Cumul de functii la acelasi angajator Intrebare: O persoana din
societatea noastra are contract individual de munca de 8 ore in
functia de Inspector in domeniul securitatii in munca - cod COR
325723, el avand absolvit un curs de 90 ore de specialist in
domeniul securitatii si sanatatii in munca.Totodata aceeasi
persoana mai are un contract individual de munca cu timp partial de
5 ore, la aceeasi societate, in functia de director societate
comerciala- cod COR 112011.Este legala situatia de mai sus, adica 2
CIM-uri in cadrul aceleasi societati?Continutul, designul,
structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin
Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996
privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile
si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni
si conditii.
Raspuns: Codul muncii republicat reglementeaza in cuprinsul art.
35, dreptul salariatului de a munci la acelasi angajator sau la mai
multi angajatori in baza mai multor contracte individuale de munca.
Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege
sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor
functii.Fiecare contract individual de munca este incheiat de sine
statator, are o fisa de post, anexa la contract, si va fi
inregistrat individual in registrul general de evidenta a
salariatilor, ca si cum ar fi doua persoane distincte.Asadar, Codul
muncii, republicat reglementeaza dreptul salariatului de a munci la
acelasi angajator sau la angajatori diferiti in baza mai multor
contracte individuale de munca.In temeiul contractului individual
de munca, salariatul presteaza munca pentru care a fost angajat,
respectiv munca corespunzatoare functiei/ocupatiei prevazute in CIM
conform atributiilor stabilite in fisa postului, in speta
mentionata de dvs. un contract individual de munca va fi incheiat
pentru functia de inspector in domeniul securitatii in munca, iar
celalalt pentru functia de director societate comerciala.Cu alte
cuvinte, regula este ca un salariat poate avea doua sau mai multe
contracte individuale de munca, beneficiind de salariul
corespunzator pentru fiecare dintre acestea.Cu privire la timpul de
lucru, prevederile din Codul muncii referitoare la durata timpului
de munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur
contract individual de munca. Conform art. 112 alin. (1) din Codul
muncii, republicat pentru salariatii angajati cu norma intreaga
durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de
ore pe saptamana. La art. 114 alin. (1) din Codul muncii,
republicat se prevede ca durata maxima legala a timpului de munca
nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele
suplimentare, iar alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca prin
exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele
suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu
conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de
referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe
saptamana.Astfel, Codul muncii, republicat nu impune conditia ca
totalul orelor prestate in temeiul mai multor contracte individuale
de munca sa nu depaseasca durata maxima a timpului de munca. In
acest sens, prevederile Codului muncii referitoare la durata
timpului de munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui
singur contract individual de munca. In cazul unui cumul de
functii, in unele opinii se apreciaza ca interdictia referitoare la
cele 40 de ore si, respectiv, 48 de ore, nu isi mai gaseste
aplicabilitate.Totodata, legislatia muncii nu instituie obligatia
existentei unei pauze intre munca prestata in temeiul a doua sau
mai multe contracte individuale de munca.Asadar, apreciem ca, o
persoana poate cumula doua contracte individuale de munca la
acelasi angajator sau la angajatori diferiti, pe functii diferite,
situatie in care apreciem ca prin dispozitiile sale, Codul muncii,
republicat nu impune conditia ca totalul orelor prestate in temeiul
mai multor contracte individuale de munca sa nu depaseasca durata
maxima a timpului de munca.Si intr-un caz si in celalalt trebuie sa
se aiba in vedere regimul incompatibilitatilor (in situatia in care
salariatul detine o functie publica in sens extins).Pentru functia
de inspector in domeniul securitatii in munca conform art. 21 din
Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii
si sanatatii in munca nr. 319/2006 aprobate prin HG 1425/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare, pentru a putea sa
desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul
desemnat trebuie sa indeplineasca cel putin cerintele minime de
pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, potrivit
prevederilor art. 49. Potrivit art. 49 alin. (1) din acelasi act
normativ, cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si
sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu sunt:a) studii
in invatamntul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera
tehnologica in profil tehnic;b) curs in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in
anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80 de ore.Alin. (2)
din acelasi articol prevede ca nivelul mediu prevazut la alin. (1)
se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a
cursului prevazut la alin. (1) lit. b).Dupa cum se observa, pentru
functia de Inspector in domeniul securitatii in munca salariatul
desemnat de catre angajator ca responsabil SSM este salariatul
angajat cu CIM cu norma intreaga si care indeplineste cerintele
minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
prevazute de art. 49 din norme. Asadar, pentru functia de inspector
in domeniul securitatii in munca este necesara si obligatorie
angajarea cu CIM cu norma intreaga, 8 ore pe zi.In ceea ce priveste
a doilea contract cel pentru functia de director societate
comerciala, avand in vedere ca activitatea se desfasoara la acelasi
angajator si in pofida faptului ca desi legislatia nu impune
conditia ca totalul orelor prestate in temeiul mai multor contracte
individuale de munca sa nu depaseasca durata maxima a timpului de
munca, unele inspectorate teritoriale de munca, considera o
incalcare a art. 115 alin. (2) din Codul muncii. Astfel, potrivit
art. 115 alin. (2) din Codul muncii , durata zilnica a timpului de
munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.
Prin urmare, pentru respectarea acestei conditii legislative al
doilea contract incheiat la acelasi angajator ar trebui sa aiba o
durata de 3 ore.In concluzie, salariatul in speta poate avea doua
contracte de munca incheiate cu acelasi angajator cu respectarea
conditiilor precizate mai sus.
