Curs de Pedagogie

7/21/2019 Curs de Pedagogie

http://slidepdf.com/reader/full/curs-de-pedagogie-56e0d23ed2358 1/173

CURS DE PEDAGOGIELECTOR UNIV.DR.ILEANA

GURLUI



Teoria si metodologia instruirii

• Didatia ! teoria "roesului de #n$%t%m&nt

• Prini"iile didatie

• 'etode si mi(loae de #n$%t%m&nt

• 'oduri si )orme de organi*are ale "roesului

• de #n$%t%m&nt

• Proietarea didati%

• Relationare si omuniare didati%



Didatia !teoria "roesului de #n$%t%m&nt

• Cone"tul de didati% si e$olutia sa istori%• Proesul de #n$%t%m&nt ! #nadrare

one"tual%

• Dimensiuni si arateristii generale ale"roesului de #n$%t%m&nt

• S"ei)iul a+ord%rii sistemie a "roesului

de #n$%t%m&nt• Relatia "redare ! #n$%tare , e$aluare #n"roesul de #n$%t%m&nt



Cone"tul de didati% sie$olutia sa istori%

• Etimologie , termenul didatia #si are originea #n lim+agrea%- #n )amilia de u$inte

• didas/ein 0 a #n$%ta• dida/ti/os 0 instrutie

• didas/o 0 #n$%tare- #n$%t%m&nt• dida/ti/e 0 arta #n$%t%rii• Istoria didatiii re)let% e$olutia one"tiilor des"re

#n$%t%m&nt si #n$%tare- "roietate "e )ondul de*$olt%rii

dotrinelor "edagogie si a institutiilor solare. Ca "artea "edagogiei generale- didatia re"re*int% 1arta de a,i #n$%ta "e toti toate2 34.A. Comenius- Didatia 'agna56789



4an Amos Comenius

• 357:;,568<9

• "edagog e=

• Didactica magna ! 5678• Este reatorul "rimului mare sistem de

eduatie- reali*ea*% o des=idere "entru

noi one"tii eduati$e si on)er%seolului al >VIIlea denumirea de ?seoluldidatiii@.



4o=ann riedri= Ber+art35886,559

• onsidera % eduatia nu este "osi+il% )%r%instrutie si a studiat "roesul de asimilare aunostintelor-at&t din "ers"eti$% didati%

3"redarea9- &t si din "ers"eti$% "si=ologi% 3#n$%tarea9.

• delimitea*% didatia de "edagogie si oonsider% a o "arte a aesteia din urm%- "o*itie

reunosut% si ae"tat% si #n *ilele noastre.



• Ce este astăzi didactica?• Stiinta sau teoria "roesului de #n$%t%m&nt.

• Stiinta sau teoria "red%rii si #n$%t%rii #ntoate )ormele si "e toate tre"tele #n$%t%m&ntului.

• Teoria onduerii "roesului de "redare ! #n$%tare sau teoria instruirii.





Didatia este stiint% deoaree

• emite reguli "ri$ind modul de atingere a

unui anumit ni$el de unostine si de"rinderi,stiint% "resri"ti$%

• sta+ileste riterii generale si onditii neesare

"entru )untionarea "roesului de #n$%t%m&nt !

stiint% normati$%.



Ra"ortul dintre didati% simetodi%

• Didatia studia*% "roesul de #n$%t%m&nt #n

ansam+lul s%u- "e toate tre"tele de solaritate si"entru toate ti"urile de soli.

• 'etodia se ou"% u "ro+lemele irumsrisede logia intern% a unui o+iet de #n$%t%m&nt.

• Didatia nu este o sum% de metodii- du"%

um nii metodiele nu sunt doar "%rtionstituti$e ale didatiii ! relatia este deom"lementaritate.



Procesul de învătământ

• Definitie:

• "rini"alul su+sistem al sistemului de #n$%t%m&nt #n adrul %ruia se reali*ea*%instruirea si eduarea ele$ilor si studentilor"rin intermediul ati$it%tilor "roietate-organi*ate si diri(ate de %tre adrele

didatie.



Dimensiuni ale procesului de învătământ

• Dimensiunea functională $i*ea*% )inalit%tile

"roesului de #n$%t%m&nt

• Dimensiunea structurală se re)er% la

organi*area sistemului de instruire- "rin utili*area resurselor.

• Dimensiunea operatională )ae trimitere la

des)%surarea ati$it%tii- la strategii didatie-modalit%ti de e$aluare et.



Caracteristicile generale aleprocesului de învătământ

• Interatiunea "ro)esor,ele$

• Interde"endenta in)ormati$,)ormati$

• Reglarea ! autoreglarea



Specificul abordării sistemice aprocesului de învătământ

Flux de intrare

• Resurse• , umane

• , materiale• , "edagogie• , onteFtuale• , de tim"Flux de iesire• Serii de a+sol$enti- "e di)erite "aliere ale sistemului de

#n$%t%m&nt "iata munii.



Relatia "redare , #n$%tare ,e$aluare

• Predarea si #n$%tarea solar% sunt dou%

"roese orelati$e are se a)l% #n ra"ortde interde"endent%.

• Am+ele "roese sunt "reedate dee$aluarea initial%- se des)%soar%onomitent u e$aluarea )ormati$%

3ontinu%9 si sunt urmate de e$aluarea)inal% sau de +ilant.



Predarea

• Ati$itate s"ei)i% "ro)esorului- logi%- de transmitere aunostintelor- de organi*are si onduere a #n$%t%rii.

• Anga(ea*% un ti" de omuniare "edagogi% s"eial%are im"li%

• a9 de)inirea one"telor )undamentale si o"erationaleinluse #n "rogramele 3"re9 solare uni$ersitare

• +9 eF"unerea ontinutului 3unostinte-de"rinderi-strategii9

#n mod artiulat si oerent- #n adrul unei teorii stiinti)ie

• 9 eF"liarea ontinutului "rin di)erite orelatii si a"liatii.



Predarea e)iient%

• "resu"une urm%toarele o"eratii om"lementare• operatia de definire , introduerea one"telor #n atul

"red%rii- onreti*area aestora "rin desrierea unoro+iete- "ersoane- situatii si sim+oli*area lor "rin

u$inte- semne- mis%ri• operatia de expunere , enuntarea

notiunilor-om"ararea si lasi)iarea aestora- "rindemonstratii-om"uneri- su+stituiri- argumentare-eF"rimarea o"iniilor elor eduati 3ele$i- studenti9

• operatia de explicare , ordonarea au*al% onseuti$%-"roedural%- normati$%- a unostintelor transmise lani$el de omuniare "edagogi%.



Noi roluri ale "ro)esorului

• !D"# $ o)er% ele$ului re"erele neesare "entruatingerea o+ieti$elor "ro"use.

• P%&"'"( $ ele$ul "oate a"ela atuni &nd are ne$oie des"ri(in- asultare si a(utor.

• C)#)*+) $ "re*int% ele$ului alternati$e si solutii o"time"entru atingerea unui o+ieti$.• C!(S&#&"% $ asult%- "ara)ra*ea*%-em"ati*ea*%-#ndrum%

ele$ul.• ",P"%' $ o)er% imaginea standardelor de unoastere si

atiune.• S*S'&()'!% $ s"ri(in "entru de"%sirea di)iult%tilor #nt&m"inate #n #n$%tare-

• F.C&#&'.'!% $ media*% aesul o"ilului la unoastere.



Stiluri de"redare

• după atitudinea fată de nou:

• stiluri creative !)leFi+ilitate-dis"oni+ilitate"entru a #nera noi "ratii sau idei

• stiluri rutiniere ! #nlinatie s"re

on$entional- atitudini re)ratare #n ra"ortu s=im+area.



Stiluri de"redare

• după modalitatea de conducere:

• stilul democratic ,#nura(area li+ert%tiide g&ndire- relatii de ola+orare u ele$ii

• stilul autoritar , autoritateim"us%-atitudine distant% )at% de ele$i

• stilul laissez$faire ,"ermisi$itate total%-relatii neutre u ele$ii-)%r% im"liarea)eti$%.



Hn$%tarea

• 'odi)iare #n om"ortamentul unui indi$id-areare lo "rin eF"eriente re"etate- #n interatiuneau mediul .

• Proes are determin% o s=im+are de durat%a om"ortamentului elui are #n$at%- a moduluide a g&ndi- simti si ationa al aestuia.

• Proesele de #n$%tare nu se o+ser$% nemi(loit-i re*ult% din om"ararea mani)est%rilorsuesi$e ale elui are #n$at%.



'eorii ale învătării

• 'eorii de tip asociationist$be/aviorist $3stimul,r%s"uns9 , #n$%tare om"ortamental% 3eFtern%9.

• 'eorii cognitiviste , interiori*area atiunilor

eFterne si )ormarea o"eratiilorinteletuale"roesarea in)ormatiilor.

• 'eorii constructiviste , onstruria o"eratiilor

mintale #n interatiune u mediul aentul este"us "e ati$itatea ele$ului- "ro)esorul are rol demediator si )ailitator #n #n$%tare.



Din perspectivă didactică învătarea

este studiată într$o triplă ipostază:• Proces $ suesiune de o"eratii- atiuni- st%ri si

e$enimente interne- trans)orm%ri e inter$in #nstruturile de unostinte- #n o"eratiile mintale- #nmodul de re)letare a realit%tii si de om"ortare aele$ului.

• Produs , e)ete materiali*ate ale s=im+%rilorantitati$e si alitati$e- relati$ "ermanente si sta+ile-eF"rimate #n termeni de unostinte- notiuni-de"rinderi-"rie"eri- om"ortamente-

• Conditionare , internă0 "rin )atori +iologii si "si=ii- si externă0 "rin )atori de mediu.







Stilul de #n$%tare

• Dupa analizatorul dominant:• Stilul tactil$are ne$oie s% se im"lie )i*i

#n ati$itatea de #n$%tare

• se eF"rim% )olosind misarea m&inilor siomuniarea non$er+al%.

• Stilul 1inestezic$ #n$at% din situatiile #n

are "oate s% eF"erimente*e• li"sa de ati$itate determin% agitatie- )iind

eti=etat dre"t o"il.



Stilul cognitiv

• Stilul global,$i*iune de ansam+lu asu"ra teFtului2 identi)iarea ideilor "rini"ale- a u$intelor,=eie si a

re*umatului are o)er% "ers"eti$a de ansam+lu-• Stilul analitic,#m"%rtirea teFtului #n "%rti om"onente-

"re*entate "as u "as si #n ordine logi%2 utili*area su+linierii si a )ragment%rii teFtului2 )iFarea unor idei "e m%sura itirii teFtului si re)aerea la

urm% a #ntregii struturi



E$aluarea

• Com"onent% esential% a "roesului de #n$%t%m&nt- "o*itionat% de o+iei in )inal #ntr,osuesiune de ati$it%ti didatie.

• Vi*ea*% "redominant "roduse ale #n$%t%rii- dar tinde tot mai mult s% se eFtind% si asu"ra"roeselor- a onditiilor de des)%surare aati$it%tii didatie.

• Re"re*int% o #nl%ntuire de o"eratii de m%surare-a"reiere si dei*ie "ri$ind "rogresele ele$ilor #n

#n$%tare.



Principiile didactice

• Sistemul "rini"iilor didatie• Prini"iul #nsusirii onstiente si ati$e a

unostintelor •

Prini"iul intuitiei• Prini"iul aesi+ilit%tii si indi$iduali*%rii #n$%t%rii• Prini"iul leg%rii teoriei de "rati%• Prini"iul #nsusirii temeinie a unostintelor-

de"rinderilor si "rie"erilor • Prini"iul sistemati*%rii si ontinuit%tii #n #n$%tare



Principiul însusirii constientesi active a cunostintelor

• Cerinte:

• "artii"area onstient% a ele$ului la atul

#n$%t%rii- res"eti$ HNTELEGEREA &t mai

lar% si "ro)und% a materialului de #n$%tat• "artii"area ati$% "resu"une EORT

PERSONAL 3VOLUNTAR9- im"liarea

ele$ilor #ntr,o multitudine de ati$it%tiasultare-sriere- de*+atere-eF"erimentare- re*ol$are de"ro+leme-reatie et.



