-
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul
Operaional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013
suport de curs
Competene Informatice
Filiala Cluj-Napoca a Fundaiei nvmntului Preuniversitar al
Cooperaiei Meteugreti Spiru Haret
str. Al.V. Voevod, nr. 55A, 400436; tel./fax : 0264 414992,
414974; email: [email protected]: cj.ucecom.org
-
2
CAPITOLUL 1. NOTIUNI DESPRE CALCULATORUL (PC)
1.1.Notiuni generale
Calculatoarele de tip PC (calculatoare personale) reprezinta
cele mai raspandite si mai utilizate dintre calculatoare, datorita
gradului lor de accesibilitate dar si pretului relativ scazut.
Indiferent insa de tipul calculatorului, fie ca este vorba de un
sistem de dimensiuni mai mari (mainframe), un minicalculator sau
unul de tip PC, modul general de conceptie, de alcatuire si
functionare este acelasi. Astfel, la orice calculator 141e42b se
poate deosebi o parte de echipamente si dispozitive care se numeste
si hardware (tare), deoarece este componenta materiala, fizica si o
parte de programe care se numeste software(moale), deoarece este o
componenta nemateriala, napipaibila..
Din punct de vedere al structurii fizice (hardware), un
calculator este format din mai multe parti conectate intre ele si
care, impreuna, alcatuiesc un tot, functionarea fiecarei parti find
integrata in functionarea intregului sistem.
1- monitor 2- carcasa 3- unitati de disc 4- hard disc (intern si
extern) 5- tastaura 6- imprimanta
1.2. Elemente componente
Hardware-ul unui calculator consta in
totalitatea componentelor sale fizice, cum ar fi : tastatura,
monitorul, carcasa, mouse-ul, imprimanta etc.
In partea centrala a calculatorului se gaseste unitatea centrala
si memoria interna. In afara partii centrale se gasesc o serie de
echipamente periferice. Acestea se pot cupla sau
adauga la un calculator si pot indeplini functii de introducere
(intrare) de date si programe (I), extragere (iesire) rezultate (O)
sau atat de introducere, cat si de extragere (I/O).
-
3
Monitorul calculatorului serveste la afisarea pe ecranul sau
atat a informatiilor introduce de la tastatura, cat si a
rezultatelor unor prelucrari (texte, desene). Deoarece serveste
numai la redare, spunem ca monitorul este un echipament periferic
de iesire (O). Ecranul calculatorului lucreaza foarte asemenator cu
un TV, avand propriile controale de luminozitate si buton de
pornire/oprire.
Tastatura serveste (prin actionarea tastelor) la introducerea
comenzilor si a unor texte. Evident, este un echipament de
introducere (I). Actiunea de introducere prin tastatura este mai
usoara decat utilizarea masinii de scris, intrucat greselile se pot
corecta usor.
Carcasa (cutia) gazduieste partile electronice de baza ale
calculatorului, ca memoria si microprocesorul, numit deseori
unitate centrala, UC sau CPU. De asemenea, in interiorul carcasei
se gasesc dispozitivele (unitatile) de citire/scriere a discurilor
si discul hard, care stocheaza informatiile de la o sesiune de
lucru la alta, precum si programele cu care se lucreaza in mod
curent. Hard discul se gaseste plasat in interiorul carcasei, fara
a fi vizibil din afara acestuia. Un hard disk este foarte rapid
(informatia poate fi accesata intr-un timp scurt) si poate retine o
cantitate mare de informatii. O alta caracteristica a sa este
reprezentata de faptul ca este fix, el ramanand in interiorul
calculatorului. Tot in interioarul calculatorului se gasesc si alte
parti componenete necesare functionarii calculatorului cum ar fi :
ventilatorul, controller-e, placi pentru alte componente etc.
Discurile flexibile (floppy discurile sau, pur si simplu,
dischetele) reprezinta doar suportul pe care se inregistreaza
informatia, folosirea lor realizandu-se prin intemediul unitatilor
(drive-uri) de discuri care sunt de obicei incoporate in carcasa
calculatorului. Drive-urile de discuri comunica cu exteriorul prin
intermediul unor fante accesibile utilizatorului. Drive-urile de
discuri, la fel ca si hard discul, reprezinta unitati de
introducere/extragere (I/O), deoarece ele folosesc atat la
introducerea informatiilor (prin scrierea datelor si programelor pe
discuri), cat si la extragerea informatiilor (prin citirea datelor
si programelor de pe discuri). Fata de hard, discurile flexibile
sunt mai lente si stocheaza o cantitate de informatie mai mica. In
schimb, ele nu sunt fixe, putand fi transportate cu usurinta.
Discurile flexibile sunt folosite, in general, ca suporturi de
rezerva pentru informatiile care sunt folosite mai rar, in special
in vederea realizarii unor copii de siguranta.
Dispozitivul de tip mouse(mouse-ul) simplifica utilizarea mai
multor programe, in special cele care functioneaza sub mediul de
lucru Windows. Prin intermediul sau puteti deplasa pe ecran un semn
grafic si selecta diverse optiuni. Face parte din categoria
dispozitivelor de introducere (I).
Imprimanta este un echipament periferic care se poate cupla la
calculator, servind la extragerea rezultatelor prin tiparirea lor
pe hartie.
In functie de tipul calculatorului, carcasa poate avea diverse
forme. Printre acestea se pot enumera cele de tip desktop
(orizontale), miniturn sau turn (verticale) sau cele de tip
notebook (laptop).
Alimentatorul. Spatiul cel mai important ca volum din interiorul
carcasei il ocupa alimentatorul, care distribuie curent catre
componentele electronice ale calculatorului. Puterea acestuia
difera si este, momentan, de pana la 400 wati.
-
4
In acelasi spatiul este adapostit si un ventilator necesar
racirii componentelor electronice ale calculatorului in timpul
functionarii lui. Nefunctionarea ventilatorului la pornirea
calculatorului este, de obicei, un semn ca exista o defectiune de
alimentare.
Dispozitivele de disc. Acestea sunt legate prin cabluri de
alimentator si de o placheta (cartela) numita controller de disc.
Rolul controller-ului este de a realiza interfata dintre calculator
si dispozitivul de disc. Controller-ul de disc poate fi o placheta
introdusa intr-unul dintre sloturile disponibile in interiorul
carcasei sau poate fi incorporat in insusi dispozitivul de
disc.
Sloturile de expansiune si plachete. Pe latura opusa
alimentatorului, in carcasa calculatorului, se afla implantate
cateva plachete (cartele, placi) si exista de multe ori si unele
sloturi (locase) disponibile pentru introducerea (conectarea) altor
cartele.
De obicei exista o cartela pentru controller-ul de disc, una
video si una sau mai multe pentru porturile seriale si
paralele.
Porturile seriale servesc la conectarea imprimantelor,
mouse-ului, modemurilor sau a altor dispozitive pentru care
transferul informatiilor se face caracter cu caracter. La porturile
paralele sunt conectate de obicei imprimante.
Adaugarea unui nou echipament hardware necesita folosirea unei
placi corespunzatoare. Aceasta se introduce in sloturile de
extensie disponibile.
Cea mai mare importanta placa dintr-un calculator se numeste
placa de baza (motherboard) sau placa principala. Ea contine
unitatea centrala, memoria, coprocesorul matematic, precum si alte
cipuri importante. Placa de baza are conectori spre toate placile
de extensie si controller-e. 1.3. Conectarea dispozitivelor
periferice la carcasa calculatorului
Majoritatea utilizatorilor incep initierea in tainele folosirii
calculatoarelor pe masini functionale, dotate cu toate
dispozitivele hard necesare. Totusi, este posibil ca la un moment
dat sa apara necesitatea instalarii unui calculator nou sau a
conectarii unui dispozitiv nou. Manevrele care trebuie executate
sunt, de regula, specificate in documentatia aferenta. Totusi este
bine sa fiti avizati din timp asupra principalelor aspecte. Toate
dispozitivele se conecteaza la carcasa calculatorului, care
adaposteste componentele care realizeaza legatura efectiva a
acestora. Conectarea se face in partea din spate a carcasei, unde
se afla conectori (mufe)mama - care au un numar de orificii in care
se introduc pinii conectorului - sau tata - care contin pini-
numiti si porturi. Pentru a conecta un anumit dispozitiv trebuie
verificat daca numarul si dispozitia pinilor corespunde cu cei al
conectorului mama aferent.
Microprocesorul este un cip de dimensiuni ceva mai mari care
contine un circuit integrat complex, ce ii permite sa prelucreze
informatii prin executarea unor operatii logica si matematice
diverse (adunari, scaderi, inmultiri, impartiri, comparari de
numere). El este compus din doua parti importante : Unitatea de
executie (EU) si Unitatea de interfata a bus-ului (BIU - Bus
Interface Unit). Prima realizeaza efectiv operatiile, iar cea de-a
doua are functia de transfer a datelor de la si inspre
microprocesor.
Microprocesorul indeplineste, de fapt, functiile unitatii
centrale sau unitatii de control, si anume, executa operatii
aritmetice si logice, decodifica instructiuni speciale,
-
5
transmite altor cipuri din sistem semnale de control. Aceste
operatii se executa prin intermediul unor zone de memorie ale
microprocesorului, anumite registre. Calculatoarele de tip IBM PC
folosesc procesoare Intel sau compatibile, realizate de alte
companii, cum ar fi : AMD, NexGen, CYRIX. Numele microprocesorului
foloseste, de obicei, la identificarea calculatorului.
Caracteristicile microprocesorului isi pun amprenta pe intreaga
organizare si putere a calculatorului.
In interiorul calculatoarelor circula semnale (impulsuri).
Pentru a memora si transmite informatiile prin intermediul acestor
semnale, calculatoarele folosesc un sistem de reprezentare a
informatiilor pe doua niveluri. Practic, in calculator exista
semnale electrice de o tensiune mai inalta care sunt interpretate
ca avand valoarea 1 si semnale electrice de tensiune joasa,
interpretate ca avand valoarea 0. Valorile 0 si 1 se mai numesc
biti si ele reprezinta particulele cele mai mici de informatie din
calculator. Devine evident de ce in calculatoare este folosit
sistemul binar (cu baza doi), deoarece toate datele sunt prezentate
numai prin cifrele 0 si 1.
Pentru citirea informatiilor, insa, nu se folosesc biti in mod
individual (singuri, ei reprezentand o cantitate prea mica de
informatie), ci grupati intr-o succesiune. O astfel de succesiune
de 8 biti se mai numeste byte (sau octet), acesta reprezentand
unitatea de masura a capacitatii de memorare. 1.4. Memoria
Memoria interna este formata tot din cipuri care au proprietatea
de a memora secvente de biti. Capacitatea memoriei interne,
caracteristica vitala pentru viteza si eficienta cu care va opera
calculatorul, se masoara in KB (1KB = 1024 B).
Deoarece tehnologia cipurilor a evoluat foarte rapid, s-a ajuns
la miniaturizare a circuitelor si astfel la posibilitatea ca o
capacitate mare de memorie sa fie cuprinsa intr-o unitate centrala
de dimensiuni mici.
In memoria RAM informatia este stocata temporar. De exemplu,
programele de aplicatii curente (un interpretor, un program de
prelucrare de texte etc.) sunt incarcate in memoria RAM. De
asemenea, datele asociate acestor aplicatii. Atentie !
La deconectarea calculatorului, orice informatie stocata in
memoria RAM este pierduta. Deci, inainte de a deconecta
calculatorul, nu uitati sa salvati pe hard disc sau pe un suport
extern fisierele care au rezultat in urma unor prelucrari.
Alte cipuri de memorie interna sunt deja pline , memorand
programele care fac sa mearga de la inceput calculatorul sau , cu
alte cuvinte, sistemul de operare. Acestea sunt de tip ROM (Read
Only Memory), adica pot fi numai citite, utilizatorul putand afla
(citi) continutul lor dar nu si scrie ceva in ele. Inscrierea
continutului acestor memorii se face de fabricant, iar operatiunea
de inscriere cu programe (de fapt secventele 0 si 1) se mai numeste
arderea memoriilor .
