This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
1
CUPRINS:
1. Capitolul_Scop, context și justificare .................................................................................................... 2 1.1. Evenimentul inițiator – Scopul inițiativei ....................................................................................... 2
2.2.7. Obiectivele și măsurile de dezvoltare identificate ................................................................ 62
2.2.8. Convergența obiectivelor de dezvoltare .............................................................................. 65
2.2. Planul de acțiuni ”Natura 2000 Maramureș” ............................................................................... 65
2.2.9. Portofoliul de proiecte ”Natura 2000 Maramureș” .............................................................. 66
2.2.10. Planul de Acțiuni ”Natura 2000 Maramureș” ....................................................................... 66
3. Capitolul_Pregătirea implementării .................................................................................................... 68 3.1. Sistemul de Monitorizare și Evaluare a dezvoltării rețelei ”Natura 2000 Maramureș” ................. 68
Conceptul de reţea ecologică implică mai multe elemente cheie, printre care:
conectivitatea peisajului ‐ se poate vorbi de conectivitate structurală, care se referă larelațiile fizice
dintre elementele peisajului și de conectivitate funcțională, care descrie gradul la care peisajul
permite sau împiedică deplasarea organismelor sau realizarea proceselor ecologice6;
permeabilitatea peisajului ‐ care este realizată prin zone‐tampon şi utilizarea durabilă a matricei;
includerea factorilor culturali şi/sau socio‐economici în strategiile de conservare a biodiversităţii.
1.4.2. Rețeaua Europeană ”Natura 2000”
Rețeaua europeană ”Natura 2000”,creată pentru protejarea habitatelor și speciilor vizate de Directivele UE
pentru protecția biodiversității, este o rețea de zone naturale sau semi‐naturale protejate cu rolul de a
stopa declinul biodiversității, prin conservarea pe termen lung a speciilor (de plante si animale) și a
habitatelor de interes european periclitate.
Rețeaua este formată din 26.400 site‐uri si acoperă aproape 18% din teritoriul UE. Acesta include site‐uri
terestre de importanță comunitară (SIC), cu o suprafață de 59 de milioane de ha (0,59 milioane de km2) și
zonele terestre de protecție specială (APS), cu o suprafață de 52 de milioane de ha (0,52 milioane de km2).
4 Maanen, E. van, G . Predoiu, R. K laver, M. Soul., M. Popa, O . Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G . Ionescu, W. Altenburg (2006) Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, A&W ecological consultants, Veenwouden, The Netherlands. Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania 5SBSTTA, 2003.
6 Ament, R., Callahan, R., McClure, M., Reuling, M. and Tabor, G. 2014. Wildlife Connectivity:
Fundamentals for conservation action. Center for Large Landscape Conservation: Bozeman, Montana
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
9
Scopul rețelei ”Natura 2000”este:
(1) de a proteja biodiversitatea continentului europeanși
(2) de a promova activități economice benefice pentru conservarea biodiversității.
Obiectivul major al rețelei”Natura 2000”este identificarea, menținerea şi refacerea arealelor pentru
protejarea speciilor de floră şi faună sălbatică, precum și a coridoarelor de legătură dintre acestea.
Rețeaua ”N2000” a fost creată prin Directivele Uniunii Europene:„Directiva Habitate92/43/EEC” si
„Directiva Păsări”, transpuse in legislația națională prin Ordonanța de Urgență aGuvernului nr. 236/2000,
aprobatăși modificată prin Legea nr. 345/2006.
Se preconizeaza că reţeaua Natura 2000 să acopere aproximativ 20% din teritoriul UniuniiEuropene. În
România, aceasta va fi parte integrantă din peisajul rural, în prezent cca. 17% din suprafaţa țării fiind
cuprinsăîn situri Natura 2000.Selecția unei zone incluse în reţeaua Natura 2000 înseamnă recunoașterea
importanței biodiversității ei la niveleuropean și constituie o potențială sursă de oportunități de dezvoltare
pentru comunitățile învecinate.
Rețeaua siturilor Natura 2000 nu interzice desfășurarea de activități economice. Conceptul care stă la baza
înființării rețelei N2000 încurajează și susține orice activitate economică realizată pe baza prinicipiilor
dezvoltării durabile și nu afectează speciile și habitatele de interes comunitar. Nu există restricții dacă nu
sunt afectate speciile pentru care a fost declarat situl, existând recomandări și sprijin pentru: utilizarea
celor mai bune practici agricole; utilizarea practicilor prietenoase cu mediul în general; practicarea
turismului ecologic etc.
Conservarea speciilor și habitatelor prioritare poate fi compatibilă cu un management durabil al resurselor
naturale, cum ar fi: exploatarea pădurilor, turismul, vânătoarea și pescuitul, etc., oferind oportunități
suplimentare de dezvoltare durabilă locală (recreative, dezvoltarea mărcilor și promovarea vânzarea
Abordarea vizionară, pe termen lung a planificării și acțiunii.
Notă: dezvoltarea durabilă nu este o dezvoltare orientată prioritar spre protecția și conservarea mediului,
cum adesea este promovată, ci o dezvoltare holistică, responsabilă eco‐social prin abordarea integrată a
tuturor elementelor dezvoltării locale.
Conceptul Dezvoltării Durabile a condusși la o metodologie de planificare și aplicare a proceselor de
dezvoltare locală, metodologie numită ”Agenda Locală 2111” (un rezultatalSummit‐ului Pământului,
Conferința ONU privind mediul și dezvoltarea, care a avut loc laRiode Janeiro, Brazilia, în 1992.Este
oagendăde acțiune pentruONU, alte organizațiimultilaterale, precum șiguvernele individuale din întreaga
lume, care pot fi executatelanivel local, naționalșila nivel mondial, aplicată și în România începând cu anul
2000 în nouă orașe pilot (printre care și Baia Mare) și începândcu anul 2003 Guvernul României a decis
extinderea programului la nivel naţional în peste 40 de municipalităţi până în 2007. Ca rezultat al aplicării
Agendei Locale 21 la nivel național, în anul 2008 a fost lansată Strategia Națională pentru Dezvoltare
Durabilă2013‐2020‐2030(SNDD), document de referință (cel puțin teoretic) pentru orice proces de
planificare a dezvoltării (durabile) din România.
11
Propusă deSummit‐ul Pământului(Conferința ONU privind mediul și dezvoltarea ‐ Riode Janeiro, Brazilia, în 1992)ca oagendăde acțiune pentruONU, alte organizațiimultilaterale, precum șiguverneledin intreaga lume, care pot fi executatelanivel local, naționalșila nivel mondial.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
21
1.5.3. Dezvoltare Rurală
„Disciplina, esenţialmente socio‐economică, al cărei obiectiv îl constituie menţinerea societăţilor rurale
printr‐o diversificare ocupaţională care să permită îmbunătăţirea calităţii vieţii şi să evite exodul rural.
Totodată, urmăreşte utilizarea resurselor naturale cu posibilităţi de a fi folosite în alte sectoare
economice”. (Declarația Conferinței Europene pentru Dezvoltare Rurală, Cork, 1996)
Conferinţa Europeană pentru Dezvoltare Rurală, organizată la Cork (Irlanda) în 1996, a pus bazele
conceptualizării și promovării aplicării practice a dezvoltării rurale în ţările UE, precum şi în celelalte ţări
participante. Conforme declarației finale, dezvoltarea rurală durabilă este definită prin:
‐ stabilizarea populaţiei în spaţiul rural, prin eliminarea sau diminuarea exodului rural,
‐ eradicarea (combaterea) sărăciei prin stimularea şi sporirea ocupării forţei de muncă,
‐ promovând egalitatea de şanse pentru toţi locuitorii rurali,
‐ sporirea calităţii vieţii şi a bunăstării generale, prin conservarea, protejarea şi ameliorarea calităţii
mediului şi peisajului rural.
Modelul rural european evidenţiază simultan trei funcţii importante ale agriculturii:
‐ Funcţia economică se referă la rolul tradiţional al agriculturii de producere de alimente pentru
consumatori şi materii prime pentru industrie, contribuind la creşterea economică, crearea de locuri de
muncă şi îmbunătăţirea balanţei comerciale;
‐ Funcţia de amenajare a teritoriului (rural ‐ peisagistică) este fondată pe diversificare, agricultura fiind
completată de alte activităţi industriale, servicii, comerciale sau turistice;
‐ Funcţia de mediu (ecologică) se referă la rolul de conservare a spaţiului natural, apărarea biodiversităţii
şi de protecţie a peisajului pe care îl are agricultura durabilă, care promovează practici agricole
prietenoase cu mediul.
Principiile dezvoltării rurale durabile la Conferinţa Internaţională de la Cork pentru Agenda EU 2000 au stat
la baza Politicii Agricole Comune Europene (PAC), principalele obiective finanţate de UE, conform politicii
agricole şi de dezvoltare rurală (implicit prin Planul Național de Dezvoltare Rurală), pentru perioada 2007 ‐
2013 sunt:
(1) investiţiile în fermele agricole, care vizează, cu precădere, ameliorarea calitativă a producţiei, reducerea
costurilor (având în vedere inclusiv diminuarea consumurilor materiale, în primul rând de îngrăşăminte
tratament şi a bunăstării animalelor, încurajarea pluriactivităţii (descurajarea intensificării producţiei şi
susţinerea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul, peisajul şi animalele de producţie);
(2) cheltuieli pentru resursele umane cu trei componente: susţinerea fermierilor tineri, încurajarea
pensionării anticipate şi stimularea formării profesionale (stimularea prin măsuri financiare concrete,
întinerirea fermierilor prin schimbul de generaţii).
(3) finanţarea fermierilor din zonele defavorizate şi cu restricţii de mediu constă în plăţi compensatorii
pentru un management al fermei adecvat programului de protecţie a mediului înconjurător (în cadrul
acestei măsuri intră şi compensarea pierderilor de recoltă sau a cheltuielilor suplimentare generate de
programul Natura 2000);
(4) finanţarea măsurilor de agromediu constă în plăţile efectuate către fermierii care se angajează în
acorduri de mediu pentru protejarea mediului agricol, respectarea tehnologiilor prietenoase cu mediul,
conform standardelor cuprinse în acquis‐ul comunitar;
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
22
(5) finanţarea investiţiilor în procesarea şi marketingul produselor agricole (fiind eligibili agenţii economici
din spaţiul rural, cu statut de fermier sau procesatori agroalimentari, care sporesc calitatea produselor,
acordă atenţie protecţiei mediului şi au ca obiectiv desfacerea produselor pe noi pieţe);
(6) finanţarea măsurilor forestiere concretizate în înfiinţarea de noi suprafeţe împădurite, investiţii pentru
procesarea lemnului, sporirea valorii materiei prime lemnoase ş.a.;
(7) finanţarea măsurilor de dezvoltare a unor zone rurale cum sunt: comasarea, reparcelarea şi
reorganizarea terenului agricol al fermelor.
Politica de dezvoltare rurală pentru perioada 2014‐2020 se axează pe trei obiective strategice pe termen
lung, care se aliniază Strategiei Europa 2020 și obiectivelor PAC. Astfel, aceasta își propune:
‐ să stimuleze competitivitatea agriculturii; ‐ să garanteze o gestionare durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice precum;
și ‐ să favorizeze dezvoltarea teritorială echilibrată a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și
menținerea de locuri de muncă. Documentul național de referință pentru planificarea dezvoltării rurale este ”Planul Național de Dezvoltare Rurală”12(Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) care definește prioritățile, obiectivele de dezvoltare ale acestui sector și măsurile de susținere ale acestora care vor fi aplicate în perioada 2014 – 2020. Din perspectiva specificului domeniului N2000MM, Grupul de lucru, a identificat ca document de referință administrativ teritorial în domeniul dezvoltării rurale montane anexa la Planul Național de Dezvoltare Rurală, documentul denumit ”Orientări strategice naționale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate (2014 – 2020)”13. 1.5.4. Patrimoniul cultural protejat
Convenţia ONU asupra protecţiei şi promovării diversităţii expresiilor culturale din 20 octombrie 2005 de la
Parisreferindu‐se la prevederile instrumentelor internaţionale adoptate de UNESCO în legătură cu
diversitatea culturală şi exercitarea drepturilor culturale şi, în special, la Declaraţia Universală a Diversităţii
Culturale din anul 2001, definește cultura drept „întregul complex de caracteristici distinctive de natură
materială, spirituală, intelectuală și emoțională care caracterizează o societate sau un grup social”. Dacă în
1982 UNESCO definea cultura ca ”domeniul extins al artelor și creativității”, conform definiției adoptate în
2001, domeniul cultural include drepturile fundamentale ale persoanei, modul de viață, sistemele de valori,
tradițiile și credințele.
