mijloace materiale de prob-obiecte care conin sau poart o urm a
faptei svrite (de ex., cuitul cu pete de snge, paharul cu resturi
de otrav etc.), precum i orice alte obiecte care pot servi la
aflarea adevrului (de ex., corespondena unei persoane, registrele
unui gestionar, un ciob de sticl purtnd amprenta fptuitorului
etc.). Constituie m.m. de p. i aa numitele corpuri delicte, adic
obiectele care au fost folosite sau au fost destinate s serveasc la
svrirea unei infraciuni (ex., o arm de foc sau un cuit n cazul unui
omor, uneltele de lctuerie n cazul unei spargeri etc.), precum i
obiectele care sunt produsul infraciunii (ex., nscrisul contrafcut
n cazul unei falsificri, obiectul nsuit n cazul unui furt etc.
(art. 95, C.p.p.).
Detalii:
http://legeaz.net/dictionar-juridic/mijloace-de-proba
II. MIJLOACELE DE PROB N PROCESUL PENAL 1. Noiunea i importana
mijloacelor de prob.Noiune: mijloacele de prob sunt modaliti
prevzute de lege, prin care sunt administrate probele n procesul
penal.Importana mijloacelor de probconst n strnsa legtur dintre
probe i mijloacele de prob, ntruct probele juridice sunt obinute
numai prinmijloacele de prob prevzute de lege.Conform principiului
legalitii procesului penal, art. 2 alin. 1 C.p.p. orice activitate
procesual trebuie efectuat n strict conformitate cu prevederile
legii, deci orice prob n procesul penal, poate i trebuie s fie
administrat, numai n condiiile i prin modalitile prevzute de
lege.Deosebirea dintre probe i mijloacele de prob const n faptul c
n timp ceprobelesunt elemente de fapt care servesc la constatarea
existenei sau inexistenei infraciunii, la identificarea persoanei
care a svrit-o i la cunoaterea mprejurrilor necesare pentru justa
soluionare a cauzei,mijloacele de prob,sunt acele modaliti prevzute
de lege, prin care se administreaz probele n procesul
penal.Exemplu: declaraia martorului ocular, n cazul unei ucideri
din culp, constituie proba, iar declaraia scris, mijlocul de
prob.2.Enumerarea i analizarea mijloacelor de prob.Potrivit art. 64
C.p.p., mijloacele de prob sunt:a) declaraiile nvinuitului sau
inculpatului art. 69-74 C.p.p.;b) declaraiile prii vtmate, ale prii
civile i ale prii responsabile civilmente art. 75-771i 82 C.p.p.;c)
declaraiile martorilor art. 78-86 C.p.p.;d) nscrisurile art. 80-91
C.p.p.;e) - interceptrile i nregistrrile audio-video art.
911-915;f) fotografiile;g) mijloacele materiale de prob art. 94-95
C.p.p.;h) constatrile tehnico-tiinifice art. 112-113, 115 C.p.p.;i)
constatrile medico-legale art. 114-115 C.p.p.;j) expertizele art.
116-127 C.p.p.a) Declaraiile nvinuitului sau inculpatului.Potrivit
art. 69 C.p.p., declaraiile nvinuitului i ale inculpatului, fcute n
cursul procesului penal, pot servi la aflarea adevrului, numai n
msura n care sunt coroborate cu fapte i mprejurri ce rezult din
ansamblul probelor existente n cauz.Din aceast dispoziie legal
tragem concluzia c organul judiciar trebuie s administreze probele
care susin nvinuirea, chiar dac nvinuitul o recunoate; de asemenea,
mrturisirea nvinuitului sau inculpatului are o valoarea probant
condiionat, de a fi confirmat de celelalte probe administrate; luat
izolat, rupt de celelalte probe, nu are for probant.n cursul
urmririi penale, nvinuitului i se cere s dea o declaraie scris
personal cu privire la nvinuirea ce i se aduce (art. 70 alin. 3);
dup aceasta este ascultat de ctre organul de urmrire ca nvinuit
(art. 232, 255), iar dac s-a pus n micare aciunea penal, ca
inculpat (art. 236, 237, 250).n cazul n care nvinuitul sau
inculpatul nu vrea sau nu poate s scrie personal declaraia, se va
ncheia un proces-verbal, consemnndu-se motivat aceast situaie. De
precizat c prin lege, nvinuitul sau inculpatul este ndreptit i
nicidecum obligat s-i scrie personal declaraia.Organul de cercetare
penal consemneaz toate mprejurrile relatate de nvinuit sau inculpat
ntr-o declaraie scris, care i se citete sau, la cerere, i se d s o
citeasc. Cnd este de acord cu coninutul ei, o semneaz pe fiecare
pagin i la sfrit. Cnd nvinuitul sau inculpatul nu poate sau refuz s
semneze, se face meniune n declaraia scris. Dac revine asupra
vreuneia din relatrile fcute, propune completri, rectificri sau
precizri, acestea se consemneaz i se semneaz, n condiiile artate de
lege (art. 73 alin. 4C.pr.pen.).Declaraia se semneaz i de organul
de cercetare penal care l-a ascultat.Declaraiile nvinuitului sau
inculpatului se pot nregistra i pe band de magnetic audio sau
video, cu condiia ca cel ascultat s cunoasc faptul nregistrrii i s
fie respectate regulile care asigur exactitatea i corectitudinea
nregistrrii nregistrarea se transcrie apoi ntr-un proces-verbal
semnat i de ctre nvinuit sau inculpat.b) Declaraiile prii vtmate,
ale prii civile i ale prii responsabile civilmente.Ascultarea prii
vtmate, prii civile sau a prii responsabile civilmente, se desfoar
dup procedura prevzut n art. 75-771C.p.p. i se refer la identitatea
lor, la starea civil i material, la faptele cauzei, la vtmarea sau
paguba suferit, la persoana fptuitorului i la legturile lor cu
acesta, precum i la preteniile care le au n proces.Declaraiile prii
vtmate i ale prii civile sunt, de regul, prima surs de informaie a
organelor de urmrire penal, deoarece, datele furnizate servesc la
strngerea probelor despre fapt i fptuitor; n cazul n care relatrile
sunt exacte i complete, acestea pot servi la lmurirea cauzei.Dac
persoana vtmat prin infraciune nu nelege s participe la proces n
