7/29/2019 curatarea karmei partea II http://slidepdf.com/reader/full/curatarea-karmei-partea-ii 1/46 Capltolul5 Blocqie ji nlveluri de congtiinti Dupidece,sunt ntrebat,ntotdeauna:rn. Cumeste prirniti o asdeldeexperienfi?Cum eacfioneazi, n genenl, persoanele iron li se analizeazduracauzali,cind sunt puse n fala unui astfelde fenomen? eparcursul dendirii acestuia,funt leceva nume? Spirlt deachle Evident, e poate pune I simplul aptdea sc supune unei citirl a aurei cauzale stedejadovadanei anumedes- chiderl a spiritului. Totuqi, mi s-a ntimplal in mal multe rinduri, ca anumitepersoane i aib6,de fapt, spirttutmai pufin deschis ecat r fl fost decrezut.Sunt,de cguli, acele persdane art ,gtiu otul 9i carcau ntelesotul,,ag wca si vorbesc espre celeaare aucitit totul, sauaproapeotul, n acestdomeniu ll caresunt convlnse i nu le mal lipseqte deceto slnguri informafie, de tip karnr.lc, entru a fa@un pasdecisivn evolullaor, Doarci... Doarci respectivanformafie,i aEta arcn ochi, rebuie i meaqi, obligatoriu, ,pe direc[iairulul', pro. ptiei or personalitili gipropriilor or aspimtii!Vrcau Xspun ci aceste ersoane u accepti,n ad6ncul or, si la6e d asi
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Dupidece,sunt ntrebat,ntotdeauna:rn. Cumesteprirniti o asdeldeexperienfi?Cum eacfioneazi,n genenl,persoaneleiron li se analizeazdura cauzali,cind suntpusen fala unuiastfelde fenomen? eparcursuldendiriiacestuia,funt leceva nume?
Spirlt deachle
Evident, epoate pune I simplul aptdea sc supuneunei citirl a aureicauzale stedejadovadanei anumedes-chiderla spiritului. Totuqi,mi s-a ntimplal in mal multerinduri, ca anumitepersoanei aib6,de fapt,spirttut maipufindeschis ecat r fl fostdecrezut.Sunt,de cguli, acelepersdaneart ,gtiuotul9i carcau ntelesotul,,agwcasivorbesc esprecelea areau citit totul,sauaproapeotul, nacestdomeniull caresunt convlnse i nu le mal lipseqtedeceto slnguri informafie,de tip karnr.lc, entrua fa@un
pasdecisivn evolullaor,Doarci... Doarci respectivanformafie, iaEta arc nochi, rebuie i meaqi, obligatoriu,,pedirec[iairulul', pro.ptiei or personalitiligipropriilor or aspimtii!Vrcau Xspunci aceste ersoaneu accepti,n ad6nculor, si la6e d asi
la iveald ntAmpliri ori atitudini din kecut, delocmigulitoate,chiar daci acestea e-ar putea oferi explicatiapenku difi-cullilile pecare e ntampinen prezent.
conving€rilepriorice. cestnilel decongtiinld u atenici o
legituri cu ceea 4numim, u mod obignuit i gene.dfizan
inteligenlE inici cu bagajulntel€ctual. stevorbaaici nunumai- daci mi estengiduiti aceasti€xpre ie decantita-teo de oc liber in conqtiintd,ci $ deooinlade a face oc, pet-
tru noi concepte,ar€ne obligi si ne evoluim.
Nici nu neddmsuficient ebineseama econsecintepecarc €potavea, suDra'ieliinoastr€, ofiuniprecum xistenli anterioari si realitatecauzali, din momentul n carenu
le mai privim capeniqtesimple teorii mctafizice nteresant
cinti. Uneleskaturi sunl mai la supnfati, altele,evident,dedesubt,n adincul nconqtientului oshu. ar rivasul dinplicinti esteScinteianoastridivini, Sinelenostru muabil,pur c-a n diamant, iruia nimic nu-i poateua din strilucire.Mancatul rijiturii ins€amni ocmaioce(careaea fi in con-tactcu aceastdcalitate upremf,,ar.e stetata, Crcstinii orspune Aesteechiralentulnterioral lui Christos i c,iboalasau nceycarilea circ sunlemsupusi. u atat maimult drc.ii$i au origineaundeva,ntr-un trecut ndepirtat, €prezintSprilejuri saupretextepentru incercidle deeliberare,de a unnivel a altul, nliuntrul nostru.
Blocirile succesiveu carene putemconfrunlasunt,dupi cite am putut si obseryde mai multe feluri, c€lmaifrecventiind spaima. paima ste, ncontestabil ca factorde memorare ecare -am€videntiat eja un impodanlmo-lor deblocaj.Danechirceste ersonalitatea,emulteori chiarliri si ne dim seama.
Da se poatemanifestantr-o rnie dc feluri diferite,
neducindniciodati ipsi d€subterfugii i opurandu-sede-s€a roinlci onstiente celuicalear vrcasi inleleagd. stfel,mi s-a ntimplat frecvent i primesc ersoaneentruo citirecauzalisi si fiu in imposibilitateae a le analizan liniste,micar cinci minute iri intrerlpere, rcspectiveleelsoaneliinrl cuprinse eputemice lureride burti, de exemplu.
De cde mai multe ori, credem i estepovan ncirci-turii careeste a odginea nui importantblocaj e memoyie,Dar, ucnrrilesunt depa e dea sta ntotdeaunasa.Ceamaimrrcparle eveninlcnlelorcoasea umina i care uo nci-d€nti kanniciisunt,de apt, ntampliri mirunte.Firi nirnic
din marilc dnme spectaculoascecaye i l€ imaginimune-ori si pcnh! caye, pattedin noi s-arputeam6ndridea le fitriiit. Nu tof i au triit o decapitaren piata publici, sau omoarte enti, inchi$ide vii intr-un mormantdin Egiptulan-tic. rireste, existi si astfelde arnintiri,dar €l€apafti[ unui
opinia mea, n principal,celede a nivelul inimii, celedin dgoste,aleunei iubiri neimpirtiQite, ostracizate, milite, cduc la un de sine... saucarepleacide [a asta.Sunt rini sufletului, careprovoaci,drept consecinfd' ini alecorpgi repllereaac4stuia,sub diferite forme, prin reflex de a
pedepsirc aude autoapirarc.Blocajul memorieinu devineevidentneapint inci d
inceperea itirii, ca si irnpledlce inalizarea cest€ia. epo
rnanifestabrusc, atunci c6nd nici nu ne a€teptim, n p
activitate, a{a cum s-a ntffmplat n cazul ui Cecilie,evmai devrcme.Este ca{i cum un mecanism ubtil, n ceamarepartea timpululnecontrolat,r spune:,Stop!Aiuam auzitdgstul",sau: ,Nu,doare rea are$iptesupune
multc mplicafii. "Se consideri ci acest reflex de replierc i provoa
marc dezamfuire elui sauceleicarcdoreqte i Hiasci o
fel de experienfi, pentrucEesteca o cenzuti, impoMvametsului or deliberat. i, mu(i mi-auspus: ,Inseameste oarteErdv,pentu ci o pattedin mine nu vrea si q
El bine, nu! Din fericire, n ceamai marepartea cazulucrurile nu stau ata,$i, daci o auri cauzal5 e repliaz5,
nu inseamnd,neapdnt,ci estevorba despre el,angrozi
Intimplirile simple$i obitnuite, p€cnre viala ni
duce n calepi care,uneori, nepun in situatii dificile, nudin noi, neapint, nigte fiinfe in suferin$, care suporti
secinfeleunor rini necicaMzate.De fapt, noi nQinene crcim propriile nchisori,$i a
tea sunt intotdeauna,pemisura felului in careprivim stiile pecare e avemde nfruntat.