De un deceniu și jumătate, protejarea patrimoniului cultural este, tot mai multpusă în conexiune cu cea a
patrimoniului natural. Deși această legătură a fost depistată deja în 1972, când a fost redactată Convenția
UNESCO pentru Protejarea PatrimoniuluiMondial, Cultural și Natural, abia după anul 2000 se poate spune
că a devenit evident faptul că nu se pot face acțiuni de protejare doar a patrimoniului cultural sau doara
patrimoniului natural, atunci când acestea se găsesc într‐o relație de interdependență, care implică și
dezvoltarea durabilă a teritoriului în care se găsesc.
Atât patrimoniul cultural cât și cel natural au o valoare de existență și de moștenire care se cere cunoscută,
conservată, protejată și valorificată ‐ mai ales dintr‐o perspectivă identitară, opusă standardizării planetare.
În același timp,datorată în bună măsură și diverselor evoluții economice: pe de o parte, o creștere
anivelului de trai, a infrastructurii de transport și o schimbare a tiparelor de petrecere a timpului liber și, pe
de altă parte, diferitele dificultăți economice care au generat nevoia de aidentifica noi surse de venituri și
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
23
noi modalități de ocupare a forței de muncă. S‐a ajuns în felul acesta la descoperirea valorii patrimoniul
cultural și natural ca resursă de dezvoltare durabilă a comunităților locale unde acest patrimoniu există. De
fapt, dintru început ”patrimoniu” are această dimensiune economică dominantă ca bun moștenit care
revine copiilor de la părinți prin lege, bun care implică respect și are valoare axiologică.
În spiritul Convenției UNESCO pentru Protejarea Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural din 1972 se
poate afirma că este urgentă și necesară conștientizarea importanței vitale a patrimoniului cultural și
natural și a amenințărilor care apasă asupra identității noastre umane. Tocmai de aceea este mai urgent ca
oricând ”să se adopte o politică generală vizând atribuirea unei funcțiuni patrimoniului cultural și natural în
viața colectivă și integrarea acestui patrimoniu în programele de planificare generală”(art.5 a).
În acest sens este de dus o luptă (apud Francoise Choay în ” Patrimoniu la răscruce”) pe trei fronturi:
- Frontul educației și formării ceea ce implică remedierea absenței unei culturi de bază în domeniul
patrimoniului cultural și natural și eliminarea amatorismului.
- Folosirea etică a moștenirii patrimoniului cultural și natural. Nu muzeificarea și eficientizarea acerbă
economico ‐ financiară sunt soluțiile de conversare și valorificare a acestui patrimoniu, ci reînsușirea,
reutilizarea și adaptarea lui la cerințele societății contemporane.
- Participarea colectivă la valorizarea și producerea unui patrimoniu viu, reînvățarea înscrierii naturale a
problemelor prezentului la scara moștenirii locale naturale și culturale.
Documentul național de referință pentru planificarea dezvoltării domeniului cultural este Strategia
Sectorială în DomeniulCulturii și a Patrimoniului Naționalpentru perioada 2014‐2020 elaborată de Centrul
de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii corelată cu HG 90/2010 privind funcționarea Ministerului
Culturii.
1.5.5. Patrimoniul natural și cultural, resursă de dezvoltare locală – Rețelele eco-sociale
Patrimoniul natural și culturaltrebuie considerat ca un ecosistem, cu multipleintrări și ieșiri și cu o rețea de
legături atât în interiorul său , cât și în exterior.
Folosirea etică și responsabilă a patrimoniului natural și cultural poate schimba societatea, poate fi o
resursă de dezvoltare durabilă, dar pentru aceasta e nevoie de conjugarea mai multor demersuri, de
natură:
Juridică– pentru constituirea cadrului general de intervenție, protejare și valorificare;
Administrativă– pentru stabilirea responsabilităților și a competențelor actoriloractivi în domeniul
patrimoniului natural și cultural;
Financiară– pentru stabilirea surselor și resurselor necesare unei funcționări optime și unei dezvoltări
durabile;
Economică – pentru identificarea, susținerea unor modele de utilizare și deconsum a resurselor locale
și în beneficiul comunității.
Socială– dezvoltarea capacității comunităților de a prelua controlul asupra propriilor resurse și situații
în folosul îmbunătățirii vieții oamenilor și evoluției comunității din care fac parte;
Educativă– pentru coordonarea eforturilor de educație pentru patrimoniu, protecție, intervenție,
animare culturală și eliminarea amatorismului. Responsabilizarea locuitorilor de misiunea transmiterii
acestei moștenirii către viitor;
Patrimoniul natural și cultural al județului Maramureș are un potenţial economiccare trebuie conştientizat
şi valorificat în sensul că:
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
24
Patrimoniul natural și cultural este producător de produse și servicii cu mare valoare adăugată;
Patrimoniul natural și cultural creează locuri de muncă atât pentru exploatarea directă a resurselor
naturale locale cât şi în spaţiul socio‐economic adiacent;
Patrimoniul natural și cultural creează pieţe pentru artizanii locali. Meșterii și meșteșugurile constituie
o resursă prețioasă care poate fi folosită inteligent și pragmatic în valorificarea specificului local și
regional. Meșteșugul este parte din peisajul cultural și bun de patrimoniu imaterial;
Patrimoniul natural și cultural determină utilizarea resurselor naturale locale;
Patrimoniul natural și cultural determină dezvoltarea de industrii şi servicii precum: industria creativă,
turismul, industria de construcţii civile, transporturi etc.;
Patrimoniul natural și cultural contribuie la dezvoltarea capacităţii de export.
Phillips(2003) afirmă că la nivel global,în ultimul deceni au apărut o nouă paradigmă a dezvoltării zonelor
protejate. El prezintă o comparație interesantă între vechea și noua paradigmă folosite pentru a definii
modelele de management, dezvoltare a zonelor protejate, astfel:
Aria protejată așa cum era ... Aria protejată cum tinde să devină ...
Obiective
• Conservarea – obiectivul unic al administrării zonei; • Zonă creată datorită speciilor, habitatelor rare și peisajelor spectaculare; • Beneficiarii zonei sunt doar vizitatorii și turiștii; • Valoaroasă din perspectiva sălbăticiei; • O zonă dedicată strict protecției.
• Administrarea zonei are și obiective sociale și economice; • Adeseori sunt înființate din motive științifice, economice și culturale; • Administrate într‐o manieră participativă, cu implicarea localnicilor; • Valoroasă din perspectiva culturală a sălbăticiei (biodiversității); • O zonă dedicată și restaurării și reabilitării biodiversității ecologice.
Guvernanță • Sub autoritatea/ administrarea autorităților publice.
• Sub autoritate/ administrare partenerială.
Populația locală
• Planificarea și management împotriva intervenției umane; • Management fără luarea în considerare a opiniilor locale.
• Administrate cu și (în unele cazuri) de către localnici; • Management participativ, adaptată nevoilor localnicilor.
Context general
• Administrate ca “insule” • Dezvoltare izolată
• Proiectată și condusă ca parte a unui sistem național, regional, internațional; • Dezvoltare în cadrul unei rețele (zone protejate strict și zone tampon legate prin coridoare de legătură).
Percepție
• Percepute prioritar ca valoare națională; •Percepute numai ca o preocupare națională (de rang superior).
• Percepută deasemenea ca valoare a comunităților locale; • Percepute din perspectiva problematicii internaționale (încălzirea globală, pierderea biodiversității).
sursa: Planul Regional de Actiune pentru Protectia Mediului2007-
2013) 65,8% 100%
Din punct de vedere al patrimoniului cultural rural, Maramureșul rămâne chiar și după două decenii de
subminare a valorilor arhitecturale și a tradițiilor locale, singurul ”brand” turistic rural la nivel regional.
În Regiunea Nord Vest au fost identificate 163 de UAT‐uri cu concentrare mare de resurse şi 36 cu concentrare foarte mare de resurse naturale şi / sau antropice. Județul Maramureș, conform tabelului de mai jos, adăpostește cea mai mare concentrare de resurse naturale/ antropice din regiune inclusiv singurele obiective înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO ‐ 8 biserici de lemn din țările Maramureșului (5), Chioarului (2) și Lăpușului (1).
14
Dudley & Stolton, 2003; Brown et al, 2006; Campbell et al, 2008 15
Butcher Partners, 2005; Eagles & Hillel, 2008 16 Stolton et al, 2008; Dudley și colab, 2010
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
26
Judeţ UAT cu concentrare mare de resurse UAT cu concentrare foarte mare de resurse
Bihor 28 6
Bistriţa‐Năsăud 31 10
Cluj 27 2
Maramureş 48 15
Satu Mare 12 2
Sălaj 17 1
Total 163 36 (Sursa: INS Tempo Online/ Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest 2014 – 2020).
1.5.6. Documente de planificareadministrativ – teritoriale de rang superior relevante pentru
N2000MM
Grupul de Lucru N2000MM, a identificat în prima sa întâlnire de lucru, documentele de planificare
administrativ – teritoriale considerate relevante pentru dezvoltarea domeniului N2000MM. Acestea sunt:
Nivel de planificare Domeniul Document/ Autoritate
Județean Amenajarea
teritoriului
”Planul de Amenajare a Teritoriului Județean”/Consiliul Județean
Maramureș(2008)
Regional Dezvoltare
Regională
”Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord‐Vest (2014_2020)17”, Consiliul
pentru Dezvoltare Regională al Regiunii de Dezvoltare Nord‐ Vest.
Național Dezvoltare
rurală
”Orientări strategice naționale pentru dezvoltarea durabilă a zonei
Reţeaua de coridoare ecologice Maramures, este menit a fi un sistem coerent de elemente naturale sau
seminaturale ale peisajului, desemnate spre administrare în scopul menţinerii sau refacerii funcţiilor
ecologice ca mijloc de conservare a speciei urs și a altor specii de carnivore/animale, oferind în acelaşi timp
oportunităţi adecvate pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale.
Procesul de proiectare a reţelei ecologice din Maramureş s‐a bazat pe cerinţele ecologice ale speciei urs şi
favorabilitatea habitatelordin zonă. Ursul, datorită poziţiei în vârful piramidei trofice şi a habitatelor vaste
de care are nevoie, este specie‐ţintă în proiectarea reţelelor ecologice regionale, considerându‐se că, odată
cu protejarea unor populaţii viabile de urs, se va asigura şi conservarea celorlalte specii cu nevoi de
deplasare mai mult sau mai puțin similare, a habitatelor acestora şi a proceselor din ecosistem.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
31
În zona transfrontieră Romania‐Ucraina a fost identificată prima reţea de coridoare ecologice din
România19, în cadrul unui proces participativ realizat împreună cu specialiști în conservarea carnivorelor
mari și cu principalii factori interesați din ambele țări. Astfel,în judeţul Maramureş, România au fost
desemnate 6 zone critice din punct de vedere al conectivităţii şi utilizării habitatelor pentru specia urs, zone
ce necesită o analiză în detaliu, activități de monitorizare pe termen lung și măsuri speciale de conservare:
Zona Cavnic
Zona Hera‐Bistra‐Pop Ivan
Zona Huta‐Certeze
Zona Leordina‐Vișeu‐Bogdan Vodă
Zona Săcel‐Moisei‐Borșa
Zona Strâmtura‐Glod‐Poieni
Zone critice de conectivitate în judeţul Maramureş
Reţeaua ecologică este alcătuită din zone centrale (“core‐areas”), zone‐tampon, coridoare şi zone de
reconstrucţie ecologică. După Maanen et al. [3].
a) Zonele centrale (“core‐areas”) sunt arii protejate robuste, cu rol de refugiu pentru populaţii viabile de
urs cu cerințe ecologice specifice. Zonele centrale îndeplinesc rolul de “rezervor” ”furnizând” indivizi
capabili să asigure schimbul de material genetic cu alți indivizi ai altor subpopulaţii prin intermediul reţelei
ecologice. În judetul Maramures, au fost determinate 5 zone centrale: Ţara Oaşului 2541 ha, Igniş 28402 ha,
Lăpuş+Ţibleş 29137, Munţii Rodnei 12911 ha, Munţii Maramureşului 56223 ha.
b) Zonele-tampon au rolul de a proteja zonele centrale de efectele activităţilor antropice şi de posibila
atragere a indivizilor în ”zone capcană” (zonele în care mortalitatea este extrem de ridicată datorită
barierelor fizice și a eventualelor conflicte provocate). Zona îndeplineşte rolul de tranziţie de la zonele
nefavorabile la cele complet protejate. În cazul nostru, zona tampon pentru zonele centrale o reprezintă
zona buffer de 2 km, iar pentru coridoare de 1km.