calitate de parte vtmat i nu se constituie parte civil, poate fi
ascultat n calitate de martor, pentru lmurirea unor aspecte ale
cauzei.Fiind interesate n soluionarea cauzei, aceste pri pot face
declaraii care s nu corespund adevrului, n total sau n parte. n
consecin, legea pune declaraiile prii vtmate, prii civile i prii
responsabile civilmente, pe acelai plan din punct de vedere al
valorii probante, cu declaraiile nvinuitului sau inculpatului,
astfel nct declaraiile acestora, fcute n cursul procesului penal,
pot servi la aflarea adevrului numai n msura n care sunt coroborate
cu fapte sau mprejurri ce rezult din ansamblul probelor existente n
cauz (art. 75 din Codul de procedur penal).c) Declaraiile
martorilor.n procesul penal se folosesc n mod frecvent declaraiile
martorilor pentru dovedirea faptelor i mprejurrilor de fapt ale
cauzei.Conform art. 78 C.p.p. martorul este persoana fizic care are
cunotin despre vreo fapt sau despre vreo mprejurare de natur s
serveasc la aflarea adevrului. Pentru a deveni martor, este necesar
ca o astfel de persoan s fie chemat n calitate de martor de ctre un
organ judiciar, propus de pri sau numit din oficiu.De la aceast
regul, fac excepie persoanele obligate s pstreze secretul
profesional, ce nu pot fi ascultate n legtur cu faptele i
mprejurrile care au luat cunotin n exerciiul profesiei, fr
ncuviinarea persoanei sau a unitii fa de care sunt obligate a pstra
secretul i cele care nu sunt obligate s depun ca martori (soul sau
rudele apropiate).Dat fiind rolul nsemnat al martorului n
desfurarea procesului penal, dispoziiile Codului de procedur penal
stabilesc obligaiile i drepturile pe care o persoan le are n aceast
calitate.Codul de procedur penal acord declaraiilor martorilor o
valoare probant egal cu a celorlalte mijloace de prob, pe baza
liberei aprecieri a probelor.Organul judiciar are obligaia s
analizeze n mod critic declaraiile martorilor, s verifice fiecare
relatare n parte i apoi s o examineze n ansamblul probelor
administrate, pentru a putea stabili care corespunde adevrului.d)
nscrisurile.Unele acte scrise conin fapte i mprejurri care confirm
sau infirm nvinuirea, stabilesc circumstane agravante sau
atenuante, caracterizeaz persoana prilor din proces. Faptele i
mprejurrile cuprinse n actele scrise sunt probe, iar nscrisurile
care le conin sunt mijloace de prob.nscrisurile pot proveni de la
pri, de la alte persoane sau de la organe de stat ori alte
organizaii publice.Din categoria nscrisurilor fac parte toate
procesele-verbale ncheiate de organele de urmrire penal, de instan
sau de alte organe competente, conform art. 90 din Codul de
procedur penal.Conform art. 91 C.p.p. procesul-verbal are trei pri
i trebuie s cuprind:-partea introductiv:- titlul; - data i locul
unde a fost ncheiat, ora la care a nceput i ora la care s-a
terminat ncheierea procesului-verbal;- numele, prenumele i
calitatea celui care l ncheie;- numele, prenumele, ocupaia i adresa
martorilor asisteni, cnd exist;-partea descriptiv:- descrierea
amnunit a celor constatate, precum i a msurilor luate;- numele,
prenumele, ocupaia i adresa persoanelor la care se refer
procesul-verbal, obieciile i explicaiile acestora;- partea final:-
meniunile pe care legea le cere pentru cazurile speciale; formula
de ncheiere, nr. de exemplare i destinaia lor;- semnturile pe
fiecare pagin i la sfrit ale celui care l ncheie i a persoanelor
care au luat parte la constatare.Procesul-verbal care prezint vicii
eseniale (lipsa de competen a celui care l-a ncheiat, lipsa
semnturii), poate fi declarat nul ca mijloc de prob.nscrisurile,
inclusiv procesele-verbale, nu au valoare probant preferenial fa de
celelalte mijloace de prob. Organul judiciar are deplin libertate n
a da sau nu ncredere coninutului unui nscris, fiind ns obligat s
arate motivele care au determinat aceast concluzie.e) Interceptrile
i nregistrrile audio-videosunt mijloace de investigaie folosite de
organele judiciare n vederea descoperirii infraciunilor, a
identificrii infractorilor i n general, a stabilirii adevrului n
procesul penal. Conform art. 913alin.2 C.p.p., nu interceptrile sau
nregistrrile ca atare constituie mijloace de prob ci,
procesele-verbale n care se consemneaz aceste interceptri sau
nregistrri cu condiia ca din coninutul nregistrrilor efectuate s
rezulte elemente de fapt ce constituie probe n sensul prevederilor
art. 63 din Codul de procedur penal.Interceptrile i nregistrrile
audio-video sunt subordonate unorcondiii strict determinatei
anume:- s existe date sau indicii temeinice privind pregtirea sau
svrirea unei infraciuni;- s priveasc o infraciune dintre cele
pentru care urmrirea penal se efectueaz din oficiu;- s fie util
pentru aflarea adevrului;- stabilirea situaiei de fapt sau
identificarea fptuitorului nu poate fi fcut prin administrarea
altor probe;- s existe o autorizaie din partea judectorului sau
instanei competente prin ncheiere. Autorizarea se d pn la cel mult
30 de zile i poate fi prelungit cu cte 30 de zile, dar nu mai mult
de 120 de zile. De la regula autorizrii activitilor de nregistrare
sunt cunoscute i cteva excepii: cnd procurorul dispune cu titlu
provizoriu, prin ordonan motivat, nscris n registrul special,
interceptarea sau nregistrarea pe band magnetic sau pe orice alt
tip de suport a convorbirilor sau comunicrilor, ntiinnd despre
aceasta instana competent, imediat, dar nu mai trziu de 48 de ore.
