Modul 1
IntroducereCursul intitulat Drept contraventional pune n discuie
- pornind de la rolul i funciile sociale ale dreptului -
sistematizarea ramurilor dreptului, separarea dreptului
contravenional din cel administrativ, apariia rspunderii
contravenionale ca form distinct a rspunderii juridice i ca
modalitate a constrangerii statale n domeniul combaterii
contravenionalitii.
Prezentul curs are ca scop determinarea rolului i a locului
rspunderii contravenionale n sistemul metodelor de constrngere
statal aplicate pentru asigurarea ordinii de drept precum si a
cunoasterii procedurii contraventionale in constatarea, stabilirea,
aplicarea si executarea sanctiunii contraventionale.
Obiectivele cursului
Cursul intitulat Drept contraventional are ca obiectiv principal
mbogirea cunotinelor din sfera disciplinelor cu caracter juridic
ale studenilor Programului de studii Drept, forma de nvmnt FR. n
acest sens, la sfritul acestui curs, studenii vor fi capabili
s:
sa opereze cu noiuni precum: contraventie, raspundere
contraventionala, sanctiune contraventionla, procedura
contraventionala; sa cunoasca si sa aplice principiile care ghideaz
rspunderea contravenional sa identifice subiectele raportului
contravenional, cauzele care nltur caracterul contravenional al
faptelor, sa execute corect aplicarea legii contravenionale n
timp;
sa identifice domeniul sanciunilor aplicabile, modalitile sau
durata de aplicare, competena agenilor constatatori;
Cerine preliminare
Elemente cuprinse in cadrul materiilor: teoria generala a
dreptului, drept administrativ si drept penal general.
ResurseParcurgerea unitilor de nvare nu necesit existena unor
mijloace sau instrumente de lucru.
Structura cursului
Cursul Drept contraventional este structurat n dou module,
astfel: ambele module cuprinde cate trei uniti de nvare. La rndul
su, fiecare unitate de nvare cuprinde: obiective, aspecte teoretice
privind tematica unitii de nvare respective, exemple, teste de
autoevaluare precum i probleme propuse spre discuie i rezolvare.La
sfritul celor doua module sunt indicate teme de control. Rezolvarea
acestor teme de control este obligatorie. Acestea vor fi ncrcate de
ctre studeni pe platforma e-learning pn la odat prestabilit sau
predate cadrului didactic titular.
Durata medie de studiu individual
Parcurgerea de ctre studeni a unitilor de nvare ale cursului de
Drept contraventional (att aspectele teoretice ct i rezolvarea
testelor de autoevaluare i rezolvarea problemelor propuse) se poate
face n 2-3 ore pentru fiecare unitate.
Evaluarea
La sfritul semestrului, fiecare student va primi o not, care va
cuprinde: un test gril, ce va conine ntrebri teoretice din materia
prezentat n cadrul acestui material, test ce va deine o pondere de
60% n nota final i notele aferente celor dou teme de control,
realizate pe parcursul semestrului, care vor deine o pondere de 20%
fiecare.
Spor la treaba !Modulul 1. Noiuni de baz de drept
contraventionalCuprinsIntroducere3Obiectivele
modului.........................................................................................................4Competente4U1.
Dreptul contraventional: definire, obiect, trasaturi, delimitare,
izvoare, principii5U2. Raportul juridic de drept
contraventional13U3. Contraventia
Introducere
Unul din rolurile normei de drept si a sanctiunii ca parte
structurala a acesteia este cel de a disciplina comportamentul uman
n principalele relatii dintr-o societate, ntr-un climat specific
coexistentei libertatilor, al apararii drepturilor esentiale ale
omului si al statornicirii spiritului de dreptate.Cursul de Drept
contraventional are in vedere atat prezentarea unor chestiuni
generale legate de ideea de pedeapsa si sanctiune, cat si
aprofundarea aspectelor speciale care tin de sanctiunile
contraventionale n sine, individualizarea lor, cauzele care nlatura
caracterul contraventional al faptelor, subiectele
contraventionale, aplicarea legii contraventionale n timp, alaturi
de unele probleme sensibile de procedura contraventionala care au
influenta asupra aspectelor de drept material.
Contraventia si raspunderea contraventionala au la momentul
actual o abordare mai mult in planul dreptului administrativ, mai
precis pe segmentul care se ocupa de sanctiunile contraventionale.
Insa, in plan doctrinar, se impune o paralela bine conturata ntre
legislatiile mai multor state europene, tocmai pentru ca sistemul
de drept romnesc sa mprumute ct mai multe elemente benefice
privitoare la natura si esenta sanctiunilor ca atare, la limitele
acestora, modalitati privind constatarea si aplicarea lor, pentru a
se ajunge n cele din urma, la o sistematizare si reunire a lor
ntr-un ansamblu logic, coerent numit Cod contraventional, avnd
drept puncte de referinta codurile unor state ale UE sau din afara
granitelor acesteia.
Obiectivele modulului
Obiectivele modulului pot fi grupate in obiective principale si
obiective secundare. Obiectivele principale constau in deprinderea
studentilor cu elementele de noutate ale raspunderii juridice
contraventionale, din prespectiva dreptului contraventional, si
operarea cu notiunile de raport juridic de drept contraventional,
contraventie, raspundere contraventionala.
In secundar se doreste obisnuirea studentilor de a identifica si
aplica cunostintele din materiile cu caracter general si special,
cum ar fi teoria generala a dreptului, drept penal general si drept
administrativ, in domeniul dreptului contraventional. CompeteneLa
sfritul acestui modul studenii vor fi capabili s:
neleag importana raspunderii juridice sub forma specifica
dreptului contraventional ;
s neleag elementele de baz ale dreptului contraventional s
identifice faptele ilicite ce cad sub incidenta
contraventionala;
s identifice raportul de drept contraventional, sub toate
elementele sale;
s identifice izvoarele formale si materiale ale dreptului
contraventional;
identifice raportul juridic de drept contraventional, conditiile
si elementele acestuia;
identifice momentul nasterii si stingerii raportului juridic de
drept contraventional.
inteleaga fapta contraventionala
neleag i s explice elementele care stau la baza
contraventiei;
identifice izvoarele de drept material si formal;
sa delimiteze contraventia de alte fapte ilicite
.
Unitatea de nvare M1.U1. Dreptul contraventional: definire,
obiect, trasaturi, delimitare, izvoare, principiiCuprins
M1.U1.1. Introducere5M1.U1.2. Obiectivele unitatii de
invatare6M1.U1.3. Definitia, obiectul, trasaturile si delimitarea
dreptului contraventional6M1.U1.4. Izvoarele dreptului
contraventional8M1.U1.5. Principiile dreptului
contraventional10M1.U1.6. Rezumat12
M1.U1.1. Introducere
Dreptul apare ca un ansamblu organizat si logic a carui
structura implica o retea de relatii a caror organizare si
ierarhizare constituie pana la urma un sistem.SISTEMUL DREPTULUI -
este rezultatul unitatii ramurilor si institutiilor
dreptului.Existenta acestui sistem, exclude posibilitatea ca
dreptul sa fie privit ca o simpla alaturare a unui numar, mai mare
sau mai mic, de norme juridice.Societatea moderna se caracterizeaza
printr-o amplificare fara precedent a activitatii normative.
Numarul mare de acte normative impune organizarea lor, ordonarea
lor in raport de anumite criterii.Caracteristica sistemului consta
in prezenta obligatorie a unei structuri comune, care reuneste
elementele si care-si pune, in cele din urma, amprenta pe aceste
elemente.
Sistemul dreptului este un sistem in continua miscare, adaptare
la evolutia societatii, la amploarea unor fenomene sociale
transpuse in raporturi juridice. Putem spune ca dreptul
contraventional ca ramura de drept, cu institutiile sale specifice
este rezultatul acestei adaptari si prin urmare trebuiesc cunoscute
si aprofundate din acest punct de vedere.
M1.U1.2. Obiectivele unitii de nvareAceast unitate de nvare i
propune ca obiectiv principal prezentarea catre studeni a
elementelor introductive in dreptul contraventional.
La sfritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili
s:
inteleaga locul si rolul dreptului contraventional
neleag i s explice elementele care stau la baza raspunderii;
identifice izvoarele de drept material si formal;
identifice principiile de drept contraventional aplicabile
Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2
ore.
M1.U1.3. Definitia, obiectul, trasaturile si delimitarea
dreptului contraventionalDefinitie
Cunoastem ca ramura de drept este ansamblul normelor juridice
care reglementeaza relatiile sociale dintr-un anumit domeniu al
vietii sociale, in baza unei metode specifice de reglementare si a
unor principii comune.Astfel, dreptulcontravenional se poate defini
ca un ansamblul de norme juridice determinate de legislaia
contravenional, care cuprinde instituiile juridice de baz, cum ar
fi contravenia, rspunderea contravenional, sanciunea contravenional
i procedura contravenional, avand ca scopprotecia juridic aunor
valori sociale determinate si soluionarea raporturilor juridice
aprute inprocesul activittii de combatere a contravenionalitii.
Obiectul dreptului contraventionalObiectul dreptului
contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc
intre subiecii dreptului contravenional din momentul n care legea
contravenional obine for juridic,parcurgnd etapele constatrii
faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pan
la executareapedepsei contravenionale.Asa cum arata OG 2 din 2001
la art. 1, legea contraventional apr valorile sociale, care nu sunt
ocrotite prin legea penal. Constituie contraventie fapta savrsit cu
vinovatie, stabilit si sanctionat prin lege, ordonanta, prin
hotarre a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarre a consiliului
local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului
municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului
General al Municipiului Bucuresti.Legea 32 din 1968, care a fost
abrogata prin OG 2 din 2001, arata la art. 1 ca prin contraventie
se intelege fapta savarsita cu vinovatie, care prezinta un pericol
social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si
sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale
organelor aratate in legea de fata.Trasaturile
dreptulcontraventional:
Principalele trasaturi ale dreptului contraventional pot fi
reunite in urmatoarele afirmatii:1 - apartine dreptul public
2 - are ca si caracteristica pozitia de inegalitate si
desubordonare a subiectelor
3 - sanctiunile contraventionale, de regula, se aplica pe
caleextrajudiciara
Legaturile dreptului contraventional in sistemuldreptului
Legatura dreptului contraventional cu dreptul constitutional
este determinata de faptul caprin legea constitutionala se
stabilescprincipiile de baza carora trebuie sase supuna organele
statale pe parcursul procesului contraventional.
Legatura cu dreptul administrativ este cea mai strinsa deoarece
ambele reglementeaza relatii ce apar inprocesul activitatii
executive a statului, precum si ambele auca scop buna functionare a
mecanismului statal. Mai mult la art. 8 din ordonanta se prevede ca
amenda contraventionala are caracter administrativ.De asemenea
dreptul contraventional se afla in legaturi stranse cu dreptul
penal avand in vedere ca: se utilizeaza gradul de pericol social ca
delimitare a faptei contraventionale fata de fapta penala, iar
formele de vinovatie si cauzele de inlaturare a acestora sunt
elemente ce apartin dreptului penal general.Aceste fine distincii
au fcut obiect al unor cauze n faa Curtea European a Drepturilor
Omului, situaie n care s-a constatat c n dreptul romnesc,
contraveniile au fost scoase de sub incidena legii penale i au fost
supuse unui regim administrativ. Sub acest aspect, Convenia pentru
aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale nu se opune
tendinei de "dezincriminare" a unor asemenea fapte. n acelai sens,
Curtea European a Drepturilor Omului, n jurisprudena sa, a statuat
c nimic nu mpiedic statele s-i ndeplineasc rolul lor de gardieni ai
interesului public, prin stabilirea sau meninerea unei distincii
ntre diferitele tipuri de infraciuni, reinnd c, n scopul aplicrii
prevederilor art. 6 al Conveniei, trebuie avute n vedere trei
criterii:
1) caracterizarea faptei n dreptul naional;
2) natura faptei;
3) natura i gradul de gravitate ale sanciunii care ar putea fi
aplicat persoanei n cauz.
n aprecierea acestor criterii, n cauza ztrk mpotriva Germaniei,
1994, Curtea European a Drepturilor Omului a stabilit c modul de
definire a faptelor prin dreptul intern are o valoare relativ,
esenial fiind natura faptei i a sanciunii. Curtea European consider
ca pozitiv msura dezincriminrii, n "interesul individului", a unor
infraciuni mai puin grave i pentru care fptuitorul nu mai rspunde
penal, putnd chiar s evite procedura judiciar i pe aceast cale s se
elimine supraaglomerarea tribunalelor. Cu toate acestea, distincia
operat de statele europene ntre crime, delicte i contravenii nu
este operant, ntruct n sensul art. 6 al Conveniei pentru aprarea
drepturilor omului i a libertilor fundamentale toate aceste fapte
au caracter penal i, tocmai de aceea, prevederile sale garanteaz
oricrui "acuzat" dreptul la un proces echitabil, indiferent de
calificarea faptei n dreptul intern. n sensul artat, Curtea
European a Drepturilor Omului s-a pronunat i n cauza Garyfallou
Aebe mpotriva Greciei, 1997, n cauza Lauko mpotriva Slovaciei,
1998, precum i n cauza Kadubec mpotriva Slovaciei, 1998 (Decizia
nr. 183/2003 a Curii Constituionale).
S ne reamintim...
Definitia dreptului contraventional este circumscrisa normelor
juridice si institutiilor de drept specifice .
Obiectul dreptului contraventional este definit prin aplicarea
termenilor specifici materiei. Legaturile dreptului contraventional
cu alte ramuri de drept: drept constitutional, drept administrativ,
drept penal.
M1.U1.4. Izvoarele dreptului contraventionalEste necesar a se
face distinctie ntre izvoarele materiale si izvoarele formale ale
dreptului.
Izvoarele materiale, denumite si reale, sunt reprezentate de
realitatea exterioara, care determina actiunea legiuitorului. In
consecinta, prin izvor de drept, n sens material, ntelegem viata
sociala, economica si culturala n complexitatea ei, progresul
social care determina nasterea unor reguli de drept si
institutii.Izvoarele materiale ale dreptulcontraventional sunt
acelea imprejurari sau conditii de fapt care au determinat aparitia
normelorcontraventionale.
Din punct de vedere juridic, ne intereseaza n special izvoarele
formale sau formele de exprimare a normelor de drept.Sensul juridic
al notiunii de "izvor formal al dreptului" surprinde o multitudine
de aspecte si modalitati prin care continutul normei de drept
devine norma de conduita si se impune ca model de urmat n relatiile
sociale. Deci, izvorul formal al dreptului l reprezinta regula de
conduita prescrisa si exteriorizata, cuprinsa ntr-o anumita haina
juridica.Izvoarele formale ale dreptulcontraventional sunt actele
normative care cuprind norme de drept in domeniul
combateriicontraventiilor: lege, ordonanta, hotarre a Guvernului
sau, dupa caz, hotarre a consiliului local al comunei, orasului,
municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a
consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti.In dreptul penal, este exclus rolul cutumei, aici
functionnd principiul legalitatii pedepsei si incriminarii: NULLA
POENE SINE LEGE/ NULLA CRIMEN SINE LEGE - ceea ce presupune
ntodeauna ca izvor al dreptului poate fi doar legea scrisa.Facand
legatura cu dreptul contraventional si avand in vedere elementele
acestora de legatura, putem afirma ca si in dreptul contraventional
ntodeauna ca izvor formal al dreptului poate fi doar legea
scrisa.ACTUL NORMATIVActul normativ sau legea are n prezent cea mai
mare importanta n sistemul izvoarelor de drept. Dupa ce a nceput
actiunea de codificare, legea a capatat o importanta deosebita.
Prin legea ca izvor de drept nu vom ntelege numai normele elaborate
de organul reprezentativ - Parlamentul, ci orice reguli de drept cu
caracter obligatoriu cuprinse n diverse acte normative elaborate de
organele statului abilitate sa elaboreze acte normative.
Totalitatea actelor normative alcatuiesc dreptul scris.Actul
normativ cuprinde norme generale obligatorii a caror aplicare poate
fi realizata si prin intermediul fortei de constrngere a statului.
Pozitia predominanta a actului normativ n izvoarele de drept din
statele moderne este determinata de necesitatea de a se asigura
securitatea si stabilitatea raporturilor sociale.
Principiul legalitatii implica subordonarea neconditionata a
participantilor la raportul juridic fata de dispozitiile normative,
nsa pentru ca aceasta conformare sa poata deveni realitate, este
necesar ca destinatarii normelor sa-si cunoasca ntr-o maniera clara
si neechivoca drepturile si obligatiile, ceea ce se poate realiza
doar cnd normele juridice sunt cuprinse n acte normative scrise.La
noi sistemul actelor normative este alcatuit din legi, decrete,
hotarri, ordonante, regulamente si ordine, precum si decizii ale
organelor administratiei publice locale. Intre acestea, legile
ocupa locul central, fiind elaborate de puterea legislativa, care
exprima vointa si interesele alegatorilor. Celelalte acte normative
trebuie sa se subordoneze legilor, fiind elaborate pe baza lor si n
vederea executarii acestora.Prin legi, ordonante sau hotarri ale
Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii n toate
domeniile de activitate.
Prin hotarri ale autoritatilor administratiei publice locale sau
judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii n toate
domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite
atributii prin lege, n masura n care n domeniile respective nu sunt
stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarri ale
Guvernului.
Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot
stabili si sanctiona contraventii n urmatoarele domenii:
salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea
acestora; ntretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si
locurilor de joaca pentru copii; amenajarea si curatenia spatiilor
din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane;
ntretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate n administrarea
lor; ntretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor
institutii de educatie si cultura, ntretinerea cladirilor,
imprejmuirilor si a altor constructii; depozitarea si colectarea
gunoaielor si a resturilor menajere.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si
alte domenii de activitate din competenta consiliilor locale ale
sectoarelor, n care acestea pot stabili si sanctiona
contraventii.
Hotarrile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, prin care s-au stabilit
contraventii cu nesocotirea principiilor anterior prevazute, sunt
nule de drept.
Exemple
-LEGEA 56 din 2010 privind accesibilizarea fondului forestier
naional.-HOTRREA nr. 910 din 14 septembrie 2011 privind stabilirea
unor msuri pentru aplicarea regulamentelor (UE) nr. 1.015/2010 i
nr. 1.016/2010 ale Comisiei, prin care se implementeaz Directiva
2009/125/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 21
octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea
cerinelor n materie de proiectare ecologic aplicabile produselor cu
impact energetic
Identificati alte acte normative care sa cuprinda norme de drept
contraventional din categoriile: lege, ordonanta, hotarare a
Guvernului, ordin, hotarari ale autoritatilor administratiei
publice locale sau judetene.
S ne reamintim...
Clasificarea izvoarelor de drept in izvoare materiale si
formale.Izvoarele formale ale dreptulcontraventional sunt actele
normative care cuprind norme de drept in domeniul
combateriicontraventiilor, constand in legi, hotarri, ordonante,
regulamente si ordine, precum si decizii ale organelor
administratiei publice locale.
M1.U1.5. Principiile dreptului contraventionalPrin principii in
domeniul dreptului intelegem atat un fundament al sistemului de
drept cat si o modalitate de coordonare a normelor juridice in
jurulunor idei calauzitoare.
Principiile fundamentale ale dreptului contraventional reprezint
idei directoare care cluzesc elaborarea ct i realizarea normelor
contraventionale, evideniind trsturile legislaiei
contraventionale.1.Principiul legalitiiAcest principiu exprim
regula conform creia ntreaga activitate a dreptului contraventional
se desfoar pe baza legii i n conformitate cu aceasta, exprimnd
faptul c att conduita pretins membrilor societii ct i sanciunea ce
o vor suporta acetia n caz de nerespectare a conduitei prevzute de
legea contraventional, trebuie s fie prevzut de lege2.Principiul
contraveniei ca unic temei al rspunderii contravenionale.
Acest principiu ne arata c rspunderea va exista numai dac va fi
svarit o contravenie, adica o inclcare a acelor valori sociale
aparate de normele juridice contravenionale. Astfel constrangerea
din partea statului fa de contravenient va exista numai dac fapta
svarit indeplinete toate condiiile i elementele unei contravenii.
Constatarea unei fapte ilicite nu inseamn si ca suntem in prezenta
unei contravenii. Suntem in prezenta unei contravenii doar atunci
cand sunt intrunite toate elemente constitutive ale acesteia, adica
subiecii, coninutul i obiectul raportului de constrangere.
3. Principiul rspunderii personale,este acel principiu care ne
arata si impune ca tragerea la rspundere este aplicata doar
persoanei care a svarit contravenia, numit contravenient. Acest
principiu este intarit si de prevederile art. 10 din OUG 2 din 2001
care arata ca in cazul n care la savrsirea unei contraventii au
participat mai multe persoane, sanctiunea se va aplica fiecareia
separat.4.Principiul individualizrii rspunderii i pedepsei
contravenionale.
Acest principiu const in faptul clegea contravenional se aplic
inandu-se cont de caracterul, de gradul de pericol si urmarile
contraveniei, de persoana fptuitorului i de circumstanele atenuante
ori agravante, de locul, timpul, modul de svarire a
contraventiei.
5.Principiul interdiciei dublei sancionri
contravenionale(unicitii rspunderii contravenionale),
In baza acestui principiu se interzice de a sanciona a doua oar
aceeai persoan pentru aceeai fapt, deoarece contravenientul deja a
suportat pedeapsa pentru fapta svarit. Sanciunea se stabilete de
catre organul competent in urma constatarii contraveniei.
6. Principiul egalitatii in fata legii contraventionaleSe exprim
astfel regula conform creia toi indivizii societii sunt egali n faa
legii. Art. 16 din Constituie prevede faptul c cetenii sunt egali n
faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri.
Nimeni nu este mai presus de lege. Acest principiu ne arata faptul
c legea contraventional nu promoveaz imunitii sau privilegii care s
permit inegaliti de tratament n aplicarea legii contraventionale.
Egalitatea indivizilor n faa legii contraventionale funcioneaz
pentru fiecare cetean, fie n calitatea sa de beneficiar al
ocrotirii contraventionale ct i n calitatea de destinatar al
exigenelor impuse de legea contraventional.7. Principiul aplicarii
legii mai favorabile
Art. 14 din ordonanta prevede ca daca printr-un act normativ
fapta nu mai este considerata contraventie, ea nu se mai
sanctioneaza,chiar daca a fost savrsita nainte de data intrarii n
vigoare a noului act normativ si ca daca sanctiunea prevazuta n
noul act normativ este mai usoara se va aplica aceasta sau in cazul
n care noul act normativ prevede o sanctiune mai grava,
contraventia savrsita anterior va fi sanctionata conform
dispozitiilor actului normativ n vigoare la data savrsirii
acesteia.
S ne reamintim...
Orice ramura de drept este calauzita de principii de drept.
Principiile fundamentale ale dreptului contraventional reprezint
idei directoare care cluzesc elaborarea ct i realizarea normelor
contraventionale, evideniind trsturile legislaiei
contraventionale.
Alegei un principiu pe care sa il exemplificati prin trimitere
la o norm juridic de drept contravenional.
M1.U1.6. RezumatDreptulcontravenional se poate defini ca un
ansamblul de norme juridice determinate de legislaia
contravenional, care cuprinde instituiile juridice de baz:
contravenia, rspunderea contravenional, sanciunea contravenional i
procedura contravenional, avand ca scopprotecia juridic aunor
valori sociale determinate si soluionarea raporturilor juridice
aprute inprocesul activitii de combatere a contravenionalitii, in
baza unor principii specifice. Obiectul dreptului contravenional l
constituie relaiile sociale care se stabilesc intre subiecii
dreptului contravenional din momentul n care legea contravenional
obine for juridic,parcurgnd etapele constatrii faptei
contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pan la
executareapedepsei contravenionale.Dreptul contraventional are
urmatoarele trasaturi: apartine dreptul public, are ca si
caracteristica pozitia de inegalitate si desubordonare a
subiectelor si sanctiunile contraventionale, de regula, se aplica
pe caleextrajudiciara Izvoarele dreptului contraventional sunt
izvoarele formale sub forma actelor normative.
Unitatea de nvare M1.U2. Raportul juridic de drept
contraventional Cuprins
M1.U2.1. Introducere13
M1.U2.2. Obiectivele unitatii de invatare13
M1.U2.3. Definitia si delimitarea raportului juridic de drept
contraventional14
M1.U2.4. Conditiile raportului juridic de drept
contraventional15
M1.U2.5. Elementele raportului juridic de drept contraventional
17M1.U2.6. Rezumat20
M1.U2.1. Introducere
Raporturile juridice sunt relaii sociale reglementate de normele
juridice. Conformndu-se normelor juridice sau nclcndu-le, cetenii,
destinatarii acestora, adopt anumite conduite care determin naterea
unor drepturi i obligaii juridice. Aceste drepturi i obligaii se
nasc datorit existenei unei norme juridice care le descrie i care
le ofer for juridic, adic leag de nerespectarea lor intervenia
forei corecitive a statului. Raportul juridic reprezint deci modul,
forma n care dreptul se transpune, se realizeaz n viaa social.
M1.U2.2. Obiectivele unitii de nvare
Aceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal
prezentarea catre studeni a elementelor si conditiilor raportului
juridic de drept contraventional.
La sfritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili
s:
defineasca si delimiteze raportul juridic de drept
contraventional identifice conditiile raportului juridic de drept
contraventional;
identifice elementele raportului juridic de drept
contraventional ;
identifice momentul nasterii si stingerii raportului juridic de
drept contraventional.
Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2
ore.
M1.U2.3. Definitia si delimitarea raportului juridic de drept
contraventionalRaportul juridic de drept contraventional este un
raport juridic de constrgere, stabilit intre stat i contravenient,
al crui coninut il constituie dreptul statului de a aplica msuri de
asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea contraveniei i
obligaia corelativ a acestuia de a suporta msurile
respective.Constrngerea n drept apare ca fiind rezultatul
caracterului obligatoriu al normei juridice care conine prevederi
care nu sunt lsate la liberul arbitru al subiectului, ci i sunt
impuse printr-o varietate de modaliti.Materializarea n viaa social
a forei legii are loc la nevoie prin intermediul unui raport
juridic de constrngere, neles ca pluralitate de drepturi i
obligaii, de drept material sau procesual, ce apar ca rezultat al
svririi unei fapte neconforme cu modelul prefigurat de norm (fapta
ilicit) i prin care se realizeaz aplicarea sanciunilor juridice.
Aadar, orice nclcare a normei juridice poate da natere unui raport
de constrngere. Acesta se stabilete ntre stat i autorul unei
asemenea nclcri. Rezult c n domeniul dreptului, constrngerea implic
ideea de rspundere.Atunci cnd normele juridice reglementeaz
raporturi sociale ntre stat i cetenii acestuia, n care statul are o
poziie supraordonat, prin nclcarea normei juridice se nate raportul
tipic de constrngere, ntre stat i autorul nclcrii, cu toate
caracteristicile ce vor fi descrise pe parcursul acestei uniti de
nvare. Cnd normele juridice reglementeaz ns relaii sociale ntre
persoane care se afl pe poziie juridic de egalitate, norme aparinnd
dreptului civil, situaia este alta. Urmare a faptului c nici unul
din subiecte nu are mijloace proprii de constrngere, fiecare este
ndreptit s apeleze la concursul forei de constrngere a statului
pentru obinerea dreptului su. Statul ns nu se va sesiza din oficiu
privind nclcarea unei norme juridice care reglementeaz relaii ntre
subieci aflai pe poziie de egalitate juridic.
S ne reamintim...
Raportul juridic de constrangere este o notiune complexa, prin
care se intelege o pluralitate de drepturi si obligati, de drept
material si procesual, ce apar ca rezultat al savarsirii unei fapte
ilicite si prin care se realizeaza aplicarea sanctiunilor juridice.
Orice incalcare a normei juridice poate da nastere unui raport de
constrangere, care se stabileste intre stat si autorul unei
asemenea incalcari.
M1.U2.4. Conditiile raportului juridic de drept
contraventionalDupa cum am afirmat anterior, raportul juridic este
raportul social reglementat de norma de drept, raport in cadrul
caruia subiectii umani sau partile se manifesta ca titulari de
drepturi si obligatii prin exercitarea carora se realizeaza
finalitatea normei a carei respectare este asigurata fie prin
vointa partilor, fie prin forta coercitiva a statului.
Conditiile raportului juridic sunt:
a) Norma juridica -; conditie general-abstract;
Norma juridic reprezint premisa abstract a naterii raporturilor
juridice i ea descrie n coninutul ei anumite fapte materiale a cror
realizare determin naterea, modificarea sau stingerea unor
raporturi juridice.Este de la sine neles c trebuie s fim n prezena
unei norme juridice n vigoare.
Conform OG 2 din 2001, dispozitiile din actele normative prin
care se stabilesc si se sanctioneaza contraventiile intra n vigoare
n termen de 30 de zile de la data publicarii, iar n cazul
hotarrilor consiliilor locale sau judetene, punerea n aplicare se
face si cu respectarea conditiilor prevazute la art. 50 alin. (2)
din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001. n acest sens
se prevede c Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si
produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar
cele individuale, de la data comunicarii.iar Aducerea la cunostinta
publica a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de
5
zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.In cazuri
urgente, insa, se poate prevedea intrarea n vigoare ntr-un termen
mai scurt, dar nu mai putin de10 zile.
Hotarrile autoritatilor administratiei publice locale sau
judetene prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii,
pot fi aduse la cunostinta publica prin afisare sau prin orice alta
forma de publicitate n conditiile Legii nr. 215/2001.b) Faptul
juridic - elementul concret
Faptele juridice: sunt mprejurri de fapt concrete descrise de
ipoteza normei juridice i care genereaz apariia unor raporturi
juridice.
Fapte materiale dobndesc semnificaie juridic datorit
prevederilor lor in cadrul unor norme juridice si poarta astfel
denumirea de fapte juridice.Faptele juridice se clasifica in doua
categorii, n funcie de legtura dintre acestea i voina
oamenilor:
1) Evenimentele - sunt fapte care se petrec independent de voina
oamenilor i de care norma juridic leag apariia, modificarea sau
stingerea unor raporturi juridice ( naterea, moartea, un incendiu,
o inundaie, mplinirea unui termen). 2) Actiunile omenesti -
manifestari de vointa ale partilor, de a intra intr-un raport
juridic, adica acea manifestare de vointa a partilor sau
subiectelor facuta cu scopul de a produce, modifica sau stinge
raporturile juridice.
Ele sunt de dou feluri: aciuni ilicite, adic fapte umane
interzise de normele juridice care genereaz raporturi juridice n
cadrul crora se aplic sanciunile descrise n normele juridice.
aciunile licite sunt fapte umane care concord cu dispoziiile
normelor juridice derulate cu scopul special de a genera, modifica
sau stinge raporturi juridice.
Exemple
OUG 195 din 2005 privind protectia mediului, prevede la art. 96
urmatoarele:Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la
6.500 lei (RON) la 7.000 lei (RON) pentru persoane fizice, i de la
25.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON) pentru persoane juridice,
nclcarea urmtoarelor prevederi legale: ..... obligaiile autoritilor
administraiei publice locale, precum i ale persoanelor fizice i
juridice, dup caz, s adopte i/sau s aplice msuri obligatorii cu
privire la ntreinerea i nfrumusearea cldirilor, a curilor i
mprejurimilor acestora, a spaiilor verzi din curi i dintre cldiri,
a arborilor i arbutilor decorativi....
HCL Brasov nr. 724-2010 Reglementarea regimului juridic al
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante, halucinogene,
euforice i psihotrope, altele dect cele al cror regim juridic este
reglementat prin legislaia n vigoare;
Art. 1. ncepnd cu data prezentei hotrri, n Municipiul Braov se
interzice comercializarea, deinerea i distribuia plantelor,
substanelor i preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice i
psihotrope, de orice fel, care aduc atingere sau pun n pericol viaa
i sntatea populaiei, ordinea i linitea public, altele dect cele al
cror regim juridic este reglementat prin legislaia n vigoare. De
asemenea, este interzis distribuirea sau oferirea de eantioane ale
plantelor, substanelor i preparatelor prevzute mai sus.
Art. 4. Nerespectarea prevederilor art. 1 i 2 din hotarre,
constituie contravenie i se sancioneaz cu amend contravenional
cuprins ntre 3.000 i 5.000 lei.
In cadrul actelor normative identificate in exercitiile
anterioare stabiliti elementele unui raport juridic de drept
contraventional.
S ne reamintim...
Conditiile unui raport juridic sunt: norma juridica ca si
conditie general-abstracta si faptul juridic ca element concret al
acestuia.
M1.U2.5. Elementele raportului juridic de drept
contraventionalElementele constitutive ale raportului juridic
sunt:
1) Subiectele - cel putin doua;2) Continutul - alcatuit din
drepturile si obligatiile corelative ale partilor;3) Obiectul
raportului juridic - constituit de conduita partilor indreptata
spre un anumit scop.
Subiectele raportului juridicPrin norma juridica, expresie a
vointei statului, se apara anumite valori sociale. n cazul nclcrii
lor, societatea, reprezentat de stat, este interesat s asigure
restabilirea legalitii.
In situatia dreptului contraventional, interesul statului de a
aplica sanctiuni in vederea restabilirii ordinii de drept, coincide
cu interesul persoanei ca membru al societatii interesata a fi
pastrata ordinea de drept.
Sanctiunea juridica se aplica intotdeauna in numele societatii,
reprezentata prin organele de stat si reprezinta o reactie negativa
de dezaprobare din partea societatii.
Astfel putem sa afirmam ca subiectii raportului juridic de drept
contraventional sunt:
pe de o parte persoana care a savarsit fapta ilicita, ce poarta
denumirea de contravenient,
iar pe de alta parte organele de stat, care aplica sanctiuni in
numele societatii, prin reprezentantii sai agenti constatatori. In
dreptul contraventional poate savarsi o fapta contraventionala, si
astfel sa devina unul din subiectii raportului juridic, atat
persoana fizica cat si persoana juridica. Persoana juridica
raspunde contraventional n cazurile si n conditiile prevazute de
actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza
contraventii..Trebuie subliniat faptul c n raportul juridic de
conformare persoana fizic sau juridica, destinatar al obligaiei,
este nenominalizat, iar n cadrul raportului juridic de conflict
persoana fizic sau juridica este determinat i anume este persoana
care a svrit fapta interzis, cu alte cuvinte contravenientul. n
raporturile de conformare statul impune tuturor destinatarilor
legii contraventionale norme obligatorii, iar n raportul juridic de
conflict statul impune celuilalt subiect i anume persoana fizic sau
juridic s suporte consecinele faptei sale, adic pedeapsa.
Continutul raportului juridic de drept contraventionalContinutul
raportului juridic de drept contraventional este format din acel
complex de drepturi si obligatii corelative care reprezinta
categoria raspunderii juridice contraventionale.
In continutul acestui raport intra in principal dreptul statului
de a aplica sanctiuni si obligatia autorului faptei de a suporta
consecintele faptei sale, adica aplicarea i executarea sanciunii
contravenionale.
Acest continut se intregeste cu drepturi si obligatii corelative
cum ar fi: obligatia statului de a aplica numai sanctiuni prevazute
de legea contraventionala pentru fapta comisa si dreptul
contravenientului de a i se aplica numai aceea sanctiune si nu
alta.
n cadrul raportului juridic de conformare coninutul l reprezint
obligaia destinatarilor legii contraventionale de a se conforma
cerinelor impuse de lege, dar tot odat este format i din dreptul
statului de a pretinde o anume conduit titularilor obligaiei de
conformare. n cadrul raportului contraventional de conflict
impunerea unei sanciuni pentru fapta svrit reprezint dreptul
statului i corelativ acestui drept al statului exist obligaia
contravenientului de a suporta consecinele faptei sale.Obiectul
raportului juridic de drept contraventionalObiectul raportului
juridic de drept contraventional l constituie aciunile pe care
titularii drepturilor le efectueaz sau le poate pretinde i pe care
ceilali subieci au obligaia de a le svri sau obligaia de a se abine
de a le svri.Statul prin organele sale are dreptul de a trage la
rspundere contraventional, iar contravenientul are obligaia de a
suporta pedeapsa. Prin realizarea obiectului specific raportului
juridic de drept contraventional se realizeaz norma de de drept
contraventional.n cazul raportului juridic de conflict obiectul l
constituie n principal pedeapsa contraventional, privit ca o
sanciune tipic de drept contraventional. n noiunea de pedeps intr
sanciunea principal alturi de care pot exista i alte sanciuni de
drept contraventional, i anume sanciunile complementare.n ceea ce
privete raportul juridic de conformare obiectul specific l
reprezint nsi conformarea, adic adoptarea unei conduite
corespunztoare exigenei normei contraventionale fapt ce duce la
realizarea normei de drept contraventional ce reprezint i temeiul
raportului juridic contraventional de conformare.Nasterea,
modificarea si stingerea raportului juridic de drept
contraventional
Raportul juridic de drept contraventional se nate o dat cu
intrarea n vigoare a normei contraventionale, norm ce prevede
drepturile i obligaiile participanilor la acest raport.
Raportul juridic de conformare nu depinde de voina
destinatarilor, este deci o creaie a legii contraventionale.
Raportul juridic de conformare se desfoar prin respectarea
obligaiei de abinere de la aciunea interzis, obligaie ce incumb
destinatarului normei.
Durata unui raport juridic nu este prestabilit ci acesta depinde
de perioada de timp pentru care normele incriminatoare sunt n
vigoare, n acest sens orice modificare a normei incriminatoare,
respectiv extinderea sau restrngerea obligaiei de conformare,
determin o modificare n acelai sens i a raportului juridic .
Nu trebuie trecut cu vederea faptul c, raportul juridic de
conformare nu nceteaz prin simpla nerespectare a obligaiei de ctre
subiectul pasiv, adic acesta nu nceteaz o dat cu svrirea faptei
interzise, a contraventiei.
Raportul juridic de conformare se nate din lege, adic o dat cu
intrarea acesteia n vigoare, n timp ce raportul juridic de conflict
se nate prin svrirea faptei interzise. Existena raportului juridic
de conflict se constat de ctre organul constatator competent, n
forma cerut de lege, aceasta fiind procesul verbal de constatare a
contraventiei.S ne reamintim...
Elementele constitutive ale raportului juridic de drept
contraventional sunt:
1) Subiectele statul prin reprezentantii sai in calitate de
agenti constatatori si persoanele fizice si juridice in calitate de
contravenient;2) Continutul - alcatuit din drepturile si
obligatiile corelative ale partilor;3) Obiectul raportului juridic
- este constituit de conduita partilor indreptata spre un anumit
scop. Prin realizarea obiectului specific raportului juridic de
drept contraventional se realizeaz norma de de drept
contraventional.
Identificati un raport juridic de drept contraventional si
stabiliti elementele sale constitutive.
M1.U2.6. Rezumat Atunci cnd normele juridice reglementeaz
raporturi sociale ntre stat i cetenii acestuia, n care statul are o
poziie supraordonat, prin nclcarea normei juridice se nate raportul
tipic de constrngere, ntre stat i autorul nclcrii, cu toate
caracteristicile sale. Raportul juridic de drept contraventional
este un raport juridic de constrgere, stabilit intre stat i
contravenient, al crui coninut il constituie dreptul statului de a
aplica msuri de asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea
contraveniei i obligaia corelativ a acestuia de a suporta msurile
respective. In continutul acestui raport intra in principal dreptul
statului de a aplica sanctiuni si obligatia autorului faptei de a
suporta consecintele faptei sale, adica aplicarea i executarea
sanciunii contravenionale.
Unitatea de nvare M1.U3. Contraventia Cuprins
M1.U3.1. Introducere21M1.U3.2. Obiectivele unitatii de
invatare22M1.U3.3. Definitia si trasaturile contraventiei23M1.U3.4.
Elementele contraventiei24M1.U3.5. Compararea contraventiei cu alte
fapte ilicite27M1.U3.6. Rezumat29M1.U3.7. Test de evaluare a
cunotinelor30Tema de
control.............................................................................................................31
M1.U3.1. Introducere
Fapta contravenional este un fenomen al realitii nconjurtoare,
iar coninutul ei l constituie construcia logic i noiunea juridic a
acestei fapte, care exprim nsuirile i caracteristicile eseniale ale
acestui fenomen real ca raport antisocial.
Trsturile eseniale ale contraveniei sau coninutul juridic al
contraveniei indic criteriile generale de difereniere a acesteia de
alte forme de ilicit juridic (infraciuni sau abateri), dar nu le
pot servi la particularizarea faptelor ilicite, la cunoaterea
trsturilor i elementelor ce compun contravenia.
n tiina dreptului se face distincie ntre coninutul juridic, care
cuprinde condiia privind existena faptei sancionate de lege sau
care i determin gravitatea, i coninutul constitutiv, ce cuprinde
totalitatea condiiilor necesare pentru existena contraveniei i pe
care le ndeplinete fptuitorul.
De aceea, e necesar ca fapta contravenional s fie analizat i sub
raportul coninutului constitutiv, prin care se nelege totalitatea
elementelor stabilite prin normele de drept contravenional, de a
cror existen depinde calificarea juridic a faptei ilicite n
calitate de contravenie.
M1.U3.2. Obiectivele unitii de nvare
Aceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal
prezentarea catre studeni a contraventiei, fapta ilicita baza a
raspunderii contraventionale.
La sfritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili
s:
inteleaga fapta contraventionala; neleag i s explice elementele
care stau la baza contraventiei;
identifice izvoarele de drept material si formal;
sa delimiteze contraventia de alte fapte ilicite.
Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2
ore.
M1.U3.3. Definirea si trasaturile contraventieiRspunderea
contravenional apare ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite
pentru care trebuie sancionat autorul, fapta ce este denumit
contravenie si care este un fenomen complex avand aspecte
materiale, sociale, umane, moral-politice i juridice.Contravenia
joac, astfel, un rol important deoarece ea reprezint obiectul,
fapta antisocial generatoare de rspundere.
Conform art 1 din OG 2/2001 constituie contraventie fapta
savrsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, insa de
legea care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea
penala, adica de legea contraventionala.Primul act normativ prin
care aceste unele fapte ilicite au fost considerate abateri
administrative a fost Decretul nr. 184/1954. Desi denumirea de
contraventii s-a pastrat, sanctiunile prevazute n acest decret erau
corespunzatoare naturii noi a acestor ncalcari a legii. Ulterior
aceasta reglementare a fost mbunatatita prin Legea nr.32/1968 care
a fost n vigoare pna n anul 2001 cnd a fost abrogata.Legea 32 din
1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, care a
fost abrogata prin OG 2 din 2001, arta la art. 1 c prin
contraventie se intelege fapta savarsita cu vinovatie, care
prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea si este
prevazuta si sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin acte
normative ale organelor aratate in legea de fata.n iulie 2001 a
fost adoptata Ordonanta Guvernului Romniei nr. 2 care a reglementat
ntr-o alta viziune regimul juridic al contraventiilor abrognd Legea
nr. 32/1968. Aceasta ordonanta constituie la momentul actual legea
cadru n domeniul contraventiilor i cuprinde principiile generale de
reglementare juridica a faptelor ce constituie contraventii,
delimitnd organele de stat competente sa stabileasca si sa
sanctioneze astfel de fapte, stabileste sanctiunile principale si
complementare ce se aplica faptuitorului, caile de atac, modul de
executare a sanctiunilor si a celorlalte masuri luate fata de
contravenient, precum si alte probleme de ordin general n acest
domeniu.
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 a fost modificata, completata si
aprobata prin Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002, n care se prevede
ca legea contraventionala apara valorilesociale care nu sunt
ocrotite prin legea penala.
De mentionat ca sfera abaterilor ce pot constitui contraventii
este nelimitata, ele putnd fi savrsite, practic, n orice domeniu de
activitate.Trasaturile contraventieTrasaturile contraventie rezulta
in principal din definitia data de legiuitor. Acestea sunt:
1. contraventia este o fapta ilicita,2. contraventia este o
fapta savrsita cu vinovatie, 3. fapta comisa trebuie sa fie
prevazuta si sanctionata drept contraventie printr-un act
normativ,4. a patra trasatura, care desi nu rezulta din definitia
data n Ordonanta nr.2/2001, se refera lapericolul social, care o
deosebeste de infractiune. n cazul contraventiei acest grad de
pericol social este mai redus dect la infractiune ntruct fapta
contraventionala are consecinte mai putin daunatoare si lezeaza
valori mai putin importante dect n cazul infractiunii.
Pericolul social, reprezinta acea trasatura care arata n ce
masura contraventia aduce atingere uneia din valorile, relatiile
sociale, bunurile sau interesele legitime, ocrotite printr-un act
normativ si pentru care legea prevede aplicarea unei sanctiuni
contraventionale.Acest grad de pericol social se stabileste de
legiuitor atunci cnd emite acte normative n care unele fapte sunt
considerate infractiuni iar altele contraventii. Deci orice fapta
care prezinta pericol social atrage o anumita raspundere juridica,
gradul de pericol social fiind n ultima instanta cel care determina
natura raspunderii juridice. Odata stabilita contraventia existenta
pericolului social nu trebuie dovedita.Pentru existenta
contraventiei se cere n mod obligatoriu ca aceste trasaturi sa
existe cumulativ, lipsa oricareia din ele ducnd la inexistenta
contraventiei. Mai mult, putem observa ca n considerarea unei fapte
drept contraventie se stabileste mai nti daca acea fapta este
prevazuta ntr-un act normativ, cercetarea celorlalte trasaturi ale
contraventiei fiind ulterioar sau nu se mai justific.S ne
reamintim...
Contraventia este fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si
sanctionata prin lege, insa de legea care apara valorile sociale,
care nu sunt ocrotite prin legea penala, adica de legea
contraventional. Sfera abaterilor ce pot constitui contraventii
este nelimitata, ele putnd fi savrsite, practic, n orice domeniu de
activitate.
M1.U3.4. Elementele contraventieiIn cadrul procedurii de
aplicare a sanciunii contravenionale:
subiecii sunt statul i contravenientul, coninutul este dreptul
statului de a sanciona contravenientul pentru fapta licit svrit iar
contravenientul este obligat s se subordoneze i s se supun
sanciunii cu caracter de pedeaps, cu repararea prejudiciului acolo
unde este cazul, iar obiectul raportului este nu altceva decat
fapta ilicit.
Contraventia, ca si infractiunea, se caracterizeaza prin patru
elemente constitutive:-obiectul;-subiectul;-latura obiectiva
(fapta);-latura subiectiva (vinovatia).Aceste elemente trebuiesc
indeplinite cumulativ pentru fiecare contraventie. Lipsa oricareia
dintre ele conduce lainexistenta contraventiei si implicit la
imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului.Obiectul
contraventiei il constituie valorile, relatiile sociale, bunurile
sau interesele legitime, aparate prin normele de drept
contraventional carora li se aduce atingere sau sunt puse in
pericol de fapta savarsita. Fiecare contraventie are un obiect
specific, ce rezulta din textul actului normativ care o
prevede.Obiectul contraveniei se deosebete de cel al infraciunii
prin aceea c valorile, relaiile sociale, bunurile sau interesele
legitime, aprate prin normele de drept contravenional au o importan
social mai redus, ele fiind legate de activitatea organelor ce
realizeaz administraia public n anumite domenii de activitate sau
privesc unele raporturi sociale de o rezonan mai redus, spre
deosebire de obiectul infraciunii care vizeaz valorile fundamentale
ale statului.Latura obiectivaa contraventiei o formeaza actiunea
sau inactiunea producatoare a urmarilor socialmente periculoase sau
care ameninta, pun in pericol anumite valori si care este prevazuta
ca ilicita in actul normativ de stabilire a contraventiei.
Actiunea ilicitaconsta n comiterea unei fapte oprita de norma de
drept. Inactiunea ilicitaconsta n nendeplinirea de catre o persoana
a obligatiilor ce-i revin din norma de drept. Latura obiectiv, ca
element constitutiv al contraveniei, este alctuit din acele trsturi
care caracterizeaz materialitatea faptei. Reprezentanii doctrinei
penale includ n categoria trsturilor obligatorii ale laturii
obiective: pericolul social, consecinele negative, raportul
cauzal.Subiectul activ al contraventieieste potrivit Legii
nr.180/2002 atat persoana fizica cat si persoana juridica ce comite
fapta contraventionala. Potrivit Legii nr.180/2002 persoana
juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile
prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se
sanctioneaza contraventii. Persoana fizica pentru a putea fi
subiect al unei contraventii trebuie sa indeplineasca anumite
conditii:- sa aiba varsta de cel putin 14 ani. In OG 2 din 2001 se
arat la art. 11 la alin. (2) si (4) ca minorul sub 14 ani nu
raspunde contraventional si ca minorul care nu a mplinit vrsta de
16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati n
folosul comunitii.;- sa fie responsabila, iresponsabilitatea fiind
exceptie ce trebuie dovedita;- sa aiba libertate de hotarare si
actiune;- pentru unele contraventii, subiectul trebuie sa aiba o
anumita calitate (de exemplu: conducator auto, posesor de arma,
gestionar).Cnd se analizeaza subiectul contraventiei trebuie avut n
vedere sisubiectul raspunderii contraventionale(adica persoana care
este trasa la raspundere n cazul savrsirii acestor fapte) deoarece
nu ntotdeauna aceste subiecte sunt identice.Intro alta opinie se
arata ca, daca n cazul infractiunii subiectul acesteia este
ntotdeauna si subiect al raspunderii penale, n cazul contraventiei
Ordonanta nr.2/2001 referitoare la regimul juridic al
contraventiilor prevede posibilitatea sanctionarii cu amenda si a
persoanelor juridice. Persoana juridica raspunde contraventional n
cazurile si conditiile prevazute de actele normative prin care se
stabilesc si se sanctioneaza contraventii.Acest lucru este un
artificiu al actului amintit, deoarece este recunoscut faptul ca
persoana juridica nu poate savrsi actiuni, ele fiind ale
personalului angajat ce o compune, iar atunci cnd aceste actiuni
mbraca un caracter contraventional ar trebui n mod normal sa fie
considerati autorii acestor fapte.Deci, se poate afirma ca,
persoana juridica nu poate fi subiect al contraventiei ci numai
subiect al raspunderii contraventionale. Amenzile aplicate
persoanelor juridice vor fi imputate de acestea persoanelor fizice
angajate care nu si-au ndeplinit obligatiile de serviciu legate de
contraventie. Este firesc sa fie asa deoarece persoana juridica si
ndeplineste atributiile sale prin persoane fizice ce au calitatea
de salariati (angajati).Latura subiectivase refera la atitudinea
psihica a contravenientului fata de fapta savarsita si urmarile
sale. Elementul principal al laturii subiective este vinovatia atat
sub forma intentiei cat si a culpei, elemente ce sunt stabilite de
legiuitor.Vinovia nu o gsim definit n legislaia contravenional, dar
ea poate fi explicat att prin nrudirea contraveniilor cu
infraciunile, ct i prin formele i modalitile ce le ntlnim n
prevederile din Codul penal.Vinovatia reflecta aspectul subiectiv
al faptuitorului fata de fapta comisa si fata de urmarile acesteia.
Vinovatia este rezultatul interactiunii a doi factori:
constiintasivointa. Vinovatia presupune o atitudine constienta n
sensul ca faptuitorul are reprezentarea actiunilor sau inactiunilor
sale ilicite, a rezultatului acestora, care este socialmente
periculos si savrseste cu vointa aceste actiuni sau inactiuni
pentru realizarea rezultatului urmarit. Vointa de a savrsi fapta
ilicita este determinata numai dupa reprezentarea n constiinta
faptuitorului a urmarilor faptei. Prezenta att a factorului
intelectiv ct si a celui volitiv n comiterea faptei este o conditie
esentiala a vinovatiei.Astfel, exist vinovie atunci cnd fapta care
prezint pericol social este svrit cu intenie sau din culp. Intenia
poate s fie direct (cnd contravenientul prevede urmrile faptei sale
i urmrete producerea lor prin comiterea acelei fapte) i indirect
(atunci cnd prevede rezultatul faptei sale i dei nu l urmrete s se
produc, accept posibilitatea producerii lui).
Culpa, la rndul, ei poate s fie cu previziune sau uurin (cnd
contravenientul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept,
socotind fr temei c el nu se va produce) sau fr previziune sau din
neglijen (cnd contravenientul nu prevede rezultatul faptei sale,
dei trebuia i putea s-l prevad).Vinovia constituie latura subiectiv
a contraveniei, respectiv ea este un act de contiin care implic n
primul rnd un factor intelectiv i apoi unul volitiv, deci un proces
de contiin i apoi unul de voin, contiina fiind premisa voinei.n
literatura juridic s-a artat c n situaia juridic n care actul
normativ de sancionare prevede intenia, ca element constitutiv al
contraveniei, fapta svrit din culp nu poate fi calificat
contravenie .
Identificati in jurisprudenta existenta pe portal.just.ro-cauze,
spete de drept contraventional si in cadrul acestora identificati
pe baza cunotinelor acumulate, elementele contraventiei.
S ne reamintim...
Elemente constitutive ale contraventiei: obiectul, subiectul,
latura obiectiva (fapta) silatura subiectiva (vinovatia), trebuiesc
indeplinite cumulativ pentru fiecare contraventie. Lipsa oricareia
dintre ele conduce lainexistenta contraventiei si implicit la
imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului.
M1.U3.5. Compararea contraventiei cu alte fapte ilicite
Comparatia contraventiei cu fapta penala, abaterea
administrativa si disciplinara
a.- Caracterizarea contraventiei n raport cu infractiuneaSpre
deosebire de infractiune, care are un grad de pericol social mai
ridicat, cu consecinte mai grave, leznd valori sociale importante
(ex. siguranta statului, viata si celelalte atribute ale persoanei,
proprietatea etc.) la contraventie acest pericol social este mai
redus, iar urmarile sale sunt mai restrnse, neafectnd valori
importante.
Contraventiile se deosebesc de infractiuni si prin modul lor de
reglementare juridica. Infractiunile sunt prevazute si pedepsite
doar de Codul penal si legi speciale, pe cnd faptele
contraventionale sunt prevazute si sanctionate prin legi, ordonante
sau hotarri ale Guvernului, precum si prin hotarri ale
autoritatilor administratiei publice locale sau judetene.
De asemenea contraventia se deosebeste de infractiune si prin
modul de sanctionare diferit. Astfel, infractiunile sunt pedepsite
cu nchisoare sau amenda penala pe cnd contraventiile sunt
sanctionate cu avertisment, amenda contraventionala, obligarea
contravenientului la prestarea unei activitati n folosul
comunitatii, precum si cu o serie de sanctiuni complementare.
b.- Caracterizarea contraventiei n raport cu abaterea
administrativaContraventia se deosebeste si de celelalte abateri
administrative, prinabatere administrativantelegndu-seorice fapta
care ncalca normele de drept administrativ, ori faptele de a nu
ndeplini obligatiile de executare ce decurg din acte administrative
(ex. neprezentarea martorului la solicitarea organelor de urmarire
penala ).
c.- Caracterizarea contraventiei n raport cu abaterea
disciplinaraAbaterile disciplinare sunt fapte care aduc atingere
numai raporturilor de munca statornicite n cadrul institutiei n
care s-a savrsit fapta, neavnd consecinte care sa lezeze un interes
general, ntr-un sector de activitate cum este n cazul
contraventiilor, n care raspunderea pentru ocrotirea acestui
interes general revine unui organ al administratiei publice.
Abaterea disciplinaeste o fapta n legatura cu munca, care consta
ntr-o actiune sau o inactiune savrsita cu vinovatie de catre un
salariat, prin care acesta a ncalcat normele legale, regulamentul
intern, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor
ierarhici.
Este fapta cu cel mai redus pericol social, care constituie, de
altfel, criteriul esential ce o deosebeste de infractiune si
contraventie.
Angajatorul este cel care dispune de prerogativa
disciplinara,avnd dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni
disciplinare salariatilor sai ori de cte ori se constata ca acestia
au savrsit o abatere disciplinara.
Contraventia se deosebeste de abaterea disciplinara si prin
aceea ca la abaterea disciplinara subiectul este ntotdeauna
calificat, fapta neputnd fi comisa dect de catre o persoana ce are
calitatea de angajat, fata de care subiectul se afla n raport de
subordonare, pe cnd fapta contraventionala poate fi comisa de orice
persoana.
Contraventia avnd un pericol social mai mare este combatuta prin
masuri de constrngere ce au caracter de sanctiune contraventionala
pe cnd abaterea disciplinara este sanctionata prin masuri
administrative prevazute n regulamentul de ordine interioara sau n
Codul Muncii astfel:
A.avertisment scris;
B.suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada
ce nu poate depasi 10 zile lucratoare;
C.retrogradarea din functie cu acordarea salariului functiei n
care s-a dispus retrogradarea pentru o durata ce nu poate depasi 60
de zile;
D.reducerea salariului de baza pe o durata de la 1-3 luni cu un
procent de 5-10%;
E.reducerea salariului si (sau) dupa caz si a indemnizatiei de
conducere pe o perioada de la 1-3 luni cu un procent de 5-10%;
F.desfacerea disciplinara a contractului de munca.
De asemenea contraventia se deosebeste de abaterea disciplinara
si prin modul de constatare si sanctionare a celor doua fapte.
Contraventia se constata si se sanctioneaza de catre organe ale
statului special desemnate fata de care subiectul nu se afla ntr-un
raport de subordonare, pe cnd abaterea disciplinara se constata si
se sanctioneaza de conducerea institutiei n care subiectul este
salariat.
Contraventiile sunt prevazute n legi, hotarri ale Guvernului sau
hotarri ale organelor administratiei locale pe cnd abaterile
disciplinare sunt prevazute si sanctionate numai de regulamentele
de ordine interioara, coduri, statute specifice unor categorii de
salariati din diferite institutii.
Elementul comun prin care cele trei categorii de fapte se
aseamana, consta n caracterul lor ilicit si socialmente
periculos.
Nu n toate statele contraventiile sunt considerate o categorie
distincta de fapte antisociale. n unele legislatii aceste fapte
sunt incluse n categoria infractiunilor alaturi de crime si
delicte. Si n tara noastra, potrivit Codului penal din 1937,
contraventiile erau considerate drept infractiuni desi prezentau un
grad de pericol social redus, fiind ultimele din ierarhia
acestora.
n actuala legislatie din Romnia nu mai exista o clasificare
tripartita a infractiunilor (crime, delicte si contraventii) si
nici una bipartita (crime si delicte) cum sunt n alte legislatii
ale unor state.
Fiind fapte de mai mica importanta, fapt ce se reflecta prin
pedepsele mai blnde cu care erau sanctionate, contraventiile au
constituit primele fapte ilicite asupra carora a operat nlocuirea
raspunderii penale cu cea administrativa.
Deci ca si faptele ori abaterile ce atrag raspunderea materiala,
civila, administrativa sau disciplinara, contraventiile apartin
cmpului extrapenal, constituind cauze de natura civila, n privinta
carora sanctiunile si hotarrile instantei de judecata au caracter
nepenal, fiind supuse principiilor si normelor procedurale proprii
procesului civil, nefiind nregistrate n cazierul judiciar.S ne
reamintim...
Contraventia este o fapta ilicita diferita de fapta ilicita
penala, fata de abaterea admnistrativa si abaterea discipliniara.
Elementul comun prin care cele trei categorii de fapte se aseamana,
consta n caracterul lor ilicit si socialmente periculos.
M1.U3.6. Rezumat Fapta ilicita contraventionala contraventia- se
delimiteaza de faptele ilicite generatoare de raspundere penala,
disciplinara sau de abaterea administrativa.
Contraventia constituie fapta savrsita cu vinovatie, stabilita
si sanctionata prin lege, care apara valorile sociale, care nu sunt
ocrotite prin legea penala. Elementele constitutive ale
contraventiei sunt:obiectul; subiectul;latura obiectiva (fapta);
latura subiectiva (vinovatia).
Obiectul contraventiei il constituie valorile, relatiile
sociale, bunurile sau interesele legitime, aparate prin normele de
drept contraventional carora li se aduce atingere sau sunt puse in
pericol de fapta savarsita Latura obiectivaa contraventiei o
formeaza actiunea sau inactiunea producatoare a urmarilor
socialmente periculoase sau care ameninta, pun in pericol anumite
valori si care este prevazuta ca ilicita in actul normativ de
stabilire a contraventiei.
Subiectul activ al contraventieieste potrivit Legii nr.180/2002
atat persoana fizica cat si persoana juridica ce comite fapta
contraventionala. Latura subiectivase refera la atitudinea psihica
a contravenientului fata de fapta savarsita si urmarile sale.
M1.U3.7. Test de evaluare a cunotinelor
1. Izvoarele de drept contraventional sunt:
a) formalec) cutuma
b) materialed) precedentul
2. Dreptul contraventional cunoaste elemente de delimitare
fata:
a) dreptul munciic) dreptul administrativ
b) dreptul mediuluid) dreptul penal special
3. Nu face parte din principiile dreptului contraventional:
a) principiul legalitatiic) principiul egalitatii partilor
b) principiul egalitatii in fata legiid) principiul
individualizarii pedepselor
4. Raportul juridic de drept contraventional este:
a) un raport juridic de drept civilc) un raport juridic de drept
public
b)un raport juridic de constrangered) un raport juridic de
conformare
5.Norma juridica de drept contraventional care intra n vigoare n
termen de 30 de zile de la data publicarii este cuprinsa in:
a) ordonanta de guvernc)hotarrile autoritatilor administratiei
publice locale
b) leged) ordonanta de urgenta de guvern
6. Subiectii raportului juridic de drept contraventional
sunt:
a) statul si agentul constatatorc) agentul constatator si
faptuitorul
b) statul prin organele saled) agentul constatator si
contravenientul
7. Latura obiectiva a contraventiei este formata din:
a) valorile, relatiile sociale aparate de legec) actiunea sau
inactiunea contrara normei
b) actiunea sau inactiunea prescrisad) atitudinea
faptuitorului
8. Subiect activ al contraventiei este:
a) persoana fizicac) persoana juridica
b) contravenientuld) organul constatator
9. Latura subiectiva a contraventiei consta in:
a) valorile, relatiile sociale aparate de legec) actiunea sau
inactiunea contrara normei
b) actiunea sau inactiunea prescrisad) atitudinea faptuitorului
fata de fapta sa
Tem de control
1. Alegei un domeniu de reglementare si in cadrul acestuia
realizai urmatoarele sarcini:
a) Identificati zvoarele de drept fomale, functie de
emitenti.
b) Identificati - imaginati posibile izvoare de drept
material.
c) Exemplificati aplicarea principiilor de drept
contraventional.
2. Identificati elementele contraventiei in cazurile prevazute
de Legea 171 din 2010, actualizata, la CAPITOLUL III Amenajarea
pdurilor, art. 5 si 6, care prevad urmatoarele:Art. 5. - Constituie
contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la 1.000 lei pn la
5.000 lei urmtoarele fapte:a) nerespectarea normelor tehnice de
amenajare a pdurilor la culegerea datelor din teren, care determin
modificarea msurilor de gospodrire a pdurilor;b) depirea
posibilitii stabilite de amenajamentele silvice n alte condiii dect
cele prevzute de lege; sanciunea se aplic efului ocolului
silvic.Art. 6. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu
amend de la 500 lei pn la 1.000 lei urmtoarele fapte:a)
necompletarea, anual, pn la data de 31 ianuarie a anului urmtor
anului pentru care se face raportarea, a tuturor evidenelor
prevzute n amenajamentul silvic; sanciunea se aplic efului ocolului
silvic;b) nerespectarea de ctre eful de proiect a prevederilor
consemnate n edina de preavizare a soluiilor tehnice consemnate n
procesul-verbal de stabilire a soluiilor tehnice pentru amenajament
de ctre echipa de teren, organizat pentru un ocol silvic sau pentru
un proprietar;c) nematerializarea i/sau nentreinerea semnelor
amenajistice;d) mutarea semnelor amenajistice.
Modulul 2. Aspecte procedurale de drept
contraventionalCuprins
Introducere3
Obiectivele
modului......................................................................................................
4
Competente4
U1. Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor5
U2. Executarea contraventiilor13
U3. Cile de atac; plngerea contraventional i apelul
Introducere
Conturarea regimului juridic contraventional ca un regim de sine
statator, independent si fata de regimul administrativ, presupune
rezolvarea n mod corespunzator a aspectelor esentiale ale acestei
proceduri referitoare la constatarea contraventiei, aplicarea
sanctiunii, si ndeosebi la caile de atac. Procedura
contraventionala potrivit reglementarii cadru cuprinde 4 faze
(etape):
- constatarea contraventiei
- aplicarea sanctiunilor contraventionale
- executarea sanctiunilor contraventionale
- caile de atacProcesul verbal de contravenie, ca act
administrativ de autoritate ntocmit de agentul constatator
reprezentant al unei autoriti administrative investit cu
autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care
contravin ordinii sociale, se bucur de prezumia de autenticitate i
veridicitate. Aceasta prezumtie este relativ i poate fi rsturnat de
probe de ctre contravenient conform dispozitiilor codului civil
care reglementeaz sarcina probei. Astfel procedura constatrii si pe
cale de consecinta elementele de ordin material cum ar fi
elementele constitutive ale procesului-verbal de constatare a
contraventiei, de individualizare a pedepsei cat si cele de ordin
procedural cum ar fi respectarea termenelor privind stabilirea
contraventiei si aplicarea sanctiunilor prezinta o deosebita
importanta in atingerea scopului dreptului contraventional.
Executarea contraventiei reprezinta chiar esenta raportului
juridic de constrangere, asigurandu-se functiile acestuia si anume:
functia de sanctionare si restabilire a ordinii de drept, functia
preventiva si functia educativa.Pentru ca aceste scopuri s e
realizate este ns necesar contientizarea sa de ctre toi
reprezentanii autoritilor implicate n procedura aplicrii i
respectiv executrii sanciunii contraventionale, reprezentani care
trebuie s urmreasc, cu respectarea regulilor i termenelor prevzute
de actele normave menionate, executarea lor.
Unitatea de nvare M2.U1. Constatarea contraventiei si aplicarea
sanctiunilor Cuprins
M2.U1.1. Introducere35M2.U1.2. Obiectivele unitatii de
invatare35M2.U1.3. Constatarea contraventiei36M2.U1.4. Stabilire si
aplicarea sanctiunilor contraventionale45M2.U1.5. Sanctiunile
contraventionale48M2.U1.6. Rezumat53
M2.U1.1. Introducere
Procesul verbal de contravenie este un act administrativ de
autoritate ntocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei
autoriti administrative, investit cu autoritatea statal pentru
constatarea i sancionarea unor fapte care contravin ordinii
sociale, dup o procedur special prevzut de lege, astfel c se bucur
de prezumia de autenticitate i veridicitate, care ns este relativ i
poate fi rsturnat de probe de ctre contravenient conform
dispozitiilor codului civil care reglementeaz sarcina probei.
Astfel constatrile personale ale unui agent constatator dau coninut
i susinere prezumiei de legalitate i temeinicie procesului verbal
si implicit a sanctiunii aplicate.Pe cale de consecinta prezinta
importanta atat elementele de ordin material cum ar fi elementele
constitutive ale procesului-verbal de constatare a contraventiei,
de individualizare a pedepsei cat si cele de ordin procedural cum
ar fi respectarea termenelor privind stabilirea contraventiei si
aplicarea sanctiunilor.
M2.U1.2. Obiectivele unitii de nvare
Aceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal
prezentarea catre studeni a procedurii de constatare a faptei
contraventionale si a aplicarii raspunderii contraventionale.
La sfritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili
s:
identifice fazele procedurale privind constatarea contraveniei
verifice existena elementelor obligatorii ale ntocmirii
procesului-verbal; identifice cauzele de nulitate.
Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2
ore.
M2.U1.3. Constatarea contraventieiFazele procedurale privind
constatarea contravenieiRaspunderea contraventionala apare ca
urmare a savarsirii unei fapte contraventionale. In procesul de
aplicare a raspunderii prima etapa este constituita din constatarea
contraventiei de catre organele abilitate. Fazele procedurale
privind constatarea contraveniei sunt:
- luarea la cunotin de ctre agentul constatator a nclcarii unei
dispoziii legale;
- constatarea nclcrii dispoziiilor legale pe baza celor
observate personal de ctre agentul constatator, a relatrilor
autorului, victimelor, martorilor, precum i a altor probe
- stabilirea identitii contravenientului
- stabilirea mprejurrilor n care s-a svrit contravenia;
- stabilirea actului normativ care prevede contravenia;
- stabilirea pagubelor materiale
- stabilirea rspunderii fptuitorului.Constatarea
contraventieiConform prevederilor art. 15 din ordonanta,
contraventia se constata printr-un proces-verbal ncheiat de
persoanele anume prevazute n actul normativ care stabileste si
sanctioneaza contraventia, denumite n mod generic agenti
constatatori.
Daca o persoana savrseste mai multe contraventii constatate n
acelasi timp de acelasi agent constatator, se ncheie un singur
proces-verbal.
Daca aceeasi persoana a savrsit mai multe contraventii
sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie n parte.Au
calitatea de constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din
cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele
mputernicite n acest scop de ministri si de alti conducatori ai
autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti,
presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al
municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute n legi
speciale.
Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, in
calitate de agenti constatatori, constata contraventii privind:
apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile
generale de comert; vnzarea, circulatia si transportul produselor
alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte
domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotarre a
Guvernului.
Procesul verbal poate fi ntocmit att n prezena ct i n absena
fptuitoruluipe baza constatrilor personale i a probelor
administrate de agentul constatatorProcesul verbal de constatare i
sancionare a contraveniilor se bucur de prezumia relativ de
autenticitate i veridicitate pn la proba contrar dac fapta
contravenional a fost constatat direct de agentul constatator care
aplic sanciuni contravenionale.
Situaia de fapt reinut n procesul verbal de contravenie este
rezultatul unor constatri personale a unui organ aflat n
exercitarea atribuiilor de serviciu, acesta fiind nvestit de ctre
stat cu puterea de a constata i sanciona faptele antisociale, avnd
ca scop respectarea legilor i aprarea statului de drept. Astfel
constatrile personale ale unui agent constatator dau coninut i
susinere prezumiei de legalitate i temeinicie procesului verbal.O
situaie deosebit este cea dat de procesele verbale incheiate de
agenti constatatori sesizati de anumite persoane cu privire la
savarsirea unor contraventii. n acest caz, faptele respective nu
sunt constatate personal de catre agentii constatori, care
stabilesc existenta faptei si aplica sanctiunea pe baza
declaratiilor luate de la alte persoane.n astfel de situatii
agentii constatatori trebuie sa indice in cuprinsul procesului
verbal, probele in baza carora au stabilit existenta faptei,
respectiv eventualele declaratii ale persoanelor. n realitate se
face o referire generica la aceste persoane, spre exemplu "a
deranjat vecinii", "l-a lovit pe X", fara insa a se indica datele
de identificare ale acestora, cu efectul c instanta nu i poate
audia i astfel respecta principiile nemijlocirii si
contradictorialitatii.
Faptul ca OG nr. 2/2001 nu prevede expres obligatia agentului
constatator de a indica mijloacele de proba in baza carora a
stabilit existenta faptei si a aplicat sanctiunea se explica prin
aceea ca legiuitorul a avut in vedere situatia tip, aceea in care
agentul constata personal savarsirea faptei. Totusi, articolul 16
alin. (1) obliga pe cel ce incheie procesul verbal sa arate toate
imprejurarile ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei. Cu atat
mai mult, in situatia in care nu a constatat personal savarsirea
faptei, agentul constatator este obligat, in primul rand, sa arate
toate imprejurarile care pot servi la dovedirea existentei
acesteia.Contravenia continu
Contravenia continu este reglementat de art. 13 alin. 2 din O.G.
nr. 2/2001, ce definete acest tip de contravenie ca fiind situaia n
care nclcarea obligaiei legale dureaz n timp, i anume, actul de
executare se prelungete n timp, n baza aceleai rezoluiei
contravenionale. Asemntor dreptului penal, de unde s-a preluat
noiunea de fapt continu, i contravenia continu poate fi comis n
form succesiv, n sensul c, actul de executare ce se prelungete n
timp poate suferi ntreruperi, care ns sunt fireti, date de natura
faptei svrite, fr ns ca aceste ntreruperi s sisteze unitatea de
contravenie.
Potrivit doctrinei de specialitate, contravenia continu poate fi
definit ca fiind acea form a unitii naturale contravenionale care
const n prelungirea n timp a elementului material (aciunii sau
inaciunii) i a procesului de producere a rezultatului, pn la un
moment viitor consumrii, cnd activitatea contravenional este oprit
datorit unei energii contrare celei care a declanat activitatea.
Contravenia continu este una dintre formele unitii contravenionale,
care cunoate o evoluie temporal, datorit extensiei n timp a aciunii
sau inaciunii ce constituie elementul material al laturii obiective
a contraveniei.
Identificarea contraveniei continue se face diferit, n funcie de
mprejurarea dac elementul material mbrac forma aciunii sau a
inaciunii. Contravenia continu nu se autonomizeaz n momentul
consumativ, deoarece activitatea contravenional se prelungete n
timp dup momentul consumrii pn la o alt dat, denumit epuizarea
contraveniei.
Modul cum se exprim legiuitorul prin verbum regens este
criteriul de la care trebuie s se porneasc pentru identificarea
contraveniei continue. n cazul contraveniilor continue al cror
element material se prezint sub forma unei aciuni, legiuitorul
folosete termeni care presupun activiti durabile temporal.
Momentul consumativ al contraveniei continue are loc la data la
care este realizat latura obiectiv a faptei, dar epuizarea acesteia
va avea loc la o alt dat, respectiv cnd dinamica contravenional s-a
sfrit. n cazul contraveniei continue, procesul ilicit se oprete n
momentul cnd aciunea sau inaciunea ce constituie elementul material
a ncetat i ultima evoluie a rezultatului s-a finalizat. Actele
materiale care prelungesc elementul material al contraveniei
continue sunt activiti de executare a acesteia, care nu pot avea
independen juridic. Prelungirea n timp a dinamicii contraveniei
continue este o trstur general abstract, deoarece sunt situaii cnd,
dei elementul material al contraveniei continue este susceptibil de
continuitate temporal, acesta se poate totui realiza n chip
instantaneu. Altfel spus, n cadrul faptei continue conduita ilicit
i consumarea acesteia se prelungesc n timp. n funcie de criteriul
posibilitii existenei unor ntreruperi ale elementului material,
contraveniile continue succesive permit anumite discontinuiti
determinate de specificul aciunii sau inaciunii contraveniei.
Constatarea contraventiei prin mijloace tehnice. Situatia OG
15/2002
Potrivit art. 9 alin. (1) din Ordonana Guvernului nr. 15/2002,
constatarea contraveniilor rezultate din neplata rovinietei i
aplicarea sanciunilor se realizeaz de: a) personalul mputernicit
din cadrul Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din
Romnia-S.A.; b) personalul mputernicit de Ministerul
Transporturilor i Infrastructurii, n numele Companiei Naionale de
Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia-S.A, respectiv personalul
cu atribuii de control din cadrul Autoritii Rutiere Romne (ARR); c)
poliia rutier, n situaia cnd efectueaz controlul existenei
rovinietei valabile, fr personalul anterior menionat (a) i b); d)
personalul poliiei de frontier care i desfoar activitatea n
punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a Romniei,
mpreun cu personalul mputernicit al Companiei Naionale de Autostrzi
i Drumuri Naionale din Romnia-S.A.
Constatarea contraveniilor se poate face, potrivit art. 9 alin.
(2) din Ordonana Guvernului nr. 15/2002 i cu ajutorul mijloacelor
tehnice omologate amplasate pe reeaua de drumuri naionale din
Romnia, consemnndu-se aceasta n procesul-verbal de constatare a
contraveniei