Principiul intuitiei

• Cerinta )undamental%

a+ordarea #n$%t%rii a "roes de unoastere-

reali*at #n manier% sen*orial%- intuiti$%.

• Res"etarea "rini"iului intuitiei "resu"une$alori*area "edagogi% a eF"erientei direte

#n unoastere.

• A"liarea aestui "rini"iu #n "ratiasolar% "re$ine )ormalismul si $er+alismul-



Principiul accesibilitătii siindividualizării învătării

• Cerinte:• .ccesibilitatea ontinutului- a metodelor si te=niilorinstruirii- a lim+a(ului si )ormelor de ati$itate et. "entrua reali*a onordanta dintre "osi+ilit%tile ele$ilor sidi)iult%tile #n$%t%rii.

•Se reali*ea*% "rin seletionarea si gradarea in)ormatiilorstiinti)ie si a eFeritiilor are ondu la #nsusireaunostintelor si la )ormarea unor de"rinderi.

• &ndividualizarea ele$ilor "otri$it "artiularit%tilor lor )i*ie

si "si=ie- "rin di)erentierea sarinilor didatie si a %ilorde #nde"linire a lor. Presu"une rearea onditiilor a)ieare o"il s% se de*$olte #n ritmul s%u "ro"riu- "rinati$i*area "otentialului real si $alori)iarea aestuia.



Principiul legării teoriei depractică

• Cerinte:• Letiile s% o)ere su)iiente oa*ii de

$alori)iare- #n "rati%- a unostintelor

teoretie si a a"ait%tilor #n$%tate• Letiile s% asigure "utere o"eratorie

unostintelor teoretie- adi% trans)erul

#n$%t%rii #n irumstante noi• Letiile s% adu% elemente de $iat%otidian% #n soal%-



Principiul însusirii temeinice acunostintelor si deprinderilor

• Cerinte:• Hnsusirea dura+il% a unostintelor si a+ilit%tilor ast)el #n&t s% "oat%

)i atuali*ate si utili*ate atuni &nd se relam% "re*enta lor.• Persistenta #n tim" si )idelitatea elor #nsusite de ele$i- "reum si

"ro)un*imea 3im"lementarea lor #n sistemul de "ersonalitate9 si

mo+ilitatea lor #n re"roduerea datelor aumulate.• Temeiniia este generat% de• +a*a intuiti$%- onret,sen*orial%• a"liatii "ratie• sistemati*%ri logie• #nsusire onstient% si "rin e)ort "ro"riu• om"let%ri si a"ro)und%ri ontinue• integrarea #n sisteme tot mai u"rin*%toare.



Principiul sistematizării sicontinuitătii în învătare

• Cerinte:• Des)%surarea ordonat%- logi% si "edagogi% a

ontinuturilor "red%rii si #n$%t%rii.

• Sistemati*area temati% a "rogramelor solare-a "lani)i%rilor alendaristie- a unit%tilor de #n$%tare si a letiilor.

• Continuitatea "resu"une erinte

unitare-onstante- ontrolate sistemati sisuesi$ de %tre toti )atorii eduati$i-"em%sura de*$olt%rii o"ilului.



Concluzii

• Prini"iile didatie

• al%tuies un sistem unitar

• au $aloare orientati$% "entru ati$itatea"ro)esorului

• au arater des=is si dinami

• res"etarea lor asigur% un e=ili+ru"roesului de #n$%t%m&nt.



"'!D" 3& &4#!.C"D" 5(6)')7('

• 'etoda didati%Proedeul didati

• 'etoda didati% se re)er% la drumul sau alea deurmat #n ati$itatea omun% a "ro)esorului i ele$ilor- #n$ederea reali*%rii o+ieti$elor instruirii.

• Etimologie met=odos 3gr.9

• met=a 0 s"re- %tre• odos 0 drum- ale



Procedeul didactic 8i raportul cumetoda de învătământ

• Proedeul didati este o om"onent% ametodei- o te=ni% mai limitat% de atiune- unelement de s"ri(in sau un mod onret de

$alori)iare a metodei.• Ra"ortul dintre metod% i "roedeu didati

este dialeti- de om"lementaritate

• #ntr,o letie #n are "redomin% eF"unerea"ro)esorului- e)etuarea unui eF"eriment "oateinter$eni a "roedeu demonstrati$.





etode de comunicare orală 9metode expozitive

• EF"liatia de*$%luie- lari)i% situatii- relatii-legi-i"ote*e- soliit% anali*a i argumentarea logi% a)a"telor sau unotintelor.

• Po$estirea eF"unere "rin naratiune- u arater"lasti i emotional.

• Desrierea "re*entarea analiti% a "ro"riet%tiloro+ietelor i )enomenelor.

• Prelegerea eF"unerea sistemati% a unui $olummare de unotinte.



etode de comunicare orală $metode conversative

• Con$ersatia ! dialog didati reali*at "rintr,osuesiune de #ntre+%ri i r%s"unsuri.

• ti"uri de on$ersatii introduti$%- dereatuali*are i )iFare- de $eri)iare- ate=eti%-

euristi%- on$ersatia (o et.• ti"ologia #ntre+%rilor re"roduti$e- stimulati$e-

a"liati$e- e$aluati$e- direte- in$ersate-returnate- de releu et.

• erinte "rei*ie- oni*iune- oretitudinegramatial% i tiinti)i%- aesi+ile- nu soliit%r%s"uns monosila+i- nu inlud r%s"unsulate"tat.



etode de comunicare orală $metode conversative

• Dezbaterea s=im+ organi*at de idei i o"inii.

• $ariante disutia de gru"- ?masa rotund%@-

+rainstorming- disutia P=illi"s 66- disutia

"anel.• Problematizarea "re*entarea unor situatii

"ro+lem%- u mai multe alternati$e de re*ol$are-

are generea*% ele$ilor #ndoial%- inertitudine-urio*itate i dorinta de deso"erire a solutiei.

,"ro+lem% J situatie,"ro+lem%



etode de explorare directă a realitătii

• O+ser$atia urm%rirea i #nregistrarea sistemati% adatelor des"re o+iete i )enomene- #n so"ulunoaterii lor.

• orme diri(at%- inde"endent%- s"ontan%- de surt%lung%

durat% et.• EF"erimentul "ro$oarea intentionat% a unui

)enomen #n so"ul studierii aestuia.

• Ti"uri demonstrati$- a"liati$- de la+orator- natural-indi$iduale=i"% et.



etode de explorare directă a realitătii

• Studiul de a* "resu"une on)runtarea ele$ului u o• situatie din $iata real% 3?a*@9 u so"ul de a

o+ser$a-#ntelege- inter"reta sau =iar solutiona. Un a*re)let% o situatie ti"i%- re"re*entati$% i semni)iati$%

"entru anumite st%ri de lururi.• Cerinte soliitate• autentiitate• im"li% o situatie,"ro+lem%- are ere un diagnosti sau

o dei*ie• om"let i rele$ant #n ra"ort u o+ieti$ele )iFate• stimulati$ "entru ele$i.



etode de explorare indirectă a realitătii

• Demonstratia "re*entarea o+ietelor i )enomenelorreale sau su+stitute ale aestora- "e +a*a unui su"ortmaterial 3natural- )igurati$ sau sim+oli9.

• )orme demonstratia u a(utorul o+ietelor naturale u su+stitute 3+i , tridimensionale- sim+olie9 ua(utorul mi(loaelor te=nie audio,$ideo demonstratia logi%.

• 'odelarea utili*area modelelor "rin are se re"re*int%sim"li)iat- dar esential- arateristii ale o+ietelor i)enomenelor- di)iil de "ere"ut i eretat #n mod diret.



etode de actiune reală asupra realitătii

• EFeritiul eFeutarea re"etat%- ontient% isistemati% a unor atiuni- o"eratii sau "roedee #nso"ul )orm%rii de"rinderilor "ratie i inteletuale saua #m+un%t%tirii unei "er)ormante.

• Ti"uri introduti$e- urente- de onsolidare- de$eri)iare- indi$iduale- de gru"- diri(ate semi,diri(ate reati$e.

• Proietul eretare orientat% s"re un so" +ine "rei*at-are este reali*at% "rin #m+inarea unotintelorteoretie u ati$itatea "rati%- )inali*ate u un "rodus.



etode de actiune fictivă simulată;asupra realitătii

• 4oul didati #m+in% elementele instruti$e i)ormati$e u elemente distrati$e i "ot )iutili*ate #n "redarea di)eritelor disi"line de

#n$%t%m&nt.• Ti"uri (ouri sen*orialelogio,matematiede

orientarede reatiede rolde #ndem&nare3motrie-"ratie et.9.

• Hn$%tarea "e simulatoare utili*area unorsisteme te=nie arti)iiale- onstruite "rinanalogie u ele originale.



etode pentru dezvoltareagândirii critice

• Prelegerea intensi)iat%• KtiuVreau s% tiuAm #n$%tat• S.I.N.E.L.G. 3Sistemul Interati$ de Notare

"entru E)iienti*area Leturii i a G&ndirii9• 4urnalul du+lu• Organi*atorul gra)i•

Cu+ul• C$intetul• G=idul de antii"atie



Prelegerea intensi)iat% , atenuea*% de*a$anta(ele"relegerii traditionale- "rin ati$it%ti de interogare- inter"retare sau de

re)letie.

• Eta"ele "relegerii intensi)iate• E$oare #ntomirea unor liste de idei eF"rimarea unor

unotinte anterioare des"re tema "ro"us% disutii #n"ere=i sau gru"uri mii oneFiuni #ntre idei sauone"te.

• Reali*area sensului "re*entarea ontinutului "relegerii35<,5739- alternat u momente de re)letie i deinterogare .

• Re)letia re*ol$area unui eFeritiu sau r%s"unsul la o #ntre+are 3indi$idual#n diade#n gru"uri mii9 ela+orarea unui eseu de ini minute 3o idee #n$%tat% #ntim"ul "relegerii- o #ntre+are re)eritoare la materialuleF"us- un surt





SINELG

• Soliit% itirea atent% a unui teFt- mar&nd "e margineaaestuia semne s"ei)ie- du"% um urmea*%

• , in)ormatie unosut%• , in)ormatie nou%• , in)ormatie ontraditoriedi)erit% de ea unosut%• anterior• ! in)ormatie nelar%- soliit% eF"liatii su"limentare.• 'etoda SINELG asigur% mentinerea im"li%rii ati$e a

g&ndirii ele$ilor #n itirea unui teFt i monitori*ea*%gradul de #ntelegere a unui ontinut de idei.



4urnalul du+lu

Pasa(e din teFt u im"at asu"ra ititorului• amintirea unei eF"eriente "ersonale

• sur"rindere

• de*aord )a % de autorț

• rele$an % "entru ati$itatea otidian% aț

ititorului et





Cubul

• CoMan- G. CoMan- E.35:<9 "ro"un anali*aunui one"t sau a unei sintagme- "roiet&nd,o"e sase )atete ale unui u+.

• ieare )atet% o)er% o alt% "ers"eti$% #na+ordarea one"tului- "un&nd #n e$ident%di)erite o"eratiimentaleasoia*a-desrie-om"ara-a"lia-argum

entea*a-anali*ea*a.



Cvintet

• ?Poe*ie@ #n ini $ersuri- u urm%toareastrutur%

• "rimul $ers5 u$&nt are "rei*ea*% su+ietul

• al II,lea $ers; u$inte are desriu su+ietul• al III,lea $ers u$inte are eF"rim% atiuni• al IV,lea $ers5 "ro"o*itie- )ormat% din "atru

u$inte are eF"rim% o idee- o de)initie sau

sentimente )at% de su+iet• al V,lea $ers5 u$&nt are eF"rim% esenta

su+ietului.



