-
OBIECTIVELE
TRIMITERI LA
LECŢIEI
CURRICULUMUL NAŢIONAL
Toţi elevii:
vor înţelege că există trei tipuri de microbi;
vor şti că microbii există peste tot. Elevii cu capacităţi
deosebite:
vor şti că în corpul nostru există bacterii folositoare;
vor înţelege că microbii sunt de diferite mărimi.
Timp estimat pentru predare 50 de minute
Secţiunea 1.1. În această secţiune, elevilor li se prezintă
lumea microbilor, mai întâi prin explorarea diferitelor tipuri şi
forme de microbi şi, mai apoi, prin analizarea îndeaproape a
microbilor benefici şi a celor dăunători. În cadrul acestei
activităţi introductive, elevii sunt familiarizaţi cu diferitele
tipuri şi forme ale microbilor prin intermediul unui joc de
învăţare cu cartonaşe. Activitatea complementară fixează
cunoştinţele elevilor cu privire la structura microbilor prin
intermediul pregătirii unor postere de prezentare a cercetării. Ca
alternativă, elevii pot să caute informaţii cu privire la istoria
microbiologiei. Ei pot crea un poster pentru a ilustra o cronologie
a domeniului microbiologiei.
Campylobacter
-
f Microorganismele sunt organisme vii prea mici pentru a fi
văzute cu ochiul liber. Acestea există aproape oriunde pe pământ şi
pot fi atât benefice, cât şi dăunătoare oamenilor (acest subiect va
fi studiat în secţiunile următoare). Deşi sunt extrem de mici,
microbii sunt de diferite forme şi mărimi. Există trei tipuri
principale de microbi:
Virusurile sunt cei mai mici dintre microbi şi, în general,
dăunează oamenilor. Virusurile nu pot supravieţui singure. Ele au
nevoie de o celulă „gazdă” pentru a supravieţui şi a se reproduce.
Odată ajunse în interiorul celulei gazdă, acestea se înmulţesc
rapid şi apoi distrug celula!
Ciupercile sunt organisme multicelulare care pot fi atât
benefice, cât şi dăunătoare oamenilor. Ciupercile îşi obţin hrana
fie descompunând o materie organică moartă, fie trăind ca parazit
pe o gazdă. Dimensiunile ciupercilor variază de la cele
microscopice la cele foarte mari, cum ar fi mucegaiul, ciupercile
comestibile şi mana! Ciupercile dăunătoare sunt cele provoacă
infecţii sau sunt otrăvitoare atunci când sunt mâncate. Unele pot
fi benefice sau inofensive, cum ar fi Penicilina din care se
fabrică antibioticul numit penicilină şi Agaricus care este
comestibilă (ciuperca champignon). Se răspândesc în aer prin spori
(care seamănă cu nişte mici seminţe tari). Atunci când aceşti spori
ajung pe pâine sau fructe, se deschid şi, în condiţii prielnice
(umiditate), se dezvoltă.
Bacteriile sunt organisme unicelulare care se pot înmulţi
exponenţial, în medie o dată la 20 de minute. În timpul creşterii
lor normale, unele produc substanţe (toxine) care sunt extrem de
dăunătoare omului şi provoacă boli (Staphylococcus aureus). Unele
bacterii sunt complet inofensive pentru oameni, iar altele ne pot
fi extrem de folositoare (Lactobacillus în industria alimentară).
Există chiar bacterii necesare în viaţa oamenilor, precum cele care
ajută plantele să crească (Rhizobacterium). Bacteriile inofensive
se numesc nepatogene, iar cele dăunătoare se numesc patogene. Peste
70% din bacterii sunt microorganisme nepatogene (inofensive).
Bacteriile pot fi grupate simplu în trei categorii, în funcţie
de forma lor - coci (bile), bacili (bastonaşe) şi spirale. De
asemenea, cocii pot fi împărţiţi în trei categorii în funcţie de
felul în care sunt aranjaţi: stafilococi (ciorchine), streptococi
(lanţuri) şi diplococi (perechi). Oamenii de ştiinţă folosesc
aceste forme pentru a-şi da seama de ce tip de infecţie suferă un
pacient.