Din punct de vedere functional, memoriile ROM difera de cele RAM
atat prin faptul ca cele ROM sunt in mod uzual mai lente, cat si
prin faptul ca, in permanenta, continutul ramane acelasi.
-
6
Evolutia cipurilor de memorie Producatorii de PC-uri utilizeaza
diferite cipuri de memorie in special datorita
imbunatatirii performantelor cipurilor de memorie. De obicei
insa, PC-urile uzuale nu contin cele mai performante cipuri (cu
capacitate mare de stocare si viteza mare de acces), datorita
faptului ca acest lucru ar duce la o crestere mare a pretului.
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE OPERARE MS-DOS
2.1. Gerenralitati
Sistemul de operare MS-DOS este o interfa simpl ntre utilizator
i hardware ulcalculatorului. Dei sistemul de operare MS-DOS a fost
dezvoltat pentru primele variante decalculatoare personale ale
firmei IBM (IBM PC), fiind total neadecvat pentru calculatoarele
personale IBM care au la baz un microprocesor I80386, I80486 sau
chiar Pentium, i care suport sisteme de operare mult mai puternice,
totui datorit simplitiin i faptului c exist o mare diversitate de
programe scrise pentru acest sistem de operare, MS-DOS rmne unul
dincele mai populare sisteme de operare.n dezvoltarea sa,
proiectanii sistemului de operare MS-DOS s-au inspirat din cele mai
rspndite dou sisteme de operare la momentul respectiv: CP/M, unanim
acceptat pemicrocalculatoarele pe 8 bii i care n prezent nu se mai
comercializeaz, i UNIX, un numede referin n cadrul sistemelor de
operare, i care tinde sa devina unul din cele mai utilizate sisteme
de operare. De la CP/M, MS-DOS a mprumutat ideea independentei fata
de echipament, realizata prin introducerea BIOS-ului ( Basic Input
Output System), numele unor comenzi (ERA, DIR,TYPE etc.), partial
modul de organizare, a informatiei pe disc etc.
-
7
De la UNIX s-a imprumutat structura arborescenta a sistemului de
fisiere, inlantuirea unitatilor de alocare pe disc (clusters) ale
unui fisier, ideea folosirii propriului interpretor de comenzi
(Shell) etc.
Caracteristicile principale ale sistemului de operare MS-DOS
sunt: - lucreaza cu un singur utulizator, ruland un singur program
la un moment dat (sisteme de operare monouser- monotasking ) -
procedeuri avansate de detectiei a erorilor - dispozitive de
intrare/iesire - realocabilitatea completa a programelor, fiind
posibila rularea aceluia si program de la mai multe adrese de
incarcare - structura de a fisiere eficinta si rapida -
contabilizarea datei si timpului
Faciliti ale sistemului de operare MS-DOS - permite copierea,
compararea, tergerea, crearea de fiiere; - formatarea discurilor si
instalarea sistemului de operare; - execuia programelor; -
selectarea unor opiuni; - conversia unor fiiere .EXE n fiiere .COM;
- tiprirea unor fiiere n paralel.
2.2. Sistemul de fisiere. Structura discului sub MS-DOS
Sistemul de operare este programul care intra in functiune
atunci cnd calculatorul este pus sub tensiune. Sistemul de operare
MS-DOS are trei parti componente: - interpretorul de comenzi,
continut in fisierul COMMAND.COM; - fiierul DOS.COM, care mai poate
fi gsiti sub alte denumiri:MSDOS.SYSsau IBMDOS.COM depinznd de
versiunea sistemului de operare; - fiierul BIO.COM (sau IO.SYS,
IBMBIO.COM), care conine o parte asistemului de intr ri / ieiri de
baz- BIOS, cealaltparte fiind rezident n memoria ROM a
calculatorului.
Deoarece discurile magnetice sunt cele mai utilizate dispozitive
de memorie extern, ndezvoltarea sistemului de operare MS-DOS, o
mare atenie a fost acordat organizrii fiierelor pe aceste tipuri de
dispozitive de memorie extern. Att discurile flexibile ct i
discurile de mare capacitate (hard disks) au aceeai organizare sub
MS-DOS. Pe discul magnetic, informaia (programe sau date necesare
acestor programe) este stocat n fiiere. Fiierul reprezint acelai
lucru pentru discul magnetic, pe care l reprezint o carte pentru o
bibliotec. Fiecare fiier are un identificator de fiier (sau nume)
asociat, compus din dou cmpuri:- nume ( filename) - format din 1..8
caractere alfanumerice, mai puin caracterele . "\ / : | < > +
= ;- extensie (extension) - format din maximum 3 caractere
alfanumerice, mai puincaracterele date mai sus.
n cadrul identificatorului de fiier, cele dou cmpuri sunt scrise
mpreun i despr itede caracterul "." (punct). Cmpul extensie
desemneaz, de regul, tipul fiierului. Exist extensii standard
recunoscute de MS-DOS, cum ar fi: COM, EXE
-
8
pentru programe executabile, BAT pentru fiiere de comenzi, SYS
pentru drivere sistem etc.,i extensii adoptate prin tradiie de
utilizatorii sistemului de operare MS-DOS, cum ar fi: PAS pentru
fiiere surs PASCAL, C pentru fiiere sursC, ASM pentru fiiere
sursscrise n limbaj de asamblare, DOC pentru fiiere documentaie
etc. Numele fiierului mpreun cu toate informaiile necesare
accesului la fiier, cum ar fi: nume, extensie, datai ora la care a
fost creat fiierul, informaii de regsire a fiierului pe disc
(numrul sectoarelor ocupate de fiier pe disc) etc., sunt coninute
ntr-un catalog sau director, la fel cum numele tuturor crilor
dintr-o bibliotec, mpreun cu informaiile de regsire a acestora n
bibliotec, sunt coninute ntr-un catalog sau index al bibliotecii
respective. Deci, mai multe fiiere pot fi reunite formnd un
director, care la rndul lui are un nume i o extensie la fel ca
orice fiier. ntr-un director se pot gsi fiiere, precum i unul sau
mai multe directoare (subdirectoare), care la rndul lor pot s conin
alte fiiere sau subdirectoare .a.m.d. Aadar, avem de-a face cu o
structur logic arborescent pe subdirectoare a discului, structur
mprumutat de la sistemul de operare UNIX. Exist un director cu
statut special, care reprezint originea arborelui de subdirectoare
i care poart numele de director rdcin.
Un exemplu de organizare a discului sub forma unui arbore de
subdirectoare este
ar tat nfigura 7.2.1.
Figura 7.2.1.Exemplu de organizare a discului sub MS-DOS
Orice fiier conine unul sau mai multe sectoare. n sistemul de
operare MS-DOS,
nu este necesar ca un fiier s ocupe un spaiu continuu pe disc
(sectoarele fiierului respectiv s fie situate unul dup altul),
gestiunea spaiului pe disc fcndu-se prin intermediul tabelei de
alocare a fiierelor - FAT (File Allocation Table).
Din punct de vedere funcional, un disc este mprtit n 4 zone: -
BOOT zon n care se gsete programul de ncrcare al sistemului de
operare, localizat n sectorul logic 0 al discului flexibil, sau n
sectorul logic 0 al partiiei DOS active, n cazul discurilor hard. -
DIR zon n care se gsete directorul r dcin, organizat sub forma unui
tabel, fiecare intrare n tabel (linie din tabel), de 32 de octei,
coninnd toate informaiile despre un fiier.
-
9
- FAT zon n care se gsete tabela de alocare a fiierelor. Pentru
siguran, se pstreaz dou copii ale tabelei de alocare a fiierelor,
astfel nct atunci cnd una din tabele este distrus, se poate folosi
cealalt tabel, prevenindu-se pierderea informaiei de pe tot discul,
prin distrugerea informaiei de alocare a discului din FAT. - FILE
zon n care vor fi plasate fiierele de pe disc. La nceputul acestei
zone se gsesc fiierele sistem IO.SYSi MSDOS.SYS, care ocup i
primele dou poziii ndirectorul rdcin.
MS-DOS mparte spaiul pe disc n uniti de alocare sau clustere. n
concluzie, orice fiier de pe disc conine unul sau mai multe
cluster-e (fiecare
cluster fiind compus din unul sau mai multe sectoare), nlnuite
prin intermediul tabelei de alocare a fiierelor, numrul primului
cluster din lan fiind coninut n intrarea corespunztoare din
directorul n care se afl fiierul respectiv. Intrarea din FAT cu
numrul ultimului cluster al fiierului va conine o valoare ntre
FFF8H i FFFFH pentru discurile hard, i o valoare ntre FF8H i FFFH n
cazul discurilor flexibile, ceea ce specific sfritul lanului de
cluster-e ale fiierului, aceast valoare nemaindicnd un cluster de
pe disc.
Fiierele sunt identificabile prin nume i extensie (facultativ).
Exemple: activ.exe (activ este numele .exe reprezint extensia);
text1.doc (text1 este numele .doc reprezint extensia); dateg (nume
de fiier fr extensie).
La nivelul unei uniti (floppy sau hard) fiierele pot fi grupate
n directoare. Un director cuprinde mai multe fiiere i/sau
directoare (se mai numesc n acest caz subdirectoare). Directorul
cel mai cuprinztor (la nivelul unitii) se numete director rdcin i
se noteaz \. Modului de dispunere a fiierelor pe o unitate logic i
se poate ataa o structur numit structur arborescent, prezentata mai
jos.
Att pe harddisk ct i pe dischete se pot gsi date i programe.
Acestea sunt memorate sub form de fiiere. Programele au obligatoriu
extensia .exe sau .com. Mai jos este prezentat un coninut ipotetic
al hardului (c:).
Director radacina \ Subdirector DOS
-
10
format.com dvrspace.bin ega.cpi Subdirector TP subdirector
TVISION ali.dat sorin.exe turbo.exe tpc.exe command.com
dvrspace.bin
Pentru adresarea unui fiier se folosesc trei elemente: unitatea;
calea (irul de directoare de la cel mai cuprinztor ctre cel care
include fiierul) si numele fiierului. De exemplu, pentru adresarea
fiierului sorin.exe se procedeaz ca mai jos:
c: \tp\tvision\sorin.exe
2.3. Lansarea sistemului de operare
La punerea sub tensiune, se execut instruciunea de la adresa
fizicFFFF0H, pentru sistemele cu microprocesor I8086 (FFFFF0H la
I80286,i FFFFFFF0H la I80386i I80486), unde se gsete un salt
necondiionat n ROM-BIOS-ul calculatorului; acea parte din
BIOS-ulsistemului de operare rezident n memoria ROM a
calculatorului. Programul din aceast memorie efectueaz urmtoarele
actiuni: - scrie i citete toat memoria RAM pentru depistarea
eventualelor erori; - testeaz componentele principale ale
sistemului: discurile, tastatura etc.; - citete microcomutatoarele
(switch-urile) la calculatoarele IBM PC/XT, sau memoria CMOS la
celelalte variante de calculatoare IBM, pentru a determina
configuraia curent: dimensiunea memoriei RAM existente n sistem,
numrul i tipul unittilor de disc, tipul interfeei grafice etc.
BIOS-ul sistemului de operare este o interfa ntre hardware-ul
calculatorului i restul sistemului de operare (implicit ntre
hardware-ul calculatorului i programele de aplicaie),asigurnd un
caracter de universalitate celorlalte pri ale sistemului de operare
i programelor de aplicaie scrise sub MS-DOS. O dischet sistem poate
fi folosit pe orice calculator personal compatibil IBM, indiferent
de configuraia hardwarea acestuia. Ceea cese schimb este numai
BIOS-ul sistemului de operare rezident n memoria ROM. Deasemenea,
un program care execut toate operaiile prin intermediul BIOS-ului,
se poate executa pe orice main MS-DOS, indiferent de configuratia
hardware a acesteia. Deci funciile BIOS-ului nu se rezum numai la
etapa de iniializare a sistemului de operare, BIOS-ul controlnd
direct toate operaiile echipamentelor calculatorului: tastatur,
ecran, imprimant, discuri etc.
