-
ACADivlIA ROMAN.A
DIN VIEATA POPORULUI ROMANCULEGERI I STUD!!
XXIV.
CROMATICAFDOPONULUI NomAN
DE
Tudor Pamfile i Mihai Lupeseu
Motto: Eu ma, duc, mi papadesc,Ca un cfmtec
bAtrinescl..ALEXANDRI, MARRY LAUPARU,
81111118QU 46 FIGURI IN TI:Xt
SEDINTA DELA 14 MAIU 1011.
BOCUREVIBRARIILE SOCEC 8: Comp. 0 C. SFETEA
LEIPZIG VIENAOTTO HARRASSOWITZ GEROLD Comp.
1914,
-
DIN VIEATA POPORULUI ROMAN:
Hora din Carlal, de Pompiliu Parvescu, 1903. . L. 3.Cimiliturile
rom ne5li, de T. Pamfile, 1908 . . 1.
111. Poezii populare din Maramure5, de lit Bud, 1908 1.Calece i
urluri, de Al. Vasiliu, 1909 . . . . 5.Din literatura popular, de
N. Pasculescu, 1909 6.Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909 1Set'
rbtorile poporului, de C. Rdulescu-Codin *i
D. Mihalache, 1910 I. -hiduslria casnic la Romni, de T.
Pamfile
Premiul .Neuschotz din 1909, 1910 . . . . 10.llore i chiuiluri
din Bucovina, de S. FI.Marian,1 911 2.Legende lradilii 5i amintiri
isiorice, de C. Rdu-
lescu-Codin, 1910 1 50Xl. Sei rblorile de var la Romni, de T.
Pamfile, 1911 2.-
Cntece de !ares, adunate de T. Pamfile, 1913 . 4.-Boli 5i
leacuri la oameni, vite 5i p seiri, dup
datinile*i credinlele poporului roman, adunatedin com. Tepu
(Tecuciu) del. Pamfile, 1911 1.
Cniece poporale romne5ti din Comilalul Bihor(Ungaria), culese *i
nota te de Bla Bartlt, 1913 5.
Vremuri inlelepte. Povestiri i legende romaneti,culese de D.
Furtuna, 1913 . 1.
Agricultura la Rom ni, de T. Pamfile, 1913 . 5.Ingerul Romnului,
pove0 i legende din popor
culese de C. Radulescu-Codin, 1913 . . . . 4.----Poveslea lumii
de demult, dupa credinfele popo-
rului roman, de T. Pamfile, 1913 2.Srblorile la Romni:
Seirblorile de loamn 5i
Poslul Crciunului, de T. Pamfile, 1914 . . . . 2.Srblorile la
Romni: Crciunul, del. Pamfil e
1194 3.Supersliliile poporului romn, de G. F. Ciauanu
Premiul Adamachi din 1913, 1914, . . . . 4.Colinde din Ardeal,
culese de Alexiu Viciu, 1914 2.Cuvinle scumpe. Taclale, povesliri
5i legende
romne5li, culese de D. Furtunti, 1914 . . 1.50
-
INTRODUCERE-
MUNICIPIULIA -Nimeni nu poafe tgdul c cea mai mare parte din
co-
morile noastre sufletesti, cele mai alese insusiri etnice
alenoastreIn toate domeniilemai Intiu s'au discreditat, dupaceasta
s'au prsit si In urm s'au uitaf. Pentru ajungereaIn captul scrii,
ne-am grail% am cerut ajutorul strin denevoie, i cernd azi, cernd
mne, ne-am pomenit de-odatstpniii de patima cer,q1oriei i a
Imprumulului; zicala spu-ne
Cine cereNtt piere,Dar nici bineNu-i vine!
Am avuf nevoie, n'am avut, am ceruf, Impestrifndu-ne gra-iul,
prsindu-ne portul si uitnd vechile datini ale viefii cas-nice si
obstesti.
Au fost Inruriri strine crora nu ne pufeam Impotrivi,dar
pretutindeni am aruncat arma din mand si am Incheiatpacea rusinoas,
robindu-ne.
Nu stim care a fost unta Onor. Academii Romne and ahottit
punerea la concurs a unei lucrri cu privire la mes-tesugul boitului
la Romni. Bnuim Ins c nu poate fi all-cev decAt dorinta de a scap,
nu de moarte, ei de uitare,manifestarea poporului nostru In aceasta
ramur industrial
estetic5, i astfel, Incetul cu incetul, de a Intregi
vecheziicoan a individualitiii noastre, care se Intunec si se s,
ter-ge In fiece zi ce trece tot mai mult.
De va izbuti sau ha, se va vede.Incercrile de pn astzi ne pot
aduce unele prevesliri.Dup5 cunostinjele noastre cel dintAiu care
se gndeste la
cromalica popular ca la o ramura a induslriei casnice ro-Pamfile
i Ltipescu, Cromntira. 1.
-
2punand-o in legatur cu vieata agricol a poporuluinostru i
dandu-i prin urmare, fara a se exprima, o insemn-tate economica,
este agronomul Ion lonescu dela Brad, in1866, cand scrie In
Agricullura 1:2ornniei, jud. Dorohoi: Ele(femeile) se duc de culeg
de pe camp plantele tinctoriale siapoi Cu dansele vapsesc [Ana,
dandu-i feluri de feluri de cu-lori (1). Mat insa. Mai tarziu, in
1868, cand scrie monogra-fia agricol a jud. Mehedinti, ne d mai
multe amnunte.Astfel aflam ca prin aceste prli, pe langa femei,
cari yap-sesc fiecari pentru casele lor, sunt In sate si buingii de
me-serie, cari au pentru aceasta cillda'ri de aram i alte lu-cruri
trebuincioase i cari toate reprezent un capital de 200de galbeni,
ca buingiul iea i ucenici, cci fara dansii nu poa-te lucra. /Mara
de acestia, trebue sa aib 4 cai si 2 crutecu cate 2 oameni de
fiecare cruta, pentru a umbla prin sa-te si a aduna de pe la femei,
molele sau canuri, adecanuri toarse spre a le vapsi.
Prelurile se socotiau pentru &a de fire si sunt
proporiio-nale cu greutatea vapsidi i scumpetea materialurilor
tinc-toriale. Astfel pentruCicicu(2), se lea 2 lei de oca, Negru,
se iea 2'/0 lei de oca',Verde, se iea 4 lei de oca, . Visiniu, se
iea 41'2 lei de oca,Peralic, se iea 6 lei de oc, Galben ca lamaia,
se iea 674Canabiu, se iea 10 lei de oca, lei de oca (3).Albastru,
se iea 61/2 lei de oca,
O monografie intins nu apare decat foarte tarziu, In
1882,datorit academicianului si folcloristului S. FI. Manan,
alca-tuit aproape in intregime din materialul cules In
Bucovina.
Raposatul Manan vede lmurit faptul c cromatica popu-lar se
stange: Acest ram al industriei nationale pe zi cemerge incepe a
disprea si a se pierde, caci pe de o par-te Romancele cele batrane
i tiutoare cari au linut si maitin Inca foarte mult la datinele i
portul strabun, Incep a seMO si a deveni tot mai putine, iar cele
tinere nu voesc sau
P. 499.T. Bocescu, Glosar de ruvinte din fad Meltedinfi,
Bucureli 1413, p. 6:
cicie, rop aprins.P. 694 5.
-
3nu le iart fmprejurarile ca sa se ocupe ca aceeas
aplicareplcere cu coloratul lneturilor, torturilor si al altor
mate-
rii, ca maicele si strabunele lor; pe de alta parte
industriastraina tinde din zi In zi, si nu fr rezultat, a ne-o
nimici.(1).
La strangerea numeroaselor retete de cromatica pe carile da In
aceasta opera ce alcatueste Discursul sau de re-ceptiune In sanul
Academiei Romne lucrare pornita, credemnoi, din judecarea rostului
economic al acestei industrii cas-nice, pe care Insa Manan nu-1
arata se abate cu mestesugdela credinla sa inlim si pune cromatica
in legatura cachestiunea de capetenie de care Academia Romana tsi
legaseflit* ei: limba.
0 natiune, zice autorul, care doreste sa aib o limba bo-gala si
omogen, ar trebui mai inainte de toate s adune sisa scoata la
lumina Intreaga sa literatura poporala si numaidupa ce va fi
exploatat-o i studiat-o pe aceasta din batepuntele de vedere si se
va fi fncredintat ca cuvintele ce-isunt de neaparata lipsa nu se
and de loc in sinul poporului,sa le imprumute dela alte natiuni, a
caror limb e mai a-vuta in cuvinte i termeni tehnici.(2).
apoi :E deci dar timpul suprem sa ne interesam cat mai de-
grab si cat se poate de mult si de induslria romn, sscoatem din
Intunerecul In care zace, sA cultivam i sa per-fectionam si pe
aceasta din rsputeri, Oa ce nu e preatarziu, pana ce industria
straina nu ne-o Ineac cu total siprin armare pana ce nu ajungem In
trista stare de a o pier-de nu numai pe dansa, ci Inca si o multime
de cuvintetermeni tehnici, curat romnesti, cari nu se all adunati
niciinteun dictionar sau vocabular din cate le avem(3).
In 1897, un viitor academician, d-1 D-r C. Istrati, atrage
a-tentiunea Sociel fii de sfiinje asupra acestei ramuri de
indus-trie casnica, precizandu-i ins pe langa un rost
lingiustic,altul artistic, si afar de acestea, o mare importanta
econo-mica si educativa' pentru gospodaria romaneasc.
Intreprin-
P. 6-6.P. 3.P. 5.
-
4zator 1nsa, nu numai Cu indemnul, d-1 Istrati pseste la tap-ie
i In 1904 are bucuria sa serie urmatoarele :
In prima sedinta a Sociellii de IiinJe, In care se trans-formase
Societalea de Oinie lizice ce luase nastere la 5Aprilie-24 Marte
1890, si care sedinta avu loc la 3/15 lanuarie1897, am fcut
propunerea de a se anunta un concurs rela-tiv la cromatica
poporului roman.
Oferiam pentru aceasta 500 lei spre a pute premi celemai bune
lucrari trimise.
Vederile mete n aceasta privinta sunt rezumate sub formaunei
propuneri in No. 1, anul VI al Bulelinului socieljfii de
Ianuarie-Fevruarie 1897 p. 18-20.Gandirea mea intima era de a
scapa de uitare procedeele
uzitate In Romania si de a completa astfel admirabila lu-crare a
alesului membru al Academiei Romane, Printele S.Fi. Manan din
Suceava, si care sub forma cuvantarii de re-ceptiune, ca membru al
Academiei Romane, publicase Cro-malica poporului romn, cu deosebire
in ce priveste Buco-vina.
Aceasta admirabil lucrare, care are darul de a fi si o 'mi-ca
cercetare filologic In aceasta directiune, nu putea scontie multe
si variate procedee de boiangerie-vopsitorie,ce se practica in
partite locuite de Romani, mai departe caBucovina.
Din aceast cauza am luat initiativa stabilirii
concursului.Asteptarea noastra a fost mai mult decal depasita, din
fe-
ricire. S'au primit 74 memorii raspunsuri. Multe din ele
suntaproape complete pentru regiunile din cari vin idau o do-vada
de real& dorinl de a lumina o chestiune de interes na-tional.
Din acestea, 72 sunt din Ora, incluziv Dobrogea, si 2din
Transilvania.
La 1898 s'a si numit comisiunea care sa le
cerceteze...Comisiunea a premiat pe 6 concurenti.I. Moraru,
invatator, com. Tesila, jud. Prahova,G. Rizescu, invlator, com.
Plevna, jud. Ramnicul-Sarat,Preotul N. Barzeanu, com. Zavalu, jud.
Dolj,M. Lupescu i I. Teodorescu, Invatatori, com. Brosteni,
jud.
Sucea va,
-
5M. Balaban, invtator ditiginte, Mea-Saca, jud. Putna,G. P.
Salviu, invaldtor, com. Smulti, jud. Covurluiu (1).Dupd aceste
lamuriri urmeazd cuprinsul celor 6 monogra-
fii pomenite.In 1906, d-1 D-r. Istrati, prin Bulelinul
expoziliei generale
romnc, apeleaza din nou, pentru nou material de cromaticd,cules
mai ales dela Romanii de peste hotare. Rezultatul,nu stim de va fi
fost multumitor pentru cercettorul neador-mit al etnografiei
noastre.
In 1908 limas Academia Rom ne), prin Sectitmea eihotdreste
urmatoarele
.Premiul Neuscholz, de 2000 lei, se va da in sesiunea ge-nerara'
din 1913 celei mai bune lucrdri scrise In timba ro-mnd despre :
Cromalica poporului romn, adic modal de a vpsi(bol) leseturile
de ln, matas& bumbac, etc. precum sipiel/e, lemnele, case/e,
oule de Pasti, sulimanurile, sausubstanlele alimentare. (Decizia 3
Aprilie 1908).
Candidatul va trebui sd indice cu exactitate :Materiile prime ce
se 1ntrebuinteaz, fie ele de natura
animal& vegetar, minerald sau comerciar (chimicd). La
toateacestea va indica exact: numele de localittile unde se
uzi-teazd, numele stiintific si comercial, modul lor de
procurare
pastrare sau provenienta.Modul cum aceste substante sunt
pregatite, lucrate, dos-
pite, amestecate i Intrebuintate, indicandu-se si
fixdtorul-mordantul cu preciziune ca la no. 1, cand este cazul.
Va indica numirea romaneascd din diferite bocalitti, pen-tru
bate fetele colorile i nuantele -- ce se pot obtinea.