Deoarece sunt creaturi vii, microbii au nevoie de anumite
condiţii pentru a se dezvolta. Acestea variază în funcţie de locul
în care se instalează microbii. De exemplu, microbii care trăiesc
în corpul uman preferă o temperatură de 37 oC, microbii din adâncul
izvoarelor termale au nevoie de o temperatură mult mai ridicată,
iar cei din regiunile arctice pot supravieţui doar la temperaturi
mult mai joase. Microbii au şi nevoie nutriţionale diferite. O
modificare a mediului poate omorî mulţi microbi. Este totuşi
important să reţinem că microbii se adaptează extrem de uşor, iar
modificările treptate pot determina microbii să se adapteze la
mediul în care trăiesc (de exemplu, bacteriile rezistente la
antibiotice).
Materiale necesare Pentru fiecare elev Un exemplar din SH 1 Un
exemplar din SH 2 Un exemplar din SH 3 Un exemplar din SH 4
1.1 Microorganisme Introducere
Cuvinte cheie bacterii microb celulă cili citoplasmă boală ADN
flageli ciuperci germen microb microorganism microscop patogen ARN
virusuri
Informaţii generale
Pregătire prealabilă Decupaţi şi plastifiaţi un set de cărţi de
joc (SH 2 – SH 4) pentru fiecare grup.
Materiale didactice disponibile pe internet
un film al activităţii
diverse fotografii cu microbi
SH 1 disponibil în format MS PowerPoint
o animaţie pentru a ilustra diferenţele dintre dimensiunile
microbilor
-
1. Începeţi lecţia întrebându-i pe elevi dacă ştiu deja ceva
despre microbi. Majoritatea elevilor vor şti deja că microbii pot
provoca boli, dar este posibil să nu ştie că unii microbi pot fi şi
benefici. Întrebaţi elevii unde ar căuta dacă ar vrea să găsească
microbi. Cred ei că microbii sunt importanţi pentru noi?
2. Explicaţi-le elevilor că microbii sunt cele mai mici vietăţi
de pe pământ. Cuvântul microorganism este format din micro: mic şi
organism: viaţă. Microbii sunt atât de mici încât pot fi văzuţi
doar printr-un microscop. Anthony van Leewenhoek a creat primul
microscop din lume în 1676. El l-a folosit pentru a examina diverse
lucruri din casa lui şi a numit „creaturile vii” (bacteriile), pe
care le-a descoperit curăţându-şi dinţii, „animalicule”.
3. Arătaţi-le elevilor că există trei tipuri de microbi:
bacterii, virusuri şi ciuperci. Folosiţi SH 1 pentru a ilustra
diferitele dimensiuni ale microbilor şi diferenţele dintre
structurile acestora. Activitatea disponibilă pe situl internet
www.e-bug.eu poate fi folosită pentru a ilustra comparativ
diferitele dimensiuni ale bacteriilor, virusurilor şi
ciupercilor.
4. Atrageţi atenţia asupra faptului că, deşi unii microbi
cauzează boli, există şi microbi benefici. Cereţi-le elevilor să
identifice câteva beneficii ale microbilor. Dacă nu pot, daţi-le
exemple cum ar fi Lactobacillus din iaurt, bacteriile probiotice
din intestinele noastre care ajută digestia şi Penicillium din care
se fabrică antibioticul penicilină.
5. Atrageţi atenţia elevilor asupra faptului că microbii există
PESTE TOT, plutind în aerul pe care îl respirăm, pe alimentele pe
care le mâncăm, în apa pe care o bem, pe suprafaţa şi în interiorul
corpului nostru. Subliniaţi că, deşi există o mulţime de microbi
dăunători care ne pot îmbolnăvi, există şi mai mulţi microbi care
ne pot fi folositori.