Instana trebuie s se pronune n cel mult 48 de ore asupra ordonanei
procurorului. Cnd nu dispune favorabil, va nceta imediat
activitatea i vor fi distruse nregistrrile efectuate; situaia care
impune nlturarea unor pericole iminente pentru sigurana naional
art. 15 din Legea nr. 51/1991 privind sigurana naional a Romniei,
precum i nregistrrile prezentate de pri.Interceptarea sau
nregistrarea poate fi efectuat personal de ctre procuror sau de
ctre organul de cercetare penal.Dup efectuarea interceptrilor sau
nregistrrilor, procurorul sau organul de cercetare penal ntocmete
un proces-verbal n care se menioneaz: autorizaia dat de instan;
numrul sau numerele posturilor telefonice ntre care s-au purtat
convorbirile; numele persoanelor care le-au purtat; dac sunt
cunoscute; data i ora fiecrei convorbiri n parte i numrul de ordine
al suportului pe care se face imprimarea.Procesul-verbal este
certificat pentru autenticitate de ctre procurorul care efectueaz
sau supravegheaz urmrirea penal n cauz. Dac svrirea unor infraciuni
are loc prin convorbiri sau comunicri care conin secrete de stat,
consemnarea se face n procese-verbale separate. Corespondenele n
alt limb dect cea romn sunt transcrise n limba romn, prin
intermediul unui interpret.La procesul-verbal se ataeaz, n plic
sigilat, o copie a suportului care conine nregistrarea convorbirii.
Suportul original se pstreaz la sediul parchetului, n locuri
speciale, n plic sigilat, i va fi pus la dispoziia instanei, la
solicitarea acesteia. Dup sesizarea instanei, copia suportului care
conine nregistrarea convorbirii i copii de pe procesele-verbale se
pstreaz la grefa instanei, n locuri speciale, n plic sigilat, la
dispoziia exclusiv a judectorului sau completului nvestit cu
soluionarea cauzei.La prezentarea materialului de urmrire penal,
procurorul este obligat s prezinte nvinuitului sau inculpatului
procesele-verbale n care sunt redate convorbirile nregistrate i s
asigure, la cerere, ascultarea acestora.Dac n cauz s-a dispus o
soluie de netrimitere n judecat, procurorul este obligat s ntiineze
despre aceasta persoana ale crei convorbiri sau comunicri au fost
interceptate i nregistrate. Suportul pe care sunt imprimate
convorbirile nregistrate se arhiveaz la sediul parchetului, n
locuri speciale, n plic sigilat, cu asigurarea confidenialitii, i
se pstreaz pn la mplinirea termenului de prescripie a rspunderii
penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei, cnd se distrug,
ncheindu-se proces-verbal n acest sens.Dup arhivare, suportul pe
care sunt imprimate convorbirile nregistrate poate fi consultat sau
copiat n cazul relurii cercetrilor sau n condiiile prevzute n art.
912alin. 5 dinC.pr.pen. i numai de ctre procurorul care efectueaz
sau supravegheaz urmrirea penal, iar n alte cazuri numai cu
autorizarea judectorului.Dac n cauza instana a pronunat o hotrre de
condamnare, achitare sau ncetare a procesului penal, rmas
definitiv, suportul original i copia acestuia se arhiveaz odat cu
dosarul cauzei la sediul instanei, n locuri speciale, n plic
sigilat, cu asigurarea confidenialitii. Dup arhivare, suportul pe
care sunt imprimate convorbirile nregistrate poate fi consultat sau
copiat numai n condiiile prevzute de lege, cu ncuviinarea prealabil
a preedintelui instanei.Instana poate aproba la cererea motivat a
inculpatului, a prii civile sau a aprtorului acestora, consultarea
prilor din nregistrare i din transcrierea integral, care nu sunt
consemnate n procesul-verbal.Aceleai condiii i reguli trebuie
respectate i n cazul nregistrrilor n mediul ambiental, localizrii
sau urmririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de
supraveghere.Mijloacele de prob, pot fi supuse expertizei tehnice
la cererea procurorului, a prilor sau din oficiu.nregistrrile
efectuate i prezentate de pri sau de alte persoane, constituie
mijloace de prob cnd privesc propriile convorbiri sau comunicri
care le-au purtat cu terii. Orice alte nregistrri pot servi ca
mijloace de prob dac nu sunt interzise de lege.f) Fotografiile au
fost introduse ca mijloace de prob n procesul penal, prin Legea nr.
141/1996 privind modificarea i completarea Codului de procedur
penal. Se folosesc n munca de cercetare penal, att pentru fixarea
urmelor odat descoperite, ct i pentru descoperirea unor urme ale
infraciunii care nu pot fi percepute direct de organele de sim sau
pentru fixarea rezultatelor cercetrii de laborator cu diferite
aparate optice sau a celor obinute prin diferite alte metode.
