<Title> Programe !colare pentru clasele a V-a – a VIII-a, aria curricular ": tehnologii (educa#ie tehnologic") </Title> <META name="description" content=" "> <META name="keyw ords" content="N ational Council for Curriculum, Romanian Ministry of Education , national curriculum core curriculum lower secondary curriculum curriculum national trunchi comun curriculum pentru invatamantul secundar inferior , ROM , RMN , T06 "> <!--NOSEARCHSTART--> MINISTERUL EDUCA!IEI NA!IONALE CONSILIUL NA!IONAL PENTRU CURRICULU M CURRICULUM NA ! IONAL PROGRAME !COLARE PENTRU CLASELE a V-a – a VIII-aARIA CURRICULAR !: TEHNOLOGII EDUCA"IE TEHNOLOGIC!Bucure!ti "999
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
<Title> Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a, aria curriculară: tehnologii (educaţie tehnologică) </Title><META name="description" content=" "><META name="keywords" content="National Council for Curriculum, Romanian Ministry of Education , national curriculum core curriculum lower secondary curriculum curriculum national trunchi comun curriculum pentru invatamantul secundar inferior , ROM , RMN , T06 "><!--NOSEARCHSTART-->
Dr. Matei Cerkez – Preşedintele Consiliului Naţional pentru Curriculum din cadrulMinisterului Educaţiei Naţionale
Cercetător ştiinţific principal - Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiDr. Mihaela Singer – Coordonatorul Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumCercetător ştiinţific principal - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Daniel Oghină – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumCercetător ştiinţific - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Dr. Ligia Sarivan – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumCercetător ştiinţific principal - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Laura Că piţă – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumCercetător ştiinţific principal - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Lucian Ciolan – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumPreparator universitar – Universitatea Bucureşti
Firuţa Tacea – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumPreparator universitar – Universitatea Bucureşti
Dr. Dan Crocnan – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumProfesor – Liceul Teoretic “Miguel Cervantes”
Editor: Consiliul Naţional pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale
Parte extrem de importantă a curriculum-ului scris, programele şcolare trec în România
în ultimii ani printr-un proces complex de elaborare şi revizuire în viziune curriculară, care
presupune o proiectare în interacţiunea lor a obiectivelor, conţinuturilor, activităţilor de
învăţare şi a principiilor şi metodelor de evaluare. Elaborarea unor noi programe şcolare în
învăţământul obligatoriu a fost demarată deja în 1994/1995, dar acest lucru s-a f ăcut pe baza
unui plan de învăţământ centralist şi directivist şi în lipsa unei viziuni coerente şi moderne
despre învăţarea şcolar ă şi despre contribuţia diferitelor discipline în dobândirea cunoştinţelor
şi a competenţelor importante pentru elevi. Desigur, procesul elabor ării coerente a
programelor şcolare este unul dificil şi de lungă durată, el presupune o muncă de echipă şi
profesionalizarea reală a autorilor de curriculum. În prezent, putem considera că elaborarea şi revizuirea periodică a programelor şcolare se află pe un parcurs bun, în orice caz
mult mai productiv în sensul unei reforme reale a învăţământului, decât în anii precedenţi.
În prezent, programele şcolare pentru gimnaziu şi liceu sunt elaborate în
concordanţă cu noile planuri-cadru de învăţământ, iar în situaţia multor discipline este
vorba de o adevărată revoluţie didactică în ceea ce priveşte conceperea predării/
învăţării la clasă. Descongestionarea programului elevilor prin descongestionarea
programelor şcolare nu înseamnă un rabat de la calitatea actului educativ şi de la standarde
înalte de performanţă la nivelul învăţării. Dimpotrivă, standardele înalte de calitatetrebuie să direcţioneze permanent politica curriculară şi în sistemul de învăţământ
românesc. Aceste standarde nu trebuie însă exprimate prin munţi de informaţie nerelevantă,
care fac doar obiectul memorizării şi reproducerii sterile. Viziunea curriculară de alcătuire a
programelor şcolare permite tocmai o mai bună orientare a predării/ învăţării în raport cu
obiective de formare care vizează competenţe de nivel superior, de aplicare a
cunoştinţelor şi competenţelor în contexte noi şi de rezolvare de probleme teoretice şi
practice. În loc ca programa să fie una “analitică” în sensul simplist, respectiv o înşiruire de
conţinuturi sub formă de capitole şi lecţii, neracordate la ieşiri foarte concrete în termeni deachiziţii posibile şi necesare ale fiecărui elev, noile proiecţii ale predării/ învăţării prin
programele şcolare poartă amprenta viziunii curriculare. În această viziune, conţinuturile nu
devin deloc neimportante, dar ele sunt văzute în mult mai mare măsur ă decât înainte ca
vehicule de formare a competenţelor intelectuale şi relaţionale de nivel superior, a
atitudinilor şi comportamentelor necesare unui tânăr într-o societate democratică a
timpului nostru.