Poatesi pari ccvabanal, dat nu tealizim intotdece semnificalie$ c€ mplicafii pot avea, au cereactii n potdeclanga.
kansformasentr-o otravi perfidi? Poate.Pentru multi dintre noi, deea ii nu putemcontrola n anume spect ivietinoaste, esle ntr-alat degreu de acceptat,ncet poatedeteymina repetay€anor reaclii iscenle, e revoltisaudesuferinp. De altfel, ?nplal pur simbolig lorriturile [a genunchsunt egate, desea.emandrie, audeorgoliu init.
Doar ntAirl semndeumilinli €ste eprezentat,n modtraditional,prin gestul
ngenuncherii,nu?Problemele arcpersisti qi caresunt de ordin psihologic,provin,d€multe ori, din categoda,cauzemirunte, efectm4jore",Astfel, ntdlnesc umeroaseersoanearcprezintun handicapdeterminatde o instabilitateafectivi si o linsitotali de ncrederen ele nsele.Cind aun lor cauzali ermilo citire a trccutului, aproape e {i€car€dati sepoateconstatci nu existinici un evenimenteosebitare i fi determino atare ituatie. ersoanelen cauzi,purgisimplu,au epeta- mai corect r fi si spun ,balb6it" situatiisi reactii semnitoare,peparcursul mai multeexist€nteonsecutive.ncelemai multecazuri, ste orbadespre cenarii e
cisitorifor,tate,neinfelegeri,upturi dureroase,rustriri afectivesausexual€,u altecuvinte, celemii de aminuntecareseacumuleazi ltr-o exislent;si p€care u reusimsi le imurim.
A limuri, in astfelde cazuri, nseamni, ntotdeaunimpicare,reconciliere.
Societaleaeeducii d im combativii sburmarimDerformanta. otusi,c6ndavemposibilital€aAaruncdm Dri
remarc aptulci, dincolo e uptapecare ducem u ceilalsaucu unelemprejuriri,s€ajunge,n final, a o lupti cu noingine.Sepoate orbi despre intoxicar€ con$tiin!€i rofunde, u oat€ cpercusiunileecarcacest iu lepresupun
In ptimul rind, e usorde nfelcsci citireaaurcipoatefi insotiti deo u;oari cmoti€, u itel mai mult in domeniulcauzal.Este ogic,penh.u i plonjarcan intimitatea D€i i-inte nu cstcceva nodin.
Apoi,esteevident i, atuncicand l€zimmenroria, indo riscolim, cind o evocim n celcmai mici aminunt€,ca
afecteazi rofundpersoanacspectiv;, hiar firi ca aceastasi-si deaseama$i chiardaci ,,ami[tir€a,, .cspectivi u i ispunenimic asa urnse ntimpli, dc ahfel,de oart€multeori. Ceva,n inimap€rsoan€i,ecunoastellotdeaunaceea e
yeactionatin cutarcmod.problemaa arcnumelcculare, apun€jndiscuti€ utal.e spect l personalit;tiiale,cutare €_flex. ati, acum,ce e de icut, ce tebuiemodificat,nbuni-tifit.'lu decizice anume rei,cu adevirat, i faci,p€nlruaonri ac€stproccsPrin urmare, stecare,n societatca
ii Dcnlrua-li regisi deplinulcchilibru...o oglindicay€nlituri reflexulpa$ivititii,loaslyi, estc,adesea, ineancont in cel
care.aye anumesufcrinti. Daci demersulestebine nfeles,nu di cistig dc cauzi acelei endinte gcncrdre,pe cnte eu onnmesc nictjmiZare.
'lbateexemplele e car€ e-ah evocat n paginilede fati
ne d€monstreazi,destul de bine, cred, cit de rnult sunlemaulorii a ceeace ni se intamph. tva conbdctdm o boali, ci!?sem condiliilp carc duc Ia inslalared dczordinii in noi.lu
alte cuvinte, o'tim posibilitatea,o fabricim, fie in existenaceasla,ie intr-o alta.
Esteugorde nfeles aptulci aceasti iziune supraucrurilor nu prive$tep€ oati lumea,ntrucat, obtgandu-nesfim mai congtienfi,ne maturizeM5.Pentrua facepalii necesari spre o mai mare ucidilate, cu altecuvinte,spremai muladel'Ar, stenevoiede curaJ'. ceasta oatei piatrade ncerca
re n procesulde ciutare a vindecirii. Astfel, ajung€m,de iecare dali, la importanta deciswi a uoinlei de a oedeoaltfepropriile titudiniqi reflexe.
Ceea epunen evidenti, otodatd, spectulundametal al universului ostrumental$i emotional,n mentineracestui chilibru, umit sinitate.
Psihosornatici qi lenetici
Fir€lte, nimeni nu este n dezacordu ac€asti ltimconstatare.steaproape n occomun, i astan asamisud,
incala datnattere oliunii deboa.li sihosornalic.i.n lumina ceea e am triit, nu agezita, n c€ea € mi prileste,sEafirmcA mensamajoritat€ boliloreste ocmai eorigine sihosmatici, Slibiciunile rganelor oastre, omportamentullandelor;i incd o mie de alteaminunte, arcvin si ne tulburmetabolismulunt,decelemaimulteori, consecintelelatutului nostrude iinfeqi, a modulmaigenenl,ale aporturilnoaske u {ia!a,
Desigur,a aceasl5 firmatiemi sepoate duce ontrargumentul agajului enetic, l pr€dispozitieioask€naturale pentru o anumeproblemi desin[tate. A ne cantona a
acest ivel,al geneticii, r nsemna i neoprim a umihteadrumului, u insemna i trag€m oncluzia i, {iecare intrnoi, aflandu-nentr-oanume amilie9i nu o alta,sunlem ezultatulunui pur hazard; r insemna i neglm eistentaace€a e numim,generic, ufletqi evolutia cestuia e-a un
Sul impului.Ar insemrla,otodati,sd educemdeea eviatdIa un ansarnblu ecombinatii bimice. timulatc eniste m.pulsurielectrice. -arputeaobiecta,puninclu-sei, la bazi,este orbadespre problemide ilozoffe au,mai simplu,deconvinger€. otu$i, ozitiameanu esteaceea unui filosof,Nu estenici ceaa unui ezotedst onvinsde anumitc €oriimetafizice. ste,pur ti sirnplu,ceaa unui rnartotsi a unui
experimentator.cuzepentruacestultim cuvantcareeste,tccunosc, am ccepcntruun astfelde context!
