-
Convergena real i convergena nominal. Aderarea la zona euro
(continuare)
B. Convergena nominal Tratatul de la Maastricht - cinci criterii
pe care statele membre trebuie s le respecte pentru a se putea
altura UEM i a adopta moneda euro.
1. Rata medie a inflaiei - maxim +1,5 pp peste media celor mai
performani 3 membri ai UE
2. Rata dobnzii nominale pe termen lung - maxim +2 pp peste
media celor mai performani 3 membri ai UE din perspectiva
stabilitii preurilor
3. Deficitul bugetar - maxim 3% din PIB; 4. Ponderea datoriei
publice n PIB - maxim 60%; 5. Marjele de fluctuaie ale cursului de
schimb - +/-15% n ERM II, (cel puin 2
ani), fa de o rat de paritate central. CUM S-AU CALCULAT
CRITERIILE DE CONVERGEN NOMINAL?
1. Criteriul ratei inflaiei Condiia privind sustenabilitatea
presupune ca rezultatele satisfctoare n materie de inflaie s
fie
atribuite n principal evoluiei costurilor de producie i a altor
factori care influeneaz evoluia preurilor din punct de vedere
structural, iar nu influenei factorilor temporari. Prin urmare,
examinarea convergenei include o evaluare a factorilor determinani
ai inflaiei i a perspectivelor pe termen mediu.
n contextul unor importante ocuri negative (criza economic i
financiar mondial i presiunile dezinflaioniste), cteva ri ale UE
s-au confruntat cu perioade cu rate negative ale inflaiei
(2009-2010). n acest context precis, ratele negative ale inflaiei
constituie o referin valabil din punct de vedere economic pe baza
creia se poate evalua performana statelor n materie de stabilitate
a preurilor. Pare ns justificat excluderea rilor care au o rat
medie a inflaiei ce se situeaz foarte departe de media inflaiei
pentru zona euro din categoria statelor membre cu cele mai bune
rezultate. De exemplu, n martie 2010 s-a ajuns la excluderea
Irlandei, singura ar a crei rat medie a inflaiei pe 12 luni (la
-2,3% n martie 2010) a deviat considerabil de la cea nregistrat n
zona euro i n alte state membre, reflectnd, n principal, recesiunea
economic sever.
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
European Union 2.2 2.1 2 2 2.2 2.2 2.3 3.7 1 2.1 3.1 2.6 Belgium
2.4 1.6 1.5 1.9 2.5 2.3 1.8 4.5 0 2.3 3.5 2.6 Bulgaria 7.4 5.8 2.3
6.1 6 7.4 7.6 12 2.5 3 3.4 2.4 Czech Republic 4.5 1.4 -0.1 2.6 1.6
2.1 3 6.3 0.6 1.2 2.1 3.5 Denmark 2.3 2.4 2 0.9 1.7 1.9 1.7 3.6 1.1
