-
1
www.message1888.org/7hebreux.htmAici se gaseste documentul
original n limba franceza
Cristos adevarata odihna de Sabat(partea nti)
Evrei 4 :1-13
In capitolul acesta ne vom concentra pe primele 14 versete din
Evrei 4. Nu am cuvinte ndeajuns ca sa pot insista asupra
importantei extreme pe care o are acest pasaj pentru noi,
Adventistii de Ziua a Saptea. Iata patru motive pentru care acest
pasaj este att de important :1) Evanghelia, si in special mntuirea
suprema pe care Vestea Buna ne-o aduce, sunt definite ca fiind
odihna lui Dumnezeu .2) Intrarea n aceasta odihna este in relatie
cu credinta.3) Credinta este asimilata (identificata) cu
respectarea Sabatului.4) Sabatul este contributia noastra cea mai
mare la crestinatate.
Puteti deci, sa constatati ca acest capitol este foarte
important. Noi putem sa recunoastem ca Biserica crestina in
totalitatea sa, ca si corp, a respins afirmatiile noastre. Cu ceva
timp in urma, un grup de sapte teologi s-au reunit pentru a scrie o
carte,ca sa conteste cartea lui Bacchiocchi De la Sabat la
Duminica. Titlul cartii lor este De la Sabat la Ziua Domnului. Este
vorba despre un studiu fizic, istoric si teologic. Teza acestei
carti declara : Duminica este o noua zi de nchinare care a fost
aleasa pentru a comemora istoria unica a mntuirii, evenimentul
istoric de la moartea si invierea lui Cristos.
Aceasta carte are niste declaratii minunate pe care noi le putem
utiliza. Cartea recunoaste ca Sabatul nu se poate aplica la o alta
zi dact cea de-a saptea a saptamanii, ca are o semnificatie la
nivelul rascumpararii si ca primii crestini si chiar si neamurile
din Noul Testament, respectau Sabatul.Atunci de ce autorii acestei
carti n-au acceptat nvatatura noastra cu privire la Sabat ? Este
greseala noastra sau a lor ? Avem nevoie sa examinam acest lucru cu
toata sinceritatea. Patru capitole vor fi consacrate acestui
subiect. Eu vi-l prezint pe primul astazi.
Vom incerca sa descoperim ce insemna acest pasaj pentru primii
asultatori, iudeii crestini, carora Pavel le scria aceasta
epistola.In capitolul urmator, vom vedea adevarul Sabatului n
lumina Evangheliei, caci acesta este scopul nostru. Apoi, in al
treilea capitol, vom studia adevarata semnificatie a credintei
biblice, pentru ca credinta aceasta este legata de respectarea
Sabatului. Ce vrea sa spuna Noul Testament prin credinta ?
-
2
Trebuie sa-i consacram o parte din reflectiunea noastra. In
capitolul patru vom studia respectarea Sabatului in legatura cu
legea. Care va fi centrul problemei in ce priveste controversa ntre
Sabat si Duminica la sfrsitul vremurilor, si cum se va ajunge acolo
? Va fi vorba despre alegerea unei zile sau va fi o alta solutie ?
Este ceea ce vom descoperi.
Sa incepem prin examinarea acestui pasaj la nivel de exegeza.
Ce-au nteles primii cititori ai Epistolei catre Evrei cand au citit
acest pasaj ? Care era punctul central pe care Pavel il facea sa
iasa in evidenta pe cnd le scria iudeilor crestini ?In Evrei 3
:7-19, Exodul a fost folosit ca un fel de plan pentru mntuire.
Israelitii n-au putut sa intre in Cannan, asa cum avea Dumnezeu
intentia, din cauza necredintei lor. Numai Iosua si Caleb care
parasise Egiptul la varsta de aproximativ 20 de ani, au intrat in
odihna promisa. Toti ceilalti au murit n desert. Plecnd de la asta,
capitolul patru incepe cu un avertisment :S lum, dar, bine seama, c
atta vreme ct rmne n picioare fgduina intrrii n odihna Lui,
niciunul din voi s nu se pomeneasc venit prea trziu.
Versetul acesta precizeaza ca, asa cum majoritatea israelitilor
care parasise Egiptul n-a intrat niciodata in Canaan, care intr-un
fel semana cu cerurile, iudeii crestini trebuiau sa faca fata
aceluiasi pericol ca si noi azi, care l-am acceptat pe Cristos, dar
care n-am ajuns nca la cetatea cereasca.Este posibil ca voi sa-l
acceptati pe Cristos astazi, dar sa fiti pierduti pentru ca i-ati
intors spatele, din cauza necredintei voastre. Este un pericol
despre care Pavel ne avertizeaza. Cu alte cuvinte, mntuirea suprema
este legata aici de Canaan si de odihna lui Dumnezeu. Voi nu puteti
sa intrati complet n odihna lui Dumnezeu atta timp cat n-ati ajuns
in ceruri. Nu este nevoie sa va conving eu de lucrul acesta.
Pavel zice in 1 Corinteni 15 :19 ca : Dac numai pentru viaa
aceasta ne-am pus ndejdea n Hristos, atunci suntem cei mai
nenorocii dintre toi oamenii! De ce ? Pentru ca atunci cand
deveniti crestin, sunteti ca unul care traieste pe teritoriul
inamicului, caci lumea este nca sub stapanirea lui Satan care va
face din viata voastra un infern. Dar ceea ce este cel mai
important pentru voi, este crestinismul vostru. Scopul nostru final
este cerul, si Pavel zicea ca trebuie sa ramnem bine atasati de
Cristos, si se foloseste de experienta dinExod ca avertisment.
Acum, haideti sa vedem Evrei 4 :2 Cci i nou ni s-a adus o veste bun
(este vorba despre iudeii din timpul lui Pavel)ca i lor (este vorba
despre iudeii din Exod)
Iudeii din Exod, au auzit ei Evanghelia ? Da. Cum ? Prin
serviciul din sanctuar si sistemul de jerfe. Bineinteles, iudeii
din vremea lui Cristos si a lui Pavel, au auzit Evanghelia prin
ceea ce-a vestit Mntuitorul. Grupurile acestea doua au auzit Vestea
Buna.
-
3
Dar, zice Pavel in partea a doua a versetului 2 lor Cuvntul care
le-a fost propovduit, nu le-a ajutat la nimic, pentru c n-a gsit
credin la cei ce l-au auzit.
Iudeii din Exod n-au profitat de mesaj, de promisiunile lui
Dumnezeu si de ndrumarea Lui. S-a ntamplat asa din cauza ca ei erau
prea rai ? Le-a zis Dumnezeu : N-am sa va duc n ceruri pentru ca
n-ati ndeplinit asta sau cealalta ? Nu, iata ce spune Pavel n
finalul versetului 2 : pentru c n-a gsit credin la cei ce l-au
auzit.Haideti acum sa vedem versetul 3 :Pe cnd noi, fiindc am
crezut, intrm n odihna despre care a vorbit El cnd a zis: Am jurat
n mnia Mea c nu vor intra n odihna Mea! Mcar c lucrrile Lui fuseser
isprvite nc de la ntemeierea lumii.
Aici apostolul zice ca mntuirea noastra este garantata pentru ca
ea nu se bazeaza pe fapte omenesti, ci pe promisiunea lui Dumnezeu
care a fost dj planificata (si cand Dumnezeu planifica El
actioneza) inainte de facerea lumii.Sa citim Efeseni 1 :3-4
Binecuvntat s fie Dumnezeu, Tatl Domnului nostru Isus Hristos, care
ne-a binecuvntat cu tot felul de binecuvntri duhovniceti, n
locurile cereti, n Hristos. Cu alte cuvinte, n Cristos, Canaanul ne
apartine dj. Este motivul pentru care Pavel zice in versetul 4 : n
El, Dumnezeu ne-a ales nainte de ntemeierea lumii, ca s fim sfini i
fr prihan naintea Lui.
Noi suntem sfinti si fara de prihana in Cristos de la intemeiere
lumii.Este ceea ce spune Pavel in Epistola catre Evrei. El declara
ca mntuirea noastra nu este ceva pe care Dumnezeu l-a inventat mai
tarziu, ci un obiectiv prevazut nainte de ntemeierea lumii. Asta
exista nainte ca dumneavoastra si cu minesa fim creati, deci prin
urmare noi n-am fi putut sa contribuim, pentru ca noi nu existam.
In Evrei 4 :4 apostul ne aduce la Sabat :Cci ntr-un loc a vorbit
astfel despre ziua a aptea: Dumnezeu S-a odihnit n ziua a aptea de
toate lucrrile Lui.De ce s-a odihnit Dumnezeu ? Am sa va raspund n
urmatorul capitol. Era obosit ? Avea nevoie de vacanta ? De ce s-a
odihnit a saptea zi ?
Este o ntrebare la care trebuie sa reflectam n mod profund,
pentru ca este importanta. Dumnezeu vrea sa intram n odihna Lui.
Stim noi de ce s-a odihnit Dumnezeu in ziua de Sabat ? O sa
descoperim raspunsul in capitolul urmator. Sa examinam versetele 5,
6, si 7.Vesetul 5 : Si aici este zis iari: Nu vor intra n odihna
Mea!
Notati ca pe toata lungimea acestui pasaj, odihna i apartine lui
Dumnezeu. Pastrati lucrul asta n minte, pentru ca veti descoperi ca
Sabatul nu-i apartine omului.Pe cnd eram la Universitatea din
Nairobi, eram singurul crestin adventist printre cei cinci studenti
crestini care se ocupau cu serviciul religios. Era un baptist, un
luteran, un romano-catolic, si doi care reprezentau diferite
culte.
-
4
Noi aveam toata tineretea noastra pentru Cristos si o anume
viziune despre lume. Unul dintre ei m-a acuzat ca respectam Sabatul
iudeilor. Asta este n general problema la care trebuie sa facem
fata.
Eu i-am zis : Sunteti protestant ? Da , mi-a raspuns el. Atunci
i-am pus ntrebarea aceasta : Va tineti in picioare pentru a apara
doar Scripturile, nu-i asa ? Da , a raspuns el nca o data. Eu i-am
zis, deci : Aratati-mi un singur text unde Biblia precizeaza ca
Sabatul apartine iudeilor. El a acceptat : De acord, o voi face.
Dati-mi timp suficient. I-am raspuns : Am sa va acord tot timpul de
care aveti nevoie. A revenit dupa trei luni si mi-a zis : Caut nca
textul acela . I-am zis : N-o sa-l gasiti. Intr-o zi el a gasit un
text n editia Bible vivante. Atunci i-am facut remarca aceasta :
Frate, daca dumneavoastra erati din lume, v-as fi scuzat. Stiti
foarte bine ca textul nu spune asa ceva in versiunea originala.
Aici este vorba despre o parafrazare din versiunea Parole vivante.
El mi-a raspuns : Aveti dreptate, dar este singurul text pe care am
putut sa-l gasesc .Atunci i-am replicat : Atunci, sa nu ma mai
acuzati vreodata ca respect Sabatul iudeilor. Eu nu respect nici
Sabatul iudeilor, nici Sabatul adventist. Eu tin Sabatul lui
Dumnezeu.
Voi trebuie sa aparati mereu adevarata zi de odihna pe baza
aceasta.Sa mergem acum la versetul 6 : Deci, fiindc rmne ca s intre
unii n odihna aceasta Ce zice Pavel aici ? El zice ca sunt nca
iudei care au nevoie sa intre n odihna lui Dumnezeu. Ei pretind ca
fac parte din poporul lui Dumnezeu, dar n-au intrat nca in odihna
sa.. i pentru c aceia crora li s-a vestit nti vestea bun n-au
intrat n ea, din pricina neascultrii lor (necredinta).Iudeii din
Exod n-au intrat n odihna lui Dumnezeu din cauza necredintei lor.
Iudeii din vremea lui Pavel n-au intrat din acelasi motiv. Versetul
7 declara : El hotrte din nou o zi: Astzi zicnd, n David (Psalmii)
dup atta vreme, cum s-a spus mai sus: Astzi, dac auzii glasul Lui,
nu v mpietrii inimile!
Expresia a va impietri inimile este un semn denecredinta.
Necredinta este o respingere a adevarului facutade buna voie si
nesilit de nimeni. Sa nu uitati asta atunci cand marturisiti
Sabatul si oamenii l resping, va rog sa nu ziceti : Eu v-am aratat
adevarul, acum sunteti pierdut .Respingerea adevarului este in
legatura cu convingerea de la Duhul Sfnt.
Lucrarea noastra nu este sa convingem, noi trebuie sa
marturisim. Convingerea este rolul Duhului Sfnt. Acesta este
motivul pentru care noi nu trebuie intr-adevar niciodata sa ne
atribuim meritul de a fi cstigat suflete. Este lucrarea Duhului
Sfnt. Lucrarea noastra este marturisirea, sa-l lasam pe Dumnezeu
sa-si ndeplineasca lucrarea Sa. El nu are nici o dificultate sa
faca asta, noi suntem cei care avem dificultati.
-
5
Spun asta pentru ca vreau sa examinez un citat al unuia dintre
cei mai mari reformatori pe care lumea i-a cunoscut vreodata,
Martin Luther. Ascultati ce zicea despre Sabat. Este vorba despre o
declaratie pe care a facut-o n fata Conservatorilor Saxonini n
februarie 1525. El se adresa in mod particular lui Karlstad, un
anabaptist.
