bifează bararespectivă printr-un clic al mouse-ului pe aceasta, iar pentruascunderea unei bare se debifează bara respectivă.
În continuare vom prezenta cele două bare cu instrumentemai des utilizate, activate implicit.
cu coloanele selectate- Folosit pentru exprimarea unităţilor monetare (ex: in
loc de 25 se va afişa 25$ sau 25 Lei sau altă unitatemonetară)
-
Scrierea numerelor sub formă de procent (ex: dacăintroducem 10 se afişează 10%)
- Determină afişarea separatorilor de mii pentru datelenumerice (ex: 12345 se va afişa sub forma 12,345 sau12.345)
- Determină creşterea numărului de zecimale care seafişează (ex: în loc de 12.50 se afişează 12.500)
- Determină diminuarea numărului de zecimale care seafişează (în loc de 12.50 se afişează 12.5)
- Permite alegerea modului de încadrare a celulelor
selectate- Permite alegerea culorii pentru fondul zonei selectate- Permite alegerea culorii pentru fontul zonei selectate.
1.3.3.2. Crearea unei noi bare de instrumente
Pentru a crea o nouă bară cu instrumente, numită bară personalizată, trebuie să respectaţi următorii paşi:
1. Din meniul View se alege comanda Toolbars sau seapasă butonul drept al mouse-ului pe una din bareleexistente;
2. Se alege opţiunea Customize;
3. În fereastra Customize se execută un clic pe etichetaToolbars din partea de sus a ferestrei şi se apasă butonulNew...;
4. În căsuţa Toolbar name din fereastra New Toolbar seintroduce numele pe care doriţi să-l aibă bara cuinstrumente personalizată, iar apoi se apasă butonul OK ;
5. Dacă aţi terminat, se apasă butonul Close din fereastraCustomize.
1.3.3.3. Adăugarea unui buton pe o bară cu instrumente
Pentru a adăuga un buton pe o bară de instrumente respectaţiurmătorii paşi:
1. Din meniul View se alege comanda Toolbars sau se apasă butonul drept al mouse-ului pe una din barele existente;
2. Se alege opţiunea Customize;
3. În fereastra Customize se execută un clic pe etichetaCommands din partea de sus a ferestrei. Se va obţinefereastra următoare:
4. Se alege grupul din care face parte butonul pe care doriţisă îl adăugaţi, din partea stângă a ferestrei Customize,
printr-un clic pe butonul stâng al mouse-ului;
5. Din partea dreaptă se alege butonul dorit printr-un clic almouse-ului pe acesta şi ţinând în continuare mouse-ulapăsat se trage pe bara cu instrumente în care doriţi săapară;
6. Dacă doriţi să adăugaţi şi alte butoane, reluaţi operaţiuneade la pasul 4.
7. După ce aţi terminat cu adăugarea butoanelor, se apasă butonul Close din fereastra Customize.
1.3.3.4. Ştergerea unui buton de pe bara cu instrumente
Pentru a şterge un buton de pe bara cu instrumente respectaţiurmătorii paşi:
1. Din meniul View se alege comanda Toolbars sau seapasă butonul drept al mouse-ului pe una din barele dejaexistente;
2. Se alege Customize...;
3. Se selectează printr-un clic al mouse-ului butonul pe care
doriţi să îl ştergeţi şi ţinând apăsat mouse-ul se trage butonul de pe bară în fereastra Customize;
4. După ce aţi terminat se apasă butonul Close din fereastraCustomize.
1.3.3.5. Ştergerea unei bare cu instrumente
Mai întâi trebuie precizat că nu pot fi şterse decât barele cu
instrumente personalizate, adică acele bare pe care le-aţi creat dvs.sau altcineva, nu şi pe cele care există implicit la instalarea programului. Pentru a şterge o bară cu instrumente personalizată vatrebui să respectaţi următoarele etape:
1. Din meniul View se alege comanda Toolbars... sau seapasă butonul drept al mouse-ului pe una din bareleexistente;
2. Se alege comanda Customize...;
3. Se selectează eticheta Toolbars din fereastra Customize;
4. Se selectează bara personalizată pe care doriţi să oştergeţi;
6. La terminare se apasă butonul Close din fereastraCustomize.
1.10. Alegerea comenzilor
Pentru executarea unei anumite operaţiuni Excel, trebuiealeasă comanda potrivită care să efectueze operaţiunea dorită. Ocomandă poate fi aleasă în următoarele moduri:
• se alege comanda din meniu;
• se execută un clic cu mouse-ul pe butonul asociatoperaţiunii dorite de pe bara cu instrumente;
• se utilizează combinaţia de taste Alt + litera subliniatădin cuvântul asociat comenzii dorite;
• se alege o comandă din meniul rapid (meniul obţinut prinapăsarea butonului drept al mouse-ului).
1.11. Lucrul cu fişiere Excel
1.5.1. Crearea unui fişier ExcelOdată cu lansarea în execuţie a programului Excel, pe ecranapare un fişier gol, numit registru de calcul, denumit automatBook1.xls.
Pentru a crea un nou registru de calcul:
• Din meniul File se alege opţiunea New şi din fereastraNew se alege Woorkbook;
• sau se apasă butonul de pe bara cu instrumenteStandard;
Observaţie: Noile fişiere create vor primi denumirea Book2,Book3 ,..., în funcţie de al câtelea fişier se creează.Toate fişierele Excel primesc extensia .xls
1.5.2. Deschiderea unui fişier Excel
1. Mai întâi
• Din meniul File se alege comanda Open... • sau se apasă butonul de pe bara cu instrumente
Standard • sau se apasă combinaţia de taste Ctrl + O
2. În fereastra Open, în căsuţa Look in se parcurge structura dedirectoare până când se găseşte fişierul dorit;
3. Se selectează fişierul printr-un clic al mouse-ului şi se apasăapoi butonul Open sau efectuează un dublu clic pe numelefişierului.
Observaţie: La baza meniului File, Excel păstrează o listă aultimelor fişiere folosite. În cazul în care fişierul pecare doriţi să-l deschideţi se află printre acestea,
puteţi efectua un clic pe numele lui şi acesta se vadeschide.
1.5.3. Salvarea unui fişier ExcelDacă doriţi ca un fişier nou creat să fie salvat sau modificările
efectuate asupra unui fişier să fie salvate respectaţi următorii paşi:
•••• Din meniul File se alege comanda Save
•••• sau se apasă butonul de pe bara cu instrumenteStandard
•••• sau se apasă combinaţia de taste Ctrl + S.
Dacă se doreşte ca salvarea modificărilor dintr-un fişier să sefacă sub un alt nume, fără a afecta fişierul iniţial va trebui ca dinmeniul File să se aleagă opţiunea Save as...