Noile programe şcolare de gimnaziu şi liceu, aşa cum sunt ele elaborate în prezent sub
coordonarea Consiliului Naţional pentru Curriculum contribuie şi la noi în ţar ă la adâncireacaracterului profesionalizat al elaborărilor curriculare. Diviziunea muncii în diferite
sectoare este de mult o realitate în toate domeniile activităţii umane. Ar fi o iluzie să
continuăm promovarea unor slogane populiste în ceea ce priveşte elaborarea curriculum-ului.
Desigur, consultarea profesorilor, elevilor şi a părinţilor este un exerciţiu democratic profitabil
în orice zonă a educaţiei şi învăţământului, cu atât mai necesar ă în domeniul cheie al educaţiei
şcolare care este curriculum-ul. Trebuie spus însă că în toate ţările civilizate, elaborarea
curriculum-ului - planuri de învăţământ, programe şi manuale şcolare - a devenit de decenii un
domeniu tehnic specializat, un domeniu profesional aparte, aşa cum tinde el să devină înultimii ani şi în România. De altfel, elaborarea noului Curriculum Naţional, inclusiv la nivelul
programelor şcolare, nu este nicidecum un proces închis. El a devenit în ultimii ani din ce în
ce mai mult un proces deschis consultărilor publice şi implicării profesioniste a cadrelor
didactice creative în domeniul curricular. Acest proces a constituit şi constituie un prilej
benefic de exerciţiu intelectual individual şi de grup pentru foarte mulţi profesori şi
învăţători/ institutori din ţară, membri ai grupurilor de lucru pentru diferite discipline.
O programă şcolar ă bună, ca orice altă componentă a curriculum-ului, este până la urmă
rezultatul unui exerciţiu colectiv, desf ăşurat însă sub semnul unui profesionalism specific.
Noile planuri-cadru de învăţământ stimulează de altfel, prin existenţa curriculum-ului la
decizia şcolii, inovaţia curriculară locală la nivelul fiecărui cadru didactic şi la nivelul
fiecărei catedre.
Noul curriculum şcolar, prin conceperea lui ca echilibru între curriculum-ul nucleu şi
curriculum-ul la decizia şcolii contribuie în mod specific la descentralizarea şi
flexibilizarea deciziilor curriculare la nivelul unităţilor şcolare. Programele şcolare sunt în
acelaşi timp, inspiratoare pentru o nouă viziune didactică în elaborarea manualelor
şcolare, care, prin rolul lor de instrument curricular şi didactic, orientează într-o măsur ă
extrem de importantă demersul de predare/ învăţare la clasă, inclusiv evaluarea elevilor şi
stimularea la aceştia a unei motivaţii susţinute pentru învăţare.
Elaborarea curriculum-ului este un proces continuu, de care sunt legate atât perioade
de schimbare profundă, cât şi de stabilitate. În prezent, se apropie la noi încheierea perioadei
de schimbări majore la nivelul curriculum-ului scris şi de intrare într-o fază de stabilitate
necesară implementării profunde a reformei şi producerii de efecte vizibile la nivelul
curriculum-ului efectiv şi realizat.
Curriculum-ul scris nu poate produce efecte profunde decât dacă devine parte a
muncii cotidiene a celor implicaţi în actul educativ. De la liter ă la spiritul unui curriculum
este uneori o cale foarte lungă, care nu poate fi str ă bătută în lipsa formării iniţiale şi
continue adecvate a personalului didactic. Anii imediat următori vor fi cu siguranţă dedicaţi
acestui proces, în care însă existenţa unor documente de calitate cu rol reglator şi orientativ,
precum cele din zona curriculum-ului, este hotărâtoare.
Documentul de faţă cuprinde noile programe şcolare pentru învăţământul gimnazial.