În cadrul acestei activităţi pe grupe de câte 3-4, elevi joacă
un joc de cărţi care îi ajută să-şi amintească anumiţi „termeni
tehnici” referitori la microbi. De asemenea, ei se familiarizează
cu diversele denumiri ale microbilor, diferenţele dintre
dimensiunile acestora, posibilitatea de a dăuna oamenilor şi
existenţa rezistenţei la antibiotice. Informaţiile privind
dimensiunile microbilor şi numărul de specii sunt corecte la
momentul creării acestui material didactic. Totuşi, având în vedere
că în permanenţă se descoperă şi se reclasifică noi microbi, aceste
cifre se pot modifica. Celelalte cifre înscrise pe cărţile de joc
reprezintă doar indicaţii, ele nu sunt exacte deoarece nu există o
formulă pentru a le calcula şi se pot modifica în timp. De exemplu,
anumite specii de bacterii pot dezvolta rezistenţă la antibiotice,
ceea ce ar determina creşterea numărului din rubrica aferentă, şi
ar deveni mai periculoase pentru oameni.
Regulile jocului
1. O persoană desemnată, după amestecarea cărţilor, le împarte
în mod egal jucătorilor, cu faţa în jos. Fiecare jucător îşi va
ţine cărţile cu faţa în sus, astfel încât să vadă doar cartea de
deasupra.
2. Se începe din partea stânga a celui care a împărţit cărţile.
Jucătorul respectiv va citi o informaţie înscrisă pe cartea de
deasupra (de exemplu, dimensiune 50). În sens invers acelor de
ceasornic, restul jucătorilor citesc acelaşi tip de informaţie.
Jucătorul cu cea mai ridicată valoare câştigă, luând cărţile de
deasupra ale celorlalţi şi punându-le dedesubtul dedesubtul
teancului său. Câştigătorul alege tipul de informaţie pe care o va
citi de pe cartea următoare.
3. Dacă 2 sau mai mulţi jucători au valori egale, atunci toate
cărţile sunt puse la mijloc şi acelaşi jucător ale din nou, din
cartea următoare. Câştigătorul ia şi cărţile rămase la mijloc.
Câştigătorul este cel care, la final, are toate cărţile.
1.1 Microorganisme Introducere
Activitate principală
Introducere
http://www.e-bug.eu/
-
1. Verificaţi dacă elevii au înţeles, punându-le următoarele
întrebări:
a. Ce sunt microbii? Microbii sunt organisme vii prea mici
pentru a le vedea cu ochiul liber.
b. Unde se găsesc microbii? Microbii există peste tot
c. Care sunt cele trei forme pe care le poate avea o bacterie?
Bacili (bastonaşe), coci (sfere) şi spirale
d. Care este principala deosebire dintre bacterii şi virusuri?
Bacteriile sunt mult mai complexe decât virusurile şi pot trăi
practic ORIUNDE, în timp ce virusurile, pentru a supravieţui, au
nevoie de o celulă gazdă.
e. Discutaţi despre microbii întâlniţi în jocul din activitatea
principală, în rubricile „benefici” şi „dăunători” oamenilor.
Verificaţi dacă elevii au înţeles, întrebându-i de ce microbii
aceştia pot fi benefici, dăunători sau, uneori, ambele. De obicei,
microbii periculoşi pentru oameni sunt cei care ne pot dăuna,
provocându-ne infecţii. Totuşi, uneori, aceşti microbi pot fi
consideraţi folositori. De exemplu, anumite tulpini de E. coli şi
Salmonella pot provoca forme grave de diaree dacă sunt ingerate de
oameni, însă s-au realizat numeroase studii ale acestor bacterii.
Datorită acestor studii, am aflat multe lucruri despre microbi şi
despre felul în care putem profita de pe urma lor, de exemplu: în
ingineria genetică, în crearea vaccinurilor etc.