Va descrie once aparat sau instrument intrebuintat inacest
scop.
Va anexa la studiul su pe cal mai multe mostre e,santilioane de
materii prime din acestea prelucrate pentruvopsire si de fire sau
substante diferite, vopsite.
Va da parerea sa in ce priveste ceeace trebue fiicutpentru ca pe
viitor sd se asigure pdstrarea celor mai bunemijloace de vdpsire,
din cele cunoscute In prezent, precum
(1) &definid socieliitti de liime, XIII, No. 4 5.
-
6si ceeace trebue fcut spre a procur materii colorante,
de-osebite, sau lanuri vopsite gata, stencelor noastre.
In 1909 Academia Romnd premi manuscriptul unuia dinnoi,
referitor la Industria casnic6 la Romni, care apare inanul urmdtor.
In aceastd lucrare se vdd trecute toate ramu-rile de industrie, dar
cromatica lipseste.
Despre boitul sau coloratul lnii, ziced autorul, nu setrateazd
aici. Acest capitol de industrie casnic este indestulde important ;
ca atare, trebue s i se dea o deosebit aten-tiune, i deci o
desvoltare care ar marl peste msur aceastdlucrare.(1).
Chestiunea o urmrim si mai trziu i prin revista IonCreang. din
Brlad, ne rugdm colaboratorilor nostri pen-tru strngerea de
material. Cele adunate se vor gdsi in a-ceast lucrare.
Tot cam pe aceast vreme cetim csi in jud. Muscel, d-niiC.
Rddulescu-Codin si D. Mihalache se indeletnicesc cu Cro-matica
popular romnd (2).
Vor fi mai fost, pe lngd cei de mai sus si noi, inc i
alticercettori. De tinut in sama este insd c in fa ta dreptei
cumpe-ne a Onoratei Academii Romne nu s'a prezentat dect
ma-nuscriptul nostru, care n'a putut rdspunde vederilor Comisiu-nii
Sectiunii stiintifice. De altfel, nine prevedeam rezulta-tul si
scriam intr'o variantd a acestor pagine introductive Nevine insd a
crede c bucurie deplind nu poate fi.
In cercetarea noastrd, ne-am incredintat pe deplin ea
mes-tesugul boitului s'a uitat aproape cu lotul in popor. In celece
urmeazd, inteadevdr se vor veded indestul de multe re-tete, cari ne
arald chipul cum se face'> cutare vapse.Cetitorii ins sunt
rugati s Inlocueascd aproape pretutinde-nea prezentul grin trecut,
si astfel va all chipul cum se fd-ceau mai de demult vdpselele.
Prezentificarea, dacd se poateintrebuint acest termen, de altfel se
observd in tot folclorulnostru. Ea se impune printr'o mare rusine
ce o simte cule-gtorul cand, dorind sa vorbeascd despre ce trebue s
fie,
Sarbiltorile pallor/dui, Bucureti 1910, p. 49.
-
7se pomenesle Insirand despre cele ce-si aduce aminle c
aufost!
In afar de aceast mrturisire absoluta a noastra,
aducemurmatoarele corrkunicari In scris ce ni s'au facut: In
unele
dintre aceste comunican, pe cari le dam textual, se pome-nesc si
cateva din pricinile parasidi vechiului mestesug devapsitorie.
136 rinlele A. Dub u, Molnija-Dorohoiu: Boielejlej ce le
In-trebuinteaza satencele, nu le mai scot din buruieni, deoare-ce
Impulinndu-se fanelele, nu mai au de unde; se servescnumai de
boiele de tarp.
Aglaia P. Milocariu, din Bogdneli-Suceava, care-siboeste singura
sculele, ne spune, ca ea nu vpseste cu bo-iele scoase din burueni
deal negru, c cel din targ nu ti-ne asa bine si nu-i as frumos ca
cel ce-I face ea. Incolo:galben, verde, albastru i rosu, 11 face cu
boiele din tArg delaspileria jidoveasc:4 (un fel de drogherie). Ca
sa nu iasaboelele la soare, le pune ap tare din bielsug.
Ghervnoaie i Mrioara lui Vasile Rusu din BogdneVi-Suceava zic:
.Ei, amu-i bine de-a boitului, nu ca mai de-mutt, s ai grija
strnsului buruienilor ; ama te duci la targ,la Flticeni, vinzi un
puiu, o gain& ceva, si cumperi boie-le i faci lucru bun si
regulat.
D-I V. Ciocan, invllor in Rd4eni-Suceava: bateRadasencele i
chiar Lmasencele boesc In Falticeni la o Ji-dauc numita Reiza.
Regret, dar n'am ce face.
D-I P. Herescu, invttor, GineVi-Suceava: Am intrebatpe Mriuca
Dochilei din Ginesti, o vrednic baba de 70 deani, boingil de
meserie i tesetoare neintrecuta si mi-a spusas: De aproape 40 de
ani, de cand femeile au parasit a-proape de tot boitut cu buruieni,
1ntroducand Jidanii boitulcu boiele de astelalte.
D-I Gr. I, Vasiliu, Plulon-Pipirig, Neaml: ...Vmunic c In
prezent nici o gospodin din Pipirig nu boestelanurile pentru
leicere ori catrinte ca In vechime, ci toateboiesc cu boiele
cumparate de pe la dughene i Cu ap tareori vitriol ca s nu se
spele. Eu 1nsa, ca s va pot servl amIntrebat pe o batrana de aici
cum se bola mai demultmi-a spus d pan a nu iesi draciile aieste de
boiele, de pe
-
8la Jidovi, noi strngeam.... (se arat la coloarea rosie, gal-ben
si neagr5). Se mai fdceau i alte colori, ins tin inprezent n'am
aflat cum... Dac yeti ave nevoie, m voiu inte-res cum se facea
boiaua verde si albastra i v voiu serie...
D-1 S. Srculu, Ardeoani-Bacu: ....pe-aici sculele seboesc de ctr
femei in boiele cumparate din trgul Moinesti,care este aproape de
aceast comun, dar cea mai mare partedin femei duc sculele la trg
unde sunt anumite Evreicecari boesc i [pentrul care Ducruj, pltesc
cate 50 bani de chi-logram. Mai este si ate o baba, care boeste dar
foarterar.
D-ra Maria I. Mircea, Invlioare, CosteVi-TuIova: Mo-da noud de a
bol cu analinuri i luturi, de pe la targuri apAtruns in toate
partite, incat gospodinele nu prea fac asacum se fAcea odat ; as de
pildd pe aici lumea s'a deprinscu un Jidov, care in fiecare
Duminica vine in gara Crasna,lar femeile se duc acolo, cArduri, Cu
!Ana in traist de-o daula boit sau o ieau pe cea data in trecuta
Duminic.
D-1 P. Stan, Invllor, florWi-Tulova: 0 plant cu numeler,ghie,
ori alta din care s'ar pute extrage rosu, galben, al-bastru, sau
all coloare (sic!) pe aici nu se gseste, ori da-ca o fi, din
nefericire nimeni nu se indeletniceste cu as ce-v; dar pe cat am
putut all, femeile din com. Pue0i ar fiboind scule; deci....
(sic).
Until din noi, din com. Zorleni-Tulova : cu tot ajutorulce 1-a
dat prin prelioase comunicri din vechile locuri cu-noscute i altele
nou, samn groaza cu aceste multe con-diliuni pe cari le cere
boitul
Cand gospodina boeste, trebue s aibd vase curate sifie si ea
cural. Femeia mazac (1), mArsav la sufletnecuratei, n'are noroc la
boiele; asemenea si cele aschidei rele ; c nu toate mustele fac
miere...
femeia care vdpseste trebue s fie curatd ; dac nu-icurat, nici
vapsitul nu-i iese bine. Vremea s fie prielnic.Vpsitul sd se faa la
vremea lui. Vasele In cari se boestetrebuesc s fie curate si bine
frecate. S nu vpsesti rosu un-de a fost galben, ori negra, ori
verde, ci fiecare boi s aib
(1) Lenqa i necuratA, zAc4A, trAntorit (accentul pe A).
-
9vasul curat si nou. Vasele de lemn nu-s asa de bune ca celede
arama spoite, ori de lut sinaljuite. Cu ele sa ntt umblecopiii.
Femeia care boeste s fie linistita si s n'o z" heasclicopiii. Apa
fare se tine In sticle; rachiul ori spirlul aseme-nea. Ele trebuesc
ferite din calea copiilor, ca sa nu se Intam-ple o pozn. De aceea
boiengitele vechi erau babe sau fe-mei fard copii, statute, cu
rabdare si indelungate incercari.Nu se apuca la boit te miri cine.
In spre sarbatori, ori candeste mort In sat, nu se boeste, ca nu
ies bine colorile. Fe-meile lumete n'au noroc la boit. Barbati
boiengii, cum suntunii Jidovi prin targuri, nu erau demult, cdci
vapsitul cu bu-ruieni era treabd femeiasc.
D-1 N. Teodorescu, Cobadin-Conslarda: . femeile de peaici In
genere isi vapsesc sculele de rand cu vopsele mine-rate clandu-le
pe la targusoare si pe la boiangii. Nu scot cle-at foarte putine
colori din plante. Asa de pildd, coloareagalbend din radacina de
stevie o Intrebuinteazd ca s InVe-vieze firele boite galben, dupii
ce le-au adus dela boingii...
D-na Maria I. Ciocrlan, Pune5li-Pulna: Ara rdspund...nutocmai
pentru multe -colori; asta mai mult din cauzd Ca peaici si
imprejurimi Inca de mult se obisnueste a se vdpsi cuvdpsele praf pe
cari Ifemeilei si le procura dela pravalii.
Abia am gasit cateva babe dela cari am putut afla.....D-1 V.
Milocariu, Le/ca Nou5-VIa5ca: .INumai coloarea
neagra din artar, nuc si sovarf si cea galben din dud sizarzdr
le fac gospodinele]. bate ceielalte colori se fac Cuvopsele din
targ, dar tot de catre femeile stence.
Pr. FI, A. Dr ghici, Princepele ferdinand-Teleorman: .A-ceasta
ramura de ocupatiune casnica e mititica de tot la noiIn Teleorman.
Si scade din ce In ce.
Mai inainte vreme, cand erau paduri mai multe, oi si la-narie
indestul, femeia Isi innegria de multe ori manile simi-aduc aminte
ca odatd stau parii gardului cu jurubiteleatarnate ca salbile la
gat. Acum nici n'ai ce sd mai vapsesti.Lana s'a scurnpit Ingrozitor
: o cumperi cu 2 lei kgr. si du-pd ce o speli bine ill raman cel
mult 350 gr. dintr'un kgr.Socoteala dreapt Ili scoate 5 lei kgr. de
lana. Bumbaculpoli sd-1 cumperi vapsit, dupa plac; inul nu se
cultiva, iarcanepa nu se foloseste decal nevopsit, pentru cergi de
car,
-
10
pentru funii, pentru pantaloni de toamna si pentru sorinride
cules la purumb. Numai lana se mai vopseste.
Ea poate fi vopsita In felurite colori. Tin sa spun dela
Inceput, ea' numai culoarea neagra se capata din plante ;toate
celelalte colori se scot cu ajutorul vopselelor chimice,cari se
cumpara dela pravlie. Numai cine vrea sa-si Ieasavreo velinIa, face
colori de celelalte ; negrul Insa trebue sa-sifaca femeia, vrea nu
urea. li trebue .cerneala pentru ne-grit abaua, ca sa faca
barbatului nadragi ori ipingele sau che-be. ()data cu abaua mai
poate sa moaie In negreala si vreopereche de ciorapi, vreo rochie
lesuta, etc.
Deoarece vopselele sunt de diferite colori, femeia nu
maiapeleaza la combinaliuni. Numai and vopseste cantitate maimulta,
din motive de economie, poate adoga In zeama co-lorata inteun fel
oarecare alta vopsea, reusind astel sd ca-pele o coloare pulin mai
Inchisa sau mai deschisa. Aceasta'lima se Intampla rar de tot, si
numai boiangii din oras potsa faca uz de combinaliuni, ei avand
Fanet mult si mese-rie de industria*. In casa', femeia face prea
pulin si dupacafe stiu si am mai aflat si Inainte vreme, tot
boiangii yap-siau, cand era nevoie de multe colori si de cantitate
multa.Ba ce e mai mull, mai Inainte vreme faceau mai bune afa-ceri
cleat astazi. Numai negreala se mai face In casa siIlia mi-e c'o
sa-i piara si obiceiul ei. S'au rarit padurile demergi 2 zile Oda'
&A dai de vreo padure; si cand mill ar-Iarul cu lumanarea, de
sigur ca nu-Ii mai vine la socotealasa-1 risipesti cu tnnegritul.
Terenuri inIelenite nu mai sunt,ca sa gasesti scumpie, sovarf ori
curcubit. Ce mai poli face ?Sa incepi sa cumperi pantaloni de targ,
ori sa porli nadragialbi, ca cei dela munte.
D-I E S. BuzaIu, Goicea Mica"-Dolj: .Trebue sa va spun de-la
Inceput ca si de data aceasta va voiu comunica foarte pu-lin in
privinla vapsirii canurilor (sculelor de lana). Inaintevreme cand
eran livezi, se culegea serpetul, o planta pe ca-re eu n'o cunosc
si care, dupa cele auzite, crOtea de-o u-mtate de metru. Aceasta
planta se culege cu radacina, cufoi si se Intrebuini pentru
obiinerea galbenului. Astazi nuse mai. gaseste nici serpetul si
toate c5nurile se vopsesc cuanalinuri din targ. Numai epangelele,
haine lungi si cu che-
-
11
peneag (glugus) (sic) se innegresc Cu zeam de sovarf fiarla.Cred
c sovarful it cunoasteti. Pe la mine nu se gaseste, cise cumpr dela
Muntenii ce vin cu poame.