Elaborarea acestora a pornit de la următoarele premise:
! introducerea planului-cadru la nivelul întregului învăţământ obligatoriu (presupunând
existenţa curriculum-ului nucleu şi a celui la decizia şcolii);
! proiectarea conţinuturilor învăţării din perspectiva unui demers centrat pe formarea de
capacităţi şi atitudini, evitându-se memorarea mecanică şi reproducerea de cunoştinţe;
! coerenţa verticală în cadrul curriculum-ului (racordarea la programele pentru învăţământul
primar, precum şi asigurarea continuităţii de la un ciclu curricular la altul şi de la o clasă la
alta);
! coerenţa orizontală (stabilirea unor legături între disciplinele aceleiaşi arii curriculare şi/
sau din arii curriculare diferite);
Programele pentru clasele a V-a – a VIII-a pă strează structura programelor din învăţă mântul
primar. Ele cuprind: obiective cadru , obiective de referin ţă , exemple de activit ăţ i de învăţ are ,
con ţ inuturi şi standarde curriculare de performan ţă.
Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele serefer ă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai
multor ani de studiu.
Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în
achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul.
Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare.
Programa ofer ă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în
parte. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţaconcretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.
Conţinuturile sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a
obiectivelor de referinţă propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate
cu domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu.
Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de
învăţare. Ele reprezintă enunţuri sintetice, în măsur ă să indice gradul în care sunt atinse obiectivele
curriculare de către elevi. Standardele curriculare de performanţă asigur ă conexiunea între curriculum
şi evaluare. Pe baza lor vor fi elaborate nivelurile de performanţă, precum şi itemii necesari probelor
Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a - a VI-a) are ca obiectiv major formarea capacit ăţ ilor de
bază necesare pentru continuarea studiilor . Ciclul de dezvoltare vizează:
• dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbii române, a limbii materne şi
a limbilor str ăine pentru exprimarea în situaţii variate de comunicare;
• dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica în practică rezolvarea de
probleme;
• familiarizarea cu o abordare pluridisciplinar ă a domeniilor cunoaşterii;
• constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratică şi pluralistă;
• încurajarea talentului, a experienţei şi a expresiei în diferite forme de artă;
• formarea responsabilităţii pentru propria dezvoltare şi sănătate;
• formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu.
Ciclul de observare şi orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca obiectiv major orientarea în
vederea optimiză rii op ţ iunii şcolare şi profesionale ulterioare. El vizează:
• descoperirea de către elev a propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori, în scopul construirii unei
imagini de sine pozitive;
• formarea capacităţii de analiză a setului de competenţe dobândite prin învăţare, în scopul
orientării spre o anumită carier ă profesională;
• dezvoltarea capacităţii de a comunica, inclusiv prin folosirea diferitelor limbaje
specializate;
• dezvoltarea gândirii autonome şi a responsabilităţii faţă de integrarea în mediul social.
Conform planului-cadru aplicat în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 1999-2000,
programele şcolare conţin curriculum nucleu şi curriculum extins.
Curriculum-ul nucleu corespunde numărului minim de ore de la fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planurile-cadru de învăţământ. Drept consecinţă, noile programe şcolare cuprind
obiective de referinţă, conţinuturi şi standarde curriculare de performanţă, obligatorii pentru toate
şcolile şi toţi elevii, asigurându-se astfel egalitatea şanselor în contextul învăţământului public.
Curriculum-ul nucleu reprezintă unicul sistem de referinţă pentru diversele tipuri de evaluări şi
examinări externe (naţionale) şi pentru realizarea standardelor curriculare de performanţă.
Curriculum-ul extins (CE) corespunde diferenţei între numărul minim şi maxim de ore
prevăzute de plaja orar ă. CE presupune parcurgerea în întregime a programei, respectiv asegmentelor obligatorii şi a celor suplimentare, marcate prin asterisc. Se lărgeşte astfel oferta de
învăţare, în ceea ce priveşte cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile, până la acoperirea numărului
maxim de ore din plaja orar ă a disciplinei respective. Această variantă de curriculum la decizia şcolii
se poate realiza cu elevii care manifestă interese pentru anumite discipline sau arii curriculare.
Documentul de faţă reflectă organizarea disciplinelor pe arii curriculare, cuprinzând programele
şcolare pentru gimnaziu, în următoarea structur ă:
! Vol. I - ARIA CURRICULAR Ă LIMBĂ ŞI COMUNICARE (Limba şi literatura română,
Limba latină)
! Vol. II - ARIA CURRICULAR Ă LIMBĂ ŞI COMUNICARE (Limba engleză, Limba
franceză). Volumul include şi programele de învăţământ primar.
! Vol. III - ARIA CURRICULAR Ă LIMBĂ ŞI COMUNICARE (Limba germană, Limba
italiană, Limba rusă, Limba spaniolă). Volumul include şi programele de învăţământ
primar.