19
Reţeaua de coridoare ecologice din judetul Maramureş a fost stabilită în cadrul proiectului “Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi
Ucrainei”/“Open borders for bears between Romanian and Ukrainian Carpathians”, proeictul fiind implementat de către Asociaţia WWF Programul Dunare Carpati Romania – Filiala Maramures, Romania în parteneriat cu NGO RachivEcoTur din Ucraina şi finanţat prin Programul Operational Comun de Cooperare Transfrontalieră Ungaria‐Slovacia‐România‐ Ucraina 2007‐2013, contract de finantare: HUSKROUA/1001/038, perioada de implementare a proiectului 01.05.2012 – 30.04.2014.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
32
c) Coridoarele ecologice critice ‐ sunt coridoare care asigură conectivitatea la nivel de peisaj pentru indivizii
unor specii protejate (ursul ca specie umbrelă) între zone/habitatecu concentraţii semnificative ale acestor
specii la nivel naţional sau regional (sau de arii protejate)și reprezintăzona minimă de conectivitate între
habitatele de urs din zonele critice studiate.
Nr. Coridoare ecologice critice S (ha)
1 Barsana 114,7
2 Bistra 1 261,1
3 Bistra 2 241,1
4 Borsa 316,0
5 Cavnic 1 432,7
6 Cavnic 2 455,2
7 Certeze 394,3
8 Sacel 103,1
9 Stramtura 405,8
10 Valea Viseului 1 211,7
11 Valea Viseului 2 150,6
Total 3.086,1
d) Zone de reconstrucţie ecologică ‐ trebuie acordată prioritate conservării sau desemnării de coridoare
ecologice între zonele centrale cu populaţii importante, ameninţate şi în cazul matricelor nefavorabile.
Continuitatea coridoarelor poate fi asigurată prin refacerea unor habitate degradate datorită activităților
umane în principal prin reconstrucţie ecologică. A fost propusăpentru reconstrucție ecologicăzona Săcel -
Moisei – Borşa pentru (979 ha).
Au fost stabilite şi o serie de măsuri de management pentru funcţionalitatea reţelei de coridoare ecologice
din Maramureş (măsuri administrative și măsuri tehnice).
Este esential, ca aceste zone critice identificate să fie securizate şi săfie incluse în planurile de dezvoltare
dela nivel local/judeţean/regional tocmai pentru a evita fragmentarea coridoarelor din cauza anumitor
potențiale investiții economice cu impact negativ major asupra biodiversității.
Resursele forestiere‐ ale judeţului Maramureşîndreptăţesc adevărul potrivit căruia secole de‐a rândul
pădurea ne‐a asigurat fărăîntrerupere bunuri şi servicii de valoare inestimabilă. Cultura materială a
majorităţii populaţiei Maramureşului a izvorât din pădure, regăsindu‐se în prezent în arhitectura lemnului:
de la bisericile de lemn patrimoniu UNESCO, până la casele de lemn şi linguri de lemn dar şi materialul de
care depinde căldura pe timp de iarnă, lemnul este materia de bază în cultura maramureşeanătradiţională,
fiind vital şi pentru existenţa actuală a comunităţilor locale.
Maramureşul păstreazăîncă o legătura vie, ancestralăîntre om şi pădure. Speciile de arbori semnificativi la
nivelul pădurilor din Maramureş, sunt: molidul, bradul, fagul, gorunul. Pe lângă acestea, există specii
prezente în număr mai mic de exemplare, sau ce apar în arii strict localizate, zâmbrul în jnepenişurile
subalpine, sălciile, plopii şi arinii de‐a lungul cursurilor de ape etc.
Astfel suprafaţa ocupată de păduri în judetul Maramures este de cca. 253.206 ha.
‐ Păduri cu funcţii speciale de protecţie (grupa I): 114632 ha
‐ Păduri cu funcţii de producţie şi protecţie (grupa II): 138574 ha
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
33
Suprafețele de pădure ale județului Maramureș grupate pe administratori:
Nr. Administrator Suprafete de padure Total
Gr.I + Gr.II Gr.I( protectie ) Gr.II(prod. si protectie)
1 RNP TOTAL 86526 105849 192375
din care : de stat 82730 53335 136065
administrat 3796 52514 56310
2 O.S.Municipal Baia Mare RA 8151 1843 9994
3 O.S. Alpina Borsa RA 3642 3276 6918
4 O.S.Silva Borsa 5932 636 6568
5 O.S.Composesoral Viseu 3045 7679 10724
6 O.S.Salcâmul Ciumești 1118 5104 6222
7 O.S.Dorna Cândreni 0 215 215
8 O.S.Ardud RA 213 2692 2905
9 O.S.Telciu 360 996 1356
10 O.S.Romuli 930 1247 2177
11 O.S.Vlădeasa Huedin 68 456 524
12 O.S.Someș Silva 217 240 457
13 Suprafețe neadministrate 4430 8341 12771
TOTAL 114632 138574 253206
Fondul forestier al judeţului Maramureș(de 192.375 ha) este administrat de către 11 ocoale silvice private
(56.310 ha) și de către Direcția Silvică Maramureș (136.065 ha, proprietate a statului) care a arondat
această suprafață pe:
‐ 13 ocoale silvice cu suprafeţe cuprinse între 9.066 ha (O.S. Sighet) şi 31.546 ha (O.S. Vişeu);
‐ 46 districte silvice;
‐ 240 cantoane silvice;
‐ 1 păstrăvărie.
Distributia pădurii din Maramureș pe specii(an de referinat 2014) arată că 107.700 ha sunt reprezentate de
către rășinoase (42,53%) și 145.506 ha de către foioase (57,47%).
În ceea ce privește regenerările de fond forestier aplicate in Maramureș în perioada 2012 ‐ 2014, tabelul de
mai jos prezintă o sumarizare a tipurilor de tratamente aplicate. Acestea asigură regenerarea naturală, din
sămânţă, a arboretelor ‐ asigurarea materialelor forestiere de reproducere ‐ realizarea compoziţiei
arboretelor corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.
Evoluţia suprafeţelor împădurite in anul 2014, comparativ cu anii 2013 și 2012(ha):
Anul Total regenerări în fond forestier
Regenerări naturale
Împăduriri în fond forestier de
stat
Împăduriri în fond forestier privat al u.a.t.
Împăduriri la alti detinatori
2014 1160 741 247 0 172
2013 871 533 186 0 152
2012 1087 683 250 0 154
Păduri cu valoare ridicata de conservare (PVRC_ro/ HCVF_en) - este cunoscut faptul că pădurile
/ecosistemele forestiere, îndeplinesc pe lângă un rol economic, anumite funcţii ecologice, sociale şi
culturale oferite prin valorile structurale şi funcţionale caracteristice. Acolo unde aceste valori sunt
considerate a fi de o importanta excepţională sau critică valabile într‐un anumit context ecologic, social sau
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
34
cultural, pădurea poate fi definită ca o Pădure cu Valoare Ridicată de Conservare (PVRC). Luând în
considerare diversitatea valorilor importante pentru conservare, acestea au fost grupate în şase categorii
distincte. Astfel, PVRC sunt acele păduri care prezintă unul sau mai multe din următoarele atribute:
VRC1– Suprafețe forestiere care conțin concentrații de biodiversitate de importanță globală, regionalăși
națională;
VRC1.1‐ Arii protejate: Ariile protejate indeplinesc multiple funcții, în special cea de conservare a
biodiversității. Rețelele de arii protejate reprezintă fundamentul conservării biodiversității la nivel național
si internațional;
VRC1.2‐ Specii amenințate și periclitate: Anumite specii de plante și animale, din diferite motive au devenit
amenințate și periclitate. Pădurile care adăpostesc populații ale unor astfel de specii sunt categoric
importante pentru menținerea valorilor de biodiversitate și trebuie gospodărite ca atare;
VRC1.3‐ Specii endemice: Speciile endemice sunt acelea a caror prezență se limitează numai la o anumită
arie geografică.Arealul lor este restrâns sporește vulnerabilitatea acestora și astfel procesul de conservare
al intregului ansamblu (specie‐habitat) devine foarte important;
VRC1.4‐ Utilizarea sezonală critică: Anumite habitate pot fi folosite doar sezonier sau în perioadele cu
condiții extreme (asa‐numitele refugii), fiind critice pentru supraviețuirea unor populații. Ca atare,
gospodărirea corespunzătoare a acestora este esențială;
VRC2– Suprafețe forestiere extinse de importanță globală, regională sau națională, în care populațiile
speciilor autohtone existăîn forma lor naturală din punct de vedere al distribuției și densității;
VRC3‐ Suprafeţe forestiere care sunt localizate în sau conţin ecosisteme rare, amenințate sau periclitate;
VRC4 - Suprafeţe forestiere care asigură servicii de mediu în situaţii critice;
VRC 4.1 ‐ Păduri cu rol hidrologic deosebit de important;
VRC 4.2 ‐ Păduri de importanță critică pentru protejarea terenurilor;
VRC4.3 - Zone forestiere cu impact critic asupra terenurilor agricole sau piscicole;
VRC5‐ Suprafeţe forestiere ce satisfac nevoi de bază ale comunităţilor rurale (nevoile de baza pot fi, spre
exemplu: mijloace necesare subzistenţei sau pentru sănătate);
VRC6 - Suprafeţe forestiere a căror valoare este esenţială pentru păstrarea identităţii culturale a unei
comunităţi sau a unei zone.
În Maramureș sunt
situate 28.986,6 ha
păduri din
categoriile HCVF
administrate de
către Direcția
Silvică Maramureș.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
35
Cele 59 de situri ale Rețelei Natura 2000 Maramureș, create pentru protecția patrimoniului natural,
acoperă 245242,14 ha (din care:81% suprafete silvice, 39% agricole, 0,3% ape, 2,6% intravilan),
reprezentând aproape 40%
din teritoriul județului.
Ponderea cea mai mare la
nivelul judeţului o reprezintă
habitatele forestiere, urmate
de habitate de pajişti şi
fâneţe, habitate de turbării şi
mlaştini şi în final habitate de
stâncării şi peşteri, după sunt
prezentate în graficul
alăturat:
Datele sunt afectate de erorile create de modul în care au fost delimitate (de pe hărți) perimetrele zonelor
protejate. Acest mod ”de proiectare” a zonelor protejate din Maramureș justificat și de suprafețele mari de
teren cu acces dificil a condus, conform specialiștilor locali, la neincluderea în siturile N2000 a unor zone cu
caracteristici naturale extrem de valoroase, la inadvertențe/ denumiri neadecvate geografic ale siturilor
N2000, la identificareaaproximativă, nerealistă, a speciilor în Fișa Standard a Siturilor N2000.
Administrațiile, custozii ariilor protejate au cartat peste 30% dintre suprafețele administrate, incluzând 115
specii.
Sistemul propriu de monitorizare al ariilor protejate administrate/ aflate în custodie raportează starea bună
de conservare a speciilor monitorizate: 95 specii stabile ca populație, 60 specii monitorizate au numărul de
indivizi în creștere (aceste date nu sunt documentate totusi, nu rezulta din documentele de referință ale
analizei domeniului analizat).Cercetarea și evaluare patrimoniului natural județean este afectată drastic de
resursele limitate avute la dispoziție. Acțiunile de inventariere a bunurilor naturale patrimoniale se
desfășoară cu precădere în cadrul unor proiecte cu finanțare nerambursabilă.
