-
Analiza si interpretarea traseului ECGIII. Stabilirea axului
electric (vezi mai jos axul QRS)IV. Analiza morfologic i cronologic
a traseului ECGPentru unde se analizeaz urmtorii parametri:
morfologia, durata, amplitudinea, sensul, axul electric, iar pentru
segmente si intervale, durata
UNDA Psemnificatie: depolarizarea atriala; morfologie: und
simetric, rotunjit, uneori cu o mic incizur;durata ntre 0,08-0,11
secunde;amplitudinea de la 0,05 mV la 0,25 mV;sens - und pozitiv n
derivaiile planului frontal, cu excepia lui AVR unde este
obligatoriu negativ;n plan orizontal este pozitiv sau difazic n V1
si pozitiv de la V2 la V6; axa electric variaz ntre +30 + 75.Durata
si amplitudinea undei P se apreciaz de obicei n DII i n
precordialele drepte.
-
Lucru cu grupuri mici: 5 minuten electrocardiograma din slide-ul
urmator suntei rugai:s apreciai amplitudinea i durata undei P n
derivaiile DI, DII si DIIIs precizai sensul acestei unde in
derivaiile: DII, aVR, V1 i V2. Putei gsi o explicaie pentru sensul
undei P in derivaiile indicate?
-
CND APAR MODIFICARI ALE PARAMETRILOR UNDEI P ?n hipertrofiile
atriale: modificare constanta a amplitudinii, duratei, morfologiei
si a axei electrice (vezi criteriile ECG de hipertrofie atriala).In
contractiile premature atriale extrasistole atriale sau nodale,
datorate existentei unui focar ectopic atrial sau n nodulul
atrio-ventricular apare:Modificarea inconstanta a amplitudinii,
duratei, morfologiei sau/si a sensului undei P, urmata de o pauza
compensatorie (diastola prelungita) 3. Unda P poate fi absenta
datorita:inlocuirii cu unde f sau F in fibrilatia atriala sau
flutter atrial;generarii ritmului in portiunea medio-nodala a
nodulului atrio-ventricular = ritm medionodal. In acesta situatie,
FC este de 40-60 b/min.aparitiei unor extrasistolele medio-nodnale
sau ventriculate (absenta in mod inconstant).
-
Fibrilaie atrial cu ritm ventricular normal.
Undele P sunt nlocuite cu unde de fibrilaie = fIdentifica-le mai
ales n DIII i V1!Distanele R-R inegaleFocarele ectopice emit
stimuli cu o frecven de 400-600 s/min. Va rog s calculati frecvena
cardiac! Ce comentarii putei face?
-
Ritm sinusal Fibrilaie atrial (FA) n FA numai o parte dintre
impulsuri sunt conduse ctre ventriculi. Restul sunt oprite, n mod
neregulat de nodulul atrio-ventricular. Din acest motiv, distanele
RR nu sunt egale.
-
Unda P este nlocuita cu unde F de flutter atrial. Va rog s
precizai: cu ce seamana undele F ?
-
Hipertrofia de atriu drept (HAD) - AD mrit va dezvolta un vector
mai amplu, orientat mai la dreapta fa de vectorul normal atrial
drept. Se va modifica amplitudinea depolarizarii atriale, durata
rmnd aceeai sau creste usor.Modificrile EKG:creterea amplitudinii
undei P > 2,5 mm, mai evident n DII, DIII si aVF;Modificarea
morfologiei: ascuirea sau rotunjirea vrfului undei P - aspect de P
pulmonar";devierea axei electrice la dreapta >75 grade ; HAD se
ntlnesc n: cordul pulmonar cronic, n insuficiena i stenoza
tricuspidian, etc. Parametrii undei P se modific n hipertofiile
atriale Brbat de 59 de ani cu bronit cronicHipertrofie atrial
dreaptAmplitudinea undei P n derivaia DII > 2.5 mm. Unda P este
ascuit.http://www.ecglibrary.com
-
Parametrii undei P se modific n hipertofiile atriale -
continuare Hipertrofia de atriu stng (HAS). Masa mare atrial stng
va dezvolta un vector mai amplu, orientat mai la stanga; va crete
durata depolarizrii atriale.Modificrile EKG:crete durata undei P
> 0,10 sec, in DI, DII si aVLmorfologia undei P alterat, n
sensul unei unde P bifide (datorita mririi decalajului de
depolarizare a celor dou atrii), P mitral" . n precordialele drepte
poate sa apara un P echidifazic, cu faza negativ mai accentuat. axa
electrica este deviata la stnga;HAS se ntlnesc n: stenoza mitrala,
insuficiena mitral; hipertensiunea arterial; cardiopatia ischemic;
la vrstnici.