EFem"le la $intet

• Poluarea• Rea- distrug%toare

• In)etea*%- stri%- d%unea*%• Uide tot mediul #non(ur%tor

• Noi$%• Cartea• Linistit%- #ndr%*neat%• Hn$at%- emotionea*%- +uur%• Un "rieten al omului• Util%

• Aerul

• Inolor- ga*os• Ins"iri- eF"iri- tr%iesti• olosit de toate $ietuitoarele

• Util.





etode de învătare prin cooperare

• G&nditiLurati #n "ere=iComuniati• Predarea rei"ro%

• 'o*ai

• Reteaua de disutii

• Linia $alorilor

• Turul galerieiUnul sta- trei irul%



=ânditi<#ucrati în perec/i<Comunicati

• =ânditi 9 indi$idual- )ieare ele$ ela+orea*%r%s"unsul soliitat la o sarin% "ro"us% de"ro)esor.

• #ucrati în perec/i 9 ele$ii #si omuni% uniialtora ideile- se asult%- aut% un onsens sauun nou r%s"uns- #m+un%t%tit- a urmare adisutiilor.

• Comunicati ! diadele se "ot multi"lia3gru"uri de ,6 ele$i9- g%ses un r%s"unsomun "e are #l "re*int% lasei.



Predarea reciprocă

• Ele$ii eFersea*% rolul "ro)esorului #n ra"ort u olegii "e o se$ent%de ontinut.

• Ele$ii "rimes &te un eFem"lar dintr,un teFt e tre+uie studiat si-"er&nd- (oa% rolul "ro)esorului- eea e "resu"une res"etareaurm%toarelor erin eț

• ele$ii ites un "aragra) #n g&nd 3num%rul "aragra)elor tre+uie s%ores"und% u num%rul ele$ilor din gru"9

• ele$ul are (oa% rolul "ro)esorului re*um% eea e tomai s,a itit-)ormulea*% o #ntre+are "entru olegi- eF"li% elementele nelare-antii"ea*% des"re e $a )i $or+a #n urm%torul "aragra)- si #n )inal-"rei*ea*% are este urm%torul "aragra) are tre+uie itit

• eta"ele se re"et% "&n% &nd toti ele$ii au eF"erimentat rolul de"ro)esor.

• Predarea rei"ro% este "otri$it% mai ales "entru teFte in)ormati$esi se reali*ea*% #n gru"uri de ,6 ele$i.



%eteaua de discutii

• 'etod% de #n$%tare +a*at% "e ati$itatea #n gru"- g=idat% de una sau mai multe #ntre+%ri )ormulate de "ro)esor are admit r%s"unsuri di)erite- re*ultat al unor o"iuni+a*ate "e argumente.

• 'etod% "resu"une studiul "reala+il al unui ontinut in)ormational- al unui teFt areontine idei suse"ti+ile de inter"ret%ri di)erite.

• Pro)esorul )ormulea*% o #ntre+are u r%s"uns +inar 3a)irmati$ si negati$9• Ar trebui interzisă în totalitate poluarea atmosferei, începând chiar de mâine? Ele$ii

+ene)iia*% de un tim" de g&ndire "entru )ormularea "ro"riilor "unte de $edere- a"oise gru"ea*% #n )untie de "o*itia "e are o au- ela+or&nd o list% de moti$e "ro sauontra- urm&nd s% se reali*e*e de*+aterea #ntre sustin%torii elor dou% "o*itii.

• A"liarea metodei soliit% res"etate anumitor erinte• oferirea de argumente clare si solide>• concentrarea pe demontarea argumentelor pozitiei adverse si nu pe atacul la

persoană@>

• posibilitatea sc/imbării pozitiei elevilor0 dacă argumentele colegilor au reusitsă$i convingă-• Hn )inal- se "oate ere ele$ilor s%,si eF"rime #n sris "o*itia )inal% u argumente &t

mai on$ing%toare



ozaic

• 'etoda neesit% utili*area unui material #n )orm% sris% 3de eFem"lu un teFt dinmanual sau sris de "ro)esor- un artiol et.9 si struturarea lasei #n gru"urieterogene de ,7 ele$i.

• 'etoda "resu"une "arurgerea mai multor eta"e• se formează grupuri de A$B elevi0 numite grupuri de bastină profesorul împarte

textul de studiat într$un număr de părti egal cu numărul de grupuri constituite;>• se constituie grupurile de experti prin numărare de la la A sau B0astfel: elevii

cu numărul formează grupul numărul 0 cei cu numărul al doilea grup etc-;-Fiecare grup de experti studiază tip de B$E de minute partea din text0repartizată de profesor0 identificând ideile principale si modul cum vor predaaceste idei colegilor-

• elevii revin la grupurile de bastină si pe rând predau continutul în care suntexperti@- 5n cazul unor nelămuriri0 elevii pot cere clarificări colegului expert@

în fragmentul de unde provine problema- #a sfârsitul orei elevii trebuie săcunoască întregul text de studiat-

• Pro)esorul monitori*ea*% "redarea- urm%rind des)%surarea ati$it%tii #n adrulgru"urilor si se asigur% % in)ormatia este transmis% si asimilat% oret.

• Hn )inal- "ro)esorul e$aluea*% st%"&nirea indi$idual% a materialului 3"rin #ntre+%riadresate #ntregii lase- "rin lur%ri srise9.



#inia valorilor

• Pro)esorul lansea*% s"re disutie o "ro+lem%ontro$ersat% are "oate "rimi un r%s"uns +inar3danu9.

• Ele$ii )ormulea*% un anumit r%s"uns 3"ro-ontrasau "ot )i indeisi9 si se asea*% #n las% "e oaF% imaginar%- "otri$it "o*itiei ado"tate )at% de"ro+lema #n disutie.

• Se de*+at "%rerile di$ergente si se #near%)ormularea unei onlu*ii.



'urul galeriei

• Hn gru"uri de , ele$ii lurea*% la o "ro+lem%- la o #ntre+are are se "oate materiali*a #ntr,un "rodus- un"oster 3o diagram%- o s=em%- un ta+el- un in$entar deidei- un desen- o ma=et% et.9.

• Produsele reali*ate sunt eF"use- "osterele se a)isea*%"e "eretii lasei- trans)orm&nd lasa #ntr,o ?galerie@.

• Ele$ii eFaminea*% "rodusele- onsemnea*% sugestii-omentarii- )ormulea*% #ntre+%ri.

• Du"% e se #n=eie turul galeriei ele$ii re$in #n gru"ulinitial si # i reeFaminea*% "rodusul "rin "rismașo+ser$a iilor "rimite de la olegi.ț

A li % ti %



Anali*% om"arati$%metode traditionale ! metode moderne

• metode traditionale $metode moderne

entrate "e "ro)esor ,entrate "e ele$• entrate "e "redare- "e ,aFate "e #n$%tare- "e• transmiterea de unostinte ,eF"lorare- eretare- atiune

• dominant $er+aliste ,ati$,"artii"ati$e• indu "asi$ism ,#nura(ea*% g&ndirea si• soliit% re"roduerea ,reati$itatea ele$ilor• in)ormatiilor• arater a"liati$ redus ,"romo$ea*% oo"erarea• "romo$ea*% om"etitia ,relatii de conducere

onduere rigid% a instruirii. demoratie.





Functiile miloacelor de învătământ

• stimulativă , de de*$oltare a moti$atiei ele$ilor "entru studiu- destimulare a urio*it%tii si interesului "entru unoastere

• de comunicare , de transmitere de in)ormatii• ilustrativ-demonstrativă , de )ormare la ele$i a re"re*ent%rilor- de

#nsusire de noi unostinte- de )iFare si sistemati*are et.• formativ-educativă , eFersare si de*$oltare a o"eratiilor g&ndirii-

)ormare a de"rinderilor inteletuale si "ratie• ergonomică , de rationali*are a e)orturilor "ro)esorului si ele$ilor #n

ati$itatea de "redare,#n$%tare• estetică , de ulti$are a a"ait%tii de ree"tare si a"reiere a

)rumosului• de evaluare , de diagno*% si a"reiere a "rogreselor ele$ilor

Clasificarea



Clasificareamiloacelor de învătământ

• iloace de învătământ "xemple• reale-naturale , oletii de "lante- roi- insete-

minerale-su+stante et.• su+stitute ale realit%tii ,+idimensionale , )otogra)ii-

desene- =%rti-"lanse et. , tridimensionale , ma=ete-

mula(e- or"uri geometrie et.• sim+olie , re"re*ent%ri gra)ie- s=eme-

)ormule et.• ationale ,truse de "iese- instrumente-a"aratura de la+orator- a"arate et.



&mportanta miloacelor de învătământ

• 'i(loaele de #n$%t%m&nt de$in e)iiente da% sunt)olosite ade$at #n ati$itatea de "redare,#n$%tare sida% se $alori)i% "otentialul lor didati.

• Introduerea #n "ratia didati% a mi(loaelor de

#n$%t%m&nt nu este un so" #n sine- i au rolul de as"ri(ini des)%surarea ati$it%tii de "redare,#n$%tare sireali*area o+ieti$elor instruti$,eduati$e "resta+ilite.

• 'i(loaele de #n$%t%m&nt tre+uie orelate u

• o+ieti$ele si ontinuturile instruirii• metodele si "roedeele didatie• "artiularit%tile de $&rst% si indi$iduale ale ele$ilor.



oduri si forme de organizare



oduri si forme de organizarea procesului de învătământ

• Organi*area "roesului de #n$%t%m&nt "elase si letii

• Letia ! delimit%ri one"tuale

• Ti"uri de letii si strutura lor orientati$%

• E$aluarea letiei

• Alte )orme de organi*are a "roesului de #n$%t%m&nt

!rganizarea procesului de



!rganizarea procesului de învătământ pe clase si lectii

• Sistemul de #n$%t%m&nt- de,a lungul istoriei-a unosut mai multe )orme de organi*are.

• Hn )a*ele ini"iente ale eduatiei instruirea s,a

des)%surat indi$idual si seleti$.• Hn seolul al >VII,lea- "edagogul e= 4an

Amos Comenius a "us +a*ele sistemului de

organi*are a instruirii "e clase si lectii -sistemare a unosut o r%s"&ndire ra"id% #n Euro"a sia"oi #n toate t%rile lumii.







• Clasa de elevi• adrul organi*atori onstituit din gru"e onstante de ele$i "otri$it

$&rstei- "rogresului lor solar si ni$elului de de*$oltare inteletual%• nu este doar un s"atiu eduati$ #n are se transmit#nsuses

in)ormatii- i are multi"le $alente "si=o"edagogie

• instruirea este organi*at% "e ani solari- u o strutur% "edisi"line de studiu- on)orm unor doumente solare3"lan de #n$%t%m&nt- "rogram% solar%- manuale et.9

• "roesul instruti$,eduati$ se des)%soar% du"% un orar-su+ )orm% de letii sau alte ti"uri de ati$it%ti didatie

• treerea ele$ilor dintr,un an de studiu #n altul su"erior se)ae anual "e +a*a "romo$%rii.





• #ectia re"re*int% )orma "rini"al% deorgani*are a "roesului de #n$%t%m&nt "rin arese des)%soar% activitatea comună a lasei de

ele$i su+ onduerea "ro)esorului.• ieare letie are un scop "reis- anumitesecvente de continut - antrenea*% di)eritestrategii didactice- eea e on)er% ati$it%tii

didatie un arater sistemati- unitar si logi.





• #ectia are valente multiple:• asigur% #nsusirea sistemati% a unostintelor• )ormea*% si eFersea*% a"ait%ti nteletuale-morale-

"rati,a"liati$e.

• Hn one"erea letiei "ro)esorul este in)luentat dedi)erite modele de instruire- eea e )ae a aeastas% "oat% )i organi*at%

• frontal - u #ntreaga las% si "redomin% ati$itateade "redare

• "e grupe mici de ele$i 3,69 si "ermite di)erentiereasarinilor de #n$%tare

• individual - "rin ati$it%ti inde"endente-

.vantaele



.vantaele învătământului pe clase si lectii

• .vantae• antrenea*% un mare num%r de ele$i• osturi mai mii• asigur% )ormarea ulturii generale si de s"eialitate

• de*$olt% te=niile de mun% inteletual% ale ele$ilor• stimulea*% reati$itatea ele$ilor• onturea*% "ro)ilul de "ersonalitate inteletual- moral-

esteti- )i*i- "ro)esional et.

• ulti$% sentimente- atitudini-interese- a"titudini et.

