CAP 11 ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATATII DE EXPLOATARE
A
STATIILOR ELECTRICE SI A POSTURILOR DE TRANSFORMARE11.1.
GENERALITATI
Functionarea sistemului electroenergetic in ansamblu, precum si
functionarea fiecarei instalatii componente sunt strans legate
intre ele. Aparitia unor defecte la o centrala electrica, statie-
de transformare, post de transformare linie electrica poate avea
repercursiuni asupra intregului sistem energetic, afectand
desfasurarea normala de alimentare cu energie electrica a
consumatorilor. Totodata, aparitia unor fenomene complexe de
functionare a sistemului electric, cum ar fi pierderea stabilitatii
statice sau dinamice, avalansele de tensiune, perturba functionarea
centralelor electrice, a statiilor de transformare, cu urmari
deosebit de grave in alimentarea cu energie electrica a
consumtorilor.Tinandu-se seama de particularitatile instalatiilor
electrice care se influenteaza reciproc in functionarea
interconectata, se impune existenta unei comenzi operative unice,
organizata dupa principii moderne, capabila sa conduca in orice
situatie sistemul electric si fiecare instalatie in parte. Intregul
personal de schimb ai centralelor, statiilor si retelelor electrice
si precum al dispecerilor formeaza un serviciu unic operativ al
sistemului electric. Cu toate ca acest personal este amplasat pe un
teritoriu foarte vast si se afla in subordinea
tehnico-administrativa a diferitelor intreprinderi, el este legat
de caracterul comun al problemelor si de unitatea conducerii
operative. Corespunzator modului de functionare a sistemului
electric, intreg personal de tura din toate instalatiile este
subordonat conducatorilor operativi in timpul
schimbului.Delimitarea instalatiilor, precum si a competentelor,
pentru diferite niveluri ale conducerii operative se face in mod
precis, pe baza de instructiuni. Unitatile organizatorice care au
in gestiune sau in comanda operativa statii electrice si/sau
posturi de transformare au ca sarcini principale:- asigurarea
functionarii sigure si economice a instalatiilor, astfel ca
alimentarea cu energie electrica a consumatorilor sa se faca fara
intreruperi si la puteri maxime stabilite;- mentinerea in limitele
admise a calitatii energiei electric transportate si distribuita;-
mentinerea instalatiilor si echipamentelor in stare perfecta de
functionare si evitarea degradarii si deteriorarii acestora.Prin
notiunea de exploatare se intelege activitatea care asigura
functionarea instalatiilor electroenergetice in scopul alimentarii
cu energie electrica a consumatorilor in cele mai bune conditii
tehnico-economice, pe toata durata de serviciu a instalatiilor.
Operatiile cuprinse in activitatea de exploatare sunt:
- exploatarea operativa, prin care se realizeaza mentinerea unui
regim de funcfionare corect al instalatiilor,
- supravegherea continua, periodica sau accidentala a acestora,
cum si - executarea de manevre programate sau accidentale, pentru
adaptarea instalatilor la conditiile de functionare a sistemului;-
lucrari curente prin care se executa controale, verificari,
masurari in scopul depistarii punctelor slabe din instalatii.
Executarea unor lucrari marunte si a localizarii si remedierii
incidentelor, avariilorsi deranjamentelor etc.Personalul de
deservire operativa este personalul care are ca sarcina de serviciu
controlul, supravegherea functionarii instalatiilor, executarea
manevrelor si lucrari etc., in instalatia, grupul de instalatii sau
zona de retea respectiva, conform atributiunilor, consemnand
activitatea depusa intr-un
registru operativ. Personalul de deservire operativa face parte,
de regula, din subunitatea care are instalatia respectiva in
gestiune nemijlocita. Exceptie pot face instalatiile telecomandate
ce sunt exploatate operativ, intr-un anumit volum, de alt personal
sau instalatiile la care exista reglementari speciale privind
deservirea operativa.Conducerea operativa a personalului de
deservire este asigurata. potrivit ordinelor de impartire a
instalatiilor, prin treptele de conducere operativa, coordonatori
de manevre si dispeceri.Personalul de deservire operativa al
tuturor instalatiilor, impreuna cu personalul treptelor de
conducere operativa, formeaza un serviciu unic operativ al
sistemului energetic. Caracteristica principala a serviciului
operativ este disciplina in executarea dispozitiilor primite de la
treapta superioara, in minimul de timp si cu o corectitudine
ireprosabila.Importanta statiilor electrice in sistemul
electroenergetic este deosebita avand in vedere ca defectele ce pot
apare la echipamentele principale, conduc la intreruperea in
alimentare a unui numar mare de consumatori, afectand uneori
functionarea normala a intregului sistem. Mentinerea lor in
functiune un timp indelungat fara defecte este posibila numai in
situatia efectuarii unor supravegheri permanente si a unei
intretineri sistematice si de calitate.Realizarea unei bune
exploatari reclama, in primul rand, impartirea statiilor pe
formatii de deservire operativa care sa raspunda direct si
permanent de partea de instalatii in care isi desfasoara
activitatea. Stabilirea responsabilitatii pentru fiecare statie,
post de transformare (zona de retea), conduce la delimitarea
precisa a raspunderilor in exploatare si asigura in mod operativ
detectarea anomaliilor ce apar in functionarea echipamentelor,
prevenirea si lichidarea avariilor si deranjamentelor.Organizarea
personalului de deservire operativa este un proces complex, care
trebuie sa tina seama de:- importanta, marimea si complexitatea
statiei;- importanta consumatorilor alimentati;- pozitia relativa a
statiei fata de alte instalatii din zona ale sistemului;- natura
echipamentelor, aparatelor si dispozitivelor utilizate in
realizarea statiei;- eficienta economica a folosirii personalului
de deservire operativa.
Alegerea modului de deservire se poate face numai pe baza unei
analize concrete, pentru fiecare statie in parte.Dupa modul de
deservire operativa, statiile electrice pot fi impartite in
urmatoarele categorii:- statii cu personal permanent;- statii cu
personal de deservire operativa la domiciliu;- statii fara personal
permanent.Statiile cu personal permanent de deservire operativa,
avand una sau mai multe persoane in tura, sunt statiile de 110-750
kV deosebit de importante, noduri ale sistemului energetic sau care
alimenteaza platforme industriale. Ele se intind pe o suprafata
mare, au un volum deosebit de echipamente si aparate de comutatie
primara, instalatii secundare si auxiliare de o mare
complexitate.Statiile cu personal de deservire operativa la
domiciliu sunt, in general, statii de 110 kV sau mai mici, care
alimenteaza consumatori mai putin important! si au o complexitate
mai redusa. Aceasta forma de deservire aduce importante economii de
personal pastrand, in mare, masura gradul de siguranta cerut de
consumatorii alimentati.Statiile fara personal permanent de
deservire operativa sunt statii la care s-a realizat un minim de
automatizari si instalatii de telemasura, telesemnalizari,
telecomanda de la un punct central, pentru ca manevrele de baza sa
poata fi efectuate intr-un timp scurt. Exploatarea statiilor
electrice fara personal operativ se face de catre formatii de
deservire centralizate pe zone.In general, posturile de
transformare sunt deservite operativ de echipele de exploatare care
lucreaza in tura completa sau incompleta, avand drept sarcini de
baza remedierea deranjamentelor, a incidentelor si avariilor,
precum si executia lucrarilor curente de exploatare. In principiu,
o echipa de exploatare cuprinde doua persoane calificate in meseria
de electrician si un sofer. Solutia cea mai buna o reprezinta
echipa formata din doua persoane, una avand si calificarea de
sofer. Aceste echipe dispun de mijloace de transport, scule,
dispozitive si de materiale marunte pentru interventii sau lucrari
curente.
Personalul care executa si raspunde de exploatarea statiilor
electrice si a posturilor de transformare trebuie sa respecte in
totalitate prevederile normelor de protectie a muncii specifice
pentru asemenea activitate.11.2. SARCINILE PERSONALULUI DE SERVICIU
IN TURA
Personalul care lucreaza in serviciul operativ trebuie sa fie
dotat cu calitati deosebite, sa fie disciplinat, ordonat in munca
si un foarte bun cunoscator al instalatiilor pe care le deserveste.
Activitatea acestor persoane este deosebit de importanta pentru
buna functionare a instalatiilor electroenergetice. Stabilirea prin
instructiuni de serviciu a subordonarii pe linie operativa si
tehnico-administrativa, precum si a obligatiilor, drepturilor si
responsabilitatilor personalului de tura este o conditie de baza
pentru desfasurarea in conditii optime a serviciului
operativ.Personalul de deservire operativa in tura este obligat sa
lucreze in conformitate cu graficul aprobat de seful subunitatii
respective; in cazuri exceptionale, se admite schimbarea unei
persoane din tura cu alta, dar numai cu aprobarea sefului
subunitatii respective. Se interzice planificarea prestarii
serviciului in doua schimburi consecutive.Intrarea in serviciul de
tura se face prin preluarea pe baza de proces verbal de la persoana
care este in tura, iar dupa terminarea lucrului se va preda
serviciul persoanei care urmeaza in tura urmatoare. Nu se poate
pleca din serviciu fara predarea schimbului unei alte persoane.