http://www.learntheheart.com/EKGExamples.html
-
SEGMENTUL PQ sau PRSemnificatie: conducerea
atrio-ventriculara;Durata: sub 0,10 sec;Alaturi de unda P formeaza
intervalul PQ sau PR = ATRIOGRAMAModificarile duratei segmentului
PQ sau PR = modificari ale conducerii atrio-ventriculareA.
Alungirea segmentului- fiziologic: la vagotonici, sportivi
(datorita bradicardiei), la vrstnici- patologic = blocurile
atrio-ventriculareBloc atrioventricular de gradul ISe datoreaza
intarzierii stimulului in nodulul atrio-ventricularPe ECG: alungire
constanta a intervalului PQ peste 0,20 sec., pe seama cresterii
duratei segmentului.
-
Alungirea segmentului PQ2. Bloc atrio-ventricular de gradul II
Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebach cretere progresiv a
segmentului PQ de la un complex la altul pn la blocarea
transmiterii prin NAV . Unda P este neurmat de un complex
ventricular-QRS, dup care se reia o nou perioad. Tip Mobitz II
segment PQ cu durat fix, constant sau alungit, dar n mod izolat,
nesistematizat, un stimul este blocat. ntre dou unde P lipsete
rspunsul ventricular (QRS). Tip Mobitz II cu relaie fix blocarea
transmisiei stimulilor prin NAV este sistematizat, de tip 2:1 sau
3:1. (Doi stimul pornesc din NSA, unul se pierde; trei stimului
pornesc, unul se pierde, etc.)
-
Alungirea segmentului PQ3. Bloc atrioventricular de gradul
III
Blocul AV complet. Intre unda P si complexul QRS nu este o
relatie constanta. Atriile se contracta in ritm sinusal, iar
ventriculele in ritm idioventricular.
Blocul atrioventricular complet poate aparea si daca sunt
blocate toate ramurile fasciculului His (deci nu trebuie sa fie
neaparat la nivelul NAV) !!!Aparitia blocului AV complet impune
implantarea de pace-makeri cardiaci artificiali, deoarece frecventa
de 25-35 b/min nu e suficienta pentru a asigura un flux sanguin
normal in circulatie. Este asemanator ligaturii a-III -a a lui
Stannius.
-
Ritm impus de un pacemaker artificial. Undele P sunt absente.
Sgeata roie indic momentul n care pacemaker-ul emite stimulul.
-
B. Scurtarea segmentului PQ = Conducerile accelerate al caror
suport este reprezentat de prezenta fasciculelor aberante de
conducere - Palladino-Kent, James si Mahaim.
Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia
sindromului Wolff - Parkinson-White WPW caracterizat prin scurtarea
intervalului PQ pe seama segmentului PQ si aparitia undelor delta
() la nivelul complexului QRS, motiv pentru care complexele sunt
deformate si au o durata mai mare
Fasciculul James duce la aparitia sindromului Lown-Ganong-Levine
- LGL caracterizat de scurtarea segmentului PQ, complexele QRS
fiind normale
Fasciculul Mahaim - apare unda delta, segmentul PQ este normal
SEGMENTUL PQ sau PR - continuareBy-pass atrio-ventricular drept sau
stng Lipsa segmentului Pq Deformarea QRS prin prezena undei delta
dat de depolarizarea ventricular pe ci ephaptice By-pass
atrio-nodal: Lipsa segmentului PQ; Complex QRS normal By-pass His-
Purkinje
-
COMPLEXUL QRS Citire:
- prima unda pozitiva = R; a 2-a unda pozitiva (daca apare) = R
prim- prima unda negativa (din fata lui R) = Q- a 2-a unda negativa
= S Semnificatie: depolarizarea ventriculara. Undele au
semnificatie diferita, functie de planul frontal sau orizontal
Durata normal: 0,06 0,10 sec. Durata QRS > 0,10 sec. semnifica o
conducere intraventriculara ncetinita, lenta. Apare in blocurile de
ramura si n hipertrofiile ventriculare.Mai apare la complexele
provenite din focare ectopice ventriculare (extrasistolele
ventriculare) si prin prezenta undei delta din WPW si fasciculul
Mahaim
- Semnificaia i morfologia undelor din complexul QRSn derivaiile
planului frontal, depolarizarea ventricular este reprezentat de
complexul QRS, n care: Q reprezint depolarizarea septal; R
reprezint depolarizarea vrfului ventriculelor; S reprezint
depolarizarea marginilor laterale i baza ventriculelor.n derivaiile
planului orizontal semnificaia i morfologia undelor din complexul
QRS este determinat de sensul vectorilor de depolarizare (septal,
al ventriculului drept i stng), de mrimea lor i de poziia
electrodului explorator fa de direcia vectorului respectiv.In V1,
V2 se nregistreaz complexul de tip epicardic drept rS (r/s
- In V5, V6 se nregistreaz complexul de tip epicardic stng, qR
sau qRs (r/s
-
In imagine:Electrozii plasati in V1 si V2 vor inregistra un
complex epicardic drept, in care:r este dat de depolarizarea
septului si a VD (vectorii 1 si 2). Ambii vectori se indreapta
catre electrodul explorator (electrodul vede partea pozitiva ) si
au marimi mici. Vor inscrie o unda mica si pozitiva = unda rUnda S
este data de depolarizarea VS (vector 3). Cei 2 electrozi privesc
si ei VS, dar vectorul de depolarizare fuge de electrodul
explorator. Unda S este mai mare pentru ca VS dezvolta forte mai
mari, deci vectori mai mari, comparativ cu VDElectrozii plasati in
V5 si V6 vor inregistra un complex epicardic stang, in care:Unda q
este data de depolarizarea septala. Vectorul mic (1) al
depolarizarii septale fuge de V5 si V6;se va inscrie o unda de
amplitudine mica si negativa.Unda R este dat de depolarizarea VS
(vector 3). Acest vector mare vine, se indreapta catre electrodul
explorator, deci va inscrie o unda ampla si pozitiva.Unda S este
data de depolarizarea ventriculului drept. Vectorul acestuia este
mic si fuge de electrodul explorator, deci va inscrie o unda de
amplitudine mica si negativa
-
HVS; Bloc de ramura stangaContractii premature ventriculare
(extrasistole ventriculare) de tip bigeminism
-
COMPLEXUL QRS - continuareAmplitudinea: 10 20 mm n derivaiile
standard i pn la 30 mm n cele precordiale. Indicele White-Bock: -
14 pana la +18 mm (in plan frontal: DI si DIII)(R DI +S DIII) (R
DIII + S DI)Peste + 18 mm hipertrofie de ventricul stang;Sub 14 mm
- hipertrofie de ventricul drept. Indicele Lyon-Sokolow: R din V5 +
S din V2, in mm: pn la 35 mm la persoane de peste 20 ani i pn la 45
mm la persoane sub 20 ani Peste 35 mm - hipertrofie de ventricul
stang
Axa electrica: n timpul activitii cordului iau natere o
infinitate de dipoli electrici, orientarea lor n spaiu putnd fi
reprezentat prin vectori. Rezultanta acestor vectori, constituie
axul electric mediu. Exist un ax electric mediu al activrii
atriale, al activrii ventriculare i al repolarizrii ventriculare.
Axul electric, ca vector rezultant al depolarizrii sau
repolarizrii, formeaz un unghi cu linia derivaiei DI. Acesta este
unghiul axului electric (P, QRS, T). QRS se situeaza ntre + 30 si +
60 cu limite ntre 30 si +110
-
COMPLEXUL QRS- continuare Calculul QRS : exist mai multe
metode1. Se face suma algebrica a undelor complexului QRS n DI si
DIII sau n aVL i aVF, apoi aceste marimi se proiecteaza pe partea
pozitiva sau negativa a celor 2 derivatii sub forma de vectori. Din
varful acestora se duc perpendiculare. Intersectia acestor
perpendiculare, unit cu centrul cercului constituie axul electric.
