-
7/29/2019 curs 2_2009
1/34
Principiile generale alePrincipiile generale alediagnosticdiagnosticrii autovehiculelorrii autovehiculelor
-
7/29/2019 curs 2_2009
2/34
1.1.Definitii
Diagnosticarea tehnic a autovehiculelor reprezint totalitatea operatiilor tehnice si tehnologicenecesare pentru determinarea strii tehnice si a capacittii de functionare a unui sistem sau a intregului
automobil, precum si evaluarea acestora in raport cu conditiile de exploatare, fr demontarea pieselor sau a
ansamblului respectiv.
In acelasi timp diagnosticarea permite evaluarea resursei remanente si a capabilittii functionale aautomobilelor, in limitele solicitrilor date de regimul de exploatare si a prognozrii duratei sigure de
functionare (fr cderi).
In cadrul operatiilor de mentenant apare necesitatea cunoasterii strii de degradare, nivelul reglajelor
si interactiunea elementelor sistemului dat. cu o precizie ct mai mare, desi multi din parametrii care definesccapacitatea de functionare a unui ansamblu nu pot fi evaluati prin determinri directe (ex consumul specific
de combustibil, precizia ajustajelor, etc.)
Evalurile strii tehnice realizate prin metodele si mijloacele de diagnosticare tehnica, pe de alt parte,
sunt necesare pentru limitarea solicitrilor n exploatare n functie de timp, astfel nct s se poat lua unelemsuri tehnice de refacere a capacittii functionale, prevenind astfel avariile grave ale unittii tehnice
respective
La ntretinerea tehnic n exploatare a autovehiculelor, diagnoza tehnic are scopul de a determina
starea de degradare a unei piese sau ansamblu, n corelatie cu nivelul nominal al parametrilor de functionare,asa cum se poate vedea n figura 1.1
-
7/29/2019 curs 2_2009
3/34
Problematica diagnosticrii tehnice nu se limiteaz n activitatea de mentenant numai la
determinarea strii tehnice ci si la evaluarea rezultatelor, adic a prelucrrii logice a
constatrilor diagnozei.
Valoarea nominala a parametrilor
de functionare
Determinarea starii de
degradare
Determinarea masurilor tehnice
de intretinereEvaluare
Fig.1.1
-
7/29/2019 curs 2_2009
4/34
-
7/29/2019 curs 2_2009
5/34
Evaluarea strii tehnice pe baza diagnosticrii complexe necesit cunostinte
temeinice despre structura obiectivului diagnosticat si a interactiunii elementelorcomponente.
Se aplic procedee de gndire deductiv, care n cazul diagnosticrii complexe pot
fi configurate prin tehnica de calcul, prin sisteme de expert sistem".
Detectarea elementelor "rspunztoare" pentru o anumit stare a sistemului, d
posibilitatea stabilirii unor tehnologii de diagnosticare specifice.
Exemplu:
combinarea informatiilor multiple, pas cu pas, ntr-o ierarhie logic ce defineste
starea elementului n cauz (ex. simptome de functionare sau nefunctionare a sistemului
si msurtorile de diagnosticare).
-
7/29/2019 curs 2_2009
6/34
In fig.1.2 se prezint o schematizare a aplicatiei deductive a principiului"arborelui de defectiuni" n scopul determinrii elementelor care produc o stare
definit (sau lipsa unei nsusiri de utilizare a sistemului).
In exemplul prezentat
in figura
aparitia semnalului de diagnosticare A, B ... I la o
anumit valoare actioneaz asupra elementului (a) care este rspunztor de starea
observat a sistemului.
-
7/29/2019 curs 2_2009
7/34
-
7/29/2019 curs 2_2009
8/34
O caracteristic important a diagnosticrii tehnice este determinarea prin msurtori si
evaluarea strii tehnice cu demontri putine sau mai ales fr demontare. Aceast nsusire este
important deoarece demontrile repetate provoac o nou stare de rodaj fat de starea
anterioar datorit configuratiei microgeometrice diferite a pieselor conjugate, ceea ce in finalduce ia o intensificare
a uzurii.
Determinarea strii tehnice fr demontare a componentelor poate fi programat n
perioada de exploatare pe baza unor ntreruperi planificate ale functionrii n cadrul programuluigeneral de mentenant
Volumul de munc n cazul diagnosticrii fr demontare este n mod firesc mai redus ca n
cazul demontrilor.