Cea de-a doua parte a sistemului de operare, rezident n fiierul
MSDOS.SYS, conine proceduri pentru tratarea din punct de vedere
logic (la un nivel superior nivelului fizic, de baz) a operaiilor i
resurselor sistemului. Aceste proceduri apeleaz la rndul lor
proceduri BIOS, configuraia hardware concret fiind transparentla
acest nivel. Interpretorul de comenzi, coninut n fiierul
COMMAND.COM, citete comenzi de la
-
11
tastatur sau dintr-un fiier de comenzi, dup care, dac comanda
este o comand extern (neconinut n fiierul COMMAND.COM, cum ar fi
comenzile: DIR, ERA, TYPE etc.), ncarcde pe disc un fiier cu acelai
nume ca i numele comenzii, i cu extensia COM, EXE sau BAT. Dac
fiierul este COM sau EXE, se d controlul programului respectiv, dac
fiierul are extensia BAT, deci este un fiier de comenzi MS-DOS, se
execut rnd pe rn dcomenzile din fiier.La iniializarea sistemului de
operare, dup ncrcarea primelor dou fiiere, se caut pediscul din
care a fost ncrcat sistemul, n directorul rdcin, un fiier de
configurare numit CONFIG.SYS. Dac este gsit, acesta va fi citit, i
comenzile coninute n acest fiier vor fi interpretate, configurnd
sistemul de operare cu anumii parametri. Dac CONFIG.SYS nu este
gsit, sistemul de operare este configurat cu valorile implicite ale
comenzilor de configurare. Dup configurarea sistemului este ncrcat
cel de-al treilea fiier - COMMAND.COM, care preia controlul i, n
primul rnd, ncearc ncrcarea (din directorul r dcinal discului
sistem) i execuia unui fiier de comenzi numit AUTOEXEC.BAT. Dac
fiierul este gsit, sunt executate rnd pe rnd comenzile din
AUTOEXEC.BAT, dup care se afieaz prompter-ul sistem (de exemplu C:)
i se ateapt introducerea unei comenzi de la tastatur. Deci, fiierul
AUTOEXEC.BAT ne permite s lansm programe, sau s executm anumite
comenzi automat, ori de cte ori se ncarc sistemul de operare. 2.4.
Configurarea sistemului de operare
Fiierul CONFIG.SYS este un fiier text, care conine comenzi de
configurare a sistemului de operare MS-DOS cu anumii parametri,
comenzile adugate sau modificate n fiierul CONFIG.SYS devenind
active la urmtoarea lansare a sistemului de operare. Principalele
comenzi de configurare sunt urmtoarele:
- Comanda BREAK - Sintaxa: BREAK = ON|OFFImplicit BREAK = OFF -
Comanda BUFFERS - Sintaxa: BUFFERS = n [,m] [/x] - Comanda COUNTRY
- Sintaxa: COUNTRY = xxx [, [yyy] [, [ d:
]filename]] - Comanda FILES - Sintaxa: FILES = X - Comanda SHELL
Sintaxa: SHELL = [d:][path]filename[params] - Comanda DEVICE
Sintaxa: DEVICE = [d:][path]filename[params] -
2.5. Comenzi Interne
O comand este intern dac poate fi executat direct de MS DOS, fr
a apela alt program.
a) Comanda ver - are rolul de a afia versiunea sistemului de
operare MS DOS. Exemplu: c:\>ver
b) Comanda dir - are rolul de a lista numele tuturor fiierelor i
directoarelor care se gsesc n directorul specificat. Dac numele
directorului nu este dat, se listeaz fiierele i directoarele din
directorul curent.
Exemple: Prompterul este c:\>
-
12
Se d comanda c:\>dir (se vor afia numele tuturor fiierelor i
directoarelor incluse n directorul rdcin) Prompterul este c:\>
Se d comanda c:\>dir c:\tp (se vor afia numele tuturor fiierelor
i directoarelor incluse n subdirectorul tp al directorului rdcin)
Comanda dir poate fi nsoit de un parametru i anume /p. Rolul su
este de a lista numele tuturor fiierelor pn cnd a fost umplut
ecranul. Din acest moment listarea se ntrerupe i se ateapt apsarea
unei taste, pentru a se lista n continuare. Exemplu . Prompterul
este c:\> Se d comanda c:\>dir /p Cu ajutorul comenzii dir se
pot lista selectiv fiierele (numai unele dintre ele). Exemplu . Se
dorete listarea numelor tuturor fiierelor cu extensia . exe. Se d
comanda dir *.exe. c:\>copy arj.exe t:exe. Copiaz fiierul
arj.exe aflat n rdcina unitii c: tot n rdcina unitii c: dar noul
fiier va avea numele t.exe (acelai fiier se gsete cu dou nume).
c) Comanda md - are rolul de a crea un subdirector al
directorului curent. Evident, coninutul acestuia va fi vid.
Exemplu: c:\>md texte Se creaz subdirectorul texte al
directorului rdcin. Directorul curent devine cel creat.
d) Comanda rd - are rolul de a terge un subdirector al
directorului cutat. Exemplu: c:\>cd texte Directorul curent
devine texte. c:\texte>del *.* Se terg toate fiierele din
directorul curent. c:\texte>cd.. Directorul curent devine texte.
c:\>rd texte Se terge subdirectorul texte.
e) Comenzile date i time Dac vrem s cunoatem data, se folosete
comanda date. Aceasta se afieaz sub forma lun-zi-an. Dac vrem ca
aceasta s rmn nemodificat, se tasteaz Enter, altfel se introduce
data dorit sub forma de mai sus. Dac dorim s cunoatem ora, se
folosete comanda time. Aceasta se afieaz sub forma
or:minut:secund.sutimi de secund. Dac vrem ca aceasta s rmn
nemodificat, se tasteaz Enter, altfel se introduce ora dorit sub
forma de mai sus.
f) Comanda cls n general, ecranul reine comenzile anterioare.
Dac dorim ca ecranul s redevin curat se utilizeaz comanda cls
-
13
2.6. Comenzi Externe
O comand este extern dac pentru execuia ei se apeleaz un program
al sistemului de operare.
a) Comanda deltree - are rolul de a terge un director i toate
subdirectoarele incluse. Exemplu: c:\>deltree texte
b) Comanda edit - are rolul de a apela editorul de texte al
sistemului de operare MS DOS.
CAPITOLUL 3. INTERFAA NORTON COMMANDER (NC)
A fost realizat n perioada 1986-1989 versiunea 3.0, iar n 1991
versiunea 4.0. Mediul NC a fost conceput pentru gestionarea
dialogului utilizator-calculator ntr-un mod mai "prietenos", mai
comod i mai eficient.
Principalele funcii ale mediului sunt:
- afiarea fiierelor i directoarelor;
- furnizarea de informaii despre memorie;
- schimbarea rapid a driver-ului curent;
- operaii de cutare a directoarelor i fiierelor;
- operaii de salvare/restaurare fiiere;
- stabilirea atributelor fiierelor;
- editarea si vizualizarea coninutului fiierelor;
- crearea si redenumirea directoarelor si fiierelor;
-
14
- tergerea fiierelor i directoarelor;
- memorarea unui istoric al comenzilor DOS;
- crearea meniurilor utilizator i a fiierelor de extensii;
- stabilirea unor opiuni de lucru;
- stabilirea de comunicaii.
Deschiderea sesiunii de lucru: cd\NC\NC.EXE (cnd nu este dat
calea n AUTOEXEC.BAT) sau C:\ nc (cnd calea este definit) n urma
cruia apar pe ecran 2 paneluri. Activarea, mutarea dintr-o fereastr
n alta se face prin intermediul tastei Tab. Cutarea n interiorul
panelurilor se realizeaz cu tastele: , , , < End >, , .
Bar -meniul inferior
Se activeaz cu tastele F1 - F10.
Sunt incluse comenzi pentru:
- Acionarea - Help - F1
- Activarea meniurilor-utilizator - Menu F2
- Editarea fiierelor - Edit - F4
- Copierea fiierelor - Copy - F5
- Redenumirea fiierelor i directoarelor sau mutarea
fiierelor
- RenMov - F6
- Crearea directoarelor - Mkdir - F7
- tergerea fiierelor i directoarelor - Delete - F8
- Activarea bar-meniului superior - Pull Dn - F9
- ncheierea sesiunii de lucru NC - Quit - F10
-
15
CTRL
F3 - Aranjarea dup nume
F4 - Aranjarea dup extensie
F5 - Aranjarea dup timp
F6 - Aranjarea dup mrime
F7 - Nesortate
F9 - Print
ALT
F5 - Comp - compreseaz un fiier
F6 - DeComp - decompreseaz un fiier
F7 - Find - caut un fiier
F8 - History - istoria comenzilor DOS
F9 - EgaLn - micoreaz scrisul n paneluri
F10 - Tree - panel de tip Tree (arat structura)
Bar-meniul superior
Left
Brief - panel de tip Brief
Full - panel de tip Full
Info - panel de tip Info
Tree - panel de tip Tree
Quick view - se lanseaz sau se vizualizeaz coninutul
fiierului
aflat sub cursor n panelul alturat
-
16
Link - realizeaz legtura ntre dou calculatoare:
- Un calculator de tip master
- Un calculator de tip slave
On/Off - dispariia panelului de pe ecran
Name - sortare alfabetic
Extension - sortarea dup extensie
Time - sortarea dup timp
Size - sortarea dup marime
Unsorted - nesortate (ca i comanda dir)
-----------------------------------------------------------------
Re-read - recitirea informaiei
Filter - asigur controlul utilizatorului asupra fiierelor
Drive - schimbarea driverelor (Alt-F1; Alt-F2)
Files - trateaz modul de lucru cu fierele
Help - F1
User menu - F2
View - F3
Edit - F4
Copy - F5
Rename or move - F6
Make directory - F7
Delete - F8
-
17
-------------------------------------------------------------------
File Attributes - Atributele fiierelor
Send files - Se expediaz fiiere prin intermediul potei MCI
-------------------------------------------------------------------
Select Group Gray + - selecteaz un grup de fiiere
UnSelect Group Gray - deselecteaz un grup de fiiere
-------------------------------------------------------------------
Quit - F10 - ieire
Commands - include comenzile puse la dispoziia
utilizatorului
NCD tree - Alt F10 - Activeaz o fereastr "NCD" reflectnd
structura arborescent a panelului activ
Find file - Alt F7 - Activeaz o fereastr "Find File" n
interiorul creia se realizeaz cutarea de fiiere pe discul curent.
Are urmtoarele opiuni:
Chdir - schimbare director;
New search - cutare nou;
Quit - abandonarea operaiei.
History - Alt F8 - Istoria comenzilor DOS
EGA Lines - Alt F9 - Stabilete numrul liniilor
------------------------------
Swap panels - Ctrl U - Schimb panelurile
Panels on/off - Crtl O - Activeaz fereastra din spate
Compare directories - Compar directorii
---------------------------------
-
18
Send/Receive mail - Activeaz pota electronic cu intrare automat
n fereastra proprie urmririi evoluiei recepiei/transmisiei
mesajelor;
Commander mail - Activeaz pota electronic MCI cu intrare automat
n fereastra de listare a mesajelor recepionate.
---------------------------------
Menu file edit - Creeaz i editeaz meniuri-utilizator care pot
fi
accesate prin intermediul unitii de meniu User menu
(F2 ) din submeniul Files.
Extension file edit - Alt F8.