Exerciiu: folosind aceast metod v rugam s precizai care este axul
electric pe aceast electrocardiogram
-
COMPLEXUL QRS- continuareCalculul QRS : alte metode2. Analiznd
ECG n derivaiile planului frontal, cutm acea derivaie unde gsim QRS
echidifazic. n aceast situaie, QRS este perpendicular pe aceast
derivaie. Exerciiu: folosind aceast metod v rugam s aproximai care
este axul electric pe aceast electrocardiogramExplicaie: un vector
care are o direcie perpendicular pe o dreapt (derivaie) nscrie, n
acea derivaie o und echidifazic
-
COMPLEXUL QRS continuare: QRS: alte metode de apreciere3.
Analizand sistemul hexaxial observam ca cercul este mprit de ctre
DI i aVF n 4 cadrane: cadranul inferior stnga - ntre 0 i + 90 ,
corespunde QRS normal; cadranul superior stnga - ntre 0 i - 90 ,
arat devieri ale QRS la stnga;cadranul superior dreapta - ntre 90 i
180 grade arat devieri ale QRS extreme la dreapta;cadranul inferior
dreapta - ntre + 90 i +180 arat devieri ale QRS la dreapta.
-
DI si aVF impart cercul n 4 cadrane egale
-
Acesta diagrama arata cum polaritatea complexului QRS in DI, DII
si DIII poate fi folosita pentru o estimare rapida a axului
electric in plan frontalDesenai i precizai sensul complexului QRS
pentru situaiile:Ax electric normal (0-90)Ax electric deviat
fiziologic la stnga (de la 0 la -30)Ax electric deviat patologic la
stnga (de la -30 la -90)Ax electric deviat la dreapta (de la 90 la
180)Ax electric deviat la extrema dreapta (de la -90 la -180)Ax
nedeterminabil
-
COMPLEXUL QRS - Cauze ale deviaiei QRS
A. CAUZE FIZIOLOGICEDeviatie la stanga cord orizontalizat QRS
intre 0 si 30 grade se intalneste:la tipul constitutional picnic
(scund si ndesat) si la obezi;expirul profund;In pozitia culcat
abdomenul comprima diafragmul;la femeile gravide;2. Deviatie la
dreapta cord verticalizat QRS intre +90 si +120 gradela tipul
constitutional longilin (inalt si slab)la finalul inspirului
fortat;in pozitia de ortostatism;B. CAUZE PATOLOGICEBlocurile
majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.n acest
entitate patologic se depolarizeaz mai ntai ventriculul integru i
apoi, din apropape in aproape cel cu ramul blocat. Apare astfel o
crestere a duratei depolarizarii ventriculare, iar vectorii
rezultanti sunt orientati catre ventriculul blocat.2. Hipertrofiile
ventriculare
-
B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS1. Blocurile majore de
ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.2. Hipertrofiile de
ventricul drept sau stangBlocul de ramura stangadurata crescuta a
QRS; VAT peste 0,05 n V5, V6;morfologie modificata: RR' n V5 si V6;
R crestat sau n platou n DI si aVL; S adnc si larg in V1,
V2deviatie la stanga a axului electric, peste 0 grade catre -
30;modificari secundare de faza terminal: ST supradenivelat sau
subdenivelat, T amplu, ascutit, asimetric.
-
Bloc de ramura stanga Atentie!!! Un bloc de ramura stanga este
de multe ori secundar unui infarct acut de miocard
-
B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS1. Blocurile majore de
ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.2. Hipertrofiile de
ventricul drept sau stangBlocul de ramura dreaptdurata crescuta a
QRS; VAT peste 0,03 sec. n V1, V2;morfologie modificata: RR' n V1
si V2; R crestat sau n platou n DIII si aVF; deviatie la dreapta a
axului electric, peste + 90 grade, catre 120, 130;modificari
secundare de faza terminal: ST supradenivelat sau subdenivelat, T
negativ n V1, asimetric. Opozitie de faza, adic ST si T au un sens
opus complexului QRS.
