Structuri si Caroserii Portante
Curs 1 Cap 1 Cadru si caroseri
1.1 Cadrul si sasiul autov: A. Rolul: cadrul este suportul turor
organelor a autov. denumirea de sasiu folosit uneori se refer la
ntreg ansamblul (cadru, organe mecanice,suspensia,trenurile de
rulare si direcia)
Cadrul clasic se compune principal din 2 lonjeroane longitudnale
reunite pritr-un nr de traverse sudate electric sau nituit
Primcipalele caliti ce trebuie sa aiba un cadru sunt urm:-
rigiditate ct mai mare;- greutate ct mai mic n condii de rigiditate
aceptate;- posibilitatea mon-tri si fixri diferite elem ale
caroserie;- pre de cost sczut. Ori care ar fi metoda de realizare
cadrele trebuie s cuprinde diverse traves de prindere si de
rezisten care permit asamblarea pe cadru prin suruburi sau prin
sudare. Cadrul trebuie s cuprinde diverse suporturi pt montarea
motorului. Rigiditatea unui cadru este calitatea lui esenial pt
meninerea caroserie n stare mai bun. Cadrul nu trebuie s sufere de
deformaii n timpul exploatri si n plus echilibbarea motorului
impune ca pct sale de sprijin sa fie imobile si mai ales s nu fie
supus n zonele cadrului care permit vibrai. Cadrul clasic cu
lonjeroane si traverse este util n general n cadrul autocam.
autoutilitare autoturisme mari sau de teren si autoturisme de curse
care au o caroserie mare
n cazul autoturismelor se adopt frecvent soluia mai simple fr a
se pierde nimic din rigiditate si rezisten. Aceste soluii pot fi de
urm tipuri:-sasiul de tip grind;-caroserie monochoc;-caroserie
autoportant (cu sasiu integrat);-infrastructur tip platform
B. Construcia cadrelor: Cadrele clasice: n acest caz forma
lonjeroanelor si a cadrului este condiionat de lonjeroane
(lonjeroane ngrosate n mijloc) debracarea roii de fa (ngustarea
micsorare n roii) si dezbaterea puniilor (deplasare pt vertical n
special ale puni spate).Lonjeroane pot fi profilul n I (la autocam)
sau grinz din tabl de oel ambutisate n forma de U pt vehicule mai
usoare
Frgvena pt autoturisme lonjeroanele din tabla profilate se
nlocuiesc cu tuburi re profilate traversele sunt fabricate prin
aceasi teh. aceste cadre se numesc cadre tubulare.Avantajul lor
este c ofer o rigiditate si o rezisten mult superioar fa de cele
clasice la aceiasi mas de material dar au dezavantajul c nu permit
fixare niste organe pe sasiu prin asamblari filetat. Pt aceast se
foloseste sudura oxi-acelitenic sau elec mai ales pt fixarea
caroserie pe sasiu. Pt a permite fixarea prin asambalri filetate
unele cader tubulare pot fi prevzute cu decupaj cadre n X anumite
cadre prezint ntrituri n forma de X pt mrirea rigiditi
Lonjeroanele cadrului pot fi de seciuni tubulare sau
dreptunghiulare n partea anterioar se utilizeaz traverse masive
care servesc drept suport pt elem suspensie punte fa si a
motorului
Curbarea n plan vertical a motorului se poate face att n dreptul
punii spate (pt a permite montarea puni dar si pt comprimarea
arcurilor suspensie) ct si puni fa cobornd astfel centrul de mas
acestuia suporturile transversale sunt sudate de lonjeron pt a
servi la prinderea caroserie
Cadrul dreptunghiular:la acest tip de cadru lipseste poriunea de
ntrire dar se util traverse pt obinerea rigiditii necesar.
Lonjeroanele sunt tuburi de seciune dreptunghiulare aceste form
constructiv este uzual ntalnite la autocam.Prin montarea pe acestea
a grupului motor propulsor sist de frnare si sist de direcie precum
si a cabinei se obine asa numit sasiur motor portante
Cadrele dreptunghiulare ntrit: aceste tip de cadru se util mai
ales la unele autoturisme de tip coupe sau break si au curburi n
plan vertical pt fixarea elem direcie si coborrea centrului de
greutate
C. Construci speciale: care se apropie prin form de cadrele
clasicese situeaz si sasiul de tip grind care se asociaz frecvena
cu suspensia cu roi independente si lipsa puni rigide dar care
necesit soluia construcia cu caroserie independent.
Pt realizarea unui autov usoar o dat cu introducerea traciuni
puntea fa s dezvoltat ideia unui caroseri monochoc aceast soluie
const dintr-un ansamblul sasiu caroseri care formeaz tot omogen
avnd o rigiditate mult sporit si deforma-bilitate redus la greutate
min. Aceast solui are dezavantajul de a complica mult demontarea
elem caroserie n cazul unui accident. Caroserile autoportante au o
podea foarte robust pe care se monteaz caroseria propriu zis
deosebit de rigid fabricate din tabl ntrite n diverse metode
Organele mecanice se ataseaz acestui caroseri Solutia Dyna
Panhard util ca infrastructur o platform pe care se monteaz
ulterior prin sudur caroseria si punile. Unele firme pornesc de la
un cadru simplu pe traversele si lonjeroanele cruia se construiesc
caroseria soluia numinduse sasiu integrat n caroserie. Toate elem
metalice care formeaz caroseria repr si suport pt elem direcie sist
de frnare si de suspensie. Aceste elem ale caroserie sunt sudate n
unul singur => astfel o singur compo-net din piesa metalice
sudate.Lonjeroanele si unele traverse sunt de seciune
dreptunghiulare distribuia sarcinipe suprafee mari a structuri
soluia este util la autoturisme sport si este format dintr-un
structur spaial de cadre tubulare pe aceste structuri const-ructive
pe tevi se monteaz puni directoare si moto-are motorul si
transmisia. Absena cadrului clasic nu este specific numai
autoturismele asamblate prin se util o construcie din foi de tabl
asamblate prin sudare sudur constructiva caracteristica prn absena
lonjeroane si traverse dintr-o singur bucat. Ansamblul este
construit dintro strc de zbrele format din tuburi dreptunghiulare
fabricate din tabl subire de care se sudeaz plcile care formeaz
podeaua montani caroseri consolele si braele de sprijin ale
organelor mecanice.Toate asamblari sa face n sudura electric n pct
cu excepia consolelor si a braelor de prindere care sunt sudate
elec cu arc
Diferitele tubulare sunt ncastrate si apoi sudateCurs 2
1.2. Caroseria autoturismelor
Datorit vitezelor mari de deplasare a autoturismelor o ponder
inportant din puterea dezvoltat din motor este util nvingerea rez