Resursele fizice ale N2000MM
Ca infrastructură, rețeaua Natura 2000 Maramureș nu sepoate compara cu infrastructura specifică a ariilor
protejate din țări cu tradiție în protecția și conservarea biodiversității dar și a valoriifcării serviciilor
furnizate de acestea. Conform raportărilor din teritoriu administrațiile marilor unități de patrimoniu natural
potejat (Parcul Național Munții Rodnei și Parcul Natural Munții Maramureșului) au sedii propri, conectate la
rețelele de utilitățipublice, amenajate și dotate pentru derularea activităților curente. Majoritatea
celorlaltor administratori sau custozi ai ariilor protejate au sedii sau birouri operaționale în proximitatea
ariilor protejate aflate în responsabilitate. Administrațiile/ custozii dispun de echipamente TIC (Tehnologiei
Informaţiei şi Comunicării) care favorizează nu doar accesul la informație dar și posibilitatea de lucru în
rețea.
Situația cea mai precară o întâlnim în cazul dotării administrațiilor/ custodiilor cu echipamente destinate
cercetării (monitorizare – evaluare) precum și cu echipamente GIS, a căror absență a condus la erori în
delimitare pe planuri și în teren a coordonatelorperimetrelor ariilor protejate. Un efect secundar a acestei
situații o reprezintă absența marcării sau a marcării eronate în teren a limitelor unităților componente ale
Rețelei Natura 2000 Maramureș.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
36
Accesul înspre/ dinspre ariile protejate spre principalele căi de transport rutier din județ este bună.
Semnalizarea existenței și accesului către ariile protejate a vizitatorilor, turiștilor, precum și accesibilitatea
în cadrul ariilor protejate este însă problematică, datorită:
‐ absenței traseelor adaptate rolului ariei protejate sau tematicii activităților prioritare: de cercetare,
monitorizare – evaluare sau turistice,
‐ fragmentării habitatelor de infrastructura excesivă de acces la terenurile agricole și silvice din aria
protejată.
Resursele umane și sociale ale N2000MM
Dintre cele 59 de arii protejate ale rețelei județene,pentru 13 (22%) arii protejate nu s‐au încheiat convenții
de custodie (11), respectiv contracte de administrare (2).Trimestrial, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor
organizează sesiuni de atribuire în custodie/ administrare a ariilor protejate, respectiv a sit‐urilor Natura
2000.
Administrarea, custodia celorlaltor 46 de arii protejate este asigurată de 6 ONG, 4 structuri ale autorității
sectoriale silvice (APS‐2 direcții județene, 2 Ocoale Silvice, 2 administrații de arii protejate)și de către 6
7. Artă comunitară – dezvoltare comunitară prin cultură, cămine și case de cultură, spații publice, arii
naturale protejate.
8. Educație – educație formală și non formală, manifestări culturale, târguri, proiecte culturale.
Patrimoniu cultural (situri arheologice clasate, monumente de arhitectură și ansambluri arhitecturale, monumente memoriale, muzee și case memoriale, patrimoniu imaterial: tradiții și obiceiuri, meșteșuguri, restaurare monumente)
Patrimoniul cultural este un domeniu complex care cuprinde mai multe subdomenii în funcție de specificitatea lui: patrimoniu imobil, mobil, material și imaterial. Ceea ce caracterizează patrimoniu cultural este faptul că bunurile și produsele culturale există deja, nu au nevoie de un act de creație, ci doar de un efort constant de conservare, restaurare și valorificare.
Totalitatea monumentelor istorice clasate este evidențiată în Lista monumentelor istoricedin România, administrată de Institutul național al patrimoniului , instituție de specialitate din subordinea Ministerului Culturii; monumentele istorice sunt grupate în patru categorii, în funcție de natura lor: ‐ Monumente de arheologie ‐ categoria I
‐ Monumente de arhitectură ‐ categoria II
‐ Monumente de for public ‐ categoria III
‐ Monumente memoriale și funerare ‐ categoria IV
Conform legislației în vigoare în România (Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice)
beneficiază de protecție în sens juridic imobilele cu statut juridic de „monument istoric” (clădiri,
ansambluri, situri prevăzute în lege , precum şi cele existente în Anexa 3 la Legea 5/2000, secțiunea III zone
protejate din PATN – Planul de Amenajare a Teritoriului Național).
Din punct de vedere valoric, monumentele istorice sunt clasate în două grupe valorice:
categoria A ‐ monumente de interes național și
categoria B ‐ monumente de interes local șiregional.
Numărul total al monumentelor istorice înscrise în Lista monumentelor istorice din România este de30.108.Conform Listei Monumentelor Istorice actualizată în 2010, în judeţul Maramureş sunt înscrise 582 de monumente, din care 180 în grupă valorică A şi 402 în grupă valorică B.
Pe categorii de patrimoniu imobil avem în județul Maramureș, conform listelorInstitutului de Memorie Culturală ‐ Bucureşti (CIMEC), următoarele poziții: ‐ 67 de situri arheologice, din care în comunitățile deținătoare de arii naturale protejate: 38; ‐ 363 de monumente de arhitectură, din care în comunitățile deținătoare de arii naturale protejate: 274.
Opt monumente de arhitectură, biserici de lemn, din județul MM sunt înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, din acestea 5 sunt în comunități deținătoare de arii naturale protejate: Bârsana,Budești, Desești, Ieud, Poienile Izei .
‐ 13 rezervații de arhitectură și tehnică populară, din care în comunitățile deținătoare de arii naturale protejate:12
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
43
‐ 34 de monumente memoriale, din care în comunitățile deținătoare de arii naturale:18 , la care se adaugă încă 44 de monumente memoriale aflate în comunitățile deținătoare de arii naturale protejate, care sunt în curs de clasare, conform informațiilor primite de la Direcția Județeană pentru Patrimoniu Cultural Național a Județului Maramureș .
Un rol important în cunoașterea, valorificarea și conservarea patrimoniului cultural îl au instituțiile de
cultură: muzee și case memoriale . Muzeele publice funcționează în baza Legii nr. 311 din 8 iulie 2003 a
muzeelor şi colecțiilor publice, modificată prin Legea nr. 12 din 11 ian. 2006.Conform listelor CIMEC în
județ avem:
‐ 25 de muzee, din care în comunitățile deținătoare de arii naturale protejate:23; la acestea se adaugă
colecția de obiecte minerești de la Băiuț, neclasată încă.
‐ 7 case memoriale, din care în comunitățile deținătoare de arii naturale protejate:4
În ceea ce privește bunurile culturale mobile clasate în Patrimoniu Cultural Național, conform informațiilor CIMEC, la nivel național sunt înscrise 45. 063 din care 359 în județul Maramureș.Patrimoniul național mobil este protejat în baza Legii nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.
Alături de acest patrimoniu imobil clasat, Maramureșul este deținătorul unui patrimoniu industrial și patrimoniu vernacular de excepție, care însă nu este încă deosebit de fragil și se cere, de urgență, studiat, clasat, conservat și valorificat. Clădirile de patrimoniu care nu sunt clasate, chiar dacă sunt componente ale unei zone protejate, pot fi modificate sau chiar eliminate fără sancțiuni juridice, dar cu consecințe grave asupra memoriei locului şi asupra mediului construit. Legislația privind protecția patrimoniului cultural se va modifica cel mai probabil în viitorul apropiat, Codul Patrimoniului Cultural a fost trecut ca prioritate de guvernare de mai multe ori în ultimii ani.
Patrimoniul imaterial al județului este, încă, deosebit de bogat, Maramureșul fiind supranumit de unii specialiști „memoria ancestrală a Europei”.Patrimoniul imaterial este protejat prin Legea nr. 26 din 29 februarie 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial.
Operatorii culturali din județ, din care cei mai activi sunt: Muzeele de etnografie și artă populară din județ, Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Maramureș (CCPMM ‐http://cultura‐traditionala.ro/) Universitatea de Nord din Baia Mare, secția etnologie, dar și ONG‐uri active în domeniu precum Fundația social‐culturală pentru democrație identitate, unitate, generozitate, acțiune(Fundația i.u.g.a.‐ www.fundatia‐iuga.ro), Fundația Culturală Dana Ardelea, Societatea Centrul Cultural Teleki Sandor din Baia Mare ș.a.m.d. realizează în mod constant și consecvent ‐ dar niciodată îndeajuns ‐ evenimente și expoziții care susțin tradițiile, obiceiurile, meșteșugurile și îndeletnicirile, creațiile orale. Acest nucleu este completat, într‐o bună măsură, de proiectele și evenimentele organizate de comunitățile locale și de comunitățile etnice din județ.
Una dintre marile bogății ale patrimoniului imaterial al Maramureșului o reprezintă meșteșugurile tradiționale. În scopul cunoașterii, conștientizării și valorificării acestui patrimoniu Fundația i.u.g.a. a înființat în 2000 a.r.t.e.m.‐ Academia de Arte Tradiționale și Meserii din Maramureș ‐ asociație fără statut juridic , care reunește acum cca. 70 de meșteri. Pe lângă CCPMM s‐a înființat Asociația Meșterilor Populari din Maramureș, iar în urmă cu cca. cinci ani a luat ființă prima asociație profesională ‐ Asociația Ceramiștilor din Baia Mare. Aproape la nivelul fiecărei comunități sunt oameni care cunosc și practică diferite îndeletniciri tradiționale în folosul propriu sau în folosul altor oameni. Așa se explică prezența în județ a mai multor echipe/ persoane specializate în restaurarea monumentelor de arhitectură din lemn precum cele din Ieud, Sighetul Marmației, Desești, Groșii Țibleșului, Bârsana.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
44
Arte vizuale – pictură, sculptură, fotografie, artă video, noua media, tabere de creație plastică.
Sectorul artelor vizuale este dominat de profesioniștii din generațiile anterioare anilor 1990, ceea ce nu
înseamnă că generațiile mai tinere nu sunt prezente, dimpotrivă.
Domeniul artelor vizuale contemporane se coagulează în jurul unor organizații‐cheie în județ, care și‐au
definit un rol distinct și conturează potențialul de dezvoltare a domeniului pentru următorii ani. Privite în
funcție de misiunea pe care și‐o asumă și de tipul de activitate pe care îl derulează, actorii organizaționali
principali pot fi considerați în trei categorii diferite:
‐ instituții de educație artistică (studii liceale și universitare);
‐ galerii de artă publice și private;
‐ organizații neguvernamentale (asociații și fundații).
Cea mai mare organizație de profil este filiala Baia Mare a UAP cu 92 de membri. Filiala băimăreană a
Uniunii Artiştilor Plastici din România are ca domeniu principal de activitate organizarea expoziţiilor de artă
plastică. Scopul filialei este să reprezinte interesele profesionale ale membrilor săi în scopul afirmării
rolului important al artistului plastic, alături de celelalte categorii de artişti, la elaborarea politicii culturale
locale şi naţionale. Serviciile oferite de această entitate sunt expoziţii de artă, materiale de artă, publicaţii
de artă, proiecte artistice de interes public, intervenţii artistice în sistemul urbanistic, monumente şi lucrări
de artă monumentală.
Datorită tradiției centenare a Școlii de pictură de la Baia Mare, precum și a instituțiilor de învățământ
existente în orașul reședință de județ, aici există un public iubitor de arte plastice format, educat dar a cărui
putere de cumpărare a scăzut în ultimul timp simțitor. Pentru ca piața de artă să devină funcțională este
nevoie de expertize și instrumente adaptate domeniului, dată fiind evoluția rapidă pe tărâmul artelor
vizuale.
Alături de profesioniști în județ există și o mișcare de artiști plastici amatori grupați înAsociația artiștilor
plastici ”Alexandru Șainelic ”care are un nr. de 70 membri.Asociația artiștilor plastici amatori este patronată
de CCPMM23 cu sprijinul căruia organizează anual câte o tabără de creație și un număr apreciabil de
expoziții în județ și în afara lui. Astfel în anul acesta au realizat deja 18 expoziții.
În județ și comunitățile vizate de studiul nostru precum: Baia Mare, Baia Sprie, Seini, Ulmeni, Deșești,
Hoteni, Borșa, Vișeu de Sus, ș.a.s‐au organizat și se organizează tabere de creației cu participarea unor
artiști din județ, țară și străinătate.