History - Activeaz o list coninnd ultimele 15 comenzi DOS care
au fost lansate n timpul sesiunii de lucru curente i care sunt
memorate n caseta pentru istoric "History".
EGA Lines - Alt F9
- Stabilete numrul liniilor (i, implicit, dimensiunea
caracterelor) afiate pe ecran pe durata unei sesiuni de lucru NC,
ct i dup abandonarea acestui program i revenirea sub controlul
sistemului de operare DOS.
Swap panels - Ctrl U - Schimb poziia panelurilor, astfel nct
panelul stng se mut n partea dreapt a ecranului i invers.
Panels on/off - Crtl O
- Are ca efect dispariia/reapariia pe ecran a ambelor
paneluri.
Compare directories
-
19
- Compar coninutul a dou directoare relativ la fiierele pe care
acestea le conin.
Send/Receive mail - Activeaz pota electronic cu intrarea automat
n fereastra proprie urmririi evoluiei recepiei/transmisiei
mesajelor, fereastr numit MCI (Mail Progress). Prin intermediul
potei MCI se depun mesaje n directorul OUT (Out Box) ce stocheaz
mesajele de transmisie, iar mesajele recepionate sunt depuse n
directorul IN (In Box). Funciile acestei comenzi sunt asigurate de
programele mci.exe i mcidriver.exe.
Commander mail - aparine subdomeniului Commands.
- Se trec n revist mesajele existente n In Box sau se creeaz noi
mesaje.
Menu file edit
- Creeaz i editeaz meniuri-utilizator care pot fi accesate prin
intermediul unitii de meniu "User menu" (F2).
Meniurile-utilizator au identificatorul nc.mnu. Exist dou tipuri
de astfel de meniuri:
- principale (globale)
- locale.
Meniul-utilizator principal este pstrat n acelai director ca i
programul NC, n timp ce meniul-utilizator local este coninut n
directorul curent, fiind posibil existena simultan pe disc a mai
multor meniuri-utilizator.
n momentul selectrii comenzii, este activat o caset de dialog
("User Menu"), n cadrul creia se specific dac va fi editat un
meniu-utilizator principal sau un meniu-utilizator local, prin
alegerea uneia din opiunile Main, respectiv Local. Exemplu: NC\
NC.mnu A: SCANEAZ A: - Apas tasta A CD\ CD\SCAN 120 SCAN A: CD\
-
20
C: SCANEAZ C: - Apas tasta C CD\ CD\SCAN 108 SCAN C: CD\ W:
LANSEAZ WINDOWS - Apas tasta W CD\ CD\WINDOWS WIN CD\
Options - Asigur configuraia de lucru cu programul NC.
1) Configuration... 2) Editor... ------------------------ 3)
Auto menus 4) Path prompt 5) Key bar Ctrl B 6) Full screen 7) Mini
status 8) Clock --------------------------- 9) Save setup - Shift
F9
1) Configuration - permite stabilirea opiunilor de configurare
referitoare
la: - afiarea n cadrul unui ecran alb-negru sau color; - durata
meninerii imaginii panelurilor pe ecran; - vizualizarea
identificatorilor anumitor tipuri de fiiere; - modul de marcare a
fiierelor; - afiarea coninutului directorului curent; - prezena
bar-meniului superior pe ecran; - salvarea configuraiei de lucru; -
folosirea mouse-ului. Casete de configurare Screen colors - permite
alegerea culorilor. Screen blank delay - se refer la durata
meninerii imaginii panelurilor i,
respectiv, la intervalul de timp dup care ecranul se golete.
File panel option Show hidden files
-
21
- fiierele "hidden" (ascunse sau invizibile) sunt acele fiiere
la care utilizatorul nu are acces; identificatorii fiierelor
ascunse pot fi afiai n cadrul panelurilor prin marcarea opiunii
"Sow hidden files". Ins moves down - atunci cnd opiunea este
selectat, cursorul se mut (pe rndul urmtor); altfel, cursorul rmne
poziionat pe fiierul marcat. Tree panel options - conine o unic
opiune, Auto change directory, referitoare la panelul de tip Tree,
n panelul alturat aprnd structura directorului curent. Other
options - Menu bar always visible - marcarea acestei opiuni atrage
dup sine afiarea n permanen a bar-meniului superior pe ecran. -
Auto save setup - salveaz configuraia de lucru cu NC. - Left-handed
mouse - schimb ntre ele rolul butoanelor stng i drept. - Fast mouse
reset - marcarea opiunii are ca efect reducerea timpului de
ateptare.
2) Editor...
- permite alegerea editorului ncorporat sau a unuia extern
pentru efectuarea operaiilor de editare sub NC.
3) Auto menus
- Selectarea opiunii are ca efect activarea pe ecran
a meniurilor-utilizator la nceperea oricrei sesiuni de lucru cu
NC.
4) Path prompt
- Opiunea selectat are ca efect afiarea n
prompterul DOS a drumului curent. 5) Key bar (Ctrl B)
- Determin afiarea sau neafiarea bar-
meniului din partea de jos a ecranului.
6) Full screen
- Controleaz dimensiunea panelurilor.
7) Mini status
- Controleaz dac este sau nu vizibil o "minilinie de
stare" la baza fiecrui panel de tip Brief sau Full.
8) Clock
- Activeaz, atunci cnd este selectat, un ceas n
colul din dreapta sus al ecranului.
-
22
9) Save setup - Shift F9
- Salveaz setrile curente ale opiunilor ce
stabilesc configuraia de lucru cu NC. Observaii: Cnd se lucreaz
n medii de lucru care ocup mult memorie, se recomand ieirea din NC
cu F10, apoi intrarea n aceste medii de lucru.
CAPITOLUL 4. MENIUL WINDOWS
4.1. Caracteristici generale ale meniului de operare WINDOWS
Windows este ca i tabloul de bord al unui automobil care se
bazeaz pe desene, butoane i meniuri care sunt ca aparatele,
butoanele i manetele de pe bordul unei maini. Cu ajutorul acestuia
purtai dialogul cu calculatorul n vederea obinerii rezultatelor
dorite. Cnd apsai pe butonul mouse-ului sau pe o tast, Windows
ascult i pune n alert echipa care controleaz din spate toate prile
componente ale calculatorului (monitorul, tastatura, discheta,
discul) i toate programele. Pentru c trebuie s controleze tot ce se
ntmpl, el intr n funciune chiar cnd pornii calculatorul i rmne
activ tot timpul. De aceea Windows se numete sistem de operare. El
se numete Windows (Ferestre) pentru c fiecare program este lansat n
execuie ntr-o fereastr.
Pe ecran pot apare mai multe ferestre simultan. Suprafaa de
lucru
Dac lucrai cu programul Windows pe ecranul calculatorului putei
vedea urmtoarele:
-
23
Figura 1
Mouse-ului i a tastelor (esc, enter,Sgei) Definiii cursor = o
sgeat sau un alt mic desen care se mic pe ecran atunci cnd deplasai
mouse-ul. Dac apare pe ecran, calculatorul ateapt s v poziionai pe
o pictogram sau pe un meniu i s apsai pe butonul din stnga al
mouse-ului clic = se apas pe butonul din stnga al mouse-ului, se
elibereaz butonul dublu clic = se apas rapid de dou ori pe butonul
din stnga al mouseului (Primul clic este pentru selecie, al doilea
este pentru comand), apoi se elibereaz butonul. Tastele sgei - cu
ajutorul lor navigm ntr-o list Tasta ESC (Scpare, evadare) - dac
apsm pe ea anulm o comand sau o alegere fcut anterior. (Apsai pe
aceast tast dac v dai seama c ai greit ceva sau dac ai apsat din
greeal pe un meniu). Tasta Enter se apas atunci cnd v-ai hotrt s
executai ceva, sau pentru a spune calculatorului c ai terminat de
introdus un numr, un nume sau o comand. Cum se lanseaz un program
Se poziioneaz mouse-ul pe butonul Start, se apas pe butonul din
stnga al mouse-ului, se poziioneaz pe numele programului, se apas
pe butonul din stnga al mouse-ului. Se face dublu clic pe
pictograma (Shortcut=scurttur) care are n colul din stnga jos o
sgeat. cnd pe ecran apare aceast simbol calculatorul ncarc un
program i trebuie s ateptai pn termin i deschide fereastra
programului. Exemple pentru utilizarea mouse-ului i tastaturii
Deschiderea unei ferestre folosind pictograma i dublu clic.
Poziionai cursorul mouse-ului pe pictograma pe care scrie My
Computer (Calculatorul meu)-exact pe desen, i facei dublu clic pe
butonul din stnga al mouse-ului. Se va
-
24
deschide fereastra din Figura 2. Pentru a nchide fereastra apsai
pe butonul din colul stnga sus (Figura 2). ncercai de mai multe ori
s deschidei i s nchidei fereastra .
Figura 2
Deschiderea unei ferestre folosind butonul Start i deplasarea
mouseului. Poziionai cursorul mouse-ului pe butonul Start i facei
clic pe butonul din stnga. Deplasai cursorul n sus pn cnd meniul
Programs (Programe) se coloreaz (meniul este activ). n dreptul
cuvntului Programs apare o sgeat, ceea ce nseamn c mai exist ceva n
partea dreapt. Deplasai cursorul spre dreapta i apoi n sus pentru a
ajunge la Accessories. Cnd aceast opiune este activ trecein meniul
din dreapta apoi mergei n jos pn la Calculator (Figura 1). Apsai pe
butonul din stnga al mouse-ului pentru a lansa programul (Figura
3). Observai c apare un buton cu numele programului pe bara cu
programe (jos). Facei cteva calcule, apoi nchidei fereastra apsnd
pe butonul din stnga al mouse-ului atunci cnd sgeata e pe semnul
din colul dreapta sus .
-
25
Figura 3
Deschiderea unei ferestre folosind butonul Start, tastele sgei i
Enter. Lansai acum tot programul Calculator folosind tastele sgei
() i tasta Enter. Facei clic pe butonul Start i lsai mouse-ul
deoparte. Apsai pe tasta pn ajungei la Programs. Apsai apoi tasta
pentru a merge n dreapta. Urmai acelai drum ca la mouse pn ajungei
la Calculator. Apsai pe tasta Enter. Introducei cteva cifre
folosind tastele numerice din dreapta tastaturii. Luai mouse-ul i
nchidei fereastra apsnd pe butonul din colul ferestrei. 4.2.
Ferestre de tip WINDOWS Fiecare program lucreaz ntr-o fereastr.
Deci cnd lansm un program Windows deschide pentru el o fereastr.
Uneori e necesar s lucrm cu mai multe programe sau fiiere deodat
deci cu mai multe ferestre. De aceea e necesar s tim cu s le aranjm
pe ecran, lucru care este echivalent cu a face ordine pe un birou
pe care se afl mai multe foi, foldere, cri, desene, creioane etc. S
ncepem s facem ordine. Exemple de utilizare a ferestrelor (Figura
4) Lansai programul Explorer (Poziionai cursorul mouse-ului pe
butonul Start i facei clic. Deplasai cursorul n sus pn la meniul
Programs (Programe). Alegei apoi din lista din dreapta Explorer).
Exersai de mai multe ori urmtoarele operaii: Minimizare unei
ferestre. Apsai pe butonul de minimizare. Fereastra programului
dispare dar programul rmne jos pe bara cu programe. Vom face acest
lucru cnd nu folosim momentan un program dar vrem totui s l avem la
ndemn. Ca s l activai din nou facei clic pe butonul cu numele lui
de pe bara cu programe i fereastra se va redeschide. Micorarea unei
ferestre. Apsai pe butonul de micorare 2. Fereastra programului se
va micora. Mrirea unei ferestre. Apsai pe butonul de maximizare 1.
Fereastra programului se va mri i va ocupa tot ecranul.