2.2 2.7 2.4 Germany 1.9 1.4 1 1.8 1.9 1.8 2.3 2.8 0.2 1.2 2.5 2.1
Estonia 5.6 3.6 1.4 3 4.1 4.4 6.7 10.6 0.2 2.7 5.1 4.2 Ireland 4
4.7 4 2.3 2.2 2.7 2.9 3.1 -1.7 -1.6 1.2 1.9
-
Greece 3.7 3.9 3.4 3 3.5 3.3 3 4.2 1.3 4.7 3.1 1 Spain 2.8 3.6
3.1 3.1 3.4 3.6 2.8 4.1 -0.2 2 3.1 2.4 France 1.8 1.9 2.2 2.3 1.9
1.9 1.6 3.2 0.1 1.7 2.3 2.2 Italy 2.3 2.6 2.8 2.3 2.2 2.2 2 3.5 0.8
1.6 2.9 3.3 Cyprus 2 2.8 4 1.9 2 2.2 2.2 4.4 0.2 2.6 3.5 3.1 Latvia
2.5 2 2.9 6.2 6.9 6.6 10.1 15.3 3.3 -1.2 4.2 2.3 Lithuania 1.6 0.3
-1.1 1.2 2.7 3.8 5.8 11.1 4.2 1.2 4.1 3.2 Luxembourg 2.4 2.1 2.5
3.2 3.8 3 2.7 4.1 0 2.8 3.7 2.9 Hungary 9.1 5.2 4.7 6.8 3.5 4 7.9 6
4 4.7 3.9 5.7 Malta 2.5 2.6 1.9 2.7 2.5 2.6 0.7 4.7 1.8 2 2.5 3.2
Netherlands 5.1 3.9 2.2 1.4 1.5 1.7 1.6 2.2 1 0.9 2.5 2.8 Austria
2.3 1.7 1.3 2 2.1 1.7 2.2 3.2 0.4 1.7 3.6 2.6 Poland 5.3 1.9 0.7
3.6 2.2 1.3 2.6 4.2 4 2.7 3.9 3.7 Portugal 4.4 3.7 3.3 2.5 2.1 3
2.4 2.7 -0.9 1.4 3.6 2.8 Romania 34.5 22.5 15.3 11.9 9.1 6.6 4.9
7.9 5.6 6.1 5.8 3.4 Slovenia 8.6 7.5 5.7 3.7 2.5 2.5 3.8 5.5 0.9
2.1 2.1 2.8 Slovakia 7.2 3.5 8.4 7.5 2.8 4.3 1.9 3.9 0.9 0.7 4.1
3.7 Finland 2.7 2 1.3 0.1 0.8 1.3 1.6 3.9 1.6 1.7 3.3 3.2 Sweden
2.7 1.9 2.3 1 0.8 1.5 1.7 3.3 1.9 1.9 1.4 0.9 United Kingdom 1.2
1.3 1.4 1.3 2.1 2.3 2.3 3.6 2.2 3.3 4.5 2.8 REFERIN DE
COMPLETAT
Evoluia ratei inflaiei din Romnia Rata anual a inflaiei criteriu
pentru inta de inflaie
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
9.00
dec.0
9feb
.10ap
r.10
iun.10
aug.1
0oc
t.10
dec.1
0feb
.11ap
r.11
iun.11
aug.1
1oc
t.11
dec.1
1feb
.12ap
r.12
iun.12
aug.1
2oc
t.12
dec.1
2feb
.13ap
r.13
iun.13
aug.1
3
IPC limita superioar limita inferioar Rata medie a inflaiei
criteriu de convergen nominal
-
2.0
1.0
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
9.0
ian.10
mar.1
0
mai.1
0iul.
10se
p.10
nov.1
0ian
.11ma
r.11
mai.1
1iul.
11se
p.11
nov.1
1ian
.12ma
r.12
mai.1
2iul.
12se
p.12
nov.1
2ian
.13ma
r.13
mai.1
3iul.
13se
p.13
rata lunar rata medie anual rata anual
-
2. Criteriul ratei dobnzii
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
EU (27 countries) : 5 4.92 4.23 4.38 3.7 4.03 4.56 4.54 4.13 3.82
4.3 3.68 Belgium 5.59 5.13 4.99 4.18 4.15 3.43 3.81 4.33 4.42 3.9
3.46 4.23 3 Bulgaria : : : 6.45 5.36 3.87 4.18 4.54 5.38 7.22 6.01
5.36 4.5 Czech Republic : 6.31 4.88 4.12 4.82 3.54 3.8 4.3 4.63
4.84 3.88 3.71 2.78 Denmark 5.64 5.08 5.06 4.31 4.3 3.4 3.81 4.29