Nu este dect aceasta parte din cele 10 porunci care nu este
legata de legea naturala , zicea el. Ceea ce spunea Luther este in
mare ceea ce noi zicem intr-un alt fel. Noi luam legea lui Moise si
o mpartim n ceea ce este ceremonial si ceea ce este moral. Luther a
mpartit cele 10 porunci n doua : ceea ce estenatural si ceea ce
este ceremonial, legea naturala fiind : sa nu furi, sa nu ucizi, sa
nu preacurvesti, etc . Cu alte cuvinte, legea naturala nsemna
pentru el cele 10 porunci pe care oamenii stiu din firea lor ca
este rau sa le ncalci : a fura, a ucide, a precurvi. Chiar si
religiile pagne cred asta. Luther numea asta, legea naturala. Dar,
a zis el, nu si porunca Sabatului, pentru ca ea nu apartine legii
naturale,
ci legii ceremoniale. In felul acesta evanghelicii moderni si-au
stabilit pozitia. Este si motivul pentru care eu va arat textele
acestea. Si daca Karlstad ar fi insistat, zicea Luther, ne-ar fi
facut sa respectam duminica n locul zilei de smbata , pentru ca el
era mpotriva ideii de a respecta smbata ca si Sabat.
Ellen G. White declara ca Luther s-ar afla in ceruri. Ea
precizeaza ca el a avut o imensa influenta ca si reformator. De
asta trebuie sa ne ntrebam care va fi problema cea mai mare care va
aparea in ultimeme zile. Am prezentat noi bine Sabatul pentru a
convinge lumea crestina ca ea se afla n eroare ?
In versetul 7, Pavel ne spune ce se ntmpla daca respingeti
intentionat adevarul asa cum este el n Cristos. Daca va mpietriti
inimile, nu exista mntuire. Daca o persoana ncalca porunca
Sabatului, este vreo nadejde pentru ea ? Iertarea, exista ea pentru
ncalcarea aceasta ? Da, la fel cum exista iertare pentru celelalte
noua porunci. Si daca o persoana comite pacatul de necredinta,
exista vreo posibilitate de iertare ? Nu, este pacatul pe care
Dumnezeu nu poate sa-l ierte, pentru ca necredinta este un refuz
intentionat de la darul Domnului.Dumnezeu nu poate zice : Vreau sa
te duc n cer chiar daca l respingi pe Isus
Cristos. In cazul acesta Evanghelia n-ar mai avea sens.As vrea
sa va spun ca subiectul de discutie n ultimele zile nu va fi legea,
ci adevarul Evangheliei. Legea este legata de el. Motivul pentu
care Sabatul este o chestiune importanta, este ca Sabatul este
legat de mntuirea in Cristos.La sfrsit, incalcarea Sabatului va fi
sinonim cu respingerea intentionata a lui
Cristos. Iata unde va fi problema.
-
6
Acum haideti sa citim Evrei 11 :6 i, fr credin, este cu neputin
s fim plcui Lui! Cci cine se apropie de Dumnezeu trebuie s cread c
El este i c rspltete pe cei ce-L caut.
Dumnezeu nu poate sa va face sa beneficiati de mntuire, daca
ziceti : Eu nu cred in Cristos , sau Refuz darul Sau . Pavel zice
aici Nu ntoarceti spatele Evangheliei, nu va impietriti inimile ca
iudeii n Exod . Ei au iesit din Egipt sil-au urmat pe Dumnezeu, dar
nu au intrat n Canaan din cauza necredintei lor. Priviti acum Evrei
4 :8 Cci, dac le-ar fi dat Iosua (Isus n traducere) odihna, n-ar
mai vorbi Dumnezeu dup aceea de o alt zi.Care este aceasta alta zi
?
*****Daca Iosua (Isus) le-ar fi dat odihna, le-ar mai fi vorbit
El dupa aceea de o alta zi ?Am auzit un evanghelist care se servea
de acest text pentru a demonstra adevarul legat de ziua de
duminica. Nu folositi textul acesta pentru a-i convinge pe cei care
respecta duminica. Niciodata nu trebuie sa atribuim unui text o
problema cu privire la secolul douzeci, caci iudeii nu cunosteau
problema Sabatului si a duminicii. De ce ar fi scris Pavel ceva
legat de o problema care nu exista pe vremea lui ? Prin urmare noi
trebuie sa fim cinstiti cu pasajul acesta.
Problema este ca cuvntul Isus in limba greaca corespunde
cuvntului Iosua in limba ebraica. Astfel, el nu face referinta la
Isus Cristos, ci la Iosua. Daca voi intelegeti ca cuvntul Isus se
refera la Iosua , cine i-a dus pe iudei in Canaan ? Iosua******
In cazul acesta, Canaanul corespunde el la odihna finala sau nu
era dact un fel de odihna suprema ? Adevarata odihna va veni cand
Isus Cristos va reveni.Prin urmare, o alta zi , se refera la
Evanghelie, la a doua venire a lui Cristos.
Altfel spus, ceea ce declara Pavel aici, este ca Iosua nu aducea
adevarata odihna. Toti iudeii care au intrat in Canaan (adica
Israelul de azi) si care traiesc acolo, vor merge ei toti in cer ?
Nu. Sa traiesti n Israel nu inseamna sa fi mntuit. Este ceea ce
Pavel vrea sa zica aici. Iosua nu le-a dat adevarata odihna. Canaan
nu este decat un fel de odihna autentica. Chiar fiind in Canaan,
felul de cetate cereasca, ei nu vor fi mntuiti pentru ca-l resping
pe Cristos.Sa vedem acum versetul 9 : Rmne, dar, o odihn ca cea de
Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.
Aici, poporul lui Dumnezeu sunt iudeii din Ierusalim, care este
Canaanul. Ceea ce vrea sa spuna ca ei vor intra in odihna lui
Dumnezeu. Sa examinam acum semnificatia cuvntului grec odihna in
versetul 9. Cuvntul grec este Sabat , si traducerea literara este
respectarea Sabatului . Asta inseamna o respectare a Sabatului
pentru poporul lui Dumnezeu.
-
7
Iudeii, cei carora le scria Pavel, respectau ei Sabatul ? Vor
merge ei n cer ? Daca da , atunci versetul 9 nu are sens.Pavel
precizeaza bine : Este deci o odihna de Sabat rezervata poporului
lui Dumnezeu .
Cu alte cuvinte, daca respectati aceasta zi si respingeti pe
Domnul acestei zile, care este Cristos, cerurile nu sunt pentru
voi. Este posibil sa respecti Sabatul si sa nu fi mntuit. Aici ma
adresez adventistilor de ziua a saptea. Voi puteti sa respectati
ziua aceasta si sa fiti pierduti daca nu intelegeti legatura dintre
Sabat si Evanghelie.
Pe cnd eram in Etiopia, pastorul nostru din biserica de la Addis
Ababa, sediul central al Uniunii, mi s-a adresat. Cel mai mare
seminar teologic, care se afla acolo, cu mai multe culte. Un
profesor a convocat pastorul nostru si i-a zis ca el tinea un curs
care se numea Comparatie ntre religii . Una dintre lucrarile pe
care le-a dat-o studentilor era sa asiste la serviciile religioase
de la patru culte diferite si sa ia notite. El le-a cerut de
asemeni studentilor sa puna intrebari pastorului la sfrsitul
cultului. Una dintre bisericile alese a fost a noastra. Profesorul
a zis pastorului din biserica noastra : Studentii mei au ales sa
viziteze biserica dumneavoastra in ziuade Sabat si ar vrea sa vina
Sabatul urmator. Ei ar vrea de asemeni sa puna cteva intrebari dupa
cult. Ati fi de acord ?
Pastorul era ingrozit. Atunci a raspuns : As putea sa va sun mai
trziu ? apoi s-a dus sa-l vada pe presedintele uniunii, care era un
suedez, si l-a intrebat : Ce-o sa fac ? presedintele i-a propus :
Mergeti si-i invitati. Pastorul a zis : De acord, dar cine va
predica ? Invitati-l pe pastorul Sequiera , i-a sugerat
presedintele. El a revenit si m-a intrebat : Ati vrea sa predicati
? As fi foarte bucuros , i-am raspuns eu. Apoi mi-a zis : Care va
fi subiectul predicii dumneavoastra ? Vreau sa predic despre Sabat
. El m-a sfatuit atunci : N-as vrea sa fiu in locul dumneavoastra.
De ce nu vorbiti despre un subiect cu care suntem de acord ?
Eu l-am intrebat : De ce va este teama ? El mi-a raspuns : O sa
va puna intrebari. Eu i-am zis : Este exact ceea ce vreau.
Apoi am informat aceasta congregatie ca o sa le dau o adevarata
predica si o sa folosesc anumiti termeni in limba greaca. Eu stiam
ca credinciosii aceia nu veneau ca sa ma asculte, ci veneau sa ma
bombardeze cu ntrebari. Dupa cult, prima ntrebare a venit de la un
student baptist.El mi-a zis : Ceea ce ati vorbit a fost minunat.
Iata ntrebarea mea : asta este ceea ce biserica dumneavoastra i
nvata pe oameni ?
-
8
Un student luteran a zis : As vrea sa raspund eu la intrebarea
aceasta. Eu am zis atunci : Nu stiam ca sunteti adventist . El a
raspuns : Nu sunt, darraspunsul meu la ntrebarea aceasta este : nu
este adevarat. Ceea ce predicati dumneavoastra nu este ceea ce
Biserica Adventista de Ziua a Saptea i nvata pe oameni .Eu am
raspuns la rndul meu : Ei bine, eu nu sunt aici ca sa apar
Biserica. Eu sunt aici ca sa apar adevarul asa cum este el n
Cristos. As putea sa va pun si eu o ntrebare ? Ce veti face cu
adevarul acesta ?
Cnd am predicat despre Sabat, eu n-am vorbit deloc despre lege,
n-am vorbit dect despre Evanghelie. Deci, ei n-au avut nici un
argument pentru a contesta ceea ce le-am zis. Eu n-am abordat
Sabatul din punct de vedere al legii, ci din perspectiva
Evangheliei.Este ceea ce vreau sa fac in urmatorul nostru
studiu.
Ceea ce zice Pavel in versetul 9, este ca va fi o odihna de
Sabat rezervata poporului sau. Pentru iudei, Sabatul este o lista
de lucruri ce sa faca si ce sa nu faca . Sunt 69 de reguli, daca
consultati Mishnahul, pentru modul n care trebuie respectat
Sabatul. Unele dintre ele sunt ridicole. De exemplu, acolo casele
au acoperisuri si terasa, si seara oamenilor le place sa puna o
scara pe perete ca sa urce pe acoperisul plat. Voi nu puteti
niciodata sa purtati o asemenea scara ca sa va urcati acolo sus
ntr-o zi de Sabat. Dar daca numai trageti de scara aceasta, nu
ncalcati Sabatul. Dimpotriva daca o ridicati, asta se va considera
o lucrare. Asa sunt lucrurile acestea. Cteodata si ale noastre sunt
foarte asemanatoare. Ei au o mare cantitate de reguli. Este ceea ce
reprezinta respectarea Sabatului pentru ei. Intr-o vineri, n
Anglia, intram n locuinta mea dupa o conferinta. In timpul acela o
femeie s-a aplecat pe fereastra si mi-a zis : Scuzati-ma, ati putea
sa-mi faceti un serviciu, va rog ? Eu i-am zis : Ce doriti ?
Ati putea sa-mi aprindeti lumina ? Era o cerere ciudata. Ma
gndeam ca era handicapata si de aceea i-am zis : Bineinteles .Ea
nsasi mi-a deschis usa si eu am vazut ca nu era infirma. Eram uimit
si ea a remarcat lucrul acesta. Vedeti dumneavoastra, a zis ea, eu
sunt iudeica si este un pacat daca aprindem lumina, caci este ca si
cum ai aprinde un foc . Ea nu stia cine sunt eu, de asemeni m-a
gndit : O sa ma distrez . I-am zis : Dar legea zice ca nici
strainul care este in casa ta nu trebuie sa lucreze . Ea a fost
uimita ca eu cunosteam a patra porunca. Ce stiti dumneavoastra ?
zise ea. Ei bine, eu citesc Biblia i-am spus.
Raspunsul ei fuse : Da, dar dumneavoastra sunteti un pagn .Cu
alte cuvinte ea voia sa zica : In orice caz dumneata esti pierdut,
n-are nici
o importanta daca ncalci Sabatul . Am intrebat-o : Aveti Vechiul
Testament ? Da , raspunse ea. Ati vrea sa cititi 1 Samuel 16 :7
?
-
9
Ea zise : Stii dumneata ce spune versetul acesta ? Eu am zis :
Sora mea, as fi foarte bucuros sa aprind lumina, dar este o
problema.
In timp ce mna mea ar face lucrul acesta eu ar insemna sa fac
voia dumneavoastra, chiar daca Dumnezeu nu e nici pe departe
implicat n lucrul acesta, si asta ar nsemna ca dumneavoasta
aprindeti lumina de fapt, ceea ce este un pacat. Imi faceti munca
dificila , zise ea.
Eu i zic : Nu, o sa merg mai departe. Nu este dificil, este
imposibil. Nu este dect un singur mod prin care puteti fi mntuita,
este sa-l acceptati pe Mesia, Isus Cristos . Ea mi-a zis : Eu sunt
nascuta iudeica, si voi muri iudeica .Eu i-am raspuns : Sora mea,
dumneavoastra nu trebuie sa deveniti pagna. Cristos era iudeu. Dar
acceptati-l ca Mntuitorul dumneavoastra, Mesia al dumneavoastra,
Unsul dumneavoastra . Nu , fuse raspunsul ei. E problema
dumneavoastra , i-am zis eu, dar daca incercati sa obtineti cerul
prin faptele dumneavoastra, nseamna ca incercati imposibilul . I-am
aprins lumina si apoi am plecat.