Cumul responsabil de mediu si PSI Intrebare: Societatea noastra
are obligatia angajarii unui responsabil PSI cu contract de munca
care sa se ocupe exclusiv de aceasta activitate. A fost angajata
aceasta persoana cu un CIM de 6 h /zi. Putem incheia cu aceasta
persoana si un alt contract de munca cu timp partial de 2 h zi, ca
si Responsabil mediu? Continutul, designul, structura, precum si
materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii RENTROP &
STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de
autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile
ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este
ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si
conditii.
Raspuns: Conform art. 35 alin. (1) din Codul muncii, orice
salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la
acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca,
beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre
acestea. Potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, fac exceptie de
la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt
prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii. Asadar, o
persoana poate cumula doua sau mai multe functii la acelasi
angajator sau la angajatori diferiti daca prin lege nu este
stabilita o incompatibilitate. In ceea ce priveste cumulul functiei
de responsabil PSI cu functia de responsabil mediu mentionam ca nu
exista o interdictie prevazuta de lege astfel incat apreciem ca
cele doua functii post fi cumulate prin incheierea a doua contracte
individuale de munca.Cu toate acestea, trebuie sa aveti in vedere
daca indeplinirea obligatiilor stabilite de lege atat in ceea ce
priveste protectia mediului cat si in ceea ce priveste stingerea
incendiilor este posibila in intervalul de 2 ore respectiv 6
ore.Astfel, art. 94 alin. (1) lit. d) din OUG 195/2005 privind
protectia mediului, astfel cum a fost aprobata de Legea 265/2006,
cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca protectia
mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si
juridice, in care scop persoanele juridice care desfasoara
activitati cu impact semnificativ asupra mediului organizeaza
structuri proprii specializate pentru protectia mediului. Asadar,
protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor
fizice si juridice. Daca societatea desfasoara activitati cu impact
semnificativ asupra mediului este obligata sa organizeze structuri
organizatorice proprii specializate pentru protectia mediului.In
ceea ce priveste activitatea de prevenire si stingere a incendiilor
(PSI), potrivit dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Normele generale
de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului
administratiei si internelor 163/2007, in cadrul autoritatilor
administratiei publice centrale si al celorlalte organe centrale de
specialitate, al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, al
consiliilor judetene, municipale si ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, orasenesti si comunale, al institutiilor publice si al
operatorilor economici, in functie de nivelul riscului de incendiu
si de specificul activitatii, se constituie, dupa caz, urmatoarele
structuri cu atributii de aparare impotriva incendiilor:a)
compartiment de aparare impotriva incendiilor, compus din doua sau
mai multe cadre tehnice sau personal de specialitate cu atributii
in domeniul apararii impotriva incendiilor;b) cadru tehnic sau
personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii
impotriva incendiilor numit exclusiv pentru aceasta activitate,
conform legii;c) serviciul public voluntar sau privat pentru
situatii de urgenta. Totodata, alin. (2) din acelasi articol
prevede ca in vederea indeplinirii atributiilor pe linia apararii
impotriva incendiilor, consiliile locale si operatorii economici
care nu au obligatia, prin lege, sa angajeze cel putin un cadru
tehnic cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor sau
personal de specialitate, prevazut la alin. (1) lit. b), pot
desemna din randul personalului propriu un salariat care sa
indeplineasca si atributii specifice in domeniul apararii impotriva
incendiilor sau pot incheia un contract cu o persoana fizica sau
juridica atestata, in conditiile legii.Atributiile pentru
structurile prevazute la art. 6 se stabilesc si se detaliaza astfel
incat sa permita indeplinirea obligatiilor legale care revin
administratorului operatorului economic/conducatorului institutiei,
respectiv autoritatilor administratiei publice (art. 8 din Normele
generale de aparare impotriva incendiilor).Institutie publica.
Concediul de odihna in cazul cumulului de functii Intrebare: In
cazul cumului de functii la institutii publice diferite, respectiv
norma de 8 orezi si 4 ore/zi, concediul de odihna se acorda de
catre ambele institutii? Cum se procedeaza in astfel de
situatii?Continutul, designul, structura, precum si materialele
PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt
protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile
conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.
Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru
detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Salariatii care indeplinesc prin cumul, pe langa
functia de baza, cu norma intreaga, o alta functie, au dreptul la
concediul de odihna platit numai de la unitatea in care au functia
de baza. Unitatea in care salariatii cumuleaza le va acorda, la
cerere, un concediu fara plata pentru zilele de concediu de odihna
primite de la cealalta unitate (art. 3 alin. (1) HG 250/1992 Art.
35 alin. (3) din Codul muncii a fost abrogat la data intrarii in
vigoare a Legii 40/2011 , insa, acest lucru nu inseamna ca
prevederile legale care stabilesc ca anumite drepturi se acorda
acolo unde salariatul are functia de baza si-au incetat
aplicabilitatea.Astfel, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct.