4.28 3.59 2.93 2.73 1.4 Germany 5.26 4.8 4.78 4.07 4.04 3.35 3.76
4.22 3.98 3.22 2.74 2.61 1.5 Ireland 5.51 5.01 5.01 4.13 4.08 3.33
3.76 4.31 4.53 5.23 5.74 9.6 6.17 Greece 6.1 5.3 5.12 4.27 4.26
3.59 4.07 4.5 4.8 5.17 9.09 15.8 22.5 Spain 5.53 5.12 4.96 4.12 4.1
3.39 3.78 4.31 4.37 3.98 4.25 5.44 5.85 France 5.39 4.94 4.86 4.13
4.1 3.41 3.8 4.3 4.23 3.65 3.12 3.32 2.54 Italy 5.58 5.19 5.03 4.25
4.26 3.56 4.05 4.49 4.68 4.31 4.04 5.42 5.49 Cyprus : 7.62 5.7 4.74
5.8 5.16 4.13 4.48 4.6 4.6 4.6 5.79 7 Latvia : 7.57 5.41 4.9 4.86
3.88 4.13 5.28 6.43 12.4 10.3 5.91 4.57 Lithuania : 8.15 6.06 5.32
4.5 3.7 4.08 4.55 5.61 14 5.57 5.16 4.83 Luxembourg 5.52 4.86 4.7
3.32 2.84 2.41 3.3 4.46 4.61 4.23 3.17 2.92 1.82 Hungary : 7.95
7.09 6.82 8.19 6.6 7.12 6.74 8.24 9.12 7.28 7.64 7.89 Malta : 6.19
5.82 5.04 4.69 4.56 4.32 4.72 4.81 4.54 4.19 4.49 4.13 Netherlands
5.4 4.96 4.89 4.12 4.1 3.37 3.78 4.29 4.23 3.69 2.99 2.99 1.93
Austria 5.56 5.08 4.96 4.14 4.13 3.39 3.8 4.3 4.36 3.94 3.23 3.32
2.37 Poland : 10.7 7.36 5.78 6.9 5.22 5.23 5.48 6.07 6.12 5.78 5.96
5 Portugal 5.59 5.16 5.01 4.18 4.14 3.44 3.91 4.42 4.52 4.21 5.4
10.2 10.55 Romania : : : : : : 7.23 7.13 7.7 9.69 7.34 7.29 6.68
Slovenia : : 8.72 6.4 4.68 3.81 3.85 4.53 4.61 4.38 3.83 4.97 5.81
Slovakia : 8.04 6.94 4.99 5.03 3.52 4.41 4.49 4.72 4.71 3.87 4.45
4.55 Finland 5.48 5.04 4.98 4.13 4.11 3.35 3.78 4.29 4.29 3.74 3.01
3.01 1.89 Sweden 5.37 5.11 5.3 4.64 4.42 3.38 3.7 4.17 3.89 3.25
2.89 2.61 1.59 United Kingdom 5.33 5.01 4.91 4.58 4.93 4.46 4.37
5.06 4.5 3.36 3.36 2.87 1.74
CDS - prima de asigurare pe care un creditor trebuie s o plteasc
unui ter pentru ca, n cazul n care debitorul intr n incapacitate de
plat, s i poat recupera integral suma plasat.
-
CDS ROMANIA
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
05.12.2012
19.12.2012
03.01.2013
17.01.2013
31.01.2013
14.02.2013
28.02.2013
14.03.2013
02.04.2013
16.04.2013
30.04.2013
14.05.2013
28.05.2013
11.06.2013
25.06.2013
09.07.2013
23.07.2013
06.08.2013
20.08.2013
03.09.2013
17.09.2013
01.10.2013
15.10.2013
29.10.2013
12.11.2013
26.11.2013
CDS Romania
0
100
200
300
400
500
600
28.11.2011
09.12.2011
22.12.2011
04.01.2012
17.01.2012
30.01.2012
10.02.2012
23.02.2012
07.03.2012
20.03.2012
02.04.2012
13.04.2012
26.04.2012
09.05.2012
22.05.2012
04.06.2012
15.06.2012
28.06.2012
11.07.2012