Dupa socotinta noastra i dupd cele ardtate 'Ana aici, pri-cinile
parasirii cromaticei populare sunt urrnaloarele.
Impulinarea livezilor si a pdurilor. Cand livezile i pa-durile
erau mai numeroase, gospodinele i puteau gsi cuinlesnire plantele i
puteau cop copacii de cari aveau ne-voie in cantitate cat se poate
de mare. Astzi, cand aceastaverdeald a fost strpita de pluguri,
pentru gasirea cantitti-lor trebuincioase de cop i flori, trebue
atat de mult aler-gdturd neat femeia, poate, cu toata parerea de
rau, adeseaaleargd in targ la vapsele prafuri.
Prsirea Indelelnicirilor casnice de c.a/re gospodine:Mai de
demult, and agricultura nu luase desvoltarea de as-tazi, pe ogoare
se vedeau mai ales barbatii brate puternice-pe and femeile rdmaneau
acas, avand in grip crestereacopiilor, paserile, rasboiul, acul. La
munte, unde femeia n'afost Inca chematd la ddramatul copacilor,
trdeste Inca artain cusaturi i tesaturi, lucru ce nu se mai
intalneste decalrareori la sesuri. lar una din indeletnicirile
femeii, careo cere sa stea acasa, era i boiangeria (1).
Impulinarea 1nii i a cnepii. In boiangeria popula-ra,
gospodinele urmarind mai ales dobandirea mai multor lec,mai multe
colori pe o panzaturd, e firesc ca s se boeascdmai ales firele
toarse i numai rareori hainele sau panzetu-rile ; boiangeria prin
urmare e legata mai mult de tors simai putin de haind. Scdzand
ins& numdrul oilor, ca o urma-re a destelindrii pasunilor, tot
ca o urmare a scazut i ea-timea lanii din casa gospodinelor
noastre; intaiu la ses, peurma la deal si apoi la munte, pretul
acestei lani, fireste,s'a urcat. Industria cea mare a lanii
scapdtand, a ingropatcu sine si o ramurd a ei care este tocmai
mestesugul boitului.
(1) N. lorga, apud ,Ion Creanga., V, p. 191 : .x1N1u e mandru
barbatul carentt poate gasi el panea pentru toti ai lui. Odata
aceasta mandrie o aveatt toti.Nu tritnite femeia lui la mud. nici
cel de pe urma taran de pe brazd. $ide aceea aveau alesele custuri
trnesti, pentruc brazda o ducea numai bra-tul cel tare al
barbatttlui si nu se istoviatt pe brazda alesele si gingasele
mniale femeii .
-
12
Campurile de canepa tofu* s'au putut largl, insa firul scosdin
aceasta planta niciodata n'a fost un articol al boinge-riei. Pe
alocuri insa indreptarea gospodinelor spre targuripentru cumprarea
lnii sau a obiectelor de imbracamintes'a generalizat i pentru alte
fire sau panzaturi, cum s'a in-tamplat cu bumbacul i felurite
cituri. Ne mai torcand,Ro-manca a uitat sa boeasc.
4. Nvala induslriei mecanice i a subsianjelor cromali-ce ex/rase
au dat cea din urm lovitura cromaticei popula-re. .Analinurile,
anilinurile sau .boielele, nume sub carese inteleg In popor toate
substantele colorante, au mai mulleavantaje fat de plantele
colorante. Boielele se dobandescu*or, boitul se face mai lesnicios
i in timp scurt, iar colo-rile ce se capat sunt mai ochioase, mai
pronuntate *i maifelurite, *i cele mai multe cu lo/u! nou.
Timpul se cruta i .lucrul iese frumos ; aceasta socotintaeste de
capetenie ; ca aceste colori iese, adic se decolo-reaza, *i mai
ales di ard, laic, mnAnc, adica ataca maiales firul de 'Ana, abia
pe ici, col daca se *tie.
Adaogandu-se *i indemnul noului industria*, mai ales E-vreul sau
Evreica ademenitoare care-0 atarna prubelevelede sculuri colorate
in varful prjinilor inalte pe la in-trarea in targ, pe marginea
pietelor de nego i adunari-cand acei boiangii nu merg din sat in
sat *i din casa in ca-sa,----ne vom incredint ca vechiul mijloc
popular de a bolgrin ajutorul plantelor sau al extraselor vegetale
nu mai pu-tea sa dinueasca decal in acele case uncle dainueste
fie.habotnicia veche traditia fie un spirit economic
binesocotit.
Despre originea cromaticei poporului roman nu se potspune
lucruri sigure.
Manan inclina' a crede, ca date fiind numeroasele cuvintede
origine latina ce reprezent diferite colori, cromatica po-pulara nu
poate s nu fie *i ea romana. Se intreab limade ce nu este si vorba
coloare? Ii rspunde ins ch in dic-tionarul Academiei se afla
insemnat sub forma curoare cevine din color-rem, dup. cum vine
moara dela mola i sc6n-dur dela scandula.
-
13
In adevar, un cuvant repreprezenta o notiune si prin ur-mare ele
nu pot tri unul fdr altul. Dar dac vorba russusne-a dat noud pe
rou, nu se poate preciza ca i mestesugulde a dobandi artificial
coloarea rosie ni I-au dat Latinii. Vorbane-a ramas fiindcd
bujorul, macul s. a. intotdeauna au fostrosii i deci noi, dupd
colonizare am botezat acea coloarecu acelas nume cu care o botezau
i in Italia, ori in cutare pro-vincie romana, sau asa a ramas s se
numeasc coloareamacului dupa biruinta lui russus latin, asupra cine
stie cd-rei vorbe indigene. Deci, originea mestesugului de a bol,
chiarde am avea toat terminologia latina, greacd, turca, slavdsau
altfel, nu se poate preciz.
Ea poate sa fie in acelas timp si latina, si slav, i turca,dupti
cum poate fi si curat indigend; caci fierband pen-tru bors cu
pasat, nu se capata decat o singura coloare
picurand cu lingura pe pieptul camesii, urmele lasatenu vor fi
decal tot roii. Aici credem noi ca este origineacroma fleet
populare, la once popor.
Despre vechea noastra cromatica ne stau marturie feluri-tele
teseturi, cari se mai gsesc i astzi: covoarele sauscoarlele,
levicerele i pentru imbracarea pereti-lor si paturilor din casa,
precum si ad6m4fi1e,cadrilaturilei alte teseturi cerute de
port.
Vechile colori erau putine: albul firesc, negrul firesc i
ne-grul cafeniu sau negrul curat, galbenul frumos i rosul
Intu-necat. Mai tarziu va fi venit albastrul, odata cu sineala
saululachiul, precum i verdete, ce se capata amestecand galbencu
albastru.
Colorile acestea aveau o Infatisare aspr, intunecata,
bar-bateasca, sd se rupa Resatural, dar sa nu ias (decoloreze),cum
se spune.
Dup gusturile de astazi, vechile colori nu erau frumoase,adicd
uu erau aprinse si de felurite nuante, decal foarte ra-reori. Nu
erau .ochioase, nu sriau in ochi, nu bateaula ochi, dar aceasta
cerinl se Indestula prin imperechereacolorilor.
Englezul Charles Boner, un dusman al Romanilor, spune
-
c .colorile lucrate In unele prti ale Transilvaniei de
ctremuierile de rAnd sunt atAt de frumoase, Incat ar puled ser-vi
drept podoabd pentru once salon din Londra si din Pa-ris. Gustul cu
care prancele aleg i distribuesc colorile esteadmirabil;
desemnurile, des orientale In fond, sunt totusabsolut romanesti.
Combinaliunea vdpselelor si a liniilor es-te de o varietate
nemrginit; invenliunea lor se pare tot a-tilt de ward' pentru
Prance ca i inventitmea acestor mo-zaicuri (1).
Cu toate acestea nomenclatura colorilor este destul debogatd.
lath, adogatd, lista rdposatului S. Fi. Manan:
Alaged (2)Aldmiu
AlbAlb albastruAlbstrelAlbstricaAlbstriuAlbastruAlbastru
deschisAlbastru InchisAlbastru IntunecatAlbastru negru,
muriuAlbastru rdnduniuAlb ca lapteleA11) ca ghiocelulAlb ca
ghioculAlb ca pdreteleAlb ca omtul (zapada)Alb ca spuma lapteluiAlb
ca varulAlbelAlb galbenAlbiciosAlbinel
14
Columna Ni Traian, 1976, p. 205.Dicf. lhnb. rm., tom. II, p.
265: verde.
AlbiniuAlbiorAlbisorAlbiuAlbuiuAlbulelAlburiuAlbutAluniuArdmiu,
coloareaAprins galben, galben
aprinsArgintiuArginfiuAurelAuricAuriuAzuriuAvaiuBlaiuBrndusiu, In
coloarea brn-
duseiBrumdriu, brumariuBurdtriciuCafeniu
-
15
Curechiu, ca curechiul, varzaFistechiu, fistichiu,
fistichiuFumuriu, ca fumulFuninginiuGalbenGalben albinetGalben
aprinsGalben auriuGalben ca cearaGalben curatGalben deschisGalben
inchisGalben IntunecatGalben patatGalben roscatGalben
rosieticGalbanjoc, joaca In galbenGalbanusiu, ca glbanusul
de
ouGalbanutGalbagiorGalbitiosGalbinGalbinelGlbinetGalbiniuGalbiorGalbioriuGhiurghiuliu
(5) rosu deschisGhiviziu, ca visina deschisa (6)
Bocescu, op. cit., p. 5.Impdrt. de Pdr. FI. A. Drdghici, com.
Principele Ferdinand, jud. Tele.
orman : roz inchis, rosu aprins.L firdescu, Mdsurdtoarea
piimlintului la Ronald, Buctiresti 1913, p. 63.I. Ionescu dela
Brad, Agricult. Ronz. in Mehedinfi, Buc p. 695.-13o.
cescu, op. cit., p. 6.Did. limbiirornne, Tom. II, p, 265: rosu
deschis, trandafiriu,stacojiu,profirim
forme: ghiorghioiiu, ghiulghittlitz, gingi(r)iiu i ghiorghiol
(alb cu rosu, amestecat).Imprt. de d-1 C. Atanasiu, com. Trusesti,
jud Eotosani. Dief. lfinbii
ram. ad voc,: rosu inchis, o nuantd de violet Trials ; forme :
ghivh,ghivergiu ; pe alocuri : mai deschis ca visina.
Canabiu (1), canabiu, fuxiurosu ca viina, rosuinchis (2)
CanariuCtinepiuCapriu (se tntrebuinteaza mai
mult cu privire la co-loarea ochilor, dar seaplica foarte
adeseasi la materii, capruiu)
CapsuniuCarmiziuCarag, negru Inschis (3)Carbuniu, negru ca
carbu-
neleCarniu, in coloarea carniiCastaniuCenusiuCerlu, ca
cearaChiclazariuCicic, rosu deschis (4)Ciresiu, ca ciresaColbiu, ca
colbulColbiu albColbiu negruColbosColbos negruColburiuColburiu
albColburiu negru
-
GiurgiuliuIn chisInchis albastruInchis galbenInchis rosuInchis
negruInchis verdeIntunec5ciosIntunecatIntunecat albastruIntunecat
negruIntunecat rosuIntunecat verdeLamAiuLaiu, luLemniu, ca
lemneleLiliachiuLilichiuLiliechiuLiliaciuMarmaziu,
vioriuMarmuratMarmuriu, ca marmurariul
sau armurariul,Si-lybum Marianum
MasliniuMeriu, albastru ca cerulMesteaniu galben ca frun-
za mesteacAnului (1)MicsuniuMieriu, ca cerulMohorist, vioriu, de
coloarea
mohorului (2)
16
Impart. de d-I C. Atanasitt, com. Trumti-I3otoani.Al. Vasiliu,
Un free .pi urilturi, p. 204.don Creangfi' , I, p. 80.Convorbiri
iterare, XLIV, vol. 2, p. 396.Bocescu, op. cit., p. 16.Salvitt,
toe. cit. p, 270.1. lonescu dela Brad, op. cit., p. 16.
MucedMuceziuMur, ca murea, sau muraMuriu, albastru
IntunecatNegreiNegruNaralgiu (3)NaramgiuNaramzat, rosu aprins,
pur-
puriu (4)Nara mziuNarangiu,
ntirngiuNegriciosNegriNegriorNegriuNegra ca crbuneleNegra ca
corbulNegru ca mareaNegra ca tAciuneleNegru deschisNegru
fnchisNegru IntunecatNegru stiregiuNegrutNeremziu, rosu aprins
(5)NinsoriuNohotiuNucuciu (6)MatPtraginiuPeratic, portocaliu
(7)Pestricior
-
PestrioPestrit, pestriciu, pistruiuPiersiciuPlmniu, ca
plmiulPrvit, alb btnd In gal-
ben (1)Plumbiu, ca plumbulPlumburiuPortocaliu,
potricaliuPorumbiu, pdrumbritiu, ca
porumbricaPorumbriuPurpuriuRdciniuRnduniu, ca penele rndu-
niciiRocatRoscoban, roscovanRoiatec, roietecRoiorRoIuRosiut,
rosutRou, roRou aprinsRosu ca jaraticul, ca foculRou ca para
foculuiRou ca sngeleRosu cum e gotcaRosu inchisRou muntenesc
(2)RoziuRuginiu
17
Sin, lulu, cenuiu (3)Sngeniu, sngiuSngiuSarbd, palidSarbd verde,
verde de
srbd Ice
estejSrbeziuScortioriuScortiuSfecliu$ofraniuStacojiuStacosiuStnjiniuStirigiuStepriuSulfeniuTopsecat,
rosu Inchis cafe-
niu (4)TrandafiriuTurchez (5), albastruTurciniu, cenuiu (6),
violet
foarte deschis, a-proape btnd Invnt (7)
Turungiu, portocaliuUntdelemniuVlvriuVntVnt ca
porumbricaVerdeVerde ca buratecul
N. PAsculescu, Literatura' populara romneascri, Bucuresti 1910,
p. 369.Salviu. loc. cit., p. 270.Culegere din com.