Preluarea serviciului este un act de mare importanta, necesar a fi
realizat cu toata seriozitatea si competenta tehnica.Sefii de tura
care preda serviciul va verifica daca persoana prezentata pentru
preluarea schimbului este cea prevazuta in grafic si daca este apta
pentru prestarea serviciului.Seful de tura care preia serviciul va
verifica prezenta la serviciu, conform graficului de tura, a
personalului din subordine si daca acest personal este apt pentru
prestarea serviciului.In cazurile in care se constata abateri
neaprobate de la graficul de tura sau persoane inapte de a presta
serviciul, seful de tura va anunta imediat pe seful subunitatii de
exploatare pentru luarea unor masuri operative si nu va permite
preluarea-predarea serviciului decat cu aprobarea si in conditiile
indicate de acesta.La preluarea serviciului, personalul operativ de
tura trebuie sa respecte si sa execute obligatiile precizate prin
instructiunile de serviciu ale postului respectiv, printre care
amintim urmatoarele:- sa se prezinte la serviciu in timp util in
vederea preluarii schimbului in bune conditii;sa ia cunostinta de
insemnarile inscrise in evidentele tehnico-operative si de
dispozitiile primite din partea conducerii de la ultima sa predare
de schimb;-sa se informeze asupra starii echipamentelor aflate in
exploatare, abaterilor de la schema normala a instalatiilor,
defectelor aparute in instalatii, situatiei mijloacelor PSI, de
protectia muncii si prim ajutor, precum si asupra modificarilor ce
urmeaza sa se efectueze in schimbul sau (retrageri din exploatare,
lucrari in instalatie, modificari in instalatiile de protectie,
automatizari etc.);- sa ia cunostinta de schema de functionare si
de abaterile de la schema normala, prin verificarea acestora direct
in instalatii;-sa ia cunostinta de parametrii de functionare ai
echipamentelor prin verificarea directa a unor parametri
principali;- sa se informeze asupra echipamentelor indisponibile, a
stadiului de reparatie sau inlocuire a acestora, precum si asupra
starii echipamentelor aflate in rezerva;- sa verifice functionarea
semnalizarilor optice si acustice din instalatie, precum si
iluminatul de siguranta si legaturile de telecomunicatii din
dotare;-sa verifice existenta si starea mijloacelor de protectie a
muncii de folosinta comuna din dotare, existenta si starea
sculelor, dispozitivelor de lucru si de manevra din inventar si
existentacheilor, precum si starea curateniei din instalatii;- sa
execute cu persoana care preda serviciul un control al
instalatiilor, conform reglementarilor in instructiuni tehnice
interne;
Dupa executarea operatiunilor mentionate, seful de tura care
preia serviciul va semna procesul verbal de predare-primire
intocrnit si semnat de seful de tura care preda schimbul, dupa care
da aprobare personalului din subordine sa preia serviciul. Se
interzice predarea si preluarea serviciului in cazul in care nu
exista ordine si curatenie in instalatie, in timpul lichidarii
avariilor, al executarii manevrelor si in cazul in care se constata
ca evidentele tehnico-operative ale turei precedente, ce trebuiesc
intocmite in conforrnitate cu reglementarile in vigoare, sunt
incomplete sau necorespunzatoare.In timpul schimbului, fiecare
persoana din tura este direct raspunzatoare de exploatarea sigura
si economica a intregii instalatii pe care o deserveste, in
conformitate cu atributiunile pe care le are si cu instructiunile
tehnice in vigoare. De asemenea, fiecare persoana din tura este
direct raspunzatoare de producerea avariilor, incendiilor,
accidentelor de munca sau a altor anomalii in functionare,
provocate prin nerespectarea instructiunilor, regulamentelor si
normelor de protectie a muncii.Personalul de deservire operativa si
personalul de comanda operativa este obligat sa indeplineasca
imediat si fara obiectii, dispozitiile personalului de comanda
operativa superior, cu exceptia celor care ar periclita securitatea
personalului si integritatea echipamentelor. In cazul in care
dispozitia se considera necorecta, se va raporta imediat acest
lucru persoanei care da dispozitia. Daca aceasta repeta dispozitia,
se va proceda astfel:
- daca executarea dispozitiei nu pericliteaza securitatea
personalului sau integritatea echipamentului, atunci se executa
imediat dispozitia;- daca executarea dispozitiei pericliteaza
securitatea personalului sau integritatea echipamentului, atunci se
refuza executarea dispozitiei si se anunta conducerea unitatii,
personalul ramanand direct raspunzator de urmari.Raspunderea pentru
intarzierea nejustificata sau neindeplinirea dispozitiilor
treptelor de conducere operative superioare o poarta persoanele din
conducerea unitatii care au aprobat aceasta neindeplinire.In timpul
serviciului de tura, personalul de deservire operativa executa
urmatoarele grupe de lucrari: controlul si supravegherea
instalatiilor; executarea manevrelor;- admitere la lucru;-
receptionarea lucrarilor.11.2.1. Controlul si supravegherea
instalatiilor
Personalul de deservire operativa in tura este obligat sa
mentina regimul cel mai sigur si mai economic in functionarea
instalatiilor, in conformitate cu reglementarile de exploatare,
instructiunile tehnice interne, graficele de regim si dispozitiile
personalului ierarhic superior pe linie operativa sau
tehnico-administrativa, in functie de competenta lor.Personalul
este obligat sa controleze cu raspundere instalatiile pe care le
deserveste pe baza graficului de control. Graficul de control
trebuie sa cuprinda locurile din instalatii ce trebuiesc
controlate, periodicitatea de control si persoana responsabila cu
efectuarea acestuia. In afara controalelorperiodice, se mai fac
controale accidentale, in urma unor evenimente in instalatii. De
asemenea, controalele se pot executa, in statii electrice si in
posturile de transformare, si de alte persoane autorizate in acest
sens (personal tehnico-ingineresc etc.).Controalele se vor efectua
cu cea mai mare atentie, deoarece orice defect descoperit la timp
elimina probabilitatea aparitiei unei avarii, incident, deranjament
sau incendiu. Se vor urmari incarcarile diferitelor utilaje care nu
trebuie sa fie depasite in orice situatie. Se vor controla cu mare
atentie incalzirile diferitelor elemente ale instalatiilor.
Contactele electrice trebuie sa fie supravegheate permanent pentru
a fi detectate din timp cele cu defecte. Instructiunile tehnice
interne pentru instalatia data trebuie sa cuprinda modul in care se
face controlul si verificarea fiecarui echipament in parte,
elementele sau parametrii de functionare ce trebuie verificati in
mod special in timpul functionarii.Efectuarea controlului in timpul
schimbului se va mentiona imediat in registrul de tura. Eventualele
deficiente in functionare sau defectiuni constatate se vor
evidentia, dupa caz, in registrul de tura sau in registrul special
pentru consemnarea defectiunilor echipamentului din exploatare si
se va raporta personalului superior, in conformitate cu
reglementarile instructiunilor tehnice interne.Intr-un sistem
electroenergetic, o importanta deosebita o prezinta functionarea sa
continua astfel incat sa poata fi asigurata, atat pentru
consumatori cat si pentru instalatiile energetice din sistem, o
circulatie optima a puterilor active si reactive, un nivel de
tensiune normal la bor ele consumatorilor, iar frecventa curentului
alternativ sa fie mentinuta in valorile limita, Pentru a realiza
aceste conditii este necesar ca in instalatii sa fie create puncte
de control si masura a diferitelor marimi electrice principale care
redau oglinda functionarii sistemului energetic. Aceste puncte de
control sunt realizate in punctele de comanda prin dispecer, in
camerele de comanda si supraveghere a instalatiilor electrice din
centralele electrice si in statiile electrice. Personalul de tura
din aceste puncte are sarcina de a supraveghea si citi indicatiile
aparatelor de masura care indica valorile diferitilor parametri
electrici si de alta natura ai instalatiilor electrice din
exploatare. In general, in exploatarea statiilor electrice sunt
urmariti permanent urmatorii parametri electrici:- puterea activa
si reactiva a transformatoarelor, a liniilor de interconexiune, a
principalilor consumatori alimentati din punctul respectiv;-
tensiunile la barele colectoare sau, in cazul lipsei barelor, la
intrarile si iesirile din transformatoare si la liniile de
interconexiune;- circulatia de curenti pe liniile de
interconexiune, pe liniile alimentate din barele colectoare si in
transformatoare; - frecventa sistemului electric interconectat;-
circulatia de energie activa si reactiva prin transformatoare si
linii electrice.In mod obisnuit, valorile acestor marimi electrice
sunt inscrise in registrele cuprinzand datele de exploatare ale
instalatiei si sunt citite orar (in afara de contoarele de energie
care, de obicei, se citesc o data la 24 ore); ele se transmit la
dispecer, in masura in care nu sunt realizate instalatii de
telemasura.