Diagnosticarea tehnicii prin procesul su de msurtori are "rdcini" in tehnica msurrii,
iar prin secventele de prelucrare a valorilor msurate si n informatic.
Ca urmare a utilizrii polivalente a diagnosticrii n fabricatia, exploatarea si ntretinerea
sistemelor tehnice, diagnosticarea tehnic s-a dezvoltat ca o disciplin partial a stiintelor tehnice
avnd un pronuntat caracter autonom
Domeniul principal de utilizare a diagnosticrii n procesul de mentenant a autovehiculelorl reprezint inspectiile tehnice planificate si operative, controlul calittii ntretinerii, reviziile
impuse de legislatii pentru siguranta circulatiei si protectia mediului
in general, n domeniul tehnic diagnosticarea are o vast arie de aplicabilitate pentru c are
avantajul evit
rii determin
rilor subiective a st
rii tehnice si asigur
precizia determin
rilor cu unefort minim
-
7/29/2019 curs 2_2009
9/34
1.2. Domeniile de utilizare n cadrul ntretinerilor tehnice
In cadrul ntretinerilor tehnice, diagnosticarea are mai multe domenii de actiune
care se intersecteaz partial n ceea ce priveste utilizarea mijloacelor tehnice de
investigare, iar diferitele domenii de utilizare duc la strategii diferite.
Una dintre cele mai frecvent intlnite este diagnosticarea functional.
Diagnosticarea functional utilizeaz n general mrimi msurabile complexe
indirecte, fcnd posibil determinarea capacittii sistemului de exercitare a unei
functiuni, precum si efortul necesar ndeplinirii functiunilor respective.
In functie de modul de efectuare, diagnosticarea functional poate fi realizat:
intern (computer de bord)
extern cu aparate specializate pe sistemele autovehiculelor.
-
7/29/2019 curs 2_2009
10/34
Diagnosticarea defectoscopic are menirea s determine:
cauza defectiunii,
localizarea elementelor defecte sau a dereglajului:parametrul de stare modificat
Functia de evaluare a diagnosticrii defectoscopice are n vederestabilirea msurilor de repunere n functiune a sistemului.
Starea de defectare trebuie determinat fr demontare, numai pe baza
comparrii parametrilor de diagnosticare msurati, cu valorile limit a
parametrilor respectivi.
Diagnosticarea duratei remanente de functionare este un alt domeniude aplicatie al diagnosticrii tehnice.
Diagnosticarea defectoscopic si diagnosticarea resursei (duratei)remanente de functionare formeaz mpreun diagnosticarea de degradare
-
7/29/2019 curs 2_2009
11/34
1.3. Tipuri
de
diagnosticare
-
7/29/2019 curs 2_2009
12/34
1.4. Clasele diagnosticrii tehniceDin punct de vedere al scopului si domeniilor de aplicatie a diagnosticrii
tehnice in cadrul mentenantei automobilelor, se deosebesc cinci clase de
diagnosticare.Diagnosticarea empiric
-se face o evaluare a strii tehnice pe baza datelor
nominale obtinnd o decizie de forma bine-ru Se poate utiliza n cazul unei
diagnosticri globale.
Diagnosticarea tehnic simpl se aplic la stabilirea strii tehnice a sistemelor
automobilului cu ajutorul aparatelor de msur de regul cu indicatii analogice sau
digitale speciale sau legate de tip (sistemul de alimentare, sistemul de frnare sau
directie, etc). Diagnosticarea tehnic
simpl
se utilizeaz
n cadrul diagnosticrilorglobale (defectoscopice) sau planificate care se practic la societtile de
transporturi.
Diagnosticarea tehnic cu un sistem de aparate de verificat si evaluarea
statistic a strii de degradare -Starea tehnic a sistemelor automobilului sedetermin cu un complet polivalent de aparate asistale de calculator cu afisaj digital.Diagnosticarea tehnic cu un complex verificat de aparate si prelucrarea
automat a informatiilor- o determinare cuprinztoare a strii tehnice a sistemelorse realizeaz prin intermediul aparatelor de msur coroborate ntre ele, constituindun complex.
-
7/29/2019 curs 2_2009
13/34
Evaluarea rezultatelor se realizeaz in comparatie cu limitele de deteriorare
fundamentate statistic sau tehnico-stiintific sau pe baza prognozelor resurselor
remanente de functionare stabilite anterior.