Nemtisor,VAnAtori, jud. Neamt,IMpArt. de d-I A. Moisei.D. Ionescu
si A. Daniil. Descrintece din Romana/i, II, p. 196.Bocescu, op.
cit., p. 16.A Vasiliu, op. cit. p. 216.Convorbiri iterare, XLIV, p.
2.
Pamfile i Lupescu, Cronzatica. 2
-
18
*
Fiecare femeie si boi, vopsi, va' psi, Invxa (1) lucrurilede
cari ave nevoie si numai cele prea nerabdatoare se ru-gau ori
platiau la alte femei mestere, ca sa le ajute.
Vpsilori, boiangii, boingii, boagii (2), boangii, sau
bohangii(3) au fost de sigur si prin sate sau targuri si In
timpurile maivechi. Ei irisa intrebuintau in cea mai mare msura
plantele.
.Cand vara livezile sunt inflorite si marginile
dumbravilorsmaltate de flori,ni se spune despre o preoteasa trecuta
de 90ani,--o vezi pe aceasta batrana in zile nelucratoare de furca
sifus, afundata prin mijlocul campiilor, pe marginile cranguri-lor
si prin Muele intocmai ca pe o botanista pribeaga, ocu-pata a
ierboriza si a face cunostint cu toate florile, incachiar si ca
radacinile plantelor, caci cu cutitul sau taie atathlujul florilor
(4), cal le scoate si radacinile, pe cari le stran-ge in traista sa
de panza, iar cand vine seara acas, aseazain deosebite pungi
fiecare planta, floare sau radacina, dupafel (5).
Prin Bucovina intalnim cateva credinte cari se leaga de boit.Nu
se face boire in timpul cand un mor] este in sat, iar
daca gospodina nu stie si afta dela cineva, atunci sa laselucrul
si apoi se vorbeasca de mort, caci altfel mor florile.
Indeobste nici despre alti morti nu se vorbeste.Femeea care are
balen si boeste, nu trebue sa se supere
sau sa-i sfdeasca pentruca se strica florile, caci asa li-iddina
florilor.
Florile se deoache lesne; pentru aceasta ele se vor inflorV.
Varcol, Graial din Vdlcea, Bucuresti 1910, p. 95.Ion Creangd, 1H,
p. 165.Varcol, op. cit., p. 90,Floare, planta; deci hlujul plantel
este irisas planta.Barzeanu, loc. cit., p. 238. 1/' t '4
Verde ca curechiul VerzuiuVerde ca stejarul VerziuVerde deschis
VinetelVerde in chis VinetiuVerde Intunecat Viniu, ca vinulVargat
VioriuVerdisor VisiniuVerzisor
-
19
spre seara sau pe ascuns. Tot. In acest scop se pune in floriun
inel de aram care sd nu fie de Osit, iar cei ce vin si vad,trebue
s5 scuipe si s zicd: .vai, s nu fie de deochiu, cafrumoase flori ai
mai facut! cad nu se deoache astfel (1).
Coloratul se poate face numai la lun plin. Boielele sepregatesc
decuseara si dimineala, in rds5ritul soarelui, se co-loreazd cu
dnsele ca firele sa fie tot asa de frumoase casoarele (2).
Manan, Cronzatica, p. 301.Culegere din com. Vicovul de sus.
Bucovina, imprt. de d-I P. arstean.
-
CAPITOLUL I
COLOAREA GALBENA PENTRU FIRE
I.DROBITA (1).1. Droghip i piatrA acrA.
Prin Bucovina se culege droghlla si se fierbe (2) In apde Dru
neIncepul, care este mai moale cleat apa defantana. Dupa ce aceasta
planta a fiert, zeama se scurge In-tr'un vas curat, unde se
Impietreste cu pialr acr mruntpisafa. In acest lichid se fierb
sculele ce trebuesc boite Ingalben. Dupa fierbere,--in care timp se
tot scot ca sa sevan' daca' nu cumva galbenul s'a prins prea tare,
- se sforcsi se pun la uscare (3).
Prin judetul Suceava droghlla se culege and e Infloritabine;
aceasta se Intampla prin postul Sm-Pietrului. Ea seusuca In pod sau
Intr'o surd la umbra. Dac se strange du-p florilor, nu mai este
build (4).
Prin judetul Putna, inul, canepa i celelalte materii cari
ur-meaza sa se boeasca, se zolesc In lichidul pomenit mai sus,adica
se freaca intre mani i apoi se lasa cam doua cea-surf ca s stea
acolo. Dupa trecerea acestui timp, firele sescot, se lasa ca sa se
svanfeze i Inainte de a se usca cutotul, se zolesc In 1eie, caci in
lesie Ihfloreste bine ma-
(1) Z. C Pantu, Plantele =astute de po,00ral roman. Bucur.!sti
19J6, p. 89:Drobifd, drob, drobisor, drobifa boiangiitor, drobusor,
drog, droghil, genistr,ginistru, grozanzd, grozamd mica, inistru,
Genista ttnctoria L. Aceasta plantdeste foarte mult intrebuintatk
de poporul nostru la colorat in galben..
(3) S. FI. Marian. Cromatica poporulfzi ronzdn, Bucuresti 1882,
p. 19.(2) Culegere diti com. Gvardinita, jud. Mehedinti, impArt. de
d-I Od. A. A-
postol: buduroi, o oald in care se pregAtesc colorile pentru
vilpsirea(4) Culegere din com. Bogcldnesti i Spdtdresti, jud.
Suceava.
-
21
teria si se lace galben frumos. Apoi se pun la uscare (1)la
soare. Soarele de dimineata ajuta la dobandirea unei fe/ecu malt
mai frumoasa deaf soarele tare de dupa ameaza,care adesea scoate
boiaua, adica o decoloreaza (2).
Prin alte sate din judetul Patna, droghila se taie
bucallemarunte, cum se taie patrunjelul sau celelalte verdeturi
pen-tru bucate, se Lisa ca sa stea in apa 'Ana la cloud zile,
incare timp se freaca cu mana, ca iasa puterea din ea,
numai dap aceasta se fierbe. Dap fierbere, ciaunul sauvasul de
arama se las ca sa se racoreasca, iar droghita sefreaca din nou in
mani. Aceasta se Intampla Insa numai a-tunci cand gospodina
socoteste ea Inca n'a iesit toata 16' riadin planta. Dupa aceasta o
poate pane din nou la fiert; dacanu, zeama este scursa in alt vas,
ca sa fie impietrita cu pialracta marunt pisat. Unele gospodine pun
firele deadreptulIn zeama calduta si le lasa sa se ingalbineasca cu
incetul,fara ca sa le mai fiarba ; altele le fierb, dar nu le dau
inclocot, caci se ard. Dupa ispravit, se scot si se pun la us-ca re
(3).
Prin judetul Ramnicu-Sarat se piseaza drobila, se plm-deVe cu
pialr acr in apa si se pun firele, [de undel sescot gata galbene si
impietrite (4).
Prin judetul Prahova, dela aceasta planta se foloseste nu-mai
floarea ei, care seamn cu cea de gura leului sau desalcam. Metodul
este urmatorul: florile de droghil,cariprin aceste parti se numeste
droc,se culeg pe vremea andsunt inflorite si in putere, se usuca la
soare si se pstreazapentru timpul cand va fi nevoie de a scoate din
ele coloareagalbena. Atunci se iea cam un kgr. de flori uscate si
se punintr'o catime de 10 litri de apa, unde se lasa ca sa se
pia-mdeasca pana cand apa incepe sa se ingalbaneasca putin.Apa se
strecoar, lar florile se pun ca sa se soreasc la
Balaban, loc. cit., p. 264.Impart. de Pr. M. Carldnescu, com.
Bogdneti, jud. Suceava.Culegere din comuna taritea. -Idem comuna
Pttneti, acela judet, im-
part. de d-na NIaria I. CiocArlan : Pentru coloarea galben se
intrebuinteazdroghifa, care se fierbe cti apd: In ea apoi se pune
putind piatrd acrd i selasd Una in aceasta zearrid o zi .
Rizescu, loc. cit., p. 217.
-
22
soare Inca dou-trei ceasuri, dupd care se pun inteo Wais-t uta,
o tosa sau o panzatur, care se scufundd in zeamagalbuie ce s'a
strecurat si care acum std pe foc la fiert. Intimp at vasul fierbe,
florile din panzatura se store cu ma-nile, pentru ca toat substanta
disolvata s se scurga In apace fierbe In acest timp se impietreste
i aceastd apa cu 20-30 gr. de pialr acr. Dupa aceasta in boiaua
impietrita sepun lucrurile ce voim se colordm; fierberea fine cam
cloudceasuri. Cand se crede ca boiaua s'a prins bine pe lucruri,ele
se scot, se clatesc si se pun la uscare. Daca insa se ve-de a
coloarea trebuid sa fie mai bine prinsd pe lucruri, elese mai pot
pune odatd, se fierb lards cam un ceas, se scot,se cltesc in apd
rece si se pun la uscare (1).
2. 117oghitti, bor i piatra acr.Prin jud. Iasi se culege
droghila si se slrujeste de flori
de frunze; acestea se pun de se fierb bine inteun vas curat.Dup
fierbere, se scot be/dile de droghit si se aruna. Seiea bors si se
inalzeste foarte putin, iar in el se lopeslepialr acr. In acest
hors crud se pun firele ce urmeazd sdse boeasca si se freaca bine
intre podurile palmelor; acelaslucru se face dupa ce firele se pun
in zeamd de droghita,and se freaca atat frunza, cal si florile de
droghitd. Dupce s'au frecat, firele se lasd afard la soare, daa-i
var, oripe cuptor sau langd foc,nu prea aproape Ms.&
daa-iiarna. Acolo stau trei zile, in care rstimp .femeia mai um-bld
la ele, frecandu-le din cand in and. Cand se vede aau dobandit o
coloare frumoasa, se scot si ude fiind, se spa-Id in
Pentru dobanditul colorii galbene, Croghita se culege va-ra, s.
:sucd la loc uscat si la umbra si se poate folosiiarna.
Cand se impietreste borsul, se zice cd se da pialr acrJa
hors.
Tot in chipul aratat mai sus, tinand insa firele in zeamade
droghita mai mult vreme, se poate dobandi si fala saucoloarea
galben roscal (2).
(:) Atioraru. toc. cit., p. 192.(2) Am vazut frumoase fire boite
acurn :0 de ani in casa Anitii V. Nechita
din Romanesti, jud.
-
23
Prin jud. Ramnicu-Sarat se inclzeste mai intaiu borsul sidupd ce
se toarn in vasul unde urmeaza s se boeasca fi-rele, se pune in el
piatr acr. Dupd aceasta se moaie fire-le, se scot indata, se scurg
bine si se astern pe o panza cas fie presrale cu frunze i flori de
drobita. Dup.& ce s'aupresarat, se fac vliucsi se pun din nou
in borsul In careau fost muiate. Acum Insa el este incalzit. Lucrul
acesta serepet de cateva ori. La urma se spal sculele cu
lesie.vedem cd au Minas de un galben uimitor (2).
3. Droghita, piatra acra si aluat.Droghila culeasd se usuca
foarte bine si se pstreazd pen-
tru cand va fi nevoie de pregatit coloarea galben. Atuncise
freaca bine pana cand frunzele si florile se fac marunteca praful.
Be/dile se fierb, iar zeama care iese se impietres-te Cu pialr5
acr. Dup ce aceasta piatr s'a lopil, se moaieIn zeamd calepe/e.
Dupd ce s'au muiat, se scot, se intind peceva si pe deasupra lor se
prsur praful de frunze i floride droghit cu deamaruntul. Astfel se
pun din nou in ciu-bar i peste calepe se toarnd zeama galbuie ce a
fost im-pietritd. Deasupra calepelor se pune si o bucatica de
alualdospil, si astfel se las s dospeasc in ciubdr o saptama-na,
dupd care se scot gata (2).
4. Droghita, zar i piatra acra.Droghila se strange din vreme cu
totul : Cu flori, frunze
Cu hluj si se usucd la umbra. Cand este nevoie sa se bo-easca,
se fierbe droghita in ap curata, intr'o caldare spoitori o oald
smltuita, cam dou ceasuri sau si mai mult, a-daogandu-se apa cand
se vede ca vasul a scazut (3). Candgospodina socoteste cd boiaua
s'a fcut numai bun& se in-cearca cu o crp alb4 ca s se vadd cum
este. Daca carpadobandeste o coloare frumoasa, boiaua e bun. Daca
coba-rea e prea inchis, insemneaza c coloarea este prea tare si
Rizescu, loc. cit., p 916 7.E. N.-Voronca, Credintele poporului
roman. Cernduti 1903, p.1100.Vasul [ce fi rbe pe foc] scade, adicA
scade apa din vas; tot astfel se zice
c lemnele [dup'd tdierea din paciure] scad,
-
24
In acest caz se mai toarna apa; daca e prea slab& se punedin
nou pe foe ca sa mai fiarba.Cand boiaua este bine pre-gatita, se
pun In ea sculele de Lana sau bucii ce urmeazaa se bol. Aceste
lucruri *lima trebuesc sa stea mai Intaiu Inzr Impietrit Cu pialr
acr, de unde se scot si se usucabine, Inainte de a se pune In bola.