Va dau ilustrarea asta pentru ca sa intelegeti versetul 10 :
Fiindc cine intr n odihna Lui se odihnete i el de lucrrile lui, cum
S-a odihnit Dumnezeu de lucrrile Sale.
De ce ? Pentru ca odihna pe care Dumnezeu v-o da e completa si
perfecta. Voi nu puteti sa adaugati nimic. Voi n-avet nimic de
facut ca s-o mbunatatiti. E ntreaga, competa si perfecta. Asa
precizeaza textul. Si ncepnd cu momentul n care ncercati sa o
mbunatatiti, n realitate nu faceti dect sa o respingeti.
Haideti acum sa vedem Galateni 5 :4 Voi, care voii s fii socotii
neprihnii prin Lege, v-ai desprit de Hristos; ai czut din har.
Inseamna ca Cristos a venit degeaba. Nu ziceti : Eu sunt mpotriva
legii , caci eu vorbesc despre lege ca si mijloc de mntuire si nu
ca un model de viata crestina. E un subiect diferit. Noi suntem
mntuiti prin credinta n Isus Cristossi nimic altceva. Odihna pe
care Cristos ne-a adus-o este competa. Este perfecta, la fel ca si
creatia Sa, care era perfecta si competa. Ce-a trebuit sa adauge
Adam la creatie ? Nimic. Tot ceea ce i cerea Dumnezeu era sa intre
n odihna Lui. Iata unde se afla problema.
Ca sa intri n odihna lui Dumnezeu se cere sa faci un efort :
Evrei 4 :10 Fiindc cine intr n odihna Lui se odihnete i el de
lucrrile lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrrile Sale. Si
versetul 11 di Evrei 4 zice : S ne grbim, dar, s intrm n odihna
aceasta, pentru ca nimeni s nu cad n aceeai pild de neascultare (
necredinta).
-
10
Prin urmare ca sa intram n odihna lui Dumnezeu, trebuie sa
admiteti ca sunteti n mod spiritual pierduti. E ceva dureros pentru
orgoliul omenesc. E dur sa aplici principiul : Nu eu, ci Cristos
Credinta n Noul Testament, este o lupta. Este vorba despre lupta
mpotriva slavei desarte.
Sora White declara ca lucrarea de sfintire prin credinta sta n
transformarea slavei omului n tarna. E ceva penibil si foarte
dureros din cauza eului . Dar asta este ceea ce face Cuvntul lui
Dumnezeu. Versetul 12 : Cci Cuvntul lui Dumnezeu este viu i
lucrtor, mai tietor dect orice sabie cu dou tiuri: ptrunde pn acolo
c desparte sufletul i duhul .Cuvntul rastigneste eul . In Galateni
2 :20 Pavel zice :
Am fost rstignit mpreun cu Hristos, i triesc dar nu mai triesc
eu, ci Hristos triete n mine. i viaa, pe care o triesc acum n trup,
o triesc n credina n Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit i S-a dat pe
Sine nsui pentru mine . Cuvntul lui Dumnezeu nu reuneste trupul si
duhul, el rastigneste carnea, si este foarte dureros, dar este
singurul mijloc.Versetul 13 din evrei 4 zice : Nicio fptur nu este
ascuns de El, ci totul este gol i descoperit naintea ochilor
Aceluia cu care avem a face.
Cu alte cuvinte sa nu ncercam sa-l nselam pe Dumnezeu. Puteti
sa-l nselati pe pastorul dumneavoastra, pe vecin sau familia.
Puteti sa pretindeti ca sunteti cu adevarat pocaiti sau ca sunteti
sfinti, dar pe Dumnezeu nu puteti sa-l nselati, pentru ca El se
uita la inima. El stia daca credinta voastra este autentica sau
daca este doar o comedie. El stie daca eul vostru este mort sau nu.
Nu-l nselati pe Dumnezeu.Asa cum i-am spus femeii aceleia iudeice,
Dumnezeu nu se uita la actiunile noastre. El se preocupa de inima
noastra. De exemplu, daca eu fac colecta anuala cu scopul de a fi
cel mai bun din biserica, ceea ce as face ar parea ca e ceva de
bine, dar n ochii lui Dumnezeu ar fi teribil. Nu din cauza a ceea
ce fac, ci din cauza motivului pentru care o fac. Prin urmare,
Pavel merge pna ntr-acolo nct sa zica n 1 Corinteni 10 :31 Deci fie
c mncai, fie c bei, fie c facei altceva: s facei totul pentru slava
lui Dumnezeu. Sa ne faca Dumnezeu sa ntelegem ca numai cei care
intra n odihna Lui au nadejdea.
-
11
Cristos adevarata odihna de Sabat(partea a doua)Evrei 4
:1-13
In prima parte am studiat Evrei 4. In versetul 3, am vazut ca
apostolul Pavel leaga odihna Evangheliei, pe care Dumnezeu ne-o da
prin Cristos, de Sabat. Noi nu suntem singurii care cred asta. Este
un adevar pe care multi crestini ne-adventisti, care respecta
duminica, l predica. Am aici un comentariu despre Epistola catre
Evrei scris de un important predicator si teolog evanghelic, Rey
Stedman. Titlul acestei carti este : Ce poate Dumnezeu sa spuna n
plus ? Un comentariu biblic despre cartea catre Evrei, pentru laici
.
Lasati-ma sa va spun ce zice despre Sabat. El scrie cu privire
la Evrei 4 :3-5 In prezent, care este odihna aceasta ? In versetul
3 nvatam ca ea este reprezentata prin Sabat. Voi cunoasteti istoria
creatiei. In ziua de Sabat, Dumnezeu a ncetat toata lucrarea. El
s-a odihnit a saptea zi, pentru ca asta sa fie pentru noi o imagine
depre ceea ce este odihna credintei.
Aceasta declaratie este corecta suta la suta. El adauga, Odihna
aceasta este accesibila omului nca de facerea lumii . Dupa aceea
autorul continua, si noi suntem vizati, fara ca sa fie mentionat
numele nostru. El zice : Anumite grupari s-au focalizat pe umbra n
loc de substanta si au insistat asupra faptului ca noi ar trebui sa
respectam Sabatul n acelasi fel cum a fost dat poporului Israel. E
ceea ce-i place lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu este niciodata
satisfacut de respectarea masinala a umbrelor sau a figurilor. Este
una dintre problemele importante ale credintei crestine. Noi
confundam mereu umbrele cu substantele, si imaginea cu realitatea .
Este un adevar n ceea ce zice autorul. Ne este de folos sa-l
dezvoltam.
Odihna credinciosului era reprezentata de Sabat si cel care
nvata sa traiasca bazndu-se pe aceasta odihna respecta Sabatul asa
cum l arata Dumnezeu.Ceea ce acest autor sugereaza este ca voi
puteti sa respectati duminica, daca va odihniti n Cristos. Acesta
este aspectul pee care o sa-l dezvoltam pentru a arata ceea ce un
teolog evanghelic scoate n evidenta prin cercetarile lui. Reclama
facuta pentru cartea lui este ntr-un catalog de carti crestine.
Aceasta fraza se gaseste pe dosul cartii sale : Un studiu bibilc,
istoric si teologic prezinta duminica ca o noua zi de nchinare,
aleasa pentru a comemora istoria unica a mntuirii : moartea si
nvierea lui Cristos. Este mai bine sa respectam duminica pentru
celebrare, mai curnd dect oricare alta zi, Sabatul subnteles.
.Astazi teologii evanghelici, recunoscatori lui Bacchiocchi pentru
cartea sa, admit ca ei n-ar putea niciodata sa numeasca duminica un
Sabat crestin, si justifica descoperirea aceasta prin ceea ce spun
Scripturile.
-
12
Prin urmare, ei abordeaza problema aceasta dintr-un unghi
diferit. Catalogul acesta de carti crestine anunta o alta carte n
felul urmator : Sapte teologi contribue la studii bibilice si
istorice, pentru a demonstra ca ziua Domnului este o zi speciala
pentru nchinarea crestina. Ziua Domnului comemoreaza nvierea.
Vom discuta despre aceste lucruri. In studiul nostru precedent,
v-am povestit experienta pe care am trait-o n Etiopia cu un
profesor care cerea unei clase de 17 studenti sa compare religiile.
Era un american din Ohio. El le-a cerut sa mearga n patru biserici
diferite, sa observe cultul lor de nchinare si sa faca un referat.
Studentii aveau permisiunea sa aleaga cele patru biserici. Noi avem
o biserica foarte importanta n Etiopia, noi am fost deci alesi
printre bisericile pe care trebuiau sa le viziteze, este vorba de
biserica din Addis-Ababa.
Pastorul nu voia sa predice, si prin urmare mi-au cerut mie sa
predic. Eu am ales subiectul despre Sabat. Titlul predicii era
Sabatul si Evanghelia . Eu nu m-am folosit de lege n momentul
acela, eu am predicat despre Sabat n raport cu Evanghelia. Una
dintre acuzatiile lansate mpotriva noastra, de catre multi oameni
care nu sunt adventisti, este ca cultul nostru respecta Sabatul
dupa vechiul legamnt. Acesta este principalul lor argument.
Vechiul legamnt va nvata ca trebuie sa tineti legea pentru a fi
mntuiti. Noi tebuie sa aparam Sabatul pe baza noului legamnt, care
este cel al harului. Este vrea legatura ntre Sabat si legamntul
harului ? Asta este ceea ce am abordat eu. Daca nu luam lucrurile n
felul acesta, nu putem sa-i facem curiosi pe ceilalti crestini care
au de asemeni studenti veritabili n domeniul Bibliei.
Studentii au avut posibilitatea sa puna ntrebari predicatorului
dupa cult. Eu am cobort n fata scenei. Membrii bisericii noastre
plecau si studentii se grupasera n fata. Ei si adusesera Bibliile n
limba greaca si caietele, si nu se opreau din scris. (mzgaleau cu
furie). Le-am zis : Acum, puteti sa ma bombardati cu
ntrebari.Profesorul lor s-a ridicat si a declarat : Ei bine,
autobuzul ne asteapta, trebuie sa plecam .Studentii s-au ntors spre
el si i-au raspuns : Dar, ne-ati promis ca putem pune ntrebari . Da
, a zis el, dar stiti, trebuie sa tineti cont de pastorul Sequeira.
Eu sunt sigur ca sotia l asteapta . Eu i-am replicat : Eu stiam ca
vor fi ntrebari. Am aranjat lucrurile n asa fel nct sotia mea sa
mearga acasa cu altcineva. Eu sunt dispus sa ramn aici pna la
miezul noptii, daca este nevoie. Deci, va rog, nu faceti din
situatia mea un motiv de scuze . Profesorul n-avea de ales. Primul
student care s-a ridicat era un baptist, iata ce-a zis : Este prima
oara n viata mea cnd aud un adventist predicnd. Predica
dumneavoastra este excelenta. Am zis Amin la tot ce spuneati. I-am
raspuns : Multumesc. Atunci care este ntrebarea dumneavoastra ?
-
13
El a facut aceasta reflectie : Aici este o problema. Ceea ce
predicati despre carne si ceea ce ni se preda la scoala cu privire
la Adventistii de Ziua a Saptea care respecta Sabatul, nu
corespunde . El nu l acuza pe profesorul lui, pentru ca a precizat
: Profesorul nostru s-a documentat de la documente adventiste. Prin
urmare, iata ntrebarea mea. Ceea ce ati predicat astazi, corespunde
cu nvatatura adventista de Ziua a Saptea ? Un alt student s-a
ridicat de asemeni si a zis : As vrea sa raspund eu la ntrebarea
aceasta. Eu i-am raspuns : Serios ? Nu stiam ca sunteti adventist.
El a precizat : Nu, sunt luteran, dar vin dintr-o zona unde se afla
o comunitate adventista. Cei mai multi dintre colegii mei de scoala
erau adventisti. Unii dintre ei sunt astazi pastori. Am urmarit
anumite campanii de evanghelizare de-ale voastre. Am avut ocazia sa
discut cu acei pastori si ne-am pierdut n argumente din care nu mai
puteam iesii, pentru ca sa revenim mereu la lege.Prin urmare, ceea
ce ati predicat astazi nu corespunde cu nvatatura Bisericii
Adventiste de Ziua a Saptea.
Atunci i-am raspuns : Frate, eu nu sunt aici ca sa apar Biserica
Adventista. Eu sunt aici ca sa apar adevarul asa cum este el n
Cristos. Ati putea sa-mi raspundeti la o singura ntrebare ? Ce veti
face cu adevarul acesta ? Profesorul nu aprecia situatia aceasta. A
intervenit si a zis : Frate Sequiera, noi n-avem nimic de contestat
din ce-ati predicat. Este foarte bine. Dar ziua pe care noi o
respectam este ea importanta din moment ce noi ne odihnim n Cristos
? Acesta este un argument pe care scriitorul Stedman l expune de
mai multe ori n cartea sa. Este un argument des ntlnit.
Eu vorbisem cu profesorul cu mult nainte de predica, si l-am
primit. Am descoperit ca el era misionar n Etiopia de 7 ani. Deci,
el cunostea destul de bine aceasta tara.I-am zis deci : Frate,
sunteti obisnuit cu faptul ca 45% dintre locuitorii acestei tari
sunt musulmani . El mi-a raspuns : Da .Iata ntrebarea pe care i-am
adresat-o : Daca un musulman devine crestin are el nevoie sa devine
si membru al unei Biserici Crestine ? De ce nu poate el sa continue
sa se duca la moschee, din moment ce crede n Cristos ? Sau prezenta
lui n moschee ar fi o respingere a credintei ?