3 din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,
reprezinta activitate dependenta la functia de baza orice
activitate desfasurata in baza unui contract individual de munca
sau a unui statut special prevazut de lege, declarata angajatorului
ca functie de baza de catre angajat; in cazul in care activitatea
se desfasoara pentru mai multi angajatori, angajatul este obligat
sa declare fiecaruia locul unde exercita functia pe care o
considera de baza. In lumina acestor prevederi apreciem ca
salariatul este obligat sa declare fiecarui angajator locul unde
exercita functia pe care o considera de baza.In concluzie, in
situatia in care un salariat care isi desfasoara activitatea in
cadrul unei unitati bugetare in temeiul unui contract individual de
munca cu norma intreaga cumuleaza aceasta activitate cu un alt
contract individual de munca cu fractiune de norma, este
indreptatit la concediul de odihna platit numai de la locul de
munca ales de salariat ca fiind functia de baza, astfel cum este
declarata de salariatul in cauza, cealalta unitate avand obligatia
de a le acorda, la cerere, concediu fara plata pentru zilele de
concediu de odihna aferente functiei de baza.
Cumul la angajatori diferiti. Institutie publica Intrebare:
Lucrez la bir. rom. de metrologie legala in functia de tehnician
metrolog. Pe langa aceasta functie mai prestez si alta functie
adica sofer profesionist pe o autospeciala cu macara la care am
fost autorizat. Va rog sa-mi spuneti daca ma incadrez la cumul de
fuctii fiind institutie publica cu capital de stat.Continutul,
designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro
apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea
8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru
detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Regula generala instituita prin Legea 53/2003- Codul
muncii, republicata, stabileste ca orice salariat are dreptul de a
cumula mai multe functii, la angajatori diferiti sau la acelasi
angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind
de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35
alin. (1)). Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care
prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor
functii.Asadar, Codul muncii, republicat permite atat cumulul la
acelasi angajator sau la angajatori diferiti, fara a tine seama de
regimul juridic al acestora, respectiv institutie publica sau
persoana juridica de drept privat. Ceea ce precizeaza insa, Codul
muncii, republicat, in mod expres este faptul ca acest cumul se
poate desfasura numai in situatia in care prin legi speciale nu
sunt prevazute incompatibilitati pentru functiile ce se doresc a fi
cumulate.Incompatibilitatile sunt reglementate de Constitutia
Romaniei, de legea aplicabila autoritatii sau institutiei publice
in care persoana in cauza isi desfasoara activitatea, de
Legea-cadru 161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor
publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de
celelalte dispozitii legale in vigoare care pot fi incidente
domeniului de activitate.Astfel, ca regula generala, apreciem ca o
persoana angajata la o institutie bugetara are dreptul de a munci
la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor
contracte individuale de munca distincte, in toate situatiile in
care prin lege, nu sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul
unor functii.Un aspect important de care trebuie sa tineti cont
este programul de lucru, intrucat apreciem ca atributiile postului
din cadrul institutiei publice ar trebui indeplinite in cadrul
programului de lucru stabilit la nivelul unitatii. Asadar, in
speta, timpul de munca in care salariatul indeplineste sarcinile si
atributiile aferente contractului individual de munca desfasurat in
cumul nu trebuie sa se suprapuna peste timpul de munca in care
salariatul indeplineste sarcinile si atributiile aferente
contractului individual de munca in cadrul institutiei publice.De
asemenea, Codul munciinu impune conditia ca totalul orelor prestate
in temeiul mai multor contracte individuale de munca sa nu
depaseasca durata maxima a timpului de munca.In acest sens,
prevederile Codului munciireferitoare la durata timpului de munca
au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur contract
individual de munca. In cazul unui cumul de functii, interdictia
referitoare la cele 40 si, respectiv, 48 de ore, nu isi mai gaseste
aplicabilitate.Totodata, legislatia muncii nu instituie obligatia
existentei unei pauze intre munca prestata in temeiul a doua sau
mai multe contracte individuale de munca.Prin urmare, nu exista o
limita a numarului contractelor de munca incheiate de o singura
persoana, fie ele cu norma intreaga sau cu timp partial, la
angajatori diferiti sau la acelasi angajator.Insa, apreciem ca in
speta dvs. devin incidente si prevederile legale care statuateaza
timpul de munca si de odihna al persoanelor care efectueaza
activitati mobile de transport rutier.Din acest punct de vedere
timpul efectiv de munca pentru functia de sofer trebuie sa fie
stabilit de angajator in conformitate cu prevederile art.4-7 din HG
38/2008privind organizarea timpului de munca al persoanelor care
efectueaza activitati mobile de transport rutier, cu modificarile
si completarile ulterioare.Astfel, conform art. 4 din acest act
normativ (act normativ cu caracter special), in cursul unei
saptamani, timpul total de lucru al persoanelor care efectueaza
activitatii mobile de transport rutier poate fi de cel mult 48 de
ore. Durata maxima a timpului de lucru saptamanal poate fi
prelungita pana la maximum 60 de ore, cu conditia ca, pentru orice
perioada de 4 luni consecutive, media timpului de lucru saptamanal
sa nu depaseasca 48 de ore.In cazul lucratorilor mobili care
muncesc pentru mai multi angajatori, timpul de lucru este suma
orelor lucrate de persoana respectiva pentru toti angajatorii.