La liniile de distributie, controlul incarcarii se limiteaza
numai pe tronsoanele de plecare din statiile cu personal permanent.
Plecarile liniilor de distributie din punctele de alimentare si din
statiile fara personal permanent nu sunt controlate decat prin
aparate de maxim (contoare, wattmetre, varmetre, ampermetre cu
indicator de maxim) sau aparate inregistratoare si prin
semnalizari, in caz de depasire a sarcinii maxime admisibile.
Circulatia curentilor de a lungul distribuitoarelor si
incarcarea posturilor de transformare nu se urmareste permanent.
Este practic suficienta asigurarea unei protectii de suprasarcina a
transformatoarelor din posturile de transformare. In posturile de
transformare, nivelul tensiunilor si incarcarea liniilor de joasa
tensiune se controleaza odata sau de doua ori pe an, pentru a
stabili nivelul pierderilor, revizuirea situatiei ploturilor
transformatoarelor si simetrizarea sarcinilor pe diferite
faze.Urmarirea variatiei permanente a parametrilor electrici ai
instalatilor reprezinta un rol deosebit pentru exploatare. in
primul rand, personalul de tura poate aprecia in ce masura sunt
atinse sau depasite valorile nominale ale instalatiilor respective,
actionand in consecinta pentru incadrarea acestora in valorile
nominale, pentru a se evita supraincalzirile sau deteriorarile
instalatiilor. In al doilea rand, datele de exploatare ajuta
dispecerul sistemului energetic sa realizeze a buna coordonare a
functionarii acestuia, astfel incat sa se realizeze o echilibrare a
sarcinilor cu puterile produse si sa fie evitate fenomenele de
instabilitate, Datele de exploatare constituie si un ghid important
in stabilirea schemelor sistemului electric in cazul iesirii din
functiune (accidental sau programat) a unor parti constitutive ale
sistemuiui energetic.
Datele culese in exploatare au o importanta deosebita si pentru
stabilirea regimurilor de functionare ale sistemului energetic in
perspectiva. Aceste date, si in special cele obtinute prin
intermediul aparatelor inregistratoare, servesc pentru
interpretarea diferitelor regimuri de functionare speciale sau
regimuri de avarie (regimuri deformante, sarcini dezechilibrate
etc.).Din cele aratate rezulta, pe de o parte, necesitatea ca
aparatele de masura si control sa fie bine intretinute (verificate
conform normelor), astfel incat sa nu fie facute inregistrari
eronate, iar ,pe de alta parte, ca personalul de tura sa efectueze
citirile in mod corect si la timp. Generalizarea instalarii
calculatoarelor pentru urmarirea si evidenta regimurilor de
functionare a statiilor electrice va imbunatati calitativ aceasta
activitate.11.2.2, Executarea manevrelorIn timpul functionarii
instalatiilor electrice intervin situatii cand sunt necesare
efectuari de manevre. Manevrele sunt operatii ce se executa in
instalatiile electrice pentru schimbarea schemei in care acestea
functioneaza, precum si pentru scoaterea din functiune (sau punerea
in functiune) a unor echipamente cu scopul de a fi reparate,
revizuite, incercate, trecute in rezerva etc.
Modul de organizare si efectuare a manevrelor in instalatiile
electrice, in vederea asigurarii desfasurarii normale a acestora,
precum si sarcinile si responsabilitatile persoanelor care
participa la organizarea si efectuarea manevrelor sunt reglementate
prin "Regulamentul general de manevre in instalatiile electrice".
Orice persoana care executa, coordoneaza, conduce, dispune, aproba,
participa etc. la pregatirea si/sau efectuarea manevrelor in
instalatiile electrice trebuie sa cunoasca prevederile acestui
regulament si sa le aplice, impreuna cu prevederile normelor de
protectie a muncii, ale regulamentelor de exploatare tehnica, ale
regulamentului pentru conducerea prin dispecer etc.Unitatile care
gestioneaza instalatiile electrice (care conduc operativ) vor
nominaliza functiile pentru care insusirea regulamentului de
manevra este obligatorie. La numirea in functie, si in continuare
in mod periodic, este obligatorie si verificarea insusirii
prevederilor acestui regulament.In continuare se vor prezenta
cateva reglementari si principii in ceea ce priveste pregatirea si
executarea manevrelor.Subunitatea care are in gestiune nemijlocita
instalatia sau zona de retea asigura desfasurarea urmatoarelor
activitati: intocmirea, verificarea si aprobarea foil or de manevra
de executie, dispunerea manevrelor de executie si executarea
manevrelor in mod nemijlocit de catre personalul care deserveste
operativ instalatia sau zona de retea respectiva. Persoana
subunitatii, numita in acest scop, raspunde de ordinea detaliata de
executie pe operatii a unei manevre in instalatia sau zona de retea
respectiva, prin corectitudinea foii de manevra de executie si
corectitudinea dispozitiilor de executie pe operatii a
manevrelor.Persoanele raspunzatoare de desfasurarea manevrelor de
executie sunt:- pentru corectitudinea foil de manevra, persoanele
care intocmesc, verifica si aproba foaia de manevra;- pentru
corectitudinea dispozitiilor privind manevrele de executie,
persoanele care dau aceste dispozitii;-pentru executarea corecta a
manevrelor, persoanele care participa nemijlocit la executarea
lor.In cazul unor echipamente telecomandate, responsabilitatile
revin personalului care telecomanda instalatia, in raport cu
volumul telecomenzilor si pentru intervalul de timp cat acestea
sunt comutate pe telecomanda.In cazul in care deservirea operativa
a unor instalatii sau echipamente se face prin cooperare de catre
personalul care nu apartine subunitatii care gestioneaza nemijlocit
ecbipamentele respective, responsabilitatile care revin subunitatii
din care face parte acest personal se vor preciza prin decizii ale
unitatii sau prin conventii scrise.Conducerea prin dispecer a
sistemului energetic national se efectueaza in conformitate cu
prevederile regulamentului pentru conducerea prin dispecer a
sistemului energetic, prevederi ce sunt obligatorii pentru tot
personalul de comanda operativa si de deservire operativa.