Împărţiţi clasa în grupuri de câte 3 – 4 elevi. Fiecare grup va
trebui să creeze un poster pe unul dintre următoarele subiecte:
1. Să aleagă un anumit tip de bacterie, virus sau ciupercă, de
exemplu Salmonella, Influenza sau Penicillium. Posterul va trebui
să cuprindă
a. structura microbului respectiv
b. diferitele locuri în care poate fi întâlnit
c. felul în care afectează oamenii, în mod pozitiv sau
negativ
d. orice nevoi speciale pe care le-ar putea avea grupul
respective de microbi SAU
2. Un poster care să ilustreze cronologia istoriei microbilor.
Posterul poate să cuprindă:
a. 1676: van Leewenhoek descoperă „animaliculele” folosind un
microscop construit în casă
b. 1796: Jenner descoperă vaccinul variolei
c. 1850: Semmelweis sfătuieşte oamenii să se spele pe mâini
pentru a evita răspândirea bolilor
d. 1861: Pasteur descoperă că bacteriile nu apar printr-o
regenerare spontană
e. 1884: Koch îşi publică postulatele, criterii menite să
stabilească o relaţie de cauzalitate între un microb şi o boală
f. 1892: Ivanovski descoperă virusurile
g. 1929: Fleming descoperă antibioticele
1.1 Microorganisme Introducere
Recapitulare
Activitate complementară
-
Bacteriile sunt autonome şi există peste tot în jurul nostru
Cromozom:
Material genetic (ADN) al celulei.
Peretele celulei:
Peretele celulei este alcătuit din peptidoglican şi păstrează
forma celulei bacteriene.
Membrana celulară:
Căptuşeşte peretele celular interior protejând conţinutul
celulei şi constituind o barieră în calea substanţelor care intră
şi ies.
Citoplasma:
Substanţă vâscoasă din interiorul celulei care susţine toate
elementele acesteia.
Bacterii
sporangi:
Organ în care se dezvoltă sporii.
sporangiofor:
Tulpină filamentoasă pe care se formează sporangele.
Rizoizi:
Hifele subpământene sunt destinate
orbţiei hranei.
Ciuperci Complex
(Bacteriofag – un virus care infectează bacterii)
Virusurile NU sunt autonome – acestea TREBUIE să trăiască în
interiorul altei
celule vii sau altui organism viu
Capsidă
Înveliş dublu proteic care conţine materialul genetic al
celulei.
Glicoproteine
Acestea au 2 funcţii:
Atașarea virusului de celula gazdă.
Transportarea materialului genetic de la virus la celula
gazdă.
Acid nucleic
Poate fi vorba despre material ADN sau ARN, foarte rar despre
ambele. Majoritatea virusurilor conţin material ARN.
Virusuri cromozom
membrană
celulară
citoplasma
peretele
celulei
Capsidă
Acid nucleic
Glicoproteine
sporangiofor
sporangi
rizoizi
javascript:ScrollingPopup('http://www.sparknotes.com/biology/microorganisms/fungi/terms/term_16.html',%20'59fb8281e7',%20'500',%20'500')
-
Tobamovirus denumeşte o grupă de virusuri care infectează
plantele. Cel mai răspândit este virusul mozaicului tutunului, care
infectează tutunul şi alte plante, provocând o decolorare a
frunzelor asemănătoare unui mozaic. Acest virus a fost foarte
folositor în cadrul unor cercetări ştiinţifice.
Număr de specii ...............................
Periculos pentru oameni .....................
Rezistenţă la antibiotice..................
Dimensiune max. (nm) ........................
Folositor pentru oameni ..................... oameni
N/A
34
12
125
18
Tobamovirus
Lyssavirus infectează atât
plantele, cât şi animalele. Cel mai răspândit Lyssavirus este
virusul rabiei care afectează, cel mai adesea, câinii. Rabia a
cauzat peste 55.000 de decese în toată lumea, însă poate fi
prevenită prin vaccinare.
Număr de specii .................................
Periculos pentru oameni ....................
Rezistenţă la antibiotice...................
Dimensiune max. (nm) ......................
Folositor pentru oameni .......................
N/A 5
74
10
180
Lyssavirus
Filovirus provoacă o boală cunoscută sub numele de Ebola. Este
unul dintre virusurile cele mai periculoase pentru oameni din cauza
faptului că nu există niciun vaccin sau tratament preventiv
împotriva lui. 50 – 90% dintre persoanele infectate mor!