In ieama aceasta, careeste fierbinte, lucrurile stau intre doua si
trei ceasuri, panase prinde bine boiaua de dansele. Daca coloarea
n'a iesitfrumoasa, lnejele se usuca i colorarea lor se mai
repetadata. Daca au iesit frumoase, se clatesc In apa curata si
a-poi se usuca (1).
5. DroghildSe fierbe droghlla si In zeama ce iese se pun firele,
unde
se lasa trei zile la caldura. Dupa acest rastimp, In zeamasi
peste fire, se toarna cenus i In acest amestec se freacafirele
Indeajuns. Se mai lasa apoi cam vreun ceas si In ur-ma se scot, se
spala si se usuca (2).
6. Droghip, piatr acr iPrin Bucovina, galbenul deschis sau
coloarea alamdie se
dobandeste astfel: se freaca droghila uscata In mana !Anace-i
cad toate frunzele i florile, iar hlujenfi se pun la fiert.Dupa ce
au fiert bine, se scot, si In locul lor se pune frun-za i floarea
Meta Mina. Fierbandu-le, se dobandesc glbi-nlele, cari se
Impietresc cu pialr acr marunt pisata,mestecandu-se mereu. In vasul
In care s'au pregatit galbin-lele, se pun sculele, Ins In asa chip,
ca acestea sa preve-teasca' (3) sculele. Aici sculele stau o
noapte, iar a doua zise scot si se adap, adica se moaie In lesie si
In urma sepun la uscat. Dupa ce s'au sbicit bine, se duc la apa
cur-gatoare i dupa clatire, se usuca de ispravenie (3),
Culegere din Com. Bogdanesti. jud. Suceava, dela Casandra lui
Oh. OuCulegere din com. Tepu, jud. Tecuciu.Impdrt. de d-I P.
CArstean, Vicovul de sus. Bucovina : a preveA, a trece
tapa] peste cev. Ex.: puntea de pe Sirete a fost prevestit de
ap.Manan. Cromatica, p. 18-19.
-
25
7. Droghip, bor*, le*ie i plated acra.Prin unele parti din jud.
Dorohoiu se culege droghila i i
se strujesc frunzele. Aceste frunze se pun in bors crud, siacolo
stau cu firele albe trei zile. In acest timp se face le-sia cat se
va puted de iute (tare) (1) si inteinsa se va toplpialr acr. Dupa
trecerea celor trei zile, se scot firele dinborsul in care s'a
plamadit droghita si se pun in lesie. Aicise ieau la frecat 'Dana
ce dobandesc o coloare galbena fru-moasd (2).
Prin Bucovina se iea droghil, se usuca, se piseaza c'o se-curice
si se pune inteo aid cu hors proaspat, adica prisneacru (3), umplut
cu putin tnainte. Borsul se mai amestecacu ceva ap, ca prin aceasta
glbenire sau nglbenire saiasa coloarea frumoasa. Oala se pune la
fiert i dupa o tre-cere de vreme cam de un ceas, zeama se scurge
intealt vas.Acum se vede ca glbineala sau ga" Ibinelele au o fal
gal-bend. In acest timp se piseazd de fiecare scul sau tort
cate50-60 gr. de piatr acr, care se pune in zeama pentru a
oimpietri. In vasul cu zearna se pun apoi lucrurile ce urmea-za a
se bol, iar deasupra lor se pune drobila de cea fiarta.Vasul, cu
toate aceste lucruri, se aseaza pe vatr la caldura,departisor de
foc, ca nu cumva sa inceap a fierbe, caci inacest caz glbinelile se
serbezesc i deci nu se mai prindde lucrurile ce catam a le vopsl.
Acolo vasul st cam o ora,dup care sculele se scot si se insira
afara la umbra, ca sase usuce; puse la soare, acesta le-ar pl, iar
laneturile s'arpta. Cat timp se usuca firele, se face lesie inteun
vas alaide mare cat e nevoie ca s cuprinda sau sa adape firelecand
lesia e potrivit de calda, se pun intr'insa sculele uscate.Din
lesie se scot dupa o all ora, se spala in apa merg-Ioare, cad de
cea statatoare ar trebul mai multe ape, adicatrebue apa schimbata
de mai multe ori Laneturile scoasedin galbinele aveau o coloare
galben albineal; dupa spa-
Lesia tare (jute) se dobandeste turnand apd clocotit intr'un
lesier ori sd-culet cti cenusd de ciocani (einceild I) de popusoi,
curdtiti de grdunte, sau de fagori stejar. Lesia se scurge intr'im
vas prin panza
Culegere din com. Hantesti, dela Ruxanda GArnet.Termen
intrebuintat numai prin Bucovina.
-
26
lare In lesie irisa, dobandesc o fard aprins galben. Dacafirele
n'au fost tocmai albe, au o coloare almie, lar dacaau fost colburii
albe, firele se fac intunecat galbene. Dacdnu s'ar pune bor la
fiertul droghitii, coloarea care s'ar do-bandi n'ar fi durabila,
iar ca Infatisare ar fi deschis galbensau glbie.
Tot In Bucovina si tot din substantele de mai sus se pre-gateste
coloarea galbend si intr'altfel: se pune In cate o()aid drobil
dumicat mdrunt si Impietrita cu pialr acr,si cate un scul sau
jumatate, dupd marimea oalei. Apoi oa-lele se umplu cu bors s lciu
sau slcior, adic ceva maiacru de cum se Intrebuinteaza la mancare,
si dupa aceastase aseazd la fiert. Borsul prisne-acru nu se
Intrebuin-teaza, cad atunci Iloarea sculelor sboar, adicd nu
seprinde bine. Dupd ce fierb cam o jumdtate de ora, sculelese scot
si se moaie In lesie clduta, unde stau cam treiore, mestecate fiind
inainte si la sfarsit. Lucrul acesta serepeta cam de patru ori.
Aceasta se numeste Inflorarea In1es:re. Dupa aceasta se spald In
apa curgatoare si se usucala soare sau In casa la caldurd. Daca
firele au fost albe laInceput, ele au acum o coloare galbend
deschisa; daca aufost li, firele sunt galbene plale (1).
Prin judetul Covurluiu se Intrebuintau mai demult lucrurilede
mai sus la dobandirea colorii galbene In chipul urma-tor: firele de
lana se puneau mai Intaiu In bors cldul, Incare se topise pialr
acra pisard marunt. Aceasta se numidimpietrirea firelor. Ca
Impietrirea sd se faca si mai bine,sculele de land se frecau bine
In palme. Dupa ce stateauaici ca un ceas, la caldur, se scoteau, se
uscau si se puneauIn zeama de droghita hcuit, adica Intr'o apa in
care fier-sese droghita taiata mruntel. In acel vas firele stateau
lasoare afar sau pe cuptor la caldura, ama; daca erau multe,se
faceA foc de bdlegar, afard, si In cenusa fierbinte se pu-neau
oalele, ca sd stea o zi sau doua. Dupa aceasta, se sco-teau sculele
si se Intindeau pe o panzatura curara Inainte dea se usca, In strat
subtire, spre a se cerne deasupra lor
(1) Manan, Cromatica, p. 15-S.
-
27
cenus curata, dupa care urrri spalarea i uscarea (1).Prin
judetul Putna, galbenul acesta se dobandeste in chi-
pul urmator: Droghila se culege de pe camp, se usuca laumbra si
la trebuinta se freaca in palme ca sa se sfarame.Firele ce urmeaza
sa se coloreze se pun intr'un vas; prin-tre ele se pesara droghita
sfrmata i pialr acr. Ceaunulse umple cu bors limpede i apoi se
aseaza pe langa foc,ca sa se tncalzeasca Cu incetul iar materia
coloranta sa sedisolve in bors. Dupa un timp, se scoate lana din
vopsesi se spala in /e0e tare, care se zice c intareste
coloarea
da o fal frumoasa. Lana nu trebue sa fie indesata invas, ci
firele trebue sa stea in voie ca sa nu iasa palate (2).
Insemnare. Pregatirea colorii galbene din droghita separe a fi
cunoscuta si in Baserabia (3).
11.MARUL (4).Marul care se intrebuinteaza de gospodine la
dobandirea
colorii galbene este de cloud feluri: domestic si slbalec,mr
dulce si mr p durel (4) care se numeste si pdurel,pdurel acru, mar
acru sau numai pdurel.
1. PAduret acru si piatra aced.In Bucovina se fierbe scoarl de
pdurel acru, iar o par-
te din zeama dobandit se scurge inteo covata sau alt vas.Ceeace
ramane se lasa in oala sau vasul ip care a fiert.Partea scurs se
impietreste cu pialr acr. In acest lichidse pun sculele si se
mesteca de cateva ori, apoi se lasa lacaldura soarelui sau in casa,
pe langa foc, cam o ora. Dupaaceasta se scot la soare sau se intind
in casa, ca sa se so-
Culegere din com. Gne0i.Salvin, loc. cit. p. 277. Cat stau
firele in zea-ma, 2-3 zile, ..se umbli cu manile prin vas 0 se
freaca bine firele. In tirilla sescot 0 se incenu,sesc, adica se
presar cu cenu, se Iasi catva timp Cu centiape ele, apoi se spal i
sunt gata".
Balaban, loc. cit., p. 260.Z. C. Arbore, Basarabia in secolul
XIX. Bucure0i 1898, p. 445.Pantu, op. cit., p. 162: Mdr, mer
(Macedonia), Piras Malta L., Malus
communis Lam.(4) Ibidem, p. 163: Piras Malus L. var. austera
Wallr., Pirus acerba DC,
Maims silvestris, Mill.
-
28
reasc, adia sd Infloreasc. In acest chip nu se vopsesccleat
sculele de buci, adia materiile de anepd.
Dac coloarea nu-i potrivit, atunci zeama in care s'au pusbucii
se mai adap, adia se mai improspdteazA cu zeamrmasd dela inceput in
oald. Ceeace se adaoga trebue dea-semenea sd se impietreasa.
Dacd gospodinele voesc s dobandeasa un galben des-chis, la
fiert, pe lngd coaj mai pun si frunze de pdurelacru (1).
In Transilvania, pe valea Somesului, din aceste substanlese
dobndeste un galben auriu in chipul urmtor: de fie-care kilogram de
'And se fierb ate 4 litri de apd timp deo or, dupd ce s'au pus in
ea de fiecare kilogram de landtot pe attea kilograme de scoar1d de
mr acru fslbaledi pialr acr. Lana se pune dup acest timp, se fierbe
camun sfert de ora, In care vreme se Inartete mereu. Dupdaceasta se
dd oala la o parte si se las Ina in vopsa pd-nd and se rceste. Dupd
ce s'a rcit, se scoate si se spaldcu ap proasptd i apoi se usua
(2).
In judeful Dorohoiu coloarea galbend numai pentru cne-p se
dobandeste astfel : se fierbe bine coaja de pdurel iand se vede a
zeama s'a colorat frumos, cojile se scot siglbinlele se impietresc
cu piair acr. In zeamd se punclpurile de anepd i apoi vasul se
aseaza la fiert, incer-andu-se din vreme in vreme. Cnd gospodina
vede cd co-loarea galbend dobndit este destul de frumoasd, iea
vasulde pe foc, scoate alepurile si le pune la uscare (3).
Pentru Fan& fot in acest judet, dupd ce se fierbe coaja
depdurej acru, se impietreste cu pialr acr i apoi se punfirele.
Vasul cu galbinle i cu fire se las apoi la aldurdpnd and sculele
dobndesc o coloare frumoasd. Se inle-lege cd din cnd in and ele
trebuesc Incercale; dup cese svntd, sculele se cltesc in apd rece
si se usuc (4).
Prin judelul Putna se cojeste coaja de pe once soiu de rn r,se
fierbe i zeama se impietreste cu piatr acr. Se pun a-
Manan, Cromatica, p. 20-21.M. E. Piora In Familia romcinii,
Budapesta 1908, no. 8-9. p. 22.Culegere din com. Hanteti.Idem.
-
29
poi firele de larCa si se fierb cam o jumtate de ceas, chipcare
se scot, se cltesc si se spala (1).
Tot astfel se procedeaz si prin jud. Covurluiu (2).Prin judetul
Prahova se pun Intrun vas 8-10 litri de ap
Cu 4-5 kgr. de coaj de mr pdurel, ceeace inseamna c s'acojit un
singur mar. Amestecul acesta fierbe cam 3 4 cea-suri, pana and se
vede bine a lichidul a cptat o coloaregalben. Din vas se scot
ramsitele scoartei, iar zeama seImpietreste cu 15-20 gr. pialr acr.
Lanurile cari urmeazas se vopseasca, se fierb apoi aici limp de 2-3
ceasuri,and, Incredintandu-se c au prins coloarea galbena
frumoas,se scot, se cltesc si se pun la svantat. Daca lima se
intam-pia ca coloarea nu s'a prins bine, lucrul se mai repet
odata.In aceast coloare se vopsesc firele de Lana, bumbac si Ca-nep
(3), ha chiar si de in, cari urmeaza s fie Intrebuintatela facerea
vrgilor galbene la straie, velinte, asternuturi depaturi sau vrgi
la ervete si prosoape (4).