Fotografiile servesc ca mijloc secundar de fixare a rezultatelor
cercetrii, alturi de procesul-verbal de constatare ncheiat la locul
svririi faptei sau pentru a ilustra ntr-un mod demonstrativ,
rapoartele de expertiz ntocmite de specialiti.g) Mijloacele
materiale de probsunt obiecte care conin sau poart o urm a faptei
svrite, precum i orice alte obiecte care pot servi la aflarea
adevrului: obiectul este un izvor al probelor mijlocul de prob, iar
datele ce decurg din schimbrile produse asupra obiectului sau din
legturile sale suntprobe.Sunt mijloace materiale de prob, conform
art. 94-95 C.p.p.:1. obiectele ce conin sau poart o urm a
infraciunii (corpul unei persoane avnd rnile provocate de lovire,
actele falsificate, obiectele pe care au rmas imprimate, urme ale
instrumentelor de spargere, de autovehicule);2. obiectele folosite
sau destinate s foloseasc la svrirea unei infraciuni (o arm de foc
sau un cuit, cheile false etc.);3. obiectele care sunt produsul
infraciunii (actele, monedele falsificate);4. orice obiect care
poate servi la aflarea adevrului (o hain a infractorului sau o
legitimaie a acestuia, uitat la locul infraciunii).n Codul de
procedur penal obiectele de la punctele 2 i 3 sunt denumite
corpuri-delicte.Probele obinute prin mijloace materiale de prob
sunt apreciate dup aceleai reguli ca i celelalte mijloace de prob;
organele judiciare acceptndu-le sau nlturndu-le, dup convingerea
lor intim c exprim sau nu adevrul.h) Constatrile
tehnico-tiinifice.Cu ocazia cercetrilor efectuate ntr-o cauz penal
se poate ivi necesitatea ca organul de cercetare penal s foloseasc
cunotinele unui specialist sau tehnician. Asemenea situaii se pot
ivi atunci cnd exist pericol de dispariie a unor mijloace de prob
sau cnd este posibil modificarea anumitor situaii de fapt i trebuie
lmurite urgent unele fapte sau mprejurri ale cauzei.Constatarea
tehnico-tiinific se dispune de ctre organul de cercetare penal, din
oficiu sau la cererea prilor, prin rezoluie motivat art. 203 alin.
1 C.p.p.i) Constatrile medico-legale.Constatarea medico-legal se
dispune de organul de cercetare penal, prin rezoluie, n urmtoarele
mprejurri:- n caz de moarte violent;- n caz de moarte a crei cauz
nu se cunoate ori este suspect;- cnd este necesar o examinare
corporal a nvinuitului ori a persoanei vtmate, pentru a se constata
dac pe corpul acestora exist urmele infraciunii.Raportul de
constatare tehnico-tiinific sau medico-legal constituie mijlocul de
prob propriu-zis, cuprinznd concluziile specialistului care sunt
probe.Concluziile trase de specialiti prin aceste rapoarte nu
trebuie s fie acceptate fr rezerve ca adevr, ci numai n msura n
care sunt confirmate de ansamblul probelor administrate (art.
114-115).j) Expertizele.Pentru lmurirea unor fapte sau mprejurri
necesare aflrii adevrului ntr-o cauz, organele de cercetare penal
pot s dispun, din oficiu sau la cererea prilor, efectuarea unei
expertize de ctre o persoan cu o calificare special, numit
expert.Concluziile expertului constituie probe, servind la aflarea
adevrului; raportul de expertiz n care sunt consemnate aceste
concluzii constituie mijlocul de prob.n principiu, expertiza este
facultativ dispunndu-se la cererea prilor prin ordonan de organele
de urmrire penal sau prin ncheiere de organele judectoreti.Legea
prevede i efectuarea obligatorie a expertizei, n cazurile prevzute
de art. 117, 239, 453 lit. a i art. 455 din Codul de procedur
penal.Concluziile experilor sunt luate n consideraie la dispunerea
hotrrii numai n msura n care au format convingerea organelor
judiciare c sunt conforme cu adevrul, neavnd o valoare prioritar fa
de probele rezultate din celelalte mijloace de prob.
Inregistrarile audio sau video si mijloacele materiale de proba
A) nscrisurile a) Notiune In procesul penal, nscrisurile ca mijloc
de proba, sunt acte scrise care cuprind fapte si mprejurari care
pot servi ia aflarea adevarului ntr-o cauza penala (art. 89
C.proc.pen.). In acest sens, constituie mijloace de proba
nscrisurile care, prin continutul lor confirma sau infirma
existenta infractiunii, persoana care a savarsit-o, mprejurarile
savarsirii ei (existenta circumstantelor agravante sau atenuante,
datele ce caracterizeaza persoana partilor). Spre deosebire de
materia civila, n procesul penal, nscrisul, ca mijloc de proba, are
un rol mult mai redus. Prin exceptie, adulterul nu se poate dovedi
decat prin proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante sau
prin scrisori care emana de la sotul vinovat (art. 304 alin. 4 C.
pen.) In sfera nscrisurilor - ca mijloace de proba n procesul penal
- intra numai acele obiecte pe care sunt marcate semnele scrierii
fonetice (reprezentarea prin semne grafice a sunetelor si
cuvintelor dintr-o limba). In literature de specialitate,
nscrisurile au fost clasificate dupa mai multe criterii: - dupa
sursa din care provin, pot fi nscrisuri care provin de la parti sau
alte persoane (scrisori, chitante, jurnale personale etc.) si
nscrisuri care provin de la institutii (acte de stare civila, de
studii, adeverinte etc.); - dupa modul cum pot fi folosite (n
original sau fn copii certificate); - dupa scopul urmarit prin
ntocmirea lor, nscrisurile pot fi necaracterizate si caracterizate.