Dezavantaele



Dezavantaele învătământului pe clase si lectii

• Dezavantae• "redomin% ati$itatea "ro)esorului si

"asi$ismul ele$ilor

• autoritarismul relatiei "ro)esor ele$• uni)ormi*ea*% demersurile didatie• nu "romo$ea*% autoinstruirea si nii

autoe$aluarea• oneFiunea in$ers% este di)iil de reali*atla lasele u num%r mare de ele$i et.

.lte modalităti de organizare a activitătii



.lte modalităti de organizare a activitătiiinstructiv$educative

• Sistemul monitorial a )ost "romo$at la s). se. al>VIII,lea de "reotul engle* AndreM Qell 3587,5;9

#ntr,un or)elinat din India si ulterior #n Anglia- de"ro)esorul 4o=n Lanaster 3588,59.

• Sistemul sau planul Dalton este unosut a sistem• al munii didatie "e la+oratoare si a+inete solare-initiat la #ne"utul seolului >>- de Belen Per/=urst #nloalitatea Dalton din S.U.A.

• Sistemul Ginnet1a este unosut a sistemul laselor mo+ile- #n )untie de a"titudini- a"liat de C=arlesass+urne #ntr,o su+ur+ie a orasului C=iago- #n anul5:;;.





• Sistemul ann/eim , sistemul laselor "aralele saudi)erentiate a9 lase normale +9 lase "entru de)iienti9 lase de reu"erare d9 lase "entru o"iii dotati.

• S,a a"liat #n 5:<< de %tre dotorii isinger si 'oses.

• Sistemul DecrolH sau sistemul centrelor de interes a )ost initiat la #ne"utul seolului >> de "edagogul +elgian

O$ide Derol.Disi"linele de #n$%t%m&nt sunt #nlouite u ?entre de

interes@- are r%s"und ne$oilor umane )undamentale=ran%- lu"ta "entru a"%rare- ne$oia de atiune et.





• etoda proiectelor , ela+orat% de illiam il"atri/-la #ne"utul se. >> #n S.U.A. Aentul se "une "einteresele ele$ilor si "e ati$itatea inde"endent%- roluleduatorului )iind de #ndrum%tor.

• Sistemul Dottrens a )ost one"ut de "edagogul

el$eian Ro+ert Dottrens- la #ne"utul seolului >>.• Se "romo$a un #n$%t%m&nt indi$iduali*at- +a*at "e )ise

de ati$itate 3de reu"erare- de de*$oltare- de eFersare-• de autoinstruire et.9.• Sistemul muncii pe grupe onstituite #n mod li+er-du"%

"re)erintele ele$ilor. A )ost one"ut de "edagogul)rane* Roger Cousinet #n seolul >> si "une aent "e)ormarea de"rinderilor de oo"erare.



#ectia de comunicare si însusire



#ectia de comunicare si însusirede noi cunostinte

• 'omentul organi*atori• Veri)iarea unostintelor #nsusite anterior • Preg%tirea ele$ilor "entru ree"tarea noilor

unostinte• Prei*area titlului si a o+ieti$elor letiei• Comuniarea#nsusirea noilor unostinte• iFarea si sistemati*area noilor unostinte• EF"liatii "ri$ind ontinuarea #n$%t%rii

aas% si "entru e)etuarea temelor

#ectia de formare a



#ectia de formare adeprinderilor si priceperilor

• 'omentul organi*atori• Anuntarea su+ietului letiei si a o+ieti$elor

urm%rite• Atuali*area unostintelor neesare des)%sur%rii

ati$it%tii• Demonstratia sau eFeutia , model• E)etuarea de %tre ele$i a ati$it%tii

• A"reierea "er)ormantelor ele$ilor • Prei*%ri "ri$ind modul de ontinuare aati$it%tii

#ectia de recapitulare si



#ectia de recapitulare sisistematizare a cunostintelor

• 'omentul organi*atori• Anuntarea temei- a o+ieti$elor urm%rite si a

"lanului rea"itulati$

• Rea"itularea si sistemati*area unostintelor • Reali*area de %tre ele$i a unor lur%ri "e

+a*a unostintelor rea"itulate

• A"reierea ati$it%tii- )ormularea onlu*iilor sieF"liarea temei "entru aas%

#ectia de verificare si apreciere a



#ectia de verificare si apreciere arezultatelor scolare

• 'omentul organi*atori• Sta+ilirea ontinutului temati e urmea*%

s% )ie $eri)iat

• Veri)iarea ontinutului

• A"reierea re*ultatelor

• Prei*%ri "ri$ind om"letarea launelor sioretarea greselilor

.lte forme de organizare a



.lte forme de organizare aactivitătii didactice

• onsultatiile• meditatiile• erurile "e o+iete de #n$%t%m&nt

• $i*itele si eFursiiledrumetiile• $i*ite si eFursii introduti$e• $i*ite si eFursii destinate do+&ndirii de noi

unostinte• $i*ite si eFursii de )iFare si onsolidare a

unostintelor.

P i t did ti ă



Proiectarea didactică

• Cone"tul de "roietare didati%

• Eta"e si o"eratii ale "roiet%rii didatie

• Proietarea unei letii

C t l d i t did ti ă



Conceptul de proiectare didactică

• .nsamblul de procese si operatii de anticipare adesfăsurării activitătii instructiv$educative-

• Proiectarea se realizează la două niveluri:• marostrutural- la ni$elul "roesului de #n$%t%m&nt #n

ansam+lul s%u 3ela+orarea "lanurilor de #n$%t%m&nt- a"rogramelor solare et.9

• mirostrutural- la ni$elul disi"linei 3ela+orarea"lani)i%rilor alendaristie "entru unit%ti de #n$%tare-a"itole- teme- alte ati$it%ti didatie reali*ate #nsoal%9.

"tapele proiectării



"tapele proiectăriipedagogice

• Ce voi face?$Precizarea obiectivelor instructiveducative ale activitătii didactice

• Cu ce voi face?$ .naliza resurselor educationaledisponibile

• Cum voi face?$"laborarea strategiei educationale

• Cum voi stii dacă s$a realizat cetrebuia?$Stabilirea unui sistem de evaluare



# t li tă i



#ectura personalizată a programei

• EF"rim% dre"tul "ro)esorului de a luadei*ii asu"ra modalit%tilor "e are le

onsider% o"time #n resterea alit%tii

"roesului de #n$%t%m&nt- res"eti$

r%s"underea "ersonal% "entru a asiguraele$ilor un "arurs solar indi$iduali*at- #n)untie de onteFtul eduational.



Structura



planificării calendaristice

• Scoala -------------- Profesor: ---------------

• Disciplina ----------- Clasa<(r- ore pe săpt-<.nul-------

• *nităti de învătare

• !biective de referintă<Competente specifice

• Continuturi

• (r- !re alocate

• Săpt-

• !bs-

*nitatea de învătare



*nitatea de învătare

• Strutur% didati% des=is% si )leFi+il%-arateri*at%"rin

• unitate temati%

• des)%surare sistemati% si ontinu% "e o "erioad% detim"

• )ormarea unui om"ortament s"ei)i-"rin integrareaunor o+ieti$e de re)erint%om"eten e s"ei)ieț

• )inali*at% "rin e$aluare

Proiectarea



unei unităti de învătare

• Soala .................... ClasaNr. ore s%"t. ........• Disi"lina .............. S%"t%m&naAnul ..........

• Unitatea de #n$%tare ...........

• Nr. ore aloate ....................• Continuturi 3detalieri9

• O+ieti$ede re)erint%Com"etente s"ei)ie

• Ati$it%ti de #n$%tare

• Resurse

• E$aluare

Proiectarea lectiei



Proiectarea lectiei

• Ati$itate o+ligatorie "entru "ro)esorii de+utanti

• #nadrarea letiei- ati$it%tii didatie #n sistemul deletiiati$it%ti

• sta+ilirea o+ieti$elor o"erationale 3onrete9

• seletarea- "relurarea si ade$area ontinutului

• ela+orarea strategiei didatie

• sta+ilirea metodologiei de e$aluareautoe$aluare.

odele de proiectare a lectiei



odele de proiectare a lectiei

• Partea introductivă:• !biectul:• Clasa:• Data:• 'ema subiectul lectiei;:• 'ipul lectiei:• Scopul lectiei:• !biectivele operationale:•

!• ! --- !B• etode si procedee:• iloace de învătământ:• Iibliografie:• Profesor < propunător:

• Partea dezvoltată:

• "tapele lectiei• !biectivele• Continutul esential• Strategii de instruire• Stategii de evaluare-

C!(C#*+&&



C!(C#*+&&

• Ela+orarea "roietului de letie este un actde creatie didactică- #n m%sura #n are nuse ade #n a"ana unor )ormalisme si

rigori eFesi$e. Proietul de letie- si #ngeneral demersurile de "roietare"edagogi%- re"re*int% eF"resia "reg%tirii

res"onsa+ile a "ro)esorului "entruati$itatea instruti$,eduati$%.

C!(C#*+&&



C!(C#*+&&

• Ela+orarea "roietului de letie este o activitatenecesară "entru studentii si "ro)esorii de+utanti-a$&nd #n $edere % aestia nu au #n% o"ers"eti$% glo+al% asu"ra materiei e urmea*%a )i "redat%.

• Demersul de sistemati*are a ontinuturilor de"redat !orelarea logiii stiintei u logia

didati% ! se de"rinde initial #n onteFtul"roiet%rii unei singure ati$it%ti didatieletii siulterior "entru o unitate de #n$%tare.

%"#.'&!(.%" S&



C!*(&C.%" D&D.C'&C)

• Relatia "ro)esor,ele$i

• Comuniarea didati%

• I"osta*e ale omuni%rii didatie

• eed+a/,ul #n omuniarea didati%

%elatia profesor elevi



%elatia profesor$elevi

• Prin s"ei)iul ati$it%tii solare- relatia"ro)esor,ele$- este

• asimetri% su+ ra"ortul $&rstei sisau al

eF"erientei soiale si "ro)esionale• in)luentat% de tr%s%turile de "ersonalitateale "ro)esorului si de one"tia sa"edagogi%

• determinat% de "artiularit%tile indi$idualesi de $&rst% ale ele$ilor.

'ipuri de relatii



'ipuri de relatii

• Relatiile "ro)esor,ele$i se struturea*%"e trei "aliere

• relatii de omuniare

• relatii de onduere

• relatii soio,a)eti$e

'ipuri de relatii de conducere



• autoritare , ontrol si diri(are eFesi$% a #n$%t%rii- autoritate im"us% a "ro)esorului-

• atitudine distant% )at% de ele$i- )ormulare lar% aerintelor- )%r% onsultarea ele$ilor.

• democratice , #nura(area li+ert%tii deg&ndire-dei*ie si atiune a ele$ilor- stimulareainitiati$ei ele$ilor si a s"iritului de inde"endent%relatii "o*iti$e- de ola+orare u ele$ii.

• laissez$faire , "ermisi$itate total% din "artea"ro)esorului aesta nu se im"li% de&t laererea ele$ilor- are au de"lin% li+ertate deinitiati$% si dei*ie.

'ipuri de relatii socio$afective



'ipuri de relatii socio$afective

• atractie 3sim"atia9 , s"ri(in%- #nura(ea*% interesul simoti$atia ele$ilor )at% de #n$%tare

• respingere 3anti"atie9 , "oate )r&na de*$oltareamoti$atiei #n$%t%rii

• indiferenta dintre "ro)esor si ele$i.• Aeste relatii stau la +a*a ae"t%rii neae"t%rii"ro)esorului sau a atitudinii ar+itrare a aestuia #n ra"ortu ele$ii 3)a$oritisme- "erseutii et.9.

• Calit%tile "ersonale ale "ro)esorului- "reg%tirea lui- dar siatitudinea )at% de ele$i in)luentea*% diret relatiile soio,a)eti$e.

Comunicarea didactică



Comunicarea didactică

• Termenul comunicare #si are r%d%ina #n lim+alatin% communis, communico , a )ae e$a

#m"reun%- a "une #m"reun%- a amestea- a uni.• Comunicarea didactică eF"rim% un trans)er

om"leF-• multi)a*i si "rin mai multe anale a in)ormatiei

#ntre dou% entit%ti 3indi$i*i sau gru"uri9 e,siasum% suesi$ rolurile de emit%tori si ree"tori-semni)i&nd ontinuturi de*ira+ile #n onteFtul"roesului instruti$,eduati$.