In cazul neu,nu estevorbadespre crede, arecumfo4at, n realitateaorpurilor ubtile,a sufletului aua spiri-tului, chiat daci o credin$ oarbi poateavean eaceva tumos
$i respectabil. riiescanumite enornenc, ealtel€ nume-roase le obsew$i, tocmaidatoriti acestor bs€watii, ces-tor constatiri,am ajuns a concluziile e car€ e giisiti npaliinilede fatE.
Celule rebele
Dincolode necesitat€anci constientiziri n procesulde cstabilire sinititii, apareotuqiun element egreutale,pe care -am analizalpe larg - acelaal memoriei elulare,Iutr-adevir, ebuiesi reamintescaptul ci muncape careoducem u noi nsineeste, neori, eriosngrcunatideaceastifaimoasimemorie.Corpulumanse ncipitineazdmai mulldec5t ste azul, si repete aceeasinzi, acelasieit-motiv,ca un disczgariat,n pofidaprogresului ecare -ar fi pututface,eventual, onstiinta.Un€ori, dira ldsati de menoriepoatei cu ade\'irat rofundiqi atuncicotpr.rlesteelcarese
inciplfaneazisi-;i impundpropria ege n privinfadnii decaresuferi. In acelmoment,descunjirii i se deschideargula - iar apoi,oriciy€ialteev€ntualeeactii iuntrice. Ilrinurmare,corpulnostrupoat€ ultctionaca un automobil e-reglat,carese ambaleazi,si continui drumul direct n zid,
O discutieaprofundatdu Celinesi o analiz5ami-nuntiGa aureisale.ni-audemonstraroarle lar aptulci nuse rizboia cu_ iraenisi nici nu a1,eaifcultiti existenlialemaimaricaalealtora,
l)uceao viati destulde echilibrati,suferinddoar dinpricinaragilitdliicorFului iu, precum idinpunctdevedereesleticntrucat,din pricinaslibiciunii,nu era deloc
ahdEi_loare.Er.lde nteles stasi nu mi separea nar fi rceaceamnumi o..Dersotutiiu probleme...si acccptarrcutul, dobil-dise realb etisaremotiona,de cc$!a inu nukea iciunteldedorinti de rizbulare.
Toate cesteae-audus,cumerasi firesc, a a vorbide_spre?utonomia€care,uneori,o capiliic€lulele oashe, -tuncic6nd u ostcu adeviratmarcate,cu ierulrosu.."leunpulemic onlexl rnoliol i i l . fccli\.siminlai.Crleote orpu-lui Celineiusesen olarizateuajutorul nuiresort nt. ige_tic, ce rebuia isat, dupi cum sepirea,si se epuizezeJlasine;poale?nciteva uni, in cativaani... sau,pe parcursul
mtrcgii iel i ,ar-l i_rcusilj snelcoful, r"rerrga
cel efle,otnmemofta elulari.
Si,atunci,ce erade tcut?Experienfa E lrleamnl sispunci. in cnzuriexlreme. aceldespre areocmaiamvor_D|l,Ue xcmptu,u selr f lc anitDic slafe e cvoltd.iecae impolrivanlregii umi.sau mpotrivacelei afl idin noi
ta aceamodificar€.
l#11"":":ilf-111trebuiei ntreprindem'imic. i,mai egilbls;Xffiffi;si spunci ftebtlie dculceaa enlru.,., tocnai ca si evitimsi i[ttim intu-o lupti impotri1a
Tocmaiaici este ocul undenoliuneade iubire poatecipila intr€aga a valoare i dimensiune. stfel,nporturilcpe cal€ e avemcu noi insin€ n cazuluneiboli, al unei tul_
butiri saual unui haldicap, mi para fi factorul determinain evolutia iefiinoastre. roblemaebazieste,ntotdeauceaa liDs€i e ubire.O celuli,asemeneanei iinle n intregul ei, inmagMineazi. ntretin€ li reproduce suferinti, dipdcina unui vid afectiv. rubireaseamdnicr o ndieri carsterge, ublatideo pasticorectoare.ste, n ultimi instanceo care econciliazi.
Adevdrataolufiepentruoriceproblemistrans egade orice fiinli rezidd,prin urmare, n opiniamea. n modul ncareprivim problernacspectivi.Astfel, dspunsul ar puteao privireplini de ubire.Estevorba esprc stare €spiritpcarcunii o au n modspontan, arpecare, u siguranti, putem si invifa, Modul n careprivimseeduci,se cultivi. Prvireaasupraumii s,icontextuln careamvizut luminazile
$i caye veaaliunea adea fi si, n fine,privirea supm oatii ingine. O pririre neconditionati,eliberali demodul n carobignuia i judece, are dnu mai ie caustici, i si invete fie tandri.Credem, desea,i o as€meneaonstalar€u es
decit o uzeali devorbe rumoase, I cirot singurscopesaccla ea ocoliproblema, u este ga, iinfanoastri,pind ncelemaimici cotloane.e dovedest€fi mult mai maleabinaintede orice,estepermeabiHa realihtea are riieste nsufletulnosku. Din momentuln carene acceptim roDricorpa$a umeste l, chiardaciprezintivreoboali sauweuhandicap, ir(ile cu careel oaci oculvietii,se redistribuSi,atunci, xisti toate ansele€a vedeaumboala auhandicapul especlivegreseazi,ini la a deveni cceptabile,cceplate, auchiarvindecate.
Unii sunt,poate,mirali sau chiar gocati, uzindu-m
vorbinddespre €lul€l€ nui corp ca despreiFte liin[e inadeudrotulsensal cuoAntului Da4 douizeci$ cinci de ani dobservalii, eciuliri gi de experienti,n universul ubtilLrgi al concretului, i determini i afirmcu t5rieci, o constinli demnid€acest ume, ii al€ silasul,menlinen viati s
faccsi evolueze Dsout tot cr.,ene existe.O celuli, un atornchiarqi ceea calcitui€ste nalom,manif€stistEtideconsti_
Nu sepuneproblema,indeste orbadeboali_ indife_
rent daci aceastastedeorigine (armid saunu _ dea dez_voltao anume ilozofie, i maidegrabdea modifica,a mo_dulc€lmaiconclet, bilnuinfedeviati, de elaliouareu sineSicu ceilalti.