Tot sub patronajul CCPMM este organizată, din 2007, și tabăra de creație ”Fotoetnografica”. Anual un
grup de 5‐6 artiști fotografi din județ și din țară sunt invitați, pentru o perioadă de 12‐14 zile, într‐o
comunitate sau zonă etnografică din Maramureș pentru a realiza creații artistice și o arhivă vizuală. Cele
mai reușite creații sunt apoi reunite în mini albume – până acum au fost publicate 11 mini albume și
expoziții de fotografie. Un alt rezultat îl reprezintă crearea unei arhive vizuale ce însumează acum peste
250 000 de imagini din comunitățile aflate în: Borșa, Botiza, Săpânța, Ulmeni, pe Valea Izei, Valea Vișeului
etc. În domeniul artei fotograficeîn județ activează o serie de fotografi profesioniști, din care unii fac
parte din ONGprecum ARS – ”Ars Rivulina Vision”.
23 CCPMM –CentrulJudetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Maramures
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
45
Organizațiile active pot aborda cu precădere funcții de formare, de creație, de expunere, de
producție/publicare sau de tranzacționare pe piața de artă, ca dimensiuni specifice domeniului artelor
vizuale, dictând dinamica la nivel local, regional, național ori internațional.
La nivelul spațiilor de creațieartiștii se confruntă cu o problemă care afectează atât creația artistică – prin
insuficiența atelierelor disponibile– cât și expunerea artiștilor – prin numărul redus al spațiilor expoziționale
profesionist amenajate.Lipsa spațiilor este dublată de lipsa unor programe care să sprijine și să motiveze
creația contemporană de tipul rezidențelor, burselor de atelier sau de creație, a premiilor.
În formarea tinerilor artiștilor un rol important îl are Liceul de Artă din Baia Mare, ce funcționează din 1958,
și, de 15 ani, Universitatea de Arte din Baia Mare care oferă specializare în pictură și se fac și cursuri de
fotografie și arte vizuale. La Sighetul Marmației există Școala gimnazială de artă ce asigură pregătirea
elevilor în domeniul artelor plastice. In cadrul Școlii populare de artă „Liviu Borlan” din Baia Mare se fac
cursuri de pictură și grafică, artă decorativă și design vestimentar. La Școala populară de artă” Gheorghe
Chivu” din Sighetul Marmației se fac cursuri de pictură și iconografie.
Responsabilizarea publicului față de artă se face treptat, la toate nivelurile de vârstă. O inițiativă binevenită
este formarea copiilor de vârstă preșcolară din Grădinițele băimărene și din Sighetu Marmației în
domeniul artelor plastice.
Muzică– populară, corală.
Peisajul cultural maramureșean are o componentă importantă ce constă în muzică, în cadrul căreia muzica
populară domină din punct de vedere cantitativ. În Baia Mare există Ansamblul Folcloric Național
Transilvania, instituție publică subvenționată de Consiliul Județean Maramureș care are o orchestră
populară și soliști vocali recunoscuți. La nivelul multor comunități din județ sunt grupuri de muzică
popularăce funcționează independent, sau în cadrul Ansamblurilor folclorice locale, precum cele din:
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
49
Sighetu Marmației; ”Runsivania Sky Run”/ iulie ‐ Borșa, ”Crosul Vaser”/ iulie ‐ Vișeu de Sus; ”Festivalul
Gulașului/august – Ocna Șugatag.
Consiliul Județean Maramureș, Primăria Municipiului Baia Mare își asumă responsabilitatea finanțării
culturii prin organizarea efectivă de proiecte, prin subvenții directe alocate instituțiilor publice de cultură și
fonduri nerambursabile alocate pe bază de proiect operatorilor culturali.
Operatorii culturali maramureșeni au demonstrat în ultimii ani o capacitate crescută de a atrage fonduri
publice nerambursabile scoase la concurs de către Administrația Fondului Cultural Naționalpentru proiecte
culturale și editoriale.
Fondurile europene nerambursabileau fost modest accesate de către organizațiile culturale din Maramureș
până în prezent. Astfel în 2014 a fost derulat un singur proiect în cadru Programele de cooperare
transfrontalieră, cel al Camerei de Comerț și Industrie Maramureș, ”DECC‐ Susținerea dezvoltării
economiei, a culturii și a creativității în regiunea transfrontalieră Ungaria – România ‐ Ucraina”.
2.2.3. Arhitectură, urbanism, design
Este binecunoscută aura de pitoresc şi tradiţii veritabile ce caracterizează Maramureşul. Acestea sunt
metafore care în ziua de azi sunt bazate mai mult pe legenda decât pe situaţia reală a satelor
maramureşene. Ţara Lemnului ce exista acum 25 de ani s‐a topit în marea masă a construcţiilor
contemporane lipsite de identitate. Satele tradiţionale maramureşene construite în întregime din lemn, cu
case tipice din bârne şi acoperişuri înalte învelite cu şindrilă, cu prispe lungi şi frumos decorate, totul scăldat
în vegetaţie abundentă, au lăsat locul caselor cvasi‐urbane, colorate agresiv şi neinspirat încadrate în peisaj.
G.M.Cantacuzino scria in 1947 in cartea “Despre o estetică a reconstrucţiei” : “... ţăranii sunt pentru nevoile
lor cei mai buni arhitecţi. La ei tradiţia locuinţei individuale e ancestrală şi nu admite discuţie. Tehnica lor de
construcţie a trecut prin toate fazele de experienţă. Din materiale, adesea nu prea durabile şi uşoare,
ţăranul construieşte totuşi un tip unitar de casă cu mii de variante, care nu sunt niciodată monotone şi nici
nu au aspect de improvizaţie. Ţăranul are un simţ aparte al spaţiului şi îşi potriveşte casa întocmai după
nevoile sale materiale şi spirituale. Ţăranul îşi adaptează casa climei şi materialelor locale.... În regiunile
Arhitectura vernaculară în Maramureş, surprinsă în timpul “Programului pentru Protecţia Peisajului Construit in
Maramures“ desfăşurat în cadrul O.A.R.-N.V. în anul 2010, pe Valea Cosăului.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
50
bogate sau în cele unde materialele de construcţie sunt bune şi ieftine, s-a văzut în ce grad de frumuseţe şi
de civilizaţie poate ajunge o casă de ţăran român. Nu numai fiindcă e frumoasă şi plină de pitoresc trebuie
apărată arhitectura ţăranească, dar mai ales fiindcă ea corespunde întocmai dorinţei şi aspiraţiilor celor ce
o fac. Ţăranii au rezolvat problema arhitecturii lor.”
După mai bine de 60 de ani situaţia expusă de G.G.Cantacuzino s‐a schimbat radical, ţăranul român este
debusolat şi pluteşte în derivă printre toate informaţiile mozaicate primite din mass‐media şi printre
variatele produse ale pieţei de consum;vechile repere ancestrale sunt umbrite de această ofertă bogată, şi
în consecinţă ignorate.
Este dramatic cum un popor care a dat dovada unor calităţi speciale în ceea ce priveşte simţul proporţiilor,
inteligenta practicăşi măiestria – aşa cum se vede în peisajul construit al satelor maramureşene – a putut
să‐şi pervertească atât de mult aceste calităţi, şi astăzi să iţi distrugă cu tenacitate orice urma a moştenirii
tradiţionale.
În ultima vreme se ridică voci care plâng sau care dezaprobă dispariţia valorilor tradiţionale. Au apărut
exemple pozitive de preluare a arhitecturii tradiţionale, de cele mai multe ori în cazul clădirilor destinate
turismului (pensiuni turistice, restaurante). Totuşi în cazul locuinţelor, localnicii evită orice rapel la casele
bătrâneşti, confundate de ei cu sărăcia şi mizeria.
Cauzele dispariţiei imaginii arhaice a satelor noastre sunt evidente, fenomenul este răspândit în toată
lumea: au apărut materiale noi de construcţie, ieftine şi uşor de folosit în comparaţie cu lemnul, a apărut
dorinţa de confort asimilată cu locuinţele de la oraş în opoziţie cu disconfortul căsuţelor de la sat.
Mai puţin evident este motivul pentru care fenomenul dispariţiei arhitecturii vernaculare în Maramureş
este atât de rapid şi atât de dramatic; acesta poate fi detectat numai în urma analizei datelor istorice ale
acestei zone şi a caracterului autarhic în care s‐a format şi s‐a dezvoltat această populaţie. Atât în perioada
dominaţiei regatului Ungar, a imperiului Austro‐Ungar cât şi în perioada erei comuniste, populaţia locală a
învăţat să ducă o viaţă paralelă, cu un contact minim cu stăpânitorul sau legiuitorul. Şi‐a şlefuit până la
sublimare un mod de viaţă bazat pe resursele naturale locale.
În ziua de azi populaţia locală caută în continure să aibă un contact cât mai mic cu legiuitorul, atitudine ce
se reflectă pregnant în dispreţul faţă de legislaţia în construcţii. Autorizaţiile de construire sunt obţinute în
grabă pe baza unor documentaţii întocmite (şi nu proiectate) de orice “proiectant” capabil să elaboreze
Construcţii noi în Maramureş, construite fără respect pentru arhitectura tradiţională şi pentru natură.
Casele vechi sunt însemnate, demontate, vândute si mutate.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
51
desenele necesare. Odată obtinută Autorizaţia, lucrările de construire evoluează într‐o manieră cvasi‐
vernaculară, după inspiraţia meşterului şi ideile preluate din diverse reviste sau modele văzute pe undeva.
Oferta bogată de pe piaţa materialelor de construcţie şi dorinţele lacome ale investitorilor de a folosi fără
discernământ toate noutăţile, culorile cele mai vii şi materialele cele mai strălucitoare, au ca rezultat mult
prea marea diversitate a noilor construcţii din mediul rural maramureşan. Casa odată finalizată este
întăbulată fără a fi verificată corespondenţa dintre documentaţia pe baza căreia a fost eliberată Autorizaţia
de construire şi clădirea finalizată.
Pentru a identifica modalităţi în care acest lanţ al slăbiciunilor ar putea fi întrerupt şi pentru a opri
distrugerile peisajului consturit maramureşan, chiar dacă este prea târziu pentru multe locaţii, ar trebui
analizate fiecare din etapele enumerate în Tabelul A și Tabelul B prezentate în Anexa 4.1.1..
Este adevărat că toate sarcinile enumerate întabelele enunțate anterioraparţin Primăriilor comunale şi că
acestea nu au personalul de specialitate, nici ca număr şi nici ca formare, pentru a se achita de toate aceste
datorii. Totuşi aceasta situaţie nu este o justificare, legislaţia trebuie respectată. Pentru a căuta modalităţi
de rezolvare primăriile pot să ceară ajutorul instituţiilor sensibile la ideea conservării arhitecturii
tradiţionale în Maramureş: în primul rând Consiliul Judeţean, apoi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte
şi Patrimoniul Cultural Naţional Maramureş, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale în Maramureş. Deasemenea organizaţiile non‐
guvernamentale pot fi implicate în procesul de conştientizare a localnicilor cu privire la valoarea arhitecturii
tradiţionale; dintre acestea Ordinul Arhitecţilor‐filiala Nord Vest are atât pregătirea cât şi deschiderea
necesară.
Ordinul Arhitecţilor din România – filiala Nord Vest a avut în anii 2009‐2010 o acţiune de conştientizare a
localnicilor din comuna Budeşti, prin care s‐a facut o analiză a acestei zone, s‐a elaborat un set de reguli
arhitecturale necesar a fi respectate pentru o posibilă reconstrucţie a satelor tradiţionale maramureşene, şi
un catalog cu 13 case în stil tradiţional, oferite gratuit oricărui doritor de casă nouă. Efectul a fost nul, s‐a
dovedit că acest caracter opţional al propunerilor nu este o soluţie. Deasemenea s‐a dovedit că o acţiune
singulară nu este suficientă.
