Infecţia cu virusul gripal (Influenza)
Dec 23, 2015
Infecţia cu virusul gripal(Influenza)
Clasificare
(1). Treanor JJ. Orthomyxoviridae: Influenza virus In: Mandell. GL, Bennette JE., Dolin R, editors, Principles and Practice of Infectious Diseases. London: Churchill Livingstone, 6th Edition:2006
(2). Fukuda K, Levandowski RA, Bridges C, Cox N. Inativated Influenza Vaccines. In Plotkin SA OW, editor. VACCINES, Philadelphia: Saunders, 2004: 339-388
Orthomyxoviridae
Tip A Tip B Tip C
Familia:
Genuri:
Tipuri:
Subtipuri(doar tipul A):
Rezervor:Om, porc,
cal, păsări,mamifere marine
Om Om, porc
Virus ARN
Influenza C virusInfluenza virus
H3N2Type A
H1N1
Structura virusului gripal
(1). Fukuda K, Levandowski RA, Bridges C, Cox N. Inativated Influenza Vaccines. In Plotkin SA OW, editor. VACCINES, Philadelphia: Saunders, 2004: 339-388
80 - 120 nm
Antigene interne
Nucleocapsida: Nucleoproteina (Ag specific de tip) Matrix protein (ex: M1, M2)Genom: 8 fragmente ARN
Hemaglutinina (HA) H1-H16
Neuraminidaza (NA) N1-N9
Anvelopa: dublu strat lipidic
Anticorpi
protectori
Antigene de suprafaţă
Virusuri gripale
Om
H1, H2 şi H3
N1 şi N2
Transmitere aeriană
Animale
H1 - H16
N1 - N9
Transmitere mai ales fecal-orală
Virusul gripal A vs BDe ce nu avem pandemii cu
virusul gripal B? Virusul gripal A - cel mai
răspândit la om, păsări şi animale
Are mare variabilitate genetică
Are numeroase subtipuri: 16 HA, 9 NA
Virulenţă mare
Responsabil de marile epidemii / pandemii
Afectează toate grupele de vârstă
Virusul gripal B - afectează predominant omul
Variabilitate genetică redusă
Nu există subtipuri
Forme clinice mai puţin severe
Produce rareori epidemii
Afectează predominant copiii
Variabilitatea genetică“Inteligenţa virusurilor gripale”
Antigene de suprafaţă modificateAntigene de suprafaţă modificate
Potenţială ameninţare
Drift antigenic (modificări minore )
Gripa sezonieră
Shift antigenic (modificări majore)
Emergenţa tulpinii
pandemice
Gripa pandemică
De unde vin “noi” HA şi NA?
Mutaţii sau schimb de material genetic între virusuri infectând
aceeaşi celulă
Pandemia
panpan - - „„tottot““, , demos demos - - "p"poporopor"" Definiţie:
Pandemia este o epidemie care afectează un procent mare din populaţie, din toate zonele lumii
Caracteristici: Sunt produse numai de virusul gripal A Sunt declanşate de un “antigenic shift” Debutează de obicei ca o zoonoză, extinzându-se apoi
la om Majoritatea populaţiei este naivă (nepregătită)
imunologic Se extinde rapid pe tot globul Afectează 25-50% din populaţia mondială Afectează adulţii sănătoşi Determină o mortalitate înaltă
6
16 subtipuri HA
9 subtipuri NA
Rezervor de v. gripal A
Circulaţia virusului gripal A în ultimul secol
1918 1957 1968 1977
Gripa Spaniolă Gripa Asiatică
GripaHong Kong
H1N1 H2N2 H3N2
H1N1
?
Drift Ag
Shift Ag
H5N1-risc de pandemie
FAZELE PANDEMIEI DE GRIPĂ
www.who.int
RISCUL de pandemie H5N1
Transmitere interumană ?
Posibilă... dar neconfirmată...
Noul virus gripal A 2009 H1N1 (origine porcină)
GJD Smith et al. Nature 459, 1122-1125 (2009)
S-OIV este rezultatul reasortării: 6 segmente virus triplu reasortat porcin (virus clasic
porcin, uman (H3N2), aviar) 2 segmente (M1, NA) A/H1N1 eurasiatic
Structura genomică S-OIV a circulat la porci cu ani înainte de transferul virusului la om
Locul apariţiei virusului reasortat porcin – cel mai probabil Asia
Transmitere
Aerosoli 100,000 - 1,000,000
virioni/picătură
18-72 h incubaţie
Complicaţiile gripei
Respiratorii
Crup (copii mici) Pneumonie gripală Infecţii bacteriene
secundare
Streptococcus pneumoniae
Staphlyococcus aureus
Hemophilus influenzae
Extrarespiratorii
Miozită (rară, > la copii, > tipul B)
Complicaţii cardiace Encefalopatie Afectare hepatică şi SNC
Sindrom Reye Sistem nervos periferic
Sindrom Guillain-Barré
Severitate
Vârstele extreme
Imunodeprimaţi
Boli cardiace şi respiratorii
Mortalitatea asociată gripei sezoniere în funcţie de vârstă, 1990-2001 (Thompson, JAMA 2003)
0 .6 0 .4 0 .57 .5
9 8 .3
0
2 0
4 0
6 0
8 0
1 0 0
1 2 0
< 1 Y rs 1 - 4 Y rs 5 - 4 9 Y rs 5 0 - 6 4 Y rs 6 5 + Y rs
Age G roup
R&
C D
eath
s P
er 1
00,0
00 P
erso
n Y
ears
•90% din decesele prin gripa apar la persoanele peste 65 ani
•Cauzele majore de decesPneumonia bacteriană
Insuficienţă cardiacă
PREVENŢIEPREVENŢIE generalăgenerală - anchete seroepidemiologice- anchete seroepidemiologice - izolarea de virus- izolarea de virus - protecţia grupurilor cu risc- protecţia grupurilor cu risc - supraveghere epidem. tip “santinelă” – model OMS- supraveghere epidem. tip “santinelă” – model OMS - educaţie pentru cooperare populaţională- educaţie pentru cooperare populaţională - relaţii cu structurile socio-economice- relaţii cu structurile socio-economice specialăspecială - Ig standard- Ig standard
- amantadină - A- amantadină - A- rimantadină - A- rimantadină - A
- antivirale- antivirale - ribavirină - A+B- ribavirină - A+B- zanamivir - A+B- zanamivir - A+B- acyclovir - A+B- acyclovir - A+B
specifică specifică vaccinare: România = 8 doze/1000 loc. vaccinare: România = 8 doze/1000 loc. (1999/2000: SUA = 255; Franţa = 133; Polonia = 32; (1999/2000: SUA = 255; Franţa = 133; Polonia = 32;
Slovenia = Slovenia = 36 doze/1000 loc.)36 doze/1000 loc.)
Vaccinarea reprezintă principala măsură în
prevenirea gripei şi reducerea impactului
epidemiilor (1)
(1). http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs211/en/print.html accessed on 05th April, 2006
Circulatia virusului A 2009 H1N1
Vaccinul antigripal - emisfera nordică
Vaccinare
Gripă
2014-2015 vaccin trivalent
A/California/7/2009 (H1N1)pdm09-like virusA/Texas/50/2012 (H3N2)-like virusB/Massachusetts/2/2012-like virus
CDC si OMS recomanda utilizarea unui vaccin tetravalent la care s-a adaugat :B/Brisbane/60/2008 – virus like (la fel ca si in 2013-2014)
Pe cine vaccinăm antigripal ?
Grupe prioritare în vaccinarea antigripală: Persoane instituţionalizate
Vârstnici, persoane cu vârste >6 luni cu afecţiuni cronice pulmonare sau cardiovasculare, afecţiuni metabolice, renale sau imunodeficienţe
Toate persoanele cu vârstă peste o anumită limită stabilită de autorităţile naţionale, indiferent de factorii de risc
Alte grupe: contacţi ai persoanelor cu risc crescut, gravide, personalul medical, copii cu vârste între 6-23 luni
Poziţia OMS
Grupele populaţionale cu risc pentru forme severe de
gripă Vaccinare antigripală e principala măsură în prevenirea gripei şi
complicaţiilor severe ale acesteia. (1) The Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP)
recomandă vaccinarea anuală pentru următoarele grupe(1) si extinderea perioadei de vaccinare la tot sezonul gripal :
Persoane cu risc crescut de apariţie a complicaţiilor şi formelor severe de gripă: Copii si adolescenti cu vârste cuprinse între 6 luni si 18 ani Gravide Vârstnici >65 ani Persoane cu boli cronice: BPOC, astm, insuficienţă
respiratorie cronică, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni renale
Persoane cu boli metabolice: diabet zaharat Persoane cu hemoglobinopatii, imunodeficienţe ( inclusiv
infecţia HIV), copii aflaţi sub tratament cronic cu aspirină Persoane susceptibile de a transmite infecţia celor la risc:
Contacţi familiali (inclusiv copii) Personalul medical
(1). CDC. Prevention and control of influenza. Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR July 29, 2006;54: RR8.
Vaccin antigripal
Efecte adverse ale vaccinului: Frecvente (1-10%)
Locale : durere. edem., eritem Generale : stare de rău, cefalee, febră, mialgii
Rare Sindromul Guillain-Barré
Contra-indicaţii : Alergie la ou Reacţie alergică severă la o vaccinare anterioară
• Sindromul Guillain - Barré = complicaţie excepţională a gripei sezoniere : Incidenţă obişnuită : 2,8 cazuri la 100.000 locuitori După gripa sezonieră : 4 - 7 cazuri la 100.000 de persoane cu gripă Excesul de risc atribuit vaccinării împotriva gripei sezoniere : 1 caz la un
milion de persoane vaccinate
Eficacitatea vaccinării anti-gripale
Meta-analiză (20 cohorte) – Scăderea riscului de :
Afecţiuni respiratorii (- 56%)Pneumonii (- 53%)Spitalizare (- 50%)Deces (- 68%)
– La persoanele de peste 65 ani Scăderea riscului de :
Spitalizare pentru afecţiuni respiratorii (- 32%)Pneumonie şi gripă (- 39%)Insuficienţă cardiacă (- 27%)Deces (- 50%)
Gross et al, Ann Intern Med 1995 - Couch et al, NEJM 2000
Eficacitatea vaccinării antigripale
Eficacitatea vaccinării antigripale
Combatere Combatere lichidarea procesului epidemiologic lichidarea procesului epidemiologic
- anchete- anchete- depistare- depistare- declarare- declarare- izolare- izolare- contacţii: supraveghere 1-5 zile- contacţii: supraveghere 1-5 zile- creşterea rezistenţei generale- creşterea rezistenţei generale- Ig, vaccinuri- Ig, vaccinuri- igienizare de toate tipurile- igienizare de toate tipurile- educaţie- educaţie-investigaţii speciale: serologie, virologie, morbiditate, -investigaţii speciale: serologie, virologie, morbiditate, complicaţii, decese etc.complicaţii, decese etc.