-
26
Utilizarea barei de derulare. Poziionai cursorul pe butonul
aflat pe Bara de derulare. Apsai pe butonul din stnga al mouse-ului
i inei apsat. Micai acum butonul n sus i n jos sau lateral n funcie
de poziia barei. Trecerea de la o fereastr la alta. Lansai nc o dat
programul Explorer pentru a avea dou ferestre deschise. Dac una din
ferestre ocup tot ecranul micorai-o folosind butonul 2. Facei clic
pe mouse n interiorul unei ferestre, apoi n interiorul celeilalte.
Se observ cum odat o fereastr e n prim plan, apoi cealalt.
Dimensionarea ferestrei. Poziionai cursorul pe chenarul unei
ferestre care nu ocup tot ecranul (dac ocup tot ecranul micorai-o
folosind butonul 2). Deplasai uor mouse-ul de-a lungul chenarului
ferestrei. Atunci cnd vedei c apar nite sgei inei apsat butonul din
stnga al mouse-ului i deplasai-l n continuare n direciile indicate
de sgei. Vei observa c fereastra se mrete sau se micoreaz. ncercai
acelai lucru i atunci cnd cursorul se afl n colul ferestrei i apar
sgeile pe diagonal. ncercai s facei ca cele dou ferestre s nu se
suprapun. Deplasarea unei ferestre. Poziionai cursorul pe bara de
titlu a unei ferestre. Apsai pe butonul din stnga al mouse-ului i
inei-l apsat. Deplasai mouse-ul spre stnga i spre dreapta. Vei
vedea cum se deplaseaz ntreaga fereastr odat cu mouse-ul. Aranjarea
ferestrelor. Vrem s aranjm acum dou ferestre n aa fel nct s putem
lucra cu amndou deodat i s folosim tot ecranul. Poziionai cursorul
pe bara cu programe, lng ceas (nu chiar pe ceas ci acolo unde e loc
liber). Facei clic pe butonul din dreapta mouse-ului. Va apare un
meniu cu opiunile Tile Horizontally (mozaic orizontal), Tile
Vertically (mozaic vertical). Facei clic pe unul din ele i vei
vedea cum fiecare din ferestre va ocupa jumtate de ecran. ncercai i
cealalt variant. nchiderea ferestrelor. Ferestrele se pot nchide
apsnd cu ajutorul mouse-ului pe butonul sau cu opiunile Exit(Ieire)
sau Close(nchide), pe care le gsim n meniul cel mai din stnga (de
obicei File(Fiier)) sau n meniul ce apare atunci cnd facem clic pe
desenul din colul stnga sus al ferestrelor. Utilizarea meniului
special. nchidei fereastra utiliznd opiunea Close din meniul care
apare dac facei clic pe butonul din stnga mouse-ului atunci cnd v
aflai pe desenul mic din colul din stnga sus al ferestrei. Fiecare
fereastr din Windows are acest meniu. Repetai aceste operaii.
-
27
Figura 4
4.3. Aplicatia Windows Explorer Windows Explorer ofera o
modalitate rapida de explorare a informatiei de pe calculator,
punand la dispozitia utilizatorului instrumente puternice pentru
efectuarea diverselor operatii cu fisiere si directoare. Lansarea
Pentru a lansa in executie Windows Explorer (WIN+E -se foloseste
tasta cu steguletul Windows in combinatie cu tasta E):
Executati click pe butonul Start Alegeti optiunea All Programs
si apoi Accessories Selectati, executand un click pe aplicatia
Windows Explorer
Prezentare Semnificatia butoanelor de pe bara de
instrumente:
Back si Forward permit plimbarea intre dosarele care au fost
vizitate de la lansarea aplicatiei
Up revenirea la nivelul imediat superior celui curent Search
ofera posibilitatea de cautare Views vizualizarea informatiilor in
mai multe feluri.
Panoul Folders se gaseste in stanga ferestrelor Explorer si
contine un arbore ierarhic de dosare si subdosare. Pentru a-l
ascunde sau afisa dati click pe butonul Folders de pe bara de
instrumente. Fara panoul Folders, fereastra Explorer devine o
fereastra de tip My Computer.
-
28
Pentru a stabili modalitatea dorita de vizualizare a obiectelor
continute intr-un director aflat in arborele director, dati click
pe butonul Views din bara de meniuri. Cele mai des folosite
variante de afisare a fisirerelor si folderelor din directorul
curent sunt LIST si DETAILS, unde puteti observe si
caracteristicile fisierelor in cauza. Afisarea proprietatilor unui
obiect in fereastra Windows Explorer Puteti afla informatii
suplimentare despre un fisier, dosar sau grup de fisiere si/sau
dosare selectate din fereastra Windows Explorer, astfel:
1. Deschideti aplicatia Windows Explorer 2. Selectati obiectul
sau grupul de obiecte despre care dorim afisarea anumitor
informatii 3. Executati click dreapta pe obiect sau pe selectia
de obiecte ( pe oricare din
obiectele selectate) 4. Alegeti optiunea Properties, fisa
General, din meniul local deschis
O metoda mai rapida de a observa informatiile esentiale despre
un fisier, icoana, etc.aflat intr-un dosar sau pe desktop, decat
afisarea proprietatiilor acesteia este reprezentata de urmatoarele
operatii : asteptati putin cu sageatea de mouse deasupra
obiectului, observand aparitia unui bilet explicativ.
Selectia Selectia unuia sau a mai multor obiecte
(fsiere/foldere) este necesara pentru a stabili asupra caror
obiecte urmeaza sa aplicam proprietati sau sa facem operatii. Ne
putem da seama daca un obiect este selectat sau nu dupa aspectul
sau. De obicei obiectul selectat va fi colorat diferit, iar
eticheta sa va fi afisata cu litere luminoase pe fond intunecat.
Pentru a selecta mai multe obiecte adiacente(invecinate) se
procedeaza astfel:
Mutati cursorul mouse-lui in afara unuia dintre obiecte Apasati
butonul mouse-lui si tinandu-l apasat, trasati un chenar imaginar
peste
obiectele pe care dorim sa le selectam; pe masura ce trasati
chenarul, obiectele atinse de ele se selecteaza
Pentru a selecta obiectele neadiacente se tine apasata tasta
Ctrl si se efectueaza click pe fiecare obiect ce trebuie selectat
in parte.
Selectarea tuturor obiectelor dintr-o fereastra se face apasand
Ctrl+A. Pentru a deselecta un obiect sau toate obiectele selectate
se efectueaza click intr-o
zona neutra de pe ecran.
-
29
Pentru a deselecta un obiect dintr-un grup de obiecte selectate
se tine apasata tasta Ctrl si se efectueaza click pe obiectul
respectiv.
Copierea cu ajutorul memoriei Clipboard La copierea unui obiect
(de exemplu un fisier) dintr-un folder in altul, se va crea un
duplicat al acestuia in noul dosar. Astfel, fisierul exista in
locul original si copia lui, in dosarul destinatie. Clipboard-ul
este o zona din memorie care poate stoca temporar un obiect sau o
informatie (un text, un fisier, o imagine, o secventa sonora).
Utilizarea Clipboard-ului pentru a copia un fisier sau un dosar
presupune parcurgerea urmatorilor pasi:
1. Selectati obiectul sau obiectele care doriti sa le copiati 2.
Alegeti optiunea Copy a meniului Edit (astfel obiectul sau
obiectele au fost
plasate in Clipboard) sau apasati Ctrl+C 3. Deschideti dosarul
in care doriti sa plasati continutul Clipboard-lui 4. Alegeti
optiunea Paste a meniului Edit
Mutarea obiectelor Atunci cand se muta un obiect, se va sterge
obiectul din locul original ( dosarul sursa) fiind mutat in dosarul
destinatie. Puteti copia obiecte utilizand Clipboard-ul ( Ctrl+X) ,
metoda Drag and Drop sau mutarea prin tragere cu ajutorul butonului
drept al mouse-ului. In Windows XP puteti de asemenea folosi zona
de task-uri pentru a muta un fisier. Deschiderea obiectelor
Deschiderea unui fisier depinde de tipul de informatii pe care
acesta le contine ! Pentru a deschide un fisier dati dublu click pe
el. Pentru a selecta programul cu care vreti sa-l deschideti dati
click dreapta , selectati Open With si apoi selectati programul.
Aceasta asociere inseamna ca deschiderea unor astfel de fisiere,
prin executarea unui dublu click va implica deschiderea automata a
continutului acestora cu programul ales. Crearea unui folder
-
30
Pentru a crea un director:
1. Dati click dreapta pe locul unde doriti sa fie creat
folder-ul 2. Alegeti optiunea New, apoi Folder din meniul
contextual deschis 3. Tastati un nume in eticheta numelui pentru
directorul nou aparut pe desktop 4. Apasati Enter sau executati
click intr-o zona neutra
Stergerea obiectelor Stergerea fisierelor si directoarelor se
realizeaza in Windows prin intermediul aplicatiei Recycle Bin
(cosul de gunoi), aflat pe desktop. Cosul de gunoi se poate utiliza
pentru a recupera obiectele sterse sau pentru a le sterge
definitiv, insa acestea raman in cos pana la golirea sa. Pentru a
deschide cosul efectuati dublu click pe acesta ca pe orice alta
icoana. Fereastra care se deschide pe ecran functioneaza ca orice
alta fereastra afisand doasarele si fisierele sterse la un moment
dat de utilizator. Atentie la obiectele care le stergeti de pe
calculator ! Nu trebuie sterse fisierele de date necesare unui
program, sau o aplicatie utila. In orice moment putem vedea daca
cosul de gunoi este gol sau nu, dupa modul in care arata. Pentru a
sterge un obiect:
1. Se deschide fereastra Windows Explorer 2. Selectati obiectul
sau obiectele de sters 3. Apasati tasta Delete astfel obiectele vor
dispare din lista si se vor plasa in
Recycle Bin Pentru a goli Recycle Bin si a elibera spatiu de pe
hardisk dati click dreapta pe el si selectati Empty Recycle Bin.
Puteti sa stergeti fisiere direct fara sa treaca prin Recycle Bin
apasat Shift + Delete. Pentru a recupera un fisier din Recycle Bin
selectati fisierul si apoi alegeti optiunea Restore din meniul File
sau efectuati click dreapta al cu mouse-ul si alegeti optiunea
Restore din meniul local deschis. Redenumirea obiectelor
1. Se deschide Windows Explorer
-
31
2. Selectati obiectul. 3. Executati click dreapta si alegeti
RENAME (redenumire). Vechiul nume apare
cu fond albastru si sunteti invitati sa introduceti noul nume al
obiectului. Cautarea obiectelor
1. Se deschide Windows Explorer 2. Selectati folderul/discul in
care doriti sa efectuati cautarea. 3. Efectuam click dreapta pe
folder/fisier si obtinem meniul contextual
corespunzator, din care alegem SEARCH. 4. cautarea se realizeaza
in folderul/discul selectat separat sau cumulat dupa
caracateristicile unui fisier (nume, extensie, marime, data si
ora ultimei modificari, continut):
1. se poate introduce numele complet al fisierului 2. se poate
introduce numele schematic al fisierului
*.doc pentru a obtine orice fisier cu extensia DOC; analog
pentru alte extensii (avi, jpg,)
P*.doc pentru fiesierele doc care incep cu P (de exemplu
PROCESVERBAL.DOC)
3. exista si optiune pentru a cauta intr-o perioada data de timp
4. se poate cauta, de asemenea, dupa un cuvant continut in
text.