Sunt nscrisuri necaracterizate orice obiecte care contin diferite
mentiuni scriptice din care pot fi obtinute elemente oe fapt
susceptibile de a servi la aflarea adevarului n procesul penal,
fara sa fi fost intocmite anume pentru a servi ca mijloc de proba
(spre exemplu, ntocmirea unui contract de vinzare-cumparare are loc
Intotdeauna numai cu scopul de a se dovedi nstrainarea si,
respectiv, achizitionarea unor bunuri in circuitul civil).
Inscrisurile caracterizate sunt cele ntocmite anume pentru a servi
ca mijloc de proba (spre exempiu, procesele-verbale de cercetare a
locului savarsirii infractiunii Incheiate de organele judiciare). O
alta distinctie s-a facut ntre urmatoarele categorii de nscrisuri:
- care dovedesc existenta unor stari, situatii, raporturi juridice
care constitute situatii-premisa ale unor infractiuni (de exemplu,
contractul de depozit sau mandat care dovedeste raportul juridic
patrimonial existent in cazul infractiunii de abuz de ncredere); -
Inscrisurile care contin o informatie, o recunoastere, o relatare
cu privire la faptuitor, la fapta sau ia Irnprejurarile comiterii
acesteia (de exemplu, scrisori prin care inculpatul da instructiuni
unor complici cu privire la comiterea faptei); - nscrisuri care au
servit la savarsirea unei infractiuni in cazul cand se are n vedere
continutul lor scriptic, si nu materialitatea lor (de exemplu, un
denunt mincinos). Inscrisurile care poarta o urrna a faptei
savarsite sau care au fost folosite la savarsirea infractiunii ori
care constituie produsul acesteia nu fac parte din categoria
mijioacelor de proba scrise, ele constituind mijioace de proba
rnateriale, In sensul art. 94 si 95 C.proc.pen. Inscrisurile pot fi
prezentate organuiui judiciar de catre parti, pot fi descoperite cu
ocazia perchezitiilor, a cercetarii la fata locului sau pot fi
predate, la cererea organuiui judiciar, de catre persoana fizica
sau persoana juridica care are In posesie asemenea inscrisuri. b)
Procesele-verbale Un loc deosebit In cadrul Inscrisuriior ca
mijioace de proba l ocupa procesele-verbale. In cadrul activitatii
de cercetare penala, organele judiciare fac unele constatari fie cu
privire la existenta infractiunii si la Imprejurarile In care a
fost savarsita, fie cu privire la ndeplinirea unor acte procedurale
efectuate In cursul procesului penal (perchezitii, reconstituiri
etc.) Inscrisurile In care sunt consemnate toate aceste date si
elemente de fapt ccnstatate de organu! Judiciar se numesc
procese-verbale. Potrivit art. 90 C.proc.pen., procesele-verbale,
ca mijloace de proba in procesul penal, sunt incheiate de catre
organele de urmarire penala sau de catre instanta de judecata. De
asemenea, poate constitui mijloc de proba procesul-verbal prin care
se constata efectuarea urior acte premergatoare de catre politia
judiciara, precum si de alte organe de stat cu atributii in
domeniul sigurantei nationale, anume desemnate. Pot ncheia
procese-verbale si organele de constatare prevazute n art. 214 si
215 C.proc.pen, Potrivit art. 91 C.proc.pen., procesul-verbal
trebuie sa indeplineasca anumite conditii de fond si de forma.
Procesul-verbal cuprinde trei parti: - partea introductiva, care
cuprinde data si locu! unde a fost ncheiat; numele, prenumele si
calitatea celui care il incheie; numele, prenumele, ocupatia si
adresa martorilor asistenti, cand exista; - partea descriptive,
care cuprinde descrierea amanuntita a celor constatate, a masurilor
luate, datele de identificare a persoaneior la care se refera
procesul-verbal, obiectiile si explicable acestora, precum si alte
mentiuni pe care legea le cere pentru anumite cazuri ; - partea
finala, referitoare la semnarea procesului-verbal pe fiecare pagina
si la sfarsit de catre ele care l ncheie, precum si de martorii
asistenti si de catre persoanele la care se refera. Daca vreuna din
aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune
despre aceasta. incalcarea dispozitiilor legale privind conditiile
de fond si de forma ale procesului-verbal atrag sanctiunea
nuiitatii absolute sau relative. S-a stabilii - n practica
judiciara - ca nulitatea relativa a unui proces-verbal poate fi
nlaturata daca continutui acestuia este confirmat ;i prin alte
mijloace de proba. c) Valoarea probanta a Inscrisurilor n
reglementarea Codului nostru de procedura penala, nscrisurilor - ca
si proceselor-verbale - nu li se acorda o valoare probanta
preferentiala in raport cu celelalte mijloace de proba. Cu toate
acestea, avand n vedere ca aceste nscrisuri ernana de la
autoritati, organele judiciare le acorda ncredere ca exprima
adevarui, In masura n care nu sunt contestate. Organul judiciar are
deplina libertate sa acorde sau nu ncredere unui nscris sau
proces-verbal, nsa este obligat sa motiveze de ce a ajuns la acea
convingere4 3. Daca considera ca faptele si mprejurarile consemnate
n scris nu corespund adevarului, organele judiciare au
posibilitatea sa le nlature din ansamblul probator. B)
Interceptariie si nregistrarile audio sau video a) Notiune si
importanta In vederea armonizarii legislatiei noastre
procesual-penale cu prevederile legislatiei europene, dar si pentru
o mai eficace combatere a infractiunilor privind siguranta
nationals a Romaniei s-a reglementat n. Codul nostru de procedure
penala procedura interceptarilor si Inregistrarilor audio si video.