24.07.2012
07.08.2012
20.08.2012
03.09.2012
17.09.2012
28.09.2012
11.10.2012
24.10.2012
07.11.2012
20.11.2012
-
3. Criteriul deficitului bugetar ESA95
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 EU (27
countries) -2.6 -3.2 -2.9 -2.5 -1.5 -0.9 -2.4 -6.9 -6.5 -4.4 -3.9
Belgium -0.1 -0.1 -0.1 -2.5 0.4 -0.1 -1 -5.5 -3.8 -3.7 -4 Bulgaria
-1.2 -0.4 1.9 1 1.9 1.2 1.7 -4.3 -3.1 -2 -0.8 Czech Republic -6.5
-6.7 -2.8 -3.2 -2.4 -0.7 -2.2 -5.8 -4.8 -3.3 -4.4 Denmark 0.4 0.1
2.1 5.2 5.2 4.8 3.2 -2.7 -2.5 -1.8 -4.1 Germany -3.8 -4.2 -3.8 -3.3
-1.6 0.2 -0.1 -3.1 -4.1 -0.8 0.1 Estonia 0.3 1.7 1.6 1.6 2.5 2.4
-2.9 -2 0.2 1.1 -0.2 Ireland -0.4 0.4 1.4 1.7 2.9 0.1 -7.4 -13.9
-30.9 -13.4 -8.2 Greece -4.8 -5.6 -7.5 -5.2 -5.7 -6.5 -9.8 -15.6
-10.7 -9.4 -9 Spain -0.2 -0.3 -0.1 1.3 2.4 1.9 -4.5 -11.2 -9.7 -9.4
-10.6 France -3.1 -4.1 -3.6 -2.9 -2.3 -2.7 -3.3 -7.5 -7.1 -5.2 -4.8
Italy -3.1 -3.6 -3.5 -4.4 -3.4 -1.6 -2.7 -5.4 -4.5 -3.9 -3 Cyprus
-4.4 -6.6 -4.1 -2.4 -1.2 3.5 0.9 -6.1 -5.3 -6.3 -6.4 Latvia -2.3
-1.6 -1 -0.4 -0.5 -0.4 -4.2 -9.8 -8.1 -3.4 -1.3 Lithuania -1.9 -1.3
-1.5 -0.5 -0.4 -1 -3.3 -9.4 -7.2 -5.5 -3.2 Luxembourg 2.1 0.5 -1.1
0 1.4 3.7 3.2 -0.8 -0.8 -0.3 -0.6 Hungary -9 -7.3 -6.5 -7.9 -9.4
-5.1 -3.7 -4.6 -4.4 4.3 -2 Malta -5.8 -9.2 -4.7 -2.9 -2.8 -2.3 -4.6
-3.9 -3.6 -2.7 -3.3 Netherlands -2.1 -3.1 -1.7 -0.3 0.5 0.2 0.5
-5.6 -5.1 -4.5 -4.1 Austria -0.7 -1.5 -4.4 -1.7 -1.5 -0.9 -0.9 -4.1
-4.5 -2.5 -2.5 Poland -5 -6.2 -5.4 -4.1 -3.6 -1.9 -3.7 -7.4 -7.9 -5
-3.9 Portugal -3.4 -3.7 -4 -6.5 -4.6 -3.1 -3.6 -10.2 -9.8 -4.4 -6.4
Romania -2 -1.5 -1.2 -1.2 -2.2 -2.9 -5.7 -9 -6.8 -5.5 -3 Slovenia
-2.4 -2.7 -2.3 -1.5 -1.4 0 -1.9 -6 -5.7 -6.4 -3.8 Slovakia -8.2
-2.8 -2.4 -2.8 -3.2 -1.8 -2.1 -8 -7.7 -4.9 -4.5 Finland 4.2 2.6 2.5
2.9 4.2 5.3 4.4 -2.5 -2.5 -0.6 -1.8 Sweden -1.3 -1 0.6 2.2 2.3 3.6
2.2 -0.7 0.3 0.4 -0.2 United Kingdom -2.1 -3.4 -3.5 -3.4 -2.7 -2.8
-5.1 -11.5 -10.2 -7.8 -6.1
Eurostat utilizeaza metoda ESA, in vreme ce FMI foloseste metoda
cash. In cazul standardului ESA de pilda, garantiile de stat se
adauga la deficit, iar deficitul calculat astfel este mai mare
decat cel obtinut prin calculul folosit de FMI. Standardul ESA95
are ca principale diferent fata de metodologia cash inregistrarea
veniturilor si cheltuielilor in sistem accrual (pe baza de
angajamente, nu de plati efective precum in sistemul cash).