! Vol. IV - ARIA CURRICULAR Ă MATEMATICA ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII
(Matematică)
! Vol. V - ARIA CURRICULAR Ă MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII (Ştiinţe:
clasele a III-a – a VI-a, Biologie: clasele a V-a – a VI-a, anul şcolar 1999-2000, Fizică:
clasa a VI-a, anul şcolar 1999-2000, Biologie: clasele a VII-a – a VIII-a, Fizică: clasele a
VII-a – a VIII-a, Chimie: clasele a VII-a – a VIII-a)
! Vol. VI - ARIA CURRICULAR Ă OM ŞI SOCIETATE (Istorie, Istoria şi tradiţiile
minorităţilor, Geografie, Cultur ă civică)
! Vol. VII - ARIA CURRICULAR Ă OM ŞI SOCIETATE (Religie)! Vol. VIII - ARIA CURRICULAR Ă ARTE (Educaţie plastică, Educaţie muzicală)
! Vol. IX - ARIA CURRICULAR Ă EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT (Educaţie fizică)
! Vol. X - ARIA CURRICULAR Ă TEHNOLOGII (Educaţie Tehnologică).
În viziunea Curriculum-ului Naţional pentru învăţământul obligatoriu, Educaţia tehnologică
este o disciplină de trunchi comun, componentă a ariei curriculare Tehnologii.
Curriculum de Educaţie tehnologică pentru învăţământul gimnazial urmăreşte cunoaşterea şi
folosirea procedurilor specifice mediului tehnologic, permiţând astfel orientarea profesională şi
inser ţia socială a tinerilor absolvenţi.
În elaborarea curriculum-ului au fost avute în vedere următoarele aspecte:
• Formarea de capacităţi şi atitudini care să conducă la atingerea obiectivelor ciclurilor curriculare (de dezvoltare şi de observare şi orientare)
• Racordarea la programa şcolar ă pentru Abilităţi practice din învăţământul primar şi, în
consecinţă, realizarea coerenţei verticale în interiorul ariei Tehnologii
• Corelarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare
• Utilizarea calculatorului, a produselor de soft educaţional specifice diverselor domenii de
activitate pentru şcolile unde au dotarea necesar ă
• Realizarea unor produse cu utilitate practică
• Proiectarea de obiective şi de conţinuturi pe structura plajei orare de 1-2 ore. Astfel
programa şcolar ă prevede componente obligatorii corespunzătoare trunchiului comun din
planul de învăţământ (pentru cazurile în care se optează pentru o or ă pe să ptămână) şi
extinderi, marcate cu asterisc (pentru clasele la care s-au ales două ore pe să ptămână,
respectiv curriculum extins).
Din punct de vedere structural, curriculum-ul este organizat pe module, reprezentând domeniide activitate. Fiecare modul este organizat pornind de la aceleaşi obiective cadru, comune pentru
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor ei asupra mediului şi a societăţii
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a V-a elevul va ficapabil:
Pe parcursul clasei a V-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:
1.1 să descrie modalităţile tradiţionale deamenajare a spaţiului înconjur ător
- discuţii şi explicaţii cu privire la evoluţia te-ritoriilor locuite de oameni;
1.2 să identifice şi să denumească spaţiiledintr-o locuinţă şi din construcţiile ceadă postesc instituţii din comunitate
- identificarea locuinţelor, a construcţiilor cudestinaţie specifică în fotografii, albume,reviste etc.; investigare directă a spaţiilor din locuinţe şi construcţii ce adă postesc
instituţii din societate; *1.3 să identifice sursele de poluare, care pot afecta calitatea vie ţ ii, şi să propună metode de combatere a acestora
- explorare dirijat ă şi independent ă a me-diului;
- vizitarea localit ăţ ii pentru identificarea sur- selor de poluare;
*1.4 să compare modalit ăţ ile de amenajare a spa ţ iului înconjur ă tor specifice mediu-lui rural şi celui urban
- vizitarea unor localit ăţ i urbane şi rurale;- identificarea diferen ţ elor dintre sistemele de
amenajare teritorial ă specifice unei locali-t ăţ i rurale şi cele ale unei localit ăţ i urbane;
- organizarea unor activit ăţ i pentru prote- jarea mediului înconjur ă tor.