Noua reglementare a instituit, tctodata, un riguros sistem de
garantii, menite sa asigure si sa dea eficienta prevederilor
Conventiei europene a Drepturilor Omului si ale Constitutiei
Romaniei referitoare la inviolabilitatea secretului corespondentei
si a mijloacelor de comunicare ale unei persoane. In acest sens,
s-au stabilit conditii stricte de efectuare si utilizare, in cadrul
procesului penal, a interceptarilor si nregistrarilor audio sau
video: - cazurile si conditiile n care se poate utiliza acest
procedeu probator sunt strict si limitativ prevazute de lege (art.
911 alin. 1 si 2 C.proc.pen.); - durata pentru care se da
autorizatia interceptarii si nregistrarii, prelungirea acesteia,
precum si durata maxima a nregistrarilor sunt fixate prin lege; -
consemnarea si certificarea nregistrarilor; - posibilitatea
verificarii prin expertiza tehnica a nregistrarilor efectuate. In
literatura de specialitate, interceptarile si mregistrarile pe
banda magnetica a convorbirilor, precum si nregistrarile de imagini
sunt definite ca mijloace de investigate utilizate de organele de
urmarire penala in vederea descoperirii infractiunilor, a
identificarii infractorilor si a stabilirii adevarului n procesul
penal. Realizarea mregistrarilor operative, audio sau video,
asigura obtinerea unor probe indispensabile, uneori unice, pentru
elucidarea cauzei penale n curs de cercetare sau chiar pentru
descoperirea de noi infractiuni. Practica de urmarire penala a
relevat, si in Romania, utilitatea nregistrarilor audio si video in
clarificarea unor activitati infractionale complexe, savarsite in
domeniul afacerilor si a infractiunilor de coruptie conexe
criminalitatii economico-financiare. b) Conditiile de efectuare ale
interceptarilor si inregistrarilor audio sau video Art. 911, 913 si
914 C.proc.pen. instituie cadrul legal de efectuare a
interceptarilor si nregistrarilor, audio sau video, stabilind
strict conditiile si cazurile pentru dispunerea si utilizarea
acestora: - sa existe date sau indicii temeinice privind pregatirea
sau savarsirea unei infractiuni. Prin ,,date" se nteleg orice
informatii obtinute prin orice mijloace legale, privind pregatirea
sau savarsirea infractiunii. Sunt indicii temeinice atunci cand,
din datele existente n cauza rezulta presupunerea ca perscana fata
de care se efectueaza urmarirea penala a savarsit fapta (art. 143
alin. 3 C.proc.pen.); - nregistrarea sa priveasca o infractiune
dintre cele pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu,
adica cele prevazute expres n alin. 2 al art. 911 C.proc.pen.:
infractiunile contra sigurantei nationale prevazute de Codul penal
si de alte legi speciale; infractiunile de trafic de stupefiante,
trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare de
bani, falsificare de monede sau aite valori; infractiuni prevazute
de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si
sanctionarea faptelor de coruptie; infractiuni grave care nu pot fi
descoperite sau ai caror faptuitori nu pot fi identificati prin
alte mijloace ori infractiuni care se savarsesc prin mijloace de
comunicare telefonica sau prin alte mijloace de telecomunicatii; -
sa se impuna pentru aflarea adevarului, stabilirea situatiei de
fapt sau identificarea faptuitorului neputand fi realizate n baza
altor probe. Aceasta conditie se apreciaza de catre presedintele
instantei competente sa autorizeze nregistrarea; - sa existe o
autorizatie motivata emisa de presedintele instantei careia i-ar
reveni competenta sa judece cauza n prima instanta. Autorizatia se
da, la cererea procurorului sau la cererea motivata a persoanei
vatamate privind comunicarile ce-i sunt adresate n camera de
consiliu, pentru durata necesara nregistrarii, pana la cel mult 30
de zile si poate fi prelungita, in aceleasi conditii, pentru motive
temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de
zile. Durata maxima a nregistrarilor autorizate este de 4 luni
(art. 911 aiin. 4 C.proc.pen.). De la regula autorizarii
activitatii de nregistrare exists doua exceptii: - nregistrarile
prezentate de parti, care pot servi ca mijloace de proba, daca nu
sunt interzise de lege (art. 916 alin. 2 C.proc.pen,); - cea impusa
de nlaturarea unor pericole iminente pentru siguranta nationals
(art. 15 din Legea nr. 51/1991). Masurile dispuse de instanta
trebuie ridicate nainte de expirarea duratei pentru care au fost
autorizate, indata ce au ncetat motivele care le-au justificat.
Instanta va dispune autorizarea interceptarii si nregistrarii
convorbirilor sau comunicarilor prin ncheiere motivate, care va
cuprinde: indiciile concrete si faptele care justifies masura;
motivele pentru care masura este indispensabila aflarii adevarului;
persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii;
perioada pentru care sunt autorizate interceptarea si nregistrarea.
c) Procedura de efectuare a interceptarilor si nregistrarilor
audio-video Dupa evaluarea rnaterialului probator, in cazul n care
constata existenta cazurilor si conditiiior prevazute de lege,
precum si necesitatea utilizarii acestor mijloace de investigatie n
vederea aflarii adevarului, procurorui fie procedeaza personal la
interceptarile si nregistrarile autorizate, fie poate dispune ca
acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala. Persoanele
chemate sa dea concurs tehnic la interceptari si nregistrari sunt
obligate sa pastreze secretu! operatiunii efectuate, ncalcarea
acestei obligatii fiind pedepsita potrivit Codului penal. In caz de
urgenta, cand ntarzierea obtinerii autorizarii ar aduce grave
prejudicii activitatii de urmarire, procurorui poate dispune, cu
titlu provizoriu, prin ordonanta motivate, interceptarea si
nregistrarea pe banda magnetica sau pe orice alt tip de suport a
convorbirilor sau comunicarilor, dispozitie pe care o comunica
imediat instantei, dar nu mai tarziu de 24 de ore. Instanta trebuie
sa se pronunte asupra ordonantei procurorului n cel mult 24 de ore.