5. Fisierele si folderele obtinute se afiseaza in formatul (VIEW
_ DETAILS) DETAILS care permite sortarea dupa caracteristicile
fisierelor. Aceasta se obtine prin selectarea caracteristicii din
capul de tabel al liste de fisiere
-
32
CAPITOLUL 5. APLICATII DE TIP WINDOWS 5.1. Meniu Start Meniul
Start este poarta de intrare ctre toate programele, folderele i
setrile computerului. Este denumit meniu deoarece furnizeaz o list
de opiuni, la fel cum face meniul unui restaurant. Dup cum sugereaz
i termenul Start, acesta este adeseori locul unde v deplasai pentru
a porni sau a deschide elemente. Meniul Start se utilizeaza pentru
urmatoarele activiti obinuite:
Pornirea programelor Deschiderea folderelor utilizate n mod
obinuit Cutarea fiierelor, a folderelor i a programelor Reglarea
setrilor computerului Obinerea ajutorului pentru sistemul de
operareWindows nchiderea computerului Log off de la Windows sau
comutarea la un alt cont de utilizator
Introducere n utilizarea meniului Start Pentru a deschide meniul
Start, facei clic pe butonul Start din colul din stnga jos al
ecranului. Sau, apsai tasta sigl Windows de pe tastatur. Apare
meniul Start.
Butonul Start i meniul Start
-
33
Meniul Start este mprit n trei pri de baz: Panoul mare din
partea stng afieaz o list scurt de programe de pe computer.
Aceast list poate fi particularizat de ctre productorul de
computere, de aceea aspectul ei precis variaz. Dac facei clic pe
Toate programele, se afieaz o list complet de programe (mai multe
despre aceasta, mai trziu).
n colul din stnga jos se afl caseta de cutare, care v permite s
cutai programe i fiiere pe computer, prin tastarea unor termeni de
cutare.
Panoul din dreapta furnizeaz acces la folderele, fiierele,
setrile i caracteristicile utilizate mai frecvent. De asemenea,
este locul unde v deplasai pentru a face log off de la Windows sau
de unde nchidei computerul.
5.1.1. Deschiderea programelor din meniul Start
Printre cele mai obinuite utilizri ale meniului Start se numr
deschiderea programelor instalate n computer. Pentru a deschide un
program afiat n panoul din stnga al meniului Start, facei clic pe
el. Programul se deschide, iar meniul Start se nchide.
Dac nu vedei programul pe care dorii s-l deschidei, facei clic
pe Toate programele n partea de jos a panoului din stnga. Panoul
din stnga va afia imediat o list lung de programe n ordine
alfabetic, urmat de o list de foldere:
Meniul Start dup ce s-a fcut clic pe Toate programele
Dac facei clic pe una dintre pictogramele de program, se lanseaz
programul, iar
meniul Start se nchide. Aadar, ce se afl n interiorul
folderelor? i mai multe programe. De exemplu, facei clic pe
Accesorii i apare o list de programe care sunt stocate n acel
folder. Facei clic pe orice program pentru a-l deschide. Pentru a
v
-
34
ntoarce la programele pe care le-ai vzut atunci cnd ai deschis
pentru prima dat meniul Start, facei clic pe napoi din partea de
jos a meniului.
Folderul Accesorii, si programele pe care le conine
Dac nu tii sigur ce face un program, mutai indicatorul deasupra
pictogramei sau numelui acestuia. Apare o caset care conine de
obicei o descriere a programului. De exemplu, dac indicai spre
Calculator, este afiat acest mesaj: Efectueaz operaii aritmetice de
baz cu un calculator pe ecran. Acest truc funcioneaz i pentru
elementele din panoul din dreapta al meniului Start.
Dac indicai spre un element, sunt afiate informaii despre
acesta
Este posibil s observai c lista de programe din meniul Start se
schimb cu
timpul. Aceasta se ntmpl din dou motive. n primul rnd, atunci
cnd instalai programe noi, ele se adaug listei Toate programele. n
al doilea rnd, meniul Start detecteaz programele utilizate cel mai
frecvent i le plaseaz n panoul din stnga pentru un acces rapid.
5.1.2. Caseta Cutare
Caseta Cutare este una dintre modalitile cele mai convenabile de
a gsi elemente din computer. Locaia exact a elementelor nu are
importan, deoarece caseta Cutare va parcurge programele i toate
folderele din folderul personal (care include Documente, Imagini,
Muzic, Desktop i alte locaii comune). De asemenea, va cuta prin
mesaje de pot electronic, mesaje instantanee salvate, rezervri i
persoane de contact.
Caseta Cutare a meniului Start
-
35
Pentru a utiliza caseta Cutare, deschidei meniul Start i ncepei
s tastai. Nu trebuie s facei clic mai nti n interiorul casetei. Pe
msur ce tastai, rezultatele cutrii apar deasupra casetei Cutare n
panoul din stnga al meniului Start.
Ca rezultat al cutrii va aprea un program, un fiier sau un
folder, dac: Unul dintre cuvintele din titlu corespunde sau ncepe
cu termenul cutat. Un text din coninutul real al fiierului, cum ar
fi textul dintr-un document creat
cu un procesor de text, corespunde sau ncepe cu termenul cutat.
Un cuvnt dintr-o proprietate a fiierului, cum ar fi autorul,
corespunde sau ncepe
cu termenul cutat. Facei clic pe oricare dintre rezultatele
cutrii pentru a-l deschide. Sau, facei clic pe
butonul Golire pentru a goli rezultatele cutrii i pentru a
reveni la lista programelor principale. De asemenea, avei
posibilitatea s facei clic pe Cutare peste tot pentru a cuta n tot
computerul; sau pe Cutare pe Internet pentru a deschide browserul
Web i pentru a cuta termenul pe Internet.
n afar de a cuta prin programe, fiiere i foldere i comunicri,
caseta Cutare caut n preferinele Internet i n istoricul site-urilor
Web vizitate. Dac oricare dintre aceste pagini Web includ termenul
de cutare, acestea apar sub un titlu numit Preferine i istoric.
5.1.3. Panoul din dreapta
Panoul din dreapta al meniului Start conine legturi ctre pri din
Windows pe care este posibil s le utilizai frecvent. Iat-le, de sus
pn jos:
Folder personal. Deschide folderul personal, care este numit dup
persoana care a fcut log on la Windows. De exemplu, dac
utilizatorul curent este Cristina Potra, folderul va fi numit
Cristina Potra. n mod similar, acest folder conine fiiere specifice
utilizatorului, printre care folderele Documente, Muzic, Imagini i
Video.
Documente. Deschide folderul Documente, unde se pot stoca i
deschide fiiere text, foi de calcul, prezentri i alte tipuri de
documente.
Imagini. Deschide folderul Imagini, unde se pot stoca i
vizualiza imagini digitale i fiiere grafice.
Muzic. Deschide folderul Muzic, unde se poate stoca i asculta
muzic i alte fiiere audio.
Jocuri. Deschide folderul Jocuri, unde se pot accesa toate
jocurile de pe computer. Elemente recente. Deschide o list de
fiiere pe care le-ai deschis recent. Facei
clic pe un fiier din list pentru a-l deschide. Computer.
Deschide o fereastr unde se pot accesa uniti de disk, aparate
foto
digitale, imprimante, scanere i alte dispozitive hardware
conectate la computer. Reea. Deschide o fereastr unde se pot accesa
computerele i dispozitivele din
reea. Conectare la. Deschide o fereastr unde se pot face
conexiuni la o reea nou. Panou de control. Deschide Panoul de
control, unde se poate particulariza
aspectul i funcionalitatea computerului, se pot aduga sau
elimina programe, se pot configura conexiuni de reea i gestiona
conturi de utilizator.
-
36
Programe implicite. Deschide o fereastr unde se poate alege
programul pe care s-l utilizeze Windows pentru activiti cum ar fi
rsfoirea pe Web, editarea de imagini, trimiterea potei electronice
sau redarea muzicii i a clipurilor video.
Ajutor i Asisten. Deschide Ajutor i Asisten Windows, unde se pot
rsfoi i cuta subiecte de Ajutor despre utilizarea Windows i a
computerului.
n partea de jos a meniului din dreapta, se afl dou butoane:
butonul Alimentare i butonul Blocare. Facei clic pe butonul
Alimentare pentru a nchide computerul sau facei clic pe butonul
Blocare pentru a bloca computerul fr a-l nchide. Odat blocat,
computerul nu poate fi utilizat pn nu l deblocai cu ajutorul
parolei. Dac facei clic pe sgeata de lng butonul de blocare, este
afiat un meniu cu opiuni suplimentare pentru comutarea
utilizatorilor, log off, repornire sau nchidere.
5.2. Componenta My Computer My Computer este o component ce
permite crearea i organizarea fiierelor i
directoarelor i gestionarea discurilor. My Computer se poate
utiliza executnd dublu click pe pictograma corespunztoare situat pe
desktop. n urma acestei aciuni se deschide o fereastr ce poate
conine: - pictograme de driver-e, cum ar fi disketa (Floppy A:),
CD-ROM-ul, benzi magnetice i alte device-uri prezente, - componenta
Control Panel (va fi prezentat ntr-un alt laborator), - componenta
Printers (permite instalarea i gestionarea imprimantelor), -
componenta Dail-Up Networking, - alte componente.
Pentru a examina coninutul unui driver, executm un dublu click
pe pictograma sa. Se deschide o nou fereastr ce va afia toate
directoarele i fiierele driver-ului. Se pot deschide mai multe
ferestre simultan ceea ce permite manipularea rapid a fiierelor i
directoarelor.
Fiecare fereastr deschis are n meniu opiunea View ce permite
afiarea directoarelor i fiierelor ca: - Large Icons (pictograme
mari), - Small Icons (pictograme mici), - List, - Details (se
prezint i informaii adiionale cum ar fi tipul, dimensiunea, data
modificrii.
n completare, opiunea View permite aranjarea informaiilor
prezentate ntr-o fereastr prin comanda Arrange Icons. Comanda are
cinci opiuni: 1. by Name (dup nume), 2. by Type (dup tip), 3. by
Size (dup dimensiune), 4. by Date (dup data ultimei modificri), 5.
Auto Arrange (aranjeaz automat pictogramele).
-
37
Fig. 1. Coninutul unui director prezentat n forma Details
aranjat dup nume.
5.2.1. Gestionarea fiierelor i directoarelor utiliznd My
Computer 1. Selectarea fiierelor i directoarelor
Un fiier sau un director se selecteaz printr-un click pe
pictograma sa. Se poate executa apoi click dreapta i se va deschide
un meniu cu posibilele aciuni ce se pot realiza asupra obiectului.
Selectarea tuturor obiectelor se realizeaz prin selectarea opiunii
Select All din meniul Edit. Se execut apoi click dreapta pe unul
din obiectele selectate i se poate allege din meniu operaia dorit.
Selectarea unora din obiecte se poate face n mai multe moduri, un
mod aplicabil n orice situaie fiind: se ine apsat tasta Ctrl i cu
mouse-ul se selecteaz rnd pe rnd obiectele dorite. 2. Crearea unui
director
O modalitate este selectarea din meniul File a opiunii New, din
care se allege subopiunea Folder. Se completeaz apoi numele
directorului. Directorul este creat n directorul sau discul
selectat n momentul aciunii de creere. O alt modalitate este
executarea unui click dreapta ntr-o zon liber a ferestrei n care se
prezint coninutul unui director sau disc, urmat de selectarea
opiunii New i Folder. 3. Stabilirea proprietii directoarelor
Se execut un click dreapta pe un director i se selecteaz opiunea
Properties. Se deschide o fereastr ca cea prezentat n figura 2.
-
38
Fig. 2. Proprietile unui director.
Pagina General furnizeaz informaii despre director, cum ar fi
dimensiunea sa,
numrul de fiiere i directoare coninute. Se pot selecta
atributele: - Read Only . se inhib scrierea n directorul respectiv.
- Archive . bifarea acestei casete nseamn c toate fiierele au fost
salvate cu un program ce seteaz bitul de arhiv. Dac aceast caset
este bifat, dar dezactivat, nseamn c unele fiiere au bitul de arhiv
setat, altele nu. - Hidden . Fiierele i directoarele ascunse nu vor
fi afiate n interfaa Windows dac nu se specific afiarea lor. -
System . Fiierele de sistem nu trebuie terse. Un director ntreg nu
poate fi desemnat ca fiind de sistem, n consecin aceast caset este
dezactivat n cadrul directoarelor.