-
4. Criteriul datoriei publice
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
2012
EU (27 countries) 65.8 61.9 61 60.5 61.9 62.3 62.8 61.6 59 62.2
74.6 80 82.5 85.2 Belgium 114 108 107 103 98.4 94 92 88 84 89.2
95.7 95.5 97.8 99.8 Bulgaria 77.6 72.5 66 52.4 44.4 37 27.5 21.6
17.2 13.7 14.6 16.2 16.3 18.5 Czech Republic 15.8 17.8 23.9 27.1
28.6 28.9 28.4 28.3 27.9 28.7 34.2 37.8 40.8 46.2 Denmark 58.1 52.4
49.6 49.5 47.2 45.1 37.8 32.1 27.1 33.4 40.6 42.9 46.6 45.4 Germany
61.3 60.2 59.1 60.7 64.4 66.2 68.5 68 65.2 66.8 74.5 82.5 80.5 81
Estonia 6.5 5.1 4.8 5.7 5.6 5 4.6 4.4 3.7 4.5 7.2 6.7 6.1 9.8
Ireland 47 35.1 35.2 32 30.7 29.5 27.3 24.6 25.1 44.5 64.9 92.2 106
117.4 Greece 94 103 104 102 97.4 98.6 100 106 107 113 130 148 171
156.9 Spain 62.4 59.4 55.6 52.6 48.8 46.3 43.2 39.7 36.3 40.2 53.9
61.5 69.3 86 France 58.9 57.3 56.9 58.8 62.9 64.9 66.4 63.7 64.2
68.2 79.2 82.3 86 90.2 Italy 113 109 108 105 104 103 106 106 103
106 116 119 121 127 Cyprus 59.3 59.6 61.2 65.1 69.7 70.9 69.4 64.7
58.8 48.9 58.5 61.3 71.1 86.6 Latvia 12.5 12.4 14.1 13.6 14.7 15
12.5 10.7 9 19.8 36.7 44.5 42.2 40.6 Lithuania 22.7 23.6 23 22.2 21
19.3 18.3 17.9 16.8 15.5 29.3 37.9 38.5 40.5 Luxembourg 6.4 6.2 6.3
6.3 6.1 6.3 6.1 6.7 6.7 14.4 15.3 19.2 18.3 21.7 Hungary 60.8 56.1
52.7 55.9 58.6 59.5 61.7 65.9 67 73 79.8 81.8 81.4 79.8 Malta 57.1
54.9 60.5 59.1 67.6 71.7 69.7 64 61.9 62 67.6 68.3 70.9 71.3
Netherlands 61.1 53.8 50.7 50.5 52 52.4 51.8 47.4 45.3 58.5 60.8
63.1 65.5 71.3 Austria 66.8 66.2 66.8 66.2 65.3 64.7 64.2 62.3 60.2
63.8 69.2 72 72.4 74 Poland 39.6 36.8 37.6 42.2 47.1 45.7 47.1 47.7
45 47.1 50.9 54.8 56.4 55.6 Portugal 51.4 50.7 53.8 56.8 59.4 61.9
67.7 69.4 68.4 71.7 83.2 93.5 108 124.1 Romania 21.7 22.5 25.7 24.9
21.5 18.7 15.8 12.4 12.8 13.4 23.6 30.5 33.4 37.9 Slovenia 24.1
26.3 26.5 27.8 27.2 27.3 26.7 26.4 23.1 22 35 38.6 46.9 54.4
Slovakia 47.8 50.3 48.9 43.4 42.4 41.5 34.2 30.5 29.6 27.9 35.6 41
43.3 52.4 Finland 45.7 43.8 42.5 41.5 44.5 44.4 41.7 39.6 35.2 33.9
43.5 48.6 49 53.6 Sweden 64.3 53.9 54.7 52.5 51.7 50.3 50.4 45.3
40.2 38.8 42.6 39.5 38.4 38.2 United Kingdom 43.7 41 37.7 37.7 39.1
41 42.2 43.3 44.2 52.3 67.8 79.4 85 88.7
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Primary deficit (% of GDP)
2.2 5 7.5 5.3 3.9 1.1 0.8 Gross financing need (billions lei) 10.4
14.3 56.9 46.1 59.5 64.3 66.7 Gross financing need (% of GDP) 2.5
2.8 11.4 8.8 10.7 10.9 10.7
-
03
6
9
12
15
18
21
24
27
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
2013
Implicit interest rate (%) Share of the interest payment in the
total expenditure (%)
-
5. Criteriul cursului de schimb
-
Armonizarea proceselor de convergen real i nominal Relaia
convergen real convergen nominal Influen favorabil
Reformele structurale impulsioneaz convergena PIB-ului/locuitor
ceea ce conduce la o cretere neinflaionist a salariilor, la
creterea veniturilor, la majorarea ncasrilor fiscale (consolidare
fiscal sustenabil).
Convergena nivelului productivitii determin reducerea costurilor
medii de producie, accelernd dezinflaia n sectorul bunurilor
comercializabile.
Influen nefavorabil
Diferenele de productivitate ntre sectorul bunurilor
comercializabile i cel al bunurilor necomercializabile (efectul
Balassa-Samuleson), n condiiile unor creteri salariale uniforme,
vor genera persistena unui nivel mai ridicat al inflaiei
(convergena preurilor bunurilor necomercializabile cu UE, care nu
este susinut de creterea productivitii).
1.2. Relaia convergen nominal convergen real Influen
favorabil
Reducerea ratei inflaiei i a ratei dobnzii (pentru a respecta
criteriile de la Maastricht) determin o cretere a investiiilor i
prin urmare a PIB-ului.