Angajatorul va cere lucratorului mobil in cauz o evidenta in scris
a timpului lucrat pentru alt/alti angajator/angajatori. Lucratorul
mobil va furniza in scris aceasta informatie.In concluzie, in speta
mentionata de dvs, devin incidente prevederile speciale
reglementate in cadrul art. 4 din HG 38/2008, cu modificarile si
completarile ulterioare, timpul de lucru al salariatului in cauza
neputand excede acestor prevederi.Asadar, chiar daca cel de-al
doilea contract individual de munca incheiat este pe o alta functie
diferita de cea de sofer, apreciem ca este posibil cumulul de
functii, numai cu respectarea prevederilor speciale cuprinse in HG
38/2008, ramanand totodata in sarcina angajatorului la care
persoana in cauza ocupa postul de sofer sa stabileasca programul in
functie de prevederile HG 38/2008
Pontaj si CO pentru cumul functii institutie publica Adina
Popescu, valabil la 18-Aug-2014
Tags: Codul muncii, functia de baza, deducerea personala,
Intrebare: In cadrul institutiei noastre, institutie publica ne
confruntam cu urmatoare situatie:-avem un salariat incadrat cu
fractiune de norma-4 orezi-functie de baza din anul 2012-acelasi
salariat a fost incadrat la inceputul lunii iulie 2014 cu fractiune
de norma-4 orezi pe alta functie.In luna august are concediu de
odihna de 25 de zile, cum se ponteaza salariatul si se calculeaza
concediul de odihna in aceasta situatie, salariatul fiind incadrat
cu 4 orezi, pe o noua functie in luna iulie?Acest salariat trebuie
sa apara de 2 ori in stat si in pontaj sau se ponteaza cu 8 ore
fiind cumul la acelasi angajator?Cum se procedeaza in cazul
deducerii personale?"Continutul, designul, structura, precum si
materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii RENTROP &
STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de
autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile
ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este
ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si
conditii.
Raspuns: Codul muncii, republicat reglementeaza in cuprinsul
art. 35 alin. (1) dreptul salariatului de a munci la acelasi
angajator sau la mai multi angajatori in baza mai multor contracte
individuale de munca.Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile
in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul
unor functii (art.35 alin. (2) din Codul muncii,
republicat).Asadar, Codul munciireglementeaza dreptul salariatului
de a munci la acelasi angajator in baza mai multor contracte
individuale de munca. In temeiul contractului individual de munca,
salariatul presteaza munca pentru care a fost angajat, respectiv
munca corespunzatoare functiei/ocupatiei prevazute in contractul
individual de munca, conform atributiilor stabilite in fisa
postului.Cu alte cuvinte, regula este ca un salariat poate avea
doua sau mai multe contracte individuale de munca, beneficiind de
salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.In privinta
cumulului de functii la acelasi angajator doctrina s-a pronuntat in
sensul ca acest text legal permite cumulul de functii
diferite.Astfel, angajatorul va stabili atributiile postului pentru
fiecare dintre cele doua functii detinute de acelasi salariat.
Fiecare contract individual de munca are asadar, propria fisa de
post.In acest context, apreciem ca in speta mentionata de dvs.,
aceeasi persoana ocupa doua functii in cadrul aceluiasi angajator,
functii care sunt prevazute distinct in statul de functii al
unitatii respective, cu fractiune de norma.Totodata, precizam ca
potrivit prevederilor art. 119 din Codul muncii, republicat,
angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca
prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei
muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat.Avand in
vedere specificul organizarii muncii in situatia cumului de functii
de catre aceeasi persoana la acelasi angajator, acesta din urma are
obligatia legala de a tine evidenta muncii persoanei care lucreaza
doua fractiuni de norma in cadrul aceleiasi unitati, prin
intocmirea pontajului pentru fiecare functie ocupata in parte,
astfel incat sa existe o evidenta clara a programului de
munca.Astfel, pentru fiecare functie ocupata va trebui sa existe
intocmit un pontaj care sa reflecte in mod fidel timpul de lucru,
zilele in care salariatul a prestat munca si intervalul orar in
care acesta a desfasurat activitatea, avand in vedere cumulul de
functii.De asemenea, precizam ca potrivit prevederilor art. 2 din
HG 250/1992, republicata, cu modificarile ulterioare, salariatii
care sunt incadrati in posturi cu fractiuni de norma (4 sau 6 ore
pe zi) au dreptul la concediu de odihna cu durata integrala
stabilita potrivit art. 1, corespunzator vechimii in munca, iar
alin. (2) al art. 4 din acelasi act normativ stabileste ca pentru
salariatii care se incadreaza in munca in timpul anului, durata
concediului de odihna se va stabili proportional cu perioada
lucrata de la incadrare la sfarsitul anului calendaristic
respectiv, in raport cu vechimea in munca stabilita potrivit alin.
(1).Trebuie sa mentionam si faptul ca, potrivit prevederilor art.