In cazul in care confirma masura si este necesar, va dispune
autorizarea pe mai departe a interceptarii si nregistrarii. Daca
instanta nu confirma ordonanta procurorului, ea trebuie sa dispuna
ncetarea, de ndata, a interceptarilor si nregistrarilor si
distrugerea celor efectuate. Pana la terminarea urmaririi penale,
instanta dispune aducerea la cunostinta, n scris, persoanelor ale
earor convorbiri sau comunicari au fost interceptate si
nregistrate, datele la care s-au efectuat acestea. d) Valorificarea
inregistrarilor audio-video Inregistrarile au semnificatia unor
procedee probatorii similare constatarilor tehnico-stiintifice sau
expertizelor si pot fi valorificate n planui probatiunii prin
intermediul procesului-verbal n care sunt consemnate. Astfel, art.
913 alin. 1 C.proc.pen., arata ca despre efectuarea interceptarilor
si nregistrarilor, procuroru! sau organul de cercetare penala
ntocmeste un proces-verbal, n care se mentioneaza urmatoarele: -
autorizatia data de instanta pentru efectuarea acestora; - numarul
sau numerele posturilor telefonice ntre care s-au convorbirile; -
numele persoanelor care au purtat convorbirile, daca sunt
cunoscute; - data si ora fiecarei convorbiri n parte; - numarul de
ordine al benzii magnetice sau al oricarui alt tip de suport pe
care se face imprimarea. Convorbirile nregistrate sunt redate
integral in forma scrisa si se ataseaza la procesul-verbal, cu
certificarea pentru autenticitate de catre organu! de cercetare
penla, verificat si contrasemnat de procurorul care efectueaza sau
supravegheaza urmarirea penala. Cand procurorul procedeaza la
interceptari si nregistrari, certificarea pentru autenticitate se
face de catre acesta, iar verificarea si contrasemnarea de catre
procurorul ierarhic superior. In situatia n care convorbirile s-au
desfasurat ntr-o limba straina, acestea se transcriu n lirnba
romana, prin intermediul unui interpret. La procesul verbal se
ataseaza banda magnetica sau orice alt tip de suport care contine
nregistrarea convorbirii, sigilata cu sigiliul organului de
urmarire penala. In cazul nregistrarii de imagini se aplica
aceleasi reguli, cu exceptia redarii n forma scrisa. Despre
continutul nregistrarii video se va face mentiune n cuprinsul
procesului-verbal. Caseta sau rola cu nregistrarea convorbirii,
redarea nscrisa a acesteia si procesul-verbal se nainteaza
instantei care, dupa ce asculta procurorul si partile, hotaraste
care dintre informatiile culese prezinta interes n cercetarea si
solutionarea cauzei, activitate despre care ncheie un
proces-verbal. Daca savarsirea unor infractiuni are loc prin
convorbiri si comunicari care contin secrete de stat, consemnarea
se efectueaza n procese-verbale separate, prezentarea sau predarea
acestora realizandu-se n conditii care sa asigure pastrarea
secretului de stat sau a confidentialitatii. Casetele sau roleie,
nsotite de transcrierea integrala si copii de pe procesele-verbale
se pastreaza la grefa instantei, n locuri speciale, n plic
sigilatActuala reglementare a instituit nca o garantie, n sensul ca
instanta poate aproba, la cererea motivate a inculpatului, a partii
civile sau a avocatului acestora, consultarea partilor din
nregistrare si din transcrierea integrala, depuse la grefa, care nu
sunt consemnate n procesul-verbal. Inregistrarile care nu au fost
folosite ca mijloc de proba n cauza sunt distruse, n baza
dispozitiei date de instanta prin ncheiere. Celelalte nregistrari
sunt pastrare pana la arhivarea dosarului. Inregistrarea
convorbirilor dintre avocat si justitiabil nu poate fi foiosita ca
mijloc de proba. e) Verificarea nregistrarilor audio sau video O
puternica garantie a probitatii si veridicitatii interceptarilor si
nregistrarilor efectuate o constituie posibilitatea supunerii
acestora unei expertize tehnice, la cererea procurorului, a
partilor sau din oficiu (art. 916 alin. 1 C.proc.pen.). In cazul n
care persoana interesata contesta legalitatea Tnregistrarii
judiciare (respectarea dispozitiiior legale privind realizarea
mregistrarilor sj certificarea acestora), sunt aplicabile
dispozitiile art. 278 C.proc.pen., privind plangerea contra actelor
si masurilor procurorului purtat. In cazul n care se contesta
autenticitatea nregistrarii sau continutul acesteia, verificarea se
poate efectua prin dispunerea unei expertize criminalistice a vocii
si vorbirii care sa se pronunte asupra autenticitatii nregistrarii,
asupra identitatii persoanei si a stabilirii eventualei deghizari a
vocii si vorbirii, precum si sa depisteze eventualele ncercari de
falsificare a benzii. C) Mijloacele materiale de proba a) Notiune
Odata cu savarsirea unei infractiuni, se produc, n mod firesc,
unele schimbari asupra locului savarsjrii faptei, asupra obiectelor
aflate n acel loc n momentul savarsirii faptei ori sunt uitate
obiecte sau lucruri apartinand faptuitorului. Toate aceste urme
lasate la locul savarsirii unei infractiuni constituie mijloace
materiale de proba, care pot furniza informatii indispensabile
pentru cunoasterea adevarului ntr-o cauza. Potrivit art. 94 si 95
C.proc.pen., mijloacele materiale de proba sunt acele obiecte care