Profesorul mi-a raspuns : Inteleg ceea ce vreti sa spuneti, dar
conversatia asta cere timp si noi avem o ntlnire, deci vreau ca
studentii sa vina cu mine. Trebuie sa plecam. S-a servit de
autoritatea mea ca sa-i facape studenti sa plece. In timp ce
paraseau sala, cei mai multi dintre ei se opreau n fata mea si
sopteau : Am putea sa revenim si sa va ntlnim mai trziu ? Eu le-am
raspuns : Cu siguranta .
-
14
Cu toate acestea nu i-am mai revazut niciodata, cel putin pentru
o lunga perioada. Doi ani mai trziu, am fost invitat la un
banchet.Era vorba despre un teolog bine cunoscut car reusise un
examen. Conducatorii diferitelor culte erau invitati ca si colegi.
M-am dus si eu. Erau acolo pastori de la diferite biserici, si m
placea sa ma alatur lor, pentru ca singurul mijloc de a apara
adevarul este sa frecventezi oamenii. Asa s-a ntmplat ca un
etiopian mi-a zis :Ma recunoasteti ?Eu i-am raspuns : Nu. In orice
caz nu-mi amintesc de dumneavoastra .Atunci el mi-a precizat : Eu
eram unul dintre studentii care v-a auzit predicnd despre Sabat, si
n-am uitat niciodata ziua aceea faimoasa .
Cu alte cuvinte, asta l-a marcat intr-adevar, si evenimentul se
petrecuse cu doi ani n urma. Atunci l-am ntrebat : Sunteti unul
dintre cei patru care ar fi vrut sa ma revada mai trziu ? El mi-a
raspuns : Da . De ce n-ati revenit sa ma vedeti ? Atunci el mi-a
explicat : Pentru ca, pe cnd ne ntorceam spre scola ni s-a spus ca
daca ne ntoarcem sa va vedem, vor face un raport la biserica
noastra si binenteles asta nsemna sa nu mai avem serviciu .Atunci
l-am ntrebat : V-ati gndit la subiectul pe care l-am abordat atunci
?El mi-a marturisit : Da, niciodata n-am ncetat sa ma gndesc la
asta .I-am zis : Frate, va amintiti de Pavel pe drumul spre Damasc,
cnd Cristos i-a zis :Ti-ar fi greu sa arunci napoi cu piciorul
ntr-un tepus ? (Faptele apostolilor 9 :5) Frate, nu veti avea pace
atta timp ct nu-i ziceti lui Cristos cum i-a zis Pavel (Faptele
apostolilor 9 :6) : Doamne, ce vrei ca sa fac ?Si atunci raspunsul
va fi clar.
In definitiv noi trebuie sa aparam Sabatul n lumina Evangheliei.
Sabatuleste foarte legat de Evanghelie, si noi trebuie s-o
demonstram n mod clar. Este n mod esential legat la lucrarea lui
Dumnezeu de mntuire n Cristos. Este motivul pentru care fiecare zi
de sarbatoare, (si erau 7 n Vechiul Testament, care reaminteau
venirea lui Mesia cel promis) era considerata ca o zi de odihna de
Sabat. Pastele, Ziua Ispasirii, cum o numiti voi, erau numite
Sabaturi. Noi numim zilele acestea Sabaturi ceremoniale . Ele erau
desemnate ca sabaturi pentru ca ele reaminteau odihna pe care
Dumnezeu o promisese n Isus Cristos.
Odihna aceasta se mplinea n Cristos. Si Isus confirma declaratia
aceasta n Matei 11 :28-30 Veniti la mine toti cei truditi si
mpovarati si eu va voi da odihna . El nu vorbea despre o munca
fizica n versetul acesta. El se referea la iudei care faceau
lucrari n scopul de a merge n cer, si care n-aveau pacea.Pe cnd
tnarul se adresa lui Isus Cristos n Matei 19 :16 si si-i zicea :
Invatatorule, ce trebuie sa fac ca sa am viata vesnica ? Stiti ce
spera el ca sa
faca Cristos n favoarea lui ? El spera ca Cristos va face pentru
el ceea ce fac multi dintre noi : sa-l felicite si sa-i zica :
Continua lucrarea asta buna .
-
15
Dar Cristos n-a reactionat n felul acesta. Mntuitorul i-a zis :
Daca vrei sa mergi n cer printr-o comportare buna, cel mai bun
mijloc de evaluare a comportamentului tau este legea . Tnarul i-a
raspuns :Toate aceste porunci le-am pzit cu grij din tinereea mea;
ce-mi mai lipsete? Isus a adaugat : Tu n-ai respectat legea n mod
perfect. Am sa-ti arat proba. Legea nvata ca tu trebuie sa-ti
iubesti aproapele ca pe tine nsusi. Il iubesti tu ntr-adevar ca pe
tine nsusi ? Arata-mi. Vinde-ti bogatiile, da-le saracilor si
urmeaza-ma. Eu ti voi da adevarat a comoara. A facut tnarul ceea ce
i-a zis Isus ?Nu.Dupa aceea Isus s-a adresat ucenicilor si s-a
folosit de povestea acesta ca de un exemplu. Voi nu puteti ntelege
un exemplu de genul acesta, dect cunoscnd mentalitatea evreiasca.
Deci, Isus a zis : Un bogat va intra greu n mparatia cerurilor . Si
a mai adaugat : este mai uor s treac o cmil prin urechea acului,
dect s intre un bogat n mpria lui Dumnezeu.
As vrea sa cititi Matei 19 (versetul 24) si sa remarcati n
special reactiile ucenicilor. Veti descoperii ca erau uimiti de
declaratia lui Isus. Petru a zis : Cine poate atunci sa fie mntuit
?De ce erau ei stupefiati ? Din punct de vedere al iudaismului, un
om bogat era ntotdeauna considerat bun. Altfel spus, daca sunteti
curajos si va platiti zeciuiala, Dumnezeu va deschide zagazurile
cerurilor si va va acorda toti banii de care aveti nevoie ; cu mult
mai mult dect poate contul vostru bancar sa contina. Evanghelia lor
era n realitate o noua iubire de sine . Daca sunteti bun, Dumnezeu
va va face bogat. Un om sarac era, deci rau. De asemeni, cnd Isus a
declarat ca un bogat va intra cu greutate n Imparatia Cerurilor,
pentru ei era acelasi lucru ca si cum ar fi zis ca era dificil
pentru un om bun sa mearga n cer. Daca un om bun nu poate ajunge,
atunci cine poate sa fie mntuit ?
Ce va fi pentru noi ? Noi suntem doar niste pacatosi amarti.
Remarcati versetul din Matei 19 :26 Isus s-a uitat tinta la ei si
le-a zis :La oameni lucrul acesta este cu neputin, dar la Dumnezeu
toate lucrurile sunt cu putin.Dumnezeu poate sa-i mntuiasca pe
pacatosi.Cei care ncearca sa intre n Imparatia Cerurilor prin
propriile lor forte, poarta sarcini grele. Ei n-au pace. Si multi
adventisti fac parte din aceasta categorie de persoane. N-au nici o
pace, nici o bucurie, nici o certitudine, pentru ca nu sunt siguri
ca pot ajunge acolo. Prin urmare respectarea Sabatului pentru ei
este o povara. Ei nu se odihnesc si nu apreciaza ziua asta sfnta.
Iata ce gndesc ei : Cnd se va termina Sabatul vom putea sa ne
bucuram sa facem ce vrei noi, sa deschidem televizorul, sau sa
jucam o partida de sah, de exemplu .
De cnd nu mai este un pacat n America sa calatoresti n ziua de
Sabat, anumite persoane pleaca cu masina si fac o plimbare buna n
ziua de Sabat.
-
16
Daca va duceti n anumite tari ale lumii, veti descoperii ca este
o mare diferenta ntre ceea ce este bine si ce este rau de facut n
ziua Sabatului.
In propria noastra biserica, noi avem mai multe principii pentru
felul n care trebuie respectat Sabatul. Mergeti n Scandinavia, si
veti putea nota n ziua aceea. Mergeti n Italia n regiunea lui
Bacchiocchi, si puteti juca fotbal. Si asta e considerat un pacat n
America, dar la noi puteti sa calatoriti n ziua asta sfnta, n timp
ce n Africa este un pacat. Prin urmare daca aveti o receptie la ora
19 si Sabatul se termina la 18.45, puteti sa calatoriti. Nu este un
pacat din moment ce nu intrati n locul n care se tine petrecerea n
timpul Sabatului.
Sabatul este strns legat de Evanghelie. Isus a venit ca sa ne
dea odihna. Pentru a ntelege lucrul acesta nu trebuie sa ncepem cu
Sabatul n relatie cu noi. Noi trebuie sa ncepem prin relatia sa cu
Dumnezeu. Daca ncepem altfel, suntem n eroare. Daca cineva va zice
ca respectati Sabatuliudeilor, cereti-i sa va arate un text care
demonstreaza acest lucru. Sabatul nu-i apartine omului. El a fost
cu siguranta facut pentru om, dar nu-i apartine lui. Ziua aceasta
este proprietatea exclusiva a lui Dumnezeu.In Exod 20 :10 gasim
scris : Dar ziua a aptea este ziua de odihn nchinat Domnului
Dumnezeului tu .
Cui i apartine ziua aceasta ? Atotputernicului, Dumnezeului
tau.Exod 31 :13 S nu care cumva s nu inei Sabatele Mele . El n-a
zis este Sabatul vostru, a zis Sabatul Meu .In Isaia 58 :13-14 Dac
i vei opri piciorul n ziua Sabatului ca s nu-i faci gusturile tale
n ziua Mea cea sfnt; dac Sabatul va fi desftarea ta, ca s sfineti
pe Domnul, slvindu-L, i dac-L vei cinsti neurmnd cile tale,
nendeletnicindu-te cu treburile tale i nededndu-te la flecrii,
atunci te vei putea desfta n Domnul, i Eu te voi sui pe nlimile
rii, te voi face s te bucuri de motenirea tatlui tu Iacov; cci gura
Domnului a vorbit. Sabatul apartine deci lui Dumnezeu.
Sabatul lui Dumnezeu este a saptea zi a Lui si prima zi a
noastra. Vreau sa va spun ce m-a facut sa descopar adevarul acesta.
El nu vine nici macar de la un scriitor adventist, ci de la un
teolog foarte liberal al carui nume este Karl Barth. El este cel
care mi-a deschis ochii si m-a facut sa-mi dau seama ca Sabatul
este a saptea zi a lui Dumnezeu, dar ca este prima noastra zi.
Vorbind despre asta, eu nu fac absolut deloc aluzie la ziua de
duminica. Dumnezeu a consacrat sase zile la creerea lumii, si s-a
odihnit a saptea zi. In ce zi printre primele sase a creat Dumnezeu
omul ? A sasea. L-a creat nti pe Adam. Dupa aceea, Dumnezeu i-a
cerut lui Adam sa numeasca animalele, El i-a datprivilegiul acesta.
Dupa aceea a creat-o pe Eva. Omul nu este complet fara Eva.In ce
moment oamenii, Adam si Eva, au fost creati n cea de-a sasea zi ?La
nceput, la mijloc sau la sfrsitul zilei ? La sfrsit. Care era deci
prima zi pe care rasa umana n Adam a trait-o pe acest pamnt ? A
sasea zi sau Sabatul.
-
17
Prin urmare a saptea zi a lui Dumnezeu era prima zi a omului.
Acum, asta este un lucru foarte important. Dumnezeu a lucrat sase
zile si s-a odihnit n ziua de Sabat. Omul nu si-a nceput viata prin
munca, ci odihnindu-se si apoi a avut sase zile ca sa lucreze.
Pentru Adam sase zile de lucru nsemna pur si simplu sa se bucure
de ceea ce crease Dumnezeu pentru el. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a
lucrat si dupa aceea s-a odihnit, si o sa vedem de ce s-a odihnit.
Dar omul nu a nceput cu munca. Omul a nceput cu odihna, si cnd se
odihneste omul n timpul Sabatului lui Dumnezeu, asta nseamna ca el
accepta ceea ce a realizat Dumnezeu pentru el.Deci, pentru
Evanghelie, asta vrea sa zica faptul ca noi primim mai nti
sfintirea prin credinta si dupa aceea demonstram aceasta sfintenie
prin fapte.
Sa vedem Efeseni 2 :8-9 Acesta este un text dintre cele pe care
evanghelistii l prefera si versetele acestea sunt excelente : Cci
prin har ai fost mntuii, prin credin. i aceasta nu vine de la voi;
ci este darul lui Dumnezeu. Cuvntul aceasta n limba greaca face
referire la har si nu la credinta. Altfel spus mntuirea este un dar
de la Dumnezeu. Si credinta este raspunsul nostru la acest dar,
caci este vorba despre un dar care necesita un raspuns. Nu prin
fapte, ca s nu se laude nimeni.
Mntuirea est un dar fara fapte. Remarcati versetul 10 : Cci noi
suntem lucrarea Lui i am fost zidii n Hristos Isus pentru faptele
bune pe care le-a pregtit Dumnezeu mai dinainte, ca s umblm n ele.
Deci, cnd l primim pe Cristos, primim de asemeni ceea ce a creat
Dumnezeu dinainte, ca noi sa ndeplinim, astea sunt faptele bune.
Acestea nu ne mntuiesc.Ele sunt dovada ca l-am primit pe Cristos,
nu prin fapte, ci prin odihna n ziua lui Dumnezeu. Este o
marturisire de credinta ! Dumnezeu ndeplineste mai nti lucrarea si
dupa aceea se odihneste. Dimpotriva, noi nu ncepem cu munca, ci cu
odihna. Dupa aceea, muncim, si ceea ce ndeplinim noi este dovada a
ceea ce am primit dj. Matei 5 :14 zice : Voi sunteti lumina lumii .