Dispecerul de serviciu de la treptele de conducere prin dispecer
asigura functionarea in conditii de siguranta a sistemului
energetic national, in acest scop:-realizeaza regimurile de
functionare programate si dispune sau aproba modificarea operativa
a schemelor de functionare ale instalatiilor;- executa programele
de retragere si redare in exploatare a echipamentelor;- coordoneaza
efectuarea manevrelor ce necesita coordonare.Manevrele de lichidare
a avariilor se efectueaza de personalul de deservire operativa, in
baza instructiunilor intocmite si aprobarilor primite de la treapta
de dispecer care exercita comanda nemijlocita.Manevrele in
instalatiile si retelele electrice de inalta si medie tensiune se
executa si se coordoneaza dupa foile de manevra, cu exceptia
cazurilor prevazute in regulament. Manevrele in instalatiile si
retelele electrice de joasa tensiune se executa, in general, fara
foi de manevra, in baza ghidurilor de manevra continute in
instructiunile tehnice interne.In instalatiile si retelele
electrice manevrele se pot executa de una sau doua persoane, cu
respectarea prevederilor normelor de protectie a muncii. Persoana
care executa manevre si/sau lucrari in instalatiile electrice
trebuie sa fie dotata si sa utilizeze echipamentul individual de
protectie si mijloacele de protectie respectand principiul "cel
putin doua mijloace electroizolante de protectie inseriate pe calea
de curent posibil a fi parcursa ca urmare a atingerii accidentale
directe".Manevrele de lichidare a incidentelor si avariilor se
coordoneaza si se executa fara foaie de manevra. Prin manevra de
lichidare a incidentelor si avariilor se inteleg manevrele ce se
executa cu ocazia aparitiei unui incident (avarie), pentru izolarea
defectului si restabilirea alimentarii consumatorilor. Tot in
aceasta categoria se incadreaza si manevrele ce trebuiesc executate
fara amanare pentru prevenirea unui incident (avarie).Manevrele
prin care se retrag din exploatare echipamentele, celule,
elementele pentru reparatii, probe etc., in urma incidentelor si
avariilor sau pentru prevenirea deteriorarilor de utilaje,
perturbarilor in functionarea echipamentelor si alimentarea
consumatorilor, precum si manevrele prin care se redau in
exploatare echipamentele se executa dupa foi de manevra programate
accidental.Manevrele de lichidare a incidentelor si avariilor se
efectueaza de personalul de servire operativa din instalatii, se
coordoneaza si se conduce de catre personalul de comanda operativa
in mod corelat si intr-un cadru unitar, pe baza instructiunilor de
lichidare a avariilor. In lipsa legaturilor de telecomunicatii
intre personalul de deservire operativa din instalatii si treapta
ce exercita comanda nemijlocita si daca legatura telefonica nu
poate obtine nici pe cai ocolitoare, avariile se lichideaza de
personalul de deservire operativa, in baza instructiunilor de
lichidare a avariilor in lipsa legaturilor de telefonie. In aceasta
situatie, personalul statiei va respecta riguros instructiunea,
dand tensiunea fara preaviz pe liniile stabilite si repune
echipamentele disponibile in functiune.Manevrele cauzate de
accident se executa fara anuntarea prealabila a treptei operative
de conducere, cu anuntarea ulterioara a acesteia. Prin manevre
cauzate de accident se inteleg acelea ce se executa pentru
scoaterea victimei de sub actiunea curentului electric, conform
prevederilor normelor de protectie a munciiFoarte importante sunt
respectarea si aplicarea corecta a regulilor tehnice privind
conceptia manevrelor. Prin conceptia manevrelor se intelege
aranjarea succesiunii grupelor distincte de operatii, operatiile
distincte si operatiile din cadrul manevrei, astfel incat sa se
asigure desfasurarea normala a acestora. De exemplu, numeroase
avarii s-au produs din cauza manevrarii necorespunzatoare a
separatoarelor.Intreruperea si stabilirea curentilor de sarcina in
circuitele de inalta si medie tensiune trebuie sa se faca cu
ajutorul intreruptoarelor sau separatoarelor de sarcina. Exceptii
de la aceasta regula vor fi numai cele stabilite prin circulare
tehnice emise de forurile in drept.Pentru actionarea normala a
separatoarelor (debrosarea normala a intreruptoarelor debrosabile)
la intreruperea unui circuit, ordinea operatiilor va fi
deconectarea intreruptoarelor si apoi deschiderea separatoarelor
respective (debrosarea intreruptoarelor), iar la stabilirea
continuitatii unui circuit, ordinea operatiilor va fi inchiderea
separatoarelor (brosarea intreruptoarelor) si apoi conectarea
intreruptoarelor respective.Ca ordine de actionare a
separatoarelor, la deschiderea acestora intai se deschid
separatoarele de linie, de transformatoare sau de borne si apoi
cele de bare, iar la inchiderea acestora intai se inchid
separatoarele de bare si apoi cele de linie, transformator sau
borne, pentru ca in cazul unei eventuale actionari gresite (in
sarcina) arcul electric format sa nu afecteze barele. Pentru
cazurile in care actionarea gresita (in sarcina) a unui separator
de linie, transformator sau borne este mai periculoasa pentru
executant decat actionarea celor de bare, se permite inversarea
ordinii operatiilor; acest mod de manevra trebuie sa fie prevazut
in instructiunile tehnice interne elaborate de intreprinderea
respectiva.La actionarea manuals a separatoarelor, atunci cand
aparatul permite aceasta, se recomanda urmatorul mod de
actionare:la deschidere, separatorul va actiona in asa fel incat,
in prima faza a operatiei contactele acestuia sa se indeparteze
lent, iar in cazul in care se observa un inceput de arc, se va
inchide la loc cat mai rapid posibil;la inchidere, separatorul se
va actiona in asa fel incat contactele acestuia sa se apropie cat
mai rapid posibil, iar daca se observa arc electric nu trebuie in
nici un caz sa se deschida.In acest fel se pot diminua efectele
unei eventuale manevre gresite cu separatorul respectiv.In
conversatia operativa legata de manevre este obligatorie folosirea
expresiilor (termenelor) definite in regulament; nu este permisa
folosirea prescurtarilor iar cuvintele se vor pronunta intregi si
corect.Constatarile, informatiile, comunicatele si anunturile
operative legate de manevre, functionarea echipamentelor, incidente
si avarii, accidente etc. se vor inscrie in evidentele (registrul)
operative atat de persoana care le constata (le comunica), cat si
de persoana care le primeste, notandu-se ora constatarii,
comunicarii sau primirii, cui i s-au comunicat sau de la cine s-au
primit.Cand se anunta sau informeaza personalul
tehnico-administrativ superior, se va nota obligatoriu numele
acestuia, functia si ora.Dispozitiile si aprobarile operative se
vor inscrie in evidentele operative atat de persoana care le da,
cat si de persoana care le primeste, notandu-se, cui s-au dat, de
la cine s-au primit.11.2.3. Admiterea la lucru
Exploatarea se ocupa de toate problemele si aspectele bunei
functionari a statiilor electrice si a posturilor de transformare.
De multe ori, unele nerespectari ale regulilor de exploatare
aparent nu au consecinte, dar acestea apar cu intarziere.In
activitatea practica de prevenire a avariilor, incidentelor si
deranjamentelor, un rol hotarator il are executarea la timp si de
buna calitate a lucrarilor de revizie, reparatie, incercari
profilactice, masuratori preventive etc., cu scoaterea din
functiune a instalatiilor. In majoritatea cazurilor, scoaterea de
sub tensiune a instalatiilor in care urmeaza sa lucreze echipele de
intretinere, precum si admiterea la lucru sunt executate de
personalul de deservire operativa a instalatiilor
respective.Admitentul este persoana desemnata de emitent pentru
executarea separarii electrice a instalatiei la care urmeaza a se
lucra si scoaterea acesteia de sub tensiune, dupa caz, inclusiv
predarea catre seful de lucrare. Sarcina admitentului este foarte
importanta in procesul de admitere la lucru, in vederea asigurarii
tuturor conditiilor necesare pentru ca lucrarea respectiva sa se
desfasoare fara accidente de electrocutare. Pentru a satisface
aceasta cerinta, trebuie respectate cu strictete prevederile
normelor de protectie a muncii.Din punet de vedere organizatoric,
lucrarile in instalatiile electrice din exploatare se pot executa,
dupa caz, pe baza:- autorizatiilor de lucru;- instructiunilor
tehnice interne de protectie a muncii;- atributiilor de serviciu;-
dispozitiilor verbale;- proceselor verbale.La pregatirea
instalatiilor electrice din exploatare si la executarea lucrarilor
trebuie sa participe:-persoana care dispune executarea unor lucrari
(emitent);- persoana care admite la lucrare (admitent);-persoana
care conduce, controleaza si supravegheaza formatia de lucru (sef
lucrare);-persoanele care fac parte din efectivul formatiei de
lucru,Admiterea la lucru este masura prin care se aproba inceperea
lucrarii, dupa verificarea si asigurarea luarii efective a tuturor
masurilor tehnice de protectie a muncii la instalatia in care
urmeaza a se lucra.In instalatiile electrice din exploatare, in
cazul executarii lucrarilor cu scoaterea acestora de sub tensiune,
masurile tehnice de protectie a muncii, in ordinea executarii lor,
sunt:1) separarea electrica a instalatiei, respectiv:
- intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau
a partii de instalalie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra si
anularea automatizarilor care conduc la conectarea
intreruptoarelor; - blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de
actionare ale aparatelor de comutatie prin care s-a facut separarea
vizibila si aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de
interzicere,pe aceste dispozitive; 2) identificarea instalatiei sau
a partii din instalatie in care urmeazaa se lucra; 3) verificarea
lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei sau apartii de
instalatie la pamant si in scurtcircuit; 4) delimitarea materiala a
zonei de lucru; 5)asigurarea impotriva accidentelor de natura
neelectrica.Admitentul trebuie sa confirme executarea tuturor
masurilor tehnice, prin completarea si semnarea autorizatiei de
lucru, numai dupa ce a realizat personal aceste masuri sau a primit
confirmarea privind executarea lor din partea treptei de comanda
operativa care are instalatia respectiva in comanda nemijlocita ori
a treptei de coordonare. Admitentul trebuie sa prezinte sefului de
lucrare masurile tehnice realizate si partile de instalatie ce au
ramas sub tensiune aflate in apropriere. In cazul in care seful de
lucrare considera ca masurile tehnice nu sunt suficiente sau
constata ca personalul de servire operativa nu a luat toate
masurile tehnice necesare pentru realizarea zonei de lucru, conform
normelor, el trebuie sa solicite completarea acestora de catre
personalul de deservire operativa.Dupa aprobarea inceperii lucrarii
de catre admitent, seful de lucrare trebuie sa verifice luarea
masurilor si sa le confirme prin semnatura in autorizatia de lucru.