2. Mar paduret, plated aced *i le*ie.In jud. Putna se culege
coaj si muguri de mr pdurel,
cari nu trebue s fie uscati, se piseaza bine si apoi se
fierbIntr'un vas cu apa limpede, Dana ce toata tara din coaja
s'adisolvat In apa. Dupa aceasta se iea o 61.0 curata de bum-bac si
se moaie In zeama. Daca coloarea ce se prinde pecarpa este
frumoasa, se urmeaza cu boitul ; daca se pare afi slaba, se mai
pune un rand de coara, ha si al doilea chiar,urmandu-se cu
fierberea pana and se crede ca zeama aredestul tarie ca s boeasca
lanurile sau firele de nevoie. Candaceasta-i gata, se pun si firele
In launtru si se lasa se stea lacaldura cam o jumatate de zi, dup
care se scot afar. Zea-ma se pune pe langa foc ca s se Incalzeasca,
In care timpse Impietreste cu pialr au-6. Dupa ce aceasta s'a topit
Cutofu', zeama se mestec bine si In ea se pun din nou lucru-rile
boite slab, unde se mai lasa Inca o jumatate de zi, totla caldur.
Cand se vede ca coloarea dobandita este frumoa-
Culegere din corn, Balote0.Culegere din com. Gdnesti.In text :
firele de lanA i burnbac de canepre.Moran', toc. cit.. p. 198.
-
30
s, firele se scot, se spald In 1eie cala', se cltesc apoi Inap i
dup aceasta se pun la uscat (1).
Tot prin acest judet coloarea galben, din aceleasi sub-stante,
se mai dobandeste Intr'un chip, care nu se deose-beste de cel artat
pana aici deat prin dou puncte. lntiulImpietrirea galbenelii se
face Inainte de punerea sculelor,cari stau in vas la aldura o zi
Intreag5, si al doilea : spla-rea se face in lesie c't de tare si
de fierbinte, fiind si a-ceasta Impietrit (2).
3. MAr si tipirig.Prin judeful Dolj se jupoaie cu cutitul coaja
de pe ramu-
rile mai groase ale merilor mai tineri, pAnd cnd se da deCoaja
care se dobAndeste se fierbe bine in
ap', pan and .vars coloarea., adica pana cand toat ma-teria
colorant din coaj s'a disolvat In ap. Dup fierbere,zeama se
strecoar si In ea se pun cam 60 gr. lipirig sausalmiac, la fiecare
decalitru de zeam. Tipirigul trebuefie bine pisat. El are de scop
s'a deschid coloarea gMbe-fllelor. Dup aceasta se pun materiile ce
urrneaz a se co-lora, cari se fierb pana' dobAndesc o fat
frumoas.
Acest metod a Inceput a se 'asa din cauz c merii p-dureg ce
cresteau prin pduri si se jupuiau la trebuint, s'au Tm-putinat cu
tiarea sau exploatarea multor pduri, asa c aziau t'Amas numai merii
de grdin sau de lngd casa, cari seconserva pentru fructe si se
feresc de jupuit, spre a nule pricinuI uscarea. Exista chiar In
popor versuri relative lacoloarea ce se extrge din mr, ca
urmatoarele
D'aolica. mar rotat,Spune-mi cine te-a uscat ?
Cutitui de japuit,La palla de 'nglibenit ! (3)
Insemnare. Dobandirea colorii galbene din coar de mArse cunoaste
i In judetul Tecuciu (4).
Culegere din cal Capoteti, Imprt. de d-1 Oh. Mandru,
institutor.Balaban, ioc. cit., p. 264-265.
(2) Barzeanu, loc. cit.. p, 233.(4) Impart. de d-nii Paun Orita
din Munteni-Tigane0 i C. Vlase din Matca.
-
31
III. DROGI-11TA $1 MAR.1. Mar, droghip i piatr acr.
Prin unele prji din Bucovina se culege din vreme dro-ghil si se
usuca si tot asa se face si cu coaja de mar pa-durel, care se
jupoaie de pe pom. La nevoie, acestea se fa-rmiteazd si se fierb
bine, pand ce toata galbineala a iesitdin ele.
In urma partite lemnoase se scot, zeama se strecoar prin-tr'o
petecd de alp, iar In vasul curat smaltnit, se ImpietresteCu plaira
acra. In lichidul caldut se pun sculele albe, undese tot fncearca
din timp In timp pand se vede ca au prinso coloarea frumoasa.
Trebue mare bagare de sama .sa nuscape firile la boit, c iese
galbenul totdeauna Intunecat(1).
Tot In chipul acesta se poate dobandi coloarea si dinscoarl de
mar dulce In loc de cea de mar paduret, si totCu droghita,drobgif
In graiu popular (2).
Aproape la fel se face lucrul acesta In jud. Suceava.Scoarta de
mar pdurel se usucd la umbra si se Intrebuin-teaza la nevoie.
Atunci ea se fierbe In oale smltuite ori In-tr'o caldare spoita, la
Ian cu droghila, i cand zeama adobandit toata galbineala, primeste
IntrInsa firele cari stau2-3 ceasuri. Zeama trebue sa fie
fierbinte, iar sculele impie-trite. Daca coloarea ce se dobandeste
este prea slab& scu-lele se mai pot pune data sau de mai multe
ori pand seboesc frumos (3).
Tot In chipul acesta se urmeazd si atunci cand, pe langadroghila
i scoarte de pdduret, se mai adaogd i smicele demar dulce,
&Ilea mici rdmurle de mar de grdina (4).2. GaIben (din droghip,
bur*, le0e i piatra aera)
paduret aeru.Din galbenul ce s'a dobandit la I-7 (5), daca
cineva vrea sa
Culegere din Vicovul de sus, imprt. de d-1 P.
Carstean.Idem.Dict. de Casandra lui T. Tarl, com. BroOeni, jud.
Suceava.Idem.P. 25-27.
-
32
capete un galben aprins, pune acele fire galbene in florisau g
Ibinle de pdurel acru, pregtite cum se arat la11-1. Dac se mai
adaog materie, se capt o coloare gal-bend rosielic (1).
IV. RACHITA (2).Rchila ca i salcia slujesc in deajuns de mult, i
se pa-
re c pe alocuri cu un egal folos, gospodinelor noastre pen-tru
dobAndirea colorii galbene.
1. Salcie *11 piatra acr.In Transilvania, pe Valea Somesului, de
fiecare kilogram
de In se fierb cam patru litri de ap5 cu tot atAtea kilo-grame
de vArfuri de salcie tnr, numit rchilic. Zeamace rezult se
Impietreste cu pialr acr. Dup impietrire sepune !Ana si se tot
mestecd vreme de un sfert de or. Vasulse dd apoi de o parte si se
las astfel pAn ce se raceste,cand sculele se scot, se spald In al:A
rece si se usucA. Gal-benul care se capt are o Inflisare aurie,
foarte frumoas (3).
Prin jud. Putna se culeg mugurii sau varfurile de %Achill-c de
func ce se numeste morogheL Acest soiu are coajaverde si frunzele
mai ltisoare cleat cea rosie. Mugurii sivArfurile se piseaz bine si
apoi se pun inteun ceaun ca sfiarb. In zeama care se scurge Intealt
vas, se pune materiacare urmeaza s se vopseasc5 i piair acr, si se
las peInga foc la cldur o zi, dup care se scoate si se
usucA(4).
Manan, Cromatica, p. 18.Am dat acest nume generic pentru toate
soiurile de slcii, rchiti si
chitle, artind la retete specia care se foloseste.Pantu, op.
cit., p. 229-230Riichitii, salce, sale*, salde fragedii (Trans.),
Salix fragilis Rdclzitii albamlaje, rtichitd mlaje, Salix Mama
Schrank. ; Rdchitd rosk (Trans.), lozienzlaje, rdchit, richitd,
richitii rosie, Salix purpurea L. p. 136: kv, lozd (81.1-coy.),
richitd moale, 'delta puturoas I, salcil moale (Trans.), salce
moale, Sa-lix Capraea L.; p, 174: Mlaje, lozie, rdchitd, rdchitd de
mlaje, nrlaje.Salix viminalis L.; p. 250: Sated (Trans.), rdchitd
albd (Trans), rdchitti ma-re, salce, salcie, salcie albarie, Salix
alba L,; p. 251: Salce, salcie, Salix tri-andra L., Salix
amygdalina L.; p, 252: Salcie, salce, Salix pentandra L.
M. E. Pioras In Familia romand, Budapesta 19)8. no, 8 9. p.
22.Balaban, loc. cit., p, 264,
-
33
Tot astfel se dobAndeste colarea galben frumoasa din r-chilic si
un galben almiu din rchil, dela care se intrebu-inteazd nu numai
coaja, ci i frunzele (1).
In jud. R.-Sdrat se lucreazd la fel, cu deosebire cd nu sepun
muguri de rdchiticd, ci numai rdmurlele tinere, Cu frun-ze, frd
molochine,Mrd flori,--iar impietrirea se face hm-inte de a se pune
sculele de lan (2).
Astfel se urmeazd si in alte sate din acest lude!. Coloareacare
se capta' este cea limonie (3).
Prin jud. Prahova se jupoaie de pe crdcile de rchil ro-sie alb
mai groase ca 2 cm., scoarta, care apoi se cu-rata de parfea verde
de pe deasupra. Ceeace rrandne, sepune Infr'un ceaun si se fierbe
timp de 1-2 ceasuri, panaand se vede a lichidul a dobandit o
coloare galbend. Du-p se scot rmdsitele de rchitd, zeama se
scurgeintr'un vas curat si acolo se impietreste cu pialr acr,
pu-nnd de fiecare decalitru, cam 30 35 gr. de piatr acr binepisatd.
In urnid se pun lucrurile ce trebue s le colordmse fierb cel putin
2 ore, dupd care se scot, se cldtesc in a-p si se pun la uscare.
Coloarea ce o dobraidesc fi-rele de Ind este cea limonie. colorate
inteaceastapreparatiune sunt Intrebuintate de prance la facerea
straie-lor, pdturilor, velintelor, cadrilaturilor, precum si la
facereaunor broboade, cu cari femeile Prance se leagd la
cap(4).
Procedeul acesta se practic si in judetul Ialomita (5).2.
Salcie, bor i piatrd acr.
Prin judetul Arges sd reteaz varfurile ramurilor tinerede salde
si rchil de ap si se slopesc,se piseaz5,inteun vas de lut astfel
inat sd se faca din toate un aluatverde-glbuiu. Aceastd slropilur
se pune intr'un vas cu apd,nu prea mare, si se fierbe pn ce se vede
a toat materiacoloranta a fost dizolvatd In apd; zeama se strecoard
In urmd
Toate acestea sunt culese din com. SpaTresti, jud.
Suceava.Culegere dela d-1 Tache Georgescu-Vulpe din com.
Popesti.Rizescu, ion cit., p, 217,
(I) Moraru. loc. cit p. 194-5.(5) Imprt. de d-1 St. Popescu,
com. Cuza Voa.Pamfile i Lupescti, Croma//ca. 3.
-
34
foarfe bine printeo panza deasa si cu incetul, ca s nu 1'5-mana
niel o urma de materii solide din salde, care ar pa-ta lucrurile ce
urmeaz sa se boiasca. Sculele de ln sepun de se fierb bine cu bor
nestricat, adeca nediluat, acru,proaspt,sau bors side& sau
Indulcit. in cazul dintaiu gos-podina vrea sa aiba o coloare
limonie inchis lar intr'aldoilea, una mai deschisa. Cat se fierb
sculele in bors, zeamastrecurafa se impietresfe si ea cu piatr acr.
Cand acestecloud lucruri sunt facute, se scot firele din bors, se
pun de seusuca la soare i in urrna se yard in zeama impietrita,
care'este calda. Aici se lasa Oa ce dobandesc coloarea galbe-na
voit. Daca' zeama este prea tare, se mai stric cu apaclocotit
(1).
3. RAchit, piatrA acra i cenuO.Am vazut cum in judetul R.-Sarat
se dobAndeste din ra-
chila i piatra acra coloarea limonie. Daca atunci and firelese
scot, se intind Trite albie, neuscate, dac se cerne pesteele centiO
i apoi se toarna apa rece, dae in urmil sespal in lesia care se
formeaza, sculele i capta o coloaregalben porlocalle (1).
V. DROGHIT I SALCIE.Droghtp, rAchiticA piatrA acrA.
In Bucovina, vrfurile de rchilic galben, uscate, i dro-ghita,
asemenea uscata, se freaca in palme, dobandind astfeldin fiecare
aparte cate un fe! de Mina'. Dupa aceasta se fierbbeldiile de
droghita in ap proaspata, lar dup fierbere sescot si in locul lor
se pune Mina de rchilica i cea de dro-ghit.6 in ctimi egale. In
timpul fierberii se mesteca bine invas ca sa nu se ard ; zeama se
impietreste cu pialr acr.In zeama se pun firele si acolo staff o zi
si o noapte. Fi-rete albe curate au acum o coloare glbiorie; de au
fost
Imprt. de d-1 Ene Dinu, com. Coste0.Rizescu, loc. cit., p.
217.
-
35
albe Inchise ele, sunt dupd vdpsire porlocalii, iar daa aufost
Intunecate, firele se fa d nrmzii (1).
Prin judetul Dorohoiu se ieau frunze de rchilicil galbeni frunze
de droghil i dupd ce se usucd la usaciune sila umbrd, se fierb in
apd pnd ce toata coloarea a iesit In-Wilma ; zeama se scurge apoi
Intr'un alt vas curat, se Impie-treste cu pialr acr i apoi se pun
firele albe, unde se la-s pnd and dobandesc o coloare galbend
frumoas. Dup.aceasta se scot si se usua (2).