Versiunea originala precizeaza ca voi este la plural. Lumina este
la singular. Prin urmare, lumina face referire la Cristos.
In Evanghelia dupa Ioan, Cristos zice Eu sunt lumina lumii
(Ioan8 :12). El le zice credinciosilor(n Matei 5 :14) Voi sunteti
lumina lumii ceea ce vrea sa zica : Voi m-ati primit, odihnindu-va
n mine, si ati devenit n prezent lumina lumii. Voi sunteti multi,
dar nu formati dect o singura lumina.Atunci cnd cntam Lumina asta
mica este a mea , sa nu uitam ca lumina asta nu este mica.
Recipientul este mic, dar lumina este mare. Este Isus Cristos.
-
18
In Matei 5 :16 Isus continua : Tot aa s lumineze i lumina voastr
naintea oamenilor, ca ei s vad faptele voastre bune i s slveasc(nu
pe voi, nici cultul vostru, ci) pe Tatl vostru care este n ceruri.
Faptele bune este Dumnezeu care se manifesta n voi. Asta este cea
mai mare dovada pe care Isus a dat-o vreodata ca sa afirme ca el
era Mesia.Cnd Filip l-a ntrebat pe Mntuitor n Ioan 14 :8 Arata-ne
pe Tatal , Isus i-a raspuns (Ioan 14 :9-10): De atta vreme sunt cu
voi i nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a vzut pe Mine a vzut pe
Tatl. Cum zici tu, dar: Arat-ne pe Tatl? Nu crezi c Eu sunt n Tatl,
i Tatl este n Mine? . Cuvintele pe care vi le spun Eu, nu le spun
de la Mine; ci Tatl, care locuiete n Mine, El face aceste lucrri
ale Lui. Deci, tot ce are lumea nevoie sa vada, nu este felul n
care suntem buni, voi si cu mine, nici n ce fel Biserica este
credincioasa, pentru ca ceea ce fac Natiunile Unitee de asemeni
ceva bun. Mergeti n lumea a treia si veti vedea. Ceea ce are lumea
nevoie sa vada, este Cristos n voi, nadejdea slavei.
Singurul mod n care o puteti face este sa va odihniti n El. Este
sa-l primiti pe Cristos. Si binenteles, cnd l primiti, El va da
pacea, siguranta, si face de asemeni din voi lumina lumii, deveniti
un instrument n minile Lui.Ziua a saptea a lui Dumnezeu este smbata
noastra. Nu va folositi de calendarca s-o dovediti. Calendarul n-a
fost scris de Dumnezeu, nici de un om inspirat. Si daca oamenii din
lume modifica smbata n favoarea duminicii, este problema lor. Nu
folositi niciodata calendarul pentru a dovedi ceva. Anumite
versiuni de Bibie precizeaza ca vineri este ziua n care a murit
Cristos si pentru Sabat nu folosesc termenul de smbata, ci se
folosesc de cuvntul Sabat, ca si porunca lui Dumnezeu. Va puteti
deci folosi de Biblie ca sa dovediti ca Cristos a murit vineri si
ca Sabatul este ntr-adevar o porunca.
In Biblie, Sabatul este punctul central de la care toate
celelalte zile sunt calculate.Matei 28 :1 spune : La sfritul zilei
Sabatului, cnd ncepea s se lumineze nspre ziua dinti a sptmnii .
Asta este traducerea noastra. Cuvntul saptamna nu aparea n tot Noul
Testament. Nu sunt aceleasi expresii care sunt mentionate acolo.
Atunci ce zice textul n mod precis ? La sfrsitul zilei Sabatului,
cnd ncepea sa se lumineze de ziua dinti a Sabatului In felul acesta
traduce limba greaca versetul acesta. Asta n-are nici un sens
pentru noi. Dar fiecare zi a saptamanii era calculata n functie de
Sabat. Prin urmare daca noi eram ziua de Sabat, duminica ar fi
desemnata ca fiind prima zi a Sabatului, sau prima zi dupa Sabat.
Luni era numita a doua zi dupa Sabat, marti a treia zi, miercuri a
patra, joi a cincea si vineri ziua pregatirii . Nu pentru un
banchet, ci pentru Sabat. Vedeti, dar ca ziua aceasta sfnta era
punctul central.
-
19
Ei nu aveau aceleasi cuvinte ca si noi pentru a desemna : luni,
marti, etc. Pentru ca lumea noastra nu ntelege ce este prima zi a
Sabatului, traducerea mentioneaza : prima zi a saptamnii.
Eu va dau aceste informatii pentru un alt motiv, caci sunt
anumiti crestini, laici, care n-au fost la seminariu, dar care au
citit n greaca Biblia Greaca Interlineara si care au vazut n
documentul acesta ca duminica era numita prima zi a Sabatului si
zic : Vedeti voi, Biblia declara ca duminica este Sabatul . Ei
deformeaza textul pentru ca nu cunosc limba. Daca-mi dau asemenea
argumente, le-as zice foarte simplu :Va rog duceti-va la pastorul
dumneavoastra care anvatat greaca si ntrebati-l daca este de acord,
si daca este cazul, atunci nseamna ca trebuie sa se ntoarca la
seminar . Nu asta spune n greacadocumentul acesta. Se vorbeste
despre prima zi, dupa Sabat.
Nu uitati ca ziua asta sfnta era un punct central si n Noul
Testament. Totul era programat n functie de aceasta zi.Sa vedem de
ce s-a odihnit Dumnezeu n ziua de Sabat. Era obosit ? Voia sa faca
o pauza ? Atunci de ce s-a odihnit n ziua Sabatului ?Eu am
descoperit motivul de la un teolog evanghelic. Se numeste
Schefler.De ce s-a odihnit Dumnezeu ? Dumnezeu s-a odihnit pentru
ca tot ceea ce crease era absolut perfect. Nu putea sa faca mai
bine. Creatia Lui era spendida, magnifica, incomparabila si
perfecta. Dumnezeu nu s-a odihnit pentru ca era obosit. El s-a
odihnit pentru doua motive. Ceea ce crease El era 1) perfect si 2)
compet.
Dumnezeu vedea ca totul era foarte bun. Era perfect. Sa mergem n
Geneza 2 :1-3 Astfel au fost sfrite cerurile i pmntul i toat otirea
lor .Deci voi nu puteti sa mbunatatiti nimic, nici sa adaugati ceva
la creatia lui Dumnezeu, pentru ca ea era competa, perfecta si
terminata. n ziua a aptea, Dumnezeu i-a sfrit lucrarea pe care o
fcuse; i n ziua a
aptea S-a odihnit de toat lucrarea Lui pe care o fcuse .
Retineti ca El s-a odihnit a saptea zi , pentru ca totul era
terminat. Dumnezeu a binecuvntat ziua a aptea i a sfinit-o, pentru
c n ziua aceasta S-a odihnit de toat lucrarea Lui pe care o zidise
i o fcuse. Acum as vrea sa va arat cum aplica acest teolog versetul
acesta la Evanghelie, si are drepatate.
Crucea lui Cristos a ndeplinit ntr-un modatt de perfect, real si
compet ceea ce era necesar la mntuirea noastra, ca noi nu putem
sa-i adaugam nimic, si orice ne-am forta sa realizam cu toate
eforturile noastre noi nu putem sa ne facem prin noi nsine mai
placuti n ochii lui Dumnezeu. Noi nu putem sa avem o asigurare mai
sigura a destinului nostru si a vietii vesnice.
-
20
Noi nu putem sa adaugam nimic la nadejdea noastra de mntuire,
nici la faptul ca Dumnezeu ne cunoaste, nici la scopul de a deveni
ceea ce vrea Cristos sa fim. Mntuirea pe care a pregatit-o Dumnezeu
n Cristos era la fel de perfecta .
Iata ce spune reclama pentru cartea acestui teolog : Duminica
este o noua zi de adorare, care a fost aleasa ca sa celebreze
istoria unica a evenimentului de la moartea si nvierea lui Cristos
. Asta este nvatatura de baza a bisericii crestine. Duminica este
respectata ca se reaminteasca Invierea. Si de fapt cnd membrii
bisericii primitive au trebuit sa faca fata acestei probleme si cnd
le-a fost cerut sa demonstreze dupa Scripturi, ei aveau un text ca
si argument, Maleahi 4 :2. Amintiti-va ca crestinii erau acuzati ca
adorau soarele. Este adevarat, dar ei ncercau sa se
dezvinovateasca.
Versetul acesta declara :Dar pentru voi, care v temei de Numele
Meu, va rsri Soarele neprihnirii, i tmduirea va fi sub aripile
LuiSoarele care rasare l anunta de asemeni pe Cristos. Prin urmare,
duminica l reprezinta pe Cristos iesind din mormnt. Adica Invierea.
Este ceea ce aduce vindecarea.Sa revenim la studiul nostru despre
sanctuar. Curtea era formata din doua parti : est si vest. Estul
reprezinta misiunea terestra a lui Cristos si vestul reprezinta
misiunea Sa cereasca.Cnd a nceput misiunea Lui pe pamnt ? De cnd a
fost nascut pe lumea asta, si-a nceput misiunea terestra. Si cnd a
fost terminata ? La cruce sau la Inviere ? Cnd a fost obtinuta
rascumpararea noastra ? In ce moment precis ? Atunci cnd Cristos a
murit pe cruce sau cnd a nvins moartea ?Noul Testament este clar.
Scriitorul Stedman declara ca evenimentul care ne-a adus mntuirea
era crucea. Astfel, crucea aste evenimentul mntuirii.Asta a avut
loc cnd El si-a terminat misiunea terestra, care a nceput la
nasterea Lui si care s-a terminat la cruce. In ce zi a murit El ?
Stiti voi cum numesc bisericile crestine ziua asta ? Nu vineri, ci
vinerea mare De ce ? Pentru ca Isus a murit pe cruce si pentru ca n
ziua asta s-a nfaptuit ispasirea noastra. Cristos nu a nviat n
aceeasi zi, caci n ziua urmatoare El s-a odihnit de toata lucrarea
Sa, pentru ca ea era terminata, era competa. Voi nu puteti sa
adaugati nimic la asta, nici sa faceti ceva pentru a o mbunatati.
Lucrarea e terminata !
Dar Isus a nvins moartea ca sa-si ndeplineasca cea de-a doua
misiune. Invierea este nceputul celei de-a doua etape : Misiunea
Lui cereasca. El n-o va termina pna nu va face din dusmanii Lui un
asternut de picioare . Am citit n Isaia 66 :23 ca atunci cnd va
face lucrul acesta n fiecare lun nou i n fiecare Sabat, va veni
orice fptur s se nchine naintea Mea zice Domnul.Sabatul ne ndreapta
catre o lucrare terminata, fie ca este creatia, rascumpararea, sau
noua creatie care este si restaurarea.
-
21
Este o lucrare terminata. Dumnezeu este cel care da, omul este
cel care primeste. Ca sa se bucure de creatie, Adam a trebuit sa
intre n odihna lui Dumnezeu.
Si pentru ca noi sa ne bucuram de rascumparare, noi trebuie la
fel, sa intram n odihna Lui. Si cnd intrati n odihna aceasta
suprema, care va este promisa de catre Dumnezeu, acesta odihna va
termina lucrarea pe care El a nceput-o prin Isus Cristos. Astfel,
Sabatul simbolizeaza lucrarea sfrsita de Dumnezeu n Isus
Cristos.Asta este semnificatia Sabatului.
-
22
Cristos adevarata odihna de Sabat(partea a treia) Evrei 4
:1-13
Vom urma studiul la capitolul 4 din Epistola catre Evrei unde
apostolul Pavel a asociat credinta n Evanghelie cu faptul de a
intra n odihna lui Dumnezeu, care este Sabatul. Altfel spus,
Sabatul n Evrei 4 este legat de Evanghelie.Sa revenim la ceea ce am
descoperit dj despre subiectul acesta si sa examinam semnificatia
Sabatului lui Dumnezeu pentru om. Exista patru aspecte importante.
Primul : semnificatia Sabatului pentru Dumnezeu. Dupa aceea, sensul
Sabatului pentru om, apoi semnificatia controversei dintre Sabat si
duminica si n sfrsit sensul acestei zile n raport cu legea. O sa
tratam fiecare din aceste subiecte n mod separat, si vom putea sa
le studiem n detaliu.Sa revenim la semnificatia Sabatului pentru
Dumnezeu.
1) Noi am descoperit ca Sabatul i apartine lui Dumnezeu. Daca
cineva va zice ca voi respectati Sabatul iudeilor, tot ce aveti de
facut este sa-i cereti sa va arate un text. Nu-l lasati sa
foloseasca versiunea Parole Vivante pentru ca ea contine o
declaratie afirmnd ca Sabatul apartine iudeilor. Versiunea Parole
Vivante este o parafrazare. Folositi alte versiuni, ele nu contin
nici un text care afirma ca Sabatul este proprietate iudeilor. Ele
spun ntotdeauna ca Sabatul este proprietatea lui Dumnezeu.