Datele de msurare. n cadrul acestei forme de diagnosticare, se prelucreaz
automat iar pe imprimant se obtin msurile de repunere n functiune {reglajele
necesare. nlocuiri, etc).
Diagnosticarea automat. - Se caracterizeaz prin determinarea si evaluarea
tuturor parametrilor de diagnosticare ntr-o succesiune continu automat.
OBS:
Clasele de diagnosticare amintite mai sus sunt destinate n primul rnd
diagnosticrilor exterioare. Pentru diagnosticri interne sunt realizabile
diagnosticri tehnice simple, diagnosticarea asistat de calculator si evaluarea
statistic a strii de deteriorare pn la indicarea unor msuri de ntretinere
Nivelul actual este reprezentat de clasele 3-4
si in cazuri simple 1 si 2, clasa
a 5-a se aplic la sisteme complexe (motor instalatie de frnare etc
-
7/29/2019 curs 2_2009
14/34
-
7/29/2019 curs 2_2009
15/34
1.5. Tehnologia si structura procesului de diagnosticare
Un proces de diagnosticare din sfera mentenantei automobilelor poate fi:
procesul de msurare pentru diagnoz
procesul de evaluare a rezultatelor.
Valorificarea rezultatelor diagnozei pentru ntretinere si prognozare se
realizeaz printr-un proces partial de prelucrare a datelor obtinute laverificarea mai multor unitti (automobile, motoare de tip asemntor) ntr-
un interval de timp sau asupra unui singur exemplar care a fost supus unuisir de verificri ntr-un interval de timp dai.
-
7/29/2019 curs 2_2009
16/34
In figura 1.5 se prezint schematic structura procesului de diagnosticare din acest punct de vederesi ntreptrunderea dintre procesul de diagnosticare si procesul de ntretinere. Sgetile indic fluxul
functional.
-
7/29/2019 curs 2_2009
17/34
-
7/29/2019 curs 2_2009
18/34
-
7/29/2019 curs 2_2009
19/34
-
7/29/2019 curs 2_2009
20/34
1.6. Succesiunea operatiilor de diagnosticare
In scopul mririi eficacittii diagnosticrii (ex.: cstigul de
informatie n raport cu efortul depus), importante sunt combinatiile
si desfsurarea diferitelor feluri de diagnoze precum sisuccesiunea n timp n procesul de exploatare a automobilelor
In figurile 1.9 si 1.10 se prezint succesiunile posibile ale
operatiilor de diagnosticare.
O verificare principal este o diagnosticare complex care se
realizeaz la intervale mari.
Verificarea intermediar, eventual, este o diagnosticare total
sau partial pentru precizarea rezultatelor verificrii principale.
-
7/29/2019 curs 2_2009
21/34
-
7/29/2019 curs 2_2009
22/34
-
7/29/2019 curs 2_2009
23/34
1.7. Rolul diagnosticrii n procesul de exploatare a automobilelor
In cadrul mentenantei automobilelor, diagnosticarea are un rol
de regulator a
procesului de ntretinere tehnic.
Pentru a asigura eficacitatea diagnosticrii n ansamblul procesului de exploatare
este necesar s fie ndeplinite urmtoarele conditii:
combinarea operatiilor de diagnosticare cu operatiile curente de ntretinere tehnic
(splri, gresari, curtri etc), legtur necesar avnd in vedere c unele operatii de
diagnosticare presupun o pregtire prealabil a automobilului (splri, curtri), urmrindu-se
astfel reducerea timpului de imobilizare a automobilelor;
combinarea diagnosticrii cu operatiile de ntretineri si reglaje, instalatiile dediagnosticare trebuie s coopereze nemijlocit sau mijlocit cu instalatiile de ntretinere aceasta
deoarece pe de-o parte, sunt necesare mici ntretineri ntre dou diagnosticri partiale si pe de
alt parte, utilizatorului i sunt de mai mic important datele privind starea tehnic a
autovehiculului dac nu sunt urmate de operatii de ntretinere care deriv din evaluareadiagnosticrii.
diagnosticarea tehnica s se efectueze n timpii de stationare admisi ai automobilelor, ia
timpul efectiv consumat pentru diagnoz s fie mai redus dect timpul necesar nlocuirilo
partiale ale elementelor defecte
-
7/29/2019 curs 2_2009
24/34
Avantajele efecturii operatiilor de mentenant n exploatarea automobilelor in
general, pe baza diagnosticrii asigur o sene de avantaje cum ar fi:
functionarea sigur n exploatare cu luarea n considerare a conditiilor variabile de
exploatare;
micsorarea timpilor de stationare conditionati de ntretinerea tehnic;
reducerea timpului efectiv de lucru la operatiile de ntretinere prin diagnosticare
defectoscopic;
exploatarea sigur a automobilelor la parametrii economici optimi si n
concordant cu normele de poluare;
economii de materiale de ntretinere prin larga utilizare a rezervelor de uzur
existente si o ntretinere dependent de defectiune.