O volatilitate redus a monedei naionale (care s fluctueze ntr-o
marj de stabilit) determin o cretere a ISD-urilor i a exporturilor
(a gradului de deschidere) cu implicaii favorabile asupra
procesului de convergen real.
Reducerea deficitului bugetar determina cresterea economisirii
nationale, care va genera majorarea investitiilor si reducerea
deficitului extern.
Influen nefavorabil
Impunerea respectrii criteriilor de la Maastricht (mai ales n
ceea ce privete deficitul bugetar i datoria public) poate afecta
procesul de convergen al economiilor n care nivelul investiiilor
este redus; existena unor deficite bugetare sustenabile (dei mai
mari dect 3 % din PIB) poate contribui la adaptarea structural mai
rapid a acestor economii la cerinele UE.
-
Efectul Balassa-Samuelson Tendinta existenta in cazul tarilor cu
productivitate mai mare in sectorul bunurilor comercializabile (T)
comparativ cu sectorul bunurilor necomercializabile (NT) de a
inregistra niveluri mai ridicate ale inflatiei si apreciere reala a
monedei nationale. Aceasta evolutie este asociata procesului de
convergenta a economiilor emergente catre cele dezvoltate si este
impulsionata de competitia pe plan international si de infuzia de
capital si tehnologii moderne realizata prin intermediul
investitiilor straine in industriile caracterizate de un raport
ridicat intre contributia capitalului si respectiv a fortei de
munca la realizarea productiei. Cum, in general, o productivitate
in crestere antreneaza sporuri salariale, salariile din sectorul T
vor tinde sa se majoreze mai rapid decat cele din sectorul NT.
Efectul Balassa-Samuelson se bazeaza pe ipoteza ca pe piata fortei
de munca vor aparea presiuni de egalizare a castigurilor salariale
in cele doua sectoare economice (sau de pastrare a diferentei
relative dintre acestea). In conditiile unor sporuri de
productivitate mai mici, sectorul NT nu poate face fata acestor
presiuni decat prin includerea in preturi a costurilor salariale
suplimentare, astfel incat preturile bunurilor necomercializabile
vor creste mai repede decat preturile bunurilor comercializabile.
In cazul economiilor interdependente pe piata mondiala, diferente
inegale de crestere a productivitatii in sectoarele T si NT conduc,
datorita efectului Balassa-Samuelson, la rate diferite ale
inflatiei. Concret, tarile cu diferente mai mari de productivitate
intre cele doua sectoare au rate ale inflatiei mai mari. Din acest
motiv, nivelul general al preturilor creste, de regula, mai rapid
in tarile in tranzitie decat in tarile dezvoltate, conducand la o
apreciere in termeni reali a cursului de schimb.
Adoptarea euro de ctre Romnia. Costuri/ beneficii Care sunt
principalele costuri ale adoptrii monedei unice de ctre Romnia?
Renunarea la politica monetar i la instrumental cursului de schimb
pentru
realizarea unor obiective interne (ajustarea ocurilor
economice). Majorarea expunerii economiei la ocurile asimetrice din
cauza decalajelor
structurale i slabei capaciti de neutralizare a ocurilor.
Inflaia i omajul vor avea un grad mai ridicat de persisten, mai
ales n
condiiile unei slabe flexibiliti ale pieei muncii. Reducerea
competitivitii, ca urmare a decalajelor ridicate de productivitate
fa de
economiile din nucleul zonei euro.
-
Slaba convergen a ciclurilor de afaceri cu nucleul zonei euro,
ceea ce va genera un impact asimetric al politicii monetare
comune.
Care sunt principalele beneficii ale adoptrii monedei unice de
ctre Romnia? Reducerea costurile de tranzacie asociate regimurilor
de schimb flotante. Creterea transparentei preurilor. Comisia
european a susinut c o moned unic
va descuraja discriminarea prin pre (o pia, o moned). Ctiguri de
bunstare din reducerea incertitudinii privind evoluia cursului
de
schimb. Incertitudinea ratei de schimb induce incertitudine n
ceea ce privete venitul exportatorilor. Se reduce riscul sistemic
ceea ce conduce la reducerea ratei reale a dobnzii.
Se reduc ateptrile inflaioniste. Problema inconsistenei n timp a
politicii monetare conduce la presiuni inflaioniste.
Poteniale beneficii generate de accentuarea integrrii comerciale
i financiare cu partenerii din cadrul uniunii monetare.