-
Stabilii:Ritmul;Frecvena cardiac;Axul electric al complexului
QRS
-
B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS1. Blocurile majore de
ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.2. Hipertrofiile de
ventricul drept sau stangHipertrofia de ventricul stang HVS
criterii ECGCresterea masei ventriculului stang va genera vectori
mai ampli, care vor devia axul electric catre stanga. De asemenea,
depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina cresterea
duratei QRS.creste amplitudinea undelor R in DI, V5, V6 si a
undelor S in DIII, V1,V2- Indice White-Bock peste 18 mm- Indice
Lyon-Sokolow peste 35 mmdurata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec.
n V5, V6;deviatie la stanga a axei electrice, peste 0 grade, catre
-30; cord orizontalizat;modificari secundare de faza terminal:
opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus complexului QRS.
HVS apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa
de stenoza aortic, hipertensiunea arteriala sau de volum:
insuficiena mitral, insuficienta aortica etc..
-
B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS1. Blocurile majore de
ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.2. Hipertrofiile de
ventricul drept sau stangHipertrofia de ventricul drept HVD
criterii ECGCresterea masei ventriculului drept va genera vectori
mai ampli, care vor devia axa electrica catre dreapta. De asemenea,
depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina cresterea
duratei QRS.creste amplitudinea undelor R in DIII, V1, V2 si a
undelor S ample in DI, V5,V6 (inversiunea modelelor epicardice)-
Indice White-Bock peste - 14 mmdurata crescuta a QRS; VAT peste
0,03 sec. n V1, V2;deviatie la dreapta a axului electric, peste +
90 grade, catre + 120; Cord verticalizat;modificari secundare de
faza terminal: opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus
complexului QRS.HAD apare ca urmare a unei suprasolicitari de
presiune produsa de stenoza pulmonar, stenoza mitral,
hipertensiunea pulmonar sau de volum: insuficienta pulmonara,
defect septal interventricular etc..
-
REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SI UNDA T
-
REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SI UNDA TSEGMENTUL ST
Semnificaie: nceputul repolarizrii ventriculare, faza lenta,
pasiva;Durata - variabil, nu o depaseste pe cea a complexului;ncepe
la sfritul QRS unde se afl punctul de jonciune J i se termina odat
cu nceputul undei T Funcie de situarea punctului de jonciune exist
3 variante fiziologice:punctul de jonciune J" pe linia
izoelectric;punct de jonciune supradenivelat pn la 0,3 mV n V2,
V3;punct de jonciune subdenivelat pn la 0,05 mV n restul
derivaiilor. Supra sau subdenivelarea segmentului ST se apreciaza
functie de segmentul TP care reprezinta diastola generala si este
considerat linia izolelectrica a traseului.Punct J pe linia
izoelectrica Punct J subdenivelat Punct J supradenivelat
-
SUPRADENIVELAREA SAU SUBDENIVELAREA SEGMENTULUI ST PESTE
VALORILE CONSIDERATE FIZIOLOGICE INDICA SEMNE DE LEZIUNE MIOCARDICA
DATORATE BOLII CORONARIENE !!!Supradenivelare patologica a ST in
derivatiile DII, DIII, si aVF si subdenivelare in DI si aVL
(leziune inferioara acuta)
-
Semnificatia: repolarizarea final ventricular faza de
repolarizare activ, rapidMorfologia: asimetric, cu panta ascendent
mai lent i cea descendent mai abrupt. Sensul: pozitiva in
majoritatea derivatiilor.Negativa in aVR si posibil si in V1, unde
poate fi si bifazica. La copii este negativ in derivaiile
precordiale drepte datorit vectorului ventricular drept care este
mai mare. Axul electric: urmrete de regul AQRS, fa de care face un
unghi mai mic de 60 gradeDurata: in jur de 0,15 sec.Amplitudinea:
1/6 1/8 din amplitudinea QRS: < 5 mm n derivaiile planului
frontal, < 15 mm n precordiale.Parametrii cei mai importanti
pentru unda T sunt morfologia si sensul. Modificarea acestor
parametri poate fi fiziologica si patologicaModificari fiziologice
ale undei T:La sportivi: T-ample, ST supradenivelat pn la 3 mm n
V3, V4; La vagotonici: T-ample, vegetative, bradicardie.Unda T
-
T negativ in V1, V2 si V3 la un copil de 2 ani.