&postaze



ale comunicării didactice

• Hn las% identi)i%m un sistem de omuniare u• dou% iruite de +a*%• circuitul vertical , are sta+ileste leg%tura dintre

"ro)esor si ele$i

• circuitul orizontal , are re)let% omuniarea• dintre ele$i.• Du"% odul )olosit de %tre "ro)esori si ele$i se

di)erentia*% omuniarea

• verbală• nonverbală• paraverbală-

Comunicarea verbală



Comunicarea verbală

• Se reali*ea*% "rin lim+a( oral sau sris.

• Im"li% un mesa( odi)iat "rin u$inte- su+ )orm% de

eF"unere- disurs- dialog et.• Neesit% struturarea logi% a ontinutului- "rei*ia si

laritatea eF"rim%rii- ade$area mesa(ului la ni$eluleF"erientei de unoastere si ling$istie a interloutorilor.

Comunicarea nonverbală



Comunicarea nonverbală

• 'odi)i%- nuantea*% sau =iar s=im+%

semni)iatia omuni%rii $er+ale.

• Se reali*ea*% "rin gesturi- mimia- "o*itia si misarea or"ului et.

• Comunicarea paraverbală• Nuantea*% omuniarea $er+al% "rin elementele ei "ro*odie si$oale- um ar )i

• arateristiile $oii- "artiularit%ti de "ronuntie- intensitatea rostirii-ritmul si de+itul $or+irii- intonatia- "au*a- t%erea et.

• Utili*ate ade$at- aeste elemente on)er% eF"resi$itateomuni%rii didatie.



'ipuri de feed$bac1 fb;



'ipuri de feed bac1 fb;

• fb& 3al mesa(ului9 , adue in)ormatii de la ree"tor laemit%tor- de reglare a ati$it%tii de transmitere ain)ormatiilor.

• "xemple reatia lasei #n tim"ul "red%rii- r%s"unsurileele$ilor la e$aluare- reatiile $er+ale ale ele$ilor 3?'aitare@- ?N,am #nteles@9- mimia- gestia- "ri$irea ele$ilor-intonatia- aentul #n $or+ire- neatentia lasei et.

• fb&& 3al #n$%t%rii9 , o)erit de emit%tor ree"torului-are area so" s% regle*e ati$itatea dominant% a ree"torului-

#n a*ul nostru ati$itatea de #n$%tare a ele$ului.• "xemple oretarea temei- nota- ritia- lauda- mimiasi gestia "ro)esorului- intonatia- aentul #n $or+ire et.

#auda si critica $ modalităti de



realizare a feedbac1$ului

• #auda $ a"reierea si #nura(area ele$ilor- stimularea aestora s"renoi "er)ormante- mai $aloroase atri+uie suesul a"ait%tilorele$ului si e)ortului de"us de aesta.

• Critica $ e$identierea greselilor- li"surilor- ar%t&nd au*ele siindi&nd mi(loaele de remediere- de #ndre"tare.

• Pentru a )i e)iient%- ritia tre+uie s% res"ete &te$a onditii

• să fie realizată într$un loc privat0 între patru oc/i@>• să fie bazată pe fapte reale0 iar elevului să i se spună unde a

gresit>• să sugereze posibilităti de îmbunătătire a situatiei>• să lase elevului posibilitatea de a$si exprima sentimentele0

atitudinile>• să evite tonul ridicat0 sarcasmul si etic/etările verbale-

'eoria si metodologia evaluării



'eoria si metodologia evaluării

• Doimologia , stiinta e$alu%rii• E$aluarea didati% de)initie- o"eratii- )untii si

)orme ale e$alu%rii

• Notarea si sisteme de notare• 'etode de e$aluare

• Testul doimologi ! one"t si ti"ologie

• Surse de eroare #n e$aluarea didati%• Eduarea a"ait%tii de autoe$aluare la ele$i

Docimologia $ stiinta evaluării



Docimologia stiinta evaluării

• Doimologie 3do/ime 0 "ro+%- #nerare do/ima*e0stiinta des"re "ro+e- eFamene- l+. gr.9 termen "ro"usde "si=ologul )rane* Benri Pieron- #n 5:;;- u sensulde te=ni% de eFaminare.

• Doimologia este stiinta e$alu%rii- are studia*%"roesul de ela+orare si de a"liare a "ro+elor dee$aluare neesare "entru notarea si eFaminarea &t maio+ieti$% a elor im"liati 3ele$i- studenti- "ro)esori9.

• Termeni deri$ati din doimologie

• doimantia , te=nia eFamenelor• doFologia , studiul sistemati al rolului "e are #l (oa%

e$aluarea #n eduatia solar%.

"valuarea didactică



"valuarea didactică

• Definitie:

• E$aluarea didati% este o om"onent%esential% a "roesului de #n$%t%m&nt-

al%turi de "redare si #n$%tare si )urni*ea*%in)ormatii des"re alitatea si)untionalitatea aestora.

!peratiile evaluării didactice




• ăsurarea , demers e$aluati$ antitati$- are onst% #natri+uirea de sim+oluri 3i)re- litere-ali)iati$e9 unorelemente are onstituie o+ietul m%sur%rii 3su+ieti-arateristii- #nsusiri9.

• O+ietul m%sur%rii tre+uie de)init #n mod lar "rinom"ortamente sau arateristii o+ser$a+ile.

• EFatitatea m%sur%rii este #n )untie de• alitatea instrumentelor utili*ate 3"ro+e-teste et.9• gradul de ade$are a aestora #n ra"ort u s"ei)iul

)enomenelor m%surate• a"aitatea e$aluatorului de a eF"rima u a(utorul

numerelor eea e este arateristi )enomenelor $i*ate.





• .precierea "resu"une ra"ortarea dateloro+tinute "rin m%surare la un set de riterii saude norme- #n $ederea emiterii unor (ude%tiasu"ra $alorii re*ultatelor si a ela+or%rii

onlu*iilor. Se estimea*% alitati$ re*ultatelem%surate "rin a"reieri 3de genul )oarte+ine-+ine et.9- laude- o+ser$atii ritie.

• Calitatea a"reierii este de"endent% #n mare

m%sur% de eF"erienta si tr%s%turile "ersonalit%tiie$aluatorului- de gradul de "reg%tiredoimologi% a aestuia.





• Decizia "relungeste atul a"reierii #ntr,onot%- arateri*are- =ot%r&re-reomandare

si $i*ea*% m%suri de #m+un%t%tire aati$it%tii #n eta"ele urm%toare.

Functiile evaluării



• E$aluarea #nde"lineste functii sociale si pedagogice• 5. Anali*a re*ultatelor solare o)er% soiet%tii

"osi+ilitatea s% se "ronunte asu"ra #n$%t%m&ntului asu+sistem- s% on)irme sau s% in)irme aumularea de%tre ei instruiti a unostintelor si a+ilit%tilor neesareunei ati$it%ti soial,utile.

• ;. Din "unt de $edere "edagogi e$aluarea o)er%in)ormatii re)eritoare la relatiile dintre om"onenteleinterne ale "roesului eduational- #n s"eial a elor

dintre profesor si elev. Cunos&nd "er)ormanteleele$ilor "utem a"reia da% ati$it%tile "roietate si,auatins so"ul.

Functiile evaluării după C/is0 6-;



p 0 ;

• Constatativă:• Pentru profesor$Indiator de +a*% al gradului de o"timi*are a "red%rii si #n$%t%rii.

• Pentru elev$ A"reierea ni$elului de "reg%tire atins si ra"ortarea re*ultatelor la erintele"ro)esorului.

• Diagnostică:• Pentru profesor$E$identierea si inter"retarea launelor eFistente #n "reg%tirea

ele$iloridenti)iarea au*elor.• Pentru elev$Inter"retarea re*ultatelor #n termenii a"ait%tilor "ro"rii si o"timi*area

autoe$alu%rii

• Prognostică:• Pentru profesor$ Antii"area "rogresiei ele$ilor reonsiderarea strategiilor didatie

• Pentru elev$E$aluarea sanselor sio"timi*area stilului de mun%- do*area e)ortului

• otivatională:• Pentru profesor$Organi*area #n )untie de "er)ormantele ele$ilor

• Pentru elev$Stimularea sau diminuarea e)ortului #n )untie de dinamia re*ultatelor

Formele evaluării



• EFist% mai multe riterii de lasi)iare a )ormelor e$alu%rii• du"% antitatea de in)ormatie $eri)iat% e$aluare "artial% siglo+al%

• du"% riteriul o+ieti$it%tii #n notaree$aluare o+ieti$% sisu+ieti$%

• du"% sistemul de re)erint% "ri$ind emiterea (ude%tilor de$aloare asu"ra re*ultatelor e$aluatee$aluarea riterial% sie$aluarea normati$%

• du"% agentii e$alu%riie$aluarea intern% si eFtern%.• du"% momentul #n are se reali*ea*% se "ot distinge trei

)orme de e$aluare• initial%• ontinu% 3)ormati$%9• )inal% 3sumati$%- de +ilant9.

Formele evaluării



• "valuarea initială se reali*ea*% atuni &nd un"ro)esor "reia "entru "rima dat% un oleti$ deele$i 3la #ne"utul unei "erioade de instruiresemestru- an solar- ilu de #n$%t%m&nt sau la

#ne"utul unui "rogram de instruire9- u so"ulde sta+ili ni$elul de "reg%tire al ele$ilor.• "valuarea initială este neesar% #n "roietarea

ati$it%tii $iitoare si "entru sta+ilirea modalit%tilor

de inter$entie are se im"un. Hn adrul aestui ti"de e$aluare se utili*ea*% testul de e$aluareinitial%- "ro+e srise si $eri)i%ri orale.

Formele evaluării



• "valuarea continuă 3)ormati$%9 se reali*ea*% "e"arursul "roesului de instruire si are rolul de a indiaunde se situea*% re*ultatele "artiale )at% de ele )inale.

• E$aluarea continuă )ailitea*% si moti$ea*% #n$%tarea-e$identia*% "rogresul unui ele$ sau launele si

o+staolele #n #n$%tare. eed+a/,ul )urni*at dee$aluarea )ormati$% "oate )i utili*at imediat "entruameliorarea re*ultatelor #n$%t%rii.

• Hn adrul aestui ti" de e$aluare "ot )i )olosite $eri)i%rileorale- srise si "ratie.

• Ritmiitatea a"li%rii e$alu%rii continue de"inde de maimulti )atori num%rul de ele$i-tim"ul dis"oni+il- situatia"artiular% a )ie%rei lase si a )ie%rui ele$- s"ei)iulo+ietului de studiu et.



(otarea si sisteme de notare



• (otarea re"re*int% o om"onent% a e$alu%rii- atul de dei*ieasumat de adrul didati )at% de "er)ormantele-re*ultatele o+tinutede ele$i.

• Nota solar% tradue e$aluarea unei "er)ormante sau a uneionduite- s"ei)ie domeniului eduatiei #n di)erite )orme eF"rimate"rin i)re- sim+oluri- ali)iati$e- soruri etalonate- norme 3De

Lands=eere- a"ud Cristea- ;<<<9.• Notarea se reali*ea*%• "rin ra"ortarea la erintele "rogramei 3riteriile de a"reiere $or )i

ra"ortate la standarde unie9• "rin ra"ortare la gru" 3la eilalti mem+ri ai lasei si la ni$elul de

eFigente sta+ilit "entru aestia9

• notarea indi$iduali*at% 3ra"ortarea re*ultatelor o+tinute de ele$i lare*ultatele anterioare ale aestora

(otarea si sisteme de notare



• Notarea este asoiat% u $aliditatea si u )idelitatea• , notarea este validă- oret%- $ala+il% atuni &nd eF"rim% #n modul el mai (ust o+ietul "e are #l m%soar% 3se re)er%- de eFem"lu- la a=i*itiileunostintelor si de"rinderilor de matemati%- si nu la alte om"ortamenteale ele$ului la ora de matemati%9

• notarea este fidelă- atuni &ndre"etat%- $a ondue la o a"reiereidenti%- at&t la aelasi e$aluator #n momente di)erite- &t si la e$aluatori

di)eriti- #n aelasi tim".• Notarea este un at de atasare a unei eti=ete- a unui semn- la un anumit

re*ultat al #n$%t%rii. Nota este un indie are ores"unde unei anumitereali*%ri a randamentului solar. Aeasta di)er% du"% s"ei)iul disi"lineie$aluate

• disi"line eFate ! notarea se )ae du"% +areme- "rin aordarea unui"unta( )iF "entru )ieare se$ent% #nde"linit% 3standardi*at%9.