149 din Codul muncii, republicat, salariatul este obligat sa
efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost
programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau
atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
Asadar, Codul muncii, republicat, nu face distinctie nici in
cuprinsul art.35 si nici in cuprinsul art. 149 si urm. intre
angajatorul unde se afla functia de baza si angajatorul la care
salariatul isi desfasoara activitatea prin cumul desi in situatia
din speta dvs. angajatorul este unul si acelasi pentru ambele
contracte de munca.Dreptul la concediu de odihna anual platit este
garantat tuturor salariatilor (art. 139 alin. (1) din Codul muncii)
iar concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.Astfel,
salariatul care are doua contracte de munca cu timp partial la
acelasi angajator beneficiaza de concediu de odihna pentru fiecare
contract, stabilit proportional cu activitatea prestata intr-un an
calendaristic. Astfel, pentru contractul individual de munca
considerat de baza si incheiat inca din anul 2012 salariatul in
cauza este indreptatit la cel putin 20 de zile lucratoare de
concediu de odihna, daca acesta nu a avut intreruperi datorate
concediului fara plata sau alte asemenea situatii (conform celor
mentionate de dvs. 25 de zile), iar pentru functia ocupata prin
cumul incepand cu luna iulie acesta este indreptatit la un numar de
zile de concediu de odihna, calculat conform prevederilor legale
(aproximativ 12 zile). Calculul exact al acestora trebuie realizat
tinad cont de prevederile legale aplicabile si situatia efectiva a
salariatului.Insa efectuarea concediului de odihna va avea loc in
acelasi timp pentru ambele contracte. Salariatul in cauza nu va
putea sa fie pontat in concediu de odihna la un post si pontat
prezent in contractul derulat in cumul, deoarece obligatia de
acordare a concediului de odihna este a angajatorului, iar
angajatorul este in speta de fata unul si acelasi.In concluzie,
salariatul va beneficia de concediu de odihna in acelasi timp
pentru ambele contracte de munca. Acest aspect apreciem ca deriva
si din faptul ca, art. 3 din HG 250/1992nu reglementeaza in mod
expres modalitatea de acordare a concediului de odihna in situatia
cumulului la acelasi angajator a doua functii cu fractiune de
norma, caz in care devin incidente prevederile Codului muncii,
republicat.In ceea ce priveste acordarea deducerii personale
precizam ca, art. 56 din Codul fiscalstabileste urmatoarele:(1)
Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin.
(2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a
unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare
luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la
locul unde se afla functia de baza.(2) Deducerea personala se
acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana
la 1000 lei inclusiv, astfel:- pentru contribuabilii care nu au
persoane in intretinere - 250 lei;- pentru contribuabilii care au o
persoana in intretinere - 350 lei;- pentru contribuabilii care au
doua persoane in intretinere - 450 lei;- pentru contribuabilii care
au trei persoane in intretinere - 550 lei;- pentru contribuabilii
care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 650
lei.Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din
salarii cuprinse intre 1001 lei si 3000 lei, inclusiv, deducerile
personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc
prin ordin al ministrului finantelor publice.In cazul cumulului de
functii la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, salariatul
trebuie sa declare angajatorului care functie o considera ca fiind
functia de baza, aceasta neputand fi prezumata. In acest caz,
apreciem ca este de analizat pentru salariatul respectiv si
acordarea deducerii luand in calcul functia pentru care salariatul
primeste drepturile salariale cele mai mari, pentru a se respecta
prevederile legale invocate.
Concediul de odihna al salariatului cumulard
PortalCodulMuncii.ro, valabil la 08-Mai-2014
Tags: Codul muncii, cumulul de functii, HG 250/1992, Legea
53/2003, concediul de odihna, Intrebare: Concediul de odihna si
cumulul de functii
Dreptul la concediu de odihna in cazul cumulului de functii face
obiectul controverselor doctrinare.1. Salariatii cumularzi au
dreptul la concediu de odihna platit corespunzator fiecaruia dintre
contractele individuale de munca in care sunt parte. (Alexandru
Ticlea, Andrei Popescu, Constantin Tufan, Marioara Tichindelean,
Ovidiu Tinca, Dreptul muncii, Editura Rosetti, Bucuresti, 2004, p.
598)2. Salariatii cumularzi au dreptul la concediu de odihna platit
numai de la angajatorul la care au functia de baza. Angajatorul la
care sunt incadrati prin cumul le va acorda numai concediu fara
plata pentru zilele de concediu de odihna acordate de celalalt
salariat. (Nicolae Voiculescu, Dreptul muncii. Reglementari interne
si comunitare, Editura Rosetti, Bucuresti, 2003, p. 147)
Va rog sa va exprimati opinia profesionala in cazul acordarii
concediului de odihna, cazuri posibil existente, si anume:-
salariatul cumulard are functia de baza la angajatorul A, si
totodata are un CIM part-time la angajatorul B- salariatul
cumuleaza functia de baza cu cea din CIM partial la acelas
angajator.Continutul, designul, structura, precum si materialele
PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt
protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile
conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.
Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru
detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Cumulul de functii reprezinta executarea, in paralel, a
doua sa mai multe contracte individuale de munca.In virtutea
dreptului constitutional la munca, un salariat poate cumula doua
sau mai multe contracte de munca, la acelasi angajator sau la
angajatori diferiti. El se va numi salariat cumulard.Astfel,
potrivit art. 35 din Codul muncii, orice salariat are dreptul de a
munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor
contracte individuale de munca, beneficiind de salariul
corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Fac exceptie
situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati
pentru cumulul unor functii.Cu privire la salariatii bugetari, art.
3 alin. (1) din HG 250/1992prevede ca salariatii care indeplinesc
prin cumul, pe langa functia de baza, cu o norma intreaga, o alta
functie, au dreptul la concediul de odihna platit numai de la
unitatea in care au functia de baza.In noul Cod al muncii aprobat
prin Legea 53/2003, in forma sa initiala, art. 140 arata
astfel:Art. 140 (1) Durata minima a concediului de odihna anual
este de 20 de zile lucratoare.(2) Durata efectiva a concediului de
odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca
aplicabil, este prevazuta n contractul individual de munca si se
acorda proportional cu activitatea prestata ntr-un an
calendaristic.(3) Sarbatorile legale n care nu se lucreaza, precum
si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de
munca aplicabil nu sunt incluse n durata concediului de odihna
anual.(4) Durata concediului de odihna anual pentru salariatii cu
contract individual de munca cu timp partial se acorda proportional
cu timpul efectiv lucrat.