-
2. Modificari patologice ale undei TT ischemic: T simetric,
negativ sau pozitiv, amplu sau plat ischemie coronariana acuta
T in opozitie de faza cu QRS, adica QRS predominant pozitiv si
ST subdenivelat, T negativ, asimetric tulburarile secundare de
repolarizare din hipertrofiile ventriculare si blocurile de
ramura.T n opozitie de faza cu QRS intr-un bloc de ramur dreapta si
hipertrofie de ventricul
drepthttp://lifeinthefastlane.com/ecg-library/clinical-cases/
-
2. Modificari patologice ale undei T - continuareHiperpotasemie:
T amplu, usor asimetric, ascuit, cu baza largita
Hipopotasemie: aplatizri ale undei T, dar acestea sunt
asimetrice, sau T bifazic
Efectul digitalizrii cronice - ST decalat, concav, T
aplatizatHipercalcemie: T rotunjit, lrgitHipocalcemie: T simetric,
nalt, ascuit
-
Tahicardie sinusala extrema. T foarte inalta, ascutita, cu baza
largita, simetricaPotasiul plasmatic: 7,2 mmoli/l
La acest caz, anomaliile undei T se datoresc
hiperpotasemiei.Acelasi caz.Potasiul plasmatic: 3,8 mmoli/l
(NORMAL)
-
TRIADA: NECROZALEZIUNE = INFARCT ACUT DE MIOCARDISCHEMIENECROZA
zona de culoare neagra din centru EXPRESIE PE EGG UNDA QLEZIUNE
zona de culoare violacee din jurul necrozeiEXPRESIE PE ECG ST
supradenivelat aspect: marea unda monofazica sau unda PardeISCHEMIE
zona alb-galbuie din jurul leziunii.EXPRESIE PE ECG T negativ,
simetric sau inclus in unda Parde.
-
ECG pe 15 canale. Interpretare: Bradicardie sinusala.
Supradenivelare marcata de segment ST in DII, DIII, aVF si V4R.
Semne in oglinda ST subdenivelat in derivatiile laterale: DI, aVL,
V5Diagnostic: Infarct acut de miocard localizat inferior si in
dreapta, in faza supraacuta (cateva ore)
-
Liza cheagului (tromboliza) cu TPA = activatorul plasmatic al
plasminogenului
-
Derivatiile cu aceeasi culoare din tabelul din dreapta culeg
informatii despre aceleasi zone din miocard. Ne ajuta sa intelegem
localizarea Infarctului Acut de miocard.
-
Unda U
este o und care apare rar pe traseele ECG; corespunde cu
fenomenul de postdepolarizare" n fibrele Purkinje, sau cu
repolarizarea muchilor papilari;aspect: mic, rotunjit, mai bine
exprimat n derivaiile precordiale drepte;sensul: acelai cu unda T
din aceeai derivaie;amplitudinea: < 1/4 din amplitudinea undei T
din aceeai derivaie;mai evident n ritmurile bradicardice sau la
scderea [K+] plasmatic.
-
INTERVALUL QTReprezint intervalul cuprins ntre nceputul undei Q
si finalul undei T. Semnific depolarizarea i repolarizarea
ventricular = ventriculogramaDurata este dependent de frecvena
cardiac.La 70 b/min, durata QT este de 0.40 s (400ms)Durata normala
= 0,38 (380 ms) 0,44 sec (440 ms).Se masoara in DII sau in V2, V3,
V4, V5Se fac 3 masuratori consecutive si se face media.Scaderea sau
cresterea QT reprezinta risc crescut pentru aritmii ventriculare
severe : fibrilatie ventriculara, torsada varfurilor.Sindromul QT
lung = alungirea intervalului > 480 msSindromul QT scurt =
scurtarea intervalului
-
Cauze ale anomaliilor QT:Genetice: lungimea QT este asociata cu
variatii ingena NOS1APApare mai frecvent la barbati iar
statisticile arata ca peste 80% dintre baietii afectati vor avea un
eveniment cardiac major inainte de varsta de 20 de ani.Medicamente:
- haloperidol simethadona- antiaritmice ca:amiodaronasausotalol -
antihistaminice ca astemizol, Patologie:- Hipotirodismul prelungit-
hipercalcemia - scurtat
prelungesc