Acțiunile au continuat din partea O.A.R. filiala Nord Vest:
- anul 2010‐2011 cu extinderea “Programului pentru Protecţia Peisajului Construit in Maramures“, prin
studii de reabilitare a 2 tipologii de case tradiționale si propunerea de Trasee culturale pietonale in
localităţile Budeşti şi Sârbi,
- anul 2012 cu tabăra şi revista VERNADOC MM 2012 în comuna Călineşti la Biserica “Naşterea Maicii
Domnului” şi în Călineşti Căeni,
- anul 2014 cu tabăra şi revista VERNADOC MM 2012 în comuna Petrova la 4 tipologii tradiţionale de
gospodării,
- anul 2014 cu expoziţia de proiecte de reabilitare a unei şuri tradiționale din comuna Groşi,
- anul 2015 cu programul “Căsuţa bunicilor” în Săptămâna ”Școala altfel” printr‐o colaborare cu
Inspectoratul Școlar Maramureșși participarea a 57 școli din mediul rural,
- anul 2015 cu infiinţarea Grupului de Lucru Rural la nivel de ţară, în cadrul căruia au fost concepute
îndrumare de proiectare pentru mediul rural pentru toata țara. Între acestea, pentru județul
Maramureșau fost întocmiteÎndrumarele defalcate pe 5 subzone: Țara Maramureșului, Țara Chioarului,
Țara Lăpușului, Ținutul Codrului și Subzona minieră Baia Mare.
Pentru a obţine vreun rezultat în domeniul conservării arhitecturii vernaculare este necesară asocierea
instituţiilor şi a persoanelor care pot avea pondere în această direcţie şi care pot pune presiune pe
respectarea legislaţiei specifice în vederea reconstrucţiei imaginii tradiţionale a satelor Maramureşene. Este
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
52
târziu, multe valori sunt pierdute dar pentru ceea ce ne‐a mai rămas merită depus orice efort pentru
păstrarea moştenirii culturale.
2.2.4. Analiza strategică (SWOT) a domeniului analizat
Mediul intern Patrimoniul natural protejat
Resurse Puncte Tari (+) Puncte Slabe (‐)
Naturale
+ Peste 30% din teritoriul județului are
statut de arie protejată (59 AP) din care:
81% suprafete silvice, 39% agricole, 0,3%
ape, 2,6% intravilan;
+ 1 parc national, 1 parc natural;
+ 42 de AP acoperite de contracte de
administrare/ custodie (71% dintre AP);
+retea ecologica formata din 6 zone de
conectivitate (11 coridoare ecologice
critice)
+ peste 30% dintre suprafețe AP și 115
specii au fost cartate;
+ starea bună de conservare a speciilor
monitorizate: 95 specii stabile ca populație,
60 în creștere (aceste date nu sunt
documentate totusi, nu rezulta din
documente de referinta).
+ acțiunile de inventariere a valorilor
patrimoniale in derulare.
‐ 17 AP fără acorduri de administrare/ custodie
(29% dintre AP);
‐ inadvertențe / denumiri neadecvate geografic ale
siturilor N2000;
‐ neincluderea în siturile N2000 a unor zone cu
caracteristici naturale exterm de valoroase;
‐ identificareaaproximativă, nerealistă, a speciilor
în Fișa Standard a Siturilor N2000 datorită
dificultății evaluării unor suprafețe mari;
‐ tendința de supraevaluare a fondului cinegetic și
piscicol în paralel cu extinderea braconajului;
‐ desemnarea si delimitarea ”bibliografică” a AP
(nu s‐a facut in urma cartării speciilor in teren,
datele fiind colectate din surse bibliografice);
- presiunea mare a agentilor economici in
utilizarea resurselor naturale (lemn, fructe de
padure, ape ‐ MHC, fauna de interes cinegetic) in
contextul unei presiuni și autorități reduse în
aplicarea cadrului legislativ existent;
‐ inventarierea valorilor naturale patrimoniale
nefinalizate.
‐lipsa unor date de monitorizare pe termen mai
îndelungat pentru a confirma funcţionalitatea
coridoarelor ecologice definte
‐ lipsa desemnării oficiale a coridoarelor ecologice
‐diferitele categorii de utlizare a terenurilor de pe
traseele coridoarelor
‐fragmentare masivă a habitatelor
Fizice
+ spații ptr majoritatea administrațiilor/
custodiilor în proximitatea AP;
+ dotarea IT&Comunicare, patrulare;
+ accesibilitate înspre/ dinspre AP.
+ cunoașterea coordonatelor de delimitare
a Siturilor N2000;
‐ dotarea cu echipamente pentru cercetare/
dezvoltare și echipamente GIS;
‐ semnalizarea existenței AP și orientării
vizitatorilor în AP.
‐ absența marcării sau marcarea eronată în teren a
limitelor Siturilor N2000;
Umane
+ 66 de persoane (raportate) implicate în
administrarea/ custodia AP;
+ 7 manageri AP din care 4 specializați;
+ 7 biologi/ 7 specialiști GIS/ 7 facilitatori
comunitari/ 43 rangeri;
+ 3 programe/ centre de voluntariat cu 4
coordonatori și peste 40 de voluntari.
‐ număr redus de profesioniști cu experiență,
implicați în desemnarea Siturilor N2000;
‐ 66 persoane implicate în administrarea Siturllor
N2000, protecția și conservarea speciilor și
habitatelor protejate pe ¼ din teritoriul județului =
1 pers/ 2370 ha AP sau 1 ranger/ 4600 ha;
Sociale
+ existența a 18 custozi/administratori de
AP publici și privați;
+ AP sunt situate pe teritoriul a 56 UAT cu
‐ solidaritate profesională și civică scăzută intra
(AP) și inter sectorială (Resurse Naturale);
‐ responsabilitate socială scăzută a agenților
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
53
peste 200.000 de locuitori (fără Municipiul
Baia Mare);
+ aplicarea proceselor de implicare a
factorilor interesați în desemnarea AP și în
elaborarea Planurilor de Management;
+ 58 de acorduri de colaborare/ parteneriat
cu APL (25); autoritati sectoriale (19); ONG
(11);
+ 23 evenimente publice organizate anual/
30 de campanii de informare ‐ educație
ecologică;
+ 4 rețele de cooperare zonală/ 5
(inter)naționale.care au stat la baza
desemnării.
economici – 3 acorduri de colaborare/ parteneriat;
‐ nivel redus de educație ecologică/ pierderea
tradițiilor populației din AP;
‐ grad redus de consultare publică în desemnarea
sit‐urilor N2000, respectiv profesională în
completarea Fișelor Standard ale siturilor N2000;
‐ nu a fost definită zona limitrofă ap (zona de
impact, de dezvoltare durabilă, defavorizată
montană);
Financiare
+ aproape 500.000 ron investiți anual în
admin/ custodia AP din care: 47% ptr
cercetare – dezvoltare/ 40% ptr personal/
7% relații publice & comunitare; 6% ptr
utilități;
+ 75% din surse private din care: 45% din
surse proprii, 55% din granturi.
‐ resursele limitate alocate au afectat calitatea
documentației solicitate pentru desemnarea
siturilor N2000;
‐ buget total insuficient ca valoare totală și ca
surse: 25% din surse publice;
‐ resurse din administrarea AP scăzute (grad
scăzut de valorificare a serviciilor AP);
‐ responsabilitate scăzută a factorilor interesați în
managementul AP (grad scăzut de finanțare
filantropică/ strângere de fonduri).
Info know_how
+ existența unui cadru legal de înființare,
organizare și funcționare a Siturilor N2000
(proceduri, acte administrative) cu efecte
asupra deciziilor publice locale;
+ documentele de organizare și
funcționare ale AP elaborate si depuse
pentru evaluare si aprobare;
‐ nr mic al documentele de organizare și
funcționare ale AP evaluate si aprobate de catre
autoritatile centrale;
‐ absența unui sistem profesional de monitorizare
și evaluare funcțional pentru specii și habitate
protejate/ date si surse de date statistice privind
starea resurselor naturale protejate.
‐ accesibilitate redusă, greoaie la informațiile
publice de la autoritățile sectoriale de
management a resurselor naturale.
Mediul intern Patrimoniul cultural
Resurse Puncte Tari (+) Puncte Slabe (‐)
Patrimoniu cultural – situri
arheologice clasate,
monumente de arhitectură și ansambluri
arhitecturale, monumente
memoriale, muzee și case memoriale,
patrimoniu imaterial: tradiții
și obiceiuri, meșteșuguri,
restaurare
+ Patrimoniul cultural există, nu trebuie creat;
+ Existența unui cadru normativ pentru protejarea patrimoniului cultural naţional;
+ Patrimoniul construit constituie o resursă pentru câștiguri materiale și este un factor important de identitate locală și coeziune socială;
+ Includerea unui număr de opt biserici de lemn din Maramureș peLista PatrimoniuluiMondial UNESCO;
+ Restaurarea și reabilitarea unor monumente istorice prin accesarea de fonduri nerambursabile;
+ nerambursabile din diversele programe operaționale;
‐ Starea de conservare a multor monumente este nesatisfăcătoare, iar modalitățile de punere în valoare sunt adesea neprofesionale;
‐ Scăderea numărului de şantiere de restaurare a monumentelor istorice;
‐ Insuficienţa programelor de formare şi specializare a resurselor umane din sectorul cercetare –restaurare–conservare;
‐ Lipsa unei concepţii integratoare privind animarea, punerea în valoare a monumentelor istorice și siturilor arheologice în spaţiul comunitar;
‐ Lipsa unui program integrat de cunoaștere, protecție și valorificare a patrimoniului vernacular și industrial;
‐ Lipsa unor eforturi de promovare a importanței patrimoniului vernacular și a celui industrial în
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
54
monumente + Existența arhivei digitale specializate pentru domeniul cercetării arheologice;
+ Existența unor tradiții și obiceiuri vii; + Existența unui număr mare de meșteri
cunoscători a meseriilor tradiționale, a memoriei gestului;
+ Crearea unei pieţe pentru meşteşugurile și artele tradiţionale necesare pentru
+ restaurarea / conservarea și animarea monumentelor istorice, având consecinţe
+ directe în planul păstrării identităţii culturale şi a specificului local;
+ Diversitatea domeniilor de activitate ale muzeelor maramureșene ce sunt posesoarele unor colecții inedite și bogate, unele cu valoare excepțională, altele unice la nivel național;
+ Creșterea constantă a numărului de vizitatori de muzee în ciuda serviciilor insuficiente oferite de acestea.
vederea salvării/reutilizării lui; ‐ Insuficienta utilizare a instrumentelor de
marketing susceptibile să determine interesul utilizatorilor şi promovarea acestei avuţii naţionale reprezentate de patrimoniul cultural material și imaterial;
‐ Inexistenţa unor studii sistematice privind impactul generat de includerea monumentelor istorice în turism asupra spaţiului socio‐uman circumscris lor şi asupra monumentelor;
‐ Lipsa unei abordări inter‐sectoriale în legătură cu valorizarea monumentelor istorice (turism, culte, industrie hotelieră, transporturi, alte servicii);
‐ Vizibilitate redusă în rândul cetățenilor/ contribuabililor a acțiunilor de protejare a monumentelor istorice;
‐ Insuficienta dotare a instituţiilor abilitate să protejeze monumentele istorice, atât ca resurse umane specializate cât și ca echipamente;
‐ Muzeele oferă servicii limitate doar la ghidaj clasic, fără interacțiune și participare, fără programe educative adaptate stilurilor de învățare, creative;
‐ Lipsa tehnologiei și a aplicațiilor multimedia pentru accesarea informației în interiorul muzeelor;
‐ Inexistența serviciilor conexe din sfera managementului calității: cofetării, standuri/ magazine specializate în valorificarea produselor de artă și meșteșugărești;
‐ Slaba accesare a programelor de finanțare naționale și europene alocate sectorului cultural;
‐ Relaționarea precară și conjuncturală între muzeele locale și cele naționale, fără extindere către rețelele profesionale de colaborare din mediul extern.
Arte vizuale – pictură, sculptură,
fotografie, artă video, noua
media, tabere de creație plastică.