In spiritulunorastfelde ermeni -a ncheiatntilnireameacs Celine.De atunci,am maiavutdedoui ori ocazia io innlnesc.Era, n coniinuare,xttemdeslabd. otu;i,cevaseschimbasea ea.Slibiciunea i nu maicmana celaerbol-
Am intrebat-o, ireste,daci folosiseweun elementajutitor pentrua reusiatit dc binesi adopte titudineatle_a15 espr€ nrevorbisrnlm ildva.
imi spuneam i tofi ochii o si seholbezea cAtde slabi sunPrin urmar€, miam propussi merg la discoteci o dati p
luni, fie ce-o i! La serviciu,nu indrizneam s[ ii vorbescp
tronului decet n situatii exceptionaleQipentrumotive sMprofesionale.Provocarea fost si in@p sil intreb daci ssimlise bine n !acan!i, cum mergeaucu gcoala opiii luialte ucruri de elul acesta, in ce n ce mai frecvent.D€sigu
pareridicol si consideri ash drept indrizneali dar,pentmine, era un efort delocneglijabil,AstEzi,a devenitun autmatism, care nu mai inseamni nimic pentru mine, dar faca relaliilemelesd fie mai agreabilei sdmi simt mult mblne a serviciu. q spune i ceva,nclusivn trupul meu,zimbeqtemal mult colegilor. i, astanu este otul...
Vialameasentimentald,upi cumgtifi,en un adevipustiu, Imagineapecarc o aveam espremine rrsimi erapralizanti, atAtpenhumine,cit li pentruceilalfi,cred.Ceammareprovocarrera si schimb ceva n acestsens,
In pdmul 6nd, m"am hotirdt si le vo6esc bSdatil
care mi phc4augi pecarenu-i cunogteam..ta, iri nici umotiv,doarpentrua indrizni si mp o vecheatitudine de r
finereqidesubapreciere,n ceea emi prive$te, i-am pu,, Ceai d€pierdut?"De apt,aveam oardeci$tigat,Apoi,awut si m€rElmai departe, m luat initiativa u unul dintcolegiide serviciu. -am dat ntdlnire,pentrusimplaplicereda bea o cafea mpreuni ti pentru a-mi pulea spun€: , Aficut.o gi peasla." Int6lnirile noastreau devenito obilnuintapoi,am ficut pariucu o priet€ri ci, la eqirea e a cafeno si il iau de mani.$i, doui s iptimdni mai tirziu, finalufost a mineacasi, ntr-un mod mult mai ntim.
Prietenameam-a ntr€batdaci sunt ndrigostiti. -arispunsci nu, nu tocmai, i simfeam oarakacfie,andre
NiciodatS,nainte, u a$ i putut accaqa eva,nteleDesigur,mi sespusesei este evamoral,ci nu se aceaceva,mai ales emeieiind... Dar aceasti rovocaye,rm n
Unul dintre cazurilede neuitatpecaremi-a fost dat sle sfudieza fost cel al lui Sandrine.Sandtineera o mamd 6niri, carenu av€amai mult de douizecipi cinci deani, Pnctic, eanu a luat legituE cu minepenhu ea,ci pentrucopilei, untebelug depaisprezeceuni.
Inci din primelesiptimini dupi naqterc, ot corpul i-fost acoperitde o eczerni.O impresionantipleiaG de tenpeufi a fost pusXn mitcare $i, desigur, oate regimurile amentareposibile, lar fird prcamaresucces.Dupi {iecarcprioadi deugoad ameliorare, oaladcpiele evenea imaipu
temici, astfel incit, corpul micululul erd tot o rand, dupsouselemameisale.
Bebelugul ui Sanrlrlne
La nceput, upreanfelegeamecemi seadresaseiIntr-ad€vir,e camgreusi te gendegtia citireaaureiunbebeluq epaisprezeceuni.
Corpurile alesubtilenu sunt suficientde dezvoltpentrua ua n calculo analiziserioasi, rinaceastimetodFiintasanu este, nci, pedeplinncamatE,ar n c6mpul i
€n€rgetic e gisesc, Eri indoiah,multe elemente pa4ninduJe iirinlilor di, n special amei.
9i, totu$i, eva in mincm-adeterminati intru n legtud cuSandrine, icarpenkua-iexplica, ireclprintelcfomotivele enhucalesolicitareaanu erauna calisti.
M-am gandit,atunci, la o solutiq si.i propunmamsi-i citesc ei aurasi nu copilului, cum \Joiaea, Daci problrnaera cu adeviratde nafuri karrnici, era oartcposibilca esi continuesi legeClledoui fiinfe qi n aceastiexisten]i,daam i pututvedea esprc e€ste orba.
chis imediat,ca o apd n clocot,carenu maipoate i sGpanli carc arcn toate ir{ile.M-adus n Rusia,ainc€putul eXIX, dupi cAtpirea, n perioadaampaniilor apoleonieErau o mulfimede maginide rizboi, n special e afuri ssate n fliciiri. Pulinescene iolente.a dreptvorbind,daamintid egat€ €o marcsXricie ide rig.Empovesteanucuplu,a cirui caside emn usese e umilat€ diskus6,
dealtfel, oatecelelalte in citunul lor. Soldatiiuaserdotuin caleaor,parci fusese otopul,Nu mai eranimic demAcarc,oamenii riiau din mici furti$aguriQidin ceea ereufeausi vaneze,neori.Familia cir€i amintireo DurtaSadrine n adinculei, secompuneain cincicopii.
-Eaen ce
mai rnaredinlre fete,Ovdd,o fati in jur de cincispr€zecencu un sugarn bn[e, friliorul ei, nvelit nlr-obucatidepiedeoaie,prost tibdcitS.Era ingrozitor de frig in ce€ace mardmdsesein casi..,O singurdnciper€ omuni,sdriciciosi, cu o multimedegiuf, prostastupate.
O vid pemami, tremur6ndntr-uncolt,p€ni$tepai
incapabili i semigte, bezigicu edeme epicioare. izerata cum esteea epr€zentalin irnaginile e a Epinal.x hti
+ Imageri€ d'Eplnal - Iocalttatca Epinal, in Vosg€o,ndJean-Chade! Pellerln infihteaz6 o mtcA fabricA, und€ sunt folosittchnlcile de lmDiimare cunoscutc n epoca, iraouru pe lemn {
din cAtemi-am dat seama, ra ot timpul plecat,ot mai de-part€,pentru tot mai multi vreme,sd cautede mancare$i cuce si faci focul, insotit de fiul siu dedoisprezece uri.
Iama nu se mai termina,Zipadi, !ant.., Nu se mai
sfhrgeau,oateastea, ici n memoriaui Sandrine,TindnduJ aproape ot timpul shans h pieptul siu, fri-
liorul ei de atunci avea aF vaniti de rig gi buzelecripate. O
siJ frecebine, agacum ii spuneamama si faci, atunci c6ndo si aibl timp, daravea titeade icut, maialescu focul,pe
careabia eugea il fini apdns.Bebelu;ulpl6nge,ar ea l
stdng€ si mai tare a piept,apoi l imping€ a o parte,exaspe-
rat6, l punepeo pemi, apoi l ia din nou.Mereua fel...inh-o diminea$, ind se rezegte,ede i bebeluqulu
mai migci,Avea uloareatigului.Nu phnge,
Dealtfel,nimeninu phnge.
Disperarea linge, uneori, un pragde a care iinla uma-
ni nu mai are orla fizici si-qi sMgedurerea. ici micar re-
volti nu mai este,nentrucegi pentruastae nevoie e orfi;
si apoi, asi ne revoltim,k€buiesi existemicarun dramdesperanti n cevamai bun.
Dar,astanu insearnnici inima nu este initi, uneori
atit deprofund,ncAtpoate i influenfezeelul nostrudea fi,
ln vietile iitoareAura cauzalia lui Sandrine rita clar ci, tot ceea e a
tdit eadupi viafapecareo dusesen Rusia, fost marcat e
un acul senlimenlde culpabilitate,uaseasuDra arispun-
deyea€ntrumoarleamicului sugat Imprejuririlede a acel
moment i pusesedn brateun bebelug,at eaconsidencinu seachitase um uebuie eobligatiile e-i eveneau. i eta
aga aunu, Sandrine riia, in continuare, u acelsentiment,pictura dupi Sablon.Lucririle rerlizate aici deein rcpcde cunos-cute,datoriti comi6'voiqiorilot car€ € duc dln sat n sati lucri-rtler€alizatc in micul at€lier qiund sn fie un cadou prelios p€nrru
Existi povetti triite, mai mult sau mai pufn, de unu
singur, Povegtiale unor vieSpentru careamploarea roblemelor - qi a consecintelotaceslora este determinat5' nprincipal,de atitudineaunei singurecongtiinl€.Dar' existi 9altele care, dimpotrivd, sunt construite in doi, sau n ma
rnulfi gi pentru al ciror deznodimdntcomplet est€ neces
concursul iecSruian parte'
Pentru a ilustn o astfel de constatare,mi voi referi l
povestea nui cuplu,carea venit si mi l|adi din pricinaunograveproblemedesindtate.Ea, Marianne,ocmai usese p
rati de cancera sdn.El, Michel,suferea e urunculozicron
cd.Eraucisatorilidc mai binc de cincisprezeccni i insu
cuplul pecare l alcituiau pdreasi se afle n suferinfi. Iar enu numaici nu ncercau i ascundi cestucru,darsotiau
il intrerupea ot timpul peMichel,cind acestancercasi im
expliceceva,Aga stind lucrurile, am decissd ntr€prind op
nliunea in tr€i etape.Un studiu al aurei fiecEruia,separ
pentru a €vitaorice interacliune,apoi o analizi a aurelor o
tn cecr ce nriveste ura ciluztl:r c lui Michel, acerslamt-a oterrt. n tDodsurprinzilor. scene arc€riluexactopusulcelorrevelae de Mariann€.
Problena - care yipi in oura cauzald a lui trrichel -este ca acest so! negustor trebuie sd aibd intotdeauno drcp"tate. Cdnd aorbe;te el, tootd lumea ttebuie sd tacd! Ea uiea
accepta u greu ncamareantr-un corp def€meie.Ca simb
al femjnititii, sAniidevenisedartea eamai ragili a iiint
salc. eapecare. n mod ncongtient,anici nu o voia,La multe emeisuferind ecancet auchisturi, a sA
sau aaparatul enital, mvizut, nuneapirat ceeaqichemdar un refuz, spaimeori rini ale femiuitifii, evident,din m
tive foartediferit€.
RevenindaMarianne,€ndinla ominantia con$tiinei nu reugea i semodificen aceasti iafi. Ea nu numaicnu avalorilicat, qa umar Ii pututsi o faci, expcrientactald intr-un corpde emeie,carear fi lrebuit sd i of€repriljul dea nlelege i un alt moddeagandi, ea simli $i d€a- darasta -aprovocathiaro revolti nt€rioari, are -asodat cu un cancer.
in cazul ui Michel,schema ra aproapeceeasi. fletul sdu, mprcgnat u aminti de so[ic spaniolS upuevolua i acumdupi aceleasieflexe, hiat daci ntr-un codebirbat,Desigur,Michel esufocantr-oatate ituatie, €
tnr ci D rcu$€a i scoati a vealio floui personalitate.Dvident 5,neafirmarea ce€a eviatai cerea d nve
si si fie, i provoca profundisuferinfi n suflet,$i, pent
cdera ncitugatigi nu ndriznea i iasi la supnfali, forlad
exptimare personalititii ale ncep€a i clocoteasc-inliun
tml lui. Furunculeleat€ i tot apir€au rausupapeleesig
nnti pecare ecrease rganismul iu, pentrua evitaaparunorprobleme e sdnitatemaigrave. btceea e eprimd
inlduntrul nostru, ni se ntoarce, ntr-o bundzi, impotriud
dc cite od mi-a ostdatsi constat cestumr, in cazuria
Stimote Domn, bebuie sd ud scaiu, nbucAt, acuffi cAteua uni, am rchdit ceoa nctedibil, M-om adzut co ldcdnpo e din comunitateaeseniond. mpreundcu ol{ii, bdteaneobositdrumuile, pin deiert ii pemalurile Mdii MoartNe-amquteo ntdlni? Credcd or fi necesor,nbacdt dorcsd continui cercetdile in aceastddireclie, De oltfel, foortdes mi simt mAinile arzAnd i scest ucru deuine ot nogrcude suportat.Poatepenha cd acum nu msi sunt folositpentru a acordo?ngrijiri, ca ocum 2000 de ani? Ce fedeli
Scdsorica aceasta mprimit, firi si €xagerez,u miile
de-a ungulanilor,Desigur, u ampututsi rni intilnescdcit cu o mici partedintre autorii lor,Penku ci, in afari de faptul ci asta cere imp, nu a
vocatia €a iNestiga recutuldoaraga, asi mi aflu n [rcbi. Da-r, are,ntotdeaunaste orba esprerecul?
In socielateaoastri, ot mai multi dintrenoi facemla un momentdat- obiectul neiexperienfeqa-zisnteroare.Este,oar€, simpli reacfiemaginari,n fataunei umcalesedezumanizeaziot maimull, saueste, u adevirat,semnal limpului, car€ne amti ci ceqoestepe calesi sdeschidS?
Credci ambele unt valabile au, mai degnbi, canuna,candalta.Ca i cum mullimi d€ oameni i-ardescopamintirice in de alte impuri... sau,ar dori sd e aibi.
Asfa se poate ace n mod spontan, u gendul,prrela-\ay€, auprin terapie egr€sivi.
Prin urmare,cati cr€dibilitate e poateacordaunuiasemeneaal de triiri gi feffiiri sau,mai degrabi,cumsepoate epara dwirul de als?
In gcnenl,eu amplecatntotdeaunae a oremiza i
amintirl,pentrua athg€atenfiai, eventual,entrua crea nanturajul or mici c€rcuridecuriopisaudeadmiratori.
Ori, n domeniul ecarel abordimalci,sincerllateana-i relata €rapeutului rehdirea trpcutuluinu esteo Eiaran.lie sulicienti pentruautenticitatcacestela. ualte cuvinte.nu este suficientsd rcsimfi o senzalie oortepubmicd,ovdnd obozdn$te imogini,cd retrdie$ticeuo nume, en-
tru ca scelceuo d ie qdeudrot. lec ismelecareneEluver-neazisuntextr€mdecomplexe,elpu[inp6nd om4iunge iIerecunoaftem iapoisi lestipanim.
G6ndlrcacolectlvi
.Ceanum€ oate €nencreareanei luzli?Cu altecu.vinte,esteDosibil i ne fabricimnoi in$in€sc€naril, eri sdne dim seama?
De apt,nu noi,ca ndivizi,suntemmotorulprlncipal,ci colectivitateaecareo alcituim,demii deani, n intertorul
uneia aual rnaimultor ulturi.Si vedem ecc.Spiritul umartprcduce n permanentiganduri.Cu
€xceptianuimic nurnir decercetitori,oarteputlnepersoa-ne qi pun ntrebiri in legituri cu aceastiactivlhtecer€brali.In general, andurile unt considerate cu exceptia ctlu-
nilor la cnre ne pot indemna cafiind crvafiri consistencam caniste baloanede s[pun. E adevbrat, prioric vorbinun gandestecevace nu putematinge.Mayea artea ga
durilor pecare e avem,dispareaqacum a venit, firi sd aufme. Dar, uitim ci elereprezinti, dincolo de oricr, o emisde energie.Desigur, ste o ene4ie shbi atunci cind esvorbadespregAndurianodinesi superficiale, ar ucmrile n
mai stau a fel in cazulu[or gAnduricares€ repeti, caresuintr€tinutegi carcsunt,evident, ifte ganduri olective.dalurile ilosofice, octrin€le€ orice el,precum i religiileceea eestede asine nfeles au ost,dintotdeauna,argenerdtoare leacestui ip de forti.
Candurile, oncepteleolcctive uscitate e astfeldmifciri au dat, astfel, astere,n timp, a adevSrateentrenergetic!,car€producceea e nrmim egregoi.*
Dar,si revenima momentul roducerii nui astfeldgand,Congtiinta oastriproiecteazi, e propriulsiu ecrinterior, maginea sau chiar filmul - gdndului espec
Energia €careo eliberiimn acelmoment, aci esteprecii bin€ orientati - ca n cazul aderirii la o atumiti credinreligioasi, e exemplu vaptovoca n fenomen semdnuneiholognme. n felul acesta reim noi, n modprogre
un film holografic sihic,n funcfiedepropria redinfi.Paredestulde anodin aci spunem i ,,facem ropr
cinematogrdf' ar totul capiti altedimensiuni, rin simpfapt ci holognmanoashdseva alitura unei multitudinidalte holograme,ale celor care mpirtiqesc aceeasi redinti ca noashd.Prin urmare, u mai avem e-a ace u un simpscenariundividual, le cirui imagini i €nergie unt crea
doarde noi, de iecaten parte, i cu o hologrami omuniadevirati fo{i, care i reune$te e oti c€i caregindesc a fe
* Filnld col€ctilni in magie, ,cdredort"esteo ,,buln" dcnerdi€ c€ poat€ n vLuallzati in a6tral fl care a fott creati, in cmai mare peitc, d€ citr€ un grup de indi{izi (N,T.)
niveluri de filme. Aeste filme sunt inregistnte pesuportdiferite, comparabile, aci imi e ingiduiti panlela,cu nisbenzimagn€tice,emai buni saumai slabi calitate.
O hologramicolectivd, n egregor, u s€poat€mpma sau nregistra dec6tpeo frec'r'enfiapropiati destructunoaslri maleriali,aceearopusideunul dinke elemente
alcituiescNaturd, umit Et€r. nk-adev6r, iveluldevibnal unei memoriiprovenite intr-un maginar omun,nupoatemprimapeun alt element ecAt cesta. i, cum el'traducB ealitoteo storici a evenimentelor, u s€poatempma pe un suport de nregistraremai elevat,mai frn. Filmete c tuebuie i fre,prin urmarc, oarteclar diferentiatde mul akaslic.
De fapt, doar egitura cu memoriaaloshici neperm
si evitim distorsiunileqi si nu nc riticim printretot felulscenarii maginare,uneoripreamulte. TermenulakashicmriH c.ateva xplicatii, Provine din cuu6ntulsanscril afaslinsemnindsubstanla niversali.ll defineqle,ntr-ooarecmisuyi, supra umina,provenitidirectdin Conftiinfadini... saude a SpiritulMelii,dacivre[i.
Atomul-gemened€spre ale am mai vorbit, ca memrie individualisi carese ransmit€, u multi fid€litate, eo existenti la alta, s€ constituiedintr-un concenhatakash
Conectareaa acesla, rin ntermediul urei auzaleprezinti o metodi iabili p@ntruegEturau un trecut ndi
dua.l ut€ntic.
Indifetent prin ce metodi cercetim t!€cutul, unicul cteriu calepoat€,n opiniamea, i ne duci spr€ eva ulen
se situeMi la nivelulde conptiinfial tenpeutuluiqi - salaproptiul nostru nivel devibrafie,daci experienta ste riiin modsolitar$i spontan.
Cu sigurdnli, la toateacesteafirmalii mi se va obiectacu urmdtorul argument mi se va spuneci am pomenit de-spre viziunile eronateale unor mari mistici. Asta vrea si in-semneci nivelul lor de congtiin$ nu erachiar atet de ridicatpecet s-ar crede?Nicidecum,pentruci int€rvinesi un alt ele.
ment,despre arenu amvo6it inci.Ag numi acestelementspoliul liber existent n fiecare
dinhe noi. Acestaestedefinitoriu.Poli fi ceeace numim un suflet mare, fiind, totodati,
sub totala influenfi a unei dogme gi a stereotipurilorcreatede aceasta. n astfel de cazuri,este vorbadespreo condifio-narecare qi are, IEri indoiali, nfiunea de a {i si carc trebuierespectati,desigur,dar carc lasd pulin spafiu disponibilcongtiinfeipentru a se deschide, hiarprin dirimarea cadru-lui siu tndi!.ional.
CiutareaAdevirului presupune,Eri indoiali, o exig€n-
fi maximi. Nu estesulicientsi fii integruqi si vrci... Tfe-buie si ai nu numai gustul riscului, <i qi loc inlduntrul l5l'tpentruacest isc,
Daci intelectul nosku rimine incircat cu ni$te con-cepteadinc inridicinate gi desprecarenu ne dim seamac.isunt esenfialmenleoctrinate,ndiferent espre e domeniuar fi vorba, existi slabelanse sEputem faceun pasdecisiv.Noi suntemceicare rebui€ E acem uretenien noi nsine.Asla mi separea fi teguladeaur a progresului.
Un hecut la modi
Cu oate ceste bservaliiti mirturisiri, ori solicitEri ecare e primesc ot timpul, nu ampututsi nu remarc aptulci existi unii egregori are, n anumiteDerioade.unt maiactive ecat ltele,
Printre acestea,€gregorii atlant, €giptean,esenicathar' gi, mai recent,amerindian.
Evident,acesteaol?spund nor curent€de gandS-arputea orbidespre modi, n ceea e epriveste,aresi folosesc cestculdnt careare, n general,o conotatieperativi, In ceea e mi priveste, u potsi folosesc n as€mnea vocabular,ntr-un domeniu n caremajoritatea am€ni
sunt cercetitori inc€ri i,pyinurmare, ensibili. i sunt catit maivulnenbili,cu c.6t, rin ntrebirilepecareqi Iepuprecumli prin ceea € au fiit, e caqi cum ar mergepemagineauneipripistii. Ei sunt cei car€defriseazi n imecontinent, entruomenfueaevaveni.O muncidepionierplini de riscuri li cu umiri incalculabile,ntrucit insilegituranoastricu tata se vaschimba adical, tuncic6va venimomentul.
Fa$ deaceastimodi ,,trecut clrented€gendir€"mvoi limita,pur si simplu, a a spune i trebuie i fim atein ce€a eprivette itrnul. camusurel, neori in care ce
tea es la supnfafi, cu prilejul unor experientendividusau colective. sl€ evidentoi sufletele e reincamea?familii, adicri, rin complicit6li, rin regrupiri de inleresau,dacivyeti, upi fipuri demisiune,o exprimareevameleganti. xisti, deasemenea,i rilmuri naturale are uvneazi,per ansamblu,egile eincamirii,Multi vreme,aremarcataptulci numeroaseiinte aveau€ndinta i relinin valuri,dupi aproximativn secol ijumllat€ asta, pype cn o reguli. Am constatatacest ucru urmirind evoluanumitor eni,de-a ungul irnpului.a persoaneaycmi-nprezentatroblemeleor.$i totuii, sepoate pune i ested
ce n ce maiputinadevirat. [6lnesc tot mai descuuri d
" Cathartsm - doctrhl reliCioasi dualis6, apSruti in secl$l al Xl-lea, in sud-e61ul rantei; opune Bhele, Rnului - acesdin u"m; fiind ldentificat cu materia, dc care omul trebuie sn sd€taqez€, €ntru a seput€auni cu Dtrmnez€u,(N,T.)
reincamarc dupi foarte scurl timp, de exemplu,dupdprimulsau al doileadzboi mondial.EpocanoasH, exh€m de bogatiin evenimente, feri, intr-adevdr mai mult decetoricarealtiperioadd,de mii 9i mii de ani incoacc incrcdibile ocazii deprogres.Aceastiparticularitateestesulicienti, prin ea ns4i,pentru a explicaun asemeneaenomendeaccelerdre.
Dar, oricum gi dincolo de toate acest€consideratiuni,
multitudinea de medurii privind reHiri paralcle- uneori,impreuni cu toate manif€stirilepecare acesteae induc- nutrebuie i ne faci sd uilim debunul sim! sausi nepierdemdiscemimdntu[.
Marile flguri clasice
,Pupdnenumdrqtezitdri,m-omdecis n sfarsitsdudscriu aceastd ctisoore.E adeuAraLontinuhdsdunu esteceoo epoate i pooestit reaaqor.DecAid md ftiu, am rditflumercase tpeienle,cotem-ou dus sprc o tot msi mare
conftientizare.Astizi lrebuiesi acceptealitateo, arqsotvs neuoiede dmuririlesi de sfotuile dumneaaoostri.otd.,, Dintot-deouna m ostconuinsd d am fiit tn oremeaui Chistos.O conuingerentimd. Deaceeo, mpomit tot fefuldedemer-suri, ajungdnd dnd a o foce cgrcsii n lrecut.Tohtls-ado-oedita fi asacum md oftepfum:eromdiscipolulpreferotalMaestrului cea oreeraardtatiica degeful i cdrcio sespu-neocumMaria-Magdoena,
Dupd ce n-am ldmurit inldunbul meu,am tnlelesdece m-au nteresot ntotdeauna leiurile.Nu sufrr de nimic,
nu sunt bolnaud, ar mi-e foartegteu sd trdiesccu qcestgdndqi simt neooia'sd orbescespre sta,pentruo trdi mailiniptitd. Mdputeli ajuta?"
Primesctecvent stfelde scrisori.Cendmi s-a ntam-platsi le vorbescespreleapropiafilor ei,am rcmarcat
devine fascinant,pend ntr-atat inc6t se constituie intr-un
voarcde magini,denofiuni qi, n general,de energie_ la carevin sEse alimentdze ersoaneragile,emotive, aresunt nciutareapropriei or identitifi. CAndne aflim in fata unormirturii degenul eleipecare mmenlionat-o, vem e-aa-ce,de apt,cu
ilustrarraacestuienomcn.
-... ..-- " O boali mintali?
Desigurprimul impuls€stede a folosicuvdntul de-li1'. Dar mi separe, otugi,destulde nadecvat. elpulin nunelecazuri,persoanelen cauzdnu fac obiectulvreunulde-rapoj alim^gul,alieilor.Ele n nici un caznu mint, ci se eferila o trlire interioari. Apeleazi a o banci de datecare existi,chiar daci esteuna eronati. Este evidentci respectivele et-soanesuferi deo bregi in personalitateaor, care e facesd
Cdndeste orbadespre initateasi echilibrulunor i-inle umale,e n€voie emulti luciditate i rigoare.Mi rcfetaici, la calitatea erapeutilor.
Fenomenul e cercetare l existentelor nt€rioayenscop erapeutic st€ elativnou n societateaccidentali.
Si a nceputsi suscite n mare nt€r€s...dar.acestn-teresnseamni,adesea,xces,ncongtien$, buzdeputere ichiarhqelStorie.nh-adevir, imicnu estemaisusceptibilea creapiste als€cauniversul c€rla eeste nc.i mposibil ecuantificat.
ln ceea emdpriveste,mi voiaminti ntotdeaunae n-tAlnirea ecateamavut-o,n utmi cu c€vaTeme, u un ..t€-rap€ut", are oiaun schimb eopiniicu mine ocmai € emamaladiilot armice.Era un domn ascetic, e ca1€ u greureqeai siJ facisi zhmbeasci. e altfel,sustinea, ussi tare,ci el ucreazi,cu eriozilale".
Nu am nimic mpotrivaascetismului, ,icioricedrumare atiunea a de a fi si poate r"zentant€ies,dar,din tot-deaunam considerali, atuncic6nilcalea leasinu mbosi-testepersonalitateai nu confen un nrinimumde c.ildrtraumani si debunitate in priviri, ilrsearnui ci existi o proble-mi in ceea eprivestemodul n carecste riiti acea ale.$i,atuncicandwei sii fii terapeut, dici si generezi initate,aceastasteun handicaperios.Dat, a urmaurmei,este oarpirereameasipoatei discutabili!
Si, totuqi,ceea €am simlit in pr.ezentaceluidomn,nu s-a ezumatdoar a atal Nu era orba desnre senzatiep€rsonala.i despreimpla onstatayeunui apf eal.ata...
Cumajunsese c€st i6at si fie terap€ut? upi doui
sau r"i seminarii,a sfhtgitdesiplimAni. Cu alteculinte,odesase ausapte ilea fost suffcientipentrua-icon-
feri o,,aurd" de maestnr.Putea ii-qietaleze,a modul oarteacordatide cutareprofesorsau de cutare
aceasta ste reacliap9 carear t€bui si o aibd toti cei csunt interesatide acestdomeniu.mai ales daci sunt si surinzi. Mi separedeneconceputacineva aseerijezen tepeutii si dea i consultatii, upi c5teva ile destudiu.
A cunoaqte igte tehnici, nu insearnnici egti deja epeut.Pentru asta€ nevoiede o multitudine de cunoqtinfepractici, de timp qi, mai prcsusde oric€, astacere sEai m
oles nimd. Acestdin urmi elementeste, n opinia mea,ade mportant. ncatnu agezih sAspunci ai - saunu - sminfa de terapeut nci de la nagtere.La fel ca si pictormuzicianul sau actorul, de exemplu.Oricet te-ai familiarcu o anume ehnici, tehnicanu te facesi fii artist. Rugicneanu te faceneapdmtmisticsi nici cuvintelerumoasfacdin tine un poetsauun ndrigostit.Estevorba espraltceua.Sdmirla de terapeutse nrudeite cu ceaa compunii, combinali cu harul. Uneori,poatesi s€ manifesteziu, pe parcursul neivieti,darastapentruci a stat n stIatenti,astanu sedobindeqtea comandS.
Eu a9wea si atragatenlia supra ceea epot skacei erapeuti oarcu numele,mai alesn acest om€niure ne preocupipenoi. Acestdomeniu ine de dentitateintei,destabilitateaid€sinitateasa, n sensulargal cuvtului. Prin urmare, acinu l abordim u respect,u c cuspeclie, unoaltere i ubire, iscim si prolocimmult riuMai devrerne au mai tArziu!
Cat poatesi shice inconftienfa?
Arnaud era un t6nir dedouizeciqi doi de ani. L-am
tilnit intimplitor, acumcAtiva ni, cu prilejul unei conferinMi-apov€stit, €scurt,pov€steaasau,maidegrabi,storidemersului iu. Mi rog,a ncercati el, cum aputut,penci era ngrozitor de bibait. P€ntrua nteleg€,mai nlai, aceta probl€ma. entrua o putea ezolva. upaac4ea,€cuys
in urmi cu weogaseuni, la o qedin$de regrcsie,cu o femeiecate 9i ficea reclamiprin reviste,Sperase i, astfel,vaputeagisi, rczolvarepentru handicapulsiu, ceeace nu ar fi fostdeloc mposibil. Intr-adwir, decr nu?
Dupi pdmagedinfi,nici un rezultat, ici dupi a doua.Alia dupi a cincea ntAlnire, dupi spuselesale, barierelesepribufiseri. El asociase crasti cedare u intensasurescitareemofionali,pecar€ o resimlise n abordarea celeiultime se-
dinle,Acfiunile erapeutului, recumgi tehnica erbaliutili-zati de aceasta,-au creat la un moment dal senzatiaunuiadevirat iol psihic,
Aceaexperienli l-a dus undeva,ntt-o epoci ndepirtatE- nu Qtiaexactcam c6nd undes-avdzut n pieleaunui cdiu.Treabaui era st le taie imba celorcareenu adu5i a €1.E usorde maginatc6t degr€u -a fost sd retrdiasqio asemenea xpe-rienli, cu atit mai mult cu cAt,dupi aceastiexperienti,p€n-tru Amaud nu a mai urmat nimic.
in fala ororii imaginilor pecate e descoperise, pirisitsalade,,tntament" de-adrcptul traumatizat.Se vedea fi un
monstrude cntzime, areavea e ,ispi$it"acea arma.Pen-tru el pirea a Ii o fatalitate, mpotriva cireia nu putea facenimic. Rezultatula fost ci bAlbdialaui adevenitsi mai accen-tuati. in locsi fie 6rnuriti,problemaui devenisei maigra-v5,ajungAndi se nchistez€i mai tare n el.
Ceea e r€triise Amaud corespundea,are, ealitilii?Nu.gtiu sta.lCeea e qtiu, n schimb,este aptulcd rezistenla vi-
denti pecarecongtiinfaui o opuneaellresiei, la un sennde care ar fi trebuit sI tini seamapersoana areconduceaexperimentul,Errbfd baiere core au raliunea lor des fi.
r Dc aicl tru rr€bui€ $A tragem concluzia ci halhaiah elteledatd, obugatorlu, de un Eecut incircat. Fiecare caz are specifl-cd rnu {i , d€ cel€ mai multc ori, expltcalia o constituie un€le ele-mcnte foarte sl|Dpl€, din prczent. (N.A.)
Uitareanu trcbuie triiti neapdrat a o infirmilate, Ea constuie, de asemenea,estulde rec.,'ent,misuri deprotec
dementinere echilibmlui,n prezent.Casi reiau o compardlie, oarte a mpdi, si ne puue
urmitoarea nhebare: ,Ce ace un comput€y druia se cesd nmagazinez€nai multedatedecAti permite apacitsa de stocare?Refuzd sd executecomanda.uneori se bl
cheaziqi, dac.i nsisiim, incercind tot felul de operafiuni,cii ocolite, entrua nerealiza,otusiscopul... ceastaoduce hiar a un scurt-circuitotalsi peecran parc imbounei micibombe!
in acest tadiu eallaAmaud.Informatia erapr€agr€a,Nu ea ntrdse n el - ci, m
degnbS, l intrase n ea,adici aceastal absorbiseu totPrin urmare, u bituse a u$acare rcbuia.Pepostde epeut,el gisiseun manipulatoY.
Cind apare aposibili,ori dedorit,efectuareaneicceliri in planul auzal,uscopul ea rezolva problemign
vi, indiferentde metoda tilizati, nu trcbuiesi rte simlobligalisdducer!demersulAni a capit. ,0uoriceprc["nigi are ostulaici.Eslechiarpericulos. aci trecutulnu vrsi vorbeasci,sta u nseamniun e$ec. u nseamni ici cin spatele celeiiceri, s-araflaweun maresecret, i doarinci nu a sositmomentul auci nu aceasta calea ecatrebuie i mergem.
Unul dinke obstacolele ajorepecarc e au de treterapeutii est€, cted eq sentimentulpulerii. Este pliceradeseanconstienti, e a"tiputea atisfaceevoia e auttate,prin dominarea onli a celorlalfi.
$tiinta sau unoaslereanei ehnici poate uce, ori, la crear€a nei €gituri de dependenti,e poate juchiar a supunere,n propriulbeneficiu. iri indoiali,aceafirmafie estevalabilipentru toatedomeniil€ n care nterdiverseleerapii i medicina,ie ci acest€a in urmi su