Număr de specii .................................
Periculos pentru oameni .................
Rezistenţă la antibiotice..................
Dimensiune max. (nm) ...................
Benefic pentru oameni .......................
N/A 0
200
1
1500
Ebola
Virusul Epstein-Barr este un tip de Lymphocryptovirus care
provoacă o boală denumită „boala sărutului” sau febră glandulară.
Pacienţii suferă de dureri în gât, ganglioni umflaţi şi oboseală
extremă. Se transmite prin contact apropiat, cum ar fi sărutul sau
băutul din acelaşi pahar.
Număr de specii .................................
Periculos pentru oameni ....................
Rezistenţă la antibiotice..................
Dimensiune max. (nm) ......................
Folositor pentru oameni .......................
N/A 2
37
7
110
Lymphocryptovirus
Herpes simplex este una dintre cele mai vechi infecţii cu
transmitere sexuală. În multe cazuri, infecţiile cu Herpes nu
provoacă simptome, dar o treime din persoanele infectate prezintă
manifestări neplăcute, asemănă-toare cu cele ale râiei.
Număr de specii .................................
Periculos pentru oameni ...................
Rezistenţă la antibiotice..................
Dimensiune max. (nm) ....................
Folositor pentru oameni ......................
N/A 2
64
2
200
Simplex virus
Număr de specii ..............................
Periculos pentru oameni ...................
Rezistenţă la antibiotice..................
Dimensiune max. (nm) ......................
Folositor pentru oameni .....................
N/A 14
28
2
25
Rinovirus
Există peste 250 de feluri de virusuri ale răcelii! Dar
Rinovirus este, de departe, cel mai răspândit. Rinovirusurile
cauzează aproape 35% din răceli. Rinovirusul poate
supravieţui trei ore după ce iese din nasul cuiva. Dacă ajunge
pe degetele tale şi îţi duci mâna la nas, l-ai luat!
Număr de specii ..................................
Periculos pentru oameni ...................
Rezistenţă la antibiotice..................
Dimensiune max. (nm) ...................
Benefic pentru oameni .......................
N/A 7
21
2
200
Virus varicelo-zosterian
Varicela este provocată de virusul Varicella-Zoster. Este foarte
contagioasă, deşi rareori prezintă forme grave, şi se transmite
prin contact direct (sau prin tuse şi strănut). Aproape toată lumea
se îmbolnăvea de varicelă în copilărie, înainte de a fi descoperit
vaccinul împotriva acesteia.
Gripa este o infecţie cauzată de Orthomyxoviridae. În fiecare
an, între 5 şi 40% din populaţie se îmbolnăveşte de gripă.
Majoritatea oamenilor se însănătoşesc complet în aproximativ două
săptămâni. În 1918, când nu existau vaccinuri antigripale, au murit
de gripă douăzeci de milioane de oameni!
Număr de specii .................................
Periculos pentru oameni .................
Rezistenţă la antibiotice...................
Dimensiune max. (nm) ......................
Folositor pentru oameni .....................
N/A
12
146
1
90
Influenza A
-
Penicillium este o ciupercă care a schimbat, la propriu, lumea!
De la descoperirea ei, antibioticele au fost produse la scară largă
pentru a trata infecţiile cu bacterii. Din păcate, din cauza
întrebuinţării prea îndelungate, multe specii de bacterii au
devenit rezistente la acest antibiotic.
Număr de specii .................................
Periculos pentru oameni .....................
Rezistenţă la antibiotice......................
Dimensiune max. (nm) ..............
Folositor pentru oameni ....................
N/A 198
64
16
332, 000
Penicillium
Diferite ciuperci pot provoca iritaţii ale piciorului, însă
Tinea cauzează mâncărimi şi piele crăpată, leziuni situate, de
obicei, între al patrulea şi al cincilea deget de la picior, numită
şi picior de atlet, cea mai frecventă infecţie a pielii produsă de
o ciupercă. Piciorul de atlet afectează aproape 70% din
populaţie.