• disi"line umaniste ! notarea se )ae analiti- "rin om"artimentareauantumului de unostinte- de"rinderi- atitudini- $eri)iate "rin detaliereaunor &m"uri de "ro+leme e urmea*% a )i a"reiate 3)ondul- )orma-originalitatea et.9.

Sistemele de notare



• odalităti conventionale de apreciere a rezultatelor învătării0 deosebit de variate în practica scolară:

• sistem de notare numeri- u sale di)erite• 5,5< #n Rom&nia 5,;< #n ranta 5,5 #n Danemara et.

• sistem literal- utili*at #n Anglia si S.U.A.- asoiind literelor anumiteali)iati$e ?A@ , ?eFelent@ ?Q@ ,?+ine@ ?C@ , ?mediu@ ?D@ , ?sla+@?E@ , ?satis)%%tor@?@ , ?nesatis)%%tor@ 3notele ?A@- ?Q@- ?C@ si ?D@sunt

• note de treere9• sistemul +inar 3admis sau res"ins9• sistemul "rin ali)iati$e 3?oarte +ine@- Qine@-?Su)iient@-

?Insu)iient@9- u +ile olorate- u a"reieri )ormulate #n lim+a latin%3?'agna um laudae@- ?Cum laudae@9- u di"lom% de merit et.

etode de evaluare



• 'eoria si practica pedagogică acreditează ogamă largă de metode de evaluare- .cestease pot grupa în două mari categorii:

• metode traditionale de e$aluare , au "rimit

aeast% denumire datorit% onsar%rii lor #n tim"si utili*%rii lor )re$ente #n "ratia didati%

• metode complementare de evaluare , suntmai reente- au un "ronuntat rol )ormati$ si o

mare a"aitate de moti$are a anga(%rii ele$ilor #n ati$it%tile de #n$%tare.

etode traditionale de evaluare



• "ro+ele orale

• "ro+ele srise

• "ro+ele "ratie

Probele orale



• Dialog +a*at "e #ntre+%ri si r%s"unsuri-"rin are "ro)esorul urm%reste s% identi)ieantitatea si alitatea unostintelor-"reum

si a"aitatea de a o"era u aestea.• Con$ersatia "oate )i indi$idual%- )rontal%

sau om+inat%- reg%sindu,se "e "arursul

letiilor sau #n ore s"eial destinatee$alu%rii.

Probele orale



• .vantae:• "ermit omuniarea diret% "ro)esor,ele$i• de*$olt% a"aitatea de eF"rimare oral% a ele$ilor• o)er% un )eed,+a/ ra"id-ast)el % e$entualele erori sau• ne#ntelegeri ale ele$ilor "ot )i lari)iate si oretate imediat

• o)er% "osi+ilitatea de a alterna ti"ul #ntre+%rilor si gradul lor dedi)iultate #n )untie de laritatea r%s"unsurilor.

• #imite:• neesit% mult tim" 3metode rono)age9• e$aluarea "oate )i in)luentat% de di)erite irumstante- a de

eFem"lu gradul di)erit de di)iultate al #ntre+%rilor de la un ele$ laaltul- starea de moment a eFaminatorului sau a ele$ului et.

Probele orale



• "ficienta probelor orale depinde de:• claritatea si logica întrebărilor adresate de profesor>• diversificarea întrebărilor>• acordarea timpului de asteptare între întrebare si răspuns>• tactul profesorului în a adresa întrebări autătoare atunci când situatia

impune acest lucru>

• un comportament nonverbal de sustinere si încuraare a elevilor etc-• !ptiunea pentru probele orale se bazează pe:• obiectivul evaluării• numărul de elevi• timpul disponibil0• specificul disciplinei etc-

• "valuarea răspunsurilor are în vedere criterii legate de continut• corectitudinea si complexitatea informatiei0 utilizarea corectă atermenilor0 calitatea exemplelor si argumentelor etc-; si de modul deprezentare a acestuia claritate0 coerentă0 concizie etc-;-

Probele scrise



• 'odalitate de a ela+ora si de a eF"rimaidei #n sris- )%r% inter$entia "ro)esorului-onreti*ate #n lur%ri de ontrol- lur%rile

semestriale 3te*e9-teste- eFamene et.

Probele scrise



• .vantae:• #ntr,un tim" relati$ surt se e$aluea*% un num%r

mare deele$i

• o+ieti$itate mai mare a e$alu%rii- deoareere*ultatelesunt ra"ortate la riterii unie de e$aluare

• diminuea*% st%rile de stres si #i a$anta(ea*% "eele$ii timi*i are se eF"rim% de)etuos #n a*ulunei e$alu%ri orale

Probele scrise



• #imite:• o)er% un )eed,+a/ mai sla+ deoaree

momentul #n are

se oretea*% erorile este #nt&r*iat #n tim"• nu este "osi+il% orientarea ele$ilor "rin

#ntre+%ri a(ut%toare %tre un r%s"uns

oret• uneori r%s"unsurile nu redau ni$elul realde "reg%tire al ele$ului 3se "oate o"ia9.

Probele scrise



• "valuarea cu autorul probelor scrise impune câteva cerinte:• subiectele formulate să se regăsească în tematica

recomandată de programă si manual>• sarcinile de lucru să fie formulate clar0 fără ambiguităti sau• cu intentia de a$i induce în eroare pe elevi>

• în formularea subiectelor să se aibă în vedere nu doarreproducerea informatiilor0 ci si evaluarea capacitătii elevilor dea opera cu acestea>

• să se facă cunoscute elevilor baremele de corectare si notare-• Criteriile de apreciere a probelor scrise vizează: continutul

lucrării0 forma acesteia stil0 ortografie0 prezentare grafică; sifactorul personal originalitate0 impact;-

etode complementare de evaluare



• o+ser$area urent%

• esantionarea ati$it%tii

• re)eratul• "roietul

• "orto)oliul

!bservarea curentă



• Urm%rirea sistemati% a "artii"%rii ele$ilor lades)%surarea ati$it%tii instruti$,eduati$e• ontri+utiile ele$ilor "e "arursul ati$it%tilor• modul de reali*are a sarinilor de luru-• maniera de ola+orare u olegii #n a*ul "rati%rii

#n$%t%rii #n gru"-• alitatea "restatiilor #n muna inde"endent%• mani)est%rile de interes sau de*interes• di)iult%tile- erorile #n #n$%tare et.

Datele o+ser$ate "ot )i oletate #n (urnalul sau aietul"ro)esorului si "ot )i utili*ate "rin asoiere u alte metodede e$aluare.

"santionarea activitătii



•6alorizarea mostrelor din activitatea elevilor elaborate pe parcursul procesuluiinstructiv$educativ0 concretizate în:

• organizatori grafici $ e$identierea gra)i% a oneFiunilor dintre ideile "e are le auele$ii des"re un one" riterii legate de onstrutia aestora-ra"ortul dintre one"tulentral si satelitii arondati aestuia- as"etul esteti et.

• postere $ sur"rind esentialul unei "ro+leme sau oglindes elementele- relatiileidenti)iate #n leg%tur% u o anumit% tem%- "osi+ilitatea om"ar%rii modului "ro"riu dere"re*entare u el al altor ele$igru"uri- e$aluarea sau autoe$aluarea "rodusului

o+tinut• eseuri $ re)let% a"aitatea de sinte*% a ele$ilor- a+ordarea reati$% a unor su+iete-inter"retarea in)ormatiilor rele$ante- a"aitatea ele$ilor de a ado"ta o "o*itie #ntr,o"ro+lem% ontro$ersat% et.

• Eseurile se ela+orea*% "e +a*a unor riterii unosute de ele$i- anali*ate si de*+%tuteu aestia

• ,organi*area om"o*itiei , "rei*area temei si introduerea "re*entarea argumentatieirelatia logi% dintre onlu*ii si argumente.

• ,ontinut , sunt ao"erite toate as"etele im"ortante ale "ro+lemei res"eti$e- seanali*ea*% si se re*um% di)erite "unte de $edere- se o)er% anali*e si onlu*ii"ertinente.

• ,"re*entare , lim+a( lar- "reis- oretitudine gramatial%.• teme pentru acasă

%eferatul



• Re)eratul "oate #m+r%a mai multe )orme• sinte*% temati% din mai multe lur%ri 3re)erat sinteti9

• anali*a unei lur%ri 3re)erat analiti9• "re*entarea unei in$estigatii stiinti)ie inde"endente.• Eta"ele ela+or%rii unui re)erat sunt• delimitarea temei• doumentarea 3seletarea surselor de in)ormatie- "arurgerea

materialelor-"relurarea in)ormatiilor9• )ormularea titlului• one"erea "lanului lur%rii• redatarea re)eratului• "re*entarea si $alori)iarea aestuia.• Dimensiunea re)eratului $aria*% #n )untie de om"leFitatea temei a+ordate 38,• "agini9.• Ele$ii #si #nsuses in)ormatii si #si eFersea*% o multitudine de a+ilit%ti inteletuale• anali*%- sinte*%- argumentare si inter"retare et.

Proiectul



• Lurare u arater teoreti sisau a"liati$- "e +a*a unei teme date• Ati$itate am"l%- de durat%- are im"li% mun% si e))ort inteletual• EFist% "roiete disi"linare sau "luridisi"linare are om"letea*%

ati$itatea din tim"ul orelor si "roiete soioulturale 3atiunieologie- reali*area de eF"o*itii- de s"etaole9.

• "tape de elaborare

• delimitarea temei de interes• )ormularea de #ntre+%ri des"re tem%• sta+ilirea unor o+ieti$e de in)ormare• identi)iarea si onsultarea surselor de in)ormare• reali*area unui "lan al in$estigatiei

• oletarea datelor• anali*a si "relurarea in)ormatiilor• ela+orarea "rodusului )inal.



Portofoliul



• Instrument om"leF de e$aluare a re*ultatelor ele$ului o+tinute "edurata unui "rogram de studiu 3semestru- an solar sau =iar ilude #n$%t%m&nt9.

• Permite urm%rirea "rogreselor #nregistrate de ele$i #n a=i*itiaunostintelor "e "arursul unui "rogram de instruire- re)let%a"aitatea de sistemati*are si ordonare a ontinuturilor-a"aitateade reatie- stilul de luru al ele$ilor.

• Porto)oliul este #ntotdeauna "ersonali*at si "artiular• Cu"rinde mostre din "ro+ele de e$aluare 3lur%ri de ontrol- teste

de e$aluare- "ro+e "ratie et9- teme "entru aas%- r%s"unsuri la=estionare- omentariile "ro)esorului asu"ra re*ol$%rii temelor-"roiete sau in$estigatii indi$iduale sau de gru"- onlu*ii des"rinse

#n urma $i*itelor- eFursiilor- mostre ale ati$it%tii ele$ilor 3eseuri-"ostere- organi*atori gra)ii- $intete9-)ise de autoe$aluare- re)erateet.

Portofoliul



• Cerinte de elaborare a portofoliului:• tema "ro"us% sau domeniul din are #si "ot alege su+ietul• modalitatea de "re*entare 3dosar- CD- dis=et%- aset% audio-$ideo

et9• m%rimea "orto)oliului 3limitele minime si maFime de "agini-num%rul

de "roduse9

• strutura erut% o+ieti$e- moti$atia #ntomirii- u"rins- ti"uri de"roduse 3reen*ii- re)erate- inter$iuri- o"ii du"% doumente-studiide a*- =estionare et9- onlu*ii- +i+liogra)ie

• ordonarea materialelor si indiarea "ro$enientei doumentelor • 3Dulam%- '.,E.- ;<<;9.• Hn e$aluarea "orto)oliilor este util a "ro)esorul s% nu se limite*e la

aordarea unei note- i s% inlud% #n a"reieri- omentarii are s%re)lete at&t "untele )orte ale ati$it%tii ele$ului- &t si as"eteleare neesit% #m+un%t%tiri.