Prin OUG 65/2005privind modificarea si completarea Legii 53/2003
Codul muncii, publicata in M. Of. nr. 576 din 5 iulie 2005,
alineatul (4) al articolului 140 se abroga.Astfel, ca urmare a
abrogarii art. 140 alin. (4) din Codul muncii, republicat,
concediul de odihna nu se mai acorda proportional cu timpul efectiv
lucrat. Aceasta insemna ca, in cazul salariatilor care cumuleaza cu
fractiune de norma, concediul de odihna acordat va fi integral atat
la unitatea de baza, cat si la unitatea de cumul.In concluzie,
identificam urmatoarele situatii:1. In cazul in care salariatul are
incheiate doua CIM cu fractiune de norma, va beneficia de concediul
de odihna integral de la ambele unitati.2. Daca salariatul
efectueaza o norma intreaga la unitatea de baza si o jumatate de
norma la unitatea de cumul, concediul de odihna va fi integral
datorat de ambele unitati.3. In cazul in care salariatul detine
atat functia de baza cat si fractiunea de norma la acelasi
angajator se va afla in concediu de odihna in acelasi timp pentru
ambele functii. Va beneficia de concediu de odihna integral pentru
ambele functii insa indemnizatia de concediu de odihna se va
calcula in functie de zilele efectiv lucrate.Ce inseamna in acest
caz zilele efectiv lucrate?Daca salariatul lucreaza in cumul o ora
pe zi va beneficia de concediu de odihna ca si salariatul care
lucreaza cu norma intreaga.Daca insa salariatul face cumul lucrand
o or ape saptamana, in acest caz concediul de odihna se calculeaza
in functie de zilele efectiv lucrate.
Incadrare la alt angajator in perioada de suspendare a altui CIM
Adina Popescu, valabil la 25-Apr-2014
Tags: Codul muncii, cumul de functii, Intrebare: Va rog sa-mi
spuneti daca putem anagaja o asistenta medicala, pe perioada
determinata, atata timp cat ea are contractul de munca suspendat
pentru un an de zile - din motive personale -la un alt
angajator.Continutul, designul, structura, precum si materialele
PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt
protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile
conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.
Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru
detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe
functii, la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza
unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul
corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1) din
Codul muncii, republicat). Fac exceptie de la aceste prevederi
situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati
pentru cumulul unor functii.De asemenea, potrivit prevederilor art.
54 coroborat cu prevederile art. 153 din Codul muncii, republicat,
pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la
concedii fara plata a caror durata se stabileste prin contractul
colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.In
concluzie, din analiza textelor de lege mentionate, apreciem ca
salariatul care are un contract individual de munca suspendat
pentru motive personale la un angajator poate fi incadrat in munca
la alt angajator, cu respectarea eventualelor situatii de
incompatibilitate prevazute de lege.
Cumulul de functii la acelasi angajator este permis numai pentru
functii diferite PortalCodulMuncii.ro, valabil la 24-Mar-2014
Tags: Codul muncii, fisa de post, cumulul de functii, Intrebare:
Cum pot evidentia in organigrama societatii un salariat cu cumul de
functii - este corect sa am post pentru fiecare functie existenta
in cumul?Cumul de functii la nivelul unui contract daca functiile
sunt din departamente diferite sucursale diferite locatii diferite
cum ar trebuii sa pun in evidenta aceste aspecte, respectiv cum ar
trebuii sa am organigrama de posturi .Daca una din functii este de
conducere cum stabilesc celelalte elemente din contract -(preaviz,
criterii de evaluare , etc , perioada de proba ).Continutul,
designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro
apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea
8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru
detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Codul munciireglementeaza dreptul salariatului de a
munci la acelasi angajator sau la mai multi angajatori in baza mai
multor contracte individuale de munca.Orice salariat are dreptul de
a cumula mai multe functii, la angajatori diferiti sau la acelasi
angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind
de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35
alin. (1) din Codul muncii). Fac exceptie de la aceste prevederi
situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati
pentru cumulul unor functii.Asadar, Codul munciireglementeaza
dreptul salariatului de a munci la acelasi angajator in baza mai
multor contracte individuale de munca. In temeiul contractului
individual de munca, salariatul presteaza munca pentru care a fost
angajat, respectiv munca corespunzatoare functiei/ocupatiei
prevazute in CIM conform atributiilor stabilite in fisa postului.Cu
alte cuvinte, regula este ca un salariat poate avea doua sau mai
multe contracte individuale de munca, beneficiind de salariul
corespunzator pentru fiecare dintre acestea.In privinta cumulului
de functii la acelasi angajator doctrina s-a pronuntat in sensul ca
acest text legal permite cumulul de functii diferite.Astfel,
angajatorul va stabili atributiile postului pentru fiecare dintre
cele doua functii detinute de acelasi salariat. Fiecare contract de
munca va avea propria fisa de post.
Cumul de functii la acelasi angajator. Munca suplimentara
PortalCodulMuncii.ro, valabil la 14-Mar-2014
Tags: Codul muncii, cumul, munca suplimentara, Intrebare: In
situatia in care un angajat are 2 contracte la acelasi angajator
dar impreuna cumuleaza 9 ore de munca, zilnic, cum se remunereaza
ora suplimntara? Este obligatoriu sa primeasca liber sau poate fi
platit?Continutul, designul, structura, precum si materialele
PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt
protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile
conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.
Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru
detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Codul munciinu distinge intre diferitele tipuri de
contracte de munca incheiate de o singura persoana, asadar acestea
pot fi, dupa caz, cu norma intreaga sau cu timp partial, pe
perioada nedeterminata sau pe perioada determina, la angajatori
diferiti sau la acelasi angajator.Astfel, Codul munciireglementeaza
dreptul salariatului de a munci la acelasi angajator sau la mai
multi angajatori in baza mai multor contracte individuale de
munca.Cu privire la timpul de lucru, prevederile din Codul
munciireferitoare la durata timpului de munca au in vedere timpul
de lucru in temeiul unui singur contract individual de
munca.Conform art. 112 alin. (1) din Codul muncii, pentru
salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de
munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. La art. 114
alin. (1) din Codul munciise prevede ca durata maxima legala a
timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv
orele suplimentare iar alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca
prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele
suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu
conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de
referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe
saptamana.Asadar, salariatii pot presta munca suplimentara in
temeiul unui singur contract de munca fara a depasi 48 de ore pe
saptamana.Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii,
la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor
contracte individuale de munca, beneficiind de salariul
corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1) din
Codul muncii). Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in
care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor
functii.Codul munciinu impune conditia ca totalul orelor prestate
in temeiul mai multor contracte individuale de munca sa nu
depaseasca durata maxima a timpului de munca.In acest sens,
prevederile Codului munciireferitoare la durata timpului de munca
au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur contract
individual de munca. In cazul unui cumul de functii, interdictia
referitoare la cele 40 si, respectiv, 48 de ore, nu isi mai gaseste
aplicabilitate.Totodata, legislatia muncii nu instituie obligatia
existentei unei pauze intre munca prestata in temeiul a doua sau
mai multe contracte individuale de munca.Prin urmare, nu exista
munca suplimentara deoarece fiecare contract in parte respecta
durata normala a timpului de munca inregistrata in
contract.Exemplu: sa presupunem ca salariatul are incheiate doua
contracte de munca la acelasi angajator. Un contract de munca cu
norma intreaga si un contract de munca cu o ora pe zi. Ambele
contracte respecta durata inregistrata in contractul individual de
munca neexistand munca suplimentara in nici unul dintre ele chiar
daca cumulat rezulta 9 ore.
Top of FormBottom of Form
Angajare ca inginer intr-un domeniu tehnic. Necesitatea diplomei
de inginer Gabriela Chirazof, valabil la 11-Mar-2014
Tags: COR, inginer, tehnic, ocuparea unui post, Intrebare: Pot
angaja pe pozitie de inginer un absolvent de studii superioare non
tehnice (fara diploma de inginer)?Continutul, designul, structura,
precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii RENTROP
& STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile
de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile
ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este
ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si
conditii.
Raspuns: Ocuparea functiilor/meseriilor din COR se realizeaza in
baza calificarii/specializarii detinute de candidatul la post, cu
exceptia acelor ocupatii pentru care nu este necesara calificarea.
Stiintele ingineresti cuprind mai multe domenii si specializari,
care dau dreptul de ocupare a unor pozitii de specialisti in baza
diplomei universitare.Diploma de inginer da dreptul persoanei de a
fi angajata pe postul de inginer, iar persoana va putea fi angajata
in raport de specializarea detinuta. Cu alte cuvinte, persoana care
detine o diploma de inginer poate ocupa o pozitie corespunzatoare
studiilor superioare detinute (de inginer conform domeniului si
specializarii universitare).Obtinerea diplomei de inginer si a
titlului de inginer se realizeaza dupa promovarea unui program de
studii universitare de licenta in discipline necesare formarii
abilitatilor tehnice specifice. Astfel, ciclul studiilor de licenta
se incheie prin sustinerea unui proiect de diploma si obtinerea
diplomei de inginer.In concluzie, apreciez ca pentru ocuparea unui
post de inginer specializat intr-un domeniu tehnic persoana trebuie
sa fie absolventa cu diploma de inginer in domeniul respectiv, in
lipsa indeplinirii conditiilor de studii si a detinerii diplomei de
inginer persoana neputand fi incadrata in mod legal pe o astfel de
pozitie si neputand presta activitatea specifica de inginer.
Durata timpului de munca in cazul cumulului de functii la
acelasi angajator PortalCodulMuncii.ro, valabil la 13-Ian-2014
Tags: Codul muncii, cumulul de functii, functia, durata timpului
de munca, Intrebare: Cate ore pe zi poate munci un salariat la
acelasi angajator, in cazul in care are un cumul de functii,
respectiv contract individual de munca pe functia de agent de
interventie si paza si Act aditional pentru functia de
dispecer.Continutul, designul, structura, precum si materialele
PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt
protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile
conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.
Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru
detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe
functii, la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza
unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul
corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1) din
Legea 53/2003Eroare acces
Abonamentul dvs. nu permite accesul in sectiunea Legis Codul
Muncii!Pentru a putea vizualiza orice act normativ trebuie sa
treceti la nivelul urmator de abonament.- Codul muncii,
republicata). Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in
care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor
functii.