Toti membrii formatiei de lucru trebuie sa semneze in autorizatia
de lucru, dupa insusirea instructajului efectuat de catre seful de
lucrare, confirmand prin aceste semnaturi ca au luat cunostinta de
limitete zonei de lucru, de masurile de protectie a muncii ce
trebuie respectate si de sarcinile de lucru incredintate.In timpul
executarii lucrarii, seful de lucrare trebuie sa se afle in
permanent in zona de lucru, asigurand controlul activitatii
formatiei de lucru, supravegherea membrilor acesteia sau
participarea la lucrarea incredintata.Personalul de control,
admitentul sau personalul de deservire operativa a instalatiei
respective are competenta de a dispune sefului de lucrare
intreruperea lucrarii, in cazul in care se constata nerespectarea
prevederilor autorizatiei de lucru (depasirea zonei de lucru, etc.)
sau a altor prevederi ale normelor de protectie a muncii
(neutilizarea mijloacelor individuale de protectie, a
echjpamentelor tehnice corespunzatoare etc.). Dupa eliminarea
cauzelor care au condus la necesitatea intreruperii lucrarii,
continuarea acesteia este permisa cu aprobarea si pe raspunderea
sefului de lucrare.11.2.4. Receptionarea lucrarilor executate la
instalatiile in exploatare sau retrase din exploatareAcest
subcapitol se refera la receptia lucrarilor de exploatare si
intretinere executate la instalatii si echipamente, in statiile
electrice si posturile de transformare, in exploatare sau cu
retragerea din exploatare.Aceste lucrari sunt de diferite
categorii: lucrari planificate periodic (revizii, reparatii,
masuratori etc.) si lucrari accidentale executate pentru prevenirea
sau lichidarea unor avarii, incidente sau deranjamente. Majoritatea
acestor lucrari nu sunt executate de personalul de exploatare ci de
personalul altor unitati de mentenanta.Personalul de exploatare,
unde este personal permanent, personalul de deservire operativa
trebuie sa urmareasca, conform reglementarilor in vigoare,
executarea acestor lucrari si sa receptioneze fiecare lucrare
inainte de repunerea in functie (redarea in exploatare) a
instalatiei sau echipamentului la care s-a lucrat.Controlul
executarii de calitate a lucrarilor se efectueaza de catre seful de
lucrare, admitentul la lucrare, maistrul sau inginerul care
gestioneaza instalatia etc. In acest sens, unitatea de exploatare
trebuie sa elaboreze instructiuni concrete pentru fiecare
instalatie sau grup de instalatii conform specificului fiecarui
echipament.La instalatiile electrice in functiune, lucrarile de
exploatare, revizii tehnice si reparatii se executa cu respectarea
prevederilor, cartilor tehnice, a instructiunilor de montaj si
exploatare, a fiselor tehnologice, etc. in functie de specificul
fiecarui echipament In scopul asigurarii unei exploatari cu minim
de incidente, personalul de exploatare si intretinere care executa
exploatarea si intretinerea instalatiilor este obligat sa cunoasca
continutul acestor reglementari si sa le respecte la executarea
lucrarilor si la receptionarea lor.Lucrarile de revizie tehnica
cuprind ansamblul de lucrari si operatii de mica amploare care se
executa periodic pentru verificare, reparare sau inlocuirea unor
piese uzate. La revizia tehnica se executa si demontarea unor
ansambluri, pentru constatarea starii tehnice in vederea stabilirii
volumului de interventie (reparatie) urmatoare. In cazul in care,
la verificarile executate cu ocazia reviziei tehnice, se constata o
defectiune care pune in pericol buna functionare a echipamentului,
aceasta trebuie remediata.In urma lucrarilor de revizie tehnica sau
reparatie a unui echipament sau instalatie, din partea
executantului (seful de lucrare, maistru, inginer, etc.), se
intocmeste un proces verbal de receptie tehnica in care trebuie
specificate cel putin urmatoarele:-data executarii lucrarii,
statia, mstalatia, echipamentul la care s-a lucrat si felul
lucrarii;
- operatiile executate;- defectiuni eliminate, schimbari de
piese, ansambte, ulei etc.;- operatiile prevazute in fise
tehnologice etc. care nu au fost executate;- inventarul pieselor si
partilor componente care au o uzura inaintata insa nu prezinta
pericol pentru buna functionare, dar trebuie schimbate In viitor cu
ocazia primei reparatii (sau in termen de )- concluzii despre
calitatea lucrarii executate si daca instalatia (echipamentul) se
poate pune in functiune.Acest proces verbal de receptie va fi
semnat din partea executantului de lucrare o persoana competenta
(sef lucrare, maistru, inginer etc.) si din partea beneficiarului
(admitentul, sef static etc.).La acest proces verbal se anexeaza,
dupa caz, buletinul (sau buletinele) de incercari si masuratori
intocmite conform reglementarilor in vigoare.Cu ocazia exploatarii
echipamentelor electrice din statii si posturile de transformare se
executa incercari si masuratori, in mod periodic sau accidental,
conform reglementarilor in vigoare (Regulament de exploatare
tehnica, normativ de incercari si masuratori la ecbipamente si
instalatii electrice, instructiunile furnizorului de echipamente
etc.).Dupa executarea incercarilor si masuratorilor prevazute in
norme si instructiuni, este necesara intocmirea buletinelor de
verificare pentru fiecare proba sau grup de probe, care sa confirme
in mod expres, respectarea sau nerespectarea valorilor de control.
Buletinele de incercari si masuratori trebuie sa fie clar formulate
si cu precizari asupra tipului de aparate de masura folosite. Se
recomanda ca masuratorile periodice sa fie repetate in aceleasi
conditii si cu aceleasi tipuri de aparate.Buletinele de incercari
si masuratori vor contine, pentru fiecare proba in parte, concluzia
stabilita de seful de lucrare daca corespunde sau nu actelor
normative in vigoare si daca se poate repune (sau mentine) in
functiune.Dupa terminarea lucrarii intr-o instalatie (parti din
instalatie), seful de lucrare trebuie sa asigure strangerea tuturor
materialelor si uneltelor, executarea curateniei, demontarea
mijloacelor de protectie montate impreuna cu formatia sa in zona de
lucru si evacuarea tuturor membrilor formatiei din instalatie.
seful de lucrare trebuie sa predea admitentului instalatia, precum
si procesul verbal de receptie cu buletinele de incercare si
masuratori. Admitentul, impreuna cu seful de lucrare, verifica zona
de lucru, lucrarile executate, buletinele de incercare si masurare;
executa impreuna probele de functionare ale aparatelor, posibil a
fi executate inainte de punerea sub tensiune, dupa care seful de
lucrare completeaza in autorizatia de lucru partea ce-1 priveste.