Aceste avantaje sunt posibile printr-o organizare optim a procesului de
diagnosticare, reducerea erorilor de diagnoz si evaluarea corect a rezultatelor
diagnosticrii, corelate cu comportarea automobilelor n conditiile specifice.
Totodat n acest sens se impune asigurarea unei cooperri favorabile ntre
diagnosticare si ntretinere
-
7/29/2019 curs 2_2009
25/34
1.8. Parametri de diagnosticare
In sistemul de diagnosticare elementul esential l constituie parametrii de
diagnosticare deoarece ei influenteaz ntreaga structur a sistemului.Functionarea automobilelor este conditionat de interactiunea ntre piesele
constituite n structuri n serie sau n paralel, precum si de interactiunea cu mediul
exterior.Parametrii care tin de procesele fundamentale si care determin functionabilitatea
automobilului: puterea motorului, consumul de combustibil, spatiul de frnare, deceleratia,
gradul de patinare al ambreiajului. temperatura lichidului de rcire. Acesti parametri dau
informatii globale asupra strii tehnice generale a automobilului sau a unora din ansamblele sale.
Parametrii de diagnosticare care deriv din fenomenele care nsotesc proceselefundamentale: vibratii, zgomote, modificri chimice etc. Aceast categorie d informatii mai
nguste, dar restrnge aria de investigatie, localiznd defectiunea.
Diagnosticarea pe elemente o succede pe cea general atunci cnd la diagnosticarea
general a rezultat necorespunztor si urmreste s determine exact starea tehnic a ansamolelor(motor, transmisie, frne etc ) preciznd si necesitatea de ntretinere sau reparare.
A treia grup a parametrilor de diagnosticare sunt parametrii geometrici
care contin
mrimi ca: jocul axial si jocul radial, coaxialitatea, cursa liber, paralelism, unghiuri.
Parametrii geometrici dau informatii limitate dar concrete asupra strii tehnice a organelor
aflate in interactiune.
-
7/29/2019 curs 2_2009
26/34
Alegerea parametrilor de diagnosticare se face n functie de caracteristicile lor care
exprim legturile lor cu parametrii de stare.Particularittile parametrilor de diagnosticare sunt:
1
univocitatea;
2-
sensibilitatea;
3 -
informativitatea;
4-
repetabilitatea (stabilitatea),
5 -
economicitatea.
-
7/29/2019 curs 2_2009
27/34
1.11. Prognozarea duratei remanente de functionare a automobilelor pe baza
diagnosticrii
In ultima etap a lucrrilor de diagnosticare se efectueaz analiza rezultatelor
diagnosticrii automobilului.
Prognoza permite prevenirea defectelor, evidentierea uzurilor normale, analizarea
procesului de mbtrnire a pieselor, indic parcursul pn la prima reparatie si intrereparatii, prentmpin demontrile inutile. De asemenea, prognoza micsoreaz n mod
sensibil manopera lucrrilor de reparatii.
Prognozarea se bazeaz pe rezultatele diagnosticrii si se reduce la determinarea
capabilittii tehnice remanente sau a capabilittii garantate pentru o functionare frdefectare a mecanismelor, instalatiilor si agregatelor automobilului pn la urmtoarea
diagnosticare sau reparatie.
Precizia si siguranta prognozrii strii tehnice a componentelor automobilelor depinde,nainte de toate, de msura n care se cunoaste legitatea general a schimbrii parametrului
de control in corelatie direct cu conditiile concrete de exploatare.