contin sau poarta o urma a faptei savarsite sau care pot servi la
aflarea adevarului, precum si obiectele care au fost folosite sau
au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni sau
obiectele care sunt produsul infractiunii. In literatura de
specialitate, mijioacele materiale de proba au fost mpartite n
patru grupe: - obiectele care contin o urma a faptei savarsite (de
exemplu, n cazul falsului intelectual, contractul de
vinzare-cumparare falsificat prin includerea unor clauze care
initial nu au existat; nscrisul contrafacut, n cazul falsului
material; corpul persoanei careia i s-au aplicat lovituri) sau
poarta o urma a infractiunii (inculetoarea seifului bancii care a
fost sparta; hainele infractorului continand pete de sange;
obiectele pe care au rarnas imprimate urme de maini, dinti, de
instrumente de spargere etc.); - obiectele care pot servi la
aflarea adevarului sunt acelea care, fara a contine sau purta urme
ale faptei, au legatura cu acea fapta ori cu intamplari si
imprejurari care au precedat-o sau i-au urmat (de exemplu, haina pe
care unul dintre participant a uitat-o n casa victimei infractiunii
de viol; fotografii care atesta cunoasterea victimei de catre
inculpat; o legitimate uitata la locul infractiunii); - obiectele
care au fost folosite sau au fost destinate sa foloseasca la
savarsjrea unei infractiuni reprezinta mijloacele de savarsire a
infractiunii. Acestea sunt fie confectionate anume pentru a servi
la savarsjrea infractiunii (un autoturism caruia i-au fost aduse
modificari pentru a fi ascunse in el drogurile la trecerea prin
vama, armele de foe, instrumentele de spargere, cheile false), fie,
indiferent de provenienta sau destinatia lor, sunt obiecte care au
fost sau urmau sa fie folosite la savarsjrea unei infractiuni (un
cutit, o ranga, o bata, untoporetc.); - obiecte care sunt produsul
infractiunii, ca rezultat material al faptei (produsele
contrafacute, bancnotele falsificate, alimentele sau bauturile
falsificate) si ca beneficiu obtinut din infractiune (autoturismul
sustras, sumele de bani sustrase sau obtinute prin nselaciune,
banii obtinuti din valorificarea bunurilor furate etc.). Ultimele
doua categorii de mijioace de proba poarta denumirea de corpuri
delicte si au o mare importanta in activitatea de probatiune,
oferind informatii esentiale despre fapta savarsjta, in comparatie
cu celelalte mijioace de proba care servesc, in general, la
stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei faptuitorului ori a
imprejurarilor in care fapta a fost savarsita. b) Procedura
folosirii mijloacelor materiale de proba Dupa savarsjrea unei
infractiuni, organele de urmarire penala procedeaza la descoperirea
si strangerea obiectelor ce pot constitui mijloace materiale de
proba, efectuand, in acest scop, cercetari ia fata locului,
perchezitii, ridicari de obiecte sj inscrisuri. Dupa ce au fost
gasite de catre organele de urmarire penala sau prezentate de
partile din proces, mijloacele materiale de proba sunt fixate, prin
ntocmirea unui proces-verbal, n care se face descrierea lor, cu
indicarea locului, a pozitiei, a datei, a mprejurarilor n care au
fost gasite, la care se pot anexa fotografii, mulaje, pelicule,
schite etc. Dupa fixarea lor procesuala, obiectele sunt pastrate la
organul judiciar care instrumenteaza cauza, care le poate prezenta
partilor si martorilor, spre recunoastere, sau pot fi examinate si
supuse unei constatari tehnico-stiintifice ori unei expertize
criminalistice. Organul judiciar poate dispune anexarea acestor
obiecte ia dosarul cauzei, servind ca mijloace materiale de proba.
Unele corpuri delicte, dupa fixarea lor procesuala, sunt restituite
persoanei vatamate (bunurile sustrase) sau depuse la institutiile
corespunzatoare (valuta), proba existentei acestora facandu-se cu
procesul-verbal de descriere si fixare. c) Valoarea probatorie a
mijloacelor materiale de proba Probele obtinute prin mijloacele
materiale de proba, desi ofera organelor judiciare elemente de
extrema importanta in aflarea adevarului, sunt apreciate dupa
aceleasi reguli ca si celelalte mijloace de probe, fiind necesara
coroborarea lor cu celelalte probe administrate n cauza, pentru ca
organele judiciare sa-si formeze convingerea ca ele exprima
adevarul. Exista situatii n care, datorita valorii lor informative,
obiectele dovedesc chiar faptul principal, fiind izvorul unor probe
directs (de exemplu, gasirea unor produse sau obiecte a caror
detinere este interzisa prin lege, la o persoana, fac dovada
savarsirii infractiunii a carei latura obiectiva consta n detinerea
acestora; concret, este cazul, de pilda, al substantelor
stupefiante gasite asupra unei persoane sau n locuinta acesteia ori
a unei arme de foc). Alte obiecte sunt izvorul unor probe
indirecte, care dovedesc fapte probatorii, cum ar fi arma persoanei
care a mpuscat victima, gasita la locul faptei. In aprecierea
probelor materiale trebuie sa se manifeste o deosebita atentie,
ntrucat acestea pot fi alterate de catre persoane interesate sau
pot fi create artificial, pentru ca organele judiciare sa fie
induse n eroare, prin obtinerea unor informatii gresite sau
insuficiente.