Număr de specii ...............................
Periculos pentru oameni ....................
Rezistenţă la antibiotice......................
Dimensiune max. (nm) ...............
Folositor pentru oameni ......................
N/A 14
43
12
110,000
Tinea
Statchybotrys (sau „mucegaiul paielor”) este o ciupercă toxică
de culoare neagră care, deşi nu este patogenă, poate produce o
serie de toxine ce cauzează diferite probleme de sănătate, de la
iritaţii la reacţii ce pun în pericol viaţa celor care suferă de
boli respiratorii.
Număr de specii ..................................
Periculos pentru oameni .....................
Rezistenţă la antibiotice......................
Dimensiune max. (nm) ...................
Benefic pentru oameni ........................
N/A 2
83
2
72,000
Stachybotrys
Număr de specii ..............................
Periculos pentru oameni .....................
Rezistenţă la antibiotice......................
Dimensiune max. (nm) ......
Folositor pentru oameni ....................
N/A 124
47
200
101, 000, 000
Aspergillus
Cryptococcus este o ciupercă cu
o dezvoltare asemănătoare cu cea a drojdiei. Este cunoscută mai
ales pentru că provoacă o formă gravă de meningită şi
meningoencefalită la persoanele infectate cu HIV/SIDA. Majori-tatea
criptococilor trăiesc în sol şi nu sunt dăunători pentru om.
Număr de specii ..................................
Periculos pentru oameni .....................
Rezistenţă la antibiotice.....................
Dimensiune max. (nm) ...................
Folositor pentru oameni ......................
N/A 37
98
37
7, 500
Cryptococcus
Număr de specii .................................
Periculos pentru oameni .....................
Rezistenţă la antibiotice.....................
Dimensiune max. (nm) ...................
Folositor pentru oameni ....................
N/A 175
74
44
10,000
Candida
Candida face parte din flora naturală din gura şi tractul
gastrointestinal al oamenilor. În condiţii normale, aceste ciuperci
trăiesc în corpul a 80% dintre oameni, fără a avea efecte
dăunătoare. Totuşi, creşterea lor excesivă poate cauza candidoză
(aftă).
Număr de specii ...................................
Periculos pentru oameni .......................
Rezistenţă la antibiotice......................
Dimensiune max. (nm) .............
Benefic pentru oameni ........................
N/A 18
1
4
8,500,000
Verticillium
Verticillium este o ciupercă foarte răspândită care se dezvoltă
în solul şi plantele aflate în descompunere . Unele ciuperci
Verticillium pot fi
patogene pentru insecte, plante şi alte ciuperci, însă foarte
rar cauzează boli la om.
Timp de cel puţin 6000 de ani, Saccharomyces cerevisiae (drojdia
de bere) a fost folosită pentru a prepara bere şi pâine! De
asemenea, este folosită pentru a prepara vinul şi în cadrul
cercetărilor biomedicale. O celulă a drojdiei poate să se dividă în
alte 1.000.000 de celule în doar şase ore.
Număr de specii ................................
Periculos pentru oameni .......................
Rezistenţă la antibiotice......................
Dimensiune max. (nm) ..................
Folositor pentru oameni .....................
N/A 184
1
19
10,000
Saccharomyces
Aspergillus este atât benefic, cât şi dăunător oamenilor. Acest
tip de ciupercă este frecvent folosit în industrie şi medicină.
Este utilizată pentru a produce peste 99% din acidul citric din
lume şi intră în compoziţia unor medicamente ale căror producători
susţin că ar reduce flatulenţa!
-
bacterii bacterii bacterie
bacterii
bacterii
bacterii bacterii
bacterii
Chlamydia, o infecţie cu trans-mitere sexuală (ITS), este
cauzată de bacteria Chlamydia trachoma-tis. Se poate manifesta prin
simp-tome care variază de la scurgeri din vagin sau penis, până la
com-plicaţii mai grave, ca incapacitatea de a avea copii sau
umflarea testi-culelor.