2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare şi utilizare a produselorObiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfâr şitul clasei a V-a elevul va ficapabil:
Pe parcursul clasei a V-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:
2.1 să proiecteze şi să realizeze produsesimple
- exerciţii de reprezentare grafică a planurilor de încă peri şi clădiri şi de realizare a ma-chetelor;
- activităţi de realizare a proiectelor şi de re-alizare a produselor (individual sau în grup);
2.2 să identifice disfuncţionalităţile ergono-mice existente în mediul înconjur ător
apropiat
- investigare directă a spaţiilor dintr-o locu-inţă şi dintr-o şcoală;
*2.3 să realizeze proiecte de amenajare er- gonomică a locuin ţ ei şi a şcolii
- activit ăţ i (individuale sau în grup) de ela-borare a unor proiecte de amenajare ergo-nomică ;
- jocuri didactice, concursuri cu temă (ex.:Casa ideal ă , Casa viitorului, Ş coala viitoru-lui, Col ţ ul verde din locuin ţ a mea);
- activit ăţ i practice de utilizare a unor produse de soft.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor ei asupra mediului şi a societăţii
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a V-a elevul va ficapabil:
Pe parcursul clasei a VI-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:
1.1 să identifice preparate tradiţionale spe-cifice diferitelor zone ale ţării
- identificarea unor preparate tradiţionale, spe-cifice diferitelor zone ale ţării prezentate încăr ţi, reviste etc.;
1.2 să descrie principalele tehnologii de preparare şi conservare a alimentelor
- demonstrarea principalelor metode de pre-lucrare, conservare a alimentelor şi explicaţii
pe tema normelor de igienă şi de protecţia
muncii;1.3 să analizeze semnificaţia modului deambalare a produselor alimentare şi să interpreteze informaţiile de pe amba-laje
- citirea şi explicarea informaţiilor de pe am- balajele produselor alimentare;
*1.4 să demonstreze importan ţ a unei ali-menta ţ ii corecte, în func ţ ie de vârst ă ,anotimp, activit ăţ i desf ăşurate, starede să nă tate
- discu ţ ii dirijate cu privire la alimenta ţ iacorect ă , în func ţ ie de vârst ă , anotimp, ac-tivit ăţ i desf ăşurate, stare de să nă tate;
*1.5 să analizeze alimenta ţ ia unui popor în func ţ ie de condi ţ iile geografice, clima-tice
- discu ţ ii dirijate cu privire la influen ţ a con-di ţ iilor geografice, climatice, de vârst ă ,influen ţ a tradi ţ iilor şi religiilor asupraalimenta ţ iei zilnice a unui popor;
- studiul documentelor.
2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare şi utilizare a produselor
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VI-a elevul va ficapabil:
Pe parcursul clasei a VI-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:
2.1 să stabilească un meniu şi să deco-reze masa pentru diferite ocazii
- activităţi de decorare a mesei pentru diferiteocazii (zile onomastice, sărbători religioase,vizite speciale etc.);
- proiecte de stabilire a meniului pentru diferite
ocazii;2.2 să realizeze diferite preparate culinare,respectând reţetele şi normele deigienă, utilizând corect aparatura dindotarea bucătăriei (laboratorul degastronomie)
- activităţi practice de preparare a unor produsesimple, lucrând individual sau în grup;
2.3 să aprecieze calitatea diferitelor pro-duse culinare
- exerciţii de apreciere a produselor executate,după diferite criterii (miros, aspect, gust, cu-loare etc.);
*2.4 să stabilească modalit ăţ ile de de- pozitare a produselor alimentare
- discu ţ ie dirijat ă cu privire la posibilit ăţ ile dedepozitare a produselor alimentare cum-
pă rate sau realizate în bucă t ă rie;*2.5 să execute diferite elemente decora-
tive din material textil, carton, lemn, pentru mese festive
- exerci ţ ii de realizare a diferitelor elementedecorative din material textil, carton, lemn,
*2.6 să utilizeze produse de soft edu-ca ţ ional specific domeniului
- activit ăţ i practice de utilizarea calculatorului şi a unor produse de soft.