2) Sabatul lui Dumnezeu este cea de-a saptea zi a Lui. Acest
lucru este extrem de important. Dumnezeu a lucrat sase zile, apoi
s-a odihnit a saptea zi. Aceasta a saptea zi nu este ziua noastra
de Sabat, ci a Lui. Dumnezeu a creat omul n a sasea zi. Prin
urmmare, prima zi cnd Adam a intrat n lumea aceasta (si nu uitati
ca cuvntul adam nseamna rasa umana), era ziua de Sabat a lui
Dumnezeu. Umanitatea a nceput un sabat si pentru Adam, ocupatia lui
din urmatoarele sase zile era sa se bucure de ceea ce a primit de
la Dumnezeu.Astfel, noi n-am nceput cu munca, ci Dumnezeu a nceput
cu lucrul apoi s-a odihnit. Noi ne-am odihnit n Dumnezeu mai nti si
ne-am bucurat de ceea ce facuse pentru noi. Acest lucru este extrem
de important din punct de vedere al Evangheliei.3) Sabatul este
punctul central al Bibliei de la care toate celelalte zile sunt
definite. Expresia prima zi a saptamnii nu exista n Biblia n limba
greaca, ci este ceea ce Bibliile noastre traduc. Scripturile
grecesti fac referinta la duminica, ca fiind prima zi a Sabatului .
Ceea ce vrea sa zica, prima zi de dupa Sabat. Prin urmare, luni
este a doua zi dupa Sabat, marti a treia, etc. Vineri este numita
ziua pregatirii . Adica pregatirea Sabatului. Toate zilele
saptamnii sunt deci definite pe baza unei zile : Sabatul. Acesta
este punctul principal al saptamnii.
-
23
4) Sabatul lui Dumnezeu ne orienteaza spre lucrarea Lui
terminata, care este perfecta si competa. Cu alte cuvinte, Dieu nu
s-a odihnit n ziua de Sabat pentru ca era obosit sau ca voia sa
faca o pauza , ci pentru ca lucrarea Lui era terminata. Asta este
ceea ce am studiat dj.5) Cine a rostit cuvntul care a creat lumea ?
Cine a zis : Sa fie lumina ?
A fost Cristos, Tatal sau Duhul Sfnt ? A fost Cristos. Noul
Testament este foarte clar cu subiectul acesta. Noi nu putem sa
citim toate textele, dar haideti sa vedem totusi cteva. Ioan 1 :3
unde Ioan l prezinta pe Cristos ca fiind Cuvntul. El este Cuvntul
lui Dumnezeu, Cuvntul scris si vorbit. Ioan, n pasajul acesta l
defineste pe Cristos ca fiind Cuvntul care era cu Dumnezeu si care
era Dumnezeu. Sa citim versetul 3 :Toate lucrurile au fost fcute
prin El; i nimic din ce a fost fcut, n-a fost fcut fr El. Astfel,
Cristos este sursa creatiei noastre. Iata alte texte care afirma
acelasi lucru.Efeseni 3 :9 [ .i s pun n lumin naintea tuturor care
este isprvnicia acestei taine, ascunse din veacuri n Dumnezeu, care
a fcut toate lucrurile,Coloseni 1 :16 Pentru c prin El au fost
fcute toate lucrurile care sunt n ceruri i pe pmnt, cele vzute i
cele nevzute: fie scaune de domnii, fie dregtorii, fie domnii, fie
stpniri. Toate au fost fcute prin El i pentru El.]
In Apocalipsa 3 :14 este scris ngerului Bisericii din Laodiceea
scrie-i: Iat ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios i
adevrat, nceputul zidirii lui Dumnezeu .Anumite persoane, chiar
unii din pionierii nostri au nteles gresit acest text. Waggoner,
Prescott si James White fac parte dintre ei, si de aceea noi suntem
cunoscuti ca semi-Arieni care credeau ca Cristos a avut un nceput.
Sora White a rectificat punctul lor de vedere. Avem declaratia
aceasta n cartea Isus Cristos. In El era viata, originile,
proprietatea si provenanta . Asta e ca sa ndrepte conceptia
aceasta. Traducerea greaca nu zice El este nceputul creatiei, ci El
este sursa creatiei. Asta nu este o problema pentru teologii
adventisti. Ei sunt de acord pentru ca este clar n limba
originala.Cristos este Creatorul. Daca El este Creatorul, atunci
Sabatul i apartine Lui. Este ceea ce se spune n Marcu 2 :28 :aa c
Fiul omului este Domn chiar i al Sabatului.
De ce se numeste El nsusi Domn al Sabatului ? Pentru ca El este
sursa creatie. Cristos nu numai ca a creat lumea aceasta pentru a
ne-o da noua, dar El ne-a si rascumparat. El este deci, pe rnd
Creatorul si Mntuitorul. Vedeti n Romani 3 :24, 1 Corinteni 1 :30,
Galateni 3 :13, Coloseni 1 :16, Tit 2 :14, Evrei 9 :12, 1 Petru 1
:18, Apocalipsa 5 :9. Prin urmare, Cristos este Domnul Sabatului
(al odihnei). Cititi n Marcu 2 :28, Luca 6 :5Deci, n Apocalipsa 1
:10 cnd Ioan a zis :n ziua Domnului eram n Duhul el se referea la
ziua care i apartine lui Cristos. Pentru ca iudeii l respinsesera
pe Cristos, ei aveau nca nevoie sa intre n odihna de Sabat a lui
Dumnezeu.
-
24
Iudeii respectau Sabatul, ziua cea buna, dar acceptasera ei pe
Domnul Sabatului ? Nu. Ce era important, ziua sau proprietarul
zilei ? Sa nu separam niciodata Sabatul de Cristos, Mntuitorul
nostru. O sa descoperim semnificatia Sabatului lui Dumnezeu si o sa
va expun toata importanta ei.
Sa vedem acum a doua parte a studiului nostru : semnificatia
Sabatului lui Dumnezeu pentru om. Dumnezeu a lucrat sase zile, El a
creat lumea aceasta. El n-a facut-o pentru El nsusi. A facut
Dumnezeu cerurile asa de mici ca avea nevoie sa mai faca o
prelungire cnd a creat lumea ? El a creat lumea pentru om si nu
pentru El nsusi. Amintiti-va de Geneza1 :26-28 S facem om dup
chipul Nostru, dup asemnarea Noastr; el s stpneasc peste petii
mrii, peste psrile cerului, peste vite, peste tot pmntul i peste
toate trtoarele care se mic pe pmnt. Dumnezeu a fcut pe om dup
chipul Su, l-a fcut dup chipul lui Dumnezeu; parte brbteasc i parte
femeiasc i-a fcut. Dumnezeu i-a binecuvntat i Dumnezeu le-a zis:
Cretei, nmulii-v, umplei pmntul i supunei-l; i stpnii peste petii
mrii, peste psrile cerului i peste orice vieuitoare care se mic pe
pmnt..
Astfel Dumnezeu i-a dat stapnirea omului. In ce masura l-a
ajutat Adam pe Dumnezeu sa creeze lumea asta ? Dumnezeu n-a primit
nimic de la Adam. Dumnezeu nu l-a creat pe Adam n prima zi zicndu-i
: Vreau sa creez o lume pentru tine, si pentru ca ti este destinata
tie, am nevoie de ajutorul tau.
Avraam a primit promisiunea ca Dumnezeu avea sa-i dea un fiu, si
ca prin intermediul acestui fiu, toate natiunile vor fi
binecuvntate. Zece ani mai trziu, Sara i s-a adresat lui Avraam si
i-a zis : Stii ca Dumnezeu a facut o promisiune, dar El are nevoie
de ajutor. Si Avraam i-a raspuns : Cred ca ai drepate, pentru ca se
fac zece ani de cnd ne-a promis si noi n-avem nca un copil, si
ncepem sa mbatrnim . Dumnezeu n-a accepatat ajutorul lui Avraam. Sa
citim n Galateni 4 :4. Eu sunt sigur de un lucru. Cnd Avraam, n
cer, se uita la istoria Orientului Mijlociu si constata ca criza
acestei tari este o consecinta a greselii lui, va varsa lacrimi si
va zice : Ce-am facut ?
Cnd Adam s-a apropiat de Dumnezeu n primul Sabat, a venit cu
minile goale. N-avea nimic de adus. Nu putea sa faca nimic pentru
ca Sabatul era a doua zi de viata, imediat dupa crearea lui. Prin
urmare, omul nu a contribuit la creatie, el n-a fost dect
beneficiarul. Cum a petrecut Dumnezeu Sabatul ? El nu numai ca s-a
odihnit n ziua aceea, dar a si sfintit-o. Geneza 2 :3. Ce vrea sa
zica cuvntul a sfintii ? Pus deoparte pentru un scop sfnt. Aceasta
este semnificatia sfintirii. Dumnezeu a pus ziua aceasta deoparte
pentru om.Astazi, anumiti teologi spun ca cuvntul Sabat nu a aparut
naintea Exodului. Adevarul este ca el se gaseste n Geneza 2.
Cuvntul ar putea totusi sa nu se gaseasca, atunci cum as putea sa
stiu ca adevarul se aplica la Sabat ? Ce motiv da Dumnezeu pentru
respectarea celei de-a patra porunci ? Creatia.
-
25
Argumentul acestor teologi nu este deci solid pentru a afirma ca
Sabatul nu aparea naintea Exodului. Dumnezeu a sfintit sabatul
pentru un scop sfnt destinat omului. De ce ? Sa nu zicem pentru ca
omul sa se poata odihni. Noi n-ar trebui niciodata sa punem
problemele noastre pe seama lui Dumnezeu.Multi oameni ajung la
Sabat vineri seara si zic : Ah, ce multumit sunt ca este Sabatul.
Am avut o viata asa de ncarcata saptamna acesta, ca acuma vreau sa
pot sa ma odihnesc. Ei bine, e minunat si e adevarat. Cnd Dumnezeu
a dat Sabatul, omul era perfect. El nu stia ce vrea sa nseamna sa
fi obosit, nu-i asa ?
Prin urmare Sabatul avea o semnificatie spirituala. Sabatul era
un legamnt ntre Dumnezeu, cel care a dat, si omul, cel care a
primit. Legamntul acesta a fost facut naintea caderii, el avea deci
o semnificatie permanenta si un sens spiritual. Ce vrea sa spuna o
semnificatie permanenta ? Daca Adam n-ar fi pacatuit am mai
respecta noi ziua de Sabat la ora actuala ? Da, pentru ca nu era un
acord pentru o perioada, ci pentru totdeauna. Sa nu uitam ca
Sabatul era ceva spiritual si permanent.Dupa cadere, Sabatul mai
avea nca semnificatia spirituala, caci este scris n Deuteronom 5
:15 Adu-i aminte c i tu ai fost rob n ara Egiptului, i Domnul,
Dumnezeul tu, te-a scos din ea cu mn tare i cu bra ntins: de aceea
i-a poruncit Domnul Dumnezeul tu s ii ziua de odihn.
Sabatul este legat ntr-un mod foarte important de Evanghelie
pentru izbavirea noastra de pacat. Dupa cadere, Dumnezeu a dat o
semnificatie speciala Sabatului. De ce ? Pentru ca pacatul i
distrusese sensul original. Incepnd cu pacatul, omul si-a abandonat
dependenta de Dumnezeu pentru ca sa depinda de el nsusi. Isaia 59
:2 declara ca pacatele noastre au pus un zid de despartire ntre noi
si Dumnezeu. Ce i-a zis Dumnezeu lui Adam dupa ce a pacatuit ?
Geneza 3 :19 n sudoarea feei tale s-i mnnci pinea, pn te vei
ntoarce n pmnt.Inainte de cadere Dumnezeu lucrapentru Adam. Textele
referitoare la gradina Edenului precizeaza ca Dumnezeu este acela
care a plantat gradina pentru Adam. Dar acum, El i zice lui Adam :
n sudoarea feei tale s-i mnnci pinea , ceea ce vrea sa zica : Nu
vei mai avea odihna .
Astfel caderea a distrus semnificatia Sabatului.Relatia ntre
creatura si Creator trebuia sa fie ntotdeauna o relatie de
dependenta totala. Dumnezeu n-a creat niciodata omul pentru ca el
sa traiasca independent de El. De aceea Isus a zis n Ioan 15 :5 :
Despartiti de mine nu puteti face nimic. De asemeni, noi trebuie sa
aplicam versetul acesta n ceea ce priveste mntuirea. Ioan 15 :5 Eu
sunt Via, voi suntei mldiele. Cine rmne n Mine i n cine rmn Eu
...Iata cum trebuie sa fie relatia aceasta.
Cnd Adam a pacatuit el s-a dezlegat de dependenta de
Dumnezeu.
-
26
Ca sa refaca odihna Sabatului pentru om, Isus a venit sa lucreze
din nou. El a zis : Eu trebuie sa fac lucrarea Tatalui meu. Si,
lucrarea pe care Dumnezeu i-o daduse s-o faca era sa ne
mntuiasca.Acum, iata ntrebarea principala. In ce moment ne-a
rascumparat Isus ?Cnd s-a nascut Cristos, nasterea nsemnnd
conceperea Lui, n momentul acela si-a nceput El lucrarea de
mntuire. Sa citim Matei 1 :21 .Maria si Iosif primise aceste
instructiuni :Ea (Maria) va nate un Fiu, i-I vei pune numele Isus,
pentru c El va mntui pe poporul Lui de pcatele sale.Cuvntul Isus
nseamna mntuitor. Cnd a mntuit Isus n realitate rasa umana ? In ce
moment al istoriei Lui pe pamnt ? Este la cruce sau la Inviere ?
Toti crestinii sunt de acord ca la cruce. De ce vinerea din ziua
mortii Lui se numeste vinerea mare ? Sa citim Ioan 17 :4 unde Isus
zice :Am sfrit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac. Si de asemeni
Ioan 19 :30 unde Isus zice :S-a isprvit!Mntuirea noastra implica
deci, doua lucrari diferite facute de Cristos. Este ceea ce numim
misiunea terestra a lui Cristos.Sanctuarul a fost construit n doua
parti : partea de Vest reprezinta misiunea cereasca a luiCristos si
partea de Est misiunea lui terestra. Amndoua sunt necesare pentru
mntuirea noastra.