Prin urmare, noile dispozitii introduse prin Legea
40/2011consfintesc dreptul salariatului de a cumula mai multe
functii la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de
munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre
acestea.De altfel, noua reglementare nici nu este atat de noua pe
cat pare. Aceeasi solutie putea fi aplicata si inainte de
modificarea Codului munciiprin Legea 40/2011, chiar daca in
practica inspectoratele teritoriale de munca erau reticente.Fata de
lipsa unei prevederi exprese in Codul munciiprivind posibilitatea
incheierii mai multor contracte individuale de munca intre aceleasi
parti si fata de atitudinea rigida manifestata de inspectoratele
teritoriale de munca, angajatorii au pus in aplicare prevederile
din contractele colective de munca in care se stabilea acordarea
unui spor la salariu pentru exercitarea mai multor functii la
acelasi angajator.Astfel, art. 41 alin. (3) lit. f) din Contractul
colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2010 preciza ca
pentru exercitarea si a unei alte functii se putea acorda un spor
de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite. Cazurile
in care se putea aplica aceasta prevedere si cuantumul sporului se
stabileau prin negocieri in contractele colective de munca la nivel
de ramura, grupuri de unitati sau unitati.In prezent nu mai exista
contract colectiv de munca la nivel national.Potrivit dispozitiilor
Legii 62/2011 a dialogului social contractele colective de munca se
pot negocia la nivel de unitati, grupuri de unitati si sectoare de
activitate.Solutia sporului pentru cumul de functii, chiar daca ar
mai fi continuta in contracte colective de munca vechi, dar inca in
vigoare, ar provoca dificultati serioase in cazul in care s-ar pune
problema concedierii salariatului in cauza (cum s-ar face, de
pilda, desfiintarea doar a uneia dintre cele doua functii?) si ar
veni in contradictie si cu noile dispozitii ale art. 16 din Codul
munciicare stabilesc ca forma scrisa a contractului individual de
munca este prevazuta ad validitatem (adica, un astfel de contract
de munca, cu cumul, ar trebui sa fixeze exact timpul de munca si
salariul pentru fiecare dintre cele doua functii separat, precum si
celelalte elemente la care face referire art. 17 din Codul
muncii).In concluzie, in conformitate cu noile reglementari, in
cazul cumulului de functii, angajatorul va incheia cate un contract
de munca pentru fiecare functie ce urmeaza a fi detinuta de
salariat. Pentru fiecare dintre contractele individuale de munca
incheiate cu acelasi angajator, salariatul va beneficia de salariul
corespunzator functiei detinute.
Codul munciinu distinge intre diferitele tipuri de contracte de
munca incheiate de o singura persoana, asadar acestea pot fi, dupa
caz, cu norma intreaga sau cu timp partial, pe perioada
nedeterminata sau pe perioada determina, la angajatori diferiti sau
la acelasi angajator.Astfel, Codul munciireglementeaza dreptul
salariatului de a munci la acelasi angajator in baza mai multor
contracte individuale de munca. In temeiul contractului individual
de munca, salariatul presteaza munca pentru care a fost angajat,
respectiv munca corespunzatoare functiei/ocupatiei prevazute in
respectivul CIM si ale carei atributii sunt stabilite in fisa
postului. De aceea, consideram ca un cumul de functii la acelasi
angajator se poate realiza numai pentru functii diferite nu si
pentru aceeasi functie.
Referitor la obiectul contractelor incheiate cu acelasi autor
profesorul Alexandru Ticlea in Tratat de dreptul muncii editia 2011
(pg. 431) arata ca cel de-al doilea contract trebuie sa se refere
la o alta munca, la o alta activitate, nu la aceeasi care formeaza
obiectul primului contract. In caz contrar vor fi eludate
dispozitiile imperative ale Codului munciicare limiteaza durata
timpului de munca: normal (art. 112), maxima (art. 114) sau partial
(art. 103). Intre angajator si salariat nu se poate incheia un alt
contract individual pentru aceeasi functie/ocupatie pentru a se
eluda prevederile legale referitoare la timpul de munca si timpul
de odihna.
Asadar, un salariat poate avea doua sau mai multe contracte
individuale de munca si cate o fisa de post aferenta fiecarui
contract de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru
fiecare dintre acestea. Salariul reprezinta contraprestatia muncii
depuse de salariat in baza contractului individual de munca (art.
159 alin. (1) din Codul muncii). Pentru munca prestata in baza
contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un
salariu exprimat in bani, care se plateste cel putin o data pe
luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in
contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern,
dupa caz.
Cu privire la timpul de lucru, prevederile din Codul
munciireferitoare la durata timpului de munca au in vedere timpul
de lucru in temeiul unui singur contract individual de munca. Insa,
in situatia in care, cumulul de functii are loc la acelasi
angajator, durata normala a timpului de lucru pentru toate
functiile cumulate nu ar trebui sa depaseasca 40 de ore pe
saptamana. Daca un salariat incheie cu acelasi angajator doua
contracte individuale de munca, astfel incat, cumuland cele doua
functii s-ar ajunge la depasirea duratei maxime a timpului de
lucru, ar putea fi angajata raspunderea angajatorului pentru
nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la timpul de
lucru.Prin urmare, daca salariatul are incheiat un contract de
munca cu norma intreaga pentru functia de agent de interventie si
paza mai puteti incheia un contract individual de munca pe durata
nedeterminata sau determinata pentru functia de dispecer, cu timp
partial de o ora pe zi, pentru a nu fi incalcate dispozitiile art.
112 alin. (1) si ale art. 115 alin. (2) din Codul
munciirepublicat.