3. Valorificarea termenilor de specialitate în comunicare
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VI-a elevul va ficapabil:
Pe parcursul clasei a VI-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:
3.1 să utilizeze corect simbolurile şi ter-minologia specifică domeniului Gas-tronomie
- exerciţii de selectare a termenilor şi a sim- bolurilor specifice domeniului din diferiteenunţuri şi imagini prezentate;
*3.2 să valorifice într-un mesaj propriutermenii şi simbolurile învăţ ate
- exerci ţ ii de redactare a unor mesaje (încuvinte sau simboluri) pe baza unui suport vizual;
- exerci ţ ii de realizare a unor mesaje propriicu diver şi termeni ştiin ţ ifici şi simboluri;
4. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfâr şitul clasei a VI-a elevul va ficapabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:4.1 să organizeze munca în echipă şi să-şi
asume responsabilităţile în cadrul gru- pului
- dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă,în funcţie de activitatea desf ăşurată, precumşi de interesele şi aptitudinile individuale;
- discuţii de abordare a problemelor ce apar pe parcursul desf ăşur ării activităţilor;
- aprecierea activităţilor individuale şi a celor realizate de colegii de echipă.
CONŢINUTURI
! Consideraţii asupra alimentaţiei populaţiilor de-a lungul timpului;
! Bucătăria: vase şi ustensile; dispozitive şi aparate; factori de confort în bucătărie; aranjarea şi
decorarea mesei;
! Criterii de selectare a produselor alimentare: ambalajul produselor, informaţiile de pe
ambalaje, caracteristicile organoleptice;
! Grupe de alimente: carnea şi derivatele ei; laptele şi produsele lactate; gr ăsimi alimentare;
cerealele şi derivatele lor; ouă; legumele şi fructele; produsele zaharoase; condimente; băuturi
nealcoolice;
! * Prepararea, depozitarea şi conservarea alimentelor: prepararea la rece, prepararea la
cald; conservarea alimentelor ;
! Meniul: criterii de întocmire a unui meniu; meniuri pentru diferite ocazii; meniuri pentru toate
anotimpurile; realizarea de meniuri pentru situaţii deosebite - activitate fizică sau intelectuală
intensă, convalescenţă, anemie;
! * Rela ţ ii dintre alimenta ţ ia corect ă şi condi ţ iile geografice, climaterice, stare de să nă tate,
vârst ă , anotimp, activit ăţ i desf ăşurate. Tehnologii noi de preparare a alimentelor; tehnologii
tradi ţ ionale de preparare a alimentelor - specifice zonei;
*3.2 să valorifice într-un mesaj propriutermenii şi simbolurile învăţ ate
- exerci ţ ii de redactare a unor documenteutilizând diver şi termeni ştiin ţ ifici şi sim-boluri;
- investiga ţ ii utilizând diver şi termeni ştiin ţ ifici specifici domeniului;
- exerci ţ ii de realizare a unor mesaje propriiutilizând diver şi termeni ştiin ţ ifici şi sim-boluri.
4. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VI-a elevul va ficapabil:
Pe parcursul clasei a VI-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:
4.1 să-şi asume responsabilităţi în acti-vităţile de grup şi să execute încadrul grupului sarcinile care îi revin
- exerciţii de formulare a problemelor pe osarcină de lucru individuală sau în echipă;dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă, înfuncţie de interesele şi aptitudinile indivi-duale;
- aprecierea activităţilor individuale şi a celor realizate de colegii de echipă;
*4.2 să propună alternative cu privire lamodul de rezolvare a sarcinilor înechipă
- analizarea şi compararea unor variante delucru în echipă .
CONŢINUTURI
! Evoluţia îmbr ăcămintei şi încălţămintei;
! Materiale textile şi de pielărie: clasificare, caracteristici şi proprietăţi; domenii de utilizare;
! Funcţiile îmbr ăcămintei şi încălţămintei; confort fiziologic;
! *Moda îmbr ă că mintei şi încă l ţă mintei;
! Procese tehnologice de prelucrare a resurselor textile;
! Procese tehnologice de prelucrare a pieilor şi blănurilor;
! * Rela ţ ia dintre îmbr ă că minte, încă l ţă minte şi condi ţ iile geografice, climatice, sex, vârst ă ,
confort pentru activitate, mod ă , tradi ţ ii populare;
! Tehnologii de prelucrare a materialelor textile şi de pielărie (modalităţi);
! *Valorificarea şi comercializarea produselor de îmbr ă că minte şi încă l ţă minte.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor ei asupra mediului şi a societăţii
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VII-a elevul va ficapabil:
Pe parcursul clasei a VII-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:
1.1 să identifice simboluri şi semne gra-fice convenţionale specifice diferi-telor domenii de activitate
- exerciţii de interpretare a simbolurilor şisemnelor grafice specifice diferitelor domeniide activitate;
- identificarea diferitelor aspecte ale comuni-cării prin limbaj grafic (forme geometrice,scheme etc.);
1.2 să evidenţieze semnificaţia culorilor în tehnică - studiu de caz privind utilizarea culorilor întehnică şi identificarea culorii dominante îndiferite industrii;
- studiul cataloagelor şi al prospectelor pro-duselor industriale pentru identificarea cu-lorilor specifice;
*1.3 să eviden ţ ieze coresponden ţ a dintrecorpurile geometrice şi obiecte dinmediul înconjur ă tor
- exerci ţ ii de recunoa ştere şi identificare acorpurilor geometrice în obiectele din mediul înconjur ă tor;
1.4 să interpreteze schema de funcţio-nare şi utilizare a unui produs uzualsimplu
- exerciţii de descifrare a instrucţiunilor graficede utilizare a unor produse uzuale (jucării,
produse alimentare, aparatur ă electro-casnică etc.).