Pagina Sharing permite acordarea drepturilor de acces altor
utilizatori, permite partajarea la nivel de unitate de disc sau la
nivel de fiier individual. Dac se partajeaz o unitate de disc (ex.
C:) tot coninutul va fi automat partajat, dac se seteaz un director
ca partajat n reea, toate fiierele din acest director vor fi
partajate. Dac nu exist pagina Sharing, se va apsa butonul Start,
apoi Settings, Control Panel i se selectez pictograma Network. Se
activeaz File and Printer Sharing de pe pagina Configuration. 4.
Crearea unui nou fiier
Se deschide directorul unde se dorete plasarea fiierului. Se
execut click dreapta pe o zon liber i se selecteaz opiunea New din
meniul care apare. Se selecteaz tipul fiierului pe care dorim s-l
crem i se completeaz numele fiierului. Proprietile fiierelor sunt
cele din pagina General, pagin ce se regsete i la directoare. 5.
nregistrarea tipurilor fiierelor
-
39
Cnd se execut click pe un fiier pentru a-l deschide, Windows
verific ce program a realizat fiierul. Fiierele nu pot fi deschise
dect de anumite aplicaii. n mod obinuit, cnd se instaleaz un
program, Windows nregistreaz tipul fiierelor associate cu
programul. Astfel, fiierele cu extensia .doc sunt fiiere Word, cele
cu extensia .xls sunt fiiere Excel, cele cu extensia .pdf sunt
fiiere Acrobat. Dac dorim s modificm modul n care sunt nregistrate
fiierele selectm opiunea Folder Option din meniul View. Se deschide
o fereastr similar cu imaginea din figura 3 ce conine lista
fiierelor nregistrate. Se selecteaz tipul de fiier pentru care se
dorete modificarea aplicaiei ce deschide fiierul i se urmeaz paii:
1. Se apas butonul Edit. n fereastra care se deschide se selecteaz
Open din cmpul Action 2. Se apas butonul Edit. Se introduce calea
pentru aplicaia ce va fi utilizat pentru deschiderea fiierelor. 3.
Se apas butonul OK.
Dup cum se vede din figura 4 se poate modifica i pictograma
asociat unui tip de fiier, precum i alte aciuni pentru tipul
respectiv de fiier.
Fig. 3. Tipurile de fiiere nregistrate de Windows Fig. 4.
Editarea unui tip de fiier 6. Mutarea i copierea fiierelor i
directoarelor
Exist mai multe modaliti de a muta i copia, vom prezenta n
continuare cele mai utilizate trei metode.
Mutarea sau copierea utiliznd operaia .drag & drop. cu
butonul din dreapta al mouse-ului 1. Se execut click dreapta pe
fiier sau director. 2. Se ine apsat butonul i se trage obiectul n
noua sa locaie. 3. Se elibereaz butonul mouse-ului i se selecteaz
Move sau Copy din meniul care apare.
Mutarea sau copierea utiliznd operaia .drag & drop. cu
butonul din stnga al mouse-ului
-
40
1. Se execut click stnga pe fiier sau director. 2. Se ine apsat
butonul i se trage obiectul n noua sa locaie. 3. Se elibereaz
butonul mouse-ului. n acest fel se realizeaz o mutare a obiectului
dac sursa i destinaia se afl pe acelai disc, iar dac se afl pe
discuri diferite se face o copiere. Dac n timp ce se trage obiectul
se observ un semn plus, nseamn c la eliberarea butonului de mouse
va fi realizat o copie a obiectului. Dac se deplaseaz un program
(extensi .exe, .com, .bat) Windows va crea o scurttur ctre fiierul
original. n ambele cazuri o mutare poate fi forat dac se ine apsat
tasta Shift nainte de eliberarea butonului de mouse.
Mutarea sau copierea utiliznd Cut, Copy i Paste 1. Se execut
click dreapta pe obiect i se selecteaz Cut (pentru mutare) sau Copy
(pentru copiere). 2. Se localizeaz i se deschide directorul
destinaie. 3. Se execut click dreapta pe o zon liber din interiorul
directorului i se selectez opiunea Paste din meniul care apare. 7.
tergerea fiierelor i directoarelor Metoda 1. Se execut click
dreapta i se alege Delete. Metoda 2. Se selecteaz obiectul i se
apas tasta Delete. Metoda 3. Se mut obiectul n Recycle Bin. n
fiecare caz, obiectele se vor regsi n Recycle Bin. Pentru a le
terge fr a le mai trimite n Recycle Bin, se apas tasta Shift n timp
ce se selecteaz Delete sau n timp ce se apas tasta Delete. 8.
Redenumirea fiierelor i directoarelor Pentru redenumirea unui fiier
sau director se execut un click dreapta i se selecteaz opiunea
Rename, dup care se modific efectiv numele obiectului. 5.2.2.
Lucrul cu discuri folosind My Computer
n afar de gestionarea fiierelor, My Computer permite i
gestionarea discurilor. Exceptnd manipularea fiierelor i
directoarelor aflate pe un disc, My Computer ofer modaliti de
realizare a unor operaii specifice lucrului cu discuri. Formatarea
Pentru formatare se selecteaz comanda Format din meniul File sau se
execut un click dreapta pe pictograma corespunztoare discului i se
alege Format.
-
41
Fig. 5. Formatarea unei diskete.
Din caseta de dialog Format se pot specifica urmtoarele: 1.
Capacitatea la care dorim s formatm discul (Capacity), 2. Modul de
formatare (Format type), 3. Alte opiuni (Other options). Copierea
discurilor S presupunem c dorim s facem o copie a discului aflat n
unitatea A. Pentru aceasta facem urmtoarele: 1. Selectm pictograma
corespunztoare unitii A. 2. Selectm comanda Copy Disk din meniul
File. 3. Selectm sursa i destinaia n caseta de dialog Copy Disk. 4.
Apsm butonul Start. Coninutul discului destinaie este ters n
ntregime.
Fig. 6. Copierea discurilor
Etichetarea unui disc Se execut un click dreapta pe pictograma
corespunztoare discului i se selecteaz opiunea Properties. n pagina
General se poate introduce eticheta discului.
-
42
Fig. 7. Modificarea etichetei unui disc.
Teme : 1. Creai n directorul Temp, un director A cu trei
subdirectoare B, C i D. Creai n directorul B un fiier Word i n C un
fiier Excel. Mutai fiierul Word n C i copiai fiierul Excel i n D.
Folosii toate modalitile de tergere pentru a terge ceea ce ai
creat. 2. Deschidei un director cu mai multe fiiere i directoare.
Aranjai-le n toate modurile posibile. Afiai-le n toate modurile
permise de meniul View. 3. Formatai o disket la cea mai bun
capacitate posibil i adugai-i o etichet. 4. Facei o copie unui disc
flexibil. 5.3. Aplicatia Recycle Bin
Aplicaia Recycle Bin (Coul de Gunoi): Aceast aplicaie este de
fapt un co virtual n care se poate arunca informaia ce nu mai este
de strict utilitate, dar se dorete a fi pstrat pentru o viitoare
posibil utilizare. Trebuie reinut c acest co virtual este ultimul
pas pe care sistemul de operare Windows l pune n calea pierderii
totale a unei informaii, de aceea dac nu exist sigurana c o
informaie nu va mai fi util n viitorul imediat este de preferat s
fie aruncat, virtual vorbind, la co. Evident, dac se dorete
pstrarea unei informaii nu se va arunca n Recycle Bin, ci, utiliznd
aplicaia My Computer, va fi stocat pe un suport electronic.
De aceea, dac n mod accidental se apas tasta Delete, informaia
care tocmai a fost distrus/tears de pe un suport sau chiar de pe
hard disc, este foarte posibil s poat fi recuperat tocmai din acest
Recycle Bin. 5.4. Aplicatia Control Panel (Panou de Control)
-
43
Panou de Control este aplicatia care permite modificari de
configurare pentru ntreg sistemul.
Aplicatia se poate lansa n executie prin: Start Panou de Control
(Control Panel)
Dupa lansare, pe ecran apare fereastra aplicatiei (vezi figura
de mai jos). Aceasta contine elementele specifice oricarei ferestre
(bara de meniu, bare de instrumente, zona de lucru, s.a.).
Bara de meniu (Menu Bar) din fereastra Panoului de Control
contine optiunile (vezi figura de mai jos): 1. Fisier (File) -
permite gestionarea fisierelor; 2. Editare (Edit) - permite actiuni
de editare (copiere, mutare, stergere, s.a.); 3. Vizualizare (View)
- permite stabilirea diverselor optiuni de vizualizare a
informatiilor oferite de Panoul de Control (vezi figura de mai
jos): o Bare . (Bars.) - se pot vizualiza sau nu diverse bare n
fereastra Panoului de Control; o Miniaturi.Detalii
(Thumbnails.Details) - diverse tipuri de vizualizare a partii din
dreapta a zonei de lucru; o Aranjare pictograme dupa (Arrange Icons
by) - criteriul de ordonare a pictogramelor n partea dreapta a
zonei de lucru (nume, comentariu, grupare,s,a.) o Alegere detalii
(Details) - se pot alege diverse detalii ce se vor afisa daca mai
sus se alege optiunea Detalii (Details); o Salt la (Go To) -
pozitionare rapida la o anumita fereastra; o Remprospatare
(Refresh) - actualizarea n imaginea curenta de pe ecran a ultimelor
modificari efectuate si nca nevizualizate.
4. Preferinte (Options) - permite stabilirea unor preferinte
(fodere, adrese Internet) la care ulterior sa se faca accesul
rapid; 5. Instrumente (Tools) - permite conectarea sau deconectarea
la retea, sincronizarea cu diverse surse de date si Optiuni folder
(Folder Options) pentru stabilirea unor optiuni ale folderelor si
fisierelor (vezi figura de mai jos) astfel: o General (General) -
actiuni generale cu folderele; o Vizualizare (View) - optiuni de
vizualizare a diverselor componente ale unui folder;
-
44
o Tipuri de fisiere (File types) - precizarea tipurilor de
fisiere recunoscute n sistem; o Fisiere neconectate (Offline Files)
- lucru ntr-un fisier partajat n retea de la un calculator
neconectat cu actualizarea fisierului la conectarea
calculatorului.
6. Ajutor (Help) - asigura asistarea utilizatorului cu
informatii ajutatoare pentru lucru cu aplicatia Panou de Control. n
zona de lucru a ferestrei aplicatiei Panou de Control se afla (vezi
figura urmatoare): 1. n stnga optiunile: o Panou de control
(Control Panel) - prin care se poate alege modul de vizualizare
dorit pentru pictogramele din dreapta ; o Vezi si (See Also) - prin
care se pot aduce informatii noi sau explicative; 2. n dreapta,
pictogramele ce reprezinta diverse microaplicatii care permit : o
Activitati programate (Scheduled Tasks) - planificare activitati
pentru executare automata; o Adaugare sau eliminare programe (Add
and Remove Programs) - instalare si eliminare de programe ; o
Afisare (Display) - modifica aspectul spatiului de lucru; o Bara de
activitati si meniul Start (Taskbar and Start Menu) - modificare
caracteristici barei de activitati si a meniului Start; o Conexiuni
n retea (Network Connections) - conectare la alte computere, retele
sau Internet; o Conturi utilizator (User Accounts) - creaza si
modifica setarile specifice unor utilizatori; o Data si ora (Date
and Time) - stabilire data, ora si fus orar; o Dispozitive de
control si joc (Game Controllers) - adaugare, eliminare, modificare
dispozitive pentru jocuri; o Dispozitive de sunet si audio (Sounds
and Audio Devices) - modificare caracteristici pentru elementele
multimedia; o Fonturi (Fonts) - adaugare, modificare, eliminare
fonturi;
-
45
o Imprimante si faxuri (Printers and Faxes) - adaugare,
modificare caracteristici pentru imprimante si faxuri; o
Instrumente de administrare (Administrative Tools) - modificare
setari de administare; o Intel Graphics Technology - controleaza
caracteristicile grafice ale calculatorului; o Mail (Mail) -
precizare caracteristici pentru posta electronica; o Maus (Mouse) -
seteaza caracteristicile mausului; o Optiuni de accesibilitate
(Accesibility Options) - setare carcteristici speciale pentru
persoane cu handicap (audio, video, mobilitate); o Optiuni de
alimentare (Power options) - setare caracteristici de functionare
energetica economica a calculatorului; o Optiuni folder (Folder
Options) - setare caracteristici ale fisierelor si folderelor
(afisare, asociere, s.a.); o Optiuni Internet (Internet Options) -
setare caracteristici de conectare la Internet; o Optiuni regionale
si lingvistice (Regional and Language Options) - setare
carcteristici de afisare a limbilor, numerelor, datei si orei; o
Optiuni telefonie si modem (Phone and Modem Options) - setare
caracteristici de apelare prin telefon si modem; o Scanere si
aparate foto (Scanners and Cameras) - setare caracteristici pentru
scanere si aparate foto; o Sistem (System) - vizualizare si
modificare caracteristici ale calculatorului; o Tastatura
(Keyboard) - setare caracteristici tastatura; o Vorbire (Speech) -
setari pentru recunoasterea textelor vorbite.