Procedeul pare cunoscut si prin unele prli din judefulSuceava,
unde droghita se numeste si drpnil (3).
VI. MAR I SALCE.
Paduret, radii-tied i piatr aced.Prin judelul Neamt se pregAti
mai demult galbenul din
scoarl de pdurel, din vArfuri de rchilic flozid, ferbandu-le la
olaltd Isi Impietrind zeama cu piatrd acrd] (4).
VW DROGHITA, MAR $1 SALC1E.Droghit, pacluret, rAchitica 0 piatra
acrfi.
In judelul Baau se pregdteste galbenul din substanieleardtate in
chipul urmtor: se pune Intr'un vas si se fierbedroghila cu totul,
la land cu coaja de pdureliar rchilicase fierbe Trite() arp, ca s
nu se Imprdstie. Zeama se scur-ge Intr'alt vas, unde este Impietrit
cu pialr acra. Vasul sepune aPoi la foc si and zeama Incepe s
hart:CA, se pun In-luntru firele albe. Urmand fierberea, dupd ce
lna a doban-dit coloarea, se scot si se 1ntind la uscat. Dacd se
vede cdfirele n'au prins bine coloarea, se mai fierb data (5).
(I) Manan, Cromatica, p. 19-20.Culegerc din com.
Hantesti.Culegere din com. Gainesti, impart. de d-1 P.
Herescu.Impart. de di Gr. I. Vasiliu din Pluton, com.
Pipirig,Culegere din cont. Moincsti dela MargItioala lui Ion St.
Ardeleanu.
-
36
VIII. SIMINOC (1).Siminoc, bor i piatrA acr.
Florile de siminoc se rup de pe costisd cand sunt in pute-re si
se usucd la umbrd; la trebuinfd se toacd mrunfel cucupful i apoi se
pun plmad In bors, seara, unde stau pa-nd a doua zi. A doua zi se
storc bine si se pun la fiert inapd. Zeama mohor116 care iese, se
impietreste Cu pialre) acr,peste care se adaugd si zeama galben
provenitd din pl-madeald. in acest amestec se pun firele ce urmeazd
sa seboiasc, Idsandu-le la aldura soarelui sau pe langti foc
prind bine coloarea galbend frumoasa (2).IX. DROGH1TA i
SlMINOC.
Droghit, siminoc, bors si lesie.Prin judeful Tutova se sap
rdcinile de droghil
cele de siminoc si se lasd sa se usuce doud sau trei zile.Dupd
aceasfa se pizeazd' bine si se pun in cAldare, ceaun sauoal, unde
se and bors. Cu acest amestec vasul se pune peun foc slab, asa twat
sd nu fiarb, ci numai sd se inctlt-zeasca bine. Dup ce rdddcinile
si-au lsat in bors Waldmateria galbend, se pune lna, canepa sau
panza In zeamdsi astfel raman pe acelas foc slab o zi sau o
noapte.
Dupd trecerea acestei vremi se scot firele sau panzdturasi se
pun inleun vas Cu lesie cdldicicd, ande se freacd. Apoise storc, nu
asa de tare, si se lasa sd se usuce (3).
X. MESTEACAN (4).1. Frunze de mesteacan si plated aced.
Prin judeful Prahova se obisnueste a se culege frunzelede
mesfeacn foamna, pe la Santa-Mria mica (8 Sepfem-
Pantu, op. cit., p. 266: Simia= sentenie (Banat), Helichrystinz
a-renariunz DC.. Gnaphatium arenarium L.
Culegere din com. Galbeni, judetul Roman.Culegere din
Similisoara-Bogdana, Impart. de d-1 N. I. Antonovici.Pantti. op. at
, P. 170: Mesteaain,mestacein Betula vernteosa Elirh.
-
. lorant, loc. cif , p. 192.Ibidem, p. 23.
37
une), and incep sd se ingibeneasa. La 10 litri de ap Ire-buete
aproape un co de frunze. Vasul se fierbe pand andlichidul se
coloreazd in galben. Dupd ce a fiert, vasul, alda-re sau cazan,se
da jos de pe foc i continutul lui se van-turd bine, !Ana' and se
mai rcete; apoi se las a cam4-5 ceasuri, ca frunzele s se plmdeasc
bine, adia s-iase in zeam toat materia lor colorant. Dup
aceastafrunzele de mesteaan incep s se tescuiasca in mni, adics se
stoarc, s se pund din nou in lichid i lar s se strati-g 'Ana and se
vede ca nu mai curge dinteinsele o glbe-neald mai pronuntat deal
cea din vas. Frunzele apoi searuna afard. Dup aceasta, glbenelele
se incep iar a sevntura i pe urm se pun lucrurile ce voim s se
colorezeIn vas. Vasul se aeaza pe foc, dup ce mai tntiu zeama afost
impietrit Cu 20-30 grame piatrd acr pentru decalitrulde apd.
Fiertura tine cam jumtate de ceas, in care timp fi-rele dobndesc o
coloare galben limonie. Cand aceast cu-loare s'a prins bine,
sculele se scot, se cltesc in ap curatde ru sau de ploaie i se pun
la uscat, In aceasta prepa-ratiune se introduc firele de lana din
cari se fac vrgi gal-bene la lote, straie, velinte sau cadrilaturi.
Cea mai buncoloare este aceasta i se uzeaz5 i aslzi Marie mull,
cciare proprietatea de a nu-si pierde coloarea la splat i nieldin
cauza razelor salare (1).
2. Mesteacan, bor i piattra acra.Prin Bucovina se fierbe la
olalt kite() oala-scoarr de mes-
leacn in bor acru amestecat cu apd. In zeama caldutai scursd se
pune pialr acta ca s'o impietreasa i apoise baga firele de land sau
de buci, spre a dobndi coloarebgalbend intunecata (2).
XI. MAR SI MESTEACAN.Mar, mesteacan *it piatra acra.
Prin judetul Bacdu se strange toamna, in ajunul caderii,frunzele
de mesteaan curate i neptate, iar de prin luncile
-
38
Trotuului sau alte parli, se culeg multe ramuri de mr p-durel
acru. Toate aceste se pun la uscat in casa, pe corzisau pe sobe,
ferindu-le cat se poate de pral i umezeala.Cnd frunzele s'au uscat
bine, se farama in mani, facandu-sepral, i a$ se pastreaza pentru
nevoie intr'un sacuiel des lafesatura, ca sa nu-I strbat praful. La
nevoie, vara mai ales,se fierbe de-o parte praful frunzii de
mesteacan i de altaparte beldiile (ramurelele) de mar paduret pana
cand se do-bandete o coloare galbena frumoasa din amandou
sub-stanfele. Cand aceasta coloare se potrive$e, se amesteca
in-tr'un sigur vas i daca zeama e galben, se impietrete cu
acr. Zeama se pastreaza calda intotdeauna. Firelese pun
inlauntru, se fin pulin i apoi se scot atara spre ase sor!, Mica se
intind spre a fi batute de razele soareluipana cand se usuca'. Ele
irisa trebue sa fie de o po-triva de uscate, atat pe o tala cat i
pe cealalfa caci dacas'ar usca numai pe o parte, varindu-se din nou
in galbenea-
uscandu-se apoi bine, ele ar ie1 Jarca te, adica prin u-unele
parfi mai galbene i prin altele mai alburii. Varirea inglbenele i
sorirea se urmeaza astfel pana ce firele doban-dese coloarea voita
(1).
X11. SALC1E 1 MESTEACN.1. Salde, mesteacan, i piatr5 acra.
lata cum se dobandete coloarea galben deschis saualmdie din
aceste substanle prin jud. Suceava. In luna lu.nie, cand sutil
multe sarbtori marunte, femeile din saldevecine cu prundurile
raului Moldova aduna mari craititali derchijic, rupand numai
varfurile ramurilor cu cateva frun-ze pe ele,cele mai tinere. data
cu aceasta se jupoaiecoaja de pe ramurile mai groase. Acas ele sunt
puse sa seusuce la umbra, ferindu-le de umezeala sau ploaie, cari
li-arface sa se mucezeasca. Unele gospodine, i pentru unele fe-luri
de galbenele, folosesc mai mult frunzele tinere; altele lin maimult
la coji i crengule; fiecare urmeaza deci dupa (latina. Candeste s'a
se intrebuinfeze, se scoa te pe prisp i se intinde la
(1) Culegere din com. Moinqli, casa lui Ion Ar leleanu.
-
39
soare, ca sa se usuce mai bine, coaja si ramurile de rachi-tica
si apoi se freacd in mani pand and se capata un pral.Acest pral se
pune intr'un vas de amnia spoit sau inteooala smaltuit in care au
fost mai dinainte coaja i ramurilede rachitica ce nu s'au putut
faramd. data cu praful se pun
frunze de mesleacn galbene, cazute toamna. bateaceste se
amesteca bine la un loe si in zeama caldd se pu-ne DruI, Inelele ce
urmeaza a se ingalbeni, stand acolo ozi intreaga, chip care se ieau
si se intind la soare, ca sdse usuce; lucrul acesta se repetd de
mai multe ori pandcand se capat coloarea doritd. Cand urmeazd sa se
Oresculele pentru cea din urma data, zeama se impietreste cupialr
acr. Dup. aceasta urmeazd uscarea de sfarsit. Dacazeama n'a fost
impietrita, se iclesc, adica se impietresc a-cuma, punandu-se
intr'o apa calduta in care s'a topit piatraacra. Cate odata
Impietrirea se poate face inainte de a varifirele in galbenle si
anume muindu-le in apa calda in cares'a topit piatr acra.
Galbenelele nu se fac niciodata in cea-une, din pricind c acestea
cotlesc. Felul acesta de boire seurmeaza mai ales vara, and
gospodina are ingaduire sd-sitot incalzeasca firele la soare
(1).
Un galben inchis numit porlocaliu sau naramgiu se do-bandeste
din substantele de mai sus, la fel, Cu deosebire ca'aria trebue sd
fie alba galbuie,In6 sein (o Yana laie mai-mai alba),glbeneala se
face mai tare iar sculele se tin ingalbenele vreme mai indelungata
(2).
2. Salcie, mesteacn si zr.Tot prin parjile de mai sus, coloarea
almdie, galbena
cleschis5,se caphia intocmai ca la XII. 1, Cu deosebire c
scu-lele de liana", inainte de a se vari in glbenele, se
impietrescmai Wahl in zr de vac, ne mai facandu-se prin urmare
oalta impietrire in zeama sau in apd calda.
Galbenul inchis se va dobandi si pe aceasta cale ca i lapunctul
1; se intelege c i lana trebue sd fie tot astfel (3).
(I) Culegere de la Casandra I. TArld din corn Brosteni jud.
Suceava.(2) Lupescu t Teoedorescu. loc. cit., p. 249.(1)
Ibidenz.
-
40
XIII. DROGHITA i SOVARV (1).Droghit, sovrv i piatr aerd.
Prin jud. Bacau se culege droghila i sovrvul infloritse usuc
bine la umbr si uscdciune, dupd care se sfarmdin palme, facndu-se
pral. Praful acesta se pstreazd in pungipnd cnd gospodina are
nevoie de a vdps1 l'Ana galbend.Atunci pune acest pral in apd si-1
fierbe pana' ce se observcd 'Ana a cdpdtat o coloare galben
porlocalie, cand pul-berea se scoate, se strecoard si se stoarce.
Rdmsitele searuncd iar zeama se impietreste cu pialr acr. Firele
sepun in glbenle si acolo stau o zi, la cldurd, cand se scot'se
cltesc in ap curgtoare i apoi se pun la uscat. Dacafirele n'au
dobndit coloarea galbend portocalie, se mai pundata dup. uscare si
se !asa Cal va fi de nevoie (2).
Prin jud. Suceava, din zeama de sovrv i gdlbenele sla-be de
droghil, se obline coloarea naramgie (portocalie) (3),de care se
aude i in cntece:
Floricicd naramgieLa badita'n pillarle.
XIV. MAR *I SOVARV.
MAr, sovarv i piatr acrA.Prin judetul Prahova frunzele de mr
pdurel se obisnu-
este a se culege in ziva de 17 lulie, cnd poporul sdrbeazdMrina;
aceste frunze se usucd la soare si se pstreazdpentru timpul cnd va
fi nevoie de ele la dobnditul coloa-rii galbene aurii. Ciind
urmeazs a se tntrebuint, -se ieaudoud prti de frunze si o parte de
sovrv si se pun intr'unvas cu apd ca s se plmadeascd. Acolo stau o
jumtate de zi,in care timp frunzele i sovarvul se storc de mai
multe ori,
Pantu, op. cit.. p. 275. Sovarv, arigan (Maced.), dost, milot,
solovarc(Trans.), solovdrf, soloviirv (Trans.), sovdrc (Frans.,
Brapv), soy:C(1;f, sovo-vdrv (rrans.), Origanum vulgare L. Aceasta
planta este foarte mult intrebuintatade poporul nostru la colorat
.
Culegere din satul Scliineni, din apropierea Bacaului.Lupescii i
Teodorescu, loc. cit, p. 246.
-
41
ca sa se scurga din ele bata coloarea. Cand lichidul s'a
co-lorat indeajuns, se scot frunzele i sovarful, lar lichidul
seimpietreste cu 25 gr. pialr acr. Dupa aceasta se pun fire-le.
.Aceasta coloare se intrebuinteaza la vapsitul lanii i fi-relor de
lana din cari se fac vargi galbene la fote, la velin-te,
cadrilaturi s. a. (1).
XV. MAR, LEMNUL CANELUI (2) 1 MALIN (3).Lemnul cdnelui, paduret,
malin i piatra acra.