2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare şi utilizare a produselor
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VII-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:
2.1 să realizeze schiţe pentru produsesimple
- activităţi practice de executare a schiţei unui produs realizat individual sau în grup;
2.2 să reprezinte grafic elementele şifigurile geometrice aplicând tehni-
cile adecvate
- exerciţii de construcţii grafice folosind teh-nici de reprezentare corespunzătoare;
- rezolvarea unor probleme de geometrie pecale grafică;2.3 să execute desenul tehnic al unui
obiect respectând convenţiile în vi-goare
- lucr ări de executare a unor produse grafice cuinstrumente şi formate de lucru identificate;
- lucr ări practice de proiectare a unor produseimaginate de elevi (insigne, embleme, fe-licitări, decoraţii etc.);
2.4 să realizeze produse grafice specificediferitelor domenii de activitate, util-izând simboluri şi semne graficecaracteristice
- exerciţii de elaborare a produselor graficespecifice unor domenii de activitate, pe bazasimbolurilor şi semnelor grafice (schemeelectrice, hăr ţi, planuri de interioare);
- realizarea unor expoziţii cu lucr ări realizatede elevi;
*2.5 să utilizeze soft-uri educa ţ ionale specifice domeniului
- activit ăţ i practice de utilizare a unor soft-urieduca ţ ionale.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor ei asupra mediului şi a societăţii
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:
1.1 să identifice componentele circui-telor electrice şi electronice
- analiza unor modele de componente electriceşi electronice;
- exerciţii de recunoaştere şi de alegere acomponentelor unui circuit;
1.2 să recunoască principalele etape deevoluţie a tehnicii în obţinereaenergiei
- identificarea etapelor dezvoltării tehnicii deobţinere a energiei cu ajutorul ilustraţiilor,textelor de specialitate, diapozitivelor, albu-melor etc.;
- identificarea metodelor de obţinere şi utilizarea energiei industriale prezentate în ilustraţii,texte de specialitate, diapozitive, albume etc.;
- vizite la muzee ale tehnicii;1.3 să identifice principalele domenii de
utilizare a energiei precum şi surselede obţinere a acestora
- dezbatere privind importanţa surselor necon-venţionale de producere a energiei;
- explorare pentru a identifica tehnologii tra-diţionale şi moderne care utilizează energiaapei, a vântului, a soarelui;
- studiu de caz pentru prezentarea utilizării
moderne a diferitelor forme de energie des-tinate aceluiaşi scop;*1.4 să analizeze rela ţ ia dintre prin-
cipalele materiale utilizate în elec-trotehnică şi electronică şi proprie-t ăţ ile acestora
- experien ţ e pentru determinarea unor pro- priet ăţ i ale principalelor materiale utilizate înelectrotehnică şi electronică ;
- colec ţ ionarea de mostre din diferite materialeutilizate în electrotehnică şi electronică ;
*1.5 să analizeze efectele tehnologiilor de producere a energiei asupra mediu-lui înconjur ă tor
- dezbateri pe micro-grupuri privind influen ţ atehnologiilor de producere a energiei asupramediului înconjur ă tor.