-
7/29/2019 curs 2_2009
28/34
Forma functiei care determin capabilitatea remanent, n dependent de timpul de functionare,
este urmtoarea:
btDD += 0unde
D0
-
valoarea iniial a parametrului controlat
b-
coeficient de proportionalitate
t-
timpul de funcionare al componentei respective
-
indicele gradului ecuaiei
= 1
0lim
od
dremDDDDtt
unde
Dlim
valoarea limita a parametrului
Dd
- valoarea gsit parametrului in timpul diagnosticrii
Td
timpul de funcionare de la nceputul exploatrii pn la diagnosticare
-
7/29/2019 curs 2_2009
29/34
Daca
nu este cunoscut parcursul (timpul td
) de functionare de la nceputul exploatrii
pn n momentul diagnosticrii, resursa remanent se determin pe baza parcursului
intre dou diagnosticri.
'
'remrem tRt =
Coeficientul R se obtine din expresia 11
1
01
0
+
=
DD
DDR
d
d
= 1
0
0lim
DD
DDtt
darem
unde ta timpul de functionare intre 2 diagnosticri
-
7/29/2019 curs 2_2009
30/34
1.12. Precizia si nivelul de ncredere al diagnosticrii tehnice
1.12.1. Criteriul preciziei n msurarea parametrilor de diagnosticare
In practica diagnosticrii se utilizeaz o gam larg de metode si mijloace de
diagnosticare a automobilelor.
Aceste metode si mijloace sunt utilizate fie pentru diagnosticarea general (in
ansamblu) sau a unor componente ale automobilului in statii specializate, fie odiagnosticare dinamic continu la bordul automobilului.
Precizia optim la msurarea parametrilor se stabileste n functie de calculul resursei
remanente de functionare, de modificarea elementului structural sau a! ansamblului, fat
de momentul diagnosticrii anterioare.
Precizia pe baza criteriilor tehnico-economice n concordant cu normele ISO se
stabileste n felul urmtor:
limitele erorilor absolute de msurare sunt
iar clasa de precizie
unde Ai
- abaterea limit a parametrului de structur (i) la care se fac msurtorile
Di
- valoarea limit a parametrului respectiv de diagnosticare.
%1002
=
i
a
D ( )
iaA35,0....2,0=
-
7/29/2019 curs 2_2009
31/34
Concluzie
-
Aprecierea autenticittii operatiilor de diagnosticare a
automobilelor
Scopul diagnosticrii sistemelor mecanice, electrice, electronice etc este de a
evalua starea tehnic a unui agregat sau element structural - i - ce apartine sistemuluiconform valorii -
j -
a parametrului de diagnosticare.
De autenticitatea si precizia msurrii parametrilor de diagnosticare depinde in
mod obiectiv exactitatea in evaluarea situatiei fiecrui element structurai al sistemului,
la un moment dat, de la care se recepteaz semnalul de diagnosticare.
Pentru analiza legturilor ntre elementele de structur subansambleie
automobilului si parametrii de diagnosticare, se propune schema structural din figura
de mai
jos
-
7/29/2019 curs 2_2009
32/34
-
7/29/2019 curs 2_2009
33/34
Stadiul autenticittii informatiei diagnosticului privind starea tehnic a automobilului
trebuie sistematizat din dou puncte de vedere: sub aspect global i local
Problemele globale directe se refer la stabilirea autenticittii A, (sau a probabilittilorerorilor de gradul I i II) n evaluarea strii tehnice a unui sistem (agregat) pe baza
autenticittii - A, - a msurrii parametrilor de diagnosticare aferenti.
Problemele globale inverse se refer la stabilirea autenticittii necesare - A - la
msurarea parametrilor de diagnosticare pentru a se realiza un nivel cerut de autenticitate -
A, - n evaluarea strii tehnice a unui sistem (agregat)
Problema local directse refer la determinarea autenticittii -A, - la evaluarea strii
tehnice a unui element structural - i - pe baza autenticittii cunoscute de msurare aparametrului de diagnosticare -
j -
iarproblema local invers impune determinarea
autenticittii necesare -
A - a parametrului de diagnosticare pentru o autenticitate necesar -
Aj - a strii tehnice a elementului structural -
i -.
In vederea diagnosticrii automobilelor autenticitatea evalurii strii tehnice a unuiagregat (problem global direct) situatie frecvent ntlnit se poale utiliza relatia:
==
N
jji
AA1
N- numrul parametrilor de diagnosticare dup care se evalueaz starea tehnic a sistemului
-
7/29/2019 curs 2_2009
34/34
Curs 3Curs 3
DiagnosticareaDiagnosticarea
sistemelorsistemelor
autovehiculuiautovehicului
VaVa
urmaurma
....