La instalatiile reparate, reconstruite trebuie verificat daca
acestea corespund normelor de protectie a muncii.Din momentul
comunicarii terminarii lucrarii de catre seful de lucrare
admitentului, este interzis accesul membrilor formatiei de lucru in
instalatia (parte din instalatie) la care au lucrat, aceasta putand
fi pusa sub tensiune,Admitentul trebuie sa anunte personalul de
comanda operativa, care are instalatia respectiva in comanda
nemijlocita sau cel de coordonare, despre terminarea lucrarii si
posibilitatea punerii sub tensiune a instalatiei (partii din
instalatie).11.3. ACTIVITATEA DE PREVENIRE A INCIDENTELOR SI
AVARIILOR
Incidentele, avariile si deranjamentele din statii electrice si
posturile de transformare sunt fenomene nedorite. La aparitia
avariilor si incidentelor contribuie un numar foarte mare de
elemente, unele apartinand instalatiilor, alte provenind din
activitatea personalului de exploatare, altele din actiunea
mediului inconjurator.Activitatea de prevenire a defectiunilor si
avariilor trebuie dusa in mod sistematic. In acest scop este
necesara cunoasterea cauzelor si a modului de dezvoltare a
defectiunilor si a principalelor tipuri de avarii ce apar in
exploatarea statiilor electrice si posturilor de
transformare.Incidentul este un eveniment sau o succesiune de
evenimente care duce la modificarea starii anterioare de
exploatare, cu consecinte nedorite asupra duratei de functionare
sau a parametrilor functionali, ce au loc la un moment dat intr-un
element sau intr-o instalatie, indiferent daca au avut sau nu
consecinte asupra consumatorilor.Avaria este un incident de
amploare sau o succesiune de incidente ce au loc la un moment dat
intr-un obiectiv, zona de sistem sau in sistemul energetic luat in
ansamblu si care au drept consecinte deteriorari de echipamente
importante sau intreruperi in alimentarea cu energie eiectrica si
caldura a unor platforme industriale sau zone de
consum.Deranjamentul este defectiunea in instalatii electrice de
sub 1 kV care duce la intreruperea alimentarii cu energie electrica
a consumatorilor.In continuare, in acest subcapitol, se vor numi
avarie (pentru simplificare) toate perturbatiile care pot sa apara
in instalatiile electrice (deranjamente, incidente, avarie),
indiferent de durata, volumul sau nivelul consecintelor.Fiecare
avarie este analizata sistematic, din toate punctele de vedere, de
catre o comisie care intocmeste, dupa caz, fisa de avarie,
echipament deteriorat si perturbari in alimentarea
consumatorilor.Necesitatea prevenirii, precum si a localizarii cat
mai rapide a avariilor, corelata cu ridicarea permanenta a
economicitatii si sigurantei functionarii statiilor au condus la
stabilirea unor masuri printre care se pot enumera: utilizarea
aparatelor de inregistrare a fenomenelor; utilizarea
calculatoarelor de proces, care pot comanda diferite operatii cum
sunt: manevre pe baza de program, descarcare automata a sarcinii,
reglajul automat al tensiunii, manevrarea bateriilor de
condensatoare, inregistrarea si cumularea datelor, inregistrarea
evenimentelor etc.; masuri pentru evitarea functionarii
intempestive a diferitelor protecjii cu ocazia fenomenelor
tranzitorii; masuri pentru controlul temperaturii contactelor
electrice. Activitatea practica de prevenire a avariilor se
concretizeaza in urmatoarele forme:controlul periodic al
instalatiilor in functionare;reviziile periodice, cu scoaterea din
functiune a instalatiilor;masurarile preventive si probele
profilactice.11.3.1. Cauzele avariilor in instalatiile
electricDeterminarea cauzelor reale ale avariilor si analiza
corecta din punct de vedere tehnico-stiintific a acestora
constituie o preocupare deosebita a personalului de exploatare,
deoarece in acest mod se pot stabili masurile care trebuie
introduse in vederea eliminarii sau reducerii posibilitatii
reaparitiei lor.Dupa cauze, avariile se pot clasifica:-din vina
furnizorilor si intreprinderilor de montaj;- din cauza fortelor
naturii;- din vina directa a personalului;- din alte cauze.Avarii
din vina furnizorilor si a intreprinderilor de montaj. In aceasta
categoric intra avariile provocate de calitatea necorespunzatoare a
aparatelor si materialelor furnizate de constructori, precum si
cele provocate de intreprinderile care executa montajul
instalatilor electrice. Avarii caracteristice din aceste cauze au
fost provocate de:- intreruptoarele cu o putere reali inferioara
celei inscrise pe placa cu caracteristici a acestora;- separatoare
de tip exterior cu insuficienta rezistenta mecanica ale caror
izolatoare se rup cu ocazia manevrelor;- transformatoare de forta
si de masura cu defecte de conceptie si de executie care conduc la
scoaterea lor din functiune pe termene lungi;
- nerespectarea tehnologiilor de montaj sau utilizarea unor
tehnologii imperfecte la executarea imbinarilor in calea de curent,
executarea mansoanelor la cabluri etc.Avarii cauzate de fortele
naturii. Aceasta categoric cuprinde avariile provocate de
descarcari atmosferice, vant, chiciura, viscol si alte forte ale
naturii.Avariile de acest gen se manifesta foarte diferit. In mod
curent descarcarile atmosferice au ca urmare conturnarea sau
strapungerea izolatiei datorita supratensiunilor induse pe linii
sau distrugerea unor stalpi, aparate, prin lovituri directe. Avarii
grave s-au produs datorita suprasolicitarii liniilor electrice
aeriene prin depuneri de chiciura si fortei vantului.Avarii din
vina personalului. In timpul exploatarii instalatiilor electrice
apar si situatii nedorite de avarii datorate actiunilor gresite ale
personalului de exploatare sau intretinere. Desi aceste avarii sunt
relativ reduse, ele sunt deosebit de grave prin consecintele pe
care le pot avea asupra instalatiilor, consumatoriior si chiar a
personalului in cauza, ultimii fiind expusi arcului electric sau
exploziilor de echipamente.Avariile datorita actionarilor gresite
ale personalului au fost determinate de:
-manevre gresite ca: manevrarea sub sarcina a
separatoarelor,-punerea sub tensiune a unor instalatii electrice
din care nu s-au demontat scurtcircuitoarele mobile sau nu s-au
deschis cutitele de legare la pamant, deconectarea eronata a unor
elemente aleinstalatiei, efectuarea de manevre incorecte
etc.;-neluarea unor masuri de ermetizare a instalatiilor in scopul
impiedicarii patrunderii animalelor; -neefectuarea la termen sau
executarea incorecta a controalelor, verificarilor si
incercarilor
profilactice ale instalatiilor, ceea ce face ca anumite puncte
slabe sa nu fie puse in evidenta si saconduca la
avarii;-nerespectarea tehnologiilor la; lucrarile de intretinere
ainstalatiilor;-actionarea eronata a protectiilor in timpul
verificarii functionarii acestora sau reglaje incorecte ale
protectiilor prin relee;-greseli de proiectare si constructie a
instalatiilor. Avarii provocate de alte cauze. In aceasta grupa se
includ avariile care nu sunt cuprinse in grupele precedente. Cele
mai frecvente sunt urmatoarele:- cablurile electrice subterane
lovite cu ocazia sapaturilor si instalatii supraterane
lovite;-depuneri care contamineaza izolatia instalatiilor de tip
exterior;- mentinerea in exploatare a unor instalatii vechi ale
caror caracteristici nu mai corespund noilor conditii;- avarii
provocate in instalatii exterioare de pasari mari;-avarii datorate
unor defecte in instalatiile consumatorilor sineselectate de
protectia acestora, etc.11.3.2. Prevenirea avariilor in
instalatiile electriceIn baza experientei indelungate de exploatare
a instalatiilor energetice, a statisticii avariilor si a analizarii
cauzelor care le-au produs, rezulta masurile tehnice si
organizatorice care trebuie sa fie introduse, preventiv, in vederea
reducerii numarului si efectului acestora.Masuri de prevenire a
avariilor din vina uzinelor furnizoare si a intreprinderilor de
montaj. Deoarece avariile provocate din vina furnizorilor si a
intreprinderilor de montaj au o pondere importanta si au uneori
urmari grave, masurile pentru prevenirea acestora sunt deosebit de
important. Dintre cele mai curente masuri se pot cita urmatoarele:
imbunatatirea calitatii aparatajului si a materialelor care se
introduc in instalatii; utilizarea unor tehnologii corespunzatoare
la lucrarile de montaj; respingerea unor tehnologii insuficient
puse la punct.Receptia instalatiilor dupa montaj si probele de
punere in functiune se fac dupa ce, pe parcursul efectuarii
lucrarilor de montaj si la sfarsitul acestora, unitatile de
exploatare au sesizat toate deficientele constatate siacestea au
fost remediate. Inaintea punerii in functiune se vor efectua probe
pe subansamble ale instalatiei si apoi proba de ansamblu, Se vor
efectua, fara exceptie, probele si incercarile prevazute in
instructiuni si se va refuza punerea sub tensiune a elementelor
care nu corespund.Masuri de prevenire a avariilor provocate de
fortele naturii. Majoritatea avariilor din aceasta categorie sunt
cauzate de supratensiuni atmosferice si de depuneri de chiciura; ca
urmare, masurile de prevenire a avariilor trebuie sa fie indreptate
in aceste doua directii principale.Pentru prevenirea avariilor
datorate supratensiunilor atmosferice trebuie completate, conform
prescriptiilor in vigoare, schemele de protectie contra
supratensiunilor ale stetiilor, posturilor de transformare si ale
liniilor electrice. Pe toate liniile electrice aeriene trebuie
montate dispozitive de reanclansare automata rapida, Legarea la
pamant a nulului in retelele de medie tensiune se va face prin
bobina de stingere racordata sau prin rezistenta.Pentru prevenirea
avariilor datorate depunerilor de chiciura este necesara pregatirea
si verificarea, inaintea inceperii sezonului de iarna, a
instalatiilor de topire a chiciurei din statii. De asemenea, se vor
verifica si pune in functiune avertizoarele de chiciura, canalele
de transmisie si de receptie a semnalelor.Masurile de prevenire a
avariilor din vina personalului sunt numeroase; dintre acestea
prezentam cele mai semnificative.a)Masuri organizatorice, asa cum
sunt: elaborarea instructiunilor interne, a fiselor tehnologice, a
prescriptiilor si normativelor si crearea cadrului necesar
asimilarii acestora; masuri de selectare, formare, instruire,
perfecjionare si promovare a personalului.Instruirea personalului
de exploatare trebuie sa fie o activitate dusa in mod continuu,
sistematic si cu responsabilitate. Este foarte importanta
cunoasterea de catre personalul de exploatare a instalatiei
deservite cu toate caracteristicile, cunoasterea si aplicarea
regulamentului de exploatare tehnica cu toate reglementarile
referitor la instalatia deservita. Verificarea personalului,
conform reglementarilor in vigoare, trebuie facuta cu maximum de
exigenta in vederea inlaturarii din serviciul operativ a
persoanelor care nu corespund cerintelor.b)Masuri tehnice in
instalatii, asa cum sunt: interblocarea manevrarii separatoarelor,
conditionata de pozitia intreruptorului, sau interblocarea mecanica
a unor separatoare cu cutitele de legare la pamant.c)Controale,
revizii, masuratori si incercari profilactice: sunt celemai
importante mijloace de prevenire a avariilor. In urma acestor
lucrari executate periodic si de calitate corespunzatoare se pun,
in evidenta punctele slabe care trebuie eliminate inainte de a
produce avarii.Masuri de prevenire a avariilor provocate din alte
cauze. Aceasta categoric cuprinzand tipuri de avarii foarte
diferite, se vor da cateva masurimai importante pentru prevenirea
acestora:- in scopul evitarii lovirii cablurilor subterane de
energie de catre cei care efectueaza lucrari subterane, este
necesara incunostiintarea acestora asupra pericolului si daunelor
provocate, precum si intocmirea unor avize pentru lucrari subterane
care sa cuprinda cu exactitate amplasarea cablurilor pentru a nu fi
posibile erori;- in zonele in care exists pericolul contaminarii
izolatiei instalatiilor in aer liber trebuie utilizate masurile
speciale elaborate in acest scop, astfel incat sa se asigure
calitatile izolante ale instalatiilor;instalatii foarte vechi, care
sunt o sursa permanenta de avarii, trebuie inlocuite treptat;pentru
ca defectele la abonati sa nu afecteze instalatiile intreprinderii
furnizoare trebuie analizate in comun schemele de protectie si
trebuie puse in acord cu protectia retelei de distributie.11.3.3.
Avarii caracteristice ale statiilor electricGradul de siguranta in
functionarea statiilor de transformare si de conexiune poate fi
influentat de trei elemente: calitatea echipamentelor si
materialelor utilizate, conceptia de asamblare a echipamentelor si
personalul care executa montarea, exploatarea si intretinerea
acestora.1. Avarii in comutatia primara. Statiile de transformare
si conexiune clasice utilizate in sistemul energetic sunt
exterioare si interioare.
In constructia statiilor de tip exterior, cel mai frecvent a
fost utilizata o combinatie intre tipul semiinalt si cel de jos, in
care toate echipamentele se amplaseaza pe suporti, cu exceptia
intreruptoarelor si transformatoarelor, care se monteaza pe
fundatii. In acest caz sunt posibile extinderi de avarii, datorita
suprapunerii planurilor de tensiune.Statiile electrice de tip
interior au fost realizate fie cu intreg echipament montat in
interior, fie cu transformatoarele montate in exterior iar restul
echipamentelor in interior. Avariile care se produc in acest gen de
statii sunt mai grave decat cele produse in instalatiile de tip
exterior, prin faptul ca arcul electric produs poate conduce la
aprinderea elementelor electroizolante; se produce fum si depuneri
de funingine pe izolatie, accesul este ingreunat, iar lucrarile de
curatenie a izolatiei prelungesc durata de repunere in functie a
instalatiilor.Solutiile moderne ale statiilor de transformare si
conexiune sunt statiile capsulate, avand ca mediu electroizolant
hexafluorura de sulf.Cele mai frecvente avarii in comutatia primara
a statiilor apar la: - separatoare, ca urmare a conturnarii
izolatiei, deficiente de imbinare intre armaturile metalice si
izolator sau din cauza manevrarii gresite;- intreruptoare, ca
urmare a depasirii puterilor de rupere sau a conturnarii
izolatiei;- transformatoarele de tensiune si de curent, ca urmare a
conturnarii izolatiei exterioare sau - a defectelor interioare;-
transformatoarele de putere, ca urmare a unor deficiente de
proiectare sau conceptie, de tehnologia aplicata in executie si de
exploatare;
- bobinele de inalta frecventa, ca urmare a depasirii curentilor
admisi sau din deficiente constructive.
2. Avarii caracteristice ale transformatoarelor. Dintre cele
patru componente principale ale unui transformator (bobinaj, miez
magnetic, comutator de ploturi si cuva), cele mai dese deteriorari
apar la bobinaje.a) Avariile bobinajelor, se produc fie din cauze
electrice, fie din cauze mecanice.
Din punct de vedere electric, bobinajul unui transformator poate
fi supus in timpul exploatarii fie unor supratensiuni, fie unor
suprasarcini.La supratensiuni, bobinajul poate ceda:
supratensiunile conduc la strapungerea izolatiei intre spirele
aceleasi faze, strapungerea intre doua infasurari vecine sau intre
o infasurare si masa, cauzele fiind imbatranirea izolatiei,
depasirea diferentei de potential luate in considerate la
dimensionarea izolafiei sau degradarea izolatiei, ca urmare a unei
defectiuni existente pe conductor.La suprasarcini, bobinajul unui
transformator se comporta in general bine atat timp cat aceasta nu
duce la incalziri excesive. Prin suprasarcini izolatia isi pierde
in timp elasticitatea, devine sfaramicioasa si se deterioreaza la
vibratiile transformatorului. Suprasarcinile mari (scurtcircuitele)
pot provoca deteriorarea transformatorului ca urmare a efectelor
electrodinamice care au loc, bobinajele deformandu-se si cedand
mecanic.
b) Avarii la miezul magnetic: se produc in general din motive
constructive. Defectele cele mai frecvente apar la buloanele de
strangere ale tolelor, coloanele miezului magnetic si la
conductoarele de legare la pamant.c) Avarii la comutatoarele de
ploturi sub sarcina: se produc mai frecvent la dispozitivul de
actionare, contactele selectorului si ruptor.3.Avarii in comutatia
secundara. Avariile caractcristice comutatiei secundare se pot
evidentia prin functionarea incorecta sau orientarea eronata a
releelor de protectie sau prin aparitia unor circuite false in
schemele deprotectie.In practica de verificare pentru puneri in
functiune a unor instalatii noi, ca si in exploatare, au fost
depistate si cazuri de formare a unor circuite false. Astfel, au
aparut circuite false ca urmare a arderii unei sigurante in
circuitele secundare; in alte cazuri, au aparut circuite false prin
necolerarea pozitiei de lucru a aparatajului de comutatie primara
cu cea gandita la introducerea unor automatizari.Masurile care se
iau pentra cresterea gradului de siguranta in functionarea
circuitelor de comutatie secundara cuprind toata gama, incepand de
la furnizor si pana la conceptia de realizare a schemelor. Cele mai
importante sunt protectiile prin relee, utilizate in statii pentru
protejarea liniilor, a barelor colectoare si a
transformatoarelor.4.Consecintele avariilor de sistem. Consecintele
deosebite pe care le poate avea o avarie de sistem, au condus la
luarea unor masuri speciale, incepand cu conceptia si proiectarea
instalatiilor si pana la instruirea personalului, cuprinzand in
sfera lor aspecte tehnice si organizatorice.Analizele avariilor
semnificative de sistem au scos in evidenta cateva concluzii
importante si anume:- incidentele primare majore apar in retelele
aeriene de inalta tensiune, care sunt cele mai expuse conditiilor
de mediu ambiant;
- in multe cazuri, incidentul primar este urmat de alte
incidente, in cascada, supratensiunile sau suprasarcinile aparute
gasind alte puncte slabe de avariere a instalatiilor;- defectul
primar cel mai grav este cel trifazat, care poate fi provocat de
conditii meteorologice exceptionale sau de catre personalul de
exploatare (deschiderea sub sarcina a separatoarelor, conectari pe
scurtcircuit etc.).Principalele masuri care se iau pentru
prevenirea si limitarea avariilor de sistem sunt
urmatoarele:-mentinerea unui nivel cat mai ridicat al tensiunii in
sistem;-in domeniul protectiilor prin relee, o mare eficacitate o
au actionarile care separa foarte rapid elementul defect;
dispozitivele de descarcare automata a sarcinii (DAS) la scaderea
frecventei sau tensiunii, chiar daca efectueaza sacrificii de
valori mai mari decat cele necesare pentru scurt timp, asigura o
stabilitate marita in functionarea sistemului si implicit o
restabilire mult mai rapida;-utilizarea, in special pentru LEA, a
reanclansarilor automate rapide mono sau trifazate;- legarea la
pamant a neutrului transformatoarelor prin rezistente sau
reactante, micsorand valoarea curentului de secventa homopolara,
diminuand astfel consecintele avariei;- producerea energiei
reactive cat mai aproape de locul de consum; imbunatatirea
conducerii operative prin dispeceri, prelucrarea automata a datelor
in vederea stabilirii schemelor prioritare si regimurilor
avantajoase de functionare sub aspectul rezervei de stabilitate;
perfectionarea personalului de exploatare, selectarea si
testarea
psiho-profesionala a acestuia.Masurile enumerate nu sunt
limitative; ele se modifica pe masura dezvoltarii cercetarii
stiintifice, a introducerii progresului tehnic.11.3.4. Avariile
posturilor de transformareAvariile posturilor de transformare se
manifesta, de obicei, prin intreruperi datorita actionarii
elementelor de protectie de inalta sau de joasa tensiune si pot fi
categorisite in doua grupe principale:- intreruperi cauzate de
deteriorarea unor elemente ale postului de
transformare;-intreruperi provocate de cauze exterioare postului de
transformare.Dintre deteriorarile cele mai frecvente se mentioneaza
urmatoarele: deteriorari ale transformatoarelor, ca scurtcircuite
intre spire, intre faze, intreruperi ale infasurarilor
etc.;deteriorari ale aparatajului, separatoare, intreruptoare,
sigurante, datorita unor suprasolicitari electrice sau mecanice,
manevrari gresite sau intretinere nesatisiacatoare;strapungeri si
conturnari ale izolatiei echipamentului de inalta tensiune,
datorita patrunderii umiditatii, prafului, animalelor, precum si
datorita unor eforturi mecanice etc.; scurtcircuite pe partea de
joasa tensiune, datorita slabirii izolatiei ca urmare a unor
incalziri locale, patrunderii umiditatii sau distrugerii izolatiei
etc.Intreruperile cauzate de deteriorarea unor elemente ale
posturilor de transformare au consecinte mai grave, intrucat
restabilirea alimentarii consuma- torilor se poate face numai dupa
repararea elementului deteriorat. Figura 11.1. Scurtcircuit in
domeniul de protectie al intreruptorului transformatoruluiIn cazul
in care deteriorarea a avut loc in elementele aflate in domeniul de
protectie al intrerupto-rului, respectiv al sigurantelor de inalta
tensiune, intreruperea se limiteaza numai la postul de transformare
respectiv (fig. 11.1). Daca insa deteriorarea a avut loc pe barele
de inalta tensiune ale postului sau intr-un alt element, aflat in
amonte de domeniul de protectie aratat mai sus, mtreruperea
alimentarii cuprinde toate posturile de transformare alimentate din
acelasi distributor de inalta tensiune (fig. 11.2.).Punctde
alimentare.
Figura 11.2. Scurtcircuit in afara domeniului de protectie al
postului de transformare.Intr-un mare numar de cazuri,
intreruperile din posturile de transformare se datoreaza unor cauze
externe postului.Astfel, topirea sigurantelor sau declansarea
intreruptoarelor automate de pe tablourile de joasa tensiune pot fi
determinate de scurtcircuite in reteaua de distribute de joase
tensiune sau supraincarcarea de durata a circuitului de joasa
tensiune (figura 11.3).Se mentioneaza ca aceste cauze pot provoca
si actionarea protectiei de inalta tensiune a transformatorului, in
cazul funcponarii neselective a sigurantelor de joasa tensiune
(figura 11.4).
Fig.11.3
Fig.11.4Fisira 11.3. postul de transformare, datorita
supraincarcarii circuitului.Figura 11.4. Declansarea
intreruptorului automat, din cauza neselectivitatii
sigurantetor.Restabilirea functionarii normale a postului de
transformare este evident mai usoara in aceste cazuri. Urmeaza insa
identificarea si eliminarea cauzei externe.Posturile de
transformare fiind elementele de baza pentru alimentarea retelelor
de distributie de joasa tensiune din retele de medie tensiune,
deranjamentele lor afecteaza o zona relativ mare a retelei, cu un
numar mare de consumatori.11.4. REDUCEREA PIERDERILOR IN RETELE
Unitatile de exploatare a statiilor electrice si posturilor de
transformare au in exploatare, in majoritatea cazurilor, si retele
electrice de transport si distributie a energiei
electrice.Personalul de exploatare trebuie sa acorde o atentie
deosebita, pe langa asigurarea continuitatii in alimentarea cu
energie electrica a consumatorilor la parametrii calitativi
corespunzatori, si reducerii pierderilor din retelele
electrice.Transportul si distributia de energie electrica implica,
ca orice proces fizic, un consum de energie aferent unor conversii
termodinamice ireversibile. Acest consum, exterior si diferit de
cel util, a fost denumit pierderi in retele si se gaseste, sub
aceasta denumire, in literatura tehnica de specialitate.
In procesul de livrare a energiei la consumatori, pierderile
apar atat in etapele de generare si transport, cat si in cea de
distributie a energiei electrice. Pierderile la generare se pot
reduce prin cresterea randamentului acestor instalatii, prin
introducerea de noi tehnologii etc.Pierderile in retele au o mare
influenta asupra indicatorilor tehnico -economic! ai retelei
intrucat ele se reflecta in costul transportului energiei
electrice. De remarcat ca in costul total al transportului, cel al
pierderilor reprezinta circa 30 40%.Se poate mentiona ca.
pierderile in retele reprezinta, in diferite tari, intre 8 - 15%
din energia electrica consumata; avand in vedere acest aspect,
precum si faptul ca economia de energie constitute una din
principalele resurse energetice, in prezent, in toate sistemele
energetice, se manifesta o preocupare deosebita pentru reducerea
acestor pierderi. Studiile intocmite evidentiaza faptul ca cel mai
adesea, reducerea pierderilor in retele este mult mai economica
decat cresterea corespunzatoare a capacitatilor de
generare.Pierderile in retele, raportate statistic, rezulta din
diferenta dintre energia generata in retele de catre centralele
electrice sau importata si energia vanduta consumatorilor, inclusiv
cea exportata. Ele includ trei componente: consumul propriu
tehnologic aferent procesului de transport si distributie a
energiei electrice in conditiile prevazute prin proiectul
instalatiei;pierderi tehnice prin abater! de la regimul de
functionare proiectat, fie prin dezvoltarea incompleta a
instalatiilor, fie printr-o functionare necorespunzatoare;pierderi
comerciale rezultate din erorile introduse de calitatea grupurilor
de masura si organizarea evidentei energiei electrice, dar
cuprinzand si unele consumuri nemasurate ca cel
altransformatoarelor de masura sau contoarelor, precum si furturile
de energie electrica.Ca urmare, rezulta ca studiul pierderilor in
retele comporta analize in trei directii: optimizarea procesului de
transport si distribute in faza de proiectare si stabilirea
consumului propriu tehnologic teoretic, pentru diferite regimuri de
functionare ale instalatiilor; eliminarea pierderilor tehnice din
retele prin incadrarea in regimul optim de functionare al
instalatiilor, prin respectarea programului de investitii si
printr-o exploatare optima a instalatiilor;- perfectionarea
evidentei energiei in cadrul organizarii administrative a
intreprinderilor astfel incat influenta unor erori de determinare
sau de nemasurare asupra valorilor raportate pentrupierderile in
retele sa fie minima.Din punct de vedere fizic, consumul tehnologic
de putere (energie) activa in retelele sistemului energetic apare
ca fiind suma consumurilor tehnologice localizate in:
-conductoarele liniilor electrice si infasurarile
transformatoarelor sau autotransformatoarelor, datorita trecerii
curentului electric (prin efect termic);- miezul magnetic al
transformatoarelor sau autotransformatoarelor, datorita prezentei
campului magnetic (prin curenti turbionari si prin fenomenul de
histerezis);- liniile cu tensiimi de 220 kV si peste, datorita
prezentei campului electric (prin efect corona);- dielectricul
izolatiei, de regula, cu valori semnificative in cazul liniilor in
cablu cu tensiune de 60 kV si mai mult sau al liniilor in cablu de
medie tensiune cu izolatia de PVC, ca urmare a variatieicampului
electric.Pierderile prin efect termic la trecerea curentului depind
de puterea activa si reactiva vehiculata si se pot reduce prin
marirea sectiunii transversale a conductorului sau reducerea
curentului (prin ridicarea tensiunii, compensarea puterii reactive
etc.). In retelele corect dimensionatesi care ating incarcarile
pentru care au fost construite, aceste pierderi reprezinta cota
principala.Picrderile datorate magnetizarii transformatoarelor
(autotransforma-toarelor) nu depind practic de sarcina; ele se pot
reduce printr-o dimensionare si utilizare optima, precum si prin
evitarea mentinerii inutile in functionare a acestora.In totalul
pierderilor in retelele corect dimensionate, pierderile
independente de sarcina datorate efectului corona, pierderile in
dielectric si in izolatiile imperfecte au o pondere redusa; o
pondere importanta in pierderile totale o au insa pierderile prin
izolatia de PVC la cabluri de medie tensiune.
Determinarea pierderilor intr-o retea electrica pe baza de
masuratori reprezinta, atat din punct de vedere tehnic cat si
economic, o problema dificila. In retelele de inalta si foarte
inalta tensiune, aceasta este posibila prin compararea energiei
intrate si a celei iesite intr-un contur, intrucat numarul
punctelor de intrare-iesire este relativ mic si este posibila o
citire simultana a contoarelor. Totodata, dat fiind numarul redus
de elemente, este posibila efectuarea unor postcalcule in funcfie
de incarcarea elementelor.PAGE 1