Număr de specii .................................
Periculos pentru oameni ....................
Rezistenţă la antibiotice......................
Dimensiune max. (nm) ...................
Folositor pentru oameni .......................
5 1
37
3
1000
Chlamydia
Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (SARM) reprezintă
un tip de bacterie care provoacă infecţii greu de tratat în
spitale. Aceste bacterii sunt înrudite cu Staphylococcus aureus
comun, dar au evoluat, devenind rezistente la multe dintre
antibioticele obişnuite.
Număr de specii ................................
Periculos pentru oameni ..................
Rezistenţă la antibiotice.....................
Dimensiune max. (nm) ...................
Folositor pentru oameni ....................
90 20
174
19
1000
Staphylococcus
Mulţi Streptococi sunt inofensivi pentru oameni şi fac parte din
flora normală a gurii şi mâinilor. Totuşi, anumite bacterii
Streptococcus
cauzează în jur de 15% din cazurile de angină. Simptomele
faringitei streptococice includ febră ridicată, dureri de stomac şi
ganglioni umflaţi.
Număr de specii ...............................
Periculos pentru oameni ....................
Rezistenţă la antibiotice....................
Dimensiune max. (nm) ...................
Benefic pentru oameni .....................
20 75
50
21
1000
Streptococcus
Număr de specii .................................
Periculos pentru oameni ....................
Rezistenţă la antibiotice..................
Dimensiune max. (nm) ..................
Folositor pentru oameni ...................
N/A 184
54
7
2000
Escherichia
Bacteriile Pseudomonas sunt printre cei mai răspândiţi microbi,
fiind prezente în aproape toate mediile de viaţă. Chiar dacă unele
pot cauza boli şi la om, alte specii sunt implicate în procesele de
descompunere şi bioremediere.
Număr de specii ..............................
Periculos pentru oameni ....................
Rezistenţă la antibiotice....................
Dimensiune max. (nm) ..................
Folositor pentru oameni ..................
80 150
50
126
5000
Pseudomonas
Număr de specii ..............................
Periculos pentru oameni .....................
Rezistenţă la antibiotice.....................
Dimensiune max. (nm) ...................
Folositor pentru oameni ...................
10 195
0
125
1500
Lactobacillus
Lactobacilii sunt foarte răspândiţi şi, de obicei, inofensivi
pentru om. Sunt prezenţi în vagin şi tractul gastrointestinal unde
fac parte din flora intestinală. Aceste bacterii sunt foarte des
folosite în industria alimentară pentru a produce iaurt şi
brânză.
Număr de specii .................................
Periculos pentru oameni ..................
Rezistenţă la antibiotice.....................
Dimensiune max. (nm) ..................
Benefic pentru oameni ......................
10 8
115
3
2000
Treponema
Sifilisul este o boală extrem de contagioasă, cauzată de
bacteria Treponema. Simptomele încep cu iritaţii ale pielii şi
manifestări asemănătoare cu ale răcelii, putând duce la afecţiuni
ale creierului şi deces. Sifilisul poate fi vindecat cu
antibiotice, însă există din ce în ce mai multe forme
rezistente.
Salmonella este o bacterie sub formă de bastonş, fiind cunoscută
mai ales pentru că provoacă intoxicaţii alimentare şi febră
tifoidă. Simptomele variază de la vărsături la diaree şi, în
cazurile cele mai grave, poate cauza chiar moartea.
Număr de specii ..................................
Periculos pentru oameni ....................
Rezistenţă la antibiotice......................
Dimensiune max. (nm) ...................
Folositor pentru oameni ......................
40 15
89
3
1000
Salmonella
Multe dintre bacteriile Escherichia coli sunt inofensive, iar o
mulţime trăiesc în intestinele oamenilor şi animalelor. În plus, E.
coli este una
dintre vietăţile cele mai studiate. Totuşi, în unele cazuri, E.
coli cauzează atât infecţii urinare şi abdominale grave, cât şi
toxiinfecţii alimentare.