Prin jud. Suceava i unele prti marginase din Bucovinase jupoaie
coaja de pe lemnul cnelui, de pe ramurile maitinere de pdurel i de
pe mlin, se usuca i apoi se fierbla ()Ian inteun vas curat.
Mastrahalul se scoate si se stoar-ce iar zeama se impietreste cu
piatr acr. Firele se pundupa ce piatra acra s'a top it cu totul si
se lasa in zearna sila caldura 'And ce se fac galbene. Atunci se
scot si se punla uscare. Dac coloarea nu s'a prins bine, se mai pun
datain galbenele.
Cate ()data impietrirea firelor se face inainte de a bgasculele
in galbenele. Firele se moaie in apa calda, in care afost piatra
acra.
Lemnul canelui creste pe la poalele padurilor (4).XVI. TUTUNUL
(5).
Tutun i piatra aera.Pe and tutunul se cultiva de &Men' prin
gradina, inainte de
monopolul lui, pe and serviciul culturii ilicite al
acesteiplante nu era asa de riguros ca azi, se luau frunze de
tu-
(I) Moraru, loc. cit., p.199.Pantu, op. cit., p. 144: Lentil
cdnesc (Munt.), lemnal cd
(Bucovina si Mold.). nuilin negra (Trans ), Ligastrtun vulgare
L.Midenz, p159: Mahn, mdlin negra, prim sdlbatic (Trans.), Primus
Pa-
das L.. Cerasas Podas DC., Podas racemosa Gilib.Culgere din com.
Dorna, Inpdrt. de d-1 Teofil
(5). Ruitti, op. cit., p. 312: Talan. dahan (Banat i Trails),
tabac,Niotiatz2 Tabacwn L.
-
42
tun uscate (dospite), se frecau in palma si se clatiau inapa
rece ca sa se duca de pe ele tot praful. Dupa ce se scur-geau, se
puneau la fiert si se fierbeau pana se dobandia ozeama de coloare
unldelemnie Inchis. Aceasta zeama sescurge si se impietria cu pialr
acr si inteinsa se puneaufirele la ingalbenit. Intaiu li se dadea
un clocot i apoi se la-sau sa zaca acolo doua zile.
Cu cat frunzele de tutun erau mai curate si mai frumoa-se, cu
atat i galbenul iesi mai frumos (1).
XVII. AGUD (2).Frunze de agud i piatra acra.
Prin judetele Neamt, Suceava i Tutova se fierb frunzelede agud
cand sunt verzi, iar zeama scurs se impietrestecu piatr acr; lana
se line la caldura in ea pana candprinde bine coloarea galbena. Dup
aceasta se d'ateste inapa rece si se usuca (3).
XVIII. AGUD 1 ZARZAR (4).Frunze de dud, de zarzal' i piatra
acra.
Frunzele se fierb, zeama se impietreste cu pialr acrIn acest
amestec se boieste lana (5).
XIX. DROB (6).Drob (drobuor), zar i piatra acra.
Prin jud. Suceava se culege drobul din vreme, se usucala umbra
si se pastreaza pentru cand va fi nevoie. Pitimci se
ImpArt. de Aglaia P. Mitocariu din com. Eoganesti jud.
Suceava.Pantu. op, cit , p, 90: Dud alb, agud, agud alb, cirici
(Maced.), dud, irri-
gar (Trans.), iagod, murii, Monis alba L.; Dud negro, agud
negra, dud, frez"-gar (Trans.), tagod, mara, Moras nigra L.
Culegere din com. Zorieni, jud. Tutova.Pan(u. op. cit p. 41:
Cais, aprtcos (Trans). zarzdr. Primas Armen/oca
L., Armeniaca vulgaris Lam.ImpArt, de d 1 V. Mitocaritt, com.
Letea nona, jud. Vlasca.
(1)) Nu s'a putut precizA dupil Pan(ti, op. cit.: oricum, drobul
sau drobttprulnu-i Genistra tinctoria L.
-
43
pune inteun vas curat si se fierbe cam doud ceasuri,
addo-gandu-se apd and se vede a zeama din vas a sazut. Casd se vadd
daa-i deajuns de galbend, se inceara Cu o ar-p albd. Cnd coloarea
este prea inchisd, se mai toarnd apd.Daca e gata, se pun in Iduntru
sculele de In. Aceste sculeins trebue s fi stat mai inainte in z6r
inpietrit Cu pialraer, dup care au fost puse la uscat. In gdlbenele
fierbintilucrurile stau 2-3 ceasuri, pnd and se prinde bine
coba-rea. Dup aceasta se spald in apd curat si se usucd (1).
XL SOVARF 1 DROB.Sovrf, drob i piatr aer.
Prin pdrtile de munte ale jud. Bacn se pregteste o co-loare
galbend inchisd, numitd galben fnlunecal, din sovrfi drob, culese
la vremea lor, la maturitate, uscate in rdgazsi mdcinate in palme.
Cnd gospodina are nevoie, fierbe acelpral i rdmdsitele din plantele
pomenite, pn and vede alichidul a dobdndit o coloare galbend
intunecatd; atunci sepun In Iduntru firele si pialra acr6 si totul
se fierbe Cu in-cetul, incerandu-se din and in and Mnurile, ca sd
se va-da de au prins sau nu coloarea. Dup colorare se spard inapd
curatd si se pun s se usuce incetul cu incetul (2).
XXI. ARIN (3).I. Arin negru.
Prin Bucovina se fierbe scoarta de arin negru i dupd cea fiert
bine, se pun in vas sculele de kind laie sau buci. Du-
Dict. de Casandra T. Taria, Brosteni-Suceava,Culegere din
Moinesti, casa lui Ardeleanu.Pantu. op. cit. pag. 10 11: Arin alb,
(Mold. si Trans.), anin, anin
anin cenupiu (Munt.), anin ropa (Munt ), aria (Mold. i Trans.),
aria ropa(Ntold.), Alnus incanna DC. Scoarta intrebuintata in
industrie ca tinctorialaAria negra (Mold. si Trans.), anin (Munt )
anin negra (Munt.), aria (Mold. s'Trans.). Alms Glutinosa Gaertn.
Cu scoarta i amentele femele numite ani-ne sau (wine, vopsesc
Romfmcele noastre dtversele lor lfinuri , fara a putea lio-tat i
Lard categorii de arin :martin.
-
44
pa o ora se scot si se usuca, dobandindu-se astfet o coba-re
crmizie sau crmizie Inchis (1).
2. Arin negru i vitriol de fier.Pe valea Somesului din Ardeal se
dobandeste coloarea
mierie,ca mierea, --din scoarta de arin, fierband in cate 5litri
de apa de fiecare oca de lana, cate un sfert de oca descoarta. Tot
aici se pune i putin vitriol de fier. Zeama sestrecoara cu
ingrijire printr'o panzatura, caci altfel se Olea-za lana. Dup.
aceasta se pune lana inlauntru i mestecan-du-se, se lasa pana se
raceste bine. Atunci se scoate si sespala in apa rece. Daca
gospodina doreste un mieriu ldroplmai inchis, pune la fiert mai
multa scoarta si mai mult vi-triol de fier (2).
XXII. SOVARF l ARKArin, sovarf i piatr aerA.
Se pune in lipa rece o parte de sovrf uscat in floaredoua parti
de coaj de arin, asemenea uscata. A doua zi sescot si se intind la
soare ca sa se usuce, dupa care se puniars In vas la fiert : un
strat de sovarf uscat, un strat delana alba si al treilea strat de
coaja de arin. Vasul se um-ple cu apa de coloare galbena mohorita,
in care se plamdi-sera sovarful si coaja de arin, se presoar
deasupra putinapiatr acr i apoi se da in clocot. Dupa aceasta se
scotsubstantele lemnoase, iar lana se lasa la caldura in
zeama,scotindu-se i usandu-se de mai multe ori, pana ce se ca-pata
coloarea galbn mohorit ce se cauta (3).
(1) Manan, Cromatica, p. 36 37.(1) M. E. Piora In Familia
maldad, cit.(3) lmprt. de d-I N. Neculita, comuna Te(cani, judetul
Bacn
-
45
XXIII. RAPITA SALBATICA (I).
Rapit salbatied *it piatra acr.
Prin judetul Prahova se culeg florile acestei plante andsunt
bine inflorite, se usuca cu incetul la soare si se pas-treaza
pentru vremea and urmeaza sa fie intrebuiniate. A-tunci se lea un
kilogram de flori de acestea, uscate, si sepun inteun vas, care
cuprinde cam zece litri de ap, si aicise las s se plmadeasca pana
and se vede a lichidulincepe sa se ingalbeneasa pulin. Lichidul se
strecoara, flo-rile se storc si apoi se intind la soare ca s6 se
soreascpana la 3 ore, dup care se pun trite panzatura ; aceasta
fiindbine legata, se afund in vasul cu ap pomenit. Astfel lichi-dul
este pus pe foc la fiert. In timpul cat florile fierb, se in-torc
de mai multe ori ca s-si lase dinteinsele tot sucul co-lorant. Tot
in aceast vreme zeama se impietreste cu 20-30gr. pialra acr marunt
pisat. Cand se crede c lichidul es-te indealuns de colorat, se pun
in vas si lucrurile cari ur-meazd sa se coloreze si se herb cam dou
ore, dup carese scot, se clatesc in apa curat si se pun la uscat.
Dacadintr'o nebgare de sam coloarea n'a fost indestul de puter-nia
ori timpul de fierbere a fost prea scurf, si prin armare,daca acele
lucruri nu s'au putut indeajuns color, se mai pun()data la fiert si
se mai fierb cam o ora, dup care urmeazascoaterea, cltirea si
uscarea. .Cu aceast coloare se vop-sesc firele de la'n din cari se
tac vrgi galbene la straie,velinte, la diferite asternuturi, la
braie (cingatori de mijloc),
(1). Probabil 61 se fac mari confuzii cu denumirea aceasta. In
Pantu, op. cit.cetim la p. 23:3: Rapit sdlbaticd, napi, napi
&Maki, rapit de dim'', Bras-sica Rapa L., Brassica campestris
L; Rapild slbaticd, brdncutd, Nasturtiunzpalustre DC, Sisymbrium
palustre Leyss: p. 181 : Mutar, =star aib, MI1-tar bun, rapitd
albd, rapitd de mustar. Sinapis alba Bois.; Mutar alb stilba.tic,
Brassica elongata Ehrh., Erucastrum elongatum Rchb.: Mutar de
cap,hrenoasd. (Bucov.), mustar sdlbatic, rapitd de camp, rapitd
slbaticd, Sinapisarvensis L Brassica Sinapis Vis.Culegere din com.
Bogddnesti, jud. Sucea-va: rapit s'albaticd i hardal saumu#ar
Culegere din com. TOIL jud. Tecuciti :prin aceste par(' se zice
numai mustar.In jud. Tutova i se zice hardal i ri-diche rilacinele
ei stint mAncate de Tigani.
-
46
iar din firele de tort de in se fac tesdturi subliri ca
servete(stergarule mici), in cari se amestecd cu pulin
burangic.
Un galben Inchis din aceleasi substante i pentru acelasscop se
dobndeste prin aceleasi parti, intocmai cum am a-rtat mai sus
pentru galbenul obisnuit; deosebirea std Insdnumai In faptul cd, in
loe sd se impietreasa glbenelele cu20-30 gr. piaird acra, se
impietresc cu 40-50 grame (1).
Tot din rapild sdlbatia, uscat ins cu trunchiu, frunze siflori,
se dobndeste nn galben al&niu, inmuind muslarulcu o zi Inainte
In apd rece si apoi fierband 2-3 ceasuri ; zea-ma se scurge, se
impietreste si in ea se pun lucrurile deboit unde stau la aldur
pand se coloreaz bine. Din andin and se scot afard, se spard, se
usucd i dacd coloarea nueste bine prins, se mai las (2).
XXIV. PAR (3).Prin judelul Tecuciu se cunosta mai demult
mijlocul de
a se color in galben firele cu ajutorul coajii de Or
-
47
undev invelit cu haine groase, cu un cojoc In mod
obisnuit,pentru ca firele s bugezeasc Inklusit in glbenele. Alte
orise pun pe lngd foc, ca zeama din vas sd fie
intotdeaunacdldicicd. CAnd firele au, dobAndit coloarea galben, se
scot,se cldtesc In apd rece si se pun la uscare (1).
Prin Bucovina, coloarea aceasta se dobandeste aproape lafe!.
Firele stau in zeamd o zi si o noapte, pnd ce dobandesccoloarea
cene, adicd galbend ca ceara. Lucru de cdpete-nie care se observd
este ca glbenelele s nu fie prea fier-binti, cd In acest caz se
corslesc (2).
Alte gospodine pun firele In cAldri, de-a dreptul, fhramai
scurgd zeama, dup ce ins au impietrit-o. Coloarea cese dobndeste
este Insd galbend deschisd, btand putin Inverde. Ea se mai numeste
si cnrie, adicd seamand cu pe-nele canarului. Acest din urmd
procedeu Insd nu se Intrebu-inteazd decat pentru scule de buci i
bumbac i nici odaldpentru lAnd (3).
Prin jud. Suceava, pe unde aliorului i se mai zice i alior
demunle, se tale sau se rupe din fata pmntului si se fierbecu
totul. Ca sd se vadd dacd zeama este bun, se incearccu o cArpd.
CAnd s'a fcut Indeajuns de galbend, zeama sescurge i In ea se pun
sculele ce au fost mai inaintepietrite in apd cu pialr acn. Dup ce
se coloreaz, lucru-rile se scot, se cldtesc in apd rece si se usucd
(4).
Pr