2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare şi utilizare a produselor
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:
2.1 să întocmească schiţe pentru circuiteelectrice, electronice şi energetice
- elaborarea de proiecte de execuţie şi activităţi practice de realizare a produselor;
2.2 să identifice şi să remedieze defec-ţiunile simple ale unor consumatorielectrici şi electronici personali
- exerciţii de depistare şi de remediere adefectelor;
- exerciţii practice de legare în circuit a unor elemente active şi pasive;
2. Utilizarea surselor informaţionale şi a mijloacelor de procesare în scopul preluării,prelucrării şi prezentării informaţiei
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:
2.1 să identifice mijloace tehnice de
preluare, prelucrare şi transmitere ainformaţiei
- selectarea informaţiilor necesare realizării
unei aplicaţii având în vedere consecinţeleerorilor posibile; prezentarea mijloacelor tehnice de preluare, prelucrare şi transmitere ainformaţiei (telefon, copiator, aparate defotografiat, televizor etc.);
- exemplificarea unor aplicaţii care, în lipsaechipamentelor tehnologice, nu s-ar putearealiza la nivelul cerinţelor actuale;
*2.2 să descrie modul de utilizare amijloacelor tehnice de preluare, pre-lucrare şi de transmitere a infor-ma ţ iei
- familiarizarea cu modul de utilizare aaparatelor de tehnologie modernă , iden-tificarea modului în care acestea influen ţ ează via ţ a;
2.3 să pregătească informaţia în vederea prelucr ării ei şi să distingă tipuri dedate
- diverse exemplificări de prelucrare a datelor în care să se evidenţieze diferenţa dintredatele de intrare şi cele de ieşire - date careurmează să fie prelucrate, date rezultate din
procesul de prelucrare (sondaje de opinie,chestionare, tabele, grafice, sinteze etc.);
- clasificarea informaţiilor în vederea prelu-cr ărilor;
*2.4 să aleag ă cele mai potrivite că i şiaplica ţ ii pentru ob ţ inerea şi/ sautransmitere a datelor
1. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi aimplicaţiilor ei asupra mediului şi a
societăţii
S.1 Descrierea principalelor caracteristici aletehnicii şi tehnologiei în diferite perioade istorice
S.2 Identificarea unor consecinţe ale diferitelor tehnologii asupra mediului natural şi socialS.3 Corelarea evoluţiilor din domeniul tehno-logiilor cu dinamica pieţei muncii
2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare,executare, utilizare şi evaluare a pro-duselor
S.4 Utilizarea convenţiilor, standardelor şi nor-melor specifice diferitelor domenii de activitateS.5 Respectarea etapelor tehnologice în realizareaunui produs simpluS.6 Evaluarea calităţii produselor după criteriifuncţionale şi estetice
3. Valorificarea termenilor de specialitateîn comunicare
S.7 Utilizarea adecvată a limbajului specific di-verselor domenii tehnologice în contexte variate decomunicare
4. Dezvoltarea capacităţii de cooperare înscopul realizării unui produs
S.8 Distribuirea unor roluri şi executarea unor sarcini în realizarea unui produs în echipă, res-
20. Prof. Florentina Maria Brandibur - Liceul “Gh. Şincai”, Bucureşti
21. Cerc. şt. pr. Rodica Constantin - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
22. Prof. Liliana Adina Dumitru - Şcoala 5, Bucureşti
23. Prof. Niculina Frevonia Enache - Grup şcolar Mecanică Fină, Bucureşti
24. Prof. Dan Grigoriu - Colegiul Naţional “Tudor Vianu”, Bucureşti
25. Prof. Clara Ionescu - Liceul de informatică, Cluj-Napoca
26. Prof. Daniela Lica - Liceul “I.L.Caragiale”, Ploieşti
27. Prof. Cristina Daniela Luca - Şcoala generală, com. Băcia, Deva
28. Prof. Rodica Pintea - Liceul “Gr. Moisil”, Bucureşti
29. Dr. ing. Mariana Stoica - Universitatea de Construcţii, Bucureşti
30. Prof. Anca Voicu, inspector de specialitate informatică - Ministerul Educaţiei Naţionale
COMISIA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
1. Prof. Ştefan Aranyos - Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov
2. Prof. Ionel Cont - Grupul şcolar CFR, Cluj-Napoca
3. Prof. Petre Deju - Grupul şcolar forestier, Piatra Neamţ
4. Prof. Margareta Dima - Grupul şcolar minier, Petroşani
5. Prof. Constantin Gorun - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti
6. Prof. Dănuţ Paul Ionescu - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti7. Prof. univ. dr. ing. Vistrian Mătieş - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti
8. Prof. Sliviu-Cristian Mirescu - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti
9. Prof. Doru Nichifor - Grupul şcolar Energetic, Timişoara
10. Prof. Angela Pană - Grupul şcolar Agricol, Slobozia
11. Prof. Paul Rinderu - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti
12. Prof. Madlen Şerban - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti
13. Prof. Mihai Stroe - Grupul şcolar Metalurgic, Tulcea
14. Prof. Anca Voicu - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti