-
CUPRINS
Tabel cu ilustraţii 15Cum să folosiţi acest manual 17Introducere
19
Partea întâi; Modelul şi tehnicile NLP
Capitolul l Conţinutul modelului: Sistemul de reprezentare
29Test pentru detectarea sistemului predominat de reprezentare
33Exerciţiu practic legat de sistemele de reprezentare 3 (temă
pentru acasă) 35Predicate şi cuvinte procesuale 38Predicate 39Fraze
predicative 42Exerciţiu de acordare a predicatelor 44Semnale
vizuale de accesare 44Sistemul de conducere 48
Anomalii (discrepanţe) posibile (Young, 1999) 49Exerciţiu:
Observarea tiparelor vizuale 30
întrebări specifice pentru obţinerea tiparelor de accesare
vizuală 50Exerciţiu de grup pentru accesarea vizuală 52
L Tiparele de accesare vizuală - exerciţiul nr. l 52K. Tiparele
de accesare vizuală - exerciţiul nr. 2 52
Caracteristicile sistemelor primare de reprezentare 53Vizual
53Auditiv 54Kinestezic 55Digital-Auditiv 55
Sub-modalitâţile - Caracteristicile modalităţilor
56Sub-modalităţile digitale şi analoage 65
Concluzie 69întrebări care sa vă ajute în procesul de învăţare
69
Capitolul 2 Elemente de bază - Cum să intrăm în legătură cu
oamenii: Stabilirea şi menţinerea 71Acuitatea senzorială 71
Pentru practica zilnică 72Indicaţii pentru munca în grup 75
Observatorul/Rolul meta-persoane i 75Calibrarea: Exerciţii de
acuitate senzorială 75Cum să obţinem raportarea: Acordarea si
oglindirea 76
Un exemplu de raport 76Exerciţiu de oglindire 78
Mulaj corporal . 78Oglindirea comportamentală 79
Diferenţele dintre acordare si oglindire 79Acordarea şi
oglindirea unei persoane supărate 80Cum sa ştim când s-a stabilit
raportarea 81Temă pentru acasă 81întrebări care să vă ajute în
procesul de învăţare 82
-
Manual de utilizare a creierului
Capitolul 3 Poziţiile perceptualeA patra poziţie perceptualăA
cincea poziţie perceptualăExerciţiu: Poziţiile perceptualeTiparul
de aliniere a poziţiilor perceptuale
Tiparulîntrebări care să vă ajute în procesul de învăţare
Capitolul 4 Presupoziţiile programării neuro4ingvistice
referitoare la inducerea unei stări plineSă luăm tot timpul în
consideraţie contextulPresupoziţiile teoretice ale programării
neuro-lingvisLiceCredinţele - presupoziţii ale NLPSistemul de
operare al presupoziţiilorPresupoziţiile de procesare mentală
1. „Harta" nu este „teritoriul" sau „Meniul nu este mâncarea"2.
Oamenii reacţionează conform „harţilor" lor3. înţelesurile operează
în funcţie de context4. Mintea şi corpul se influenţează reciproc5.
Aptitudinile individuale funcţionează prin dezvoltarea şi
succesiunea sistemelor
Strategii6. Respectăm modelul personal al fiecăruia despre
lume
Presupoziţii referitoare la comportamentul/răspunsurile
fiinţelor umane7. Termenii „persoană" şi .comportament" descriu
două fenomene diferite8. Orice comportament este util şi folositor
- într-un anumit context9. Noi evaluăm comportamentul şi schimbarea
în termenii contextului şi ai ecologiei
Presupoziţii comunicaţionale10. Nu putem să nu comunicăm11.
Modul în care comunica ne afectează gradul de percepere şi de
recepţionară12. Semnificaţia a ceea ce comunicăm rezidă în
răspunsul pe care-1 primim13. Persoana care stabileşte cadrul
comunicării controlează actul comunicării14. „Nu există eşec, ci
numai feedback".15. Persoana care dă dovadă de cea mai mare
flexibilitate exercită cea mai mare
influenţă asupra sistemului16. Rezistenţa ne indică lipsa
raportării
Presupoziţiile pentru învăţare - alegere - schimbare17. Oamenii
deţin resursele interioare de care au nevoie pentru a reuşi18.
Fiinţele umane au abilitate de a experimenta învăţarea dintr-o.
singura încercare19. Orice proces de comunicare ar trebui sa
stimuleze posibilităţile de alegere20. Oamenii fac cele mai bune
alegeri accesibile lor atunci când acţionează21. Ca persoane
respons-abile, putem să ne folosim mintea cum dorim şi
să controlăm rezultatele obţinuteConcluzieExerciţiiîntrebări ca
să vă ajute în procesul de învăţare
Capitolul 5 Programarea neuro-lingvistică drept model de
comunicare: Excelenţa în comunicareCele trei calităţi ale
comunicatorilor excepţionaliModelul rezultatului bine conturat:
Cheia către un rezultat realizabil
L Formulat în mod pozitiv
117119120122
8
-
2. Descrie într-un limbaj având k bază experienţa • 1233.
Autoîniţiat şi autocontrolat 1244. Contextualizat în mod adecvat
1255. Menţinerea unui câştig secundar controlat 1256. încorporaţi
resursele necesare 1267. Ecologic pentru întregul sistem 126
Coordonatele carteziene 127Exerciţii referitoare la rezultatul
bine conturat 129
Exerciţiul l 129Exerciţiul 2 130
Privire de ansamblu asupra modelului comunicaţional al
programării neuro-lingvistice 130Faţetele comunicării 131
Aspectele complexe care influenţează comunicarea 131Dimensiunile
comunicării 137întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare
139
Capitolul 6 Cadre de referinţă pentru accesul k resurse
141Partea I - Utilizarea diverselor cadre de referinţă 141
Cadrul backtrack 142Cadrul „Ca şi cum" 143Modelul cadrului
„acordului* 145
Partea a Il-a - Cadrul disociat pentru reacţia la critică
147Partea a III-a - Cadrul disociat pentru fobii şi traume 150
Tehnica de Vindecare Rapidă a Fobiilor (simplificată) 153Alte
instrumente de editare 155
întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare 156
Capitolul 7 Arta de a ne controla stările 1571. înţelegerea
stării 1582. Conştientizarea stărilor 1593. Modificarea stărilor
1604. Utilizarea stărilor 161
Tiparul 162Aptitudinea evocării 163
Cum să evocăm stări subiective şi să lucrăm cu ele 163Concluzie
164întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare 164
Partea a doua: Modelul NLP al limbajului
Capitolul 8 Meta-modelul limbajului: Structură şi sens
167Structura de profunzime/structura de suprafaţă 169Distorsiunile
171
1. Nominalizările 1712. Citirea minţii 1733. Cauză-efect 1744.
Echivalenţă complexă 1785. Presupoziţii 179
Generalizări 1806. Cuantificatori universali 1807. Operatori
modali 1818. Origini pierdute 183
-
Manual de utilizare a creierului
Omisiuni9. Omisiune simplă10. Omisiuni comparative11. Lipsa
indexului de referinţă sau substantive şi verbe nespecifice12.
Verbe nespecifice
Extinderea meta-modelului1. Identitate/identificare (Id)2.
Cuvinte statice (cuvinte-semnal, termeni valorificaţi o singură
dată)3. Termeni sub- sau supradefiniţi (Sb/SpJ4. Diferenţieri
verbale amăgitoare5. Termini şi fraze de tipul „sau-sau"6.
Pseudocuvinte7. Multi-ordinalitate8. Personalizarea9.
Metafore/Metaforizarea
întrebări care să vă ajute în procesul de învăţareLingvistica în
zilele noastre
Capitolul 9 Hipnoza Partea I - Natura greşit înţeleasă a
aşa-numitei „hipnoze"Definiţia hipnozeiMintea
conştientă/inconştientăStările modificate de conştiinţă si
transa
OK, OK, spune-ne care sunt tiparele!Cum să ne inducem starea de
transă pentru a înfrunta întunericul din interiorSentimentul de
transă„Hipnoza' ca poezieDefinirea faţetelor
conştiente/inconştiente ale mintii
1. Când conştientul devine inconştient2. «Mintea inconştientă" a
sistemului nervos autonom3. „Mintea" sub conştientă%. .Mintea"
uitată5. „Mintea" reprimată6. Meta-uivele ale conştientizării
Tiparul NLP de lucru cu mintea inconştientăReîncadrarea în şase
paşi - varianta extinsă
Aşadar, cum funcţionează .hipnoza"?întrebări care să vă ajute în
procesul de învăţare
Capitolul 10 Hipnoza Partea a fl-a - Modelul MiltonModelul
Milton
L întrebările disjunctive2. Ritmarea experienţei curente3.
Legături duble4. Postulate conversaţionale5. Citate extinse6.
Violarea selectivă a restricţiilor7. Ambiguităţi fonologice8.
Ambiguităţi sintactice9. Ambiguitatea de scop
201203
235235238239239240241242243243244
10
-
Introducere
10. Ambiguitatea de punctuaţie11. Utilizarea12. Comenzile
întipărite13. Marcarea analogă14. Rostirea cuvintelor pe litere15.
Limbajul de legătura
ConcluzieSumarul modelului de limbaj al lui Milton
Modelul de limbaj al lui Milton folosind violările
meta-modeluluiExtinderea modelului lui MiltonLimbajul de
legăturăPaşi în comunicare
întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare
Capitolul 11 Hipnoza Partea a IlI-a - Povestiri, metafore,
analogiiCercetarea transderivaţionalăDeplasarea indexurilor
referenţialeIzomorfismulTransformarea semnificaţiei prin
intermediul metaforelorCum să legăm starea prezentă de starea
dorităAcordareaConducereaUtilizarea reîncadrării în cazul
metaforelorVerbele nespecifice, nominalizările, comenzile
încorporate şi marcarea/analogă
Verbele nespecificeNominalizărileComenzile încorporate
Cuprins - Avantajele metaforelorMetafora despre fabrica de
cazaneAnaliza metaforeiCum să construim o metaforăMama programării
neuro-lingvisticePaşii de baza în generarea unei metaforeExerciţii
cu metafore
I. Alcătuirea asocierilorII. AsemănareaIII. Metafora
terapeutică
întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare
Capitolul 12 Categoriile SatirCategoriileCum să ne acordăm la
categoriile SatirExerciţiu: Categoriile Satir (3 persoane)Exemple
de repliciCategoriile Satir pentru discursurile publiceîntrebări
care să vă ajute în procesul de învăţare
244245245245246246247247247248248248249
251253254255257258259259261261261262262262264265266267268268268268269270
271271274275276277277
11
-
Manual de utilizare a creierului
Partea a treia: Modelul neurologic al programării
neuro-lingivstice
Capitolul 13 Ancorarea: Controlul componentei
neurologiceConceptul de stimul-răspunsCe vrem să spunem prin
„ancoră"?Avertisment: „Există ancore negative"Ancorarea
iertăriiAncorarea conştientă în terapieCum să stăpânim arta
ancorării eficientePatru indicii-cheie referitoare la ancorare
1. Unicitatea: folosiţi un loc unic pentru a ancora2.
Intensitatea. Stabiliţi ancora în momentul în care starea atinge
punctul
maxim de intensitate3. Puritatea. Faceţi ca ancora să fie cât
mai discretă4. Precizia. Cronometraţi cu precizie ancora
Cinci paşi pentru a realiza ancorarea1. Stabilirea raportării2.
Explicarea procesului în cauză3. Provocaţi şi ancoraţi experienţa
dorită (pozitiva sau negativă)4. întrerupeţi starea, astfel încât
persoana să nu mai aibă starea respectivă5. Testaţi ancora
intensificând-o
Exerciţii—L_ I. Ancorarea stărilor l
II. Ancorarea stărilor 2III. Ancorarea şi cercetarea
transderivaţională 291IV. Găsirea sentimentelor restrictive prin
cercetarea transderivaţională - Foarte bună
pentru starea de anxietate 291V. Autoancorarea de tip uptime
298VI. Autoancorarea de tip in-timeVII. Exerciţiu - „Cercul
excelenţei"VIII. Prăbuşirea ancorelor: integrarea părţilorK.
Schimbarea istoriei personaleX. Schimbarea istoriei personale ta
lumina modelului meta-stârilorXI. Prăbuşirea ancorelor vizuale:
depăşirea îndoielilorXII. înlănţuirea ancorelorXIII. Ancore vizuale
şi auditive. Ancorarea pe scenăXIV. Prăbuşirea ancorelor. Tiparul
avansat de coliziune vizuală
Concluzieîntrebări care să vă ajute în procesul de învăţare
Capitolul 14 Focalizarea asupra sub-modalităţilorDiferite tipuri
de sub-modalităţiIntervenţii terapeutice folosind
sub-modalităţilcExerciţii
I. Exerciţiul de explorare a sub-modalităţilorII. Vindecarea
durerilor de cap şi a altor senzaţii neplăcuteIU. Accesarea
încrucişată cu sub-modalităţi
Sub-modalităţi referitoare la Linia Timpului
12
-
Introducere
Cum înţelege creierul nostru timpul? 328IV. Sub-modalităţile
Liniei Timpului 330V. Tiparul ciocolatei Godiva 331VL Tiparul de
atracţie 332
Credinţele 336VII. Tiparul de schimbare a formării credinţelor
338VIII. Modelul suferinţă/pierdere 342
întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare 345
irtea a patra; Modelarea avansată NLP
jpitolul 15 Strategiile 349NLP - un model al modelelor
350Filozofia, epistemologia NLP 350Componentele subiectivităţii
452Alcătuirea hărţilor. Crearea unei hărţi pentru a reprezenta
teritoriul 354
Omisiunea 355Generalizare 356Distorsiune 356
Modelarea care creează „hărţi" de strategie 356Concluzie 357Cum
să urmărim conştiinţa 358„A fost odată ca niciodată un model
referitor la relaţia stimul-răspuns..." 358„Şi apoi modelul
stimul-răspuns (S-R) s-a dezvoltat într-un model TOTE" 359Apoi,
NLP-ul a îmbogăţit modelul TOTE şi a creat „strategiile" 362
Folosirea „analizei strategiei" pentru a descoperi cum
funcţionează nuntea 364Cum să stăpânim „Modelul strategiilor"
365Evocarea strategiei 366Examinarea elementelor componente ale
strategiilor 369Alcătuirea strategiilor 371
Alcătuirea de strategii mai noi şi mai bune 372Utilizarea
strategiilor 374Implementarea strategiilor 375Solicitarea
strategiei 378Exemplu: solicitarea unei strategii de luare a unei
decizii 378
Stabilirea contextului 378Intrebări-test 379întrebări
referitoare la modul de operare 379întrebări-test 379întrebări de
ieşire 379
Evocarea unei strategii prin metoda backtracking 379Probleme
potenţiale in privinţa strategiei 380Indicii pe care să le folosiţi
atunci când evocaţi 382Exerciţii 382
I. Strategia de rostire/scriere pe litere 382II. Strategia
decizionali 384III. Strategia motivaţională 386IV. Strategia de
învăţare 387
întrebări care să va ajute în procesul de învăţare 389
13
-
Manual de utilizare B creierului
Capitolul 16 Introducere în Linia TimpuluiTimpul anglo-american
şi timpul orientalCum sa vă determinaţi propria Linie a
TimpuluiDificultăţi referitoare la alcătuirea Linia
TimpuluiReîncadrarea părţilor conceptuale„Prin timp" şi «în
tâmp"Perioada de dezvoltare
Perioada de imprimarePerioada de modelarePerioada de
socializareDincolo de problema care se prezintă
Controlul amintirilor. Cum să vă experimentată propria Linie a
TimpuluiReîncadrarea amintirilor cu tehnica de vindecare rapidă a
fobiilorînlocuirea amintirilor cu Tiparul de atracţie
Etape de urmat cu Linia Timpului1. Stabilirea raportării2.
Adunarea informaţiilor3. Cum să mergeţi de la efect către cauză4.
Invaţă-mă şi pe mine să fac asta5. Amestecarea strategiei6.
Descoperiţi cauza-rădăcină
Cum să abandonăm o emoţie negativă folosind Linia
TimpuluiExperimentarea Liniei Timpului: Cum să renunţăm Ia emoţiile
negativeCând emoţiile nu vor să pleceCând emoţiile nu au dispărut
în timpul testării
Principiile de bază ale terapiei Liniei Timpului (Young,
1999)Procedura alternativă pentru Linia Timpului (Ybung, 1999)
întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare
Glosar de termeni
14
-
Tabel cu ilustraţii
Cum înţelegem Lumea 31Schemă prezentând mişcările oculare
47Limbajul semnalelor vizuale de accesare 48Nivelele de
abstractizare 58Modelul comunicării propus de NLP 94Coordonatele
carteziene 127Scopuri bine conturate 129Model linear al comunicării
131Complexitatea comunicării 134Cadru disociat pentru reacţia la
critică 149Tiparul de disociere vizual - kinestezica (tehnică
rapidă devindecare a fobiilor) 152Trăind după modelul cauză-efect
175Disocierea de modelul cauză-efect 175Gândirea de tip „afară din
cutie" 176Soluţia 177Meta-modelul limbajului 189Meta-modelul -
extins 205Nivelele învăţării 222Fragmentare deductivă/Fragmentare
inductivă 236împărţirea ascendentă - un alt format 237O dublă
legătură 240Ancorarea precisa 290Lista de verificare a
sub-modalităţilor 323Tiparul swish I, folosind dimensiunea/
strălucirea 335Tiparul swish II, folosind
localizare/dimensiune/distanta 336Modelul TOTE 360Modelul TOTE al
lui Dilts 361Modelul TOTE pentru scriere 364în timp şi prin timp
398Ansamblurile Gestalt şi experienţele durerii emoţionale
semnificative 4JJ1Problema majoră 405Diagrama Liniei Timpului
413
15