'estul docimologic 9concept si tipologie



concept si tipologie

• 'estul docimologic este o "ro+%• om"leF%- )ormat% dintr,un ansam+lu de

sarini de luru 3itemi9- are "ermit

determinarea gradului de #nsusire aunostintelor de %tre ele$i sau a ni$eluluide de*$oltare a unor a"ait%ti "e +a*% de

m%sur%tori si a"reieri riguroase.

"tape în proiectarea si elaborareatestelor docimologice



testelor docimologice

• Precizarea obiectivelor , desrierea om"ortamentului e tre+uie "us #ne$ident% de %tre ele$i si indiarea ontinutului a)erent aestuia.• Stabilirea continutului 3teme- a"itole- gru" de letii9 din are se $a

sustine testarea.• Stabilirea variantelor de itemi , o+ieti$i- semio+ieti$i sau su+ieti$i #n

)untie de o+ieti$ele didatie si de ontinuturile de #n$%tat.• "laborarea itemilor , o"eratie om"leF%- orelat% u "er)ormantele

"re$%*ute de o+ieti$ele o"erationale si u o notare o+ieti$% "e +a*a unui"unta( sta+ilit anterior.• !rganizarea testului , gru"area itemilor de aelasi ti" si esalonarea lor #n

ordinea di)iult%tii- #ne"&nd u ei mai usori si termin&nd u ei mai di)iili.Tot aum se estimea*% tim"ul de luru neesar "entru re*ol$area "ro+ei.

• Cuantificarea testului , atri+uirea "unta(ului "entru re*ol$area oret% aitemilor.Punta(ul #nsumat onstituie sorul testului- are $a )i a"oitrans)ormat #n note sau ali)iati$e. ie%rui item i se aord% un "unta(- #n)untie de di)iultatea aestuia.

• .plicarea si interpretarea testului , administrarea si anali*a.

&temul



• Itemul re"re*int% elementul onstituti$ al testului si"oate )i de)init #ntr,un sens restr&ns si #ntr,un sens larg• #n sens restr&ns- itemul re"re*int% #ntre+area- "ro+lema

sau sarina de e)etuat• #n sens larg- itemul re"re*int% #ntre+area si r%s"unsul

aste"tat din "artea ele$ilor.• Adi%- ?item 0 #ntre+are r%s"uns aste"tat@ 3Stoia-

;<<- ".7<9.• Un test doimologi este #nsotit de +arem 3o gril%

• de oretare si notare9- are "re$ede un anumit "unta("entru re*ol$area oret% a )ie%rui item.

'ipuri de itemi



- &temi obiectivi• -- &temi cu alegere duală

• -- &temi cu alegere multiplă

• -J- &temi de tip perec/e- &temi semiobiectivi

• -- &temi cu răspuns scurt• -- &temi cu răspuns de completare

• -J- &temi de tip întrebări structurateJ- &temi subiectivi

• J-- &temi de tip rezolvare de probleme• J-- &temi de tip eseu

- &temi obiectivi



• Soliit% ele$ul s% selete*e r%s"unsul oret dinmai multe $ariante "ro"use.

• Se mai numes itemi #n=isi- deoaree ele$ulnu este "us #n situatia de a ela+ora r%s"unsul- ide a,l identi)ia din mai multe $ariante "osi+ile.

• Din aeast% ategorie )a "arte

• itemii u alegere dual%-

• Itemii u alegere multi"l%• itemii de ti" "ere=e.

- &temi obiectivi



• .vantae• sunt relati$ usor de onstruit si oretat• asigur% o o+ieti$itate ridiat% #n e$aluarea

re*ultatelor• "unta(ul se aord% sau nu #n )untie demararea r%s"unsului oret

• "ermit un )eed,+a/ ra"id• "ermit e$aluarea unui $olum mare dere*ultate ale #n$%t%rii #n tim" surt.

- &temi obiectivi



• #imite• m%soar% re*ultate ale #n$%t%rii situate la

ni$eluri ogniti$e in)erioare- #nura(&nd o

#n$%tare +a*at% "e reunoastere• nu "ot )i )olosii "entru e$aluarea unor

re*ultate de #n$%tare om"leF%

• uneori r%s"unsurile orete "ot )i ?g=iite@• 3Stoia- A.-5::69.

--&temi cu alegere duală



• Presu"un o sarin% de luru a %rei solutie se alege de %tre ele$dintr,o alternati$% de ti"ul ade$%rat)als- oretgresit-aordde*aord- oret inoret.

• EFem"le ,• Cititi afirmatiile următoare. Dacă credeti că o afirmatie este• adevărată, încercuiti litera A, dacă credeti că este falsă încercuiti

• litera !• A " #ducatia este un proces continuu si permanent, deoarece• se întinde pe tot parcursul vietii.• A " Curriculumul subliminal se refera la e$perientele de învătare• oferite de alte medii educationale %mass-media, institutii culturale,

viata cotidiană etc.&• A " 'biectivul stabileste achizitii specifice, concrete, testabile,• controlabile, după scurt timp.

-- &temi cu alegere multiplă



• Presupun o sarcină de lucru a cărei solutie se alege de către elev dintr$o listăde răspunsuri alternative-

• Sunt formati dintr$un enunt premisă; si o listă de variante de răspunstdintrecare una sau mai multe pot fi corecte răspunsuri c/eie;-

• 6ariantele incorecte se numesc distractori-• EFem"le ,• Citeste enunturile următoare si încercuieste litera din dreptul variantei(variantelor corecte!

• 5. In strutura urriular% rom+i%- elementele,nuleu sunt re"re*entate• de• a9 o+ieti$e- ontinuturi- metodologie- e$aluare• +9 ontinuturi- tim" de #n$%tare- e$aluare- strategii didatie• 9 )inalit%ti- ontinuturi- tim" de #n$%tare- strategii de e$aluare• d9 ontinuturi- strategii de "redare,#n$%tare,e$aluare- o+ieti$e• ;. Ariile urriulare r%m&n aeleasi "e durata• a9 #n$%t%m&ntului "rimar • +9 solarit%tii o+ligatorii si a lieului• 9 unui ilu urriular • d9 "rimelor doua iluri urriulare

-J- &temi de tip perec/e• Soliit% ele$ii s% sta+ileas% o ores"ondent% #ntre elemente 3u$inte- sim+oluri- "ro"o*iii et.9 distri+uite "e dou% oloane "aralele.



" 3 - - " " 9 " "• Coloana A re"re*int% #ntre+area 3"remisa9- iar oloana Q r%s"unsurile.• Cele dou% oloane sunt inegale a num%r de elemente.• EFem"lu ,

• )tabiliti prin săgeti corespondenta termenilor din cele două coloane!

• .rii curriculare Discipline scolare• - #imbă si comunicare• - atematică si stiinKe ale naturii• J- !m si societateA- .rteB- "ducaKie fizică si sport-• L'e/nologii• M- Consiliere si orientare

• a- muzică

W b- dirigenKieW c- geografie

W d- lucru manualW e- limba engleză

W f- c/imieW g- limba si literatura română

W /- pedagogieW i- matematică

W biologieW 1- informatică

W l- educaKie fizicăW m- istorieW n- filosofie

- &temi semiobiectivi



• Soliit% ele$ului ela+orarea unui r%s"uns surt sau r%s"unsul la #ntre+%ri struturate

• ;.5. Itemi u r%s"uns surt si de om"letare ! "resu"un )ormulareade %tre ele$ a unui r%s"uns #n totalitatea lui sau doar a o "arteom"onent% a unei a)irmatii inom"lete. R%s"unsul ele$ului este

limitat a )orm%- s"atiu sau ontinut "rin natura sarinii de luru.• EFem"le de itemi u r%s"uns surt!• Definiti educatia.• #numerati formele educatiei.• EFem"le de itemi de om"letare• 'biectul de studiu al pedagogiei este ............ . ormele educatiei

sunt! .*****.. .

- &temi semiobiectivi



• ;.;. Hntre+%rile struturate ! semni)i% sarini de luru +a*ate "emai multe su+,#ntre+%ri- legate #ntre ele "rintr,un element• omun. Se "lea% de la un material stimul 3teFte- date-diagrame-

=%rti et.9- "e +a*a %ruia se delimitea*% un set de su+,#ntre+%ri-are o)er% adrul ela+or%rii r%s"unsului-

• EFem"lu de #ntre+are struturat%

• ormularea obiectivelor operationale de către profesor reprezintă oetapă fundamentală în proiectarea unei lectii.• +. Definiti obiectivul operational.• . rezentati trei cerinte care trebuie respectate în elaborarea

obiectivelor operationale.• . ormulati un obiectiv operational după procedura lui /. 0ager.

J- &temi subiectivi



• Permit e$aluarea unor o+ieti$e om"leFe ale #n$%t%rii- are$i*ea*% originalitatea si reati$itatea ele$ilor- a+ilit%tile de e$oare-organi*are si integrare a idelor- de inter"retare si a"liare ain)ormatiilor do+&ndite.

• J-- %ezolvarea de probleme sur"rinde a"aitatea ele$ilor dea"liare a in)ormatiilor si eFersare a g&ndirii on$ergente saudi$ergente. Ela+orarea si re*ol$area "ro+lemelor neesit% mai multtim" si uneori im"li% si eFistenta unor resurse materiale.

• #$emple de probleme• Identi)iati au*ele s%derii randamentului ati$it%tii inteletuale a

unui ele$.• Pro"uneti solutii "ratie "entru ameliorarea a+senteismului #n

lasa noastr%.• Inter"retati im"atul ti"ului tem"eramental al unui ele$ asu"rare*ultatelor sale solare.

J- &temi subiectivi



• J-- &temi de tip eseu , soliit% onstruirea unui r%s"unsli+er #n aord u anumite erinte.• Du"% dimensiunile r%s"unsului aste"tat- eseul "oate )i• , Eseu u r%s"uns restr&ns- #n are se "rei*ea*% limita

de u$inte-

"ro"o*itii sau r&nduri.• EFem"lu Caracterizati în +1-2 de rânduri organizarea

procesului de învătământ pe clase si lectii.• Eseul u r%s"uns eFtins- "entru are o"erea*% doar

limita tim"ului de re*ol$are ade$at.

• EFem"lu #laborati un eseu cu titlul! 3ersonalitatea laconfluenta dintre ereditate, mediu si educatie4.

J- &temi subiectivi



• Du"% ti"ul r%s"unsului aste"tat- se "ot "roieta dou% ti"uri deitemieseul struturat sau semistruturat- #n are r%s"unsul aste"tateste orientat "rin indiii si erinte lare.

• EFem"lu #laborati un eseu în care să prezentati destinul persona5ului principal din romanul ?0orometii4 %vol. 6&, de 0arinreda, având în vedere următoarele repere! statutul initial al

persona5ului, relatiile acestuia cu familia si cucomunitatea,atitudinea persona5ului fată de pământ, reliefareadramei persona5ului.

• eseul li+er- ade$at "entru o+ieti$e are $i*ea*% g&ndireareati$%- imaginatia- reati$itatea- originalitatea et.

• EFem"lu /ealizati un eseu care să surprindă transformarea persona5ului principal din romanul 6on, de 7iviu/ebreanu,determinată de conflictul dintre glasul pământului si glasul iubirii.

Surse de eroare în evaluarea didactică



• E$aluarea re*ultatelor solare este in)luenat% de multe• irumstane- are diminuea*% gradul de o+ieti$itate al not%rii.• Situaiile generatoare de erori #n e$aluare "ro$in din mai multe• surse• ati$itatea "ro)esorului• "ersonalitatea ele$ilor• natura disi"linei de #n$%%m&nt• s"ei)iul metodelor de e$aluare utili*ate• irumstanele soiale #n are se reali*ea*% e$aluarea et.• Din "ers"eti$a "ro)esorului doimologia identi)i% dou% ategorii• de $aria+ile are a)etea*% o+ieti$itatea e$alu%rii

• intraindi$iduale 3"artiularit%ile indi$iduale ale eFaminatorului9• interindi$iduale- &nd inter$in eFaminatori di)erii.

Surse de eroare în evaluarea didactică



• E$aluarea re*ultatelor solare este in)luentat% de multeirumstante- are diminuea*% gradul de o+ieti$itate al not%rii.• Situatiile generatoare de erori #n e$aluare "ro$in din mai multe• surse• ati$itatea "ro)esorului• "ersonalitatea ele$ilor• natura disi"linei de #n$%t%m&nt• s"ei)iul metodelor de e$aluare utili*ate• irumstantele soiale #n are se reali*ea*% e$aluarea et.• Din "ers"eti$a "ro)esorului doimologia identi)i% dou% ategorii

de $aria+ile are a)etea*% o+ieti$itatea e$alu%rii

• intraindi$iduale 3"artiularit%tile indi$iduale ale eFaminatorului9• interindi$iduale- &nd inter$in eFaminatori di)eriti.

Factori perturbatori care provindin activitatea cadrului didactic



• efectul /alo@• de contaminare• efectul blând• eroarea de generozitate• efectul PHgmalion• de ordine• de contrast

• eroarea logică• ecuatia personală a examinatorului




• "fectul /alo@ se mani)est% "rin su+a"reierea sau su"raa"reiereare*ultatelor unor ele$i su+ in)luenta im"resiei generale "e are si,a )%ut,o"ro)esorul des"re ei. A"reierea se reali*ea*% "rin eFtinderea unor alit%tise$entiale la #ntregul om"ortament al ele$ului. Cei mai eF"usi aestuie)et sunt ele$ii )oarte +uni si ei sla+i. EFist% tendinta a "ro)esorul s%trea% u $ederea unele greseli- li"suri ale ele$ilor +uni si s% ignore unele"rogrese ale ele$ilor sla+i.

• "fectul de contaminare se re)er% la situatia #n are a"reierea re*ultatelorele$ilor este in)luentat% de unoasterea notelor aordate de alti "ro)esori.• "fectul blând se mani)est% #n tendinta unor adre didatie de a a"reia

u indulgent% ele$ii unosuti #n om"aratie u ei mai "utin unosuti-aresunt e$aluati u eFigent% s"orit%.

• "roarea de generozitate se mani)est% "rin indulgent% #n notarea unorele$i- determinat% de interesul "ro)esorului de a masa unele situatii

ne)a$ora+ile 3ese- laune et.9- de dorinta de a mentine "restigiul lasei• et.




• "fectul PHgmalion sau oedipian 3de antii"atie9 se mani)est% #n a"reiereare*ultatelor ele$ilor su+ in)luenta "%rerii relati$ )iFe "e are "ro)esorul si,a )ormat,odes"re aestia. Ca #n mitologia grea%- "reditiile determin% a"aritia )enomenului.Preditiile "ro)esorului 3ele$ul ?>@ nu "oate s% de"%seas% nota 69 )ailitea*% a"aritiaaestei situatii. Aeasta #nseamn% % indi)erent de e)orturile de"use un ele$ nu "oatede"%si limita "re(ude%tilor si "re$i*iunilor eronate ale "ro)esorului. Pre*ierea not%riiondue la o a"reiere su+ieti$% din "artea "ro)esorului- onseinta )iindnedre"t%tirea ele$ilor si +loarea "rogresului #n$%t%rii.

• "fectul de ordine se mani)est% "rin eFigente s"orite ale "ro)esorului la #ne"utul"roesului de e$aluare 3la #ne"utul anului- la #ne"utul eFamin%rii- &nd "oate )olosinota #n so" de intimidare9 si "rin om"ortamente mai indulgente s"re )inalul"roesului de e$aluare 3la s)&rsitul anului- al eFamin%rii de$ine mai onesi$9. Hnaest mod unii ele$i sunt )a$ori*ati- iar altii sunt nedre"t%titi.

• "fectul de contrast se eF"rim% "rin aentuarea di)erentelor de ni$el dintre"er)ormantele ele$ilor- are sur$in imediat #n tim" si s"atiu.

• Ast)el- o lurare sris% sau un r%s"uns oral "oate s% )ie su"rae$aluat da% urmea*%

du"% o "restatie 3lurare sris% r%s"uns oral9 mai sla+% sau s% )ie su+e$aluat da%urmea*% du"% o "restatie mai +un%.



"fectul PHgmalion



• Hn anul 5:6- Ro+ert Rosent=al si Lenore 4ao+son #si "u+liau lurarea?Pgmalion in t=e lassroom2- ins"irati )iind de o"era dramatia a lui GeorgeQernard S=aM- 2Pgmalion2.

• Din "iesa lui S=aM se des"rinde ideea % loul unei "ersoane #n soietateeste str&ns legat de modul #n are este ea tratat% de eilalti.

• Rosent=al si 4ao+son onlu*ionea*% % de*$oltarea inteletual% a ele$iloreste- #n mare "arte- un r%s"uns la aste"t%rile "ro)esorilor si la modul #n are

aeste aste"t%ri le sunt transmise.• Cei doi autori au )ormulat urm%toarele i"ote*e• "ro)esorii au unele aste"t%ri #n eea e "ri$este "er)ormanta ele$ilor• ele$ii r%s"und la aste"t%rile de om"ortament ale "ro)esorilor• "er)ormatele solare sunt determinate si in)luentate de aeste aste"t%ri.• Aeste i"ote*e au )ost "ro+ate si #n soli- iar re*ultatele au )ost on)orm

aste"t%rilor.

itul lui PHgmalion



• 'itul lui Pgmalion )ae "arte din mitologia greaa- )iind onsideratun mit al autode"%sirii.• Pgmalion era regele Ci"rului si sul"tor 3du"% alte surse doar

sul"tor9 si a (urat s% nu se %s%toreas% datorit% "romisuit%tii edomnea #n regatul s%u. Sul"turile sale erau eFe"tionale- atr%g&nd=iar atentia *eilor- a A)roditei #n mod s"eial- are i,a ser$it si dre"tmodel.

• Pgmalion s,a autode"%sit #n a*ul statuii unei )emei- de are s,a #ndr%gostit 3ea era "ur%- s"re deose+ire de elelalte )emei dinregat9. Hn tim"ul unui )esti$al #n=inat *eitei )rumusetii-sul"torul aadus o (ert)% im"ortant% "entru a Galateea 3numele dat )emeii dinstatuie9 s% de$in% #nsu)letit%. Dorinta i,a )ost #m"linit% , aesta ar )imitul relatat "e surt.

"xperimente



• Studiul original im"li% "re*entarea de in)ormatii )alse "ro)esorilor #n leg%tur% u "otentialul inteletual al anumitor ele$i seletatialeator 3aestia au )ost numiti 2+loomers29. El s,a des)%surat #ntr,ooal% "rimar% din San raniso u"rin*&nd ele$i din "rimele saseș

lase.• Initial li s,a dat un test de inteligent%- #ns% re*ultatele nu au

in)luentat alegerea.• La s)&rsitul "erioadei de eretare s,a onstatat % ele$ii

2marati2-si #n s"eial ei din lasele I si II- au a$ut re*ultate mai+une =iar de&t ei u re*ultate initiale su"erioare- dar are nu au)ost sosi #n e$ident%. Ast)el- ei numiti 2+loomers2 au &stigat #nmedie 5; "unte la oe)iientul de inteligent%- #n tim" e eilalti si,au #m+un%t%tit "er)ormanta u a"roFimati$ "unte.

• La ele$ii din "rimele re*ultatele au )ost si mai lare- ra"ortul )iind de; la 5<.

"xplicatii



• O "osi+ila eF"liatie a )enomenelor im"liate a )ost dat% de %tre Good si Qro"= #n5:<

• La #ne"utul "erioadei solare- "ro)esorii#n$%t%torii au aste"t%ri di)erite $is a $is deele$i 3ei nu sunt de ondamnat- %i si le #ntemeia*% "e in)ormatiile dis"oni+ile-uneori inter$enind statutul soial al )amiliei- seFul- rasa et.9.

• Datorit% aestor aste"t%ri- ei se om"ort% di)erit #n a*ul aestor ele$i 3d&ndu,lesarini di)erite a grad de di)iultate9.

• Aest tratament le indi% ele$ilor are sunt aste"t%rile- iar ei le $or interiori*a-

a)et&ndu,le ati$itatea aademi%.• Da% nu se o"une re*istent% ati$%- ele$ilor le $or )i a)etate moti$atia- as"iratiile-reali*%rile solare.

• Re*ultatele 3sla+e sau mediore9 o+tinute $or #nt%ri aste"t%rile "ro)esorilor- are se+a*ea*% aum "e )a"te o+ieti$e.

• Se im"une un omentariu "ro)esorii nu tre+uie ondamnati- aste"t%rile initiale se+a*ea*% "e ele mai +une in)ormatii dis"oni+ile.Totusi- ei tre+uie s% #nere s% nur%m&n% antonati #n aeste "rime im"resii-"entru a le aorda o sans% tuturor ele$ilor.Este lar % aest e)et este real si tre+uie luat #n onsiderare de %tre ei are aures"onsa+ilitatea de a,i #n$%ta "e ele$ii mai tineri.

.lte surse de eroare



•Personalitatea ele$ilor onstituie si ea o im"ortant% surs% "entrumulte erori de notare si a"reiere. Pertur+atiile "ro$in din

• ne"otri$irea dintre instrumentele )olosite #n e$aluare si di)eritele #nsusiri ale "ersonalit%tii ele$ilor

• reatiile ele$ului a mani)estare a indi$idualit%tii sale-mas=ea*%uneori randamentul real

• starea "si=i% #n are se a)l%- determinat% de o+oseal%- ti"tem"eramental- atitudinal- a+ilit%tile de are dis"une et. #si "unam"renta asu"ra r%s"unsurilor eF"rimate

• s"eularea sistemului de notare al "ro)esorului• )atori aidentali stres- )rustrare- anFietate et.• S"ei)iul o+ietelor de #n$%t%m&nt disi"linele eFate- riguroase-

)ailitea*% o+ieti$itatea e$alu%rii disi"linele soio,umaneom"ort% e$alu%ri su+ieti$e.

"ducarea capacitătiide autoevaluare



• .utoevaluarea , ati$itate om"leF% sidi)iil%-reali*a+il% #n onteFtul treerii de laa+ordarea ele$ului a o+iet al eduatiei la eade su+iet al eduatiei.

• .utoevaluarea este o modalitate de e$aluare uim"ortante $alente )ormati$e.• ormarea capacitătii de autoevaluare este un

"roes de durat% are se des)%soar% #n aelasi

tim" u "roesul de autounoastere- dar si deunoastere a elorlalti.

'e/nici de formare si educare acapacitătii de autoevaluare



• .utocorectarea sau oretarea rei"ro%. Ele$ul este soliitat s%,side"iste*e o"erati$ unele erori #n momentul reali*%rii sarinii de #n$%tare.Deso"erirea "ro"riilor laune- =iar da% nu suntsantionate "rin note- onstituie un "rim "as "e drumul onstienti*%riiom"etentelor #n mod inde"endent.

• .utonotarea controlată- Ele$ul este soliitat s%,si aorde o not%-are estenegoiat%- a"oi- u "ro)esorul sau #m"reun% u olegii.

• Cadrul didati are datoria s% argumente*e si s% e$identie*e oretitudineasau inoretitudinea a"reierilor a$ansate.• (otarea reciprocă- Ele$ii sunt "usi #n situatia de a,si nota olegii-"rin

rei"roitate- )ie la lur%rile srise- )ie la $eri)i%rile orale. Aeste eFeritii nutre+uie nea"%rat s% se onreti*e*e #n notare e)eti$%.

• etoda de apreciere obiectivă a personalitătii este one"ut% de"si=ologul G=eorg=e Xa"an si onst% #n antrenarea #ntregului oleti$ al

lase- #n $ederea )orm%rii unor re"re*ent%ri &t mai om"leFe des"re"osi+ilit%tile )ie%rui ele$ #n "arte si ale tuturor la un lo Se "oate reali*a

Curs de Pedagogie

Documents