Toate microaplicatiile din Panoul de Control se lanseaza n
executie prin dublu
clic pe pictograma corespunzatoare. Dupa lansarea n executie
apare fereastra proprie fiecarei microaplicatii care
permite selectarea diverselor optiuni pentru efectuarea
modificarilor dorite. Dupa ce se aleg optiunile se poate continua
alegnd:
1. Apply - modificarile efectuate se aplica, dar se mai continua
efectuarea altor modificari ( nu se termina executia curenta a
microaplicatiei); 2. OK - modificarile efectuate se aplica si se
termina efectuarea modificarilor ( se termina executia curenta a
microaplicatiei); 3. Cancel - se renunta la modificarile efectuate
si se termina executia curenta a microaplicatiei.
-
46
5.5. Grupul Accessories
Grupul Accessories, contine cele mai folosite utilitare puse la
dispozitie de Windows, aranjate individual sau in grupuri de
aplicatii. Dintre acestea prezentam in continuare pe cele mai
semnificative.
Configurarea grupului Accessories - ca de altfel al intregului
meniu Programs, sau mai general al Start-Menu - este la latitudinea
utilizatorului.
Printre cele mai utilizate comenzi sau aplicatii instalate
automat o data cu Windows, prezentam: Calculator - Faciliteaza
efectuarea calculelor matematice, simple sau stiintifice. Command
Prompt - Lanseaza in executie MS-DOS (apare prompterul MS-DOS, se
pot introduce comenzile necesare lansarii in executie a unor
aplicatii sau efectuarii unor operatii). NotePad - Editor simplu,
care nu formateaza textul. Foloseste fisiere cu extensia .txt Paint
- Permite crearea, modificarea si salvarea de imagini grafice.
Foloseste fisiere cu extensia .bmp WordPad - Editor pentru crearea
unor documente scurte si memento-uri, care pot fi formatate (se pot
stabili caracteristicile textului: tipul fontei, culoarea, marimea
etc.). Foloseste fisiere cu extensia .doc .
-
47
CAPITOLUL 6. MICROSOFT OFFICE
6.1. Microsoft Office
Microsoft Office reprezint o suit de aplicaii de birou. Din
cadrul suitei Microsoft Office amintim urmtoarele aplicaii mai
importante:
- Microsoft Office Word 2007 (procesor de texte) ofer
posibilitatea de a crea, edita, formata, salva i deschide documente
text; documentele create pot include pe lng text i tabele, grafic,
diagrame etc.. n mod prestabilit fiierele Word 2007 sunt salvate cu
extensia docx. Documentele mai pot fi salvate i n alte formate
dintre care amintim Rtf i PDF. - Microsoft Office Excel 2007
(calcul tabelar) este o aplicaie de calcul tabelar ce ofer
posibilitatea de a introduce date, de a le analiza i de a face
calcule cu acestea; sunt incluse numeroase funcii pentru operaii
matematice, statistice, financiare, de baze de date, de dat i timp
etc.. - Microsoft Office PowerPoint 2007 (prezentare multimedia)
permite crearea de prezentri multimedia pe baz de diapozitive
(slide-uri) care pot include alturi de text i grafic, tabele,
diagrame i animaie. - Microsoft Office Access 2007 (baze de date)
ofer lucrul cu baze de date printr-o interfa simpl; pot fi create i
editate tabele, rapoarte, interogri, formulare. - Microsoft Office
Outlook permite scrierea, trimiterea, primirea, citirea de e-mail.
Folosirea aplicaiei Microsoft WORD Primii pai n procesarea
textelor
Word este un procesor de texte complex i eficient care ofer
instrumentele necesare pentru a produce documente de diferite
tipuri de la scrisori, referate i cereri la buletine informative,
cri, reviste i pagini Web. Documentele se creeaz n fereastra Word,
se salveaz n fiiere i pot fi modificate de cte ori este nevoie. Cnd
se obine varianta final aceasta poate fi imprimat, transmis prin
e-mail i fax sau vizualizat pe Internet ca pagin Web. Word-ul este
un procesor de texte minunat dar toate instrumentele sale
instrumente pentru culori, fonturi, obiecte grafice, rotire,
panoramare i altele sunt numai o extensie a creativitii dvs..
nainte de a ncepe s scriei documentul n Word este necesar s schiai
pe hrtie sau mcar n minte design-ul documentului. Pentru aceasta
vei avea n vedere rspunsul la urmtoarele ntrebri: - Care este
scopul documentului i de ce este el necesar? - Care este audiena? -
Ce fel de informaii va conine?
-
48
- Care este formatul general? - Ce tip de grafic este necesar i
ct? - Care sunt cerinele de imprimare? - Cum va fi distribuit? -
Care este bugetul?
Elementele care asigur succesul unei publicaii au la baz
nelegerea mesajului de transmis, a audienei i a resurselor. Dac
ignorai audiena cnd scriei coninutul i proiectai design-ul unui
document atunci cu siguran c documentul nu va fi citit. Tot ce are
legtur cu documentul, de la stilul de scris pn la calitatea hrtiei,
contribuie la formarea imaginii despre transmitorul mesajului. Un
design este bun dac reuete s capteze atenia cititorului, s transmit
mesajul i acesta s fie reinut o perioad ct mai lung. Prin urmare va
trebui s v gndii la coninut, la formatul de pagin, numr de pagini i
de exemplare, ce fel de grafic folosii, cum aranjai textul i
grafica n pagin, ce tipuri de fonturi folosii i de ce dimensiuni
(pentru titluri, capitole, subcapitole i pentru corpul principal al
textului) etc. De asemenea pentru fiecare dintre aceste elemente
stabilii impresia pe care dorii s o produc: formal, informal,
prietenos, elegant, clasic, trendy, conservator, provocator, divers
etc. Pentru transpunerea design-ului publicaiei n format electronic
cu ajutorul unei aplicaii de procesare de texte, n cazul de fa cu
Microsoft Word 2007, este indicat s stabilii de la nceput mrimea
(A3, A4, A5, Letter etc.), orientarea (portret sau vedere) i
marginile paginii documentului. Dac documentul va avea mai mult de
o pagin atunci numerotai paginile fie n zona de antet fie n cea de
subsol. Pentru aceasta vei crea un antet sau un subsol pentru
document. Acest modul prezint elementele de baz ale tehnologiei
procesoarelor de texte, necesare n realizarea unui design adecvat
scopului propus i utile pentru majoritatea persoanelor care nu au
experien n artele vizuale i n utilizarea tehnologiei de procesare
de text dar care doresc s produc documente imprimate n scop
comercial sau pentru uz personal. Dac dorii s scriei un text scurt
unei cunotine i nu v prea intereseaz aspectul acestuia atunci este
suficient s citii primele dou capitole din acest modul (3.1.
Folosirea aplicaiei Microsoft WORD; 3.2. Operaii de baz n
documente) i capitolul 3.5 Pregtirea imprimrii eventual 3.6
Faciliti de trimitere a unui document Word prin e-mail sau fax. Dac
considerai c utilul i frumosul ar trebui s mearg mn n mn, atunci
citii i capitolele 3.3. Formatarea i 3.4. Obiecte. Deschiderea i
nchiderea aplicaiei Word Lansarea n execuie a aplicaiei Dup
instalarea aplicaiei pe calculator, pentru a lucra cu ea trebuie s
o lansai n execuie. Lansarea n execuie se realizeaz astfel: n bara
de aplicaii (Taskbar) se alege Pornire Toate programele Microsoft
Office Microsoft Office Word 2007 (Start All Programs Microsoft
Office Microsoft Office Word
-
49
Interfaa Microsoft Word Dup lansarea n execuie a aplicaiei
Microsoft Office Word 2007, pe ecran va aprea fereastra aplicaiei
prezentat n figura urmtoare: Deoarece Microsoft Office Word 2007
poate fi personalizat, fereastra aplicaiei poate arta diferit de la
un utilizator la altul, dar ea prezint toate elementele cunoscute
ale ferestrelor. Fereastra aplicaiei prezint un document nou cu
numele Document1. Fiecare document va avea una sau mai multe
pagini.
-
50
Lucrarea Document1 are implicit o pagin. Pagina urmtoare apare
automat atunci cnd se umple cu informaie prima pagin. La dorina
utilizatorului se poate aduga oricnd o pagin nou folosind combinaia
de taste Ctrl+Enter. Este important unde se afl cursorul text
(punctul de inserie) n pagin, n momentul inserrii unei pagini noi
prin acest procedeu. Cursorul text apare sub forma unei liniue
verticale pulsatoare. Interfaa Word conine elemente comune
celorlalte aplicaii Microsoft Office cum sunt: Bara de titlu conine
numele documentului curent i al aplicaiei; butoanele de minimizare,
maximizare/refacere, nchidere Buton Office (Office Button) - situat
n colul stnga sus al ferestrei aplicaiei, permite accesul la
comenzi de baz pentru lucru cu fiiere: deschidere fiier nou sau
existent, salvare, imprimare, trimitere prin e-mail sau fax,
nchidere fiier, dar i la opiunile de personalizare a aplicaiei prin
butonul Opiuni Word (Word Options) i d e nch id ere a aplicaiei
prin butonul Ieire Word (Exit Word). Bara de instrumente Acces
rapid (Quick Access Toolbar) situat n dreapta butonului Office,
conine butoanele Salvare (Save), Anulare (Undo), Refacere (Redo) i
Particularizare bar de instrumente Acces rapid (Customize Quick
Access Toolbar). Bara Acces rapid poate fi personalizat prin
mutarea ei sub Panglic (Ribbon) i prin adugarea/ eliminarea de
butoane.
Deschiderea unuia sau mai multor documente Din Word un document
existent se deschide alegnd Buton Office Deschidere (Office Button
Open) sau prin clic pe numele lui dac acesta apare n lista
Documente recente (Recent Documents la Office Button). De asemenea
putei deschide un document Word din aplicaia Computer dac dai
dublu-clic pe pictograma fiierului. Fiierele create n Notepad i n
WordPad pot fi deschise cu aplicaia Word. n Word se poate lucra cu
mai multe ferestre document deschise simultan.
-
51
Crearea unui document nou (folosind ablonul prestabilit) Un
document nou se creeaz prin alegerea Buton Office Nou Document
necompletat Creare (Office Button New Blank Document Create). Va
aprea o nou fereastr Word cu un document numit Document nr ( unde
nr este un numr dat automat) ce are o singur