Renumele Școlii de pictură de la Baia Mare;
Organizarea sistematică, în mediul rural, a tabăra de creație ”Fotoetnografica”;
Existența unui mediu natural, a unor elemente de peisaj cultural și habitat rural ce se pot constituii în surse de inspirație artistică;
Existența unui know‐how consistent la nivelul operatorilor culturali în gestionarea resurselor creative;
Existența unei comunități artistice numeroase în municipii, pe mai multe „paliere” de generații;
Existența celor 6 galerii de artă;
Existența unor expoziții de artă plastică organizate periodic și a unor tabere de creație care atrag atenția publicului iubitor de artă;
Calitatea învățământului artistic prin Școala gimnazială de arte de la Sighetu
‐ Numărul operatorilor culturali privați rămâne redus;
‐ Existența unor fonduri dispersate pentru finanțarea proiectelor în domeniul artelor vizuale, alături de lipsa finanțării constante sau multianuale;
‐ Problema spațiilor insuficiente, ca spații de creație și de expunere, spații de artă amenajate fără rigorile unui spațiu expozițional profesionist;
‐ insuficientă educație vizuală a publicului; ‐ Arta în spațiul public este modest reprezentată.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
55
Marmației, Liceul de Arta, Universitatea de arte de la Baia Mare;
Existența unor artiști integrați în circuitul național și internațional de artă, inclusiv la nivelul pieței de artă.
Muzică – populară, corală,
clasică,alternativă, contemporană,
case de producție.
Maramureșenii apreciază evenimentele organizate în aer liber și sunt deschiși la organizarea de evenimente în case de cultură, cafenele și baruri;
Numărul mare de festivaluri, concursuri, evenimente organizate cu sprijinul autorităților județene, locale, regionale;
Artiști și formații de muzică populară sunt cunoscuți la nivel național și internațional;
veche tradiția a muzicii corale și a muzicii de fanfară;
dată cu apariția net‐ului s‐a democratizat accesul la o școală de muzică, mulți muzicieni învață de pe internet.
‐ Multe dintre festivalurile organizate au nevoie de branduri clare și de un marketing de calitate;
‐ Formarea profesională deficitară în zona managementului și marketingului cultural, atragere de fonduri, antreprenorial cultural;
‐ Lipsa cronicarilor și a presei culturale de specialitate, pe fondul crizei economice care a lovit greu mass‐media românească;
‐ Maramureșului îi lipseşte o politică de educație culturală și fonduri dedicate acestor activități în bugetul instituțiilor de cultură;
‐ Număr insuficient de spații de repetiții și ofertă scăzută a educației artistice muzicale;
‐ Colaborările regionale, naționale și internaționale sunt sporadice;
‐ Lipsa de studiouri de producție; ‐ Lipsa finanțărilor și a colaborărilor public‐private
multianuale pentru evenimente sau inițiative nu oferă vizibilitate și posibilitatea de dezvoltare sustenabilă a evenimentelor sau inițiativelor muzicale.
Artele spectacolului –
teatru, dans folcloric, dans contemporan
Un număr marede evenimente locale, de festivaluri folclorice și de teatru organizate de‐a lungul anului;
Vizibilitatea națională, în special prin invitarea unor artiști și schimburi culturale datorată imaginii pozitive a Maramureșului;
Tradiția ”Jocul satului”, ”Dansul la șură” din mediul rural;
Oferta culturală e din ce în ce mai diversă;
Tot mai multe evenimente outdoor, gratuite, strâng un public numeros ;
‐ Lipsa de strategie culturală locală; ‐ Tot mai puțini muzicieni ”ceterași” în lumea
satului contemporan; ‐ Incapacitatea de comunicare susținută și bună
promovare a evenimentelor culturale; ‐ Nu există o coordonare din punct de vedere al
programării; ‐ Lipsa specialiștilor în plan tehnic și a firmelor
care să furnizeze echipamente de scenă performante;
‐ Dezavantaje de ordin logistic, absența spațiilor de repetiții, infrastructura de săli de spectacol e aceeași ca în înainte de 1989;
‐ Număr mic de proiecte culturale finanțate extrabugetar, prin fonduri nerambursabile sau europene;
‐ Dependența de finanțare publică a instituțiilor publice de spectacol, pe fondul lipsei de interes a mediului de afaceri pentru finanțarea proiectelor culturale;
‐ Lipsa programelor de educare a publicului pentru arta contemporană îngreunează creșterea audienței.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
56
Arhitectură, urbanism ,
design.
Profesioniști care își iau misiunea de protecție în serios, implicarea unor arhitecți, a unor ONG‐uri în proiecte culturale ce au ca obiectiv păstrarea și valorificarea valorilorarhitecturale și de peisaj cultural specifice locului;
Promovarea mediului construit pentru turism cultural (birou de informații turistice, plăcuțe care semnalează construcții monument istoric);
Arhitectură nouă de calitate, dar și restaurări bune;
Existența unui grup de tineri designeri dinamici și creativi;
‐ Proprietari plecați la munca în străinătate care își comandă case inspirate de mediul cultural în care ei activează, ce nu au nimic de a face cu habitatul rural din zonele etnografice a Maramureșului;
‐ Resurse materiale și umane limitate pentru efortul de comunicare și de sprijin pentru proprietari;
‐ Arii naturale protejate ca elemente de urbanism nu se simt, nu sunt preluate și prezentate ca atu‐uri în imaginea comunităților unde acestea există;
‐ Lipsa de comunicare, există inițiative, dar actorii culturali nu cooperează;
‐ Efectele crizei economice persistă.
Literatură– cenacluri, reviste , tabere de creație literară, biblioteci,
edituri, librării
Cultura scrisă dezvoltă creativitatea, imaginația și vocabularul;
Bună acoperire a tuturor domeniilor de referință pentru cultura scrisă și pentru critica literară – biblioteci, edituri, cenacluri , reviste și evenimente literare, librării în centrele urbane ;
Existența unor medii fertile și vii de promovare a culturii scrise, a literaturii: o rețea de biblioteci funcțională, festivaluri , concursuri și cenacluri literare atât în mediul urban cât și în cel rural;
Bazin important de manifestare literară, de cultivare și de creștere a talentelor artistice și literare, dat de mediul școlar și universitar al orașului Baia Mare.
‐ Incapacitatea de a genera suficiente resurse extrabugetare pentru cultura scrisă când vine vorba despre asociații, dar și gradul foarte scăzut de absorbție a fondurilor alocate proiectelor editoriale sau literare/culturale în județul Maramureș ;
‐ Lipsa deprinderii editurilor și a bibliotecilor de a dezvolta permanent sau ocazional studii de consumatori, campanii de investigare a publicului cititor pentru identificarea nevoilor acestora;
‐ Antreprenorialul cultural, cu relevanță asupra industriei de carte și a editurilor, foarte puțin performant – falimentarea multor librării și dispariția de pe piață a unor edituri;
‐ Scăderea dramatică și constantă a puterii de cumpărare a cărților, la nivel general;
Artă comunitară – dezvoltare
comunitară prin cultură, cămine și case de cultură,
spații publice, arii naturale protejate
Domeniu cu posibilități generoase în ceea ce privește posibilitatea participării comunității la luarea deciziilor privind spațiul public;
Arta în spațiul public și arta comunitară are implicații pozitive în întărirea identității locale, dezvoltarea socială;
Rol educațional foarte important în dezvoltarea comunitară și individuală, cu implicații pozitive în dezvoltare culturală, socială, economică pentru toți membrii comunității deținătoare de arii naturale protejate.
Încercări de revitalizare a tradiției ”Jocul satului” cu efecte benefice pentru comunitățile rurale;
Continuitate în organizarea, la date bine stabilite, a târgurilor locale .
‐ Starea precară de conservare și slaba dotare a unor cămine culturale din mediul rural;
‐ ‐Lipsa unei strategii publice și a unei metodologii pentru integrarea artei în spațiul public comunitar;
‐ Ignorarea rolului artei în dezvoltarea socială și crearea unei identități locale bine definite;
‐ Ignorarea artei publice și culturii , în general, în contextul dezvoltării durabile;
‐ Distrugerea și dispariția unor locuri și puncte emblematice de întâlnire a membrilor comunității (pavilioanele de joc, Pavilionul de la Șișești).
Educație –
educație formală
și non formală,
manifestări
culturale, târguri,
Oferta culturală și educațională variată;
Existența atât în mediul rural cât și în cel urban a unei culturi comunitare deschisă;
Existența unui număr mare de festivaluri, evenimente culturale, dintre care unele au o tradiție
‐ Neîncrederea reciprocă între instituțiile culturale și ceilalți operatorii culturali;
‐ Lipsa de interes în sistemul educativ pentru consumul cultural;
‐ Prevederi administrative limitate la nivelul sistemului educativ în ceea ce privește educația extra – curriculară;
‐ Lipsa colaborărilor între mediul cultural,
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
57
proiecte culturale.
îndelungată; Susținerea logistică și financiară a acestor din bugetele locale sau județene;
‐O mare parte a ofertei culturale se adresează publicului tânăr.
educativ , responsabilii ariilor naturale protejate în vederea creșterii consumului cultural ca indicator al nivelului de bunăstare a populației;
‐ Sunt încă şcoli care nu sunt deloc implicate în activități culturale sau artistice;
‐ Lipsesc spațiile cu destinație de săli de spectacol. Unele şcoli au astfel de spații, dar nu au dotările necesare;
‐ Nu există programe de formare pedagogică de calitate pentru artişti, animatori culturali;
‐ Oferta minorităților este mai degrabă tradițională și este gândită în primul rând pentru publicul comunității lor etnice.
Mediul intern Comunitățile rurale limitrofe
Resurse Puncte Tari (+) Puncte Slabe (‐)
Naturale
+ 39 UAT –uri montane (55% din UAT‐urile
județului MM);
+ Zonă cu aer și ape puțin poluate, cu
păduri și terenuri agricole cu înaltă valoare
naturală;
+ reţea hidrografică de suprafaţă densă,
bine organizată, tributară Tisei, cu resurse
hidrologice importante.
‐ fond funciar variat compus din soluri cu
fertilitate mică şi mijlocie cu posibilităţi de
exploatare agricolă şi forestieră
diversificate.
+ pajiști naturale cu înaltă valoare biologică
‐ existenţa unui vast domeniu agropastoral
(64 % din suprafată agricolă), de afirmare a
zootehniei;
+ fond forestier extins alcătuit din esenţe
valoroase (fag, răşinoase) și capacitatea
producerii puieților specifici zonei;
+ capacitatea și gradul de regenerare a
suprafețelor silvice;
+ masa lemnoasă recoltată anual;
+ fondul cinegetic și piscicol existent ‐
prezenţa carnivorelor mari aflate într‐o
stare de conservare favorabilă, simbol şi un
indicator al stării de sălbăticie a habitatelor;
+ diversitatea și calitatea produselor și
accesoriilor naturale: fructe de padure,
ciuperci, plante medicinale, etc.;
+ ape minerale și mofete;
+ existența unei rețele funcționale de arii
naturale protejate de interes naţional şi
comunitar, rețeaua N2000;
+ obiective ecoturistice numeroase (creste
montane, peşteri, chei; ape minerale, climat
hivernal, fonduri cinegetice şi piscicole,
peisaj atractiv):
‐ areale cu fragmentare şi declivitate ridicată
improprii amplasării infrastructurilor şi cu indice de
utilizare a terenurilor redus, acces dificil;
‐ dezavantaje naturale – limitarea utilizării
terenurilor agricole (altitudine, climă, pantă,
fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de
vegetație)/ areal fragil dpdv ecologic;
‐ exploatarea şi gospodărirea deficitară a resurselor
de apă datorit
( poluarea cursurilor de apă ce străbat localităţile,
zonele industriale);
‐ grad redus de valorificare locală durabilă a apelor
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
62
2.2.6. Misiunea structurii parteneriale N2000MM
Misiunea Platformei ”N2000MM”a fost definită ca: ”Rețea de cooperare a factorilor interesați
pentruregenerarea capitalului social28 tradițional, promotor al dezvoltării țărilor Maramureșului, pe baza
valorificării durabile a avantajelor lor competitiveistorice: patrimoniul natural și cultural”.
2.2.7. Obiectivele și măsurile de dezvoltare identificate
Obiectivul general N2000MMeste: ”Rețeaua Natura 2000 Maramureș – sistem județean de arii (situri)
protejate/ performant, integrat (interdisciplinar , intersectorial), de conservare și protecție a unui
patrimoniu natural recunoscut ca simbol (marcă, brand), resursă durabilăde dezvoltarea comunităților
(rurale) învecinate”.
Obiectiv Specific 1. Habitate și specii conservate și protejate ca exemple de bune practici
Măsuri asociate:
1.1. Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile protejate:
- Inventarierea, cartarea și cercetarea speciilor și habitatelor protejate în întreagarețea N2000MM,
incluzând monitorizarea și evaluarea stării de conservare pentru speciiși habitate;
- Reconstrucțieecologică (unde se impune) pentru menținerea conectivității structurale și funcționale (a
se vedea mai sus capitolul rețea ecologică);
- Menținerea șicrearea de noi obiective de infrastructură ecologică, inclusiv coridoare ecologice ‐
coridoare de migrare/ deplasare pentru speciiși asigurarea functionalității acestor coridoare ecologice.
- Cercetarea aplicată a serviciilor furnizate de ariile protejate și a valorilor asociate acestor servicii
(incluzând transferul rezultatelor cercetării în viața socio – economică a comunităților din zona
”eligibilă”);
1.2. Asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare în ariile naturale protejate (pentru un management
eficient, pentru monitorizare – conservare ‐ protecție, vizitare);
1.3. Conservarea ex‐situ a unor specii rare (programe/ centre de conservare regionale – reproducere,
gradini zoologice multi‐funcționale);
1.4. Controlul speciilor invazive (cercetare și studii cu privire la apariția, răspândirea și efectul acestor specii
asupra biodiversității locale, metode de control a răspândirii și eradicare, prevenție);
Obiectivul Specific 2. Valorificarea superioară, sistemică a resurselor naturale și culturale, sursa prioritară
a dezvoltării durabile a comunităților rurale limitrofe ariilor protejate.
Măsuri asociate:
Dezvoltare locală
2.1. Aplicarea principiilor dezvoltării durabile în dezvoltarea urbanistică locală (promovarea arhitecturii
vernaculare_ Pachetul de Măsuri specifice, prezentate în Anexa 4.1), în modernizarea infrastructurii de
acces și utilități în comunități și în ariile protejate limitrofe (măsurile aferente Ob. Sp_Infrastructură/
Conectare a Strategiei de dezvoltare a transportului multimodal în zona montană a județului MM29)
28 Capital social – rețea de conexiuni sociale între indivizii unei comunități, incluzând valori și norme de comportament unanim împărtășite, care fac posibilă și încurajează cooperarea reciprocă pentru obținerea unor beneficii comune. (Collins English Dictionary ‐ Complete & Unabridged 2012 Digital Edition) 29
Documentul ”Strategia și Planul de Acțiune cu privire la mobilitatea în zona periferică a Carpaților: România/ Maramureș”, rezultat al proiectului: ”Mobilitate şi Turism Durabil în ariile sensibile din Alpi şi Carpaţi” (Access2Mountain) ‐ SEE/B/0007/3.1/X, finanțat de Programul de Cooperare Transfrontalieră Sud Estul Europei.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
63
Dezvoltare de mediu
2.2. Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice: gestionarea durabilă a resurselor naturale:
terenuri agricole, păduri și ape: adaptarea specifică a măsurilor sectoriale în planurile și regulamentele de
dezvoltare teritorială și urbanism local și județean;
2.3. Aplicarea sistemelor de management al deşeurilor adaptate specificului comunităţilor limitrofe ariilor
protejate;
2.4. Utilizarea surselor de energie regenerabilă fără afectarea resurselor tradiționale de dezvoltare ale
comunităților limitrofe ariilor protejate (resurse naturale și sociale incluzând cele culturale și buna
guvernare).
Dezvoltare economică
2.5. Creșterea veniturilor fermierilor prin facilitarea accesului la resurse: finanțare, infrastructură ‐ transfer
tehnologic, informații despre piețe și condiții de desfacere;
2.6. Susţinerea şi promovarea cunoştinţelor, practicilor şi inovaţiilor tradiţionale
2.7. Diversificarea activităților economice non agricole prin valorificarea superioară a resurselor naturale și
culturale asociate ariilor protejate (ex. întreprinderi culturale și creative/ ICC, meșteșuguri și meserii
tradiționale; valorificarea superioară a resurselor naturale: floră, produse accesorii ale pădurii, etc, servicii
turistice: eco, agro, outdoor etc;);
2.8. Conservarea ‐ restaurarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural (i)material din localitățile
limitrofe ariilor protejate, ca sursă de locuri de muncă și resurse financiare;
Dezvoltare Socială
2.9. Organizarea evenimentelor laice și religioase și promovarea valorilor sociale tradiționale – ca sursă de
Recomandare – Trecerea de la dezvoltarea rețelelor ecologice la dezvoltarea rețelelor eco-sociale, ca
paradigmă a managementului patrimoniului natural protejat, nu reprezintă o ”amenințare” la adresa unei
arii protejate apărată din tranșee de administratori și custozi, ci o ”oportunitate” care necesită eforturi și
resurse însemnate, multidisciplinare pentru regenerarea tradiției locale a relației om – natură, pentru
conștientizarea publică a dependenței vitale dintre natură și societate pentru viitorului nostru comun.
(2) sistemul de monitorizare și evaluare – reprezintă ”fundația” unei planificări performante. Lipsa datelor,
a indicatorilor cantitativi și calitativi transformă o evaluare a situației existente într‐o producție literară,
favorizând decizii eronate și consum de resurse fără rezultatele, impactul oricum eronat estimate.
Recomandare – implicarea încă din faza de preplanificare, a autorităților publice sectoriale responsabile cu
managementul resurselor naturale, pentru identificarea și validarea accesibilității indicatorilor cantitativi
monitorizați. Implicarea factorilor interesați primari în colectarea datelor cantitative dar în special, în
evaluarea calitativă a domeniului analizat.
(3)Termenii de referință ai planificării strategice – viziune, obiective, măsuri – sunt noțiuni tehnice adesea
greu de asimilat fără axperiența abordării strategice, de ansamblu. Dacă se dorește mai mult decât
asigurarea unor condiții de conformitate, eligibilitate pentru atragerea de finanțări externe, participanții la
atelierele de planificare în care sunt definite aceste elemente de planificare strategică trebuie să țină cont
de caracterul aplicativ al acestora în etapa de implementare.
Recomandări – (a) stabilirea unei accepțiuni comune asupra denumirii și semnificației termenilor de
referință de către toți factorii interesați implicați în procesul dezvoltării unui domeniu, chiar dacă unii
”specialiști” ar putea să critice corectitudinea teoretică a enunțului unui termen sau a semnificației lui; (b)
corelarea elementelor de planificare cu indicatorii de monitorizare și evaluare (activități – intrări > ieșiri:
produse sau servicii; măsuri - rezultat; obiective – impact).
Despre proces, participarea factorilor interesați în planificarea dezvoltării sistemului ”N2000MM”:
(4) Capitalul social35al domeniului N2000MM este afectat de absența unor tradiții parteneriale strategice
județene, de neîncrederea accentuată dintre mediul public și cel privat (în special cel civic), de poziții
individuale aparent ireconciliabile. (re)Construcția capitalului social ”sectorial” al domeniului N2000MM,
necesită în mod paradoxal resurse mici, dar perioade mari de timp și va suferi fluctuații ciclice. 35 Definiția ”capitalului social” a fost descrisă la ”misiunea platformei N2000MM” (subcapitolul 2.2.2)
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
72
Recomandări: (a) construcția încrederii între potențialii parteneri pornește de la identificarea zonei de
cooperare, zona intereselorreale comune (personal, de grup – organizațional și sectorial). Pentru
identificarea acesteia este nevoie de promovarea comunicării în rețea: spații, instrumente, facilitare. (b) un
set de valori, reguli de cooperare partenerială solidar acceptate de către membrii platformei N2000MM, ar
favoriza eficiența participării; (c) trecerea atentă dar perseverentă de la ”vorbe” (etapa de planificare) la
”fapte” (etapa de implementare) prin crearea și compatibilizarea echipelor proiectelor prioritare în cadrul
platformei N2000MM , poate accelera (re)construcțiaacestui capital social ”sectorial”.
(5) Dezvoltarea reală a domeniului N2000MM nu poate avea loc fără implicarea beneficiarilor, a factorilor
interesați primari, membrii comunităților învecinate ariilor protejate. Transformarea lor din beneficiari în
potențial parteneri ai dezvoltării domeniului necesită resurse indisponibile în acest moment. Cu o excepție,
... timpul, dat de un orizont de așteptare realist.
Recomandări: (a) aplicarea continuă a acțiunilor de educație informală și nonformală publicăinițiate de
către membrii platformei N2000MM(participări la întâlniri publice sau ad-hoc, dezbateri publice, seminarii,
conferințe, rețele de comunicare profesionale sau sociale, etc). Nu contează mărimea pietrei (acțiunii)
aruncate în lac (opinia publică). Fiecare își va produce propriile valuri (efecte); (b) inițierea unui proces
participativ de planificare a dezvoltării domeniului N2000MM pentru perioada 2021- 2027.
4.2. Pașii următori – de la strategii la politici de dezvoltare
Dacă planificarea este un instrument managerial, rezultatele aplicării acestui instrument de conducere,
documentele strategice, sunt elemente necesare pentru fundamentarea unor decizii responsabile de
dezvoltare a domeniilor analizate.
Membrii Grupului de Inițiativă și a Grupului de Lucru consideră că ținta inițială pe termen scurt a procesului
de planificare a dezvoltării domeniului sistemul județean de arii protejate Natura 2000 Maramureș:
‐ identificarea acțiunilor, proiectelor prioritare județene în aceste domenii pentru perioada de
programare 2014‐2020,
a fost atinsă și că se poate iniția dezvoltarea proiectelor prioritare (crearea echipelor, maturizarea
documentațiilor cererilor de finanțare, implementarea lor) sau aplicarea partenerială a programelor
prioritare identificate.
Prezentul document reprezintă de asemenea, o bază solidă pentru atingerea țintei pe termen lung a
activității Platformei N2000MM:
‐ fundamentarea unei politici sectoriale adaptate specificului județului Maramureș, care să asigure
corelarea sustenabilă a inițiativelor de dezvoltare locală cu cele de conservare și protecție a
biodiversității.
Identificarea instrumentelor de lobby și advocacy pentru promovarea documentului final al dezvoltării
N2000MM și schițarea unei agende de activități specifice au fost aspecte dezbătute de asemenea tot în
cadrul celui de‐al patrulea atelier de planificare al Grupului de Lucru din data de 7 iulie 2015.
Considerăm documentul ”Strategia de Dezvoltare și Planul de Acțiuni aferent al Rețelei Natura 2000
Maramureș ‐ sistemul județean al patrimoniului natural protejatun document sectorial de referință care:
(a) detaliază subdomeniul ”Conservarea Biodivesrității” din ”Planul Local de Acțiune pentru Mediu, județul
Maramureș” (2014) și care
(b) poate fi integrată, aducând avantaje competitive unei ”Strategii de Dezvoltare teritorial ‐
administrative a județului Maramureș pentru perioada 2016 ‐ 2021”.
Strategia de Dezvoltare a Rețelei ”Natura 2000 Maramureș” (pentru perioada 2016 – 2020)
Platforma ”Natura 2000 Maramureș” (Ordinele Instituției Prefectului județului Maramureș nr. 538/15.10.2014 si nr. 291 din 2 iulie 2015)
73
La nivelul dezvoltării teritorial administrative (care ar trebui să includă toate componentele sectoriale de
planificare), documentele strategice de
dezvoltare asumate public de către autorități
trebuie să furnizeze tema de proiectare și
cadrul de referință pentru transpunerea
elementelor strategice (viziune, obiective,
măsuri, proiecte prioritare) în reglementările
tehnice urbanistice (Planuri și Programe de
Amenajare Teritorială și Urbanism_PPATU).
Evaluarea strategică de mediu (SEA – HG
1076/ 2004) a acestor PPATU, certifică
abordarea dezvoltării domeniului analizat din
perspectiva durabilității.
O politică publică de dezvoltare sectorială poate fi acum lansată, cumulând pe lângă documentele
prezentate anterior, toate resursele (umane, materiale și financiare) specificate și necesare implementării
într‐un cadru instituțional partenerial – Platforma ”Natura 2000 Maramureș”, a documentelor de
planificare a dezvoltării: Strategia de Dezvoltare, respectiv Planul de Acțiuni.
Anexe
Anexa 1.1. Termeni de referință utilizați în document