Curenii Jet (Jet-Streams)
Curenii Jet(Jet-Streams)Jet stream-ul e un curent de aer, la
mare altitudine, cu viteze foarte mari.
Pe planeta noastra exista patru jet stream-uri principale, doua
in emisfera nordica si doua in emisfera sudica. In emisfera
nordica, jet streamul polar se mentine la altitudini intre 7 km si
12 km, fiind aidoma unui "rau de aer".
Jet stream-ul tropical, din emisfera nordica, se mentine la
altitudini mai mari, intre 10 si 17 km, avand viteze mai reduse, la
o medie de 100 de km pe ora.
In emisfera sudica, jetul polar se invarte in jurul masei
Antarctice cu viteze mai mari de 200 km/ora. Directiile acestor
"rauri de aer" sunt de la vest la est, in emisfera nordica, si de
la est la vest la sud de ecuator. Aceasta indica o corelatie de
baza cu efectele Coriolis, care determina un "viraj la dreapta", in
emisfera nordica, datorita rotatiei planetei, deviatie directionala
direct proportionala cu altitudinea si cu latitudinea. In emisfera
sudica, "virajul" e la stanga.
Cuvinte-cheie: fluvii de vnt, viteza curenilor jet, formarea
curenilor jet,traiectoria,dezastreIstoricul cercetrii n domeniu:
Primele cercetri stiinifice privind jet stream-ul au fost facute de
cercettorul japonez Oishi Wasaburo, n 1920. Oamenii de tiin din
perioada respectiv l-au luat n derdere i toate datele culese de el
au fost ignorate, pn n 1942. n timpul al doilea rzboi mondial, cnd
bombardierele americane au ncercat sa zboare n Japonia au constatat
ca din cauza curenilor jet, cltoria a fost aproape
imposibil.Motivaia alegeri lucrri: Motivul care ma facut sa aleg
aceasta tema a fost , pentru a cunoaste ce este un curent
jet.Obiectivul lucrrii:Principalul obiectiv al lucrrii este
informarea i nelegerea oricrui cititor ce este un curent jet i
efectele sale asupra Pmntului. i dezbaterea subiectului mpreuna cu
elevii profesorul.Metode de redactare:Pentru aceast lucrare am
studiat materialele ce vor precizate n bibliografieCuprinsul
lucrriCaracterizare generala: n atmosfera superioar vnturile de
vest tind s urmeze un drum n serpentin, cu meandre, dnd natere unor
unde de atmosfer nalt care se deplaseaz lent i n cadru crora
vnturile se ndeparteaz mai ntai spre Ecuator apoi spre poli. n
cadrul acestor unde, se constat, la nltimi de 10-12 km, mai precis
in tropopauz, nite zone mai nguste de concentrare a vnturilor de
vest cu viteze foarte mari de la 350 pana la 450 km pe or sub forma
unor cureni cu micri pulsatorii i cu ltimi de cteva sute de
kilometri, asemntori unor fluvii uriase. Aceti curenti se numesc
cureni fulger(jet-stream) i apar, de obicei, la latitudinile de
400. Ei inconjoar globul terestru de la vest spre est prezentnd
meandrri puternice a cror amplitudine este, uneori, de ordinul
miilor de km, astfel c se ntlnesc si la 25-300 pn la 50-550
latitudine nordic si sudic. Meandrrile curentului jet snt, n
general, reversibile si prin intermediu lor se face schimbul, ntre
aerul polar si cel ecuatorial. n cazul n care aceste meandre au
amplitudini foarte mari, ele nu mai pot reveni i se desprind din
curent alctuind circuite nchise ciclonice i anticiclonice, care au
corespondeni i la sol.
Curenii jet pe lng schimbul de aer pe care-l realizeaz ntre
latitudinile superioare i cele inferioare, prin dinamica lor produc
perturbaii barometrice de care se leag geneza i evoluia ciclonilor
i a anticiclonilor mobili de pe fronturile principale. n acelai
timp se constat c de prezena curenilor jet este strns legat o
anumit distribuie a presiunilor n atmosfera inferioar. ntra-devr,
dup cum se tie, existena unui curent de aer, mplic formarea unei
arii de mic presiune la stnga i a unei de mare presiune la dreapta
sa, n emisfera nordic, si invers n cea sudic. Este legea baric a
vntului, numit si legea Buy-Ballot. Conform ei, existena jetului
creeaz n cele dou emisfere arii de mic presiune, situate la
latitudini mai ridicate i arii de mare presiune, situate la
latitudini mai joase dect cele pe care le parcurge el. Adic de
prezena jetului snt legate minimile barometrice subpolare si
maximele barometrice subtropicale de la sol. Cureni jet de obicei
se formeaz in timpul iernii, atunci cnd exist un contrast, o
diferen foarte mare de temperatur ntre masele de aer
continentale(reci) i masele de aer oceanice(calde). Deoarece aerul
rece este mai dens dect aerul cald, exist o diferen de presiune de
aer ntre ele, la orice altitudine.
Cauzalitatea fenomenului: Jetstream-urile, n mod normal, sunt
continue i nu formeaza curbe direcionale abrupte, n plan orizontal.
Uneori ns, datorit unor elemente, nc neelucidate de tiine, aceti
cureni masivi de aer i schimb direciile. Cnd un astfel de jet
stream, de cele mai multe ori polar, descinde spre sol, produce
daune similare celor cauzate de uragane sau vrtejuri tornadice, fr
niciun fel de semn prealabil.Un caz interesant, n 1986, a fost
observat de operatorii unui radar militar american. Jetstream-ul a
descins asupra unui mic lac din Canada, sifonnd o mare parte din
apa lacului, mpreuna cu peti i broate, depunndu-i, la o distana de
vreo 600 de km, asupra unui mic orael, sub forma unei ploi de peti
si broate.
Asa se face ca n anul 1999 o localitate din statul american
Washington, a fost complet rasa de pe faa pamntului, n trei minute,
n timpul verii, cu un cer senin si o temperatur de peste 20 grade
Celsius.n momentul n care vntul s-a strnit cu furie, temperatura
aerului a sczut la - 5 grade Celsius. Presiunea barometric a
crescut si umiditatea din aer a disprut. Instrumentele meteo de la
un mic aeroport local s-au dezintegrat, dup ce au nregistrat o
viteza a vntului de 255 km/or.Civa ani mai trziu, n 2001, un
fenomen similar s-a intamplat n British Columbia, n Canada. n 2003,
trei cazuri de acelai fel s-au nregistrat, unul n Suedia i dou n
Rusia.
Canicula din Romnia, arita din Rusia, dar i devastatoarele
inundaii din Pakistan au aceeai cauz: ncetinirea curenilor
jet.Fluxurile de aer din straturile superioare ale atmosferei s-au
modificat. n anumite zone, schimbarea a determinat valuri de
canicul, iar n altele, inundaii.Si astazi aceti cureni de aer si
gasesc utilitatea n mparirea freasc ntre continente si ri a
fenomenului denumit poluare. Astfel Europa exporta involuntar
poluani n Asia, China i ofera Statelor Unite ale Americii, Africa
de Sud si ndreapt resursele ctre Australia si ciclul poate
continua. Ca sa intelegem cum mercurul provenit din arderea
carbunilor n China va fi transportat pe distane lungi si se poate
regasi in particulele n suspensie din Los AngelesPunnd accentul mai
mult pe fatada negativa a acestui fenomen meteorologic, nu am
mentionat ca un avion ce se deplaseaza in interiorul unui jet
stream isi reduce timpul de zbor chiar pana la jumatate i
economiseste combustibil in acelai timp, ca sunt investigate
modalitati de folosire a acestor curenti de aer pentru producerea
de energie alternativa sau ca este posibil ca jet stream-ul sa fie
motivul pentru care insulele Hawai sunt protejate de uragane
Concluzii: Cauza curenilor jet este determinat de mari diferene
de temperatur a dou mase de aer.Sunt niste fluvii de vnt ce au o
viteza foarte mare si ca sunt intr-o permanent continue
micare.Bibliografiehttp://www.ziare.com/magazin/inedit/fenomene-neobisnuite-jet-stream-1062177http://apollo.lsc.vsc.edu/classes/met130/notes/chapter10/index.htmlhttp://squall.sfsu.edu/crws/jetstream.htmlhttp://www.weatherquestions.com/What_causes_the_jet_stream.htmhttp://media.ft.com/cms/9c122cd0-3e01-11dc-8f6a-0000779fd2ac.swfhttp://translate.google.ro/?hl=ro&tab=wThttp://www.newton.dep.anl.gov/askasci/wea00/wea00067.htmhttp://greenly.ro/aer/jet-stream-ul-si-poluarea/Mhra
Gheorghe, 1979, Circulaia aerului pe glob, Editura tiinific i
Enciclopedic , Bucureti Cprian Alexandru Geografia turismului anul
I grupa I