aero-dinamice
De aceea se impune ca forma caroserie sa fie asa fel conceput n
ct acesta rez sa fie min
La autoturismele care se deplaseaz cu vit peste 150km/h este
necesar ca forma caroseriei sa fie una speciale
n timpul deplasri autoturismul poate fi supus aciuni laterale
(vnturi din lateral) care influeneaz pe acest pt aceast este
necesar ca profilul caroserie sa aib o suprafa lateral mai mare pt
ca centrul de pres al suprafeei laterale sa se deplaseze napoi fr a
mri nlimea autovehiculului
Acest lucru poate fi realizat 2 ampinaje amplasate la partea din
spate a caroserie n afar de acestea nbuntirea stabiliti se paote
face n mrire limi si nlimi autovehicule
Pe lang aceste cerine caroseria autovehiculelor trebuie s
asigure
- un spaiu interior suficient si confortabile
- nbuntire vizibiliti pt mrirea sigurane circulai prin parbriz
curbat
- accesibilitate la organe de comand si control ale
autovehiculelor
- armonia linilor si aspectul plcut
- usurina montri si demontri pri componente
Dup modul de construcie caroserile autovehiculelor pot fi
nchise, deschis, decapotabil si special sau neportant, semiportante
si portante
La ora actual este general util soluia tip autoportant varianta
neportant este util al autoturisme de teren
Variantele constructive pt autovehicule sunt de tip:
- cuzbrele (se util la autoturismele sport dotat rigiti mari si
greuti mici)
- cheson
- combinate (fig 1.1)
Scheletul caroseriei se acoper n unele situai cu foli de
material plastic asigurnd prin acestea o greutate redus si o coef
areo-dinamic acceptabil
Caroseria tip cheson este n general util pt construcia de
autoturisme
mbinarea elem compuse se face prin sudare
Pt asigurarea mbinri suficent prin tabla pe care sunt unele
componete se practic nervuri prin ambutisare
Componete nervurate snt n special podeaua(planseul caroserie) si
cele care formeaz nvelisul ext al compantimentul motor
Pt o rigiditate sporit n unele cazuri partea din fa se execut
din cuzbrele iar parte din spate este de tip cheson => astfel o
caroserie combinate (fig1.1)
La autoturisme mici si mijloci se folosesc caroseride tip cadru
grinda care este un fel de cheson care nlocuieste cadrul
Pe cheson sunt fixate prin sudur elem componet ale
caroserie=> un bloc cu rigiditate mare n toate direci
Corpul caroserie este format din structuri inferioare structuri
superioare si elem avobile (fig1.2)
1-planseul spate asamblat;2-planseul central asamblat;3-traversa
planseului;4-traves inf fa
5,6,7-lonjeronul fa complet;8-ranfosarea planseului fa;9,18-elem
de rigidizare a planseului;10-elem de nchidere a pari unf a
caroseriei;11-traversa planseului spate;12-traversa spate
stg;13-lonjeron spate stg asamblate;14-elem de sprijin pt arcul
suspensie;15-traversa planseu spate asamblate
16-traversa spate asambalte;17-tunelul planseului
Elem componet al subprafeei strc caroserie
1-traversa superior;2-perete lateral;3-tabla port far
4-aripa interioar;5-dublura stalp fa;6-stalpul fa
asamblat;7-pargul lateral a caroseri;8-stalpul central
asamblat;9-panoul aripi spate;10-pasajul inferiorul roi;11-fusta
spate;12-dublura ramei caroserie
13-traversa spate a pavilionului;14-pavilion
15-traversa fa a pavilionului;16-grinda elem de nclzire
ahabitatului;17-tablur
Partea superioar a caroseriei si realizeaz prin sudarea elem
componente
Elem avonibile sunt:
capota fa
haionul
usile
aripile fa
Caroseria autoportant a unor autoturism clasei mijlocie are
platforma ntrite construcia acestui caroseri este repr n fig
1.3
La unele autoturisme pt a realiza izolaia fonic ntre piesele
caroserie se introduc elem elastice din cauciuc si materiale
plastice aranjarea interior a caroserie depinde de dimensiunile ce
trebuie respectate n vederea confortul si sigurana pasagerului
Construcia caroseriei autoturismelor depinde n mare msur si de
amplasarea organelor transmisie si ale porbagajui
Cabina pt pasageri este n todeauna amplasat n mijloc pt protecia
acestora
n general problemele construciei sunt det de msuri ce trebuie
luate pt protecia ct mai bune a pasagerilor
Celula de securitate se obine prin urm msuri
- rigidizarea construcia fr reducerea vizibiliti
- util unor materiale moi de grosime mare pt cptusirea tavanului
si a perei lateral
- montarea unor mneri pt usi si macarale fr proeminent
- util unei coloane de direcie si a unei volan usor deformaie n
direcia axial
- montare parbrizului n asa fel n ct unui deformaie a caroseri
acestea sa sare n afar
1.3 Caroseriile autobuzelor
La autobuzele moderne caroseria sunt autoportante si ca urmare
cadrul face parte integral din structura caroseri
Caroseria pt autobuzelor trebuie sa aib o rigiditate mare la
solicitare de ncovoiere si torsiune
Acest lucru se realizeaz util construci cuzbrele din tuburi sau
din profile laminate
Carcasa caroserie este mbrcat la ext cu panouri din tabla
0,75-1mm
Iar partea inter si plafonul se acoper cu fibre melaminta sau
alte materiale
Izolarea fonic a interiorul se face cu panou din psl covoare
bituminoase si spum poliuretanic
Podeaua caroseria autobuzelor este acoperit cu un covor din
materiale plastic sau lemn ignifugat
Dup forma si destinaie caroserile pot fi
pt autobuze urbane care au mai multe usi
pt autobuze inter urbane cu o usa pe partea inferior si 1 sau 2
pe patrea opusa
autobuze de turism cu confort special
autobuze etajate
autobuze articulate de mare capacitate
Sarcinile de pe podea se tranzmit portanilor prin traverse
trebuie asigurat o rigiditate corespunztoare n zonele de amplasare
a usilor si ferestrelor
Caroserii autoportant protejeaz mai bine pasageri n caz de
accident
n fig 1.4 este prezent construcia unei caroseri cuzbrele iar n
fig 1.5 caroseri tip cheson
Caroserile tip cheson se pot realiza n 2 variante:
cu perei inf si ext din table de oel
n caz de deterioarare peretele ext poate fi nlocuit cu usornd c
este nituit sau sudate n pct de scheletul caroseri
curs 3
Caroserile autocamioanelor
Se compune din cabina conductor auto si platforma transport
mrfurilor
Cabinele sunt de tip nchis cu geamuri lateral mobile si au 2 sau
3 locuri iar uneor 6-8 locuri
La autocamioane pt transport pe disteane lungi cabina este
prevzut si cu un pat pt conductorul de auto de schimb
Cabina poate fi amplasat n spatele puni fa sau pe puntea fa
(cabin avansat)
Cabinele obisnuite se execut dintr-un schelet mecanic tabl
ambutisat din postament si mbrcmintea ext toate acest elem find
amplasate sudate (fig 1.6)
La autocamioane cu motorul asezat n faa cabinei pericolul de
accidentare a personalului este mai mic si de aceia construcia
cabinei poate fi realizat mai puin rigid
Cabina avansat trebuie sa aib o rigiditate mare pt a spori
sigurana personalului n acest caz pericolul de accidentare este mai
mare
Cabina autocamioanelor trebuie s fie bine izolat termic si fonic
si s aib o bun etansare
O atenie deosebit trebuie avut la suspensia cabinei deoarece
frecvena oscilaie ce modific cu ncrctur cu autovehiculelor gol
aceste frecvene pot deveni periculoase pt personal
Meninerea n limite strnse a frecvenei oscilaiei suspensiei n fc
de ncrctur se asigur alegnd suspensia autocamioanelor astfel nct
variaiastatic pe puntea spate sa fie ct mai mici
n afar de aceste cabinei se monteaz pe cadrul prin intermediul
tampoanei de cauciuc sau unei suspensi compuse din arcuri si
amortizoare
Organizarea int a cabinei se face conform standardelor
internaionale conform autocamioanelor partea caroseriei ncrcturi
utilizate poate avea forme diferite: n general pt transportul de
bunuri se folosoesc autotrenuri care au construcia semiremorci sau
remorcii asemntoare a autocamioanelor
CAP 2 Elemenete de proiectare si calc caroserilor
Proiectarea caroseriilor este o problem foarte complex si
presiune mbinrilor n mod corespunztor a unui nr mare de factor
La pr trebuie rezolvate o grmad de probleme privind:
argonomie
arhitectur
rezistent
teh si organizarea fabricaiei
siguranta caroserie
Pr poate fi raliza pe 2 baze
sist secvenial
sist complex
Prin util elem metodei finit si a calc numeric la ora actual se
util sist complex
Caroseria automobilului este supus la ncovoiere datorit stri
statice si dinamice dac greutatea util si sarcine si la torsiune ca
urmare deplasri pe pante transversale sa peste delimari
asimetrice
Aceste solicitri au un caracter dinamic n special la demarare
frnare si deplasare cu viteza relativ mari pe drumuri cu
denivelri
n afar de acestea caroseri sunt supuse la vibrai continue care
pot deveni periculoase daca se atinge regimurile de rezonan
La deplasarea peste denivelri simetrice solicitri dinamice pot
fi mari
Coef dinamic de ncrcare a caroserie
2...2,5 autoturisme si autobuze
3 autocamioane
3,5...4 automobile speciale
Aceste sarcini solicit caroseria la ncovoiere
n cazul denivelri nesimetrice coef dinamic
1,3 autoturisme si autobuze
1,5 autocamioane
1,8 automobile speciale
De aceste solicitri trebuie sa se ine seama la calc dimensionare
si verificarea caroseri
Verficarea rez caroserie (acele autoportante) este considerat
rigiditate la torsiune
n acest scop pt compararea caroserilor se util unghiul de
rsucire la 1m lungime => prin suspendare complet a unui roi
unghiul relativ de torsiune admis pt autoturisme si autobuze
3...10/1m lungime
Calculul caroserie autoportante este foarte complex si la baz o
serie de ipoteze simplificatoare specifice metodei elem finit
Acest calc difer n fc de destinaia si forma caroserie
Teste virtuale 3D de verificare a rezistenei caroseriei
Modelul 3D a unui autovhicul este discretizat (nprit) n elem
finite non ideale si apoi util pt simularea testelor di impact
forntale su mediale de tipul celor existene e autostrzi
Modelul a fost dezvoltat att ct sa scoat n eviden caracteristice
de siguran si contabilitate autovehiculelor incluznd performanele
la socuri frontale laterale la testele de formare barier ct si pt a
specifica dizainul pri laterale ale autostrzi
Pt evaluarea performanelor sunt util machete ale autovehiculelor
la scara 1:1 se fac 2 teste
cu impacrt frontal un perete rigid
cu impact oblic cu un parapet al soselei
Aplicaile pt impactele frontale si laterale implic deformau mari
cu dur impactul >= 150ms
Impactul cu partea lateral implic deformari foarte mari dar
datorit reaciunii prelungite dintre vehicul si obiectul lovit si a
nevoi de a observa dinamic evenimentelor de dupa impactul propri
simularea poate dura mai multe de 1s
Curs 4 Cap 3 Matriale pt construcia si protecia anticorozive a
caroseriei auto:Cabin (n cazul autocamioane) respectiv caroseria
(autoturisme si autobuze) repr habitatul n care este amplasat
postul de conducere cu toate sist de comand control si
semnalizare.Acestea trebuie s asigure:- condiii pt securitatea
conductori aut si pasagerilor;- confort;- rezisten la solicitarile
mecanice fizice si chi;- form estetic plcut;- un grad de finisare
superioar.Cabinele si caroserie pot fi fabr prin materiale metalice
plastice si compozite
3.1 Materiale metalice
1. table si benzi din oel negalvanizate pt presare la
rece:Alegerea materialelor pt presare la rece a pieselor caroseriei
se face fct de urm carac:
- tensiunea de rupere r;- tensiunea limita de curgere tehnic 0;-
alungirea la rupere r;- indicele erickson i;- duritatea brinel
HRBFabricarea reperelor de caroseri la cabinele auto cu deformare
la rece se recomand util oel OL34, OL37 si a oeluri de calitate
OLC10, OLC15, OLC25,OLC35. Tablele supuse ambutisri adnci sau medi
trebuie sa aib un coninut redus de C 0,12%(0,15%) iar ale care se
studeaz cu coninut de sub 0,3%.Tablele si benzile din oel cu
coninut mic de carbon laminate la rece cu grosime 0,5...3mm
destinate reperelor caroserilor se livreaz conform stas A4, A5 iele
pot fi :- recoapte;-dresaten raport cu ambutisare tablele si
benzile pt ambutisare se clasific n urm grupe:-A1-ambutisare
obisnunit;-A2-ambutisare adnc;-A3-ambutisare foarte adnc. n fc de
aspectul suprafeei iele pot avea simb 04, 03, 02 ultima calitate
nseamn suplimentar cu urme locale de oxizi sau materiale
recopt.Lonjeroanele si trversele cadrului sasiu sau cadrului
planseu se fabric din table si benzi deformabil la rece cu raz mic
de ndoire din oel de construci cu granulaie fin de ex L42
Aceste materiale prelucrate ca semifabricate prin laminare la
cald au curgere satisfctoare si o bun sudabilitate
2. Table si benzi zincate:Aceste se fabric din tabl de oel
decapat, recoapt si acoperit cu un strat de zinc depus prin
galvarizare sau prin scufundare ntr-un bazim n zinc. Se livreaz n
foi de dimensiuni standardizate sau tipizate.Pt condii climatice
foarte severe se pot folosi tabl galvanizat pe ambele suprafee
injeci , vopseaua sudabil bogat n zinc aplicate nainte de sudare
masticuri de etabsare si vopsire speciale
3. Table Sandwich:Pt a reduce zgomotele transmise caroserie sau
dezvoltat materi noi. Tablele Sandwich se obine prin colaminare a 2
table din oel separate print-un pla vscose. Util acestor table
Sandwich permite ncadrarea n normele de zgomot impuse de legislaia
internaional. Tablele Sandwich sunt compozite formate din 3
straturi:- 2 straturi din table de oel cu grosime 0,35...1mm;-1
straturi din table polimer cu grosime 0,045mm. Amortizarea vibraiei
din material este posibil prin disipare energie acestor sub forma
de caldur n polimerul solictate la forfecare.Proprietile mecanice
sunt dependente de cele din table metalice la alegerea polimerului
trebuie s ine seama nu numai de proprieti sale vscoelastice ci si
de proprietii sale termice.Dup tratamentul termice caracterului de
hidrofabricare contribuie n mod semnificativ la cresterea sa la
coroziune iar relativ sau la rigiditatele det realizarea unei
aleziune bune cu elem metalic.Sudura este asigurat prin dispersia
elem metalic n stratul de polimer.Sub aciunea unei exicai
amortizarea vibr se face de ct tablelor clasice.Pt un regim
vibrator ntreinut tab Sandwich det o diminuare a vrfului de rezonan
la frecvena considerat. Procesul de fabricare se bazeaz pe
laminarea la temp ridicatp a tablelor din oel
Linie de fabricaie cuprind:- 2 compartimente de intrare unde se
deruleaz tablei din oel;- 2 compartimente de tratamente soluie a
suprafeelor care cuprinde un post de introducere a cromate urmat de
etuva de uscare. Banda superioara este acoperit dupa racire cu rsin
si este uscat n cuptor si n acelasi timp banda inferioar este
nclzit
Dup traversarea celor 2 cuptoare benzile de oel ajung ntr-un
cuptor de laminare unde 2 perechi de rulou de laminare asigur
laminarea. Dup rcire tabla Sandwich este nfsurat pe rol.Tablele
Sandwich trebuie sa ndeplineasc simultant 3 cerine:- s contribuie
eficient la atenuare de strct deci la diminuarea zgomotului
radiat;- s fie conpatibile cu ansamblul de procese de fabricare ale
beneficiarului;- s aib un comportament de servi-ciu echi cu cele
tradiionale sau al ori crui material pe care l nlocuiesc.
Posibilitatea de ambutisare a acestor table depinde de aderen
polimerului dac aderena este slab la ambutisare apare cute n zona
de strngere sau n zona unde metalul este comprimat
La defor tablei Sandwich este necesar majorare pres de strngere
pt a compensa tendina de a formare
Dup ambustisare este important sa se controleze aderena elem si
integritatea structuri controlul se poate realiza cu ultra sunete.
Asamblare prin lipire se util pt toate tablele Sandwich a cror
proprietii acustice nu sunt degrodate prin nclziri la temp
200...210OC. Sudarea tablelor Sandwich se face prin pct pe utilaje
industrial. Structura metalic n pct de sudur nu difer prea mult de
cea de a tabl clasic
Polomerul este expolzat din zona pct de sudur sub efectul
efortului strngeri electrozului si ca urmare a vaporizri la temp n
jur 300OC. La asamblarea cap la cap care se realizeaz prin sudur cu
arc electric este recomanadabil efectuarea unor reglaje ale
tensiuni min a unor jocuri riguloase si acordarea unui ateni
materialului aport. Sudarea cu laser prezint aceleas particulariti
ca si sudura cu arc.
Pt a garanta compatibilitatea tablei Sandwich cu procesul
recoacere a vopselei puse 3 condiii:- conservarea coef de
conservare;- pstrarea aderenei n straturi;- absena interaciuni cu
alte elem n timpul acestui proces
Parametrul care condiioneaz comportarea la corziune a tablei
Sandwich este caracterul hidrofab al rinii
Aceste factori este primordial la fel ca acoperirea cu Zn la
interfaa oel polimer
La unele aplicaei cum ar fi carterul motorului, tabla Sandwich
trebuie sa funcioneze la temp nalt n prezena uleiului
S-a dovedit c proprietile de amortizare si de aderen nu sunt
alterate n timp, iar uleiul nu penetreaz prin straturile
Sandwichului
nlocuirea unei table monolitice cu una Sandwich conducer la
diminuare masei cu 20-35% datorit suprimri materilale clasice de
amortizare, nivelul de zgomot fiind acelai
Tablele Sandwich se pot utiliza pt urm componente
-la caroserie:- prin util tablelor Sandwich este redus zgomotul
provcat de impactul cu aerul; - se pot util att pt podea sai
planseu ct si pt pasajele roilor spate;- pot fi util si la fabr
panourilor laterae so a pavilionului n acest caz ameleorarea
confortului n habitaclu det o uoar crestere a masei autov si a
preului de cost
-pt piese de sub capot:- tablele Sandwich sunt util pt fabr
carterelor de motor si de cutii de viteze si a elem de
transmisie
-pt plcue de frn:- util plcuilor din table Sandwich grosime
redusp permite reducerea cu 10...30dB a zgomotului produs la
frnare
Exigenele pe care le satisfac tablele Sandwich sunt urm:- un bun
comportament la aciunea agrnilor corozive;- un serviciu ireprosabil
n condiile contactului cu ulei;- o bun rigiditate
curs 5
Aliaje de Al pt caroserie
Srabilitatea valorilor parametrilor mecanice este o cerin foarte
importan pt tablele ce sunt depozitate pe o perioad ndelungat de
timp nainte de folosirea n procesul de fabricaie, de aceea aliajele
de Al trebuie s-si pstreze aceste proprieti mecanice pe timpu
stocri. Ex Anticordal 120Prelucrabilitatea trebuie s rspund
cerinelor impuse de design dar un Al cu prelucrabilitate foarte
mare permite o mai mare libertate n conceperea panourilor
caroseriei
D p v acest Anticordal 120 este perfect adaptat pt ambitisare
adnc si ndoire
Metoda cea mai util pt asamblarea pieselor ext cu cele int n
cazul unei caroserii de automobile este agrafarea
Partea ext este ndoit peste partea int cu un unghi de 180% Pt Al
este recomandat s se util raze ext de ndoire mai mari dect 1,5 x
grosimea tablei
Dac apar probleme n ceea ce privete fisurarea material acestea
se datoreaz n general unei metode de agrafare incorecte cu raz mai
mic de racordare
Pt toate panoiurile ext cerinele impuse de industria de
automobile sunt urm
1-limit elasticitate sczut pt a se diminuare efectul de SPRING
Back
2-limit de elasticitatecreste pt piesele finite pt a obine o bun
elasticitate la impact
Aceste condiii sunt ndeplinite de aliajul de Al notat 6xxx
Defapt tablele sunt livrate dup tratament de aliaje si de
clire
Pe parcursul tratamentului termic care urmeaz imediat dup
operaia de vopsore, n aliaj se produce o precipitare ce duce
printre altele la creterea limitei de elasticitate
Dup acest tratament sunt se afl ntr-o stare stabilp si propr
sale nu mai sunt variabile n timp
Aleajele de Al util n industria de automobile au o bun rezisten
la coroziune si prin util lor se reduce masa autov
Mat plastice si compoziia pt caroserii
Mat plastice au fost introduse la fabr autov ncepnd cu ani 1960
find fin ce n ce mai mult util ulteriol iar mat compoziie au aprut
n ani 1970 fiind ulterior folosite si pt elem ext ale
caroseriei(ranforsarea portare sin spate) pt elem ae suspensiei
(arcurile de foi) pt elem ale ramei caroseriei componente ale
podelei, carcase pt cutii de viteze, puni si ambreaje, pistoane,
biele, pinioane capace cartere
Prin nlocuierea oelului cu mat neconvenionale(mase plastice si
compozite) n construcia caroseriei =>:
o reducere a rezistenei aerodinamice
o nbuntire a carac acustice
o reducere a greutii caroseriei
o majorare a singuranei active si pasive
Problemele ce trebuie rezovate pt facilitarea integrri mat
neconvenionale n strctura caroseriei sunt urm:
- realizarea unei legturi optime cu piesele din oel
- dezvoltarea unor reete de materiale si a tehnici de fabr
- optimizarea soluiilor tehnice pt pct de fixare a
balamaleor
- proiectarea optim a remei parbirzului
- mbuntirea comportamentului static n strc de ansamblu
- calculul tuturor reperelor caroseriei prin metod elem
finite
Compozitele plastice ramforsate (ntrite) (cu fibre de sticl,
metal sau chevlar) pt piesele de automobil vor avea 2 domeni de
implicare
extinderea major a aplicaiilor curente sub forma panourilor de
nvele a caroseriei
introducerea mat compozite n segmente structurale puternic
solicitate
Mat compozite sunt realizate dintr-o matrice sau reea metalic
sai nemetalic ce este ntrit prin dispresia unor particule sau
fibre
Mat ce intr n strc compozitelor sunt
masele plastice
fibre: ce pot fi : sintetice, de sticl , azbest, carbon,bor ,
ceramice , celulozice
metale: Mi Co Al etc
Reperele din mat compozite au desnitatea mult mai mici nct cele
metalice rezisten mare la traciune, coef dilatare liniar mai mici
dect ai metalelor, rezisten mare la soc si la aciunea agenilor
corozivi si abrazive capacitate mare de amortizare a vibraiilor
siguran mare n fct stabilitate chi si carac mecanice const la temp
ridicate n condiiile execuiei lor consumuri energetice sczute pe
instalaii mai ieftine n raport cu metalele
n grupul mat compozite se identific de clase
- mat anizotrope (neomogene) cu orientare preferenial ce posed o
rezisten mare n direia fibrajului
- mat izotrope (GMT) repr un sistem de mat ce mbine matricea
termoplastic cu mplititur de sticl mat orientat aleator
Configuraia sticlei mate permite curgerea fibrelor n timpul
operaiei de formare prin comprimare n paralele cu meninerea
abilitii de a pstra propr izotropice
Curs 6 Tipuri de materiale polimere si compozite
1. Materiale polimere fine: din aceast grup fac parte
termoplastele cu rezisten la ncovoiere si modul de elasticitate
relativ reduse si care au coef de dilatare termic mare. Pot ridica
probleme la acoperirea cu vopsea aplicaii repr interioare
2. Materiale relativ dure: sunt compozite cu matrice din
material polimer termplastici ntrite cu fibre de azbesr sau parial
orientate(fibre scurte sau foarte lungi) au un modul de
elasticitate foarte mare rez la ncovoiere bun o foarte mic elongaia
pn la rupere duritate bun si coef de dilatare termic apropiat de
cel oelului.Aceste materiale sunt apte pt structuri rigide si
nuclei de ntrire dar nu pt elem care au rolul de absorie a energie
3. Materiale compozite cu matrice termoplastifiabil cu fibre de
ramforsare continue si lungi(sticl grafit si kevlar): au modulul de
elasti-citate foarte mare si rez la ncovoiere comesnd astfel
elongaia redus pn la rupere.Avantajul fa de oel ca au o densitate
aplicate modele de construcie conplicate
4.Materiale super fluide: au un coninut redus de fibre de sticle
scurte (sub 10%) coef de elongaie pn la rupere este foarte mare au
o calitate bun a suprafeei aplicaii bare para soc proteci laterale
strc interne de absorie a energie si n unele cazuri tablierele ext
ale caroserie. 3.3. Materiale pt protecie anticorozive a
caroseriilor:Pt elimnuarea coroziuni caroserie materialului
metalice aceste se acoper cu straturi rezistente de natur organice
sau anorganicesi uneori cu materiale mulii strat.Strc depuse
trebuie sa fie continue lipsite de pori aderente la suportul
metalice uniforme cu grosime stabile d.p.v chi si cu o bun rez
mecanic.Un sist de vopsire este alctuit din straturi de materiale
peliculogene grunduri, chituri, vopsele si emaiul compatibile care
formeaz prin uscare si lustruire o pelicul de protecie rez si
elastic.Tratarea suprafeelor cuprinde operai mecanice, chi, si
electro-chi,(prelucrarea mecanic degresare si decaparea pt
ndeprtarea inpuritilor) precum si acoperii chi (fosfatarea si
pasivizarea).Pt curatarea a suprafeelor se foloseste sablarea cu
alice.Acoperirea cu straturi si compusi anorganice prin fosfatare
(realizat controlate pe cale chi sau electro-chi) constituie o
metoda a meninere a metalelor fa de diferite medi corozive.Datorit
avantajelor pe care le prezint Zn procedel de fosfatare cu Zn este
metoda rspndit cel mai mult la ora actual.Datorit porilor care
apare n procesul de fosfatare acest proces este urmat de
pasivizare. Pasivizarea : se realizeaz prin formare asupra
metalului a unui strat de compusi metal-oxigen. Grundurile: sunt
dispersi de pigmrni si materiale de umplutur n uleiuri sau lacuri
ele formeaz straturi de baz care realizeaz aderena dintre suport si
celelate straturi ale sist de vopsire.Are si rolul de a acoperi
neregularitile de ordine 0,1...0,5mm. Dup uscare dau pelicule dure
aspect materiale sau semi materiale. Chiturile: se obin din
dispersi de lacuri un procent mare de pigmeni si materilale de
umpluturi. Chiturile sunt materiale de egalizare si netezire a
suprafeei de vopsit care se aplic peste grundul anticoroziv. Dup
uscare dau straturi dure cu aspect mat si elasticitate redus. Pot
fi de cuit sunt paste aplicate manuaal n straturi multiple cu un
spaclu de oel sau celuloid. Ele pot fi cu uscare n aer si uscare
rapid
De stropit sunt fluide de consitena grundului si se aplic prin
stopire cu pistolul ntro singur trecere
Emailurile lacuri si vopselele: Emailurile de vopsea sunt lacuri
care conin pigmeni organici si anorganici cu sau fr materiale de
umplutur
Au o mare acoperire dau pelicule dure foarte lucioase divers
colorate si netede.n prezent se util numai emailuri
sintetice.Lacurile sunt incolore sau slab colorate de rsinile util
sau de coloroni.Dup uscare dau pelicule lucioase cu excepia
lacurilor bituminoase. Se util ca ultim strat peste vopseaua
intermediar cnd se cere un luciu intens sau ca substane protectoare
pt suprafee metalice sau metalizate. Vopselele find suspensi de
pigmeni uneor si materiale de umplutur n diferite substane
periculogene dau dup uscare pelicule cu aspect de semimat la semi
lucios.Vopselele pot fi finite sau intermediale.Dup substana
pelicogen vopselele finite sunt:-vopselele pe baz de
uleiuri;-vopselele emulsoinateVopsele intermediale asigur o
stratului anterior reducnd nr de straturi email.Doi nou direci de
dezvoltare n domeniul vopselelor sunt:- eliminarea organelor
anorganice prin util vopselei pudre si vopsele diluate n ap;-
reducerea organelor anorganicePudrele sunt amestecuri de rsine
solide si pigmeni util sub forma topit dup concasare si
finedivizare aplicarea pe produse se face electrostatic
Uscarea se face la o temp suficient de mare prin provocare prin
fuziune formarea unui film continu
Compoziia materialelor pt antifonarea caroseriei este alctuite
din 2 mari categori de produse n amestec:- produsul de baz care
posed prop visco-elastice care pot fi produse din hrtie, fibre,
produse bitumoas petroliere, etc;- materiale de umplutur care
permit adaptarea produselor de baz la necesiti ex de materiale:
grafit sub forma lamenar sau granulat mic, ardezie, cretPt
etansarea golurilor dintre diverse panouri asamblate se util
masticuri.
Masticurile au urm propr:-sunt permanent eleastice;
-inerte d.p.v.chi;-nu conin componete volativ;-ele au fc de
antifonare
Cap.4. Procede moderne de asamblare a caro-serilor si
cabinelor:Iniial caroserile se fabric ntregime din lemn care apoi
se acopereau cu tabl.Caroseriile actuale se execut din tabl
ambutisat si sudate electric prin pct.Caroseria repr o strc din
tabl armat prin ncorporarea unui schelet matalice a crui rigiditate
depinde de rigiditate infrastructuri.De cele mai multe ori
caroserile chiar dac este instinct de sasiu contriubuie la mrirea
rigiditi acestuia.n unele cazuri pt micsorarea masei tabla de oel
se nlocuieste cu tabla din Al da fabr este mai complicat.Se util si
mat plastice pe baza de rasini sintetice care sunt impregnate pe
fibre obinnd astfel un fel de plci numite fiberglass,
texiglass.Aceste materiale nu se preteaz la fabr n serie datorit
tehnic necesare.Caroserile astfel fabr sunt foarte usoare
inoxidabile si insonare dar au rez mai mic la soc necesitnd o strc
care s preia toate tensiunile de torsiune si ncovoiere.Modulul de
elasticitate a masei plastice precum si difivulti la asamblate cu
piesele metalice fac ca acestea s nu fie util la fabr autov
autoportante ale autov.Pt a obine o rez egal de obicei masa de
material plasitce trebuie sa fie de 3 ori mai mare de a tablei de
oel ce a ce reduce greutatea dac nu se renun la criteriu rez
strc.Asamblarea elem caroserilor se realzeaz prin sudur prin pct
prin proeminen sudur n mediul protector sudarea prin laser blouri
sudate nituire nituire prin suriburi si mbinri combinate.La sudura
prin pct n fc fr timpul producie si de nivelul de dotare teh
manipularea clestei de sudur se poate face manual sau cu ajutorul
roboilor.Pt piesele de capotaj precum si cele cu capete multi pct
cu capete multiple.Sudura prin pct este proprie asamblelor elem de
capotaj si caroseri.Avantajele sunt lipsa mat de aport si caden
ridicat (30...90 pct/min).n ce a ce priveste sudura n mediu de gaz
procesul cel mai util n cazul caroserii este prevzut MAG
Productivitatea procedeului MAG este 3...4 ori mai mare de ct n
cazul suduri cu electrozi clasici perei de cost cu 35...65% mai
redus si o calitate suprafeei de sudur a cordonului de sudur
Sudarea n mediul protector se aplic la mbinarile lonjeroanelor,
traverselor, si altor elem de caroserie
ncepnd cu anul 1969 pe linile de montaj a caroseriei au fost
introdusi roboi industrial de sudur ca au permis realizarea rapid a
celulelor si sist flexibile de fabr
Extinderea liniei de fabricaie este det de necesitatea reduceri
costului de fabr creste productivitate liniei de montaj asigurarea
integrare rapide a noi teh si pstrarea stabiliti procesului teh de
fabr
Curs 7
Sudarea cu laser
Laserul este un sist prin care se amplific lumini prin simularea
emisilor radiate electro mag inversie populaie generatoarele laser
util la prelucrri teh realizeaz puteri specifice au sist optice de
dirijare si concentrare a radiailor pe suprafaa prelucrate si
folosesc medi active sub forma solide sau gazoase
Instalaia cu prelucrare cu laser pot fi prevzute cu comand
numeric plasri pieselor prelucrate (montare pas cu pas) si cu alte
echipamenete cum sunt cele care permit realiza unor atmosfer
controlabile n incinta de lucru si de urmrire cu monitor TV a zonei
fascicolului
Principale particule de prelucrare care se pot executa cu aceste
lasere sunt gaurirea de mare finee pe adncim 3...4 mm sudura prin
pct cu adncime de 0,3mm tierea materialelor metalice 0,5...1,0mm si
tratamente termice aplicate pieselor de dimensiuni mari
Teh de perelucrare cu laser ofere soluii avantajoase la
executarea pieselor de precizie ridicat cu rez mecanice ridicat n
condiile micsorri de lucru si diminare defromaielor si tensiuni
termice care apar n tumpul prelucrare
Un alt domeniu de aplicare a laserului este sudarea prin
topire
Prin acest procedeu se pot asambla piesele din materiale cu pct
de fuziune (oel Al, oel Cu, oel Br)cu vitez de sudare foarte mari
si penetrare profund opinnduse mbinri cu rez mecanic superioare
celor executate prin metode clasice
Deoarece durata executri sudri este mici zona de influena min
este foarte mic
Prin folosirea calc numerice se poate efectua un control automat
al turor parametrilor de lucru la intervale de timp 20ms n
registrare acestor abateri si verificarea vit de deplasare a piesei
si sculei
Sudarea cu laser se pot fece cap la cap sau cu piese
suprapuse
n general se aplic la piesele cu grosim 0,05...1,5mm
Sudare cu facicole laser se aplic din realizare 2 sau 3 buci a
arborilor de cuti de viteze (ford) si la ambinare nedemontabile a
elem caroseriei
Sudarea materiale plastice se fec n mod curent cu fascicole
laser
Avantaje:
- cordonul realizat prin acest procedeu se poate executa aproape
de baza flansei oferind acestuia o bun rez la covoiere si rez
- cordonul realizat prin acest procedeu are o densitate redus n
zona marginale
Greutatea caroseri de autov asamblate prin suduri prin lasere
poate fi diminuate prin micsorarea grosimi tablei cu pn la 30%
Deoarece suduri cu laser nu existe contact mecanic ntre scula si
piesa nu apare uzura ntre elem ce a ce reduce considerent
cheltuiere
Procedeul de sudare cu laser permite integrarea a lini automate
de asamblare
Curs 8
Teh de asamblare cu adeziv sintentici
Adezivi sintentici sunt subsatane de natur organice si anorganic
care pot mbina corpurile prin fenomenul adeziune fr a schimba strc
materiale mbinate
Ca adeziv sunt considerate: uleiurile, dispersile, adezive,
chituri adeziv, adezive de topire etc
Adeziv sintentici asigur realizri unui mbinri cu etansare si rez
mecanic ridicat folosind n acest scop teh simple
Cnd suprafeele sunt protejate(cadmiate, zincate,cromate) sau
aceste sunt fabr din nemetale se execut tratarea lor cu solui
activatoare
Dup evacuaresoluie se aplic adezivul
La mbinrile filetate adezivul se aplic numai pe filetul
surubului
n cazul prezoanelor adezivul se aplic pe filetul int pt a se
preveni mpingerea acestuia de aerul evacuat din gaur
n cazul unui jocuri mici adezivul se aplic pe suprafea unei
piese suprafee unei jocuri mai mari se aplic pe ambele piese
Acest adeziv pot fi folosite pt fixare, blocare si etansare
Rsinele anerobe de fixare se folosesc pt nbinare pieselor
cilindrice supuse sarcin radiale si aciale cum ar fi bucse,
lagre,boli
mbinrile realizate cu acest tip de rsine sunt mbinri la care
ficarea se face prin lipire sau prin lipire si fretare la cald sau
rece
Rsinele aero-blocare sunt util asamblri filetate =>mbinri rez
la socuri si vibrai
Reglajele pot efectuate printr-o usoar nclzire mbinri
Rsinile de aerobe si se folosesc pt mbinarea filetelor ale
conductelor instalailor pneu si hid
Etansare cu aceste aditiv asigur o etansare perfect pn la
explozia conductei
Pt asigurare etasri ntre elem caroserie se folosesc masticul
Acestea se aplic sub forma unei cordon cu diam 3...4mm sa se
pulverizeaz n straturi 2...4 mm cu pistoale speciale
Dupa aplicare aceste masticuri sunt uscate la temp 50...70OC
Lipirea elem din oel, font sau Al ale celor din cauciuc si mase
plastice se face pe baza cianoacrilai
Cap 5 Teh moderne de fabr a cabinei sia a caroserie
n prezent se consider c este necesar sa se conteze mai puin pe
echipamentul specializate pe elem caroseriilor si mai mult pe
automatizare flexibile integrare pe CAD-CAM,CAO
Prin roboi industrial au fost folosite pe linile de montaj pt
sudarea si vopsirea caroseri de automobile ncepnd cu anul 1969
cauzele existentea SFF (sist felexibil de fabr) si la asamblare
sudare si lipire sunt generale legate de socurile suferite de
industrie mondial de autov (cresterea preului combinate , metalice
si nemetalice cresterea concurenei pe plan internaional) si de
necesitate de reducere de costul de fabr si majorarea productiviti
n raport cu concurena asigurarea productiviti n raport cu concurena
asigurarea integrri rapide si economice a schimbului teh metodei si
procedeie n condiile unei diversiti largi de modele de caroseri si
de autov cerut de benficiar si meninerea stabiliti proceselor si
sist teh n producia de autov
Activitatea de sist de comand a unui robo industrial const n
coord uneia sau mai multor miscri n conformitate cu prog cerut de
procesul teh
Secvena manipulri si aciunilor sunt specificate n program
specificate pe controler
Se realizeaz prelucrarea datelor venit de la senzor ca urmare
ntr-o oarecare msurare procesul predefinit miscri si aciunea
modificate sau alte necunoscute
Proceduri de programare sunt proceduri de planificare pt
generarea prog de util
Un prog de util repr o succesiune de comenzi care au ca scop
executarea unei sarcin de fabr
Procedeul de prog pot fo clasificate n 3 categori
- procedurile de programare direct numit on line
- procedurile de programare indirect numit off line
- procedurile hibride o combinaie ntre cele 2-a
Procedurile de programare direct: sunt caracterizate prin faptul
c folosesc sist roboi pe a realiza generarea programului.
Integrarea operaional a sist pe baz de date este posibil numai pe
un domeniu limitat
Procedurile de programare indirect:sunt carac. prin faptul ca
generarea programului este ralizat separat de roboi pe un sist de
calc independent. n acest caz este necesar un model compuiterizat
al sist robotului si al spaiului ncojurtor
Programarea hibride: este o combinaie a procedurilor de
programare direct si indirect
Fazele principale de studiu pt sinteza sist fabr si a lini teh
aferente sunt:
- studiul pieselor asamblate
- studiul geometrie asamblri
- studiul pct coord de sudur
- det ritmului lini teh principale
- studiul de flexibilitate
- alegerea roboi industriale pe baza unui sist de criteri
- studiul general de meiu
- definirea linie flexibile automatizate de asamblare
Pt asambalare caroserie si a cabinelor se folosesc roboi
industrial pt sudura n pct n linie sau arc n mediul protector
Roboi industrial util trebuie sa aiba un mecanism generator de
taraictorie cu 3 grade de libertate iar mecanismul de orintare 2
sau 3 grade de libertate astfel ca clestele sau capul de sudare sa
poate fi poziionate n ct mai multe variante sau pozii fa de
sudat
Aceste roboi sunt acionai pintr-un sist electric sau hid comand
automat find asigurat n sudure n pct printr-un program pct cu pct
ia cu sudare cu arc este multi pct sau traictorie continu
Linile robotizate pe sudura are n pct si cu arc electric al
reperelor si subansamblelor care intr n componen caroserilor si
cabinei auto sunt instalai complexe care necesit investii mari
Datorit flexibiliti mari a roboi industrial se realizeaz cu un
coef de recuperare 70...95% la schimbarea caroseriilor ce a ce
constituie motivul pt util celulei flexibile de sudare
robotizat
Posturile de sudare multi pct repr investii foarte mari si de
aceia ele pot fi nlocuite dect dup recuperarea cheltuirilor n plus
ele nlocuite dect dup recuperarea cheltuierilor n plus ele sunt mai
compacte de ct echipamentul robotizate pt robotizare este necesar
un spaiu suplimentar si proiectare corespuztoare a halelor de
producie
Curs 9
Fabr cabinelor auto
Elem componetete ale cabinei se execut prin deformare plastic la
rece cu procedeie clasice sau neconvenionale pe pres sau instalai
speciale
De regul semifabricatul sunt laminate cu grosime e la 1...2
mm
Piesele aambutisate sunt sudate prin pct cu laser sau mediu de
gaze protector realiznd subansamble care la rndul lor se constiuie
din componete ale caroserie cabinei un ex n fig 5,3
n general se evit mbinrile la 90O dac totusi aceste apare vori
fi mascate cu colare sau scuturi nainte de mbinare reperele
componente si subansamblele sunt fixare n dispozitive speciale care
le asigur o bun poziionare si mpiedic deformare controlul final si
cel pe faza se execut pe machete
Elem care formeaz carcasele la cote dimensionale se mbin cu
sudur n pct
Sudarea este urmat de etansarea mbinrilor
Pt a reduce zgomotele transmise de la calea de rulare pe podeaua
cabinei se aplic peste stratul de antifon plci fono-izolante
Dup operai de etansare si antifonare la mbinrile profilului
parbrizelor si n zonele care prezint denivelri se aplic chit poli
esteric care dup uscare se slefuieste cu hrtie abaraziv
Carcasele splate cu ape si uscate cu aeer cald sunt introduse n
cabina de vopsire unde se aplic emailurile uscarea se face n
cuptor
mbinarile prin sudur n mediul gazos protector se execut dup ce
carcasele sunt scoase din dispozitivul de asamblare
Dup efectuarea sudurilor mbinrile si suprafee ext sunt rtusate
cu masini de slefuit
Aceast operaie este urmat de montarea aripilor , uilor,
balamalelor, msti radiator etc
Insonorizarea se face prin aplicarea unui paste antifonic cu
grosime de 1 mm
Cap 6 Comportamentul n exploatare a caroseriei
6.1 Tipuri de deterioare a sasiului Deteriorarea sasiului apare
de obicei n urma unui coliziuni dar se poate ntmpla ca n urma
coloziuni sasiul s nu se deformeze
De obicei direcia impactului ofer indici cu privire asupra
tipului de deformare a sasiului care trebuie cutat
Sa observat aproximativ 50% dintre coliziuni au ca efect
deteriorarea pri fronatale a autov 40% deteriorarea pri posterioar
si 10% pri central
Deoarece partea central este cel mai puin probabil s fie
deteriorat n coliziun este normal ca acesta s fie prima cercetat si
dac este nedeteriorat va prezenta referin pt msurri ulterioar
asupra seciuni central a sasiului pot apare 4 tipuri de deformai
dar nu toate deterioaz lonjeroanele
- deformaia romboidal: aceast repr o abatere de la coaxilitate
care apare atunci cnd fora impactului a det ca una dintre
lonjeroane sa se deplaseze axial fa de cellalt provocnd o deplasae
a caroseriei fa de sasiu. Rezultat a impactului asupra unei colt a
autov deformarea romboidal se observ n spaiul inegal dintre bara
din spate si panoul din spate a autov. n partea de desubt partea
romboidal se manifest prin deformarea buloanelor de fixare a
caroseriei pe o singur parte a autov lovit. Deasemenea imediat dup
accident un alt indiciu asupra acestui tip de deformare este faptul
ca stratul de praf si noroi depus pe sasiu va fi fisurat n dreptul
mbinri dintre traverse si lonjeroane n locul unde are loc
deformare. Acest tip de deformare apare la cadrele dreptunghiulare
care au formele si construcia lor det acest tip de deformare
- rsucire: acesta apare de obicei la autov care n urma
accidentelor se nbordat observnduse ridicare n plan vertical a unui
lonjeron fa de celalt. Un vehicul are sasiul rsucit nu mai st
perfect orizontal pe sosea. Acelas efect l poate avea si un arc
moale sau rupt
- ndoirea lonjeroanelor n sus sau jos: deformaia poate avea loc
la unul sau la ambele lonjeroane vizual ndoirea n plan vertical a
lonjeroane vizual ndoirea n plan vertical a lonjeron se manifest
prin deformaia a plafonului caroseriei si prin ne nchidere a
usilor. De asemenea lonjeronul se cuteaz la partea superioar dac
este lovit de sus n jos sau invers. n mod obisnuit n urma
coliziunilor lonjeroanele se deplaseaz mai de grab n jos de ct n
sus
- ndoirea lateral a lonjeroanelor:apare atunci cnd o parte sau
ambele a lonjeronului sunt ndoite spre interior sau ext a autov n
fc de direcie de impact semnele acestui ndoire sunt cutele care
apare pt int sau n ext lateral a lonjeronului. Dac toate stifturile
sunt aliniate de alungul axei de simetrie a autov atunci seciunea
central nu prezint ndoire lateral
Dac n urma testelor sa dovedit c sec central nu este deformat se
trece la cercetarea extremiti sasiului
Dac partea frontal a autov este evident deteriorat se trece la
verificarea pri din spate de obicei n urma defor lonjeroanelor se
cuteaz n faa curburi din spate si de asupra pni din fa
Principalele defor care pot apare pe partea fa se localizeaz de
obicei n zona bordului (de a lungul liniei parbrizului) zone n care
se pot remarca si eventuale cute ale lonjeroanelor
Deasemenea va apare si o deformare locasului pt suspensie care
va avea form eliptic n locul unei circulare
6.2 utilaje pt lucrrile ndreptare a caroseri si cabine
metalice
ndreptarea (redresare) cabinelor se caroseriei se realizeaz prin
unei fore si const n efectuarea de ntindere presare si lovirea prii
deformare pn la obinerea dimensiuni si forme constructive
iniiale
Pt ndreptarea cabinei si caroseri au fost realizate standuri
complexe care sunt de 2 tipuri
platform
cadrul spaial
Standul platform(fig 6.5) este constituite din cadru fix o
instalaie hid pt acionarea cilidric hidro-static axiale set de
dispozitive de asezare-fixare (ancorare) a caroserie autov si
altele
Cadrul standului serveste pt a fix autov reparat pt instalarea
suporturilor de aplicare a forelor de teh de deformare a sist de
ntindere cu cablu sau lan si altor dispozitive
Pe stand se poate redresa fie toate autov fie fr puntea spate
sau suspensi fa ori numai caroseria
PAGE 17