Misiunea lui terestra a nceput la nasterea Lui si s-a terminat
la cruce. La Calvar, Isus a devenit Mntuitorul tuturor oamenilor.
Multe texte din Noul Testament afirma lucrul acesta, si nu e nici o
problema legata de subiectul acesta. La Inviere a nceput a doua Sa
misiune, care este misiunea cereasca si care nu se va termina
naintea sa se faca pamntul cel nou, atunci cnd i va pune pe toti
dusmanii Lui sub picioare. Sabatul se situeaza ntre Cruce si
Inviere. El a terminat prima Sa lucrare (misiunea terestra) si s-a
odihnit. O va termina si pe cea de-a doua misiune si se de asemeni
o sa se odihneasca. Astfel, Sabatul, n contextul rascumpararii, ne
orienteaza spre o rascumparare si o restaurare care sunt dj
terminate.Cnd respectam Sabatul, participam la aceste doua actiuni.
Ne uitam napoia noastra si vedem siguranta noastra n Cristos,
rascumpararea terminata, si asteptam restaurarea cu nerabdare.
Sabatul este deci o zi de bucurie, pentru ca ne ndreapta si spre
cruce, care a terminat rascumpararea noastra n trecut, si spre
viitor n nadejdea binecuvntata, afirmnd ca pamntul acesta va fi
restaurat. De aceea zice Isaia 66 :23 n fiecare lun nou i n fiecare
Sabat, va veni orice fptur s se nchine naintea Mea zice Domnul.
Astfel Sabatul ne ndreapta spre o lucrare terminata. In ce fel
omul a contribuit la rascumpararea n Cristos ? N-a facut nimic.
Rascumpararea aceasta implica doua faze :actiunea lui Cristos care
raspunde cerintelor pozitive ale legii, si moartea Lui care
satisface dreptatea legii.
-
27
Deci, prin actiunea Lui si prin moartea Lui, Isus a raspuns la
toate exigentele legii cu privire la mntuirea noastra.Sanctuarul
avea de asemeni doua etape : una zilnica, cea care este mijlocirea
continua, si una anuala care va avea loc cnd va distruge pacatul si
va instaura dreptatea Lui vesnica. Avem deci doua faze n
rascumparare si doua n misiunea sanctuarului, dar Sabatul a
intervenit dupa ce Isus a terminat-o pe cea de-a doua. Lucrarea era
terminata si El s-a odihnit.In ziua Ispasirii, trebuie sa respectam
Sabatul pentru ca asteptam cu nerabdare ntoarcerea lui Cristos si
restaurarea. Astfel, Sabatul trebuie sa-si regaseasca ntreaga
semnificatie n zilele de pe urma din cauza acestui punct crucial
:
A doua Sa misiune se va termina n curnd. Noi privim si n urma si
nainte. O sa dezvolt mai mult subiectul acesta n urmatorul capitol
care se va ocupa de chestiunea Sabatului n raport cu duminica. In
Matei 11 :28 Isus a zis : Veniti la mine, toti cei truditi si
mpovarati si eu va voi da odihna.Ce-a facut Isus pentru ca oamenii
sa poata n prezent sa intre n odihna lui Dumnezeu ? Amintiti-va
ceva, caderea a distrus sensul Sabatului.
Ce l restaureaza ? Lucrarea de rascumparare a lui Cristos. Cei
care cred n Evanghelie intra n odihna Lui. Care este odihna aceasta
?Este siguranta ca fiind neprihaniti prin credinta, avem pacea cu
Dumnezeu.
Nu trebuie sa mai fugim departe de Dumnezeu. Noi avem pacea !
Prin urmare, Evanghelia ne-a adus la odihna lui Dumnezeu.
Sa citim Evrei 4 :9 unde Pavel zice ca iudeii au nca nevoie sa
intre n odihna lui Dumnezeu. Ei au nca nevoie sa respecte Sabatul.
Rmne, dar, o odihn ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Si
versetul 10 Fiindc cine intr n odihna Lui se odihnete i el de
lucrrile lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrrile Sale.
Oricine crede n Evanghelie se odihneste de lucrarile lui asa cum
s-a odihnit Dumnezeu de ale Sale. Rascumpararea pe care a facut-o
Cristos era perfecta, dar este ea terminata ? Sa citim Romani 5 :11
i nu numai att, dar ne i bucurm n Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus
Hristos, prin care am cptat mpcarea. Noi suntem mpacati cu Dumnezeu
prin moartea Fiului Sau.In ce masura am contribuit noi la lucrarea
asta de rascumparare n Cristos ? Noi n-am facut nimic. Lucrarea lui
Cristos este perfecta, terminata. Putem sa-i adaugam ceva, sa o
mbunatatim ? Nu. Deci, cnd intram n odihna Lui, sa nu ncercam sa ne
mbunatatim situatia n fata lui Dumnezeu prin faptele noastre. Evrei
4 nu vorbeste despre faptele care duc la mntuire, ci de
semnificatia mntuirii. Putem noi sa adaugam ceva la sfintenia pe
care am primit-o n Cristos sau s-o mbunatatim ? Nu, si ce se ntmpla
daca ncercam sa facem asa ceva ?
Sa citim Epistola catre Galateni, nspecial capitolul3, versetul
3 :
-
28
Suntei aa de nechibzuii? Dup ce ai nceput prin Duhul, vrei acum
s sfrii prin firea pmnteasc? In Galateni 5 :4 Voi, care voii s fii
socotii neprihnii prin Lege, v-ai desprit de Hristos; ai czut din
har.
Sa nu ncercati sa adaugati ceva la sfintenia pe care ati
primit-o n Cristos. Ea este perfecta si terminata. Prin urmare, cel
care aintrat n odihna lui Dumnezeu va nceta cu faptele lui de
sfintenie proprie, exact cum a facut Cristos cu lucrarile Lui.
Lucrarea lui Cristos era completa. Evrei 9 :28 spune : tot aa,
Hristos, dup ce S-a adus jertf o singur dat, ca s poarte pcatele
multora, Se va arta a doua oar, nu n vederea pcatului, ci ca s aduc
mntuirea celor ce-L ateapt. (Cei care l-asteapta sunt cei care
intra n odihna Lui).Ce vrea sa zica Pavel prin nu n vederea
pacatului ? Isus nu va veni a doua oara pentru a da o noua sansa
lumii, nici pentru a termina ce-ar fi lasat neterminat. El a
terminat cu problema pacatului. Cnd va veni a doua oara, ce ne va
da ? Realitatea acestei lucrari pe care a terminat-o. El nu va
reveni ca sa se ocupe de problema pacatului. Caci a facut-o dj prin
sacrificiul Lui. In Evrei 10 :14 spune :Cci printr-o singur jertf
El a fcut desvrii pentru totdeauna pe cei ce sunt sfinii. Lucrarea
aceasta este terminata. Este ceea ce ne da pacea si siguranta
mntuirii. Astfel, Sabatul devine o desfatare. Eu ma bucur de Sabat
pentru ca pot face fata realitatilor vietii, plin de siguranta,
caci eu stiu n cine am crezut. Cristos este neprihanirea mea !
Daca ncercati sa adaugati ceva la asta, ceea ce vrea diavolul sa
faceti, sa stiti ca treceti pe lnga har, si n-aveti dreptul sa
respectati Sabatul. Cel care tine Sabatul este cel care a intrat n
odihna lui Dumnezeu. Odihna lui nseamna o lucrare perfecta si
terminata. Prin urmare, sa nu-i dam zilei acesteia o semnificatie
legalista. Sa-i dam un sens evanghelic, si lumea va vedea ca
Sabatul este bine legat de Evanghelie.
Vedeti voi de ce este important Sabatul ? El nseamna o
rascumparare n Cristos, si o restaurare, perfecte si terminate.
Putem noi sa-l ajutam pe Cristos sa restaureze lumea ? Nu. El face
totul. Care-i partea noastra ? Sa ne odihnim n Cristos. Lumea are
nevoie sa vada un popor care se odihneste n Cristos.
Cnd va odihniti n Cristos, El nu va da numai pacea si siguranta
mntuirii, dar si izbnda, fiindca voi nu puteti sa nvingeti pacatul
cu fortele voastre. Pacatul este o putere mai mare dact voi. Daca
va ndoiti, cititi n Romani 7 :21 cnd vreau s fac binele, rul este
lipit de mine.Intrebarea pe care v-o puneti este : Ma odihnesc eu n
Cristos? Este ceea ce se ntreba Avraam cu privire la fiul sau. Este
sarcina lui Dumnezeu nu a voastra. Treaba voastra e sa va odihniti
n Cristos. Sabatul este un semn, un act exterior pentru o
experienta interioara. Actul exterior n-are nici o valoare fara
experienta interioara.
-
29
Deci, daca tineti Sabatul pentru un motiv gresit, va nselati
singuri. De aceea, adevarul Sabatului este mai important dect ziua
n sine. Ziua si pierde semnificatia fara adevarul care o
nsoteste.Adevarul da semnificatia Sabatului. De aceea noi trebuie
sa restauram adevarul, si atunci ziua si dobndeste sensul.
-
30
Cristos adevarata odihna de Sabat(partea a patra)
Evrei 4 :1-13
Urmatoarele doua studii sunt foarte importante caci ele se ocupa
de Sabat ca fiind deznodamntul zilelor de pe urma. Ca si
adventisti, noi stim ca n ultimele zile, aceasta va fi chestiunea
fundamentala. De ce ? Ce are ziua asta de special pentru a deveni
punctul central de controverse de la sfrsitul vremurilor ? In
studiul acesta vom vedea controversa Sabatului si a duminicii. Vom
anliza raportul ntre Sabat si lege. Pentru marturisirea noastra,
avem nevoie sa stim unde ne va conduce ntrebarea despre Sabat,
pentru ca noi sa putem sa prezentam ziua aceasta astfel nct sa-i
ajutam pe cei care ne nconjoara. Am vazut dj doua lucruri :
Primul, ca Sabatul apartine lui Dumnezeu pentru ca El a creat
lumea aceasta si pentru ca ne-a rascumparat. Sabatul dezvaluie
lucrarea Lui perfecta si terminata. Ziua aceasta i apartine Lui
pentru ca El a ndeplinit lucrarea SA. Atunci, dece o respectam noi
? Pentru ca ceea ce a realizat Dumnezeu era pentru noi. Prin
urmare, Sabatul nseamna pentru om a intra n odihna Lui. Sa acceptam
cu bratele deschise minunatul dar al mntuirii si de restaurarea
viitoare.
In Africa, daca oferiti un cadou, riscati sa fiti surprinsi ca
persoana ntinde amndoua minile ca sa-l ia. Cnd am mers pentru prima
data, sotia mea si cu mine am ntlnit un om n vrsta care vindea
bibelouri n regiunile muntoase,unde era frig. Tremura. Sotia mea
i-a dat deci o ciocolata calda si el a ntins amndoua minile ca sa
ia bolul. Ea i-a zis : Nu, doar o mna . Ea a reactionat n felul
acesta pentru ca n cultura ei, n Anglia de unde este ea de origine,
sa ntinzi amndoua minile nseamna ca astepti nca ceva. In sfrsit
omul, simtindu-se jenat, a luat bolul cu o singura mna. A trebuit
sa-i explic sotiei mele ca n cultura africana, nu luam niciodata
lucrurile cu o singura mna. Asa este n cultura lor. Chiar si o
floare, ei o iau cu amndoua minile, zicnd : Multumesc.
Noi, cnd ne odihnim de Sabat, cui i zicem Multumesc ? Lui
Dumnezeu pentru tot ce ne-a dat. Prin urmare, Sabatul este prevazut
pentru om pentru ca este un legamnt ntre un Dumnezeu sfnt si un om
pacatos caruia El i satisface toate nevoile.Omul a abandonat
dependenta sa de Dumnezeu pentru a nu depinde dect de el nsusi,
prin urmare, el a trebuit sa lucreze pentru a trai, si o zi de
odihna i-a devenit necesara. Noi nu stim n ce zi Adam a pacatuit,
dar stim ca el a rupt legamntul cu Dumnezeu. Cum stim asta ?
Dumnezeu ne spune n Geneza 3 :19 : Cu sudoarea fetei tale sa-ti
mannci pinea.
-
31
Deci, Adam s-a dezlegat de dependenta de Dumnezeu pentru a nu
depinde dect de el nsusi. El s-a ndepartat de Creator, pentru ca sa
se orienteze spre creatura, spre el nsusi. Incepnd din momentul
acela, a descoperit ca se simtea obosit si avea nevoie de o zi de
odihna, si duminica a devenit Sabatul omului. Eu nu vorbesc despre
crestinii care respecta duminica, ci de oamenii din lume, de rasa
umana. Nu mai este vorba despre lucrarea perfecta si terminata, ci
de faptul ca omul avea nevoie de odihna, pentru ca asta i era
necesar la nivel fizic si intelectual. La ora actuala, duminica
este ziua internationala de odihna. Peste tot pe unde mergeti n
lume, duminica este ziua oficiala de odihna, chiar si n tarile
musulmane si hinduse. Nu este vorba despre ziua religioasa, ci de
ziua oficiala de odihna.
Biblia ne dezvaluie ca la sfrsit, Dumnezeu va mparti rasa umana
n doua categorii. Noi mpartim lumea n natiuni, triburi, si tot
felul de criterii culturale. Dumnezeu accepta situatia aceasta,
dar, la sfrsit El va separa oamenii doarn doua tabere. Biblia
vorbeste despre oi si despre capre , cei care sunt la dreapta si la
stnga, dar termenii speciali folositi sunt : Imparatia lui Dumnezeu
si mparatia acestei lumi.
Imparatia lui Dumnezeu depinde de Cristos si cealalta de Satan.
In 1Ioan 5 :19 citim :tim c suntem din Dumnezeu (noi, crestinii) i
c toat lumea zace n cel ru. Versiunea Bibliei KJ precizeaza sub
rautate, dar asta nu este expresia originala. Termenul original
zice sub puterea celui rau , ceea ce vrea sa zica sub puterea lui
Satan. Sa citim Ioan 15 :19 Dac ai fi din lume, lumea ar iubi ce
este al ei; dar, pentru c nu suntei din lume i pentru c Eu v-am
ales din mijlocul lumii, de aceea v urte lumea.Mai demult voi
apartineati lumii, dar Eu v-am chemat pentru ca sa faceti parte din
Imparatia mea, si cum este dusmanie ntre Satan si Cristos, va
exista ntotdeauna o ostilitate ntre Imparatia lui Dumnezeu,
Biserica, corpul lui Cristos, si lume. O sa descoperim aceste doua
mparatii, capitala lor, si ziua lor de odihna. Capitala lumii este
Babilonul, si cea a mparatiei lui Dumnezeu este Ierusalim. Nu este
Ierusalimul din Israelul actual, ci cetatea cereasca, si noi
apartinem acestei cetati.
Al doilea lucru pe care l-am vazut este ca de cnd omul s-a
ndepartat de Dumnezeu, pentru a se ndrepta spre el nsusi, el a
abandonat nchinarea la Dumnezeu, ca sa se nchine la propria lui
persoana (Baal). In ebraica Baal, vrea sa zica foarte simpluDomn.
Cine este Domnul ? Baal nu este Domnul cerurilor, ci ceea ce fac eu
ca sa devin eu nsumi domn. Sa citim Romani 1 :18-32. Pasajul acesta
este ceea ce putem numi un argument solid. Pavel vorbeste despre
rasa umana, dar daca l studiati cu mare atentie, puteti sa nlocuiti
cuvntul ei cu Adam. Este exact ceea ce i s-a ntmplat lui Adam dupa
cadere.
-
32
Sa citim Romani 1 :18 Mnia lui Dumnezeu se descoper din cer
mpotriva oricrei necinstiri a lui Dumnezeu i mpotriva oricrei
nelegiuiri a oamenilor care nbu adevrul n nelegiuirea lor.
Ce vrea sa zica cuvntul necinstire ? Sa te ndepartezi de
Dumnezeu. Nelegiuirea este rodul necinstirii. Incepnd cu momentul n
care ne ndepartam de Dumnezeu, apare nelegiuirea. Adevarata
problema a lumii nu este nelegiuirea. Nelegiuirea este simptomul
adevaratei probleme, care este necinstirea. Din momentul n care
omul se departeaza de Dumnezeu, el sfrseste prin a deveni
nelegiuit. Este ceea ce Pavel explica n versetul 19 si n
urmatoarele :Fiindc ce se poate cunoate despre Dumnezeu le este
descoperit n ei, cci le-a fost artat de Dumnezeu.Cuvntul ei, se
refera la oameni, dar Dumnezeu s-a revelat de asemenea El nsusi si
lui Adam.
1 Romani 20 :n adevr, nsuirile nevzute ale Lui, puterea Lui
venic i dumnezeirea Lui se vd lmurit, de la facerea lumii, cnd te
uii cu bgare de seam la ele n lucrurile fcute de El. Aa c nu se pot
dezvinovi.Omul avea la nceput cunoasterea lui Dumnezeu, dar ce-a
facut cu ea ?Versetele 21 la 23 :fiindc, mcar c au cunoscut pe
Dumnezeu, nu L-au proslvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulumit; ci
s-au dedat la gndiri dearte, i inima lor fr pricepere s-a
ntunecat.S-au flit c sunt nelepi, i au nnebunit;i au schimbat slava
Dumnezeului nemuritor ntr-o icoan care seamn cu omul muritor, psri,
dobitoace cu patru picioare i trtoare.
Omul s-a ndepartat deci de nchinarea la adevaratul Dumnezeu
pentru a se nchina la propria lui conceptie despre Dumnezeu, care
nseamna sa faca un cult pentru Baal, si adorarea planetelor. Cea
mai mare planeta pentru pamnt este soarele. Ei au nceput deci sao
adore. De aceea duminica, ziua soarelui, a devenit o zi de nchinare
pentru om. Asta nseamna sa aduca un cult la un dumnezeu pe care
l-au inventat ei. ; nu Dumnezeul adevarat, ci dumnezeul lor.
Remarcati ce zice Dumnezeu n versetul 24 :De aceea, Dumnezeu i-a
lsat prad necuriei. Care a fost rezultatul ? Necuratia, pofta si
tot felul de lucruri rele. Astea sunt consecintele.
Cnd omul rupe dependenta lui de Dumnezeu, se ndeparteaza si de
nchinarea Sa, pentru ca sa adore eul , dumnezeul pe care si l-a
inventat singur. Astazi omul venereaza propriile lui gnduri si
filozofia lui proprie. Ascultati-i pe principalii conducatori ai
acestei lumi. La ora actuala 50% din umanitate este condusa de
catre marxism. Cunoasteti principiile fundamentale ale acestei
ideologii ? Trebuie sa contam pe independenta noastra Asta este
adorarea eului . Nu putem sa depindem de un dumnezeu pe care nu
putem sa-i ntlnim n mod fizic, zic ei.
-
33
Trebuie sa contam pe puterile omenesti de rascumparare. Oamenii
au ncetat deci sa i se nchine lui Dumnezeu pentru a-si adora eul
lor.
Isaia 53 :6 Noi rtceam cu toii ca nite oi, fiecare i vedea de
drumul lui si Filipeni 2 :21 Ce-i drept, toi umbl dup foloasele
lor, i nu dup ale lui Isus Hristos.Indepartare spirituala i-a
privat pe oameni de neprihanirea prin credinta n Cristos ca sa-i
duca la mntuirea prin fapte. Primul exemplu pe care vi l-am dat era
n Geneza 3 :7. Cnd Adam a pacatuit, ce-a facut ? El si cu Eva si-au
acoperit goliciunea cu frunze. Nu dupa mult timp frunzele s-au
uscat. Prin urmare, omul a nceput sa se salveze prin propriile
fapte. Asta este religia lui Eros .Sa citim n Geneza 1 :4-9 care
este istoria Turnului Babel. Babel vine de la doua cuvinte. Noi
consideram cuvntul babel ca fiind confuzie, dar n limba originala,
cuvntul acesta vine de la Bab , care vrea sa zica poarta, si el
care vrea sa zica Dumnezeu. Ceea ce nseamna ca omul ncearca sa
atinga poarta cerurilor prin faptele proprii.
Cartea Apocalipsei ne nvata mai multe despre caderea
Babilonului. In cartea aceasta, evenimentul acesta este mereu legat
de caderea Babilonului literar, n vremea lui Belaar.De exemplu
nmesajul celor trei ngeri se zice a cazut, Babilonul cel mareCum si
de ce-a cazut ? Descoperim n studiul lui Daniel 4 :30. Dupa ce
fusese nstiintat printr-o vedenie, Nebucatnetar a iesit si-a facut
declaratia aceasta
Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care mi l-am zidit eu
ca loc de edere mprteasc, prin puterea bogiei mele i spre slava
mreiei mele? Eu l-am zidit. Cu ce putere ? Puterea mea . Cui i
apartin aceste constructii ? Este sederea mea mparateasca, este a
mea . Este exaltarea eului . Poporul venera ntr-adevar cetatea
aceasta. Versetul 31 ne vorbeste de cadere.Afl, mprate Nebucadnear,
c i s-a luat mpria!Nebucatnetar a trebuit sa traiasca sapte ani
mncnd iarba, fara nici un fel de condimente. Situatia aceasta l-a
ajutat sa reflecteze n mod profund si s-a pocait. Sa-i multumim lui
Dumnezeu pentru pocainta lui. Pe urma nepotul lui, Belaar a devenit
rege ( capitolul 5). Si ce-a facut ? A luat vasele de aur din
templul lui Dumnezeu si le-a pngarit. Daniel i-a zis, urcnd pna la
istoria bunicului lui, adica Nebucatnetar.Toate lucrurile acestea i
s-au ntmplat bunicului tau si el l-a descoperit pe Dumnezeu din
ceruri.
Daniel termina astfel n 5 :22-23 :Dar tu, Belaar, fiul lui, nu
i-ai smerit inima, mcar c ai tiut toate aceste lucruri. Ci te-ai
nlat mpotriva Domnului cerurilor; vasele din Casa Lui au fost aduse
naintea ta i ai but vin cu ele, tu i mai marii ti, nevestele i
iitoarele tale;
-
34
ai ludat pe dumnezeii de argint, de aur, de aram, de fier, de
lemn i de piatr, care nici nu vd, nici n-aud i nici nu pricep nimic
i n-ai slvit pe Dumnezeul n mna cruia este suflarea ta i toate cile
tale!.
Babilonul a cazut pentru ca el a respins de bunavoie pe Dumnezeu
din ceruri. Asta se va ntmpla n vremurile de pe urma.Duminica nu
numai ca a devenit o zi de odihna pentru om, dupa munca fizica si
intelectuala, ci de asemeni a nceput se nsemne o zi de odihna
spirituala pentru om, ziua soarelui. Odihna aceasta bazata pe
duminica reprezinta neprihanirea proprie n opozitie cu ziua de
Sabat care reprezinta neprihanirea Lui Dumnezeu prin credinta.
Exode 31 :13 Vorbete copiilor lui Israel i spune-le: S nu care
cumva s nu inei Sabatele Mele, cci acesta va fi ntre Mine i voi i
urmaii votri un semn dup care se va cunoate c Eu sunt Domnul, care
v sfinesc. Versetul 16 precizeaza ca este vorba despre un legamnt
vesnic . Copiii lui Israel s pzeasc Sabatul, prznuindu-l, ei i
urmaii lor, ca un legmnt necurmat.
Aceste doua conceptii opuse despre mntuire : propria neprihanire
si neprihanirea prin credinta, nu vor putea niciodata sa fie
compatibile (de acord una cu alta). Chestiunea esentiala n Noul
Testament este lupta ntre mntuirea prin fapte si mntuirea prin har.
Prin urmare oamenii trebuie sa aleaga ntre neprihanirea lui
Dumnezeu si neprihanirea lor. Sa citim ultimul mesaj al lui Moise n
Deuteronom 30 :19-20Iau azi cerul i pmntul martori mpotriva voastr
c i-am pus nainte viaa i moartea, binecuvntarea i blestemul. Alege
viaa, ca s trieti, tu i smna ta iubind pe Domnul Dumnezeul tu,
ascultnd de glasul Lui i lipindu-te de El: cci de aceasta atrn viaa
ta i lungimea zilelor tale. Altfel spus, El este mntuirea voastra,
si neprihanirea voastra. i numai aa vei putea locui n ara pe care a
jurat Domnul c o va da prinilor ti, lui Avraam, Isaac i Iacov.
Acesta a fost ultimul mesaj al lui Moise pentru Israel, nainte sa
plece.
Sa citim Iosua 24 unde Iosua i avertizeaza pe iudeii din Canaan,
aflati n aceeasi situatie. Remarcati n mod special a doua parte a
versetului 10.
v-am izbvit din mna lui Balac (si de Satan). Apoi la versetul 13
adauga : V-am dat o ar pe care n-o munciseri, ceti pe care nu le
zidiseri, dar pe care le locuii, vii i mslini pe care nu-i sdiseri,
dar care v slujesc ca hran. Cu alte cuvinte : Voi n-ati lucrat
nimic pentru ca sa obtineti aceste lucruri (luati aminte la motivul
respectarii Sabatului), dar eu vi le-am dat ca un cadou.Acum,
temei-v de Domnul i slujii-I cu scumptate i credincioie. Deprtai
dumnezeii crora le-au slujit prinii votri dincolo de Ru i n Egipt
(abandonati-va idolii) i slujii Domnului.
In versetul acest vedem diferenta dintre adorarea eului si
nchinarea la Dumnezeu. Satan voia sa faca confuzie n biserica
crestina, atunci ce-a facut ?
-
35
S-a folosit de doua concepte opuse despre mntuire si le-a unit,
punnd mpreuna agape si eros . Rezultatul a fost aparitia unui al
treilea tip de mntuire, care este ceva inacceptabil n Biblie.
Felul asta de mntuire este obtinut o parte de la Dumnezeu si o
parte de la om. Eu sunt mntuit datorita lui Isus Cristos si
datorita faptelor mele. Adica, credinta plus faptele. Dar nu este
credinta plus faptele, ci doar credinta care actioneaza n noi, ea
este cea care ne mntuieste. Prin urmare din uniunea acesta avem o
sinteza de doua cai de mntuire asociate. Avem un bun exempu n
Epistola catre Galateni 5 :4-6 unde Pavel vorbeste despre aceste
doua concepte. Voi sunteti despartiti de Cristos, voi cei ce
cautati neprihanirea prin lege. Ce vrea el sa zica prin lege atunci
cnd vorbeste despre faptele legii ? Ati cazut din har. Nu puteti sa
asociati lucrurile astea doua, zice el. Cci noi, prin Duhul, ateptm
prin credin ndejdea neprihnirii. Cci, n Isus Hristos, nici tierea
mprejur, nici netierea mprejur n-au vreun pre, ci credina care
lu