UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MECANICĂ DISCIPLINA ORGANE DE MA INI Ș MEMORIU TEHNIC SCOPUL I DEFINI IA PROIECTULUI Ș Ț Proiectarea este o activitate tehnico – tiin ifică ce se desfă oară pentru întocmirea documenta iei ș ț ș ț tehnice scrise i desenate sau strict necesare executării unui ansamblu. ș Bazele proiectării în construcţia de maşini studiază principiile generale, metodele de perfecţionare şi optimizare ale activităţii de proiectare, metodele de documentare precum şi principiile utilizate la adoptarea formei pieselor, ansamblelor şi subansamblelor, astfel încât să se obţină greutate minimă, creşterea rigidităţii ţinând seama în acelaşi timp de influenţa concentratorilor de tensiuni, de felul solicitărilor, de tehnologia de elaborare a semifabricatului şi nu în ultimul rând de tehnologia de execuţie. Fazele ac iunii de proiectare sunt : - ț concep ia ț este faza in care se realizează documenta ia şi în care se ț găsesc o serie de soluţii constructive care răspund integral sau par ial temei de proiect propuse ț - execu ia ț este faza în care se urmăreşte dezvoltarea schiţei de principiu pâna la definitavarea formei constructive a ansamblului Proiectarea fiind o activitate tehnică porneşte de la tema de proiectare, ajungând la desenele de execuţie, pentru care se parcurg următoarele faze: • tema de proiectare, în care este necesar să se precizeze caracteristicile şi performanţele produsului finit; • studiul tehnico-economic, care trebuie să dovedească sub toate aspectele eficacitatea şi economicitatea produsului finit; • transpunerea proiectului în schiţe funcţionale cu dimensiuni principale calculate; • calculul dimensiunilor produsului pe bază cinematică, de rezistenţă, etc. şi întocmirea desenului de ansamblu; • extragerea în final a desenelor de detalii. CONSIDERAŢII GENERALE Mecanismele cu şurub şi piuliţă se utilizează pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare de translaţie sau invers în condiţii de transmitere a unor sarcini (ca transmisii de forţă ) sau având rol cinematic. Utilizarea mecanismelor cu şuruburi de mişcare în construcţia de maşini se datorează avantajelor pe care le prezintă: • construcţie simplă şi tehnologie de execuţie uşor realizabilă • raport mare de transmitere • funcţionare lină şi fără zgomot • posibilitatea de a asigura în mod simplu autofrânarea • permit utilizarea materialelor ieftine => pre de cost redus ț VARIANTE CONSTRUCTIVE Cricurile cu piuli ă rotitoare pot fi construite cu două tipuri de mecanisme ț a) Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet orizontal b) Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet vertical Oricare dintre variantele de mai sus trebuie să îndeplinească următoarele condi ii pentru a asigura a ț func ionare corectă ț • gabarit cât mai redus ; • siguranţă în funcţionare ;
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
MEMORIU TEHNIC
SCOPUL I DEFINI IA PROIECTULUIȘ ȚProiectarea este o activitate tehnico – tiin ifică ce se desfă oară pentru întocmirea documenta ieiș ț ș ț
tehnice scrise i desenate sau strict necesare executării unui ansamblu. șBazele proiectării în construcţia de maşini studiază principiile generale, metodele de perfecţionare şi
optimizare ale activităţii de proiectare, metodele de documentare precum şi principiile utilizate la adoptarea formei pieselor, ansamblelor şi subansamblelor, astfel încât să se obţină greutate minimă, creşterea rigidităţii ţinând seama în acelaşi timp de influenţa concentratorilor de tensiuni, de felul solicitărilor, de tehnologia de elaborare a semifabricatului şi nu în ultimul rând de tehnologia de execuţie. Fazele ac iunii de proiectare sunt : - ț concep iaț este faza in care se realizează documenta ia şi în care seț găsesc o serie de soluţii constructive care răspund integral sau par ial temei de proiect propuseț
- execu ia ț este faza în care se urmăreşte dezvoltarea schiţei de principiu pâna la definitavarea formei constructive a ansamblului
Proiectarea fiind o activitate tehnică porneşte de la tema de proiectare, ajungând la desenele de execuţie, pentru care se parcurg următoarele faze:
• tema de proiectare, în care este necesar să se precizeze caracteristicile şi performanţele produsului finit;
• studiul tehnico-economic, care trebuie să dovedească sub toate aspectele eficacitatea şi economicitatea produsului finit;
• transpunerea proiectului în schiţe funcţionale cu dimensiuni principale calculate;• calculul dimensiunilor produsului pe bază cinematică, de rezistenţă, etc. şi întocmirea desenului
de ansamblu;• extragerea în final a desenelor de detalii.
CONSIDERAŢII GENERALEMecanismele cu şurub şi piuliţă se utilizează pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare de
translaţie sau invers în condiţii de transmitere a unor sarcini (ca transmisii de forţă ) sau având rol cinematic.
Utilizarea mecanismelor cu şuruburi de mişcare în construcţia de maşini se datorează avantajelor pe care le prezintă:
• construcţie simplă şi tehnologie de execuţie uşor realizabilă• raport mare de transmitere• funcţionare lină şi fără zgomot• posibilitatea de a asigura în mod simplu autofrânarea• permit utilizarea materialelor ieftine => pre de cost redusț
VARIANTE CONSTRUCTIVECricurile cu piuli ă rotitoare pot fi construite cu două tipuri de mecanismeț
a) Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet orizontalb) Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet vertical
Oricare dintre variantele de mai sus trebuie să îndeplinească următoarele condi ii pentru a asigura aț func ionare corectăț
• gabarit cât mai redus ;
• siguranţă în funcţionare ;
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
• curse utile cât mai mici ;
• mânuire, antrenare, manipulare uşoară ;
• posibilităţi de producere a accidentelor cât mai reduse ;
Scopul tuturor cricurilor este de a ridica de la pământ obiecte grele si are poate cea mai largă răspândire în industria de autoturismeToate cele trei variante constructive prezentate au avantaje şi dezavantaje.
Cricul cu piuli ă rotitoare prezentat în figura 1.1 are următoarele particularită iț ț : corpul cricului este sudat i alcătuit din trei piese care pot fi ob inute prin semifabricate laminate, manivela cricului esteș ț cu clichet orizontal, corpul manivelei putându-se realiza prin forjare sau turnare. Piuli a rotitoare esteț centrată în corpulncricului prin intermediul rulmentului, care are ca dezavantaj cre terea gabaritului radialș al piuli ei.ț
Cricul cu piuli ă rotitoare prezentat în figura 1.2 reprezintă tot un cric cu piuli ă rotitoare, la careț ț corpul este de construc ie turnată i la care roata de clichet este corp comun cu piuli a. Cricul seț ș ț ac ionează prin intermediul unei manivele cu clichet orizontal, care, pentru a putea fi montată, esteț executată cu două păr i îmbinate prin intermediul unor uruburi i centrate cu ajutorul unor tifturi. Întreț ș ș ș extremită ile libere ale pieselor care formează manivela este introdusă o placu ă de distan are.ț ț ț
În figura 1.3 este prezentat un cric cu piuli ă rotitoare, cu manivelă cu clichet vertical, la careț corpul cricului i manivela se ob in prin turnare. Clichetul vertival este fixat pe manivelă prin intermediulș ț unui urub special. Se poate constata că piesele turnate au fost prevăzute cu raze de racordare, grosimeaș pere ilor este uniformăț evitându-se astfel aglomerările de material i corpul cricului a fost prevăzut cuș două nervuri de rigidizare necesare inând seama de raportul mare dintre dintre diametrul tălpii i cel alț ș corpului. Varianta se poate folosi în cazul unor serii mari de fabrica ie.ț
JUSTIFICAREA SOLU IEI ALESEȚDaca facem o comparaţie a celor trei variante se observă că varianta 1.3 este mult mai simplă din
punct de vedere constructiv dintre ele. Corpul circului este turnat lucru care reprezintă un mare avantaj în cazul unei producţii pe scară largă a acestui mecanism.
Pentru mecanismul de acţionare am ales roata cu clichet vertical fiind cea mai simplă ca şi construcţie şi neavând nici un dezavantaj la funcţionare. Corpul cricului va fi realizat cu un diametru interior mai mare decât cel al şurubului. Şurubul va avea filet trapezoidal. Filetul trapezoidal are o rezistenţă şi o rigiditate mai mare ca filetul pătrat i asigură o bună centrare îș ntre şurub şi piulită şi se poate executa prin procedeul de frezare. Folosirea piuliţelor reglabile radial (secţionate) permite eliminarea jocului axial, creat în urma uzurii flancurilor. Filetul trapezoidal are profilul de forma unui trapez isoscel cu unghiul la vârf de 30º şi baza egală cu pasul. Flancul filetului are o înclinare de 15º. Jocurile la diametrul interior şi exterior sunt egale, iar fundul filetului este rotunjit cu r=0,25 mm. Acest tip de filet este standardizat în STAS 2114/1-75 şi se execută cu pas fin, normal şi mare.
Filetele cu pas fin au randament mai scăzut. Randamentul şuruburilor de mişcare creşte la cele care se execută cu pas mare sau cu mai multe începuturi, creşterea fiind determinată şi de alegerea corectă a cuplului de materiale, de precizia de execuţie şi de calitatea suprafeţelor în contact.
METODELE DE PRELUCRAREFiletele trapezoidale se pot obţine prin foarte multe metode, cele mai simple şi mai puţin costisitoare
sunt: strunjirea şi frezarea care au o productivitate foarte mare.Strunjirea este o metodă de bază în executarea filetelor interioare şi exterioare de precizie normală şi ridicată.
Frezarea filetelor se remarcă printr-o productivitate ridicată, putându-se prelucra atât filete exterioare cât şi interioare. Se execută pe maşini de frezat cu freze disc profilate şi se recomandă o producţie de serie pentru acest procedeu de obţinere a filetelor.
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
În urma proceselor de frezare rezultă o rugozitate Ra=1,6..3,2 suficientă pentru angrenajul şurub-piuliţă.SCHEM Ă FUNC IONALĂ. DIAGRAME DE FOR E I MOMENTEȚ Ț Ș
Această schemă prezintă o variantă a cricului cu piuli ă rotitoare.La această vanantă, piuli a 3 seț ț sprijină pe corpul cricului 4 prin intermediul unui guler, fiind solicitată la trac iune.ț
PROTECŢIA MUNCII Pentru a evita accidentele, proiectantul a luat următoarele măsuri :
verificarea şurubului la solicitări compuse ; asigurarea asamblărilor ; utilizare de materiale corespunzătoare ; verificarea înaintea livrării .
Măsuri impuse beneficiarului : personalul de lucru trebuie să fie instruit corespunzător ; dispozitivul de strângere nu se va supune la şocuri şi lovituri
directe ; asamblarea şurub – piulită se va unge periodic cu unsoare
consistentă tip ( U 80 ) .
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
MEMORIUL JUSTIFICATIV DE CALCUL
Alegerea materialului pentru urub i piuli ăș ș ț
Cupla de frecare şurub – piuli ă din mecanismele cu şurub lucrează în condţii specifice i anume:ț ș încărcare cu forţe constante sau variabile ca mărime, existenţa unei viteze relative sub sarcină, funcţionarea în condiţii de frecare la limită sau frecare mixtă, funcţionarea cu jocuri (la schimbarea de sens a acţionării în cazul existenţei unor jocuri mari ). Uzura şurubului de mişcare este influenţată de variaţia solicitării axiale în timpul funcţionării, de existenţa unor puternici concentratori de tensiune şi de repartizarea neuniformă a sarcinii pe spire. Specifică şuruburilor de mişcare din mecanismele cu şurub şi piuliţă ca urmare a condiţiilor de lucru este şi uzura prin aderenţă cu consecinţele ei.
Dezavantajul mecanismelor cu şurub şi piuliţă constă în existenţa unei frecări mari intre spirele şurubului şi ale piuliţei, ceea ce are ca şi rezultat uzura flancurilor şi un randament scăzut.
Pentru realizarea de mecanisme cu şurub şi piuliţă cu randamente cât mai bune, materialele cuplei de frecare şurub – piuliţă trebuie să îndeplinescă următoarele condiţii :
• comportare bună la frecare fără predispoziţie la gripaj ;• bună rezistenţă la uzare ;• coeficient de frecare cât mai mic ;• preţ de cost cât mai mic.
Deoarece urubul este supus la solicitări mici si mijlocii ac ionare manuală se optează pentru un o elș ț ț
laminat: OL 50, care are caracteristici mecanice de rezisten ă acoperitoare, proprietă i de prelucrare bunăț ț
i nu necesită tratament termic.ș
Pentru urub:ș OL 50 STAS 500/2-80 cu următoarele caracteristici mecanice: - clasa de calitate (tratamentul termic):1
- rezistenta la trac iune Rț m= 490...610 [N/mm2]
- limita de curgere Rp0,2= 280 [N/mm2]
- alungirea la rupere A=21 % min
Piuliţa ca element component al cuplei de frecare şurub – piuliţă din mecanismul cu şurub, este indicat să fie astfel construită încât uzura să fie concentrată asupra ei. Acesta se datorează faptului că, prin dimensiunile şi configuraţia ei, piuliţa este mai puţin costisitoare, care poate fi înlocuită uşor. În acest sens se recomandă ca materialulales pentru piuliţă să aibă modulul de elasticitate mai mic decât cel al materialului ales pentru şurub, ceea ce are ca efect uniformizarea repartizării sarcinii pe spire, îmbunătăţirea comportării la oboseală.
Pentru piulita s-a ales materialul din familia bronzurilor : CuAl10Fe3
Pentru piuli ăț : CuAl10Fe3 STAS 198/2-75 cu următoarele caracteristici mecanice:
- rezistenta la trac iune Rț m=490...540 [N/mm2]
- duritatea Brinell: 100...110 HB max.
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
- alungirea la rupere A=14 % min
Valoarea presiunii admisibile si a rezisten ei admisibile la strivire pentru cupla deț
frecare urub-piuli ă din construc ia mecanismului cu urubș ț ț ș
Materialul cuplei de frecare: o el necălit – bronzț
Se recomandă qa : 8 .. 10 [N/mm2]
Se alege qa : 9 [N/mm2]
Alegerea tipului filetului
Se optează pentru filet trapezoidal STAS 2114/1-75.
Filetul trapezoidal este un filet specific uruburilor de mi care, acesta poate să preia for e în ambeleș ș ț sensuri de ac ionare. Cel mai mare avantaj al acestui tip de filet este că se poate prelucra relativ u or fa ăț ș ț de celelalte tipuri de filete pentru uruburile de mi care i prin mai multe tipuri de prelucrări mecanice :ș ș ș strunjire, frezare.
Predimensionarea urubului de for ăș ț
Calculul diametrului mediu al filetului:
F = 13900 [N
] - for a axialăț
h = 200 [mm] - cursa maximă
ψ h = 0,5 P
H1h =ψ factor dimensional care pentru filetul ferăstrău va fi ψ h = 0,5
2=Ψm 2
m d
m=ψ reprezintă factorul de lungime al piuliţei şi va avea valoarea 2=mψ
qa= 9 [N/mm2] reprezintă rezisten a admisibilă la strivireț
1723.229*2*5,0*14.3
139002 ==
⋅⋅⋅=
amh q
Fd
ψψπ [mm];
În urma calculelor se va obţine d2 = 22,1723 [mm], iar din STAS se alege valoarea standardizată
5.222 =STASd [mm], care ne va conduce la alegerea şurubului de forţă cu următoarele caracteristici:
• diametrul nominal, d = 25 [mm]
• pasul filetului, P = 5 [mm]
• diametrul mediu, d2 = D2 = 22,5 [mm]
• diametrul exterior, D = D4 = 25,5 [mm]
• diametrul interior, d1 = d3 = 19,5 [mm]
• diamerul interior, D1 = 20 [mm]
• notaţie: Tr 25x5 conform STAS 139-79
Rela iile de calculț :
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
H1 = 0,5*P = 2,5 [mm]
H4 = 0.5*P + ac = 2,75 [mm] = h3
ac= 0.25 [mm] pentru 52 ≤≤ P [mm]
z = 0,25*P = 2
1H = 1,25 [mm]
R1max = 0,5*ac = 0,125 [mm]
H = 1,866*P = 9,33 [mm]
R2max = ac = 0,25 [mm]
d2 = D2 = d – 2*z = d – 0,5*P = 20 [mm]
d3 = d – 2*h3 = d – P – 2*ac = 19,5 [mm]
D4 = d + 2*ac = 25,5 [mm]
D1 = d – 2*H1 = d – P = 20 [mm]
Predimensionarea piuli ei rotitoarețDin STAS 3921-86 am ales un rulment axial cu bile pe un rând cu simplu efect, astfel încât
capacitatea statică C0 a lui să fie C0 > F, iar diametrul alezajului rulmentului df să fie mai mare decât diametrul exterior al urubului.ș
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
De= D + (4..6) = 53 [mm], din motive constructive De se alege 58 [mm]Determinarea numărului de începuturi pentru filetul şurubului de forţă
În cazul cricurilor, la acţionare avem nevoie de autofrânare, deci, filetul se execută cu un început.
Verificarea autofrânăriiLa cricuri se verifică condi ia de autofrânare cu rela iaț ț :
'ϕβ <m
β m este unghiul de înclinare al elicei pe cilindrul de diametrul d2 'ϕ este unghiul de frecare
⋅
=2
m dπ
Parctgβ
=′
1cosα
μarctgϕ
µ este coeficientul de frecare pentru cuplul de materiale şi calitatea ungeriiα 1 este unghiul de înclinare al flancului activ al filetului Se recomandă µ = 0,1….0,18, se alege µ =0,11
°=15α1 pentru filet trapezoidal
Efectuând calculele se ob in valorileț :
o4,04622,5*π
5arctg =
=mβ
°=
=′ 49,6
cos15
0.11arctg
ϕ
'ϕβ <m condiţia de autofrânare este îndeplinită
Calculul numărului de spire în contactPentru determinarea numărului de spire în contact se pot folosi următoarele formule:
P
d*Ψz 2m= = 9 spire
mΨ se alege mΨ = 2Numărul de spire în contact se recomandă a fi între 11z6 ≤≤ . Se alege astfel o valoare de z =9 spire în contact.
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
Calculul lungimii filetului piuli ei rotitoarețLungimea filetului depinde de numărul de spire în contact z şi de pasul filetului p.
m = z * p = 9 * 5 = 45 [mm]
Calculul lungimii filetului urubului de for ăș ț Cunoscând şi înălţimea rulmentului putem acum determina lungimea şurubului de forţă:
P3TmhL maxf ⋅+++=
hmax cursa şurubului de forţă
m înălţimea piuliţei
T înălţimea rulmentului
P pasul filetului şurubului de forţă
Lf = 200 + 45 + 15 + 3*5 = 275 [mm]
Verificarea şurubului de forţăPentru a verifica corectitudinea alegerii dimensiunilor şi materialului pentru şurubul de forţă sunt
necesare câteva calcule de verificare, pentru a determina rezistenţa şurubului la diferite solicitări.
• Calculul momentului de torsiune:
( )ϕβ ′+⋅⋅⋅= mtgFd2
1M 2t1
084,29)6,49tg(4,0461390022,52000
1M t1 =+⋅⋅⋅= ° [Nm]
• Verificarea urubului la solicitări compuseș :
( ) ( ) acσ≤⋅+= 2t
2cech τ4σσ
( ) 21
cdπ
4Fσ
⋅= = 46,54 [N/mm2] acσ≤
acσ = 51 [N/mm2]
( )=
⋅=
31
16
d
M tt π
τ 9,98 [N/mm2] atτ≤
atτ = 31 [N/mm2]
( ) ( ) 222t
2cech 9,98*446,54τ4σσ +=⋅+= = 50,63 [N/mm2]
== acat σσ 50,63 [N/mm2]
Condi ia ț acech σσ < este îndeplinită deci şurubul va rezista.
cσ efortul unitar de compresiune
tτ efortul unitar de răsucire
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
Verificarea spirelor şurubuluiSpirele şurubului în timpul utilizării, trebuiesc verificate la următoarele tipuri de solicitări:
• strivire: 2,522,59
13900
Hdπz
Fq
12 ⋅⋅⋅=
⋅⋅⋅=
π = 8,73 [N/mm2] ≤ qa
qa = 9 [N/mm2]
P0,5H1 ⋅= = 2,5 [mm] înălţimea utilă
P0.634h ⋅= = 3,17 [mm] grosimea spirei la bază
ac= 0.25 [mm] pentru 52 ≤≤ P [mm] jocul la fundul filetului
• încovoiere: 22
1
c1
i 3,175,199π
0.252
2,5390016
hdzπ
a2
HF6
σ⋅⋅⋅
+⋅⋅
=⋅⋅⋅
+⋅⋅
= = 22,57 [N/mm2] ≤ σai
σai = 56 [N/mm2]
• forfecare: 3,1719,59π
13900
hdzπ
Fτ
1f ⋅⋅⋅
=⋅⋅⋅
= = 7,95 [N/mm2] ≤ afτ
afτ = 41 [N/mm2]
Condi iile sunt îndeplinite, ț deci spirele şurubul vor rezista.
Verificarea corpului piuliţeiPentru a verifica corectitudinea alegerii dimensiunilor şi materialului pentru piuli ăț sunt necesare
câteva calcule de verificarea a acesteia la eforturile normale şi tangenţiale care apar la încărcarea cricului.
diametrul exterior de 20 [mm] iar cel interor de 18[mm].
În cazul mecanismului de acţionare cu clichet vertical prelungitorul se verifică la încovoiere cu
rela iaț :
( )( )
42,25)2028(
28
)898,204(350113232
4445
4
=−⋅
−⋅⋅⋅⋅=−
−⋅⋅⋅= ππσ
dDD
LLFnK mmii [N/mm2] aiσ<
=aiσ 80...100 [N/mm2]
Calculul roţii de clichetDeterminarea dimensiunilor ro ilor de clichet se face în etape, urmărindu-se alegerea numărului deț
din i, a înăl imii i a grosimii acestora i a formei i dimensiunilor alezajului profilat. ț ț ș ș șRoata de clichet se va fixa pe piuliţă printr-un contur hexagonal al găurii interioare.
Diametrul exterior al filetului urubului pe care se montează roata de clichet este d = 48 ș [mm].Diametrul mediu, pe care se vor dispune dinţii roţii Dm = 84 [mm]
Dm = d⋅)8,1...6,1( = 848475,1 =⋅ [mm]
Diametrul interior al ro ii de clichet Dț i = Dm – h = 84 – 6,4 = 77,6 [mm]
Diametrul exterior al ro ii de clichet Dț e = Dm + h = 84 + 6,4 = 90,4 [mm]
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
Se recomandă numărul de din i z = 8, 10, 12țSe alege z = 12 din iț
Se recomandă lă imea dintelui b țz
Dm
⋅⋅
≤2
π99,10
122
84 =⋅⋅= π
[mm]
Se alege b=8 [mm]
Se recomandă înălţimea dintelui h = b⋅)8,0...6,0( = 4,688,0 =⋅ [mm]
Lungimea laturii hexagonului este a ≤ 0,5 * d = 24 [mm]Din motive constructive “a” se alege 25 [mm]
Verificarea roţii de clichetRoata de clichet va fi confecţionată din OL50 şi trebuie verificată la trei tipuri de solicitări:
• verificarea dintelui ro ii de clichet ț la încovoiere
64,2788
814,7373322
1 =⋅
⋅⋅=⋅
⋅⋅=
δσ
b
hFi [N/mm2] ≤ σai
σai = 56 [N/mm2]
14,73784
1096,3022 3
1 =⋅⋅=⋅
=m
it
D
MF [N]
Se recomană ,δ , grosimea ro ii dintelui de clichet intre 8...10 ț [mm]Se alege δ =8 [mm]• verificarea dintelui roţii de clichet la forfecare
51,1188
14,7371 =⋅
=⋅
=δ
τb
Ff [N/mm2] ≤ afτ
afτ = 41 [N/mm2]
• verificarea dintelui ro ii de clichet la strivireț
39,144,68
14,73711 =
⋅=
⋅=
h
Fs δ
σ [N/mm2] 1asσ<
100...801 =asσ [N/mm2]
• verificarea asamblării pe contur hexagonal la stivire
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
65,115,8256
1096,302122
3
22 =⋅⋅⋅⋅=
⋅⋅⋅
=t
its an
M
δσ [N/mm2] 2asσ≤
2asσ =80 [N/mm2]
5,85,08)2..1( =+=+=δδt [mm]n=6 pentru asamblare pe contur hexagonal
Efort unitar va avea o valoare mai mare în cazul în care roata de clichet se va fixa pe o piuliţă având o secţiune pătrată. Ca să reduc valoarea efortului unitar am optat pentru conturul hexagonal.
Calculul clichetuluiClchetul vertical rezultă constructiv în func ie de dimensiunile maniveleț i. Materialul pe care l-am ales
pentru clichet este OL 60, STAS 500/2.
h = 8 [mm]h2= 60 [mm]l2=29 [mm]
Verificarea clichetului verticalVerificarea clichetului la încovoiere se face cu rela ia ț
1211 10137666
ai hh
aF σσ ≤⋅⋅=⋅
⋅⋅=
1aσ = 100 ... 120 [N/mm2]
a1 = δ t + δ 1 – 0,5 δδ 1 = (0,5 ... 0,6) δ
Corpul criculuiCorpurile cricurilor se execută in construc ie turnată, materialele recomandate fiind o elurile turnateț ț
sau fontele cenu ii, respectiv în construc ie sudată, cele sudate fiind executate din o eluri de uz generalș ț țpentru construc ii.ț
Pentru corpul cricului ales, am optat pentru varianta turnată, astfel cricul se toarnă dintr-o fontă cenuşie, Fc250 care are următoarele caracteristici:
• Solicitări cu concentratori de tensiune:
a
Mt
Caracteristicile mecanice pentru OL 60 sunt
- clasa de calitate (tratament termic) 1
- rezistenţa la tracţiune [ ]2/610...490 mmNRm =
- limita de curgere [ ]2/280 mmNRpo =
- alungirea la rupere min%21=A
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
741460256 =+=⋅+= aDD [mm]b reprezină grosimea tălpii corpuluiD5 diametrul interior al corpului în zona şurubului de forţăD6 diametrul exterior al corpului în zona şurubului de forţă
Calculul bolţuluiBol ul cu ajutorul căruia se fixează clichetul de manivelăț se dimensionează pe baza solicitării de
încovoiere şi se verifică la forfecare şi la strivire
85,5120
4,614,737161633 =
⋅⋅⋅=
⋅⋅⋅
=πσπ ai
bb
hFd [mm]
Se alege db= 4 [mm]
• verificare la forfecare
6,584
14,7374422
=⋅
⋅=⋅⋅
=ππ
τb
bf d
F [N/mm2] ≤ afτ
afτ = 80 ... 100 [N/mm2]
• verificare la strivire
7,284,64
14,737 =⋅
=⋅
=hd
F
b
bsσ [N/mm2] asσ<
asσ = 60 [N/mm2]
Verificarea corpului cricului
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
Verificarea corpului cricului se face la compresiune, în secţiunea de la partea superioară a cilindrului în care se mişcă şurubul principal:
( ) 43,9)6074(
1390044222
526
=−⋅
⋅=−
⋅=ππ
σDD
Fc [N/mm2] acσ≤
)100...80(=acσ [N/mm2]Din rela ia de verificare rezultă că ț cσ acσ≤ deci corpul va rezista.
De menţionat este faptul că în urma proiectului am avut nevoie de următoarele elemente de fixare: TIFT FILETAT CU CRESTĂTURĂ CU CEP, M 8 x 12 STAS 4867 – 69Ș TIFT FILETAT CILINDRIC, M3 Ș x 6 STAS 4771 – 69 URUB CU CAP STRIAT I GULER. M4 x 6, STAS 5302 - 80Ș Ș
Bibliografie
1. Dorina Matieşan, Adalbert Antal, Dumitru Pop, Iacob Olteanu, Felicia Sucală, Aurica Căzilă, Ioan
Turcu, Ovidiu Belcin, Ştefan Bojan, Ovidiu Tătaru - Elemente de proiectare pentru mecanismele cu
şurub şi piuliţă, Lito IPCN, 1985
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE MECANICĂDISCIPLINA ORGANE DE MA INIȘ
2. Jula Aurel şi colectivul – Mecanism cu şurub şi piuliţă rotitoare. Îndrumător de proiectare. Braşov,
Editura Lux Libris, 2000.
3. Traian Itu, Mihai Tripa – Toleranţe şi ajustaje. U.T.PRES, Cluj-Napoca, 2005
4. Colecţia STAS de Organe de maşini şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor
componente ale masinilor. Vol I şi II.
5. Sanda Bodea – DESEN TEHNIC, ELEMENTE DE BAZĂ, Cluj-Napoca; Rispoprint 2005