1 Regiunea Extins\ a M\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective Coordonator> dr. Mihail E. Ionescu REGIUNEA EXTINSÃ A MÃRII NEGRE: CONCEPT, EVOLUÞIE, PERSPECTIVE EDITURA MILITAR|, BUCURE{TI, 2007 OCCASION OCCASION OCCASION OCCASION OCCASION AL P AL P AL P AL P AL P APERS APERS APERS APERS APERS , , , 6 6 6 6 6 th th th th th Y Y Y ear ear ear ear ear , , , 2007, 2007, 2007, 2007, 2007, No No No No No . . . 11 11 11 11 11 II
85
Embed
Coo rdon II - ispaim.mapn.ro · proliferarea armelor de distrugere în masã, democratizare ºi modernizare incipientã a celor mai multe state din regiune, slabã guvernare, ameninþãri
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Coordonator>
dr. Mihail E
. Ionescu
RE
GIU
NE
A E
XT
INSÃ
A M
ÃR
II NE
GR
E:
CO
NC
EP
T, EVO
LU
ÞIE
, PE
RSP
EC
TIV
E
ED
ITU
RA
MIL
ITA
R|
, BU
CU
RE{
TI, 2
007
OC
CA
SION
OC
CA
SION
OC
CA
SION
OC
CA
SION
OC
CA
SION
AL P
AL P
AL P
AL P
AL PA
PERS
APER
SA
PERS
APER
SA
PERS
,, ,,, 6 6 6 6 6thth ththth YY YYYear
earearearear,, ,,, 2007,
2007, 2007, 2007, 2007, N
o N
o N
o N
o N
o.. ... 1111 111111
II
23
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
SUMAR
NA
TO
ºi UE
, furnizori de securitate în Regiunea E
xtinsã a Mãrii
Negre. Perspective asupra unei abordãri euroatlantice regionale (asis-
NATO ªI UE, FURNIZORI DE SECURITATE ÎNNATO ªI UE, FURNIZORI DE SECURITATE ÎNNATO ªI UE, FURNIZORI DE SECURITATE ÎNNATO ªI UE, FURNIZORI DE SECURITATE ÎNNATO ªI UE, FURNIZORI DE SECURITATE ÎNREGIUNEA EXTINSÃ A M
ÃRII NEGRE.REGIUNEA EXTINSÃ A M
ÃRII NEGRE.REGIUNEA EXTINSÃ A M
ÃRII NEGRE.REGIUNEA EXTINSÃ A M
ÃRII NEGRE.REGIUNEA EXTINSÃ A M
ÃRII NEGRE.PERSPECTIVE ASUPRA UNEI ABORDÃRIPERSPECTIVE ASUPRA UNEI ABORDÃRIPERSPECTIVE ASUPRA UNEI ABORDÃRIPERSPECTIVE ASUPRA UNEI ABORDÃRIPERSPECTIVE ASUPRA UNEI ABORDÃRIEUROATLANTICE REGIONALEEUROATLANTICE REGIONALEEUROATLANTICE REGIONALEEUROATLANTICE REGIONALEEUROATLANTICE REGIONALE
Cristina Romila
Cristina Romila
Cristina Romila
Cristina Romila
Cristina Romila
Dim
ensiunea de securitate a cooperãrii din regiuneaM
ãrii Negre a fost dezvoltatã cu precãdere dupã
sfârºitul Rãzboiului R
ece, iniþial ca un act de voinþãpoliticã a actorilor regionali m
ajori (Rusia ºi Turcia), pentru
prezervarea unui statu-quo în zonã caracterizat prin responsa-bilitatea exclusivã a acestora în ceea ce priveºte gestionarea pro-blem
elor de securitate, dar ºi ca necesitate a valorificãriipotenþialului din acest spaþiu (resursele energetice). O
datã cudem
ararea proceselor de extindere ale NA
TO
ºi UE
, dar mai
ales odatã cu iniþierea de cãtre cei doi actori internaþionali aunor cadre com
plexe de parteneriat, acest statu-quo a început sãfie contestat de cãtre statele din regiune.
De fapt, acest context a evidenþiat necesitatea conceptualizãrii
relaþiilor interstatale ºi a încadrãrii potenþialului regional într-uncom
plex mult m
ai larg, de aici rezultând conceptul de RE
MN
1.În acest caz, nu m
ai este vorba despre o regiune în sens fizic(geografic ºi strategic), ci de una în sens funcþional, carepresupune cooperarea m
ultidimensionalã. D
ate fiind ºi relaþiilesus-m
enþionate ale NA
TO
ºi UE
cu statele partenere din regiune,se im
pune definirea rolului acestora în REM
N, precum
ºi clarifica-rea perspectivelor unei abordãri regionale arm
onizate/com-
plementare.
67
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
gestionare a securitãþii, dintre care cele mai im
portante, aºacum
au evoluat în timp, sunt P
rogramul P
arteneriatului pentruP
ace (PfP, P
artnership for Peace), dialogul intensificat (in-tensified dialogue ), M
AP
(Mem
bership Action P
lan), IPAP
(Individual Partnership Action Plan), ºi parteneriatele de acþiune
PAP
-DIB
(Partnership A
ction Plan on D
efense InstitutionB
uilding ), PAP-T
(Partnership Action P
lan against Terrorism).
Se cuvin a fi menþionate încã de la început câteva caracteristici
generice ale angajamentului N
AT
O în regiune, ºi anum
e: cadrulbilateral ºi m
ultilateral de cooperare, dar fãrã a avea în vedere ostrategie N
AT
O pentru regiune; tendinþa de a extinde nivelul
de cooperare cãtre intensificarea dialogului politic; potenþareacooperãrii între parteneri; centrarea asupra regiunii C
aucazului.Vor fi prezentate, în ordine cronologicã, instrum
entele men-
þionate. Vor fi, totodatã, analizate relaþiile bilaterale dintre NA
TO
ºi statele din regiunea Mãrii N
egre.
Principalul cadru de cooperare cu partenerii este P
fP3, care a
fost lansat în 1994 cu scopul de a sprijini reforma internã a
sectorului de apãrare din statele partenere, domeniile vizate fiind
bugetul pentru apãrare, controlul civil asupra forþelor armate,
sporirea interoperabilitãþii, legislaþia, planificarea apãrãrii, exer-ciþii m
ilitare în comun etc.
Pentru a rãspunde obiectivelor de reformã, în cadrul P
fP au
fost dezvoltate o serie de instrumente, precum
Program
ulIndividual de P
arteneriat (IPP
– Individual Partnership
Program
me)
4, Procesul de P
lanificare a Apãrãrii (PA
RP
–P
lanning and
Review
P
rocess)5,
Con
ceptul C
apacitãþiO
peraþionale (OC
C – O
perational Capabilities C
oncept)6, C
adrulPolitico-M
ilitar (Political-Military Fram
ework)
7 pentru operaþiileP
fP, PfP
Trust Fund8, ºi parteneriatele de acþiune. M
isiunile de
RE
MN
evidenþiazã un mediu com
plex de securitate regionalãcaracterizat în principal prin: poziþia geostrategicã im
portantã aanum
itor state pentru tranzitul de petrol ºi gaz natural dinspreC
aucaz ºi Asia C
entralã cãtre Europa; diferenþieri în ceea ce
priveºte relaþiile statelor din regiune cu UE
, NA
TO
ºi SUA
; per-sistenþa conflictelor îngheþate; separatism
local; probleme de
securitate afectând toate statele din regiune: reþele active deterorism
, crimã organizatã transnaþionalã, m
igraþie ilegalã,proliferarea arm
elor de distrugere în masã, dem
ocratizare ºim
odernizare incipientã a celor mai m
ulte state din regiune, slabãguvernare, am
eninþãri la adresa mediului înconjurãtor.
Atât N
AT
O, cât ºi U
E au interese com
une în gestionareaproblem
elor de securitate mai sus-m
enþionate ºi în valorificareaoportunitãþilor regionale.
În cele ce urmeazã, vor fi prezentate principalele instrum
entede parteneriat ale N
AT
O ºi U
E cu statele din regiune, relaþiile
lor cu fiecare dintre acestea, dupã care se va încerca o identificarea celor m
ai importante dom
enii de cooperare regionalã dintrecei doi actori.
Angajamentul NATO în REM
NAngajam
entul NATO în REMN
Angajamentul NATO în REM
NAngajam
entul NATO în REMN
Angajamentul NATO în REM
NStadiul actual al angajam
entului NATO în REMN
Stadiul actual al angajamentului NATO în REM
NStadiul actual al angajam
entului NATO în REMN
Stadiul actual al angajamentului NATO în REM
NStadiul actual al angajam
entului NATO în REMN
„We com
mend the initiatives to strengthen
cooperation, security and stability in the Black Sea
region and will continue to support the regional
efforts to this end.” (Declaraþia finalã de la sum
mitul
de la Riga, noiem
brie 2006)2
Dupã sfârºitul R
ãzboiului Rece, N
AT
O a fost prezent în
regiunea Mãrii N
egre prin implem
entarea unor instrumente de
89
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
apãrare, informare publicã, planificare în dom
eniul urgenþei civileetc. D
ialogul politic intensificat poate fi parte integrantã a IPAP. 14
Statele din regiune care au încheiat IPAP
cu NA
TO
sunt Georgia
(din octombrie 2004), A
zerbaidjan (din mai 2005), A
rmenia
(decembrie 2005), R
epublica Moldova (m
artie 2006).Tot în cadrul relaþiilor de parteneriat, PA
P-T15 a fost lansat la
summ
itul NA
TO
de la Praga cu scopul de a asigura un cadru
coerent pentru eforturile aliaþilor ºi partenerilor (care dorescsã participe la aceastã iniþiativã) în lupta îm
potriva terorismului.
Printre principalele obiective asum
ate sunt sporirea capacitãþiide intelligence sharing, cooperare în dom
eniul securitãþii fron-tierelor, m
anagementul consecinþelor unui atac terorist, desfãºura-
rea de exerciþii în sprijinul PAP-T. A
cesta poate fi adaptat PfP,
ca obiectiv de parteneriat ºi prin intermediul PA
RP.
PAP-D
IB a fost lansat la sum
mitul N
ATO
de la Istanbul din2004, fiind dezvoltat în cadrul C
onsiliului Parteneriatului
Euroatlantic (E
AP
C) ºi, prin urm
are, deschis tuturor mem
brilorE
AP
C. Iniþiativa este centratã asupra reform
ei democratice a
sectorului de securitate ºi apãrare. 16 Totodatã, aceasta poate vizainclusiv interoperabilitatea dintre diferitele structuri de secu-ritate ale unui stat.
Principalele instrumente pentru realizarea obiectivelor PA
P-DIB
sunt PAR
P (prin iniþierea unor obiective de parteneriat refe-
ritoare la PAP-D
IB) ºi IPA
P. 17 NA
TO
beneficiazã, totodatã, pentrudezvoltarea acestei iniþiative de experienþa dobânditã ca urm
area im
plementãrii M
AP.
Pe scurt, contribuþia NA
TO
în cadrul de cooperare definit deinstrum
entele de parteneriat se referã (în ordine aleatorie) laasistenþã de ordin financiar, furnizare de expertizã, pregãtireoperaþionalã, realizarea interoperabilitãþii, educaþie (ºcoala N
AT
Ode la O
beramm
ergau, NA
TO
Defense C
ollege), stabilirea de
bazã se refereau iniþial la operaþii în sprijinul pãcii, cãutare-salvare, ajutor um
anitar ºi acoperã actualmente întreaga gam
ãde noi m
isiuni ale NA
TO
. 9 În cadrul PfP, aliaþii ºi statele partenere
desfãºoarã exerciþii terestre, aeriene, navale, logistice, de pro-tecþie civilã. 10
Un alt instrum
ent important pentru cooperarea N
AT
O cu
partenerii este dialogul intensificat. Acesta a fost pentru prim
adatã m
enþionat la summ
itul NA
TO
de la Madrid, din 1997,
referindu-se la un cadru de cooperare cu acele naþiuni care aspirãla a deveni m
embre N
AT
O, fãrã a garanta însã aderarea. În
prezent, în ceea ce priveºte statele din RE
MN
, NAT
O a deschis
dialog intensificat cu Ucraina (în 2005) ºi cu G
eorgia (2006).Instrum
entul care a „reformulat” relaþiile N
AT
O cu statele
candidate este MA
P11, care a fost lansat la sum
mitul N
AT
O de la
Washington, din 1999, ca o m
anifestare practicã a politicii „uºilordeschise”. M
AP
este structurat în cinci capitole vizând chestiunipolitice ºi econom
ice, militare, de securitate, resurse de apãrare,
legislaþie, în baza cãrora fiecare stat aspirant la a deveni mem
bruN
AT
O întocm
eºte un plan naþional de acþiune.M
ai recent, IPAP
12 a fost lansat la summ
itul NA
TO
de la Praga,
din 2002, cu scopul de a crea un cadru mai bine organizat de
cooperare între NA
TO
ºi statele partenere, centrat pe prioritãþileºi necesitãþile de reform
ã ale sectorului de securitate specificefiecãrui participant. 13 E
ste important de m
enþionat cã participareala IPA
P se bazeazã pe decizia statului partener ºi nu garanteazã
aderarea acestuia la NA
TO
. IPAP-ul, încheiat pentru o perioadã
de doi ani, este parte a PfP
-ului ºi se fundamenteazã pe
instrumentele PA
RP
ºi IPP, dezvoltate în cadrul acestuia.
Obiectivele vizate în cadrul IPA
P acoperã o arie largã de
problematici politice (cum
ar fi relaþiile cu vecinii, combaterea
corupþiei, consolidarea statului de drept etc.), de securitate, de
1011
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
vederi politice specifice, referitoare la reforma sectorului de
securitate conform principiilor dem
ocraþiei, dar ºi de ansamblu,
cu privire la un proces complex de dem
ocratizare a statului. 20
Prin urm
are, se poate afirma cã un alt obiectiv al aplicãrii
instrumentelor N
AT
O în R
EM
N este prom
ovarea democratizãrii
centrate21 asupra instituþiilor statului 22. În acest context, parti-
ciparea societãþii civile23 ºi a m
ass-mediei la procesul de reform
ãºi sprijinirea dialogului între autoritãþi ºi acestea devine parte aobiectivelor prevãzute în anum
ite instrumente (a se vedea
angajamentul asum
at de Republica M
oldova în cadrul IPAP,
subcapitolul 3.1.1. „Enhance public aw
areness of defense reformand security issues”, action 1).
Un alt obiectiv politic sprijinit de N
AT
O prin instrum
entelede parteneriat este cooperarea între statele partenere ºi, explicit,prom
ovarea dialogului politic ºi a relaþiilor de bunã vecinãtate.E
xemplul cel m
ai relevant este Docum
entul-cadru al PfP, la care
s-a fãcut referire mai sus, dar astfel de prevederi conþin ºi celelalte
instrumente. D
e exemplu, capitolul M
AP
referitor la cerinþelepolitice indicã im
plicit necesitatea relaþiilor de cooperare ºi bunãvecinãtate. 24 La fel, IPA
P-ul încheiat cu statele din regiune conþineºi un subcapitol referitor la relaþiile cu vecinii. 25
Totodatã, prin promovarea interoperabilitãþii ºi a unui anum
itparcurs de reform
ã, se încurajeazã în fapt apropierea acestorstate de com
unitatea euroatlanticã. Este foarte im
portant desubliniat cã instrum
entele de parteneriat ale NA
TO
, acolo undeeste cazul, afirm
ã necesitatea de a asigura compatibilitatea cu
instrumentele de acþiune ale U
E în regiune
26, principiile politicede aderare/parteneriat fiind identice pentru am
bele organizaþii.D
ate fiind relaþiile acestor state cu Rusia, se ridicã m
ai multe
întrebãri referitoare la impactul pe care aceste instrum
ente îlpot avea asupra relaþiilor N
AT
O cu R
usia. Astfel, este im
portant
comun acord cu partenerii a unui cadru coerent de atingere a
obiectivelor de reformã în dom
eniile securitãþii ºi apãrãrii.În ciuda diferenþierilor de conceptualizare, precum
ºi adeosebirilor la nivelul categoriilor de state cãrora li se aplicã– stat partener care nu vizeazã aderarea la N
ATO
, stat candidat –,se observã totuºi cã aceste instrum
ente prezintã anumite ca-
racteristici comune prin obiectivele generale întreprinse. C
eeace se urm
ãreºte în mod explicit este reform
a sectorului desecuritate ºi de apãrare atât în vederea furnizãrii de sprijin înaceastã direcþie de cãtre N
AT
O statelor partenere care doresc
acest lucru, cât ºi în privinþa asigurãrii unei interoperabilitãþisporite cu N
AT
O.
Trebuie însã avut în vedere faptul cã documentele de bazã ale
instrumentelor N
AT
O care se aplicã ºi statelor din R
EM
N18
conþin referiri clare la respectarea principiilor democraþiei ºi
ale statului de drept. Exem
plul cel mai relevant este D
ocumen-
tul-cadru al PfP
care prevede cã statele partenere trebuie sã îºiasum
e o serie de angajamente politice pentru consolidarea
21 milioane euro(în creºtere faþãde 2006, cu4 milioane).
19 milioane euro(în scãdere faþãde 2006, cu3 milioane).
24 milioane euro(în creºtere faþãde 2006, cu4 milioane).
40 milioane euro(în scãdere faþãde 2006, cu2 milioane).
Specificaþiireferitoarela coopera-rea în do-meniulsecuritãþiienergetice
Semnarea uneifoi de parcurspentru cooperarepe termen lung(30 noiembrie2006, la conferin-þa ministerialãdin domeniulenergiei a„Iniþiativeide la Baku”).
Semnarea uneifoi de parcurspentru cooperarepe termen lung(30 noiembrie2006, la conferin-þa ministerialãdin domeniulenergiei a„Iniþiativeide la Baku”).
Semnarea uneifoi de parcurspentru cooperare pe termen lung(30 noiembrie2006, la conferin-þa ministerialã din domeniulenergiei a„Iniþiativeide la Baku”).
Semnarea uneifoi de parcurspentru cooperarepe termen lung(30 noiembrie2006, la conferinþaministerialã dindomeniul energieia „Iniþiativei de laBaku”).
3233
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
1991, UE
a alocat Rusiei m
ai mult de 2,6 m
iliarde de euro prinprogram
ul TA
CIS pentru susþinerea tranziþiei la econom
ia depiaþã ºi consolidarea dem
ocraþiei ºi a statului de drept.E
ste important de precizat cã R
usia a refuzat sã participe laE
NP, argum
entând cã relaþiile bilaterale trebuie dezvoltate încadrul unui parteneriat strategic, iar statul rus trebuie considerata fi un partener strategic. 85
Poziþia U
E faþã de soluþionarea conflictelor îngheþate
Una dintre principalele am
eninþãri convenþionale la adresasecuritãþii în R
EM
N este persistenþa conflictelor îngheþate:
Abhazia ºi O
setia de Sud, Nagorno-K
arabah, Transnistria. Toatesunt m
otivate etnoteritorial, afecteazã major relaþiile interstatale
din regiune ºi au un impact transfrontalier.
Com
isia europeanã evalueazã implicarea U
E în sprijinirea
procesului de soluþionare a conflictelor îngheþate (inclusiv celdin Transnistria) ca fiind m
inorã ºi recomandã ca aceasta sã devinã
o prezenþã activã în mecanism
ele regionale sau multilaterale de
soluþionare. 86 În aceeaºi logicã, un raport al International Crisis
Group
87 evalueazã contribuþia UE
la soluþionarea crizelor dinC
aucazul de Sud ca fiind nesemnificativã, dat fiind cã nu participã
direct la negocieri ºi cã nu este angajatã direct în aria de conflict.C
onform raportului citat, în cazul conflictului din A
bhazia,proiectele im
plementate de U
E chiar în zona de conflict se referã
mai ales la dezvoltarea infrastructurii locale, a agriculturii ºi
serviciilor sociale ºi, doar într-o mãsurã m
ult mai m
icã, la des-fãºurarea de m
isiuni de demobilizare, dezarm
are, poliþie, pro-m
ovare a drepturilor omului ºi la dezvoltarea sectorului m
ediatic.În ceea ce priveºte conflictul din O
setia de Sud, raportul orga-nizaþiei International C
risis Group calificã angajam
entul UE
ca
Obs. Ucrainaeste conside-ratã un parte-ner „cheie”pentru UEdeoarecefurnizareade gaz na-tural ºi de pe-trol de cãtreRusia cãtreUE tranzi-teazã aceastãþarã.
Stat Armenia Azerbaidjan Georgia RepublicaMoldova
Ucraina
Obs. Acest stateste consideratpartener strategicpentru UE, ca pro-ducãtor ºi statde tranzit pentruresursele de gaznatural ºi petroldin regiuneaMãrii Caspice.
Obs. Acest stateste considerata avea o poziþieimportantãpentru tranzi-tul resurselornaturale dinMarea Caspicã.
Obiectivde aderarela UE
DA NU DA DA DA
3435
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
aria geograficã de cooperare este una mai largã, care depãºeºte
statele riverane ºi cele din Caucazul de Sud. Totodatã, este im
-portant de precizat, cã U
E nu vorbeºte despre form
ularea uneistrategii regionale
91, ci despre sinergie, în sensul consolidãriidim
ensiunii regionale a EN
P. Acest dem
ers se doreºte a fi unulinclusiv, care sã valorifice aranjam
entele existente de cooperareregionalã, fãrã a aduce în discuþie posibilitatea de a crea unele noi.
În ceea ce priveºte relaþiile cu fiecare stat partener din re-giune, asistenþa financiarã prevãzutã de U
E pentru anul 2007
poate constitui un indicativ al prioritãþilor de cooperare al UE
,atât în ceea ce priveºte considerentul geostrategic, cât ºi do-m
eniile de interacþiune. Astfel, A
rmenia, G
eorgia ºi Ucraina
urmeazã sã prim
eascã asistenþã financiarã sporitã comparativ cu
anul 2006, dintre statele menþionate U
craina detaºându-se sem-
nificativ în aceastã privinþã.M
ai mult, prin crearea celor douã noi fonduri, statele care
sunt evaluate cã ar fi fãcut progrese în ceea ce priveºte aplicareaprevederilor din planurile de acþiune specifice prim
esc fondurisuplim
entare, tocmai pentru a le oferi un stim
ulent. În ultimele
rapoarte ale Com
isiei privind progresele înregistrate de toatestatele participante la E
NP
în cursul anului 2006, din RE
MN
Ucraina este cea care a reuºit sã rãspundã cel m
ai bine cerinþelorU
E. Totodatã, interesul U
E faþã de relaþia cu U
craina este explicitsem
nificativ, având în vedere cã Ucraina este num
itã parte-ner-cheie.
Obiectivele vizate de U
E prin E
NP
sunt oarecum asem
ãnãtoarecu cele avute în vedere în cazul fostelor state candidate la U
E(deºi E
NP
nu oferã perspectiva integrãrii în UE
), ºi anume ali-
nierea la normele U
E, dialog politic, consolidarea capacitãþii
administrative, consolidarea practicilor dem
ocratice, reforma de
fiind într-o mãsurã m
ai mare direct aplicabil zonei de conflict,
UE
concentrându-se asupra promovãrii dialogului politic ºi a
reconstrucþiei infrastructurii.Textul raportului a fost ºi m
ai critic în ceea ce priveºte im-
plicarea UE
în soluþionarea conflictului din Nagorno-K
arabah,aceasta fiind consideratã a fi una declarativã. Totuºi, declaraþiile
88
fãcute de reprezentantul special al UE
pentru Caucaz, indicând
iniþierea unei posibile misiuni de m
enþinere a pãcii în Nagorno-K
a-rabah, sunt prom
iþãtoare pentru angajamentul U
E în aceastã
zonã.C
onflictul transnistrean, faþã de care UE
ar trebui sã manifeste
un interes sporit datã fiind proximitatea geograficã, a jucat un
rol secundar pe agenda politicã a comunitãþii europene. A
n-gajam
entul UE
în procesul de soluþionare prezintã caracteristicilede m
ai jos ºi implicã urm
ãtoarele cãi de acþiune: sprijinireaplanurilor O
SCE
de soluþionare; stabilirea unei misiuni de
asistenþã la frontiera între Republica M
oldova ºi Ucraina;
autorizarea unui reprezentant special 89 sã participe ca observatorla negocieri, aºa cum
a fost prevãzut în planul Iuºcenko; pro-m
ovarea tezei conform cãreia dem
ocratizarea regiunii ar puteaconstitui o soluþie la conflict; percepþia procesului de soluþionareca depinzând de toþi participanþii ºi de cooperarea strânsã cuR
usia. 90
ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii
Date fiind cele prezentate pânã acum
, în primul rând, trebuie
precizat cã referirile UE
la acest spaþiu nu au în vedere conceptulde „R
EM
N”, ci de „regiune a M
ãrii Negre”, B
SEC
fiind menþiona-
tã ca un cadru de cooperare, iar statele considerate ca aparþinândacestui spaþiu sunt în fapt statele m
embre B
SEC
. Prin urm
are,
3637
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Cãtre o sinergie a acþiunii N
AT
O ºi U
E în R
EM
NTrebuie precizat încã de la început cã aceastã analizã se va
centra asupra conceptului de sinergie între cei doi actori ºi nuva aduce în discuþie posibilitatea unei strategii euroatlantice,din m
ai multe m
otive. În primul rând, definiþia unei astfel de
strategii este una problematicã în acest caz, deoarece ar trebui
delimitate responsabilitãþile între actorii im
plicaþi privind secu-ritatea. A
stfel, ar trebui precizatã oportunitatea unor scenarii,precum
definirea unei strategii a NA
TO
, care sã coopteze UE
capartener ºi invers, a unei strategii a U
E, care sã coopteze N
AT
Oca partener, precum
ºi a unei strategii comune a N
AT
O ºi U
E.
Nu în cele din urm
ã, ar trebui evidenþiat rolul SUA
în acestcontext.
Or, pe term
en scurt ºi mediu, prim
ul scenariu nu este unulrealist, dat fiind faptul cã, dupã cum
s-a observat, nu existã niciun argum
ent public care sã sprijine o astfel de direcþie de politicãîn cadrul N
AT
O. În ceea ce priveºte al treilea scenariu, dincolo
de argumentul m
ai înainte invocat, trebuie avute în vedere ºidificultãþile de cooperare dintre N
AT
O ºi U
E, care rãm
ân de ac-tualitate: „B
ut when one looks at how
diverse and complex the
challenges to our security have become today, it is astounding
how narrow
the bandwidth of cooperation betw
een NA
TO
andthe U
nion has remained. D
espite many attem
pts to bring thetw
o institutions closer together, there is still a remarkable
distance between them
...NA
TO
-EU
relations have not reallyarrived in the 21st century yet. T
hey are still stuck in the ‘90s.”93
Modelul furnizat de „Strategia com
unã pentru zona Balcanilor
de Vest” (2003) nu este unul aplicabil RE
MN
, deoarece acesteorganizaþii nu au clarificat care sunt statele care aparþin acestuispaþiu geografic ºi, m
ai mult, nu se poate vorbi despre o coeziune
a acestuia în aceiaºi termeni ca în cazul B
alcanilor de Vest.
ansamblu a instituþiilor statului, centrarea asupra libertãþii de
expresie ºi a libertãþii mass-m
ediei, securitatea frontierelor.U
ltimele evoluþii la nivelul E
NP
evidenþiazã tendinþa de adezvolta dialogul politic cu aceste state, precum
ºi aprofundarearelaþiilor, prin cooptarea lor la anum
ite programe ºi agenþii ale
Com
unitãþii Europene ºi ale U
E. M
ai mult, relaþiile de cooperare
au depãºit cadrul primului ºi celui de-al treilea pilon, U
E încu-
rajând participarea partenerilor la PE
SC, m
ai precis în ceea cepriveºte dialogul cu aceºtia pentru identificarea unor poziþiiarm
onizate, la acest nivel, cu cele ale mem
brilor UE
. Totuºireform
a sectorului de securitate nu reprezintã o prioritate în ca-drul E
NP, deºi e m
enþionatã în Strategia de Securitate a UE
.N
u în ultimul rând, prin E
NP
se încurajeazã cooperarea întrestatele din regiune, atât în cadru m
ultilateral, cât ºi la nivelulîntregii regiuni. În acelaºi context, relaþiile cu statele din R
EM
N,
pe ale cãror teritorii persistã conflicte motivate etnoseparatist,
au în vedere inclusiv soluþionarea („pe cale paºnicã”) a acestora,fãrã ca U
E sã detalieze însã aceastã poziþie. Totuºi faptul cã U
Eeste prezentã ca actor internaþional, la m
ai multe niveluri de
implicare, în zona de conflict, precum
ºi faptul cã se admite cã
acestea reprezintã o problemã de securitate care afecteazã în-
treaga Europã
92 reprezintã un indicativ pentru conturarea, înperspectivã, a unei poziþii la nivelul U
E, în ceea ce priveºte
soluþionarea lor.R
eferitor la securitatea energeticã, prin „iniþiativa de la Baku”
ºi reuniunile care au urmat se încurajeazã integrarea pieþelor
energetice ale statelor semnatare în cea a U
E. M
ai mult, unele
state din RE
MN
sunt denumite de U
E „parteneri strategici”
(cum ar fi A
zerbaidjan, Rusia), calificativ m
otivat îndeobºte decooperarea la acest nivel. U
E are în vedere construirea de rute
alternative, Rusia rãm
ânând un partener important.
3839
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
deciziilor adoptate; poziþie slab conturatã faþã de RE
MN
, în sensulcã nu existã încã o abordare regionalã de ansam
blu din parteacelor doi actori; prioritãþi distincte în relaþiile de parteneriat custatele din zonã: N
AT
O se centreazã asupra reform
ei sectoruluide securitate ºi de apãrare, în tim
p ce UE
asupra dezvoltãriieconom
ice; dificultatea de a defini regiunea ca o construcþiecoezivã (de regulã, este definitã pornind de la necesitatea de acom
bate riscurile cu impact transfrontalier ºi de la im
portanþa re-surselor energetice ºi a rutelor de transport al acestora); statuquo-ul regional; diferendele m
ajore dintre statele din regiune.E
xistã oportunitãþi de cooperare în ceea ce priveºte dialogulpolitic cu statele din regiune, în dom
eniul securitãþii frontierelor,schim
bului de informaþii, dar condiþionate de factorii m
ai sus-nu-m
iþi.Dupã cum
a fost prezentat mai sus, dialogul politic (inclusiv
relaþiile de bunã vecinãtate) a devenit o componentã sem
nificativãîn relaþiile celor douã organizaþii cu partenerii. M
ai mult, alãturi
de acest aspect, condiþionalitatea politicã se aplicã la toate nive-lurile de parteneriat. M
odul în care NA
TO
ºi UE
pot coopera înaceastã direcþie depinde de evoluþia relaþiilor între aliaþi ºi depoziþionãrile aliaþilor europeni faþã de SU
A.
În ceea ce priveºte securitatea frontierelor, acest aspect esteprevãzut în planurile de acþiune ale E
NP
ºi UE
a realizat deja om
isiune la frontiera între Republica M
oldova ºi Ucraina, dispune
de o structurã instituþionalã la care pot participa ºi partenerii(F
RO
NT
EX
), iar NA
TO
poate aplica acelaºi model ca ºi în cazul
Balcanilor, ºi anum
e misiuni de consiliere derulate în cadrul P
fP.D
e altfel, una dintre prioritãþile stabilite la summ
itul de la Istan-bul este tocm
ai securitatea frontierelor.R
eferitor la schimbul de inform
aþii, cooperarea între NA
TO
ºi UE
are deja tradiþie, în contextul intrãrii în vigoare a unui
De asem
enea, orice abordare strategicã din partea NA
TO
trebuie sã ia în calcul ºi rolul SUA
, ceea ce, în actualul context alstructurii de putere din regiune, ar fi problem
atic (pentru unelestate din regiune), având în vedere ºi faptul cã este vorba de unstat ºi nu de o organizaþie.
Cel m
ai probabil scenariu ar fi cel al formulãrii de cãtre U
E a
unei strategii pentru RE
MN
. Ultim
ele evoluþii la nivelul EN
P,prezentate anterior, par sã indice fezabilitatea unui astfel de de-m
ers, care s-ar putea concretiza pe termen m
ediu. În acest caz,angajarea N
AT
O este necesarã ºi cooperarea dintre cele douã
organizaþii posibilã.
Faptul cã cele douã organizaþii nu au definite strategii pentruR
EM
N poate reprezenta un avantaj pentru o abordare regionalã
comunã. 94 În acest caz, de interes pentru prezentul studiu sunt
domeniile în care cooperarea dintre cei doi actori este posibilã.
Interesul comun al N
AT
O ºi U
E este prom
ovarea stabilitãþii înregiune ºi apropierea acestor state de O
ccident (înþeles fie ca ºicom
unitate euroatlanticã, fie comunitate europeanã). A
mbele or-
ganizaþii subliniazã în documentele oficiale (spre exem
plu, NA
TO
în declaraþiile finale ale summ
iturilor, iar UE
în concluziilepreºedinþiei) im
portanþa de a coopera una cu cealaltã, fãrã apreciza însã situaþional ºi în funcþie de ariile geografice deim
portanþã domeniile de cooperare ºi m
odul în care aceasta sepoate realiza.
Analiza com
parativã a principalelor documente din cadrul E
NP
ºi ale principalelor instrumente de parteneriat ale N
AT
O oferã
o perspectivã clarã asupra posibilitãþilor de cooperare în RE
MN
.A
cestea rãmân totuºi lim
itate, din mai m
ulte motive: natura dife-
ritã a celor douã organizaþii (organizaþie de cooperare politico-mi-
litarã versus organizaþie supranaþionalã) cu impact asupra
4041
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
17 Statele care nu participã la PAR
P sau IPA
P pot folosi cadrul de
cooperare al IPP.
18 Deºi N
AT
O nu se referã în docum
entele oficiale la RE
MN
, ci laregiunea M
ãrii Negre, date fiind parteneriatele dezvoltate cu statele din
regiune ºi faptul cã nu au fost menþionate statele pe care N
AT
O le considerã
ca aparþinând regiunii Mãrii N
egre, din punctul de vedere al analizeiacadem
ice se va prefera folosirea conceptului de RE
MN
.19 Prioritatea acordatã prevederilor din Tratatul de la W
ashington (n.a.).20 A
se vedea capitolul 1 din IPAP
cu Republica M
oldova, Arm
enia,subcapitolul 1.3 „D
emocratic reform
s, rule of law, and fight against
corruption”, capitolul 1 din IPAP
cu Georgia, subcapitolul 1.4, ºi an-
gajamentul acestor state de a construi instituþii dem
ocratice. A se vedea
prevederile din M
AP
referitoare la cerinþele politice ale N
AT
O(„…
demonstrating a com
mitm
ent to the rule of law and hum
an rights”).http://w
ww
.nato.int/docu/handbook/2001/hb030103.htm.
21 Kopstein Jeffrey, T
he Transatlantic Divide over D
emocracy
Promotion, în „T
he Washington Q
uarterly”, primãvara 2006.
22 Aceeaºi idee a fost exprim
atã ºi de Tornike Sharashenidze, directorulC
entrului de Informare N
AT
O din cadrul M
AE
al Georgiei, referitor la
dialogul intensificat, „It will give a huge boost to G
eorgia for building itsdem
ocratic institutions”, citat în „Georgia’s N
AT
O progress irreversible”
(cooperarea cu NA
TO
stimuleazã dem
ocratizarea Georgiei, n.a.), ISN
,28 septem
brie 2006, http://ww
w.isn.ethz.ch/new
s/sw/details.cfm
?ID=16725.
23 De altfel, rolul societãþii civile se doreºte a fi sem
nificativ în cadrulacþiunilor desfãºurate de N
ATO
: „To that end, while recognising that N
ATO
has no requirement to develop capabilities strictly for civilian purposes, w
ehave tasked today the C
ouncil in Permanent Session to develop pragm
aticproposals in tim
e for the meeting of Foreign M
inisters in April 2007 and
Defence M
inisters in June 2007 to improve coherent application of N
AT
O’s
own crisis m
anagement instrum
ents as well as practical cooperation at all
levels with partners, the U
N and other relevant international organisations,
Non-G
overnmental O
rganisations and local actors in the planning andconduct of ongoing and future operations w
herever appropriate.” Riga
NOTE
1 Conceptul R
EM
N a fost lansat într-un studiu scris de cercetãtorii
americani R
onald D. A
smus ºi B
ruce P. Jackson, The B
lack Sea and theFrontiers of Freedom
, în „Policy Review
”, iunie 2004.2 Sprijinirea de cãtre N
AT
O a eforturilor de cooperare regionalã (n.a.).
3 PfP este deschis tuturor statelor mem
bre OSC
E. http://w
ww
.nato.int/issues/pfp/index.htm
l.4 http://w
ww
.nato.int/issues/ipap/index.html.
5 http://ww
w.nato.int/docu/handbook/2006/hb-en-2006.pdf. Toate statele
din regiune participã la PAR
P.6 http://w
ww
.nato.int/pfp/docu/d990615e.htm.
7 http://ww
w.nato.int/docu/handbook/2006/hb-en-2006.pdf.
8 http://ww
w.nato.int/pfp/trust-fund.htm
. Num
ai prin acest instrument
au fost alocate 4,2 milioane de dolari pentru distrugerea m
inelor antipersonaldin A
lbania, Ucraina ºi R
epublica Moldova.
9 http://ww
w.nato.int/docu/handbook/2001/hb030208.htm
.10 Im
ediat dupã lansarea PfP, SU
A au lansat fondul W
arsaw Initiative cu
un buget anual de circa 100 de milioane de dolari.
11 http://ww
w.nato.int/docu/pr/1999/p99-066e.htm
.12 http://w
ww
.nato.int/issues/ipap/index.html.
13 Aceasta nu înseam
nã cã IPAP
pregãteºte un stat participant pentruaderarea la N
AT
O.
14 „Security through Partnership”, N
AT
O P
ublic Diplom
acy Division,
2005.15 http://ww
w.nato.int/docu/basictxt/b040623be.htm
.16 http://w
ww
.nato.int/docu/basictxt/b040607e.htm.
acord de securitate a informaþiilor între cele douã organizaþii la
data de 14 martie 2003 . A
ceasta poate fi continuatã ºi la nivelulrelaþiilor celor douã organizaþii cu statele din regiune.
4243
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
atât relaþiile de cooperare cu Rusia, cât ºi cele cu N
ATO
ºi SUA
, n.a.), citatîn A
rmenia signals further drift to W
est, de Em
il Danielyan, „E
urasiaInsight”, 18 octom
brie 2005.36 IPA
P cu A
rmenia, capitolul 2 „D
efense and security reform”.
37 http://ww
w.nato.int/issues/afghanistan/index.htm
l.38 C
harles Blandy, N
ATO
promoting stability and security in the South
Caucasus, în „T
he South Caucasus: prom
oting values through cooperation”,„Sem
inar Report Series” nr. 20, iulie 2004, N
ATO
Defence C
ollege, http://w
ww
.ndc.nato.int/download/publications/sem
inar_20.pdf.39 Pentru o cronologie a relaþiilor N
ATO
-Bulgaria, a se vedea http://
ww
w.m
fa.government.bg/index.php?tid=15&
item_id=10177.
40 Pentru o cronologie a relaþiilor NA
TO
-Georgia, a se vedea http://
ww
w.m
fa.gov.ge/index.php?sec_id=89&lang_id=E
NG
.41 http://w
ww
.nato.int/docu/pr/2006/p06-105e.htm.
42 IPAP
rãmâne totuºi principalul program
de reformã a sectorului de
apãrare din Georgia, acest stat continuând a fi evaluat în baza lui.
43 National Security C
oncept of Georgia, http://w
ww
.mod.gov.ge/
?l=E&
m=3&
sm=1.
44 National M
ilitary Strategy of Georgia, http://w
ww
.mod.gov.ge/
?l=E&
m=3&
sm=6.
45 Fizeºan Stelian, G
eorgia în spaþiul fost sovietic. O retrospectivã a
anului 2005 , în „Monitor Strategic”, nr. 1-2, 2006, ISPA
IM.
46 National Security C
oncept of Georgia, „T
he Concept underlines the
aspiration of the people of Georgia to achieve full-fledged integration into
the North A
tlantic Treaty Organization (N
ATO
) and the European U
nion(E
U), and to contribute to the security of the B
lack Sea region as aconstituent part of the E
uro-Atlantic security system
.” http://w
ww
.mod.gov.ge/?l=E
&m
=3&sm
=1.47 În textul IPA
P-ului cu Georgia se precizeazã cã acest conflict îm
piedicãdezvoltarea stabilã a þãrii ºi reprezintã o am
eninþare la securitatea internãºi internaþionalã, capitolul 1 „Political and security related issues”,subcapitolul 1.7 „Internal conflicts”.
48 Ministrul rus al apãrãrii, Ivanov, într-o declaraþie din 22 septem
brie2006, „W
e are actively developing two alpine brigades w
ith the latest
summ
it final declaration, 29 noiembrie 2006, http://w
ww
.nato.int/docu/pr/2006/p06-150e.htm
.24 P
revederile din MA
P referitoare la cerinþele politice ale N
AT
O –
„These include settling any international, ethnic or external territorial
disputes by peaceful means”, http://w
ww
.nato.int/docu/handbook/2001/hb030103.htm
.25 A
se vedea IPAP
cu Republica M
oldova, Arm
enia, Georgia, capito-
lul 1 „Political and security related issues”, subcapitolul 1.2 „Relations w
ithneighbours”.
26 Spre exemplu, în IPA
P-ul încheiat cu Moldova, capitolul 1 „Political
and security related issues”, subcapitolul 1.7 „Cooperation w
ith otherinternational organizations”.
27 Convorbire telefonicã între Jaap D
e Hoop Scheffer ºi M
ircea Geoanã,
27 septembrie 2004, http://w
ww
.mae.ro/index.php?unde=doc&
id=24196.28 http://w
ww
.nato.int/docu/pr/2006/p06-150e.htm. La R
iga, s-a luat înconsiderare definirea unui rol pentru N
AT
O în dom
eniul securitãþiienergetice (n.a.).
29 Andrew
Monaghan, E
nergy Security – What R
ole for NA
TO
?, în„R
esearch Paper”, no. 29, octom
brie 2006, NA
TO
Defense C
ollege.30 IPA
P cu A
rmenia, capitolul 1 „Political and security related issues”,
subcapitolul 1.2 „Relations w
ith neighbours”.31 În consecinþã, exerciþiul a fost anulat de N
AT
O.
32 IPAP
cu Arm
enia, capitolul 1 „ Political and security related issues”,subcapitolul 1.2 „R
elations with neighbours”, unde A
rmenia se angajeazã
sã depunã eforturi pentru normalizarea relaþiilor cu Turcia.
33 Program care se adreseazã statelor din fostul bloc sovietic care doresc
relaþii apropiate cu NA
TO
.34 C
harles Blandy, N
ATO
promoting stability and security in the South
Caucasus, în „T
he South Caucasus: prom
oting values through cooperation”,„Sem
inar Report Series” nr. 20, iulie 2004, N
ATO
Defence C
ollege, http://w
ww
.ndc.nato.int/download/publications/sem
inar_20.pdf.35 M
inistrul armean al apãrãrii Serge Sarkisian, „T
he guarantees ofensuring A
rmenias security are the R
ussian-Arm
enian military al-
liance…and the developm
ent of cooperation with N
AT
O structures and
the United States” (în politica de securitate a A
rmeniei se iau în considerare
4445
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
billion Euros E
U cash m
elted away w
ith the Cold W
ar, în „The T
imes”,
21 aprilie 2006.64 P
rin TA
CIS au fost alocate 7 m
iliarde de euro pânã în prezent.65 Statele m
embre sunt Turcia, R
epublica Moldova, U
zbekistan,A
zerbaidjan, Ucraina, A
rmenia, B
ulgaria, Georgia, K
azakhstan, Kir-
ghizstan, Tadjikitan, Turkmenistan.
66 Au fost finanþate 39 de proiecte de asistenþã tehnicã ºi 14 proiecte de
investiþii pentru reabilitarea infrastructurii.67 C
omm
unication from the C
omm
ission to the Council and the
European P
arliament on Strengthening the E
uropean Neighbourhood
Policy, capitolul 2 „Strengths and weaknesses”, C
OM
(2006)726 final,4 decem
brie 2006.68 Idem
, subcapitolul 3.4 „Building a them
atic dimension to the E
NP
”.69 Spre exem
plu, în mai 2006, U
E ºi m
iniºtrii transporturilor din Albania,
Bosnia-H
erþegovina, Bulgaria, C
roaþia, Fosta Republicã Iugoslavã a
Macedoniei, R
omânia, Serbia ºi M
untenegru (în acel mom
ent) ºi misiunea
ON
U în K
osovo, precum ºi din Islanda ºi N
orvegia au semnat la Salzburg
un acord pentru instituirea unui spaþiu aerian european comun, care va
duce la crearea unei pieþe unice a aviaþiei. A se vedea http://france.ihs.com
/new
s/eu-fr-aviation-market.htm
?wbc_purpose=basic.
70 Pentru m
ai multe detalii, a se vedea http://ec.europa.eu/
maritim
eaffairs/index_en.html. D
eocamdatã, U
E nu are în vedere
extinderea PESA
în Marea N
eagrã, deºi urmãreºte dezvoltarea dim
ensiuniim
aritime a acestei politici (Presidency R
eport on ESD
P, decem
brie 2006).71 C
omm
unication from the C
omm
ission to the Council and to the
European P
arliament on the general approach to enable E
NP
partnercountries to participate in C
omm
unity agencies and Com
munity
programm
es , CO
M(2006)724 final, 4 decem
brie 2006. Existã în acest
mom
ent 30 de structuri ºi agenþii ale UE
ºi Com
unitãþii Europene, cele m
aim
ulte funcþionând în cadrul primului pilon, trei în cadrul celui de-al doilea
ºi alte trei în cadrul celui de-al treilea. Sunt menþionate urm
ãtoareleposibilitãþi de cooperare: program
ul-cadru pentru competitivitate ºi inovaþie;
programul Intelligent-E
nergy Europe; IC
T Policy Support; M
ED
IA 2007;
Marco Polo (transport); SE
SAR
(componenta tehnologicã a Single
equipment. B
oth brigades will be stationed right by the border w
ith Georgia”
(declaraþia evidenþiazã iniþiativele militare ale R
usiei la graniþa cu Georgia,
n.a.), citat în „Georgia’s N
AT
O progress irreversible”, ISN
, 28 septembrie
2006, http://ww
w.isn.ethz.ch/new
s/sw/details.cfm
?ID=16725.
49 IPAP
cu Georgia, capitolul 1 „Political and security related issues”,
subcapitolul 1.2. „Relations w
ith neighbours”.50 http://w
ww
.mfa.m
d/img/docs/ipap_ro.pdf.
51 Idem, capitolul 1 „Political and security related issues”, subcapitolul
1.2 „Territorial integrity and relations with neighbours”.
52 Raportul de activitate a M
Ap pentru anul 2005 indicã R
omânia ca
ocupând locul 7 între statele participante la lupta împotriva terorism
omeniile de cooperare stabilite în acest cadru se referã cu precãdere
la obiectivele de dezvoltare economicã, com
erþ, piaþã internã ºi reforme
legislative, spaþiul „justiþia, libertatea ºi securitatea”, integrarea în reþelelede infrastructurã, protecþia m
ediului, politicã socialã. Ele diferã în funcþie
de necesitãþile fiecãrui stat.63 C
u toate acestea, programul a fost criticat de oficiali europeni care
au arãtat modul ineficient de im
plementare. Spre exem
plu, aceºtia audem
onstrat cã în Rusia, din 29 de proiecte finanþate prin T
AC
IS, doar 9 ºi-auatins obiectivele asum
ate. A se vedea A
nthony Brow
ne, Gone E
ast: how 7
4647
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
84 Acest parteneriat trebuia reînnoit în ianuarie 2006, dar Polonia ºi
Lituania s-au opus, cerând Rusiei sã ratifice C
arta Europeanã a E
nergiei.85 Sergei Lavrov, m
inistrul rus de externe, chiar a sugerat în 2005 cãeste necesar sã se stabileascã un C
onsiliu UE
-Rusia, dupã m
odelul Consiliului
NA
TO
-Rusia.
86 Com
munication from
the Com
mission to the C
ouncil and theE
uropean Parliam
ent on Strengthening the European N
eighbourhoodPolicy, capitolul 2 „Strengths and w
eaknesses”, citat „The E
NP has achieved
little in supporting the resolution of frozen or open conflicts…”.
87Conflict R
esolution in the South Caucasus: T
he EU
’s Role, „E
uropeR
eport” no. 173, 20 martie 2006, http://w
ww
.crisisgroup.org/library/docum
ents/europe/caucasus/173_conflict_resolution_south_caucasus. pdf.88 A
se vedea Thom
as de Waal, E
U could assum
e Caucasus peacekeeping
role , în „ISN Security W
atch”, 31 mai 2006, http://w
ww
.res.ethz.ch/news/
sw/details.cfm
?ID=16046&
nav1=1&nav2=2&
nav3=2.89 N
umit în 2005.
90 Aºa cum
a fost declarat în mod explicit de cãtre Javier Solana, la
conferinþa de la Vilnius din m
ai 2006, în discursul „The role of the E
U in
promoting and consolidating dem
ocracy in Europes E
ast”, http://w
ww
.vilniusconference2006.lt/sen/lib.download/11.
91 Se are în vedere adoptarea unui document în aprilie-m
ai 2007, a sevedea E
U’s new
Black Sea policy faces R
ussian misgivings, de A
ndrewR
ettman, în „E
Uobserver”, 16 februarie 2007.
92 Com
munication from
the Com
mission to the C
ouncil and theE
uropean Parliam
ent on Strengthening the European N
eighbourhoodPolicy, subcapitolul 3.5 „Strengthening political cooperation”, citat „Suchconflicts can threaten the U
nion’s own security, w
hether through the riskof escalation or of an exodus of refugees, or by interrupting enery suppliesor cutting trade and transport links, or through the spread of terrorismand organized crim
e including trafficking in human beings, drugs and
arms”. (C
onflictele regionale reprezintã o ameninþare la adresa securitãþii
UE
– n.a.)93 Jaap de H
oop Scheffer, discurs „NAT
O and the E
U: T
ime for a N
ewC
harter”, Berlin, 29 ianuarie 2007. (R
elaþiile NA
TO
-UE
nu au evoluatsem
nificativ, comparativ cu anii ’90 – n.a.)
European Sky); program
ul pentru sãnãtate publicã; protecþia con-sum
atorului; Custom
s 2013 ºi Fiscalis 2013, Pericles (referitor la euro),
uropean Neighbourhood Policy-Speaking Points”, 4 decem
brie 2006.78 C
u 30% m
ai mult faþã de bugetul anterior.
79 Council of the E
uropean Union, C
/06/306, 14882/06 (Presse 306),
7 noiembrie 2006.
80 A se vedea T
he European N
eighbourhood Policy, „Fiches on Partners”,ºi C
omm
ission Staff Working D
ocument, SE
C(2006) 1504/2, 4 decem
brie2006 accom
panying the: Com
munication from
the Com
mission to the
Council and the E
uropean Parliam
ent on Strengthening the European
Neighbourhood Policy.
81 UE
are din 1999 ºi o strategie comunã asupra R
usiei (EU
Com
mon
Strategy on Russia).
82 Decizie adoptatã la sum
mitul R
usia-UE
de la Sankt Petersburg, mai
2003.83 Este im
portant de precizat cã cea mai num
eroasã minoritate etnicã
din Europa este cea rusã (6 m
ilioane de persoane).
4849
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA
REGIUNII EXTINSE A MÃRII NEGRE.
REGIUNII EXTINSE A MÃRII NEGRE.
REGIUNII EXTINSE A MÃRII NEGRE.
REGIUNII EXTINSE A MÃRII NEGRE.
REGIUNII EXTINSE A MÃRII NEGRE.
EVOLUÞII POLITICE ªI INSTITUÞIONALEEVOLUÞII POLITICE ªI INSTITUÞIONALEEVOLUÞII POLITICE ªI INSTITUÞIONALEEVOLUÞII POLITICE ªI INSTITUÞIONALEEVOLUÞII POLITICE ªI INSTITUÞIONALE
Alexandru Voicu
La ºaisprezece ani de la destrãm
area Uniunii Sovietice,
periferia sud-vesticã a fostului imperiu sovietic –
reprezentatã, în linii mari, de R
egiunea Extinsã a M
ãriiN
egre – rãmâne un spaþiu divizat ºi eterogen. A
flatã la rãspântiaspaþiilor de securitate european, eurasiatic ºi oriental, R
egiuneaE
xtinsã a Mãrii N
egre continuã sã fie un areal insuficient exploratdin punctul de vedere al problem
aticilor de securitate, un fel de„gaurã neagrã” a continentului european. În spatele acestei „ceþi”se ascunde o regiune com
plexã, marcatã de interese divergente
ºi de numeroase fracturi interne.
Actualele clivaje au adânci rãdãcini istorice, M
area Neagrã
reprezentând atât un spaþiu disputat în timpul rivalitãþilor
imperiale ruso-otom
ane, cât ºi – ulterior – o frontierã a Rãzboiului
Rece. A
ºa cum observa O
gnyan Minchev, spaþiul din jurul M
ãriiN
egre „nu a reprezentat o regiune unitarã – nici în termeni
culturali, nici în termeni econom
ici, comerciali ºi politici. C
eledouã subregiuni m
ajore de-a lungul coastei Mãrii N
egre – Balcanii
ºi Caucazul – îm
pãrtãºesc agende similare de dezvoltare de-a
lungul istoriei, dar întotdeauna au fost realitãþi paralele, cu foartepuþine sau chiar fãrã precedente de interdependenþã sau influenþã
94 A se vedea Sebastian H
uluban, „Îmbunãtãþirea sinergiei dintre N
AT
Oºi U
E în dim
ensiunea apãrãrii ºi securitãþii”, lucrare prezentatã la seminarul
internaþional „Participarea arm
atei Rom
âniei la apãrarea colectivã subconducerea N
ATO
ºi la PE
SA”, Centrul de Studii Strategice de A
pãrare ºide Securitate, U
NA
p, Bucureºti, 25 m
ai 2006.
5051
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
(lãrgirea NA
TO
ºi a UE
cãtre Est ºi rãzboiul îm
potriva teroris-m
ului declanºat de Statele Unite dupã 2001) ºi al revirim
entuluiam
biþiilor ruseºti în regiune. În prezent, regiunea Mãrii N
egrenu m
ai reprezintã doar periferia fostului imperiu sovietic, ci ºi
periferia Occidentului. M
ai mult, aceasta a rãm
as singura zonãde pe continentul european cu un clim
at de securitate precar.E
ra previzibil deci sã se bucure de un interes crescând. În acelaºitim
p, acest interes nu se traduce în mod autom
at printr-o regãsireîntre prioritãþile E
uropei sau ale Statelor Unite. A
ºa cum observau
Ronald D
. Asm
us ºi Bruce P. Jackson, „nici Statele U
nite, niciputerile europene m
ajore nu au fãcut din aceastã regiune oprioritate ºi nici nu au identificat obiective strategice în aceastãregiune. În absenþa unei argum
entãri convingãtoare pe înþelesulelitelor ºi publicului larg de pe am
bele maluri ale A
tlanticului,ºansele de schim
bare sunt mici”
2.D
eºi regiunea Mãrii N
egre nu s-a regãsit printre prioritãþileO
ccidentului, prezenþa acestuia a început sã se facã simþitã în
ultimii ani, chiar dacã inegal ºi, deocam
datã, lipsitã de coerenþã.U
niunea Europeanã ºi-a dezvoltat propriile instrum
ente în cadrulPoliticii E
uropene de Vecinãtate (EN
P), prin sem
narea aºa-nu-m
itelor acorduri de parteneriat ºi cooperare ( Partnership and
Cooperation A
greements – P
CA
) cu Republica M
oldova ºiU
craina, apoi cu Arm
enia, Azerbaidjan ºi G
eorgia. Deºi
importante, aceste acorduri au vizat problem
e punctuale ºispecifice fiecãrei þãri în parte, ignorând im
aginea de ansamblu.
În mod sim
ilar, NA
TO
a angajat þãrile din regiune prinParteneriatul pentru Pace, apoi, dupã sum
mitul N
AT
O de la P
ragadin 2002, prin aºa-num
itele Planuri Individuale de A
cþiune pentruP
arteneriat (Individual Partnership Action P
lans – IPAP
). ÎnR
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre astfel de P
lanuri Individuale deA
cþiune au fost introduse în Georgia, A
rmenia, A
zerbaidjan ºi
reciprocã”1. Transform
ãrile ultimilor ºaisprezece ani (apariþia
unor noi state, expansiunea NA
TO
ºi a UE
cãtre est) creeazãprem
isele unei identitãþi regionale, dar acest fenomen este, în
cel mai bun caz, în stadiu incipient.
Pentru o mai bunã înþelegere a regiunii, este necesarã iden-
tificarea clivajelor ºi a dinamicii relaþiilor dintre actorii regionali.
În primul rând, existã doi jucãtori m
ajori ºi foºti rivali: Rusia ºi
Turcia. Chiar dacã Turcia este m
embrã N
AT
O de m
ult timp,
politica sa regionalã este neafiliatã. În al doilea rând, avem m
aim
ulþi jucãtori minori, toþi din fostul bloc sovietic. A
ceºtia pot fiîm
pãrþiþi în douã subcategorii: statele ex-sovietice (Republica
Moldova, U
craina, Georgia, A
rmenia ºi A
zerbaidjan) ºi fostelestate din blocul com
unist (Bulgaria ºi R
omânia). În ceea ce
priveºte jucãtorii minori, existã o serie de interese com
une,dintre care cel m
ai important ar fi dorinþa de a adera (sau de a
coopera) la instituþiile de securitate ºi de dezvoltare ale Occi-
dentului, mai precis la N
ATO
ºi UE
. Dar, chiar ºi din acest punct
de vedere, existã un decalaj între statele din regiune, þinândcont cã douã dintre ele, B
ulgaria ºi Rom
ânia, au obþinut dejaacest statut. În acelaºi tim
p, existã ºi o serie de tensiuni ºiconflicte în ºi între statele din regiune, în special din sudulC
aucazului (tensiunile dintre Arm
enia ºi Azerbaidjan, dintre
Turcia ºi Arm
enia, conflictele îngheþate din Republica M
oldova,G
eorgia, Azerbaidjan). Toate aceste linii de dem
arcaþie de ordinpolitic ascund, de m
ulte ori, uriaºe diferenþe economice, în
condiþiile în care produsul intern brut pe cap de locuitor variazãîntre 2 899 de dolari, în cazul R
epublicii Moldova, ºi 12 797 de
dolari, în cazul Rusiei. A
stfel de discrepanþe nu pot decât sãreprezinte un factor suplim
entar de instabilitate.A
tenþia de care se bucurã regiunea Mãrii N
egre în ultimii ani
survine pe fondul evoluþiilor politice ºi instituþionale din Occident
5253
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
interesul Turciei în menþinerea C
onvenþiei de la Montreux ca
un scut împotriva internaþionalizãrii M
ãrii Negre cu „costuri”
minim
e.D
ar interesele Rusiei nu se opresc aici. C
oridoarele de trans-port al energiei au un rol im
portant în efortul Rusiei de a m
en-þine statu-quoul, m
ai ales în condiþiile în care þãrile din Caucaz –
în special Azerbaidjanul – ºi din A
sia Centralã – K
azahstan ºiU
zbekistan – pot reprezenta adevãraþi competitori pe piaþa
internaþionalã a petrolului ºi gazului natural. Dupã ultim
ele esti-m
ãri, Kazahstanul ºi U
zbekistanul deþin împreunã 2,2%
dinrezervele totale de gaz natural la nivel m
ondial 6; Kazahstanul
ocupã locul 17 la nivel mondial din punctul de vedere al rezervelor
de petrol 7. În condiþiile unei Europe tot m
ai dependente deresursele energetice ale R
usiei, regiunea Mãrii N
egre ar puteadeveni, astfel, o zonã de tranzit de im
portanþã strategicã întreþãrile din A
sia Centralã ºi principalii consum
atori din Europa.
Turcia, pe de altã parte, s-a folosit de influenþa sa din Marea
Neagrã pentru a-ºi prom
ova interesele economice ºi politice.
Deºi iniþial a sprijinit lãrgirea N
ATO
, Turcia s-a simþit ulterior
ameninþatã de creºterea influenþei în regiune a unor actori ex-
terni zonei (mai precis Statele U
nite) care, pânã nu demult, nu
jucau un rol important. Turcia s-a opus extinderii O
peraþiuniiA
ctive Endeavour din M
area Mediteranã în M
area Neagrã
8,m
otivând cã o eventualã prezenþã NA
TO
în Marea N
eagrã arleza R
usia. În consecinþã, Ankara a ales calea cooperãrii regionale
pentru a contracara astfel de influenþe, încercând sã se impunã
ca o interfaþã între puterile occidentale (mai ales Statele U
nite)ºi regiunea M
ãrii Negre. P
rin cooptarea Rusiei în iniþiativele de
cooperare regionalã (cum ar fi B
lack Sea Econom
ic Cooperation
– BSE
C) ºi þinerea la distanþã a actorilor externi (m
enþinereaStatelor U
nite pe post de observator), Turcia a reuºit sã-ºi con-solideze acest statut.
Republica M
oldova, iar în Ucraina a fost im
plementat P
arteneriatulprivind construirea instituþiilor de apãrare ( P
artnership Action
Plan on Defence Institution B
uilding – PAP-D
IB), iar, în 2006,
alãturi de Georgia, aºa-num
itul Dialog Intensificat
3 (IntensifiedD
ialogue).
Rusia ºi TurciaRusia ºi TurciaRusia ºi TurciaRusia ºi TurciaRusia ºi Turcia
Deºi au în spate secole de rivalitate, cele douã superputeri de
la Marea N
eagrã, Rusia ºi Turcia, îm
pãrtãºesc în prezent o agendãîn m
are parte comunã în ceea ce priveºte regiunea M
ãrii Negre,
pe fondul unor interese care se suprapun sau se completeazã
reciproc. Turcia, singura þarã din regiune care nu a trecut printransform
ãri politice majore în ultim
ele decenii, a urmãrit
constant sã-ºi pãstreze întâietatea la Marea N
eagrã, garantatãprin C
onvenþia de la Montreux
4. Semnatã în 1936 ºi încã în
vigoare, Convenþia lim
iteazã prezenþa militarã a þãrilor nonri-
verane în Marea N
eagrã prin punctul doi al articolului 18, carestipuleazã cã „navele de rãzboi ale puterilor nonriverane nu vorrãm
âne în Marea N
eagrã pentru mai m
ult de douãzeci ºi una dezile, indiferent de scopul prezenþei lor”.
În timp ce Turcia încearcã sã argum
enteze actualitateaC
onvenþiei de la Montreux printr-o prism
ã atlanticistã, vãzândîn avantajele oferite de aceasta un fel de recunoaºtere a statutuluiei de im
portant mem
bru al NAT
O, R
usia vede în Convenþie – pe
fondul unei distanþãri tot mai m
ari faþã de Occident
5 – un obstacolîn calea expansiunii N
AT
O ºi a influenþei Statelor U
nite încondiþiile unui m
ediu nefavorabil intereselor ruseºti în regiune.C
u alte cuvinte, Rusia ºi Turcia urm
ãresc menþinerea sta-
tu-quoului, dar din raþiuni diferite. Aceastã relaþie este una de
conivenþã, care vizeazã scopuri imediate, R
usia folosindu-se de
5455
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Situaþia din Republica M
oldova avea sã se repete în linii mari
în Georgia. L
a 20 septembrie 1990, O
setia de Sud îºi declaraindependenþa faþã de G
eorgia, cerând Moscovei sã fie recunoscutã
ca stat separat în cadrul Uniunii Sovietice. Tensiunile au dege-
nerat rapid în ciocniri armate, autoritãþile georgiene acuzând
Rusia cã ar susþine forþele separatiste. La 22 decem
brie 1991,prim
ul preºedinte georgian ales democratic, Zviad G
amsahurdia,
a fost înlãturat printr-o loviturã de stat violentã. În faþa climatului
de instabilitate internã care a urmat, G
eorgia, temându-se de o
eventualã confruntare cu Rusia, a ales calea negocierilor, care
s-au finalizat prin semnarea unui acord de încetare a focului, la
24 iulie 1992. Precum
în cazul transnistrean, acordul prevedeacrearea unei forþe de m
enþinere a pãcii, compusã din unitãþi
georgiene, ruseºti ºi osetine (din Osetia de Sud ºi O
setia deN
ord). În noiembrie 1992, C
SCE
a decis crearea unei misiuni cu
scopul monitorizãrii operaþiilor de m
enþinere a pãcii.În paralel cu conflictul din O
setia de Sud, Georgia a fost pusã
în faþa unei noi miºcãri separatiste, în A
bhazia. Aceasta ºi-a
declarat independenþa la 23 iulie 1992, evenimentul fiind urm
atde intervenþia m
ilitarã a Georgiei în scopul restabilirii controlului
asupra teritoriului abhaz. Violenþele s-au soldat cu m
ii de morþi
ºi zeci de mii de refugiaþi. La 27 iulie 1993, liderii georgieni ºi
abhazi au semnat un acord de încetare a focului, acesta fiind
urmat de crearea de cãtre O
NU
, la 24 august 1993, a Misiunii de
Observare din G
eorgia (UN
OM
IG)
10. Acest acord a rezistat pânã
la 16 septembrie 1993, când noi ciocniri au avut loc între forþele
separatiste ºi cele guvernamentale. În consecinþã, U
NO
MIG
aprim
it un mandat interim
ar11, prin care era învestitã sã întreþinã
contacte cu ambele tabere. D
upã mai m
ulte runde de negocierisub egida O
NU
, un nou acord de încetare a focului a fost semnat
la Moscova între G
eorgia ºi Abhazia la 14 m
ai 1994. Acordul
Statele ex-sovietice
(Republica M
oldova, Ucraina,
Statele ex-sovietice
(Republica M
oldova, Ucraina,
Statele ex-sovietice
(Republica M
oldova, Ucraina,
Statele ex-sovietice
(Republica M
oldova, Ucraina,
Statele ex-sovietice
(Republica M
oldova, Ucraina,
Georgia, Armenia ºi Azerbaidjan)
Georgia, Armenia ºi Azerbaidjan)
Georgia, Armenia ºi Azerbaidjan)
Georgia, Armenia ºi Azerbaidjan)
Georgia, Armenia ºi Azerbaidjan)
Apãrute dupã disoluþia U
niunii Sovietice în 1991, cele cincirepublici din R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre, ocupând nordul
ºi estul litoralului pontic, reprezintã „zona gri” a spaþiului Mãrii
Negre. În cei ºaisprezece ani de independenþã, fostele republici
sovietice s-au confruntat nu numai cu problem
ele legate de moº-
tenirea sovieticã, ci ºi cu unele dificultãþi inerente construcþieistatale ºi naþionale. D
eºi fiecare caz în parte are unicitatea lui, otrãsãturã com
unã a fost polarizarea societãþilor, fenomen care a
precedat sau a condus direct la apariþia aºa-numitelor conflicte
îngheþate.A
stfel, în 1990, cu un an înaintea dizolvãrii Uniunii Sovietice,
regiunea transnistreanã din Republica M
oldova se autoproclama
stat separat în cadrul Uniunii Sovietice. M
oldova a încercat fãrãsucces sã recâºtige controlul prin m
ijloace militare (cunoscute
sub numele de R
ãzboiul din Transnistria), între anii 1990-1992,
dar prezenþa Arm
atei a 14-a a Rusiei ºi sprijinul acordat de aceasta
taberei separatiste au contribuit la eºecul operaþiunilor militare.
La 21 iulie 1992 se semna un acord de încetare a focului, care
prevedea înfiinþarea unei Com
isii Unificate de C
ontrol, însãrcinatãcu m
enþinerea pãcii. Acþionând pânã în prezent într-o zonã dem
i-litarizatã, forþele de m
enþinere a pãcii proveneau din Moldova,
Rusia ºi T
ransnistria. La 4 februarie 2003, O
SCE
(pe atunciC
SCE
) a decis trimiterea unei m
isiuni de observare (formatã
din 13 mem
bri) pentru a sprijini eforturile pentru soluþionareapaºnicã a conflictului. ªase ani m
ai târziu, la summ
itul OSC
E de
la Istanbul din noiembrie 1999, R
usia s-a angajat sã-ºi retragãtrupele din Transnistria pânã la sfârºitul anului 2002
9, angajament
care nu s-a materializat nici pânã în prezent.
5657
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
ºi Azerbaidjan. În urm
a unui referendum organizat la 10 de-
cembrie 1991, O
blastul Autonom
Nagorno-K
arabah îºi declaraindependenþa faþã de A
zerbaidjan, la 6 ianuarie 1992, sub numele
de Republica N
agorno-Karabah. D
eclararea independenþei aam
plificat luptele ºi pogromurile îndreptate îm
potriva mino-
ritãþilor armene ºi azere din A
zerbaidjan ºi, respectiv, Georgia,
care s-au soldat cu mii de m
orþi ºi sute de mii de refugiaþi. La 12
mai 1994, prin m
ediere ruseascã, cele douã pãrþi au ajuns la unacord neoficial de încetare a focului, care a rãm
as în vigoarepânã în prezent. A
utoproclamata republicã N
agorno-Karabah nu
este recunoscutã internaþional, nici mãcar de cãtre A
rmenia, iar
principalii actori internaþionali ºi organizaþii internaþionale cerretragerea trupelor arm
ene, rãmase din tim
pul rãzboiului, de pefostul teritoriu azer. P
rincipalele tentative de negociere paºnicãa conflictului au avut loc sub um
brela aºa-numitului G
rup de laM
insk, creat de CSC
E în 1992, a cãrui copreºedinþie este asigu-
ratã de Franþa, R
usia ºi Statele Unite.
Dintre cele cinci state ex-sovietice din arealul M
ãrii Negre,
Ucraina a fost singura þarã care nu a trecut prin conflicte arm
ateîn perioada de dupã dizolvarea U
niunii Sovietice. Dar U
crainanu reprezintã un caz aparte num
ai din acest punct de vedere. Înera sovieticã, aceasta a avut un statut privilegiat, fiind a douaeconom
ie ca mãrim
e din Uniunea Sovieticã ºi deþinând al treilea
arsenal nuclear ca amploare din lum
e. Dupã declararea inde-
pendenþei, la 22 august 1991 (pe fondul loviturii de stat eºuatedin U
RSS), U
craina a luat drumul reform
elor democratice, în
ciuda clivajelor interne. Prim
ul pas care i-a adus credibilitateinternaþionalã a fost sem
narea, în mai 1992, a Tratatului privind
Reducerea A
rmelor Strategice ( Strategic A
rms R
eduction Treaty– ST
AR
T), prin care se obliga sã renunþe la arsenalul nuclear
moºtenit din perioada sovieticã ºi sã adere la T
ratatul de Ne-
prevedea desfãºurarea unei forþe de menþinere a pãcii form
a-te din m
ilitari ai Com
unitãþii Statelor Independente (CSI),
UN
OM
IG urm
ând sã monitorizeze im
plementarea acestuia. În
consecinþã, în iunie 1994, o forþã de menþinere a pãcii, com
pusãexclusiv din m
ilitari ruºi, a fost desfãºuratã la graniþa dintreG
eorgia ºi Abhazia. U
NO
MIG
ºi-a mãrit constant prezenþa,
ajungând, la finalul lui 2006, la un numãr de 135 de m
ilitari ºi1 231 de observatori m
ilitari. 12 În ciuda eforturilor internaþionalepentru soluþionarea paºnicã a conflictului din A
bhazia, situaþiarãm
âne volatilã, chiar dacã aparent calmã.
Concom
itent cu conflictele din Republica M
oldova ºi Georgia,
anii ’90 au vãzut reaprinsã o veche disputã, de data aceasta întreA
rmenia ºi A
zerbaidjan. Obiectul conflictului l-a reprezentat pro-
vincia Nagorno-K
arabah, enclavã în cadrul Azerbaidjanului
populatã de o majoritate arm
eanã, ale cãrei origini dateazã dinperioada im
periului þarist ºi, ulterior, a celui sovietic. Dupã
revoluþia din octombrie 1917, G
eorgia, Arm
enia ºi Azerbaidjan
au format Federaþia Transcaucazului. E
xperimentul a rezistat doar
trei luni, din februarie 1918 pânã în mai 1918, când cele trei þãri
ºi-au declarat rând pe rând independenþa. Nagorno-K
arabah aintrat sub control azer, iar anii care au urm
at au vãzut un primrãzboi arm
eano-azer (1918-1920). În anii 1920-1921, Arm
ata Roºie
a ocupat cele trei þãri ale fostei Federaþii, care au devenit, astfel,republici ale U
niunii Sovietice. În 1923, Nagorno-K
arabah primea
statutul de regiune ( oblast) autonomã în cadrul A
zerbaidjanului.Tensiunile au reizbucnit la finalul anilor ’80, odatã cu disoluþiaU
niunii Sovietice. La 20 februarie 1988, m
embrii consiliului
naþional al provinciei Nagorno-K
arabah au votat în favoareaunificãrii cu A
rmenia. A
cþiunea a stârnit un conflict etnic deam
ploare, care a degenerat în rãzboi imediat dupã dispariþia
Uniunii Sovietice ºi câºtigarea independenþei de cãtre A
rmenia
5859
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Planului de A
cþiune UE
-Ucraina
16, bazat pe Acordul de P
arteneriatºi C
ooperare, cu scopul adâncirii colaborãrii economice ºi con-
solidãrii cooperãrii politice. Toate aceste progrese au fãcut dinU
craina cel mai avansat stat ex-sovietic din punctul de vedere al
cooperãrii europene ºi euroatlantice, devenind un posibil can-didat atât pentru N
AT
O, cât ºi pentru U
niunea Europeanã.
Aºadar, evoluþiile statelor ex-sovietice din R
egiunea Extinsã
a Mãrii N
egre au fost inegale, cele cinci þãri fiind prinse întrem
oºtenirea istoricã ºi dorinþa de apropiere de instituþiile Occi-
dentului. Cu excepþia U
crainei, deºi ºi aceasta are o societatefoarte polarizatã (sã nu uitãm
„Revoluþia Portocalie”), fostul areal
sovietic rãmâne bântuit de conflicte ºi de clivaje interne, în ciuda
cãtuit resursele economice ºi energiile politice din aceste þãri
sãrace, au generat corupþie generalizatã ºi crimã organizatã, au
împiedicat consolidarea statelor-naþiune ºi au exportat instabilitate
ºi insecuritate în toatã regiunea”17.
Bulgaria ºi România
Bulgaria ºi România
Bulgaria ºi România
Bulgaria ºi România
Bulgaria ºi România
Odatã cu aderarea la U
niunea Europeanã, la 1 ianuarie 2007,
Bulgaria ºi R
omânia au devenit avanpostul organizaþiilor de
securitate ºi dezvoltare ale Occidentului în regiunea M
ãrii Negre.
Devenite m
embre N
AT
O încã din 2004, cele douã þãri au încheiat
o etapã importantã a unui îndelungat proces de reform
ã. Fãrã a
minim
aliza eforturile în direcþia integrãrii europene ºi euro-atlantice, R
omânia ºi B
ulgaria au beneficiat totuºi atât de poziþiageograficã (flancul vestic al M
ãrii Negre, m
ai apropiat de Uniunea
Europeanã ºi de N
AT
O), cât ºi de o m
ai lungã istorie statalã.D
eºi au fãcut parte din blocul sovietic, ele au rãmas entitãþi
separate, ceea ce a reprezentat un avantaj în faþa þãrilor ex-so-
proliferare Nuclearã. U
craina a ratificat tratatul în 1994, ceea cea reprezentat o prem
ierã mondialã, fiind prim
ul (ºi singurul)stat care a renunþat voluntar la arm
ele nucleare. Ucraina a
semnat ºi T
ratatul privind Forþele Arm
ate Convenþionale din
Europa ( Treaty on C
onventional Arm
ed Forces in Europe – C
FE
).În acelaºi tim
p, Ucraina a fost prim
ul stat ex-sovietic care am
anifestat interes faþã de sistemul de securitate euroatlantic,
devenind prima þarã din C
omunitatea Statelor Independente care
s-a alãturat Parteneriatului pentru P
ace, încã de la apariþiaacestuia în 1994. P
rimul docum
ent care a atestat voinþa Ucrainei
de a-ºi întãri colaborarea cu structurile de securitate euroatlanticea fost C
arta privind Parteneriatul Special, sem
natã la 9 iulie 1997la M
adrid, care prevedea înfiinþarea Com
isiei NA
TO
-Ucraina
(NU
C). În 2002, preºedintele Leonid K
uchma anunþa cã U
crainaurm
ãreºte aderarea la NA
TO
, declaraþia fiind urmatã de crearea
aºa-numitului P
lan de Acþiune N
AT
O-U
craina. La 21 aprilie 2005,în tim
pul întâlnirii informale de la V
ilnius, miniºtrii de externe
ai þãrilor NAT
O au decis lansarea aºa-num
itului Dialog Intensificat
cu Ucraina
13, vãzut ca un pas important în direcþia aderãrii acestui
stat la Alianþa N
ord-Atlanticã
14.C
oncomitent cu apropierea de N
AT
O, U
craina a urmãrit ºi
strângerea relaþiilor cu Uniunea E
uropeanã. Aceastã direcþie s-a
materializat prin
Acordul de P
arteneriat ºi C
ooperare(P
artnership and Co-operation A
greement – P
CA
), intrat învigoare în
1998 pentru o perioadã de 10 an
i. În lun
ileprem
ergãtoare extinderii UE
din 2004, Com
isia Europeanã a
lansat Politica Europeanã de Vecinãtate (E
uropean Neighb-
ourhood Policy – EN
P), care includea U
craina, cu scopul creãriiunui cadru de cooperare cu þãrile din vecinãtatea im
ediatã aU
niunii Europene care nu aveau statutul de state candidate. 15
Urm
ãtorul pas important a fost lansarea, la 21 februarie 2005, a
6061
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Negre, structura rigidã, m
enþinerea Statelor Unite pe poziþia
de observator ºi rolul decisiv pe care îl joacã Turcia în cadrulorganizaþiei alim
enteazã temerile cã B
SEC
este doar un instru-m
ent al Turciei pentru menþinerea hegem
oniei, alãturi de Rusia,
asupra Mãrii N
egre. 22 Cu toate acestea, B
SEC
rãmâne, pânã în
prezent, cea mai cuprinzãtoare organizaþie de cooperare din
Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre, reunind toate statele riveraneºi vecine acestora, adicã „regiunea extinsã”.
O altã iniþiativã a Turciei a fost înfiinþarea, la 2 aprilie 2001, a
Grupului de C
ooperare Navalã din M
area Neagrã (B
LAC
KSE
AFO
R),
dupã un îndelungat proces de negociere iniþiat încã din 1998.G
rupul cuprinde cele ºase state riverane ºi are ca scop declarat„întãrirea stabilitãþii regionale, prieteniei, bunelor relaþii ºiînþelegerii reciproce între statele riverane M
ãrii Negre”
23. Înpracticã, cadrul oferit de B
LAC
KSE
AF
OR
urmãreºte consolidarea
dialogului politic, a interoperabilitãþii flotelor þãrilor riverane ºidim
ensiunii de soft security în regiunea Mãrii N
egre, la care seadaugã, în urm
a atentatelor de la 11 septembrie, ºi lupta îm
potrivaterorism
ului.În afara B
SEC
ºi BLA
CK
SEA
FO
R, existã ºi o serie de orga-
nizaþii sau iniþiative de cooperare care, deºi nu vizeazã exclusivregiunea M
ãrii Negre, sunt relevante pentru aceastã zonã. O
primã astfel de organizaþie este G
UA
M, apãrutã la 10 octom
brie1997 sub form
a unui forum consultativ form
at din patru statem
embre C
SI, m
ai precis Georgia, U
craina, Azerbaidjan ºi
Republica M
oldova, având scopul nedeclarat de a contrabalansainfluenþa ruseascã în regiune. D
in aprilie 1999 pânã în 2002,acestor state li s-a alãturat ºi U
zbekistanul, schimbând tem
porarnum
ele grupului în GU
UA
M. D
in punct de vedere formal, G
UA
Ma cãpãtat statutul de organizaþie internaþionalã în iunie 2001,odatã cu sem
narea Cartei G
UA
M de cãtre preºedinþii þãrilor
vietice, care s-au confruntat atât cu un dificil proces de reformã,
cât ºi cu problemele legate de construcþia statalã. D
acã anii ’90au m
arcat o dezvoltare unidirecþionalã (individualistã) a relaþiilorE
st-Vest, aderarea la cele douã mari organizaþii occidentale a
impulsionat însuºi procesul de conºtientizare a im
portanþei re-giunii M
ãrii Negre, cele douã þãri având acum
oportunitatea (ºichiar responsabilitatea) de a avansa o agendã privind M
areaN
eagrã la forurile de decizie din Bruxelles. D
eºi, din punct devedere form
al, Bulgaria ºi R
omânia au folosit tactici diferite în
ceea ce priveºte Marea N
eagrã18, finalitatea rãm
âne comunã, m
aiprecis aceea de a prom
ova strategii de integrare a regiunii Mãrii
Negre în com
unitatea euroatlanticã. În consecinþã, Bulgaria ºi
Rom
ânia au devenit treptat factori de stabilitate în arealul Mãrii
Negre, jucând un rol im
portant în organizaþiile ºi iniþiativele decooperare regionalã.
Iniþiativele de cooperare regionalãB
azele primei iniþiative de cooperare în regiunea M
ãrii Negre
au fost puse la 25 iunie 1992, când ºefii de stat ºi de guvern aiunsprezece þãri 19 din arealul M
ãrii Negre (inclusiv toate þãrile
riverane) au semnat la Istanbul D
eclaraþia privind Cooperarea
Econom
icã la Marea N
eagrã20 (B
SEC
). La 1 mai 1999, odatã cu
intrarea în vigoare a Cartei O
rganizaþiei pentru Cooperare E
co-nom
icã la Marea N
eagrã21, B
SEC
a cãpãtat statut juridic inter-naþional, devenind o organizaþie econom
icã regionalã maturã.
În aprilie 2004, numãrul m
embrilor B
SEC
a ajuns la doisprezece,prin prim
irea Serbiei în rândurile organizaþiei. Dom
eniile decooperare acoperã o varietate de problem
atici, de la agriculturã,finanþe, com
baterea crimei organizate ºi asistenþã în caz de
urgenþe, pânã la energie ºi protecþia mediului. În ciuda diversitãþii
ariilor de cooperare ºi cooptãrii tuturor statelor riverane Mãrii
6263
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
proiectul în sine nu este unul politic, ci unul operativ, poliþia ºivãm
ile din þãrile mem
bre cooperând în mod direct sub directivele
ºi recomandãrile Interpolului ºi O
rganizaþiei Mondiale a V
ãmilor
(WC
O). În prezent, SE
CI are doisprezece m
embri 28, iar sediul
ei este la Bucureºti.
O iniþiativã recentã de cooperare în R
egiunea Extinsã a M
ãriiN
egre este reprezentatã de Com
unitatea Opþiunii D
emocratice
( Com
munity of D
emocratic C
hoice – CD
C), înfiinþatã la sfârºitul
anului 2005. Cu un caracter m
ai degrabã informal ºi lipsitã de un
cadru instituþional, CD
C este conceputã ca o interfaþã între state
prietene, ataºate de valorile democratice. C
DC
a stârnit mult
interes, printre statele ºi organizaþiile internaþionale cu statutde observatori num
ãrându-se Statele Unite, O
SCE
ºi Uniunea
Europeanã
29.În 2006, la iniþiativa R
omâniei, a fost lansat Forum
ul Mãrii
Negre pentru D
ialog ºi Parteneriat, proces destinat creãrii unui
cadru de cooperare regional la Marea N
eagrã. Prim
a sesiune aForum
ului s-a desfãºurat la Bucureºti, între 4-6 iunie 2006, în
prezenþa ºefilor de stat ai Rom
âniei, Republicii M
oldova, Ucrai-
nei, Georgiei, A
rmeniei ºi A
zerbaidjanului. Lor li s-au alãturat
înalþi oficiali din Statele Unite, Turcia, B
ulgaria ºi reprezentanþiai unor organizaþii internaþionale (O
SCE
, UE
, Consiliul E
uropei,N
aþiunile Unite). O
absenþã notabilã a fost cea a Rusiei, care a
refuzat sã trimitã o delegaþie la lucrãrile Forum
ului, preferândsã-l autorizeze pe am
basadorul Federaþiei Ruse la B
ucureºti sãasiste în calitate de observator, fãrã a lua parte la discuþii sau lasem
narea declaraþiei comune. P
rintre obiectivele declarate aleForum
ului se numãrã: facilitarea interacþiunii între cetãþenii ºi
organizaþiile societãþii civile active în regiune, facilitarea coope-rãrii transfrontaliere, arm
onizarea transsectorialã a programelor
ºi proiectelor regionale, stimularea dinam
icii pieþei regionale a
mem
bre în timpul prim
ului summ
it desfãºurat la Yalta. 24 StateleU
nite s-au arãtat interesate de GU
AM
, cu care au demarat, din
decembrie 2002, un program
de cooperare (GU
AM
-USA
Frame-
work P
rogram) care viza dom
enii precum facilitarea com
erþuluiºi transportului, controlul vãm
ilor ºi al graniþelor, combaterea
crimei organizate ºi a traficului de droguri. În m
ai 2006, odatã cusum
mit-ul de la K
iev, GU
AM
a fost redenumit în O
rganizaþiapentru D
emocraþie ºi D
ezvoltare Econom
icã – GU
AM
.O
altã iniþiativã relevantã pentru Regiunea E
xtinsã a Mãrii
Negre este T
RA
CE
CA
( Transport Corridor E
urope Caucasus
Asia), deºi se întinde pânã în A
sia Centralã. V
ãzutã ca un „drumal m
ãtãsii” în variantã modernã, T
RA
CE
CA
are rolul autodeclaratde a stim
ula cooperarea între þãrile participante în scopul dez-voltãrii schim
burilor comerciale, de a prom
ova integrareacoridoarelor de transport din E
uropa, Caucaz ºi A
sia în Reþelele
Trans-Europene (T
EN
) ºi de a identifica factorii care împiedicã
dezvoltarea comerþului ºi a sistem
elor de transport. TR
AC
EC
Aa luat naºtere în 1993, ca un instrum
ent finanþat de programul
TA
CIS
25, ºi cuprindea opt mem
bri, ajungând, în prezent, latreisprezece
26, cu absenþa notabilã a Rusiei. U
n alt programfinanþat de TA
CIS este IN
OG
ATE
, acesta având ca scop promo-
varea integrãrii regionale a conductelor de gaz ºi petrol din noilestate independente (N
IS) în vederea creãrii unei reþele viabilede transport energetic cãtre piaþa europeanã. IN
OG
ATE
cuprindedouãzeci ºi unu de state
27 din estul Europei, C
aucaz ºi Asia
Centralã, exceptând R
usia.O
altã iniþiativã care include o parte din statele din Regiunea
Extinsã a M
ãrii Negre este SE
CI (Southeast E
uropean Co-
operative Initiative), care urmãreºte, de data aceasta, com
batereacrim
ei transfrontaliere. SEC
I a luat naºtere în mai 1995, iar
aspectul care o deosebeºte de alte iniþiative similare este cã
6465
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
volte instrumente individuale cu statele din regiune. În acelaºi
timp, regiunea se bucurã de o recunoaºtere sem
ioficialã prinsim
plul fapt cã toate statele din arealul Mãrii N
egre suntangrenate în program
e ale Uniunii E
uropene ºi NA
TO
, ceea cele plaseazã, m
ãcar la nivelul intenþiei, alãturi unele de altele.E
xistã totuºi semnale care indicã o anum
itã schimbare în optica
europeanã. Într-un discurs în faþa Parlam
entului European cu
ocazia preluãrii de cãtre Germ
ania a preºedinþiei UE
, cancelarulgerm
an Angela M
erkel a declarat cã „Uniunea E
uropeanã trebuiesã dea dovadã de o voinþã m
ai mare de a influenþa evenim
enteledin vecinãtatea sa, deoarece nu putem
sã facem faþã dem
ersurilorm
ultor þãri de a adera la Uniune. Politica de vecinãtate este
singura alternativã raþionalã. Intenþionãm sã dezvoltãm
o astfelde politicã de vecinãtate în ceea ce priveºte regiunea M
ãrii Negre
ºi Asia C
entralã în timpul preºedinþiei noastre”
32.C
livajelor istorice ºi conflictelor interne li s-a adãugat o nouãlinie de dem
arcaþie, de data aceasta prin aderarea la NA
TO
ºiulterior la U
niunea Europeanã a douã þãri din fostul bloc sovietic,
Rom
ânia ºi Bulgaria. C
elelalte þãri din regiune, cu excepþiaTurciei, devin astfel prinse într-un fel de periferie perpetuã, lagraniþele E
uropei ºi ale Rusiei. În acelaºi tim
p, fenomene cum
ar fi creºterea dependenþei de resursele energetice ruseºti auatras atenþia actorilor m
ari cã insecuritatea din Regiunea E
xtinsãa M
ãrii Negre are repercusiuni asupra întregului continent. D
arregiunea M
ãrii Negre nu este doar o zonã de tranzit exclusiv în-
tre Rusia ºi E
uropa, ea devine o regiune-cheie ºi din prisma
diversificãrii surselor energetice ale Europei, deschizând drum
ulcãtre M
area Caspicã ºi O
rientul Mijlociu (sã nu uitãm
cã se în-vecineazã prin Turcia cu Iran ºi Irak, iar A
zerbaidjanul este chiarel un exportator de energie). D
in acest punct de vedere, strategiaStatelor U
nite a fost de a sprijini reformele dem
ocratice ºi de a
Mãrii N
egre (îndeosebi în relaþie cu piaþa europeanã), încurajareacooperãrii ºi schim
burilor universitare, ca investiþie pe termen
lung pentru securitatea regionalã.În concluzie, statele din R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre au
demarat, începând cu sfârºitul anilor ’90, o serie de iniþiative de
cooperare regionalã care acoperã o varietate de domenii, de la
cel economic, în toate aspectele lui, pânã la cel m
ilitar. Turcia arãm
as pe departe cel mai activ ºi m
ai influent actor, fiind o pre-zenþã constantã – chiar dacã în unele cazuri, precum
cel al GU
AM
-ului, doar cu statutul de observator – în toate organizaþiile ºiiniþiativele de cooperare regionalã din regiunea M
ãrii Negre. În
acelaºi timp, ultim
ii ani au adus o schimbare în optica actorilor
mai m
ici, care cautã sã se grupeze în funcþie de interesele comune.
Revitalizarea G
UA
M-ului ºi crearea C
DC
-ului reflectã o serie deschim
bãri în orientarea politicã a statelor ex-sovietice din regi-une, în direcþia reducerii dependenþei faþã de R
usia ºi cooperãriicu instituþiile euroatlantice. 30 A
ctorii internaþionali, mai precis
Uniunea E
uropeanã ºi Statele Unite, au sprijinit direct, uneori
chiar ºi financiar, crearea unui cadru de cooperare în regiune.
ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii
În ciuda progreselor amintite, arealul M
ãrii Negre rãm
âne oregiune problem
aticã, cu un mediu de securitate precar ºi o dez-
voltare economicã neom
ogenã. Vidul apãrut în urm
a prãbuºiriiU
niunii Sovietice a dus la apariþia unor conflicte interne caresunt departe de a fi rezolvate. C
onflictele îngheþate din Caucaz
ºi din Republica M
oldova au blocat, practic, dezvoltarea þãrilorim
plicate ºi au aruncat întreaga regiune într-un con de umbrã.
Cu rare excepþii 31, conceptul de R
egiune Extinsã a M
ãrii Negre
nu se bucurã de o recunoaºtere oficialã din partea actorilor inter-naþionali (fie ei state sau organizaþii), aceºtia preferând sã dez-
6667
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
mai o eroare tacticã, ci ºi periclitarea propriei lor securitãþi pe
termen lung.
NOTE1 O
gnyan Minchev, Interese ºi strategii fundam
entale pentru regiuneaM
ãrii Negre, M
onitor Strategic, nr. 3-4/2006, p. 22.2 R
onald D. A
smus ºi B
ruce P. Jackson, The B
lack Sea and the FrontiersO
f Freedom, în „A
New
Euro-A
tlantic Strategy for the Black Sea R
egion”,editori R
onald D. A
smus, K
onstantin Dim
itrov, Joerg Forbrig, Germ
anM
arshall Fund, 2004, p. 17.3 N
ATO
offers Intensified Dialogue to G
eorgia, http://ww
w.nato.int/
docu/update/2006/09-september/e0921c.htm
.4 Þ
ãrile semnatare sunt B
ulgaria, Franþa, M
area Britanie, G
recia,Japonia, R
omânia, Turcia, U
niunea Sovieticã ºi Iugoslavia. Textul convenþieipoate fi gãsit la http://w
ww
.turkishpilots.org.tr/ingilizcedernek/D
OC
UM
EN
TS/m
ontro.html.
5 A se vedea A
riel Cohen ºi C
onway Irw
in, Needed: A
U.S. B
lack SeaStrategy, http://w
ww
.cacianalyst.org/view_article.php?articleid=4636.
6 Conform
Energy Inform
ation Adm
inistration, http://ww
w.eia.doe.gov/
oiaf/ieo/pdf/tbl8.pdf.7 C
onform E
nergy Information A
dministration, http://w
ww
.eia.doe.gov/oiaf/ieo/oil.htm
l.8 A
se vedea Burak E
ge Bekdil, Turks O
ppose U.S. B
lack Sea ForceM
ove, http://ww
w.defensenew
s.com/story.php?F=1584707&
C=europe.
9 Istanbul Docum
ent 1999, http://ww
w.osce.org/item
/4051.html.
10 UN
OM
IG a fost creatã prin rezoluþia 858/1993 a C
onsiliului deSecuritate al O
NU
. Textul rezoluþiei se gãseºte la http://daccess-ods.un.org/access.nsf/G
et?Open&
DS=S/R
ES/858%
20(1993)&Lang=E
.11 D
ecizia a fost luatã de Consiliul de Securitate al O
NU
prin rezoluþia881/1993. Textul rezoluþiei se gãseºte la http://daccess-ods.un.org/access.nsf/G
et?Open&
DS=S/R
ES/881(1993)&
Lang=E.
12 Georgia – U
NO
MIG
– Facts and Figures, http://ww
w.un.org/D
epts/dpko/m
issions/unomig/facts.htm
l.
atrage fostele state comuniste din regiune în spaþiul euroatlantic
de securitate. Totuºi, climatul de securitate global a îm
piedicatStatele U
nite sã aibã un rol major în regiune. A
tentatele de la11 septem
brie ºi intervenþiile ulterioare în Afganistan ºi Irak au
canalizat atenþia Statelor Unite spre O
rientul Mijlociu. Pe de
altã parte, Europa, fiind ºi m
ai aproape, a demarat m
ai multe
programe care vizau statele din regiune. Strict în ceea ce priveºte
regiunea Mãrii N
egre, retorica europeanã a fost ºi este, în liniim
ari, similarã cu cea a Statelor U
nite, diferenþele fiind de nuanþã.O
datã cu aderarea Rom
âniei ºi Bulgariei, E
uropa s-a dovedit destulde reticentã în privinþa unui urm
ãtor val de aderãri dinspre est,iar viitorul european al Turciei este pus sub sem
nul întrebãrii.În m
od similar, A
lianþa Nord-A
tlanticã preferã sã evite subiectulunei viitoare aderãri a U
crainei ºi Georgiei, în ciuda stadiului
avansat de cooperare ºi eforturilor Statelor Unite în aceastã di-
recþie. Aceastã situaþie de „interim
at”, în care noile state inde-pendente nu au certitudini legate de o viitoare aderare la N
AT
Oºi U
E, afecteazã ritm
ul reformelor. În absenþa perspectivei de a
deveni mem
bre, programele iniþiate pânã în prezent sunt in-
suficiente pentru a motiva guvernele vizate. 33
Dincolo de fragilitatea instituþiilor dem
ocratice, de greutãþileeconom
ice ºi de conflictele interne din aceste state, reticenþeleO
ccidentului au la origini ºi atitudinea tot mai ostilã a R
usiei,care îºi vede am
eninþatã fosta sferã de influenþã. O strategie via-
bilã pentru regiunea Mãrii N
egre nu poate exista fãrã acordultacit al R
usiei, fie mãcar pentru rolul pe care l-ar putea juca aceasta
în rezolvarea conflictelor îngheþate din regiune prin retragereatrupelor ºi ajutorului oferit autoritãþilor separatiste.
Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre rãmâne, aºadar, un loc disputat
ºi problematic, de care depinde securitatea europeanã ºi nu num
ai.Ignorarea ei de cãtre actorii internaþionali ar reprezenta nu nu-
6869
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Rom
ânia, Serbia ºi Muntenegru, Slovacia, Tadjikistan, Turcia, Turk-
menistan, U
craina ºi Uzbekistan.
28 Statele mem
bre sunt: Albania, B
osnia ºi Herþegovina, B
ulgaria,C
roaþia, Grecia, U
ngaria, Macedonia, R
epublica Moldova, R
omânia, Serbia,
Slovenia ºi Turcia.29 Statele m
embre sunt: E
stonia, Georgia, Lituania, Letonia, M
acedonia,R
epublica Moldova, R
omânia, Slovenia ºi U
craina. Þãrile ºi organizaþiile
cu statut de observator sunt: Azerbaidjan, B
ulgaria, Cehia, U
ngaria, Polonia,Statele U
nite, OSC
E ºi U
niunea Europeanã.
30 A se vedea Svante C
ornell, Anna Jonsson, N
iklas Nilsson, Per
Häggström
, The W
ider Black Sea R
egion: An E
merging H
ub in European
Security, „Silk Road Paper”, p. 110, w
ww
.silkroadstudies.org.31 P
unctul 41 al comunicatului em
is de ºefii de stat ºi de guvern care auparticipat la întâlnirea C
onsiliului Nord-A
tlantic de la Istanbul, din iunie2004, recunoaºte „im
portanþa regiunii Mãrii N
egre pentru securitateaeuroatlanticã. Þ
ãrile riverane, aliaþii ºi partenerii lucreazã împreunã pentru
consolidarea securitãþii ºi stabilitãþii în regiune. Alianþa este pregãtitã sã
exploreze noi mijloace în întâm
pinarea acestor eforturi, clãdite pe formele
existente de cooperare regionalã”. Istanbul Summ
it Com
muniqué, http://
ww
w.nato.int/docu/pr/2004/p04-096e.htm
.32 Textul integral al discursului se gãseºte la http://w
ww
.eu2007.de/en/N
ews/Speeches_Interview
s/January/Rede_B
undeskanzlerin2.html.
33 Heather G
rabbe, Towards a M
ore Am
bitious EU
Policy for the Black
Sea Region, în „A
New
Euro-A
tlantic Strategy for the Black Sea R
egion”,editori R
onald D. A
smus, K
onstantin Dim
itrov, Joerg Forbrig, Germ
anM
arshall Fund, 2004, p. 108.
13 NA
TO
launches „Intensified Dialogue” w
ith Ukraine, http://
ww
w.nato.int/docu/update/2005/04-april/e0421b.htm
.14 A
se vedea Taras Kuzio, U
kraine Moves C
loser to NATO
Mem
bership,„E
urasia Daily M
onitor”, volumul 2, nr. 84, 29 aprilie 2005. http://
niune Europeanã. Începând cu 2004, finanþarea a fost preluatã în m
odgradual de cãtre statele m
embre, urm
ând ca în 2007 sã fie asiguratã integralde cãtre acestea.
26 Arm
enia, Azerbaidjan, B
ulgaria, Georgia, K
azahstan, Kârgâzstan,
Republica M
oldova, Rom
ânia, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, U
crainaºi U
zbekistan.27 A
lbania, Arm
enia, Azerbaidjan, B
elarus, Bulgaria, C
roaþia, Georgia,
Grecia, K
azahstan, Kârgâzstan, Letonia, M
acedonia, Republica M
oldova,
7071
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Am
eninþãrile în zona extinsã a Mãrii N
egre sunt diverse, putând figrupate în trei categorii: am
eninþãri vechi, precum conflictele îngheþate,
violãri ale suveranitãþii statelor ºi prezenþa trupelor strãine, ameninþãri
recente (traficul de armam
ent, narcotice ºi persoane, terorismul in-
ternaþional) ºi nu în ultimul rând cele m
ai noi tipuri de ameninþãri, exportul
de practici nedemocratice.
Ca þarã m
embrã N
AT
O ºi în contextul aderãrii în num
ai douã luni laU
niunea Europeanã, im
plicarea Rom
âniei în eliminarea acestor am
eninþãrieste im
perativã.
Valul de democratizare din estul E
uropei a exercitat, fãrã îndoialã, oinfluenþã beneficã asupra spaþiului ex-sovietic din jurul M
ãrii Negre.
Revoluþia trandafirilor din G
eorgia, revoluþia portocalie din Ucraina,
reorientarea puterii de la Chiºinãu cãtre accesul la U
E sunt sem
nale pozitiveexcelente, iar R
omânia are datoria sã se im
plice activ în consolidareaacestei orientãri ºi îm
piedicarea unui reviriment al totalitarism
ului înregiune.
Totodatã, este necesar un efort susþinut de consolidare a acestorregim
uri. SUA
trebuie sã dezvolte o strategie comunã cu U
E pentru a
împiedica revirim
entul regimurilor autoritare.
Discutãm
mereu despre «extinderea U
niunii Europene» sau despre
«extinderea NA
TO
». O serie de analiºti cautã sã gãseascã soluþia optim
ã:«C
are extindere trebuie sã fie prima?» C
red cã aici omitem
esenþa. Oricare
dintre extinderi înseamnã, de fapt, extinderea dem
ocraþiei. Ar trebui deci
sã vorbim despre E
XT
IND
ER
EA
DE
MO
CR
AÞ
IEI cãtre aceste zone.
Rom
ânia înþelege pe deplin dificultãþile procesului de reconstrucþieeconom
icã ºi instituþionalã. De aceea, R
omânia doreºte sã îºi punã la
dispoziþie experienþa acumulatã în sensul consolidãrii dem
ocraþiei.
Suntem hotãrâþi sã contribuim
decisiv la crearea unui spaþiu destabilitate ºi securitate în zona M
ãrii Negre.
În acest context, Rom
ânia a lansat la Bucureºti, cu doi ani în urm
ã,Iniþiativa privind A
pãrarea Frontierei (B
DI – B
lack Sea Border Security
Anexa nr. 1
Alocuþiunea preºedintelui României, Traian Bãsescu, la
Alocuþiunea preºedintelui României, Traian Bãsescu, la
Alocuþiunea preºedintelui României, Traian Bãsescu, la
Alocuþiunea preºedintelui României, Traian Bãsescu, la
Alocuþiunea preºedintelui României, Traian Bãsescu, la
Conferinþa internaþionalã cu tema „Dezvoltare econom
icã ºiConferinþa internaþionalã cu tem
a „Dezvoltare economicã ºi
Conferinþa internaþionalã cu tema „Dezvoltare econom
icã ºiConferinþa internaþionalã cu tem
a „Dezvoltare economicã ºi
Conferinþa internaþionalã cu tema „Dezvoltare econom
icã ºisecuritate în regiunea M
ãrii Negre”securitate în regiunea M
ãrii Negre”securitate în regiunea M
ãrii Negre”securitate în regiunea M
ãrii Negre”securitate în regiunea M
ãrii Negre”
3 3 3 3 31 oct1 oct1 oct1 oct1 octom
brie 2006om
brie 2006om
brie 2006om
brie 2006om
brie 2006
„[…] Suntem
conºtienþi cã în regiunea Mãrii N
egre, fie cã ne referimla þãrile riverane sau la zona extinsã, sunt acum
ulate multe problem
e,pentru a cãror rezolvare trebuie sã depunem
eforturi deosebite. Dar ºi m
aim
ulte sunt oportunitãþile ºi este de datoria noastrã sã le prezentãm, sã le
evidenþiem ºi sã sprijinim
orice soluþii care ajutã la materializarea lor,
pentru transformarea regiunii într-o zonã de state suverane, consolidate,
cu economii de piaþã funcþionale ºi viabile.
Dacã regiunea extinsã a M
ãrii Negre a lipsit m
ult timp de pe agenda
studiilor strategice occidentale, iatã cã noul context internaþional schimbã
radical aceastã situaþie, conferinþa de astãzi venind sã întãreascã faptul cãim
portanþa Mãrii N
egre se plaseazã în centrul atenþiei mediului politic,
economic ºi academ
ic deopotrivã.
Leagãn de civilizaþii, dar ºi spaþiu de desfãºurare al multor conflicte de-a
lungul istoriei sale, aceastã regiune intrã într-o nouã etapã, devenindindispensabilã prin situarea sa geostrategicã pentru securitatea euro-atlanticã.
Este adevãrat cã M
area Neagrã constituie un spaþiu geopolitic înºelãtor.
În prezent, discrepanþele pregnante dintre þãrile riverane împiedicã
transformarea regiunii într-un spaþiu de securitate colectivã asem
ãnãtorcelui atlantic, sau cel puþin într-unul de securitate cooperativã dupã m
odelulbaltic sau m
editeraneean.
Dacã pe de o parte recunoaºtem
necesitatea unei identitãþi europene astatelor pontice, pe de altã parte este nevoie de form
ularea unei strategiicom
une a statelor euroatlantice pentru regiunea extinsã a Mãrii N
egre.
7273
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Marea N
eagrã conecteazã coridoarele energetice dinspre Marea
Caspicã spre E
uropa de Vest ºi poate asigura prosperitatea zonei în situaþiaîn care se asigurã securitatea.
În prezent, zãcãmintele de petrol ºi gaze naturale sunt însem
nate,depãºind 5%
din resursele globului. Dezvoltarea capacitãþii de exploatare a
acestora va necesita îmbunãtãþirea ºi securizarea infrastructurii învechite
existente.
Diversificarea conductelor de petrol ºi gaze este, de asem
enea,im
portantã pentru securitatea ºi dezvoltarea regionalã. Din zona extinsã a
Mãrii N
egre se furnizeazã, în mom
entul de faþã, 50% din energia necesarã
UE
ºi perspectiva este ca, în urmãtorii zece ani, 70%
din necesarul deenergie al þãrilor U
E sã fie furnizat din aceastã zonã.
Dacã petrolul regiunii va continua sã fie transportat exclusiv prin R
usia,aceasta va avea un cuvânt din ce în ce m
ai important de spus în ceea
ce priveºte politica UE
.
Spaþiul economic ºi politic evolueazã în strânsã interdependenþã ºi este
important sã am
intim cã prom
ovarea reformelor în întreaga regiune a
Mãrii N
egre este îngreunatã de monopolul energetic al R
usiei în zonã.A
cest fapt este cu atât mai îngrijorãtor, cu cât regresul liberalizãrii ºi
privatizãrii coloºilor energetici ruseºti este evident (cazul Yukos este grãitorîn acest sens).
Având în vedere aceste dificultãþi, SU
A ar trebui sã includã strategia
energeticã eurasiaticã în dialogul lor transatlantic.
Rom
ânia cautã activ oportunitãþi de cooperare cu statele de la Marea
Neagrã în vederea realizãrii unor proiecte econom
ice care sã asigure odezvoltare de duratã a regiunii.
Intenþionãm sã revitalizãm
cooperarea regionalã în cadrul Organizaþiei
Cooperãrii E
conomice de la M
area Neagrã, sã prom
ovãm com
erþul liber ºisã facilitãm
transporturile în regiune.
Initiative) ºi, totodatã, gãzduieºte Centrul Iniþiativa de C
ooperare Sud-Est
Europeanã (SE
CI). A
cestea reprezintã modele de cooperare regionalã, de
practica concertatã ºi de armonizare a cadrului legislativ în dom
eniu.
Readucerea regiunii M
ãrii Negre în E
uropa, dupã secole de uitare,trebuie sã constituie principala m
isiune a þãrilor riverane. Marea N
eagrã,redatã E
uropei, are potenþialul ºi trebuie sã devinã un spaþiu prosper ºi sigur.
Implicarea m
arilor puteri globale, ca SUA
ºi UE
, este singura soluþie deaºezare a acestei regiuni în paradigm
a stabilitãþii reale.
Procesul de dem
ocratizare a tuturor statelor riverane Mãrii N
egre nupoate evolua decât într-un m
ediu fertil, de stabilitate, dialog ºi cooperare,în care se pot aborda toate problem
ele regiunii, probleme delicate pe care
organizaþiile instituþionalizate nu le-au abordat încã.
Forumul M
ãrii Negre pentru D
ialog ºi Parteneriat, lansat de Rom
âniaîn luna iunie a anului curent, are tocm
ai acest rol, de a crea cadrul pentrudialog politic, deschis ºi flexibil în care sã discutãm
sincer despre identitatearegiunii M
ãrii Negre, problem
a criminalitãþii organizate ºi terorism
,interesele, obiectivele ºi proiecþiile de viitor pe care ni le propunem
ºi, mai
ales, despre modalitãþile ºi posibilitãþile pe care le avem
pentru transpunerealor în practicã.
Aceastã iniþiativã este com
plementarã celor existente, cum
sunt GU
AM
-ulsau O
rganizaþia Cooperãrii E
conomice de la M
area Neagrã (O
CE
MN
), pecare R
omânia le susþine în totalitate. O
biectivul Forumului M
ãrii Negre
este tocmai de a facilita crearea contextului în care deciziile politice luate
în cadrul OC
EM
N sã fie concretizate ºi în practicã. […
]
Responsabilitatea privind evoluþiile din zona M
ãrii Negre revine, în
primul rând, statelor din regiune. A
cestea sunt cele care-ºi cunosc cel mai
bine problemele, interesele ºi dificultãþile m
oºtenite, dar ºi energiile ºipotenþialul de dezvoltare dinam
icã.
Regiunea M
ãrii Negre nu constituie acum
un bloc economic, dar putem
stabili formele de cooperare ºi de sprijin ale proiectelor concrete de
conexiune a potenþialului ºi resurselor statelor din zonã, în scopul propãºiriipopoarelor noastre.
7475
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Consider cã este o provocare pentru R
omânia ºi B
ulgaria, ca dupãaderarea la U
niunea Europeanã, începând cu 1 ianuarie 2007, sã continue
sã militeze, în prim
ul rând, pentru focalizarea atenþiei asupra regiunii Mãrii
Negre ºi sã reuºeascã sã-ºi convingã partenerii din U
niune cã este necesar,benefic ºi oportun un parteneriat cu þãrile din aceastã regiune.
Uniunea E
uropeanã a dezvoltat astfel de strategii de colaborare cãtrespaþiile de la Sud ºi N
ord. Este, pot spune, obligaþia noastrã sã construim
ceva similar pentru E
st, pentru þãrile din regiunea Mãrii N
egre ºi a Mãrii
Caspice.
Existã în U
niunea Europeanã un m
ecanism pentru realizarea acestor
demersuri: «Politica de Vecinãtate E
uropeanã». Rom
ânia intenþioneazã sãfoloseascã acest m
ecanism pentru ca, în interiorul U
niunii Europene, sã
sprijine evoluþiile democratice ale M
oldovei, Ucrainei, G
eorgiei,A
zerbaidjanului ºi Arm
eniei.
Un rol deosebit revine ºi parteneriatului strategic pe care R
omânia îl
are cu SUA
. În acest context «Black Sea G
erman M
arshall Fund» este un
mecanism
eficient pentru atingerea obiectivelor menþionate. […
]
Consider cã, acum
, principala noastrã direcþie de acþiune o constituiedezvoltarea ºi interconectarea infrastructurilor proprii þãrilor din regiuneaM
egre pentru Dialog ºi Parteneriat. Iniþiativa Forum
uluiporneºte de la prem
isa cã regiunea în care trãim trebuie racordatã la
procesul de transformare a continentului european.
Agenda Forum
ului se fundamenteazã pe convingerea cã toate pro-
blemele noastre pot fi rezolvate, îm
preunã, prin dialog, în formate flexibile
ºi deschise tuturor celor care doresc sã îºi aducã contribuþia.
Sperãm cã Forum
ul va contribui la revitalizarea cooperãrii regionale,prin asigurarea canalelor de com
unicare între diversele iniþiative din regiuneºi prin acoperirea acelor niºe neutilizate încã la adevãratul lor potenþial(diversitatea culturalã, contacte directe între autoritãþile locale, societateacivilã ºi m
ediul academic, securitate ecologicã, asistenþã um
anitarã).
Forumul nu îºi propune sã înlocuiascã sau sã intre în com
petiþie cuform
atele existente de cooperare sau cu noile iniþiative din regiune, cumar fi B
lackseafor sau Organizaþia C
ooperãrii Econom
ice la Marea N
eagrã,al cãrui potenþial de a contribui la revitalizarea schim
burilor economice
regionale nu este pe deplin utilizat. Este o iniþiativã ce are drept obiectiv
asigurarea complem
entaritãþii acestora.
Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre reprezintã, cel puþin pentru etapa încare ne aflãm
, frontiera directã a comunitãþii euroatlantice. În aceste
consecvenþã în toate aceste domenii. N
u putem fi cu segm
ente din societatesau adm
inistraþie în avans din punct de vedere democratic ºi cu alte seg-
mente rãm
ase în urmã.
Rãspândirea valorilor dem
ocratice nu reprezintã un obiectiv în sine, ciun m
ijloc pentru asigurarea stabilitãþii ºi securitãþii ºi pentru realizareaprocesului de reunificare a continentului european, care a început odatãcu cãderea zidului B
erlinului. Dem
ocraþia ºi construcþia europeanã suntprocese intercorelate din punct de vedere istoric. A
cest lucru a fost de-m
onstrat de valurile succesive de lãrgire ale Uniunii E
uropene ºi, respectiv,ale N
AT
O.
Provocarea cea m
ai importantã pentru noi rãm
âne existenþa în aceastãparte a E
uropei a unor focare de conflict, adevãrate «gãuri negre» aflate înafara regulilor internaþionale de drept. R
egimurile autoritare din entitãþile
separatiste Transnistria, A
bhazia, Osetia de Sud sunt un exem
plu clar cuprivire la relevanþa absenþei dem
ocraþiei: un regim dem
ocratic esteresponsabil în faþa cetãþenilor, astfel încât viaþa publicã nu poate fi acaparatãde interesele unei elite de afaceri.
Regim
urile care nu rãspund în faþa cetãþenilor ºi nici nu respectãregulile internaþionale de drept sunt im
plicate în activitãþi ilicite de trafic ºicontrabandã, pe care ajung sã le transform
e în politicã de stat.
Dem
ocratizarea ºi crearea unui sistem de drept în aceste entitãþi sunt
necesare, dar nu sunt un proces simplu. Toate statele care doresc sã
respecte ºi sã aplice valorile democratice recunosc cã nu pot fi create
condiþiile transformãrii dem
ocratice peste noapte este vorba de un procesgradual, în care alegerile libere ºi dem
ocratice sunt o piatrã de încercarepentru regim
uri rãmase ancorate în epoci istorice apuse.
Transnistria reprezintã pentru noi cel mai apropiat ºi cel m
ai clarexem
plu în acest sens. Chiar dacã, urm
are miºcãrilor politice ºi trans-
formãrilor ce au avut loc în spaþiul ex-sovietic în ultim
ele 12 luni,problem
atica conflictului transnistrean a fost scoasã pentru mom
ent dinstarea de am
orþealã în care se afla, Transnistria rãmâne o problem
ã acãrei rezolvare nu m
ai poate fi amânatã.
9495
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Anexa nr. 6
Statement of Karen Harbert
Statement of Karen Harbert
Statement of Karen Harbert
Statement of Karen Harbert
Statement of Karen Harbert
AssisAssisAssisAssisAssistt tttant Secr
ant Secrant Secrant Secrant Secree eeett tttarar ararary f
y fy fy fy for P
or Por Por Por Policy and Int
olicy and Intolicy and Intolicy and Intolicy and Interer ererernational Af
national Afnational Afnational Afnational Afff fffair
airairairairss sss
Department of Energy Before the Subcom
mittee on
Department of Energy Before the Subcom
mittee on
Department of Energy Before the Subcom
mittee on
Department of Energy Before the Subcom
mittee on
Department of Energy Before the Subcom
mittee on
International Economic Policy Com
mittee on Foreign
International Economic Policy Com
mittee on Foreign
International Economic Policy Com
mittee on Foreign
International Economic Policy Com
mittee on Foreign
International Economic Policy Com
mittee on Foreign
Relations United States SenateRelations United States SenateRelations United States SenateRelations United States SenateRelations United States Senate
Tuesday, September 27, 2005
(fragment)
„Thank you M
r. Chairm
an. I am pleased to have the opportunity to
appear before you to discuss Eurasian energy supplies, the im
plications forU
.S. energy security, and the Departm
ent of Energy’s role facilitating the
Adm
inistration’s goals in the region.
To help ensure U.S. energy security, the U
.S. government consistently
has called for supply diversity. The E
urasian oil and gas producers are keym
arket players and their energy potential is considerable. The energy
relationships between the U
nited States and Eurasian countries are des-
igned to strengthen the overall relationships between our countries and to
enhance global energy security, international strategic stability, and regionalco-operation.
First I w
ould like to provide an overview of reserves, resources, and
exports. Then I w
ill address the challenges in this region and tell you aboutthe D
epartment’s activities and relationships w
ith Eurasian countries.
Oil and Gas Production and ResourcesOil and Gas Production and ResourcesOil and Gas Production and ResourcesOil and Gas Production and ResourcesOil and Gas Production and ResourcesR
ussia and the countries in Central A
sia and the Caspian are key
contributors to the global oil and gas market. R
ussia produces about 9.5 mi-
llion barrels per day of oil and exports about 6.5 million barrels per day to
its export markets. M
ost of Russia’s oil is exported to form
er Soviet countriesand to C
entral and Western E
urope, with sm
all amounts to C
hina and
condiþii, principalul factor de stabilitate în regiune rãmâne continuarea
reformelor interne, accelerate de perspectiva integrãrii europene ºi
euroatlantice a statelor din bazinul Mãrii N
egre. Catalizatoare va fi
creºterea nivelului ºi calitãþii cooperãrii dintre statele din regiune ºi UE
,respectiv N
AT
O.”
Departam
entul de Com
unicare Publicã2 decem
brie 2005Sursa: http://w
ww.presidency.ro/?_RID
=det&tb=date&
id=6849&_PRID
=ag
9697
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Resource estim
ates for the Central A
sia-Caspian region vary w
idelybecause m
any areas of the region have not been fully explored. EIA
indicatesthat proven oil reserves are som
ewhere betw
een 17 and 44 billion barrels.C
ompanies have estim
ated that resources (not proven reserves) are inexcess of 100 billion barrels. E
IA estim
ates the region’s proven natural gasreserves at 232 trillion cubic feet. A
gain, natural gas reserves are not fullyexplored and could be considerably greater. W
hatever the numbers, it is
clear that the Caspian region is a significant source of oil and gas reserves
that can become an im
portant source of supply for the global market. T
hechallenges are in developing and exporting these resources.
me provides technical assistance covering road, rail, aviation and m
aritime
transport connections from C
entral Asia to E
urope. It was originally a C
omm
unityprogram
me but since 1999 it is regulated by a m
ultilateral agreement w
ithintergovernm
ental structures.
5. HIGH LEVEL GROUP INITIATIVES
5. HIGH LEVEL GROUP INITIATIVES
5. HIGH LEVEL GROUP INITIATIVES
5. HIGH LEVEL GROUP INITIATIVES
5. HIGH LEVEL GROUP INITIATIVES
In 2004, the European C
omm
ission established the High L
evel Group on
the Extension of the M
ajor Trans-European Transport A
xes to the Neighbouring
Countries and R
egions. The H
LG
delivered its recomm
endations in Decem
ber2005. M
any of the initiatives put forward by the H
igh Level G
roup are pertinentto the B
lack Sea region.
6. ENVIRON
MEN
T6. EN
VIRONM
ENT
6. ENVIRON
MEN
T6. EN
VIRONM
ENT
6. ENVIRON
MEN
T
The C
omm
ission actively contributes to the work of the B
lack Sea Com
-m
ission, the executive body of the Convention on the P
rotection of the Black
The regional activities of the E
BR
D and the E
IB as w
ell as the Black
Sea Trade and Developm
ent Bank
13 are already significant and Black Sea
Synergy could offer new possibilities, including the developm
ent ofm
echanisms for joint financing, m
aking use of experience gained with
schemes like the N
orthern Dim
ension partnerships.
8. CON
CLUSION8.
CONCLUSION
8. CON
CLUSION8.
CONCLUSION
8. CON
CLUSION
The B
lack Sea regional constellation has substantially changed in thepast years and w
ill continue to evolve. In these conditions, the EU
’s newregional co-operation initiative w
ould usefully complem
ent its existing wide-
ranging bilateral and sectoral activities.
The E
uropean Union’s presence in the B
lack Sea region opens a window
on fresh perspectives and opportunities. This requires a m
ore coherent,longer-term
effort which w
ould help to fully seize these opportunities, tobring increased stability and prosperity to the region. G
reater EU
engagement in B
lack Sea regional co-operation will contribute to this
objective.
Annex I
Recent and Ongoing EU activities at regional levelRecent and Ongoing EU activities at regional levelRecent and Ongoing EU activities at regional levelRecent and Ongoing EU activities at regional levelRecent and Ongoing EU activities at regional level
Already in a 1997 C
omm
unication14, the C
omm
ission stressed the need tosupport co-operation in the B
lack Sea region and suggested appropriate areasfor C
omm
unity programm
es. In the ensuing period the EC
has contributed toa num
ber of initiatives and co-operation programm
es of regional relevance,notably:
11 111. THE BAKU INITIA
. THE BAKU INITIA
. THE BAKU INITIA
. THE BAKU INITIA
. THE BAKU INITIATIVE
TIVETIVETIVETIVE
This is a fram
ework to enhance co-operation in both the energy and transport
fields and to stimulate progressive convergence tow
ards EC
principles.
126127
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
(fragment)
Sea against Pollution, which w
as signed in 1992 by the six littoral states.Furtherm
ore, the Com
mission chairs the D
anube Black Sea Task Force, w
hichw
as set up by the countries of the Danube-B
lack Sea region in 2001 to encouragea strategic focus on investm
ents in the field of water.
77 777. CONFLICT RESOL
. CONFLICT RESOL
. CONFLICT RESOL
. CONFLICT RESOL
. CONFLICT RESOLUTION
UTIONUTIONUTIONUTION
The C
omm
ission has contributed to activities aiming at conflict resolution,
notably through the Border A
ssistance Mission for M
oldova and Ukraine.
8. NATION
AL RESEARCH AND EDUCATION
NETW
ORKS8. N
ATIONAL RESEARCH AN
D EDUCATION N
ETWORKS
8. NATION
AL RESEARCH AND EDUCATION
NETW
ORKS8. N
ATIONAL RESEARCH AN
D EDUCATION N
ETWORKS
8. NATION
AL RESEARCH AND EDUCATION
NETW
ORKS
The interconnection of the N
ational Research and E
ducation Netw
orks(N
RE
Ns) to the pan-E
uropean research backbone GE
AN
T has been achieved
for all the European U
nion Mem
ber States and Candidate C
ountries. As regards
Moldova and the C
aucasus countries, they are only linked with very lim
itedcapacity, w
hile the Ukraine is not linked at all, w
hich constitutes a major
blocking factor to the further development of research and education efforts in
the region.
9. SCIENCE AN
D TECHNOLOGY
9. SCIENCE AN
D TECHNOLOGY
9. SCIENCE AN
D TECHNOLOGY
9. SCIENCE AN
D TECHNOLOGY
9. SCIENCE AN
D TECHNOLOGY
Efforts to consolidate the potential of the B
lack Sea countries and to esta-blish stronger links w
ith the scientific comm
unity of the EU
were spearheaded
by the INC
O P
rogramm
e of the 6th Fram
ework P
rogramm
e for Science, Techno-logy and D
evelopment (2002-2006). T
his programm
e was aim
ed at the Bulgaria,
Rom
ania and Turkey as well as eastern E
NP
partners. The F
ramew
ork Progra-
mm
e included additional and substantial co-operation with the latter, particu-
larly through the INT
AS P
rogramm
e which focused on co-operation betw
eenthe E
U and E
astern Europe and C
entral Asia. In Septem
ber 2005, the Ministers
of countries that belong to BSE
C adopted a “ B
SEC
Action P
lan on co-operationin science and technology ”. T
his plan was developed w
ith European help for a
4 years period. It aims at enhancing S&
T co-operation am
ong the Black Sea
countries as well as betw
een BSE
C and the E
U. T
he Com
mission participates
in all S&T
Working G
roup meetings to assist in the im
plementation of the
Action P
lan.
128129
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Anexa nr. 9
COMM
ISSION OF THE EUROPEAN COMM
UNITIESCOM
MISSION OF THE EUROPEAN COM
MUNITIES
COMM
ISSION OF THE EUROPEAN COMM
UNITIESCOM
MISSION OF THE EUROPEAN COM
MUNITIES
COMM
ISSION OF THE EUROPEAN COMM
UNITIESBrussels, 8.3.2006GREEN PAPER
A European Strategy for Sustainable, Competitive and Secure Energy
[…] 2.6.
…] 2.6.
…] 2.6.
…] 2.6.
…] 2.6. TT TTTow
ards a coherent external energy policyow
ards a coherent external energy policyow
ards a coherent external energy policyow
ards a coherent external energy policyow
ards a coherent external energy policy
The energy challenges facing E
urope need a coherent external policyto enable E
urope to play a more effective international role in tackling
comm
on problems w
ith energy partners worldw
ide. A coherent external
policy is essential to deliver sustainable, competitive and secure energy. It
would be a break from
the past, and show M
ember States’ com
mitm
ent tocom
mon solutions to shared problem
s.T
he first step is to agree at Com
munity level on the aim
s of an External
Energy Policy and on the actions needed at both C
omm
unity and nationallevel to achieve it. T
he effectiveness and coherence of the EU
’s externalenergy policy is dependent upon the progress w
ith internal policies and, inparticular, the creation of the internal m
arket for energy. The above-
mentioned Strategic E
U E
nergy Review w
ould serve as the basis forestablishing this com
mon vision. T
his would constitute a stocktaking and
action plan for the European C
ouncil, monitoring progress and identifying
new challenges and responses. Follow
-up should take the form of regular
formal political level discussions at C
omm
unity level, involving Mem
berStates and the C
omm
ission in a manner to be developed. It w
ould offer asingle reference point, w
ith an appropriate institutional format, for all
actors in European energy at both C
omm
unity and national level. This
would perm
it not only the effective exchange of information but also a real
co-ordination of approach: it would enable the E
U, in effect, “to speak w
iththe sam
e voice”.T
he benefits of this approach for the external dimension w
ould beparticularly strong. It should cover a num
ber of key goals and instruments:
1 The B
lack Sea region (See Map in A
nnex II) includes Greece, B
ulgaria,R
omania and M
oldova in the west, U
kraine and Russia in the north, G
eorgia,A
rmenia and A
zerbaijan in the east and Turkey in the south. Though A
rmenia,
Azerbaijan, M
oldova and Greece are not littoral states, history, proxim
ity andclose ties m
ake them natural regional actors.
2 An initiative developed by A
ustria, Rom
ania, the European C
omm
issionand the Stability P
act to broaden and deepen Danube co-operation and give to
it clear political and economic dim
ensions.3 L
ike the programm
es of the UN
, the OSC
E, the O
EC
D and the C
ouncil ofE
urope or the Black Sea Trust for R
egional Co-operation of the G
MF
of theU
nited States.4 C
oncrete tasks under Chapters 3 and 4 appear in italics.
5 South-East E
uropean Co-operation Initiative R
egional Centre for C
ombating
Trans-border Crim
e. Based in B
ucharest, it has several Black Sea states as
mem
bers or observers.6 B
lack Sea Border C
oordination and Information C
entre based in Burgas. It
provides information about illegal activities in the B
lack Sea region and fostersthe exchange of inform
ation among coastguards.
7 CO
M(2007) 1 final of 10.01.2007.
8 CO
M(2007) 32 final “G
uidelines for Transport in E
urope and theN
eighbouring Regions”. T
his Com
munication, building on the H
igh Level Group
recomm
endations, outlines the first steps for closer integration of the EU
transport system w
ith that of the neighbouring countries.9 C
OM
(2005) 504 and CO
M(2005) 505 of 24 O
ctober 2005.10 B
SEC
was established in 1992 and transform
ed into an internationalorganization in 1999. Initially concentrated on econom
ic co-operation, but itsfocus has been gradually enlarged. M
embership includes all B
lack Sea countriesas listed in footnote 1 plus A
lbania and Serbia.11 T
he Czech R
epublic, Germ
any, France, Italy, A
ustria, Poland and Slovakia.12 T
he Black Sea Forum
is a Rom
anian initiative.13 T
he Black Sea T
rade and Developm
ent Bank (B
STD
B) is based in
Thessaloniki. Shareholders are the founding B
SEC
mem
ber states.14 C
OM
(97) 597 final. Com
munication on R
egional Co-operation in the B
lackSea A
rea.
NOTES
130131
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
new initiative is particularly opportune w
ith regard to Russia, the E
U’s
most im
portant energy supplier. The E
U, as R
ussia’s largest energy buyer,is an essential and equal partner in this relationship. T
he development of
a comm
on external energy policy should mark a step change in this energy
partnership at both Com
munity and national level. A
true partnershipw
ould offer security and predictability for both sides, paving the way for
the necessary long-term investm
ents in new capacity. It w
ould also mean
fair and reciprocal access to markets and infrastructure including in
particular third party access to pipelines. Work should start on an energy
initiative based on these principles. Subsequently the results could beintegrated into the fram
ework of E
U-R
ussia relations due to replace thecurrent E
U-R
ussia Partnership and C
o-operation agreement in 2007. In
addition, efforts should be intensified in the G8 to secure rapid ratification
by Russia of the E
nergy Charter Treaty and conclusion of the negotiations
on the Transit Protocol.
(b) Developing a pan-European Energy Comm
unity
In line with the E
uropean Neighbourhood Policy and its A
ction Plans
(and in addition to the current work undertaken through P
artnership andC
o-operation Agreem
ents and Association A
greements), the E
U has for
some tim
e been engaged in widening its energy m
arket to include itsneighbours and to bring them
progressively closer to the EU
’s internalm
arket. Creating a “com
mon regulatory space” around E
urope, would
imply progressively developing com
mon trade, transit and environm
entalrules, m
arket harmonisation and integration. T
his would create a
predictable and transparent market to stim
ulate investment and grow
th,as w
ell as security of supply, for the EU
and its neighbours. Existing political
dialogues, trade relations and Com
munity financing instrum
ents can befurther developed and, for other partners, there is potential for newagreem
ents or other types of initiative.For exam
ple, by building on the Energy C
omm
unity Treaty with partners
in South-East E
urope, as well as the developm
ent of the EU
-Maghreb
electricity market and the E
U-M
ashrek gas market, a pan-E
uropean energyC
omm
unity could be created both through a new Treaty, and through
(i) A clear policy on securing and diversifying energy supplies
Such a policy is necessary both for the EU
as a whole and for specific
Mem
ber States or regions, and is especially appropriate for gas. To thisend, the above m
entioned Review
could propose clearly identified prioritiesfor the upgrading and construction of new
infrastructure necessary forthe security of E
U energy supplies, notably new
gas and oil pipelines andliquefied natural gas (LN
G) term
inals as well as the application of transit
and third party access to existing pipelines. Exam
ples include independentgas pipeline supplies from
the Caspian region, N
orth Africa and the M
iddleE
ast into the heart of the EU
, new LN
G term
inals serving markets that
are presently characterised by a lack of competition betw
een gas suppliers,and C
entral European oil pipelines aim
ing at facilitating Caspian oil supplies
to the EU
through Ukraine, R
omania and B
ulgaria. In addition, the Review
could acknowledge the concrete political, financial and regulatory m
easuresneeded to actively support the undertaking of such projects by business.T
he new E
U-A
frica Strategy, envisaging interconnections of energysystem
s as a priority area, could also help Europe to diversify its oil and gas
supply sources.
(ii) Energy partnerships with producers, transit countries andother international actors
The E
U and its energy partners are interdependent. T
his is reflectedat bilateral and regional level in a num
ber of specific EU
energy dialoguesw
ith a number of producer and transit countries
1. Equally, energy issues
are a growing feature of the E
U’s political dialogues w
ith other major
energy consumers (such as the U
S, China and India), including through
multi-lateral fora like the G
8. These dialogues should be set w
ithin thecom
mon vision offered by the R
eview.
(a) Dialogue with m
ajor energy producers/suppliers
The E
U has an established pattern of relations w
ith major international
energy suppliers including OP
EC
and the Gulf C
o-operation Council. A
132133
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
third countries and the policies which support them
. That m
eans increasingthe focus in relations w
ith global partners facing similar energy and
environmental challenges – such as the U
S, Canada, C
hina, Japan andIndia – on issues such as clim
ate change, energy efficiency and renewable
sources, research and development of new
technologies, global market
access and investment trends, w
ith better results in multilateral for a such
as the UN
, the IEA
and the G8. If these countries reduce the use of fossil
fuels, it will also be beneficial for E
urope’s energy security. The E
U could
significantly step up bilateral and multi-lateral co-operation w
ith thesecountries w
ith the objective of encouraging the rational use of energyw
orldwide, of reducing pollution and encouraging industrial and
technological cooperation on the development, dem
onstration anddeploym
ent of energy efficient technologies, renewable energy sources
and clean fossil fuel technologies with carbon capture and geological
storage. In particular, greater efforts need to be made tow
ards widening
the geographic scope of the EU
Em
issions Trading Scheme and, as
mentioned above, as a first step the E
U should propose and prom
ote aninternational agreem
ent on energy efficiency. In addition, more focus
could be given to technological cooperation, in particular with other energy
consuming countries.
Similarly, there is scope to m
ake better use of trade policy tools toprom
ote promote goals such as non-discrim
inatory energy transit and thedevelopm
ent of a more secure investm
ent climate. T
he EU
should pressfor a better respect of existing W
TO
rules and principles in this field, andbilateral or regional initiatives should build on these. Such agreem
ents caninclude provisions on m
arket opening, investment, regulatory convergence
on issues such as transit and access to pipelines, and competition.
Reinforced m
arket-based provisions on energy and trade-related energyissues w
ould thus be incorporated in the EU
’s existing and futureagreem
ents with third countries.
(v) Energy to promote developm
ent
For developing countries, access to energy is a key priority, and Sub-Saharan A
frica has the lowest access in the w
orld to modern energy
bilateral agreements. C
ertain essential strategic partners, including Turkeyand U
kraine, could be encouraged to join the South East E
uropean Energy
Com
munity T
reaty. The C
aspian and Mediterranean countries are
important gas suppliers and transit routes. A
lgeria’s increasing importance
as a gas supplier to the EU
could point to a specific energy partnership.
In addition, as one of the EU
’s most im
portant strategic energy partner,attention should be given to facilitating N
orway’s efforts to develop
resources in the high north of Europe in a sustainable m
anner as well as
facilitating its entry into the South East E
urope Energy C
omm
unity.
This fram
ework w
ould also offer a clearer framew
ork to promote best
long-term use of C
omm
unity investment through Trans-E
uropean Energy
Netw
orks and their extensions to third country partners and to maxim
isethe im
pact on energy security of EU
resources devoted to the energysector in third countries. T
his is of particular importance for the new
Neighbourhood Instrum
ent and for EIB
and EB
RD
financing. In thiscontext, tw
inning programm
es and loan subsidies for external strategicenergy infrastructure are essential.
(iii) Reacting effectively to external crisis situations
Consideration should be given on how
best to react to external energycrises. R
ecent experiences with respect to both oil and gas have show
n theneed for the C
omm
unity to be able to react quickly and in a fully co-ordinated m
anner to such events. The E
U has no form
al instrument dealing
with external energy supplies. T
his could be addressed by a new m
oreform
al, targeted instrument to deal w
ith emergency external supply events.
This m
ight involve, for example, a m
onitoring mechanism
to provide earlyw
arning and to enhance response capabilities in the event of an externalenergy crisis.
(iv) Integrating energy into other policies with an external dimension
At the political level, a com
mon E
uropean external energy policy will
permit a better integration of energy objectives into broader relations w
ith
134135
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Anexa nr. 10
SS SSSTRATRATRATRATRATEGIA DE SE
TEGIA DE SETEGIA DE SETEGIA DE SETEGIA DE SECURIT
CURITCURITCURITCURITAA AAATE N
TE NTE NTE NTE N
AA AAAÞÞ ÞÞÞIONIONIONIONION
ALÃ A RALÃ A RALÃ A RALÃ A RALÃ A ROM
ÂNIEIOM
ÂNIEIOM
ÂNIEIOM
ÂNIEIOM
ÂNIEI
ROMÂNIA EUROPEANÃ, ROM
ÂNIA EUROATLANTICÃ: PENTRU O VIAÞÃ MAI BUNÃ
ÎNTR-O ÞARÃ DEMOCRATICÃ, M
AI SIGURÃ ªI PROSPERÃ
(fragment)
Preºedinþia României, Bucureºti, 2006
[…]
[…]
[…]
[…]
[…]
VI. RVI. RVI. RVI. RVI. ROM
ÂNIA – VE
OMÂN
IA – VEOM
ÂNIA – VE
OMÂN
IA – VEOM
ÂNIA – VECTCT CTCTCTOR DIN
OR DINOR DINOR DINOR DIN
AMIC AL SE
AMIC AL SE
AMIC AL SE
AMIC AL SE
AMIC AL SECURI
CURICURICURICURITT TTTÃÃ ÃÃÃÞIÞI ÞIÞIÞIII III ªI
ªI ªI ªI ªI
PRPR PRPRPROSPERIOSPERIOSPERIOSPERIOSPERITT TTTÃÃ ÃÃÃÞII ÎN
REGIUNEA M
ÃRII NEGRE
ÞII ÎN REGIUN
EA MÃRII N
EGREÞII ÎN
REGIUNEA M
ÃRII NEGRE
ÞII ÎN REGIUN
EA MÃRII N
EGREÞII ÎN
REGIUNEA M
ÃRII NEGRE
Ca stat de graniþã al U
niunii Europene ºi ca m
embru al N
AT
O, R
omânia
are interesul major de a se învecina cu state stabile, dem
ocratice ºi prospere,deoarece num
ai acestea sunt capabile sã menþinã pacea ºi buna înþelegere
în relaþiile dintre ele, sã creeze comunitãþi regionale pluraliste ºi sã aibã un
comportam
ent predictibil în domeniul securitãþii. C
onstruirea unui climat
de securitate ºi prosperitate în zona Mãrii N
egre reprezintã o direcþiedistinctã de acþiune a acestei strategii.
Rom
ânia are un interes strategic fundamental ca regiunea extinsã a
Mãrii N
egre sã fie stabilã, democraticã ºi prosperã, strâns conectatã la
structurile europene ºi euroatlantice. Subsumat acestui interes, obiectivul
strategic al þãrii noastre – vector dinamic al securitãþii dem
ocratice,stabilitãþii ºi prosperitãþii econom
ice – este acela de a stimula o im
plicareeuropeanã ºi euroatlanticã m
ai puternicã în regiune.Localizatã la interferenþa a trei zone de im
portanþã deosebitã – Europa,
Orientul M
ijlociu ºi Asia C
entralã – regiunea Mãrii N
egre este o zonãprincipalã de tranzit pentru resurse energetice ºi, totodatã, un spaþiuim
portant de manifestare a unor riscuri asim
etrice ºi focare de conflict,având un im
pact semnificativ asupra securitãþii euroatlantice. D
eparte dea fi consideratã o sim
plã zonã-tampon sau perifericã, regiunea M
ãrii Negre
este un conector de importanþã strategicã, situat pe coridorul ce leagã
services. At the sam
e time, only 7%
of Africa’s hydropow
er potential istapped. T
he EU
should promote a tw
in-track approach through theE
uropean Union E
nergy Initiative and through raising the profile of energyefficiency in developm
ent programm
es. Focusing on developing renewable
energy and micro-generation projects, for instance, could help m
anycountries reduce reliance on im
ported oil and improve the lives of m
illions.T
he implem
entation of the Kyoto P
rotocol clean development m
echanismcould spur investm
ent in such energy projects in developing countries.
3. CONCLUSION
S3. CON
CLUSIONS
3. CONCLUSION
S3. CON
CLUSIONS
3. CONCLUSION
S
This G
reen Paper has set out the new
energy realities facing Europe,
outlined questions for debate and suggested possible actions at theE
uropean level. In taking the debate forward, it is essential to act in an
integrated way. E
ach Mem
ber State will m
ake choices based on its own
national preferences. How
ever, in a world of global interdependence, energy
policy necessarily has a European dim
ension[…]
NOTE
1 Notably R
ussia, Norw
ay, Ukraine, the C
aspian basin, the Mediterranean
countries, OP
EC
and the Gulf C
o-operation Council.
136137
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Contracararea acestor riscuri ºi am
eninþãri este o responsabilitateprim
ordialã a statelor riverane Mãrii N
egre. Ele trebuie sã fie, în prim
ulrând, conºtiente de existenþa acestor pericole ºi sunt obligate sã dezvoltepolitici interne, externe ºi de securitate capabile sã neutralizeze fenom
enelenegative în interiorul propriilor graniþe ºi sã se abþinã de la sprijinirea, înorice fel, a m
iºcãrilor separatiste, a organizaþiilor extremiste sau teroriste,
a activitãþilor infracþionale. Þãrile riverane M
ãrii Negre trebuie sã co-
opereze activ ºi eficient, sã promoveze m
ãsuri destinate creºterii încrederiiîn regiune ºi sã-ºi îndeplineascã cu bunã credinþã obligaþiile privind reducereaarm
amentelor convenþionale ºi retragerea forþelor m
ilitare staþionate ilegalpe teritoriul altor state.
În acelaºi timp, pornind de la caracterul indivizibil al securitãþii în spaþiul
euroatlantic în acord cu cerinþele globalizãrii, de la nevoia unui tratament
egal pentru toate entitãþile care au interese în zonã – inclusiv NA
TO
ºiU
niunea Europeanã – R
omânia apreciazã cã regiunea M
ãrii Negre este un
spaþiu geopolitic deschis comunitãþii dem
ocratice internaþionale, în cadrulcãruia se pot m
anifesta plenar statele aliate, partenere ºi prietene. Înacest scop, R
omânia prom
oveazã activ ideea necesitãþii unei strategiieuroatlantice pentru regiunea M
ãrii Negre , luând în considerare experienþa
abordãrii concertate NA
TO
-UE
în procesul de stabilizare din Europa de
Sud-Est ºi nevoia unui echilibru apt sã favorizeze opþiunea dem
ocraticã astatelor, sã preîntâm
pine agravarea riscurilor ºi ameninþãrilor ºi sã
contribuie eficient la soluþionarea conflictelor ºi stãrilor de tensiune. Ex-
tinderea responsabilitãþilor Uniunii E
uropene în stabilizarea ºi reconstrucþiaregiunii, consolidarea prezenþei ºi a contribuþiei A
lianþei Nord-A
tlantice ºia P
rogramului de P
arteneriat pentru Pace la procesele de prom
ovare adem
ocraþiei, pãcii ºi securitãþii, ca ºi prezenþa unor capacitãþi operaþionaleam
ericane în regiune reprezintã factori capabili sã contribuie lafundam
entarea unei astfel de strategii.În acest context, prioritare pentru R
omânia sunt arm
onizarea ºieficientizarea proceselor instituþionale de cooperare în curs de desfãºurare,prevenirea com
petiþiei sau a tentaþiilor hegemonice ºi stabilirea unui nou
cadru de dialog ºi cooperare la care sã participe toate statele ºi organizaþiile
comunitatea euroatlanticã (în calitate de furnizor de securitate ºi
consumator de energie) de arealul O
rientul Mijlociu-R
egiunea Caspicã-
Asia C
entralã (în calitate de furnizor de energie ºi consumator de
securitate). Din punct de vedere energetic, regiunea M
ãrii Negre este
principalul spaþiu de tranzit ºi – într-o mãsurã im
portantã – o sursã pentruenergia ce se consum
ã în Europa, în tim
p ce prognozele întrevãd creºtereasubstanþialã a ponderii sale în urm
ãtoarele decenii.D
in punctul de vedere al provocãrilor de securitate, regiunea este ooglindã fidelã a noilor riscuri ºi am
eninþãri ºi un virtual poligon periculospentru experim
entarea lor. În rândul acestora trebuie menþionate: tero-
rismul internaþional; proliferarea arm
elor de distrugere în masã ºi a
mijloacelor de transport la þintã; conflictele locale; traficul ilegal de
armam
ent, muniþii ºi explozivi; traficul de droguri; m
igraþia ilegalã ºi traficulde fiinþe um
ane; guvernarea ineficientã, minatã de corupþie endem
icã ºicrim
inalitate organizatã, caracterizatã prin deficit democratic ºi inca-
pacitatea exercitãrii corespunzãtoare a atribuþiilor conferite statelorsuverane.
Regiunea M
ãrii Negre este cea m
ai bogatã parte a Europei în conflicte
separatiste, stãri de tensiune ºi dispute. Conflictele separatiste din estul
Republicii M
oldova (regiunea nistreanã), estul ºi nordul Georgiei (A
bhaziaºi O
setia de Sud), vestul Azerbaidjanului (N
agorno-Karabah), sudul Federaþiei
Ruse (C
ecenia ºi alte republici sau regiuni autonome din C
aucazul de Nord),
alte miºcãri separatiste de m
ai micã am
ploare ºi intensitate, precum ºi
stãrile de tensiune legate de unele dispute teritoriale sau de frontierã re-prezintã grave am
eninþãri la adresa securitãþii regiunii ºi creeazã pericolulreizbucnirii unor confruntãri violente.
Crim
inalitatea transfrontalierã constituie o realitate emblem
aticã aregiunii. A
ctivitãþile infracþionale de aceastã naturã se desfãºoarã pe uscatºi pe apã, au conexiuni cu grupãrile teroriste internaþionale ºi sunt favorizatede regim
urile separatiste ºi de prezenþa ilegalã a unor trupe strãine peteritoriul noilor dem
ocraþii. Crim
inalitatea transfrontalierã riscã sã afectezegrav guvernarea unor state din regiune, sã genereze instabilitate ºi anarhie,sã favorizeze m
anifestãrile violente ºi sã creeze pericolul întreruperii fluxu-rilor vitale de aprovizionare cu energie.
138139
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Rom
ânia urmãreºte im
plicarea directã în procesul de soluþionarepaºnicã a conflictelor ºi disputelor din proxim
itatea strategicã, atât prinacþiuni naþionale cât ºi în form
at multilateral, vizând prom
ovareadem
ocraþiei, sprijinirea eforturilor de apropiere de structurile europene ºieuroatlantice ºi a celor având ca scop construcþia securitãþii ºi prosperitãþii.Interesul R
omâniei este ca procesele de extindere ale celor douã organizaþii
sã nu conducã la crearea unor noi linii de separaþie.Pe tem
eiul relaþiilor speciale dintre Rom
ânia ºi Republica M
oldova ºi înconsens cu responsabilitãþile fireºti ce decurg din com
unitatea de istorie,lim
bã ºi culturã, cu principiul „o singurã naþiune – douã state” ºi cu spiritulpoliticii europene de vecinãtate, vom
acorda o atenþie deosebitã cooperãriicu R
epublica Moldova. R
omânia are datoria politicã ºi m
oralã de a sprijiniacest stat în parcurgerea procesului de m
odernizare, democratizare ºi
integrare europeanã, de a face tot ce este posibil pentru a susþine – dinpunct de vedere politic, econom
ic ºi diplomatic – principiul suveranitãþii ºi
integritãþii sale teritoriale, precum ºi pentru a spori contribuþia noastrã la
extinderea spaþiului de securitate ºi prosperitate. În acest scop, vom continua
sã monitorizãm
cu atenþie evoluþia conflictului separatist din raioaneleestice ale R
epublicii Moldova, sã contribuim
activ la identificarea unorsoluþii viabile – bazate pe dem
ocratizarea ºi demilitarizarea regiunii, pe
retragerea trupelor ºi armam
entelor staþionate ilegal – ºi sã sprijinimim
plicarea decisivã, în procesul de pace, a Uniunii E
uropene ºi StatelorU
nite.U
n rol important în cadrul procesului de cooperare la M
area Neagrã va
reveni dimensiunii econom
ice. Rom
ânia va desfãºura o politicã externã ºide cooperare econom
icã marcatã de pragm
atism ºi de folosire a instru-
mentelor oferite de form
atele bilaterale ºi multilaterale pentru participarea
la proiectele economice cu im
pact major în consolidarea dem
ocraþiei,securitãþii ºi stabilitãþii. E
forturile vor viza, cu prioritate, dezvoltarea cori-doarelor energetice ºi de transport capabile sã conecteze econom
ic ºicom
ercial regiunea ponticã cu statele comunitãþii euroatlantice ºi sã
permitã o valorificare superioarã a potenþialului oferit de porturile m
aritime
ºi fluviale din regiune, concomitent cu o atenþie sporitã acordatã protecþiei
mediului ºi restabilirii funcþionalitãþii m
ultiple a ecosistemului D
unãre-Marea
Neagrã.
democratice interesate. În acest sens, R
omânia acþioneazã ferm
pentruorganizarea Forum
ului Mãrii N
egre pentru Dialog ºi C
ooperare – iniþiativãconsacratã preponderent prom
ovãrii democraþiei ºi dezvoltãrii econom
ice,securitãþii energetice, creºterii încrederii, consolidãrii stabilitãþii, pãcii ºisecuritãþii. În acest scop, R
omânia va coopera strâns cu statele riverane
Mãrii N
egre – Bulgaria, G
eorgia, Federaþia Rusã, R
epublica Moldova, Turcia
ºi Ucraina –, cu celelalte state din vecinãtatea apropiatã, precum
ºi cu altestate m
embre ale com
unitãþii euroatlantice. Concom
itent, Rom
ânia vasprijini activ procesul de constituire – în acest spaþiu – a unei euroregiunide dezvoltare aptã sã faciliteze cooperarea cu statele m
embre ale U
niuniiE
uropene, sã stimuleze dezvoltarea infrastructurii energetice ºi de transport,
sã promoveze com
erþul, investiþiile ºi perfecþionarea mecanism
eloreconom
iei de piaþã.În ceea ce priveºte problem
atica soluþionãrii conflictelor îngheþate,R
omânia va folosi noua fereastrã de oportunitate pentru m
enþinerea ei peagenda politicã a principalilor actori de securitate, va prom
ova strategiipolitice ºi diplom
atice active ºi se va implica m
ai eficient în funcþionaream
ecanismelor ce vizeazã soluþionarea prin m
ijloace paºnice a acestorconflicte. Ineficienþa unora dintre m
ecanismele folosite pânã în prezent
pentru soluþionarea conflictelor impune necesitatea reanalizãrii lor ºi o
implicare m
ai activã a statelor ºi organizaþiilor care pot aduce o contribuþiepozitivã în acest scop. E
ste necesar ca, în cadrul unei astfel de strategii, sãfie definit un set de principii, norm
e ºi reguli de conduitã unitare, conforme
cu interesele oamenilor, com
unitãþilor ºi statelor din zonã, cu interesele desecuritate ale com
unitãþii euroatlantice ºi cu prevederile dreptului in-ternaþional, apte sã rãspundã adecvat diferenþelor specifice fiecãrui conflictîn parte. Setul de principii, norm
e ºi reguli de conduitã ar putea cuprindeobligaþii referitoare la: nerecunoaºterea regim
urilor separatiste ºineîncurajarea lor în orice form
ã; contracararea fermã a terorism
ului ºi aaltor activitãþi asociate terorism
ului; retragerea trupelor strãine staþionateilegal în perim
etrul diferitelor enclave; evacuarea depozitelor de armam
ent,m
uniþii ºi explozivi sub control internaþional; desfiinþarea formaþiunilor
paramilitare constituite de regim
urile ilegale pe teritoriul regiunilorseparatiste.
140141
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Se va urmãri, totodatã, dezvoltarea unor program
e prin care vor fisporite capabilitãþile naþionale ºi regionale de m
onitorizare ºi intervenþierapidã pentru prevenirea ºi contracararea riscurilor de securitate provenitedin spaþiul m
aritim. Vor fi susþinute, totodatã, iniþiativele vizând sporirea
capacitãþii regionale de rãspuns la crize ºi de contracarare a ameninþãrilor
asimetrice, precum
ºi cele prin care va fi îmbunãtãþit cadrul legislativ
necesar pentru creºterea încrederii. [...]
Anexa nr. 11TABELTABELTABELTABELTABEL
cu principalele organizaþii ºi programe care acþioneazã în REMNcu principalele organizaþii ºi programe care acþioneazã în REMNcu principalele organizaþii ºi programe care acþioneazã în REMNcu principalele organizaþii ºi programe care acþioneazã în REMNcu principalele organizaþii ºi programe care acþioneazã în REMN
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
ONU (OrganizaþiaNaþiunilor Unite)
1945, ConferinþaNaþiunilor Unite dela San Francisco ra-tificã Charta ONUcu privire la dreptu-rile ºi obligaþiile sta-telor membre
191 Organizaþia urmãreºte menþinereapãcii ºi securitãþii internaþionale, dez-voltarea cooperãrii, combaterea tero-rismului (Rezoluþia CS nr. 1373/2001de creare a Comitetului de luptãîmpotriva terorismului);- UNOMIG, misiune post-conflictGeorgia – Abhazia (din 1993);- susþine misiunea OSCE în Nagorno-Karabah.
Consiliul Europei (CE)
1949 46 Prima organizaþie interguvernamen-talã europeanã postbelicã;- obiective: protejarea drepturiloromului, a democraþiei pluraliste ºi asupremaþiei legii; cãutarea soluþiilorpentru problemele cu care se confruntãsocietatea europeanã (discriminareaminoritãþilor, xenofobia, intoleranþa,
142143
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
protecþia mediului, clonarea umanã,SIDA, drogurile, terorismul, crimaorganizatã etc.); dezvoltarea stabilitãþiidemocratice în Europa prin susþinereareformelor politice, legislative ºiconstituþionale;- observatori: Japonia, SUA, Mexic;- în 1999, la propunerea autoritãþilorromâne, se inaugureazã Iniþiativaistoriei Mãrii Negre, la care participãprofesori de istorie bulgari, georgieni,moldoveni, români, ruºi, turci ºi ucrai-neni; conferinþa finalã de la Soci aprezentat Dosarul pedagogic privindistoria Mãrii Negre, publicat de edituranorvegianã „Gylder” (2004).
NATO (OrganizaþiaPactului Atlanticuluide Nord)
1949 26 de state: Belgia,Bulgaria, Canada,Cehia, Danemarca,Estonia, Franþa,
Organizaþie regionalã:- alianþa politicã ºi militarã de securitatecolectivã;Parteneriate:
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
Germania, Grecia,Ungaria, Islanda,Italia, Letonia, Litua-nia, Luxemburg, Olan-da, Norvegia, Polo-nia, Portugalia, Româ-nia, Slovacia, Slove-nia, Spania, Turcia,Anglia, Statele Unite
- Partnership for Peace (PfP) 1994(Parteneriatul pentru Pace), axat pecooperarea în domeniul apãrãrii,acþiuni postconf lict, combateriiterorismului internaþional etc.;- Individual Partnership Action Plans(IPAPs)/Planuri de Acþiune pentruParteneriate Individuale; lansat înnoiembrie 2002, la summitul de laPraga, adresat statelor care manifestãvoinþa ºi au capacitatea de a-ºiaprofunda relaþiile cu NATO;- Partnership Action Plan againstTerrorism (PAP-T)/Planul de Acþiuneîn Parteneriat împotriva Terorismului,în special împotriva ameninþãrilor dinAsia Centralã ºi Afganistan, 2001;- Partnership Action Plan on DefenceInstitution Building (PAP-DIB) –
144145
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
Planul de Acþiune în Parteneriatprivind Crearea Instituþiilor deApãrare, 2004;- Consiliul NATO - Rusia (1997 ºi 2002);- Comisia NATO - Ucraina (1997 ºi2002);- SEEGROUP (South-East EuropeSecurity Cooperation Steering Group/Grup Director pentru Europa de Sud-Est, 2000): þãrile din Europa de Sud-Est, Austria, Elveþia ºi R. Moldova ºise adoptã SEECAP (South-EastEurope Common Assessment Paper/Document Comun de Evaluare pentruEuropa de Sud-Est, mai 2001); se referãla provocãrile ºi perspectivele proble-melor de securitate din regiune; sedeschide calea unei cooperãri mai largiîn ceea ce priveºte reforma sectoruluide securitate;
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
- urmãreºte cooperarea cu alte instituþiiinternaþionale, în special cu UE, OSCEºi ONU.
1975-1990, CSCE(Conferinþa pentruSecuritate ºi Coope-rare în Europa/Pro-cesul de la Helsinki);forum de dialog ºinegocieri Est-Vest;1994, summitul dela Budapesta hotã-rãºte adoptarea de-numirii de OSCE
Cuprinde 55 demembri, de la Vladi-vostok la Vancou-ver; include toatestatele europene,SUA, Canada ºitoate republiciledin fosta URSS
- Menþine 18 misiuni ºi prezenþe înzonele de conflict/tensiune.- Prioritãþile OSCE: consolidarea valo-rilor comune ºi asistarea statelormembre în edificarea unei societãþidemocratice civile, bazate pe statul dedrept; prevenirea conflictelor locale,restaurarea stabilitãþii ºi pãcii în zonelede tensiune, eliminarea unor deficitereale ºi perceptibile de securitate ºievitarea creãrii de noi diviziuni, prinpromovarea unui sistem de securitateprin cooperare.- Misiuni: în Armenia, Azerbaidjan,Georgia, R. Moldova – de exemplu docu-mentul Confidence and SecurityBuilding Measures in Moldova din
146147
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
29 noiembrie 2005 care propune controlreciproc, transparenþa politicilor deapãrare ºi demilitarizare între R. Mol-dova ºi Transnistria.- Proiect de Coordonare în UcrainaMecanismul REACT (Rapid ExpertAssistance and Co-operation Teams) afost conceput în cadrul cartei pentrusecuritate europeanã ºi inclus în docu-mentul aprobat de summitul OSCE dela Istanbul din noiembrie 1999.
UniuneaEuropeanã
1951, Tratatul de laParis, de instituire aCECA (ComunitateaEuropeanã a Cãr-bunelui ºi Oþelului);
Are 25 de membri:Austria, Belgia, Ci-pru, Cehia, Dane-marca, Estonia, Fin-landa,
- PESC (Politica Externã de SecuritateComunã);- Politica de vecinãtate (EuropeanNeighbourhood Policy – ENP);
PSESE (Pactul deStabilitate pentruEuropa de Sud-Est)
1999, cu ocaziasummitului UE de laKöln, pactul fiindconfirmat în acelaºian la Sarajevo
1957, Tratatele de laRoma de instituire a:CEE (ComunitateaEconomicã Euro-peanã) ºi EURATOMsau CEEA (Comuni-tatea Europeanãpentru Energia Ato-micã);1967: fuzionarea in-stituþiilor celor treicomunitãþi europene;1992: Tratatul de laMaastricht introducenoi forme de coope-rare dând naºtere UE.
- Acordurile de Parteneriat ºi Coope-rare (PAC) cu state ex-sovietice;- EUJUST THEMIS MISSION pentruGeorgia, lansatã la 16 iulie 2004, încadrul ESDP/PESA (PoliticaEuropeanã de Securitate ºi Apãrare);asigurã asistenþã autoritãþilor geor-giene pentru adoptarea legislaþiei decombatere a criminalitãþii;- misiunile de menþinere a pãcii ºireconstrucþie postconflict Concordia,Proxima (în FYROM), Althea (înBosnia-Herþegovina), Arthemis (înCongo).
Încercare ambiþioasã a comunitãþiiinternaþionale, îndeosebi a UE ºiSUA, de a contribui la stabilizareafostei Iugoslavii ºi în general a Balca-nilor; Comisia Europeanã ºi BancaMondialã au fost desemnate sã coor-
148149
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
doneze mãsurile de asistenþã econo-micã pentru regiune;- iniþiativã politicã care are în vederecrearea ºi consolidarea democraþiei,prosperitãþii ºi stabilitãþii în regiune;finanþat de UE;- în prezent, Coordonatorul Special alPSESE este ºi Coordonatorul SECI(dr. Erhard Busek, fost vicecancelaral Austriei);- Masa de Lucru III dezbateproblemele de securitate, apãrare,justiþie ºi afaceri interne; Româniaeste copreºedinte;
Liant între estul ºi centrul Europei ºipartener în dialogul instituþional cuUE, Consiliul Europei ºi NATO;- România a aderat în 1996, cu ocaziareuniunii de la Viena a miniºtrilor deexterne ai statelor membre; în 2001,a beneficiat de un proiect de finanþarepentru modernizarea cãilor ferate.
Criminalitãþii Transfrontaliere de laBucureºti;- combaterea traficului cu fiinþeumane, corupþiei.
12 state membre:Albania, Bosnia-Herþegovina,Bulgaria, Croaþia,Grecia, Macedonia,
Iniþiativã de cooperare subregionalã,urmãreºte dezvoltarea unei strategiieconomice ºi de mediu viabile înregiune ºi facilitarea integrãriiîn structurile europene;
150151
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
R. Moldova,România, Serbia-Muntenegru,Slovenia, Turcia,Ungaria; în calitatede observatori,participã: Austria,Azerbaidjan, Belgia,Franþa, Germania,Spania, SUA ºiUcraina; existã pro-punerea de a seacorda Georgieistatutul deobservator.
combaterea infracþionalitãþiitransfrontaliere;- în cadrul Centrului SECI de laBucureºti (2001) funcþioneazã patrugrupuri de lucru pentru combaterea:traficului de fiinþe umane, de droguriºi a fraudei comerciale;- face parte din PSESE.
SEECP (Procesulde Cooperare înEuropa de Sud-Est)
1996, în Bulgaria, cuocazia reuniuniiminiºtrilor de
Structurã de cooperare regionalãneinstituþionalizatã:- instrument pentru promovarea
- în 1999 este adoptat Acordul decooperare pentru prevenirea ºi
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
externe ai statelordin regiune
Muntenegru, Turcia,Bosnia-Herþegovina
intereselor de integrare în structurileeuropene ºi euroatlantice;- participã ca invitaþi: preºedinþia UEºi a Comisiei Europene, preºedinþiaOSCE, OCEMN, Pactul de Stabili-tate, Consiliul Europei, ONU, OMC,CEE/ONU, BERD, BIRD, BEI etc.;Moldova este invitat special;- urmãreºte adoptarea unor mãsuripentru întãrirea: stabilitãþii, securi-tãþii ºi relaþiilor de bunã vecinãtate;cooperãrii multilaterale economice,cooperãrii în domeniul justiþiei,combaterii crimei organizate,traficului de droguri ºi arme ºiterorismului;- România s-a remarcat prinsemnarea la Bucureºti a Carteirelaþiilor de bunã vecinãtate,stabilitate, securitate ºi
152153
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
cooperare în Europa de Sud-Est(2000);- face parte din PSESE;- NATO a salutat activitatea SEECP,cu ocazia summitului de laWashington, din aprilie 1999,considerând-o complementarãacþiunilor proprii pentru menþinereapãcii ºi stabilitãþii în regiune;- Croaþia are statut de observator.
SEDM (SouthernEastern DefenseMinisterial/Reuni-unile MiniºtrilorApãrãrii din Europade Sud-Est)
1997 Albania, Bulgaria,Croaþia,Macedonia,Grecia, Italia,România, Slovenia,Turcia, SUA
- în cadrul SEDM au fost createSEEBRIG (South East-EuropeanBrigade) ºi MFPSEE (Forþa Multi-naþionalã de Sprijinire a Pãcii înEuropa de Sud-Est);- proiectul SEEBRIG pentru „Sistemede Comunicare ºi Informaþii”;- Forþa Operaþionalã de Geniu;- SEESIM (reþea de pregãtire prinsimulare);
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
- CIN (Reþea de schimb de informaþiipentru situaþii de crizã).
1992, la iniþiativaTurciei, prinsemnarea„Declaraþiei de laIstanbul”
Albania, Bulgaria,Grecia, România,Turcia, R. Moldova,Rusia, Ucraina,Armenia,Azerbaidjan,Georgia
Iniþial (1992) este o structurã decooperare economicã:- „Carta pentru cooperare economicãla Marea Neagrã”, 1998, Ialta;- din 1999 devine funcþionalã ca orga-nizaþie internaþionalã de cooperareeconomicã ºi obþine statutul de obser-vator ONU (Rezoluþia A/54/5/1999);- 2002, summitul aniversar al OCEMNadoptã „Declaraþia decenialã” în caresunt specificate principalele sale obi-ective: accelerarea dezvoltãrii eco-nomice ºi sociale a statelor membre înperspectiva integrãrii lor în UE,cooperarea cu UE ºi cu alte iniþiativeºi structuri regionale;
154155
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
- acord între statele membre privindcombaterea terorismului (oct. 1998);- face parte din PSESE.
BLACKSEAFOR(Grupul deCooperare Navalãîn Marea Neagrã)
2001 România, Bulgaria,Georgia, F. Rusã,Turcia, Ucraina
Iniþiativã regionalã:- îmbunãtãþirea regimului de control alexporturilor; controlul proliferãrii ar-melor de distrugere în masã în regi-unea Mãrii Negre;- România doreºte aderarea ºia altor state la aceastã iniþiativã ºi
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
participarea lor la activitãþi concreteprecum problemele denonproliferare.
Tratatul de Secu-ritate Colectivã(Tratatul de laTaºkent), devenitulterior CSTO(OrganizaþiaTratatului deSecuritateColectivã)
1992 (Tratatul de laTaºkent) ºi 2002(CSTO), lainiþiativa Rusiei
Tratatul de laTaºkent: Rusia,Armenia,Kazahstan,Kârgâzstan,Tadjikistan ºiUzbekistan – în1993 au aderat ºiAzerbaidjan,Georgia, Belarus
Organizaþie regionalã:- summitul CSTO de la Moscova (iunie2005) – planificarea pentru 2006 aunor exerciþii comune cu trupe terestreîn Belarus ºi Armenia.
156157
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
GUAM 1997, cu ocaziaConsiliului Europeande la Strasbourg;2000, în cadrulîntâlnirii de laNew York pentrusummitul ONU alMileniului, preºe-dinþii statelor mem-bre GUAM hotãrãscsã intensifice coope-rarea multilateralã
Georgia, Ucraina,Azerbaidjan,R. Moldova,(Uzbekistan aderãîn 1999 ºi se retrageîn 2005)
Organizaþie regionalã:- demersuri pe linie politicã, econo-micã ºi strategicã pentru întãrireaindependenþei ºi suveranitãþii statelormembre;- instrument pentru promovarea mã-surilor de creºtere a încrederii întrestatele membre ºi consolidarea pozi-þiilor lor la nivel regional.
1991, iniþiat de UE Armenia,Azerbaidjan,Belarus, Georgia,Kazahstan,Kârgâzstan, R. Moldova, Rusia,Tadjikistan,
Program regional de cooperare carefinanþeazã ºi susþine dezvoltareaprogramului internaþional INOGATE(Transportul Interstatal de Petrol ºiGaze cãtre Europa);- donatorii au statut de observatori:UE, BERD etc.;
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
Turkmenistan,Ucraina,Uzbekistan,Mongolia
- coordonarea programului se face prinSecretariatul Tehnic, cu sediul la Kiev.
1993, iniþiat de UE Cuprinde 12 þãri:Armenia,Azerbaidjan,Bulgaria,Kazahstan,Kârgâzstan, R.Moldova, România,Tadjikistan, Turcia,Turkmenistan,Ucraina,Uzbekistan
- Program finanþat de UE pentrudezvoltarea coridorului de transportvest-est din Europa, traversândMarea Neagrã, prin Caucaz ºi MareaCaspicã, pânã în Asia Centralã.
INOGATE(Programulinterstatal detransport al
1995, iniþiat de UE 50 de state participã - Program finanþat de UE în cadrulprogramului regional TACIS.- Oferã asistenþã tehnicã ºi chiarfinanciarã statelor din spaþiul CSI
158159
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii
gazului ºi petroluluicãtre Europa)
pentru menþinerea ºi modernizareareþelelor de transport al petrolului ºigazelor, ameliorarea comerþului cuenergie la nivel regional, gãsireaunor trasee alternative pentrutransportarea energiei în Europade Vest.
- Conducta de transportare a gazuluinatural din Turcia (Caucaz, AsiaCentralã) cãtre Europa (Austria),trecând prin Bulgaria, România ºiUngaria.- Conducta va avea cca 3 400 km.
Black SeaHarmony
2004, din iniþiativaTurciei
Turcia - Operaþie de supraveghere ºipatrulare în Marea Neagrã, mai alesîn zona Strâmtorii Bosfor. - Rusia, Ucraina care ºi-au anunþatdorinþa de a participa la operaþie.
Relaþiile UE cu þãrile vecine
Stat/partener
Statcandidat
din
SAA PCA Acord deasociere
Strategiede þarã
EMPPlan deacþiune
ENPPlan deacþiune
PESAMisiuni
ENP – state vecine din Est (Noile State Independente)
Armenia
Azerbaidjan
Belarus
Georgia
R. Moldova
Rusia
Ucraina
–
––
–
–
–
–
––
–
–
––
–
1999
1999
Semnat1995
1999
1998
1997/ 2004
1998
–
––
–
–
–
–
2002-2006
2002-2006
2002-2006
2002-2006
2002-2006
Strategiacomunã
1999-2003
Strategiacomunã
1999-2003
–
––
–
–
–
––
–
2004
–
2004
–
–
–
–
EUJUST-Themis
–
–
–
Sursa: Heiner Hängi ºi Fred Tanner, Promoting security sector governance in the EU’s neighbourhood, „ChaillotPaper”, no. 80, July 2005, p. 90-91.
–
160161
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Stat/partener
Politica de vecinãtate a UE: indicatori politici, economici ºi de securitateIndicatori politici
Freedomrating
PR/CL (4)
Indicatori socioeconomici Indicatori de securitate
Nivel dedezvoltare
umanã
Clasa-mentul
IDU
PIB percapita 2002(PPP US $)
Cheltuieli pt.apãrare % dinPIB (2003)
Forþearmate
(mii pers.)
Forþe para-militare
(mii pers.)
ENP – state vecine din Est (Noile State Independente)
Armenia Parþialliberã
5/4 Mediu 82 3.120 6,4 45 1
Azerbaid-jan
Parþialliberã
Parþialliberã
Nu esteliberã
Nu esteliberã
Nu esteliberã
Belarus
Georgia
R. Moldova
Rusia
Ucraina
6/5 Mediu 91 3.210 3,2 67 15+
7/6 Mediu 62 5.520 4,0 73 110
3/4 Mediu 97 2.260 2,7 18 12
3/4 Mediu 113 1.470 2,4 7 3
6/5 Mediu 57 8.230 4,9 1213 359
Parþialliberã
4/3 Mediu 70 4.870 2,1 160 110
Sursa: Heiner Hängi ºi Fred Tanner, Promoting security sector governance in the EU’s neighbourhood,„Chaillot Paper”, no. 80, July 2005, p. 88-89.
Anexa nr. 12Alcãtuirea Regiunii Extinse a Mãrii NegreAlcãtuirea Regiunii Extinse a Mãrii NegreAlcãtuirea Regiunii Extinse a Mãrii NegreAlcãtuirea Regiunii Extinse a Mãrii NegreAlcãtuirea Regiunii Extinse a Mãrii Negre
*Sursa: CIA – The World Factbook, https://www.cia.gov/cia/publications/factbook/index.html** Sursa: Shalva Jaoshvili, The rivers of the Black Sea, p.16-17, http://links.coastweb.info/facadelibrary.coastweb.info/764/01/black_sea.pdf?convert=no*** Produsul Intern Brut (PIB) bazat pe paritatea puterii de cumpãrare. Estimarea Fondului Monetar Internaþional(FMI) pentru anul 2007, http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2006/02/data/weoselgr.aspx
ÞaraSuprafaþa*
(kmp) Populaþia*Lungime þãrm
la Marea Neagrã**
(km)
PIB per capita***
(dolari)
Armenia
17.075.200
29.800 2.976.372
142.893.540
1.330
– 4.774
12.797
Azerbaidjan 86.600 7.961.619 – 7.576
Bulgaria 110.910 7.385.367 380 10.843
Georgia 69.700 4.661.473 315 4.050
R. Moldova 33.843 4.466.706 – 2.899
România 237.500 22.303.552 240 10.152
Rusia 410
Turcia 780.580 70.413.958 1.450 8.838
Ucraina 603.700 46.710.816 8.441
162163
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 11
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
ABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERI
BD
N – C
onducta Baku-D
aghestan-Novorossiisk
BE
I – Banca E
uropeanã de Investiþii (European Investm
ent Bank)
BE
RD
– Banca E
uropeanã pentru Reconstrucþie ºi D
ezvoltare (Euro-
pean Bank for R
econstruction and Developm
ent)B
IRD
– Banca Internaþionalã pentru R
econstrucþie ºi Dezvoltare
(International Bank for R
econstruction and Developm
ent)B
LAC
KSE
AF
OR
– Grupul de C
ooperare Navalã din M
area Neagrã
BSE
C – O
rganizaþia pentru Cooperare E
conomicã la M
area Neagrã
( Organization of the B
lack Sea Econom
ic Co-operation)
BSFO
CS – Sistem
ul de cabluri de fibrã opticã al Mãrii N
egre (Black Sea
Fibre Optic C
able System)
BST
DB
– Banca de C
omerþ ºi D
ezvoltare a Mãrii N
egre (Black Sea
Trade and Developm
ent Bank)
BT
C – C
onducta Baku-T
bilisi-Ceyhan
CD
C – C
omunitatea O
pþiunii Dem
ocratice ( Com
munity of D
emocratic
Choice)
CFE
– Tratatul privind Forþele Arm
ate Convenþionale din E
uropa ( Treatyon C
onventional Arm
ed Forces in Europe)
CIJ – C
urtea Internaþionalã de JustiþieC
PC
– Consorþiul C
onductei Caspice (C
aspian Pipeline Consortium
)
Organizaþiile internaþionale relevante ºi iniþiativele de cooperareOrganizaþiile internaþionale relevante ºi iniþiativele de cooperareOrganizaþiile internaþionale relevante ºi iniþiativele de cooperareOrganizaþiile internaþionale relevante ºi iniþiativele de cooperareOrganizaþiile internaþionale relevante ºi iniþiativele de cooperaredin Regiunea Extinsã a Mãrii Negredin Regiunea Extinsã a Mãrii Negredin Regiunea Extinsã a Mãrii Negredin Regiunea Extinsã a Mãrii Negredin Regiunea Extinsã a Mãrii Negre