GHID Creşterea capacităţii societăţii civile locale de a monitoriza politicile de colectare selectivă a deşeurilor şi calitatea serviciilor publice Noiembrie 2015
Jul 25, 2016
GHID Creşterea capacităţii societăţii civile locale
de a monitoriza politicile de colectare selectivă a deşeurilor şi calitatea
serviciilor publice
Noiembrie 2015
ISBN ….
Date de contact:IPP – Institutul pentru Politici Publicewww.ipp.ro Tel/fax: +4 021 212 31 26e-mail: [email protected]: Strada Braziliei nr. 13, București
Fundația TERRA Mileniul IIIwww.terramileniultrei.ro Tel/fax …e-mail: [email protected]: Str. George Missail 116B, București
Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitatwww.habitaturban.ro Adresa: Cladirea Cedru, Etaj 1, Camera 107/108, Aleea Barajul Iezeru Nr. 6, Sector 3, Bucurest
Autori:· Adrian Bădilă – Fundația TERRA Mileniul III· Liviu Gheorghe – Fundația TERRA Mileniul III
GHID Creșterea capacității societății civile locale de a monitoriza
poli�cile de colectare selec�vă a deșeurilor și calitatea serviciilor publice
CUPRINS: PAG.
Introducere 3
1. Despre ghid 7
2. Despre proiect 9
3.Rolul sectorului neguvernamental în ges�onarea deșeurilor 12
4. Informare și conș�en�zare în comunitate 14
5. Monitorizarea poli�cilor de ges�onare a deșeurilor și a
calității serviciilor publice în domeniu 17
6. Cadru general - managementul deșeurilor 25
7. Managementul deșeurilor municipale 29
1.
O familie are o casă și lângă casă un cântar mare pe care aruncă deșeurile. Pentru fiecare deșeu aruncat lângă casă,
cântarul înregistrează și familia trebuie să plătească. În �mp, grămada de gunoi tot crește și aproape îngroapă casa, dar în
acest �mp familia tot plătește. Mediul se poluează, sănătatea familei este afectată, autoritățile locale nu mai fac față cu
colectarea deșeurilor și calitatea vieții este în suferință.
Dacă din gunoiul aruncat lângă casă, familia ar da la reciclat deșeurile refolosibile (s�clă, plas�c, hâr�e, doze metal,
deșeuri electrice, deșeuri din construcții, deșeuri biodegradabile), ar plă� mult mai puțini bani pentru gunoiul de lângă
casă- gunoi ce nu poate fi reciclat , iar casa nu ar mai fi îngropată în gunoi.
Cum se intamplă cu aceasta casa, exact așa se poate extrapola și la nivelul unei localități/țări.
Colectarea separată la sursă a can�tăților de deșeuri generate este soluția de bază pentru rezolvarea problemei deșeurilor.
În plus, consumul organizat poate preveni producerea de deșeuri.
Ținta de valorificare a deșeurilor asumată de România este de 50% până în 2020, față de aproxima�v 5% cât este în
prezent.
RECICLEAZĂ!
INTRODUCERE
3.
Este de reținut că
gropile de gunoi vor
fi mai scumpe de la
începutul anului
viitor (2016) cu 80
de lei pentru fiecare
tonă de deșeuri, iar
d i n 2 0 1 7 s e v a
ajunge la 120 de lei.
Deși ministrul Mediului susținea în august 2015 că
noua taxă nu îi va afecta pe cetățeni, operatorii de
salubritate spun că doar așa își vor putea recupera banii pe
care îi plătesc de fiecare dată când se deplasează la rampa de
gunoi. Milioane de tone de deșeuri ajung în fiecare an la
gropile de gunoi din țară.
În Documentul de poziție al Coaliției pentru Mediu din
România ( ) din 5 iunie 2015 se www.coali�apentrumediu.ro
menționează, ca “acțiuni propuse, publicarea permanentă a
datelor consolidate la nivel național cu privire la
administrarea deșeurilor:
- can�tatea anuală de deșeuri generate la nivel național
- can�tatea anuală de deșeuri eliminate prin depozitare
- sumele anuale încasate de către autoritățile de mediu
pentru neîndeplinirea țintelor de valorificare a
deșeurilor (atât de la autoritățile publice locale cât și de
la producîtorii de ambalaje, baterii și acumulatori,
echipamente electrice și electronice, uleiuri minerale),
defalcate în contribuții la Fondul de Mediu și amenzi
aplicate de Garda de Mediu și Administrația Fondului
de Mediu.
4.
Ratele de reciclare ale materialelor provenite din deșeurile municipale diferă mult între Statele Membre ale Uniunii, așa cum se
poate observa din figura de mai jos, iar țările trebuie să facă eforturi substanțiale pentru îndeplinirea obiec�velor de reciclare
de 50% din materialele reciclabile până în anul 2020.
Sursa: Eurostat - Ratele de reciclare ale deșeurilor în țările europene, 2004 vs. 2012
6.
1 Ghidul se dorește a fi un instrument pentru creșterea
capacității ONG-urilor locale de monitorizare a modului în
care administraţia locală îşi respectă atribuţiile în domeniul
managementului deșeurilor și pentru îmbunătățirea gradului
de cooperare între ONG-uri cu preocupări în domeniul
dezvoltării comunitare, protecției mediului, sănătății, social,
drepturile omului, managementului deșeurilor municipal și
asociații de proprietari și cetățeni.
Colectarea selec�vă și reciclarea deșeurilor municipale
asigură recuperarea de materiale percepute ca “inu�le” care
însă incorporează energie, materii prime și forță de muncă
utlizate și care pot fi valorificate.
Un sistem de monitorizare (colectarea sistema�că a
datelor pentru a verifica performanţa ges�onării deșeurilor
municipale) din partea societății civile este crucial pentru
implementarea unui sistem de management integrat al
deșeurilor transparent, eficient şi eficace, dar şi pentru a
creşterea responsabilității autorităților locale, operatorilor în
domeniu, beneficiarilor și a altor părți interesate.
Respectarea principiilor de dezvoltare durabilă în
procesul de management al deșeurilor municipale,
asigurarea conformității cu cadrul legisla�v european și
național, capacitatea crescută a societății civile cu rol de
“watchdog”, reprezintă ingrediente absolut necesare pentru
asigurarea calității vieții cetățenilor și în mediul urban. Autoritățile publice locale au obligația de a organiza
un sistem integrat de ges�onare a deșeurilor la nivel
județean/ municipal. Serviciile necesare a fi contractate și
puse la dispoziția beneficiarilor (populației și agenților
economici) pot fi cele prestate de companii publice sau
private. Aceste servicii sunt: : colectarea selec�vă a
deșeurilor, sortarea deșeurilor, depozitare și eliminare
precum și transport/ transfer către companiile de
valorificare/ valorificare energe�că.
7.
1. DESPRE GHID
Sursa - Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naționale de ges�onare a deșeurilor 2014-2020
La mai mult de un an de la adoptarea legii salubrităţii şi
a noilor angajamente clare privind asigurarea unui flux
compe��v al deşeurilor reciclabile în cadrul noului exerciţiu
financiar al UE 2014 – 2020, colectarea separată la populaţie
în comunităţile urbane încă nu funcţionează. “O can�tate semnifica�vă de deşeuri provine din
gospodării (78,50%) şi cu toate acestea mai puţin de 5% din
deşeurile menajere se recuperează în România la nivelul
anului 2014, de unde și apelul nostru ca autoritățile
responsabile să evalueze periodic situația din teren. Autorităţile publice locale/ municipale și județene au
primit fonduri de la UE, în ul�mii ani,pentru inves�ţii
semnifica�ve în managementul integrat al deșeurilor,
sistemul de colectare aproape de sursă, mai ales în mediul
urban, iar rata de absorbție este mică (aprox. 40%). sistemele
planificate nu sunt funcționale. În ciuda faptului că
managementul integrat al deșeurilor nu pare a cons�tui un
punct central în preocupările naționale strategice există și
localități care au făcut eforturi și au dezvoltat acest sector din
proprie iniția�vă sau chiar cu inves�ții private Între inves�țiile locale în sistemul integrat al deșeurilor,
nic i acelea final izate toate, în acest moment, ș i
implementarea de măsuri pentru co-interesarea populației
se constată o diferență semnifica�vă. Campaniile de
informare guvernamentale/publice sunt inexistente iar dacă
sunt, acestea nu sunt de amploare, efortul în acest domeniu
fiind lăsat pe umerii actorilor privați.
Populației nu i s-a explicat niciodată ce avantaje ar
decurge din implicarea în colectarea separată a deșeurilor în
sensul valorificării acestora. Populația România nu percepe
deșeul ca având valoare ci ca pe o povoară de care se
grăbește să scape.”Sursa: Ins�tutul pentru Poli�ci publice, Concluziii generale - Analiză
naţională a stadiului colectării separate şi a valorificării deşeurilor în marile aglomerări urbane. Soluţii eficiente de poli�ci publice pentru
evitarea sancţionării României, pg 34, 31 august 2015.
Este de menționat un aspect important referitor la
serviciul de ges�une a deseurilor spre deosebire de alte
servicii de u�litate publică, serviciul de ges�une a deseurilor
este faptul ca acest serviciu nu este contorizat plata fiind
aceeasi pentru to� inmdiferent de can�tatea deseu generata
si indiferent ca separam deseul sau nu. În aceste situație, rolul societății civile organizate în
general și a ONG-urilor locale crește prin u�lizarea
mecanismelor de par�cipare publică pe sistemul bo�om-up
(de jos în sus). Se impune o a�tudine proac�vă a societății civile în
monitorizarea serviciilor publice de salubritate, într-un
cadru permanent de dialog și cooperare cu autoritățile
publice locale.
8.
1
Ghidul “Creşterea capacităţii societăţii civile locale de a
monitoriza poli�cile de colectare selec�vă a deşeurilor şi
calitatea serviciilor publice” este realizat în cadrul proiectului
“Dezvoltare durabilă a comunităţilor locale prin colectarea
selec�vă eficientă a deşeurilor”
Proiectul este implementat de Ins�tutul pentru Poli�ci
Publice (IPP) în parteneriat cu Fundaţia Terra Mileniul III şi
Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat îşi propune să
conducă, printr-un larg exerciţiu de par�cipare/ implicare
civică, la avansarea unor soluţii viabile de îmbunătăţire a
poli�cilor actuale de colectare selec�vă/valorificare a
deşeurilor în municipiile din România, pentru îndeplinirea
obiec�velor Strategiei Naţionale de Ges�onare a Deşeurilor
2014 – 2020 în privința conș�en�zării populației în domeniul
ges�onării deșeurilor.
Proiectul își propune în principal creşterea implicării
cetățenilor și a organizațiilor societății civile din mediul urban
la eficien�zarea poli�cilor publice de colectare selec�vă a
deşeurilor (organizaţii neguvernamentale, asociații de
proprietari ale blocurilor şi cetăţeni).
2. DESPRE PROIECT - ”Dezvoltarea durabilă a comunitățilorlocale prin colectarea selec�vă eficientă a deșeurilor”
2
9.
Principalele ac�vități derulate în implementarea proiectului sunt:
· Studiu Diagnoză la nivel național privind stadiul
actual al colectării selec�ve/valorificării deșeurilor -
perspec�va autorităților versus cea a cetățenilor
www.ipp.ro · Derularea unei campanii de informare și consultare
publică privind soluții potrivite pentru creșterea
colectării selec�ve a deșeurilor în mediul urban din
România, în vederea valorificării acestora, ce cuprinde:
o Realizarea unei campanii de informare cu privire la
obligațiile/avantajele colectării selec�ve pentru
Asociațiile de proprietario Consultări cu asociații de proprietari în privința celui
mai bun scenariu privind colectarea selec�vă a
deșeurilor în municipiio Creșterea capacității societății civile locale de a
monitoriza poli�cile de colectare selec�vă a deșeurilor
și calitatea serviciilor publice – organizarea a 4
seminarii cu ONG-uri locale și realizarea unui Ghido Organizarea unui număr de 4 întâlniri cu factori de
decizie și părți interesate la nivel în care au fost
prezentate soluțiile cetățenilor pentru poli�ci mai
eficiente de colectare selec�vă în localitățile selectate
10.
Workshop ONG-uri - Constanța
Workshop ONG-uri - Sfântu Gheorghe
2
Ac�vități în pregă�re:· Derularea unei campanii naționale de promovare a
implicării civice în formularea de soluții viabile pentru
poli�cile de colectare selec�vă/valorificare a deșeurilor -
Selectează-ți deșeurile! Părerea ta contează!· Organizarea unei conferințe naționale cu tema „Soluția
comunității pentru o poli�că mai eficientă de valorificare a
deșeurilor”
Ghidul “Creșterea capacității societății civile locale de a
monitoriza poli�cile de colectare selec�vă a deșeurilor și
calitatea serviciilor publice” este realizat pe baza de analiză
de documente, dar și pe baza valorificării informațiilor la nivel
național/local obținute de la:- cetățeni și autorități locale – pe baza ches�onarelor
preluctrate în Studiu diagnoză- factori de decizie locali, operatori de salubritate și alte
părți interesate cu ocazia întâlnirilor organizate la Constanța,
Buzău, Cluj Napoca și Sfântul Gheorghe ONG-uri locale din diverse domenii (dezvoltare
cumunitară, protecția mediului, sanătate, educație, social,
protecția copilului, media, medierea disputelor) cu ocazia
derulării seminariilor la Constanța, Buzău, Cluj Napoca și
Sfântu Gheorghe
2
Ghidul are la bază și experianța deja consolidată a
partenerilor: · - organizație cu reputație în ·Fundația Terra Mileniul III
promovarea de valori ecologice sustenabile în societatea
românească
· - pentru componenta Ins�tutul pentru Poli�ci Publice
de cercetare, evaluare și dezvoltare de soluții aplicate de
poli�ci publice în managementul deșeurilor împreună cu
autoritățile locale, centrale și cu structurile de specialitate din
domeniu
· - pentru componenta de implicare și co-Liga Habitat
interesare ac�vă a cetățenilor/ reprezentanții asociațiilor de
proprietari în colectarea selec�vă pentru valorificarea
deșeurilor.
11.
Dezvoltarea economiei circulare, dar și aplicarea unui
sistem durabil de ges�onare a deșeurilor presupune
schimbări comportamentale majore și necesită par�ciparea
ac�vă a tuturor părților interesate.Organizațiile neguvernamentale reprezintă un pilon
important al societății civile în asigurarea creșterii calității
vieții cetățenilor, din diverse perspec�ve: ź dezvoltare durabilăź schimbări clima�ceź consum durabilź educațieź dezvoltare comunitarăź protecția mediuluiź drepturile omuluiź sănătate publicăź protecție socialź culturăź transportź energieź antreprenoriatź transparență decizionalăź an�corupție
Principalele obiec�ve generale asumate pentru ges�onarea
performantă a deșeurilor sunt:ź conservarea resurselor naturaleź protejarea sănătății populațieiź protejarea mediuluiź menținerea curățeniei publice pentru ca spațiile să fie
acceptabile din punct de vedere este�c12.
Ges�onarea deșeurilor municipale este influențată de
numeroși factori precum: calitatea vieții cetățenilor,
capacitatea ins�tuțională a administrației publice locale,
numărul și densitatea cetățenilor, par�cularitățile spațiului
construit, infrastructura tehnico – edilitară dezvoltată, gradul
de acoperire cu servicii de salubritate, gradul de dezvoltare a
spiritului civic al locuitorilor… În România, pot fi iden�ficate mai multe �puri de ONG-
uri ac�ve cu preocupări în domeniul vast al ges�onării
deșeurilor; exemple: ź ONG-uri “tradiționale” – asociații și fundații dezvoltate
la nivel internațional / național/ local ź Asociații de Proprietariź Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru
ges�onarea deșeurilor cu atribuții în coordonare în
numele autorităților publice localeź Asociații Profesionale (ex: Asociația Română pentru
Managementul Deșeurilor, Asociația pentru Ges�unea
Deșeurilor din România, Asociația Română pentru
Ambalaje și Mediu) ź Organizații licențiate pentru preluarea responsa-
bilității îndeplinirii obiec�velor de valorificare a
deșeurilor de echipamente electrice și electronice
(DEEE), deșeuri de ambalaje ș.a.
3
3. SECTORUL NEGUVERNAMENTAL3. ROLUL SECTORULUI NEGUVERNAMENTAL ÎN GESTIONAREA DEȘEURILOR
Ne concentrăm atenția cu preponderență asupra ONG-urilor locale ce funcționează în diverse domenii, pentru creșterea
capacității acestora de monitorizare a modului în care administrația locală își respectă atribuțiile în domeniul
managementului deșeurilor.Totodată, urmărim îmbunătățirea gradului de cooperare între ONG-uri cu preocupări în domeniul managementului
deșeurilor municipale, asociații de proprietari și cetățeni.
Consiliu Consulta�v pe tema ges�onării deșeurilorExemplu de bună prac�că de colaborare – Județul Cluj Napoca
“7 august 2015La prima şedinţă a Consiliului Consulta�v pe tema ges�onării deşeurilor în jud. Cluj au fost iden�ficate următoarele soluţii:
separarea deşeurilor la sursă pe trei fracţii (biodegradabil, reciclabil, rezidual), colectarea separată a acestor deşeuri, în zile
diferite, implementarea sistemului PAYT (plăteş�-pentru-cât-arunci), tratarea fracţiei biodegradabile colectate separat, prin
compostare şi/sau diges�e anaerobă pentru producerea de biogas.Totodată, reprezentanţii societăţii civile, ai operatorilor de salubritate şi reprezentanţi ai autorităţilor publice au iden�ficat
următoarele alterna�ve la actualul sistem ineficient de management al deşeurilor: măsuri de prevenţie a generării deşeurilor,
înfiinţarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosite şi Reciclare, staţie de sortare şi tratare de �p MRBT (Material Recovery
Biological Treatment), Responsabilitate Ex�nsă Individuală a Producătorului, op�mizare industrială şi ecodesign, pla�ormă
temporară de sortare intermediară, recunoaşterea reciclatorilor informali şi integrarea lor în sistem prin oferirea unor locuri de
muncă….În ceea ce priveşte separarea la sursă, pe trei fracţii (biodegradabil, reciclabil şi mixt) principalul obstacol iden�ficat este lipsa de
informare a cetăţenilor alături de spaţiul insuficient pentru instalarea punctelor de colectare, cauzat şi de retrocedările abuzive
de terenuri în spaţiul urban. Din perspec�va infrastructurii necesare, cel mai potrivit sistem iden�ficat este cel format din trei
pubele/tomberoane, pentru cele trei fracții, funcţional în numeroase oraşe, cu rată de peste 75% redirectare de la rampă şi care
se poate încadra într-un spaţiu limitat. Alte acţiuni necesare implică îmbunătăţirea cadrului legisla�v şi recompensarea
asociaţiilor de proprietari de la blocurile de locuințe care produc compost în comun în mod organizat (u�lizând compostul în
spaţiile verzi dintre blocuri şi reducând as�el necesitatea de transport şi tratare). Ambii operatori de salubritate au fost de acord
să ridice deşeurile separate, în zile diferite.”
Sursa: Comunicat de presă, Zero Waste Româniah�p://www.agerpres.ro/comunicate/2015/08/07/comunicat-de-presa-zero-waste-romania-13-37-39 13.
3
14.
4. INFORMARE ȘI CONȘTIENTIZARE ÎN COMUNITATE
4
În , sunt asumate opt obiec�ve strategice generale, iar pentru Strategia naţională de ges�onare a deşeurilor 2014-2020
ges�onarea deșeurilor în relație cu părțile interesate este de menționat Ob. 7. Dezvoltarea comportamen-tului responsabil
privind prevenirea generării şi ges�onării deşeurilor
OAMENI
PLA
NE
TA PR
OFI
T
EC
HITA
BIL
SUPO
RTA
BIL
SUSTENABIL
VIABIL
ETATINU
MO
C
Mijloace
- Promovarea campaniilor de conş�en�zare/informare
a comunităţilor.
- Implicarea societăţii civile
Indicatori- Numărul de campanii de conş�en�zare/informare.- Numărul de acţiuni/evenimente
ź Legea nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes
public meționează că orice autoritate sau ins�tuţie
publică, precum şi orice regie autonomă, are obligaţia de a
pune la dispoziţia cetăţenilor, în baza unei solicitări,
informaţii referitoare la propria ac�vitate.ź Transparenţa procesului este asigurată dacă:- Informaţia a fost diseminată din �mp- Informaţia este vizibilă pentru publicul larg- Este asigurat accesul facil la informaţieź Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională,
stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru
asigurarea transparentei decizionale in cadrul autorita�lor
administra�ei publice centrale si locale, alese sau numite,
precum si al altor ins�tu�i publice care u�lizeaza resurse
financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu
cetatenii si asocia�ile legal cons�tuite ale acestora.
În Legea nr. 101/2006 (republicată) privind serviciul de
salubrizare a localităților se prevede:“ART. 24 (1) În funcţie de �pul ac�vităţii, pot fi u�lizatori ai serviciului de salubrizare: a) comunităţile locale considerate în întregul lor sau comunităţile locale componente ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, în cazul ac�vităţilor specifice serviciului public de salubrizare prestate de către operatori a căror contravaloare se achită de autorităţile administraţiei publice locale de la bugetul local; b) persoanele fizice ori juridice care beneficiază individual de una sau de mai multe ac�vităţi specifice serviciului de salubrizare, în cazul ac�vităţilor a căror contractare se realizează pe baza unui contract de prestare a serviciului de salubrizare, încheiat în nume propriu cu operatorul licenţiat pentru prestarea serviciului în unitatea administra�v-teritorială/sectoarele municipiului Bucureş� respec�vă/respec�ve. … (3) U�lizatorii au drept de acces fără discriminare la informaţiile publice referitoare la serviciul de salubrizare, atât operatorul, cât şi autorităţile administraţiei publice locale având obligaţia de a comunica informaţii cu privire la indicatorii de calitate ai serviciului, la structura tarifară şi la clauzele contractuale.” 15.
4
Informații generale de interes public:ź infrastructura de management al deșeurilor la nivelul
orașuluiź costul real al managementului deșeurilorź cum sunt partajate responsabilitățile în
managementul deșeurilor municipale (ex: primărie,
consiliul județean, operator privat, ins�tuția prefectului,
agenția de mediu, cetățeni…)ź inves�ții în infrastructurăź cui se pot aplica amenziź ce ținte sunt obligatorii de a�ns la nivel de localitate
Teme potențiale de dezbatere:ź ce influență au deșeurile asupra familiei mele?
o costuri/veniturio sănătateo mediu curato este�că orașo comfort
ź de ce să colectez selec�v deșeurile?ź relația cetățean – administrație publică locală –
operator ź ges�onarea deșeurilor provenite de la case/ blocuri
P+4 / blocuri P+8ź ce sprijin pot avea de la ONG-uri?
16.
4
Este de menționat și Împărțirea responsabilităților în managementul deșeurilor:ź Producători de bunuri: ź Comercianţi,ź Generatori de deşeuri (persoane fizice şi juridice).ź Autorităţi publice centrale şi locale (mediu, administraţie, sănătate, industrie, finanţe);ź Sectorul serviciilorde ges�onare a deșeurilor;ź Industria de reciclare;ź Asociaţii profesionale, ins�tute de cercetare-dezvoltare şi ONG-uri / Asociații de Proprietari – cu rol important atât
în dezvoltarea cunoaşterii, cât şi în informarea şi conş�en�zarea privind opţiunile de reducere a can�tăţilor de deşeuri
şi de ges�onare a acestora.
Monitorizarea de către ONG-urilor locale a manage-
mentului deșeurilor municipale este esențială pentru
creșterea responsabilității autorităților publice locale, dar și a
operatorilor de salubritate și a cetățenilor. Aceste acțiuni sunt
complementare rapoartelor anuale de monitorizare a
planurilor județene de ges�onare a deșeurilor realizate de
agențiile județene de protecție a mediului și ar trebui să
u�lizeze indicatori complementari celor monitorizați prin
acestea.
17.
5. MONITORIZAREA poli�cilor de ges�onare a deșeurilorși a calității serviciilor publice în domeniu
INVESTIȚII IN MONITORIZAREEVALUARE ȘI ÎNVĂȚARE
5
Principalele beneficii pentru comunitate sunt:ź acces la informații referitoare la procesul de
implementare pentru a�ngerea țintelor asumate de
autoritățile publice locale privind managementul
deșeurilorź o percepție mai clară privind eficiența și eficacitatea
u�lizării banului public/privat (provenit din eventualele
taxe/tarife) pentru salubritatea orașuluiź creșterea capacității de coopearre între cetățeni și
organizațiile neguvernamentale ź o mai bună înțelegere a sistemuluiź o mai mare implicare a populației
5
18.
Măsurile permise și aplicate prin documentele de
poli�că publică pot și ar trebui să difere de la o
municipalitate/județ/regiune la alta, fiind adaptate
contextului local, dar urmărind îndeplinirea obiec�velor
stabilite la nivel național (cu toate că nu e specificat în nici o
lege care este ținta pentru fiecare Unitate Administra�v
Teritorială – UAT). Monitorizarea de către societatea civilă a
elementelor legate de existența și de punerea în prac�că a
poli�cilor publice în domeniul deșeurilor poate fi un proces
cos�sitor și poate solicita existența unor competențe
profesionale/cunoș�nțe specifice, pentru a permite
selectarea și priori�zarea indicatorilor ce vor fi monitorizați.
Cu cât selectarea și priori�zarea indicatorilor este mai bine
făcută, cu atât mai u�l si mai eficient va fi rezultatul întregului
proces. Procesul de monitorizare devine cu atât mai complex
cu cât, în ierarhia deșeurilor, se pune accent pe prevenire, caz
în care nu există o can�tate de ceva ce poate fi măsurat, ci
numai ceva ce poate fi evaluat pe baza unor cifre asupra
situației existente si pe baza unor ipoteze cu privire la ceea ce
ar fi existat dacă nu s-ar fi aplicat masurile de prevenire. Însă
este necesar a se conveni de la bun început asupra înțelegerii
noastre, a autorilor ghidului, cu privire la termenul de
monitorizare: monitorizarea reprezintă evaluarea valorilor
indicatorilor, care poate fi comparată apoi cu obiec�vele
stabilite. Procesul de selectare a indicatorilor și de stabilire a
țintelor pentru aceș� indicatori poate fi u�l pentru a
confirma dacă obiec�vele dorite ale unei poli�ci sunt realiste.
Indicatorii selectați ar trebui să fie eficace în
îndeplinirea funcției lor. Indicatorii sunt variabile can�ta�-ve
sau calita�ve asociate unei valori țintă, u�lizați pentru a indica
dacă au fost a�nse obiec�vele unei acțiuni. Pentru a fi
relevanți, indicatorii trebuie să reflecte obiec�vele finale sau
intermediare ale unei acțiuni.
- Analiza cadrului logic abordează diferitele etape ale
implementării instrumentului sau pachetului de poli�ci și
cons�tuie o bază bună pentru elaborarea indicatorilor:
- Indicatorii de progres urmăresc stadiul implementării
ac�vităților și realizării rezultatelor intermediare. Indicatorii
de progres pot fi asociați și direct indicatorilor de impact, dacă
impactul este evaluat în baza anumitor etape principale, care
ar trebui parcurse de către Autoritate
- Indicatorii de impact urmăresc rezultatele interme-diare și
impactul instrumentului de poli�ci, desemnate prin sintagma
rezultate finale în analiza cadrului logic. Rezultatele finale pot
consta în schimbări pe termen scurt (învățare: sensibilizare,
cunoș�nțe, abilități, mo�vații), schimbări pe termen mediu
(comportament, prac�că, decizii, poli�ci) sau schimbări pe
termen lung (consecințe: sociale, economice, de mediu etc.).
În mod normal, rezultatele finale pe termen lung sunt
desemnate prin termenul de impact.
5
1 h�p://www.mcsi.ro/Minister/Despre-MCSI/Unitatea-de-Poli�ci-Publice/
Documente-suport/ghid
19.
5
Monitorizarea poli�cilor publice de către societatea civilă poate viza diferite etape ale realizării poli�cii respec�ve, etape 1descrise in mod detaliat in Ghidul privind elaborarea, implementarea și evaluarea poli�cilor publice la nivel central (2004). As�el,
orice poli�că publică trece prin faza de pregă�re/elaborare/formulare (pentru situația prezentă a României, aceasta etapa este
parțial sinonimă cu etapa de transpunere a poli�cilor europene), faza de implementare și faza de monitorizare / evaluare/
actualizare/reformulare. Indicatorii pe care societatea civilă ii poate monitoriza, pot fi asociați diferitelor faze aferente ciclului de
existență unei poli�ci publice, as�el:
Indicatori potențiali de monitorizare:
2 h�p://www.mcsi.ro/Minister/Despre-MCSI/Unitatea-de-Poli�ci-Publice/Documente-suport/ghid
22.
5
Lista indicatorilor menționați nu este una exhaus�vă, ea putând fi completată, în funcție de obiec�vele monitorizării, de
prevederile specificate în cadrul contractelor de concesiune în cazul proiectelor POS MEDIU, de specificul localității-
regiunii și de gradul de cunoaștere al en�tății care face monitorizarea. De asemenea, acestei liste îi pot fi adăugați indicatori
în legătură cu transparența decizională, cu nivelul de colaborare stabilit între diferiții reprezentanți ai societății civile, în așa
fel încât societatea, în ansamblul său, să poată progresa (în direcția îndeplinirii obiec�velor de u�lizare eficientă a
resurselor).
Resursele naturale stau la baza funcționării economiei
europene și globale și, implicit, la baza asigurării calității vieții.
Aceste resurse includ atât materia primă, ca petrolul, minera-
lele și metalele cât și hrana, solul, apa, aerul, biomasa și
ecosistemele.
Presiunea asupra resurselor este într-o con�nuă
creștere, iar dacă tendințele actuale se mențin, până în anul
2050, populația lumii va ajunge la aproxima�v 9 miliarde de
persoane. Oamenii din țările în curs de dezvoltare vor dori, în
mod legi�m, să a�ngă nivelul de trai și de consum al celor din
țările dezvoltate determinând creşterea presiunii asupra
resurselor până la nivlul la care s-ar putea pune în pericol
securitatea asigurării acestora. U�lizarea resurselor în același
mod ca și până acum nu reprezintă o opțiune viabilă, fiind
obligatorie îmbunătățirea eficienței în u�lizare.
Pentru îndeplinirea obiec�vului de îmbunătățire a
eficienței u�lizării resurselor in Europa, este nevoie de
realizarea unor progrese tehnologice importante, o
schimbare majoră în domeniile energe�c, industrie,
agricultură şi transport, precum şi de schimbare a
comportamentelor de producție şi consum.
Uniunea Europeană a demonstrat deja faptul ca poate
îmbunătăți eficiența u�lizării resurselor, atât prin decuplarea
creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră, cât și
prin îmbunătățirea eficienței energe�ce și creșterea ponderii
u�lizării surselor de energie regenerabilă în consumul final.
În contextul conș�en�zării nevoii de diminuare a
emisiilor de GES și de adaptare la efectele schimbărilor
clima�ce, al creșterii populației Globului și al evoluției
tehnologice, comunitatea internațională își îndreaptă atenția
asupra temei u�lizării eficiente a resurselor și a economiei cu
emisii scăzute de carbon. Uniunea Europeană, un lider al
acestor demersuri, șomunitatea internațională își îndreaptă
atenția asupra temei u�lizării eficiente a resurselor și a
economiei cu emisii scăzute de carbon. Uniunea Europeană,
un lider al acestor demerstrecerii Uniunii la o economie verde
și compe��vă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă
din punctul de vedere al u�lizării resurselor.
În anul 2011, Comisia Europeană a făcut cunoscută
viziunea Uniunii asupra u�lizării eficiente a resurselor, prin
documentul de planificare strategică: Roadmap to a Resource
Efficient Europe . Acest document prezintă indicii cu privire la
nevoia de schimbare a modului in care Statele Membre si
societatea, in general, văd u�lizarea resurselor, pe orizontul
de �mp 2020-2050, iar ceea ce este considerat ca fiind foarte
clar este nevoia de îmbunătățire a u�lizării resurselor de 8 –
10 ori până în anul 2050.
Obiec�vele pot fi îndeplinite prin adoptarea și implementarea
de poli�ci care vizează următoarele domenii:
· Deșeuri 25.
6. CADRU GENERAL - MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
6
26.
· Energie
· Transport
· Apă
· Proiectare și inovare
· Economie și societate, în general
“Noțiunea de „economie circulară în care nimic nu este irosit”
(UE, 2013) se află în centrul eforturilor de s�mulare a
eficienței u�lizării resurselor. Prevenirea, reu�lizarea și
reciclarea deșeurilor îi permit societății să extragă o valoare
maximă din resurse și să adapteze consumul la nevoile
efec�ve. As�el, se reduce cererea de resurse neexploatate
încă, atenuându-se u�lizarea asociată a energiei și impactul
asupra mediului…
În pofida recentelor progrese în domeniul prevenirii și
ges�onării deșeurilor, generarea de deșeuri în UE rămâne
substanțială, iar performanțele legate de țintele de poli�ci
sunt mixte. UE pare să progreseze în direcția obiec�vului său
pentru 2020 de a ajunge la o reducere a deșeurilor generate
pe cap de locuitor. Însă ges�onarea deșeurilor va trebui să se
schimbe în mod radical pentru a elimina treptat și complet
depozitarea deșeurilor reciclabile sau recuperabile. În mod
similar, multe state membre ale UE vor trebui să facă eforturi
remarcabile pentru a a�nge ținta de reciclare de 50 % pentru
unele fluxuri de deșeuri municipale până în 2020. ”
în cadrul căreia produsele sunt concepute pentru a facilita
reu�lizarea lor. Frans Timmermans și Jyrki Katainen,
vicepreședinți ai Comisiei Europene, vor prezenta planurile
lor privind deșeurile și o economie durabilă.
As�el, în legătură cu domeniul ges�unii deșeurilor,
există o strategie generală care guvernează domeniul,
respec�v Strategia tema�că asupra prevenirii și reciclării 2deșeurilor și există poli�ci subsecvente, implementate prin
acte norma�ve cu caracter obligatoriu:3· Direc�va cadru privind deșeurile
4· Direc�va privind depozitele de deșeuri
· Direc�va privind DEEE
· Direc�va privind ambalajele și deșeurile de ambalajeSursa: Agenția Europeană de Mediu, Mediul European –
Starea și Perspec�va 2015; Raport de sinteză, 2015, pg 89;
6 2 Strategy on the preven�on and recycling of waste, h�p://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=URISERV:l28168 3 Direc�va 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor direc�ve (Text cu relevanță pentru SEE), h�p://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32008L00984 Direc�va 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri, h�p://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:31999L0031
Uniunea Europeană
intenționează să impună cât
m a i ra p i d î n l e g i s l aț i a
comunitară conceptul de
'economie circulară', adică
deșeuri zero.
Parlamentarii europeni
urmează să discute în plen, la
începutul lunii decembrie
2015 , un proiect de lege
privind economia circulară,
Prevenirea și ges�onarea deșeurilor în Uniunea
Europeană poate fi încă mult îmbunătățită pentru a u�liza mai
eficient resursele, a deschide noi piețe, a crea noi locuri de
muncă și a reduce dependența de importurile de materii
prime, reducând totodată impactul asupra mediului.
În fiecare an, în Uniune se produc 2,7 miliarde de tone
de deșeuri, dintre care 98 de milioane de tone (4 %) sunt
deșeuri periculoase. În 2011, media can�tății de deșeuri
municipale generate pe cap de locuitor a fost de 503 kg la
nivelul Uniunii, variind între 298 și 718 kg la nivelul statelor
membre individuale. În medie, numai 40 % dintre deșeurile
solide sunt pregă�te pentru reu�lizare sau reciclare, în �mp
ce, în unele dintre statele membre, sunt reciclate peste 70 %
dintre deșeuri, ceea ce demonstrează modul în care deșeurile
ar putea fi u�lizate ca una dintre resursele principale ale
Uniunii. În același �mp, multe state membre trimit la
depozitele de deșeuri peste 75 % din deșeurile lor municipale
Transformarea deșeurilor într-o resursă necesită
punerea în aplicare integrală și armonizată a legislației Uniunii
în domeniul deșeurilor în întreaga Uniune, pe baza ierarhiei
deșeurilor și vizând diferite �puri de deșeuri. Ierarhia
deșeurilor, așa cum este ea precizata in legislația Uniunii
prevede aplicarea de măsuri de s�mulare potrivit următoarei
ordini de prioritate: - prevenirea- pregă�rea pentru reu�lizare - reciclarea- alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energe�că- eliminarea
Informațiile disponibile indică o oarecare decuplare a
can�tății de deșeuri generate in sectoarele economice de
producție si servicii si la consumatorii casnici. Can�tatea de
deșeuri municipale generate a scăzut intre anii 2004 si 2012
cu aproxima�v 4%, pana la 481 kg pe locuitor.
Pe lângă avantajele evidente legate de recuperarea si
reu�lizarea materialelor, evaluări recente pregă�te pentru
Comisie es�mează că punerea în aplicare integrală a
legislației UE privind deșeurile ar putea genera economii de
72 de miliarde de euro pe an, ar putea crește cifra de afaceri
anuală a UE în sectorul ges�onării și reciclării deșeurilor cu 42
de miliarde de euro și ar putea crea mai mult de 400.000 de
locuri de muncă până în 2020.
În vederea bunei pregă�ri a perioadei bugetare 2014 –
2020, Comisia Europeană a comandat mai multe studii care să
evidențieze starea de fapt a ges�onării deșeurilor în diferitele
State Membre. As�el, în anul 2012, s-a observat ca statele
membre cu cele mai mari lacune în privința punerii în aplicare
a legislației în domeniu sunt Bulgaria, Republica Cehă, Cipru,
Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
România și Slovacia. Deficiențele includeau strategii incom-
plete sau inexistente de prevenire a producerii deșeurilor,
lipsa s�mulentelor pentru a evita depozitarea deșeurilor la
gropile de gunoi, precum și o infrastructură neadecvată de
ges�onare a deșeurilor. Faptul că se recurgea masiv la depozi-
tarea deșeurilor la gropile de gunoi înseamnă că unele opțiuni
mai bune de ges�onare a deșeurilor, precum refolosirea și
reciclarea, erau în mod sistema�c subexploatate. 27.
6
28.
România a transpus legislația europeană, legea 211/
2011 privind regimul deșeurilor, republicată 2014. Lege nr. 7 211/2011 republicată 2014 reprezentând actul norma�v
principal care guvernează domeniul ges�unii deșeurilor în
România, precum și Direc�va privind DEEE și deșeurile de
ambalaje.
Din punct de vedere strategic, au fost elaborate și există, în
diferite versiuni:
- Strategia Națională de Ges�onare a Deșeurilor2014 – 82020 (SNGD) (2013) ;
- Planul Național de Ges�onare a Deșeurilor (PNGD)
(2004); nu există varianta revizuită.
- Planuri Regionale de Ges�onare a Deșeurilor (PRGD);
- Planuri Județene de Ges�onare a Deșeurilor (PJGD).
- Regulament-cadru al serviciului de salubrizare a
localităților
În perioada recentă s-au observat întârzieri în
adoptarea legsilației europene în principal datorată și unei
comunicări și cooperări mai puțin eficientă între ins�tuțiile
autorităților centrale.
Având în vedere că domeniul deșeurilor implică atât
domeniul economiei și industriei, cât și cel al serviciilor publi-
ce, al autorităților locale administra�ve și cele de mediu este
nevoie de un dialog permanent și construc�v între acestea.
ONG-urile pot juca un rol important în acest domeniu.
6
7 h�p://www.dreptonline.ro/legisla�e/legea_211_2011_regimul_deseurilor.php 8 Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de ges�onare a deşeurilor 2014 -2020, h�p://www.mmediu.ro/img/a�achment/37/strategii-planuri-studii-54786031cda10.pdf
29.
7
Primul și unul dintre pașii esențiali pentru buna
ges�onare a deșeurilor municipale este reprezentat de
cunoașterea resursei, atât din punct de vedere can�ta�v, cat
si din punct de vedere calita�v (compoziție).
As�el, aceasta ar permite:
· cunoașterea caracteris�cilor și a compoziției resursei la
nivelul teritoriului vizat, în special a părții ce poate face
obiectul acțiunilor de prevenire (deșeuri compostabile,
deșeuri metanizabile, reciclabile, incinerabile etc)
· determinarea unui punct ZERO în contextul aplicării
unui plan de prevenire a deșeurilor
· ameliorarea și op�mizarea sistemului de ges�une a
deșeurilor
· urmărirea evoluției compoziției deșeurilor municipale
și măsurarea eficacității acțiunilor întreprinse
· cunoașterea eficienței colectării selec�ve
· verificarea val idități i compoziț iei deșeuri lor
considerată ca ipoteză la planificarea inves�țiilor într-o filieră
de tratare
· definirea unor noi filiere de tratare și valorificare a
deșeurilor
· stabilirea unor taxe de s�mulare-penalizare, a unor
redevențe speciale etc.
În funcție de compoziția și can�tatea deșeurilor
generate, se pot întreprinde măsurile necesare bunei
ges�onari a acestora, potrivit ierarhiei deșeurilor:
a) prevenire
b) pregă�re pentru reu�lizare
c) reciclare
d) alte operațiuni de valorificare, de exemplu
valorificarea energe�că
e) eliminare
7. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR MUNICIPALE
Componentele principale ale Ges�onării Deșeurilor Municipale Solide
Industrial Rezidențial Comercial
Producția DMS
Gestionarea DMS
Reciclare Compostare Valorificare energetică
Depozite ecologice
Aluminiu Sticlă Hârtie
MetalPlastic
Consumator final
Metan
30.
Principii de organizare și funcționare a serviciului de
salubritate
- protecția sănătății populației
- autonomia locală și descentralizarea serviciilor
- responsabilitatea față de cetățeni
- conservarea și protecția mediului înconjurător
- asigurarea calității și con�nuității serviciului
- tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și can�tatea
serviciului prestat
- nediscriminarea și egalitatea de tratament al
u�lizatorilor
- transparența, consultarea și antrenarea în decizii a
cetățenilor
- administrarea corectă și eficientă a bunurilor din
proprietatea publică sau privată a unităților administra�v-
teritoriale și a banilor publici
- securitatea serviciului
- dezvoltarea durabilă
Prevenirea generării de deșeuri reprezintă măsurile
luate înainte ca o substanță, un material sau un produs, să
devină deșeu; aceste măsuri pot reduce:
a) can�tatea de deșeuri, inclusiv prin reu�lizarea
produselor sau prelungirea duratei de viața a acestora;
b) impactul nega�v al deșeurilor generate asupra
mediului și sănătății populației; sau
c) conținutul de substanțe nocive al materialelor si
produselor;
Prevenirea se poate face prin acțiuni îndreptate pe
diferite paliere, as�el:
ź Sensibilizarea publicului cu privire la prevenirea deșeurilor
(acțiuni demonstra�ve, ghiduri metodologice, campanii de
conș�en�zare, alte �puri de acțiuni)
ź Întreprinderea de acțiuni care să contribuie la diminuarea
risipei de alimente, producerea de compost, reu�lizarea și
repararea bunurilor, prac�carea de prețuri-tarife de
s�mulare a prevenirii
ź Punerea în prac�că a unor planuri locale de prevenire sau
ralierea la Planurile altor comunități din vecinătate.
ź
Pregă�rea pentru reu�lizare include operațiunile de
verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care
produsele ori componentele produselor care au devenit
deșeuri sunt pregă�te pentru a fi reu�lizate fără nicio altă
operațiune de pretratare.
Reciclarea se referă la orice operațiune de valorificare
prin care deșeurile sunt transformate in produse, materiale
sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția inițială ori pentru
alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor
organice, dar nu include valorificarea energe�că și conversia
in vederea folosirii materialelor drept combus�bil sau pentru
operațiunile de umplere7
Valorificarea se referă la orice operațiune care are
drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop
u�l prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost u�lizate într-
un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregă�te pentru a
putea servi scopului respec�v în întreprinderi ori în economie
în general.
Eliminarea include orice operațiune care nu este o
operațiune de valorificare, chiar și în cazul în care una dintre
consecințele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de
substanțe sau de energie
Operațiunile menționate se bazează pe existența unui
sistem integrat de ges�une a deșeurilor. Stabilirea filierei
op�me pentru tratare cuprinde trei pași esențiali:
1. Realizarea unei evaluări detaliate a situației existente
2. Definirea unei noi scheme pentru ges�unea deșeurilor,
conforme cu legislația
3. Aplicarea soluțiilor iden�ficate
Este necesar ca evaluarea inițială să cuprindă detalii cu
privire la resursă (deșeurile) avută în vedere și trebuie să se
țină seama atât de can�tatea cât și de compoziția deșeurilor,
întrucât acestea vor fi influențate de:
· Eforturile de prevenire întreprinse
· Aria de acoperire
· Evoluția modului de finanțare a serviciului
Alți factori locali (schema de cooperare intracomunitara,
evoluția demografica, evoluția economica, adaptarea si
atenuarea riscurilor cu privire la schimbările clima�ce etc.)
Alegerea filierei de tratare depinde de populația
deservită, populație care poate fi es�mată ținând seama
inclusiv de planurile de urbanism ale municipalității/
municipalităților.
Costul serviciul este, de asemenea un element
important a fi reținut în cadrul analizei inițiale.
Definirea noii scheme de ges�une a deșeurilor trebuie
sa �nă seama, în principal, de două elemente: rezultatele
analizei situației inițiale și cerințele de reglementare.
31.
7
32.
7
Opțiunile pentru tratare și eliminare vor lua în considerare favorizarea prevenirii, iar din punct de vedere tehnic ar trebui maximizate can�tățile orientate către:
a) Valorificarea materie (în cazul deșeurilor reciclabile și al celor organice)
Recipiente colectare selec�vă Franța
Separare semiautomată a diferitelor �puri de deșeuri, Franța
Recipiente colectare selec�vă, România
Separare semiautomată a diferitelor �puri de deșeuri, România
33.
7
Paleți cu materiale reciclabile, Franța
Autovehicul colectare deșeuri menajere în zona de case dotat cu ci�tor de cod de bare, Franța
Paleți cu materiale reciclabile, România
Autovehicul colectare deșeuri menajere România
34.
7
Colectarea separată a fracției umede, (compostabile) a deșeurilor, Franța
Colectarea separată a fracției umede/uscate a deșeurilor, România
Colectarea separată a fracției uscate, a deșeurilor, Franța
www.natciv.ro
35.
7
Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, Franța Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, România
Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, Franța Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, România
36.
7
b) Valorificarea energiei (în cazul deșeurilor cu putere calorifică ridicată)
Macheta centralei de valorificare enege�că a deșeurilor, Franța
Hala de primire a deșeurilor la centrala de valorificare energe�că a deșeurilor, Franța
Centrala de valorificare enege�că a deșeurilor, România
Hala de primire a deșeurilor la centrala de valorificare energe�că a deșeurilor, România
Sistemul de alimentare a cazanului la centrala de valorificare energe�că a deșeurilor - Franța
37.
7
Sistemul de alimentare a cazanului la centrala de valorificare energe�că a deșeurilor - Franța
Centrala de valorificare enege�că a deșeurilor - Franța Centrala de valorificare enege�că a deșeurilor - România
38.
7
c) Eliminare la depozit (in cazul deșeurilor finale) trebuie diminuată, pe cât posibil
Celula în exploatare la depozitul ecologic, Beaucaire- Franța Stația de tratare a levigatului rezultat de la depozitul de deșeuri Donzere - Franța
Sistemul de colectare a metanului de la depozitul de deșeuri Donzere - Franța
Rezultatul tratării levigatului de la depozitul dedeșeuri Donzere (3 etape de tratare) - Franța
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați . www.eeagrants.orgPentru mai multe informații despre Fond ONG accesați www.fondong.fdsc.ro. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 – 2014.
Ghidul a fost realizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea durabilă a comunităților locale prin colectarea selec�vă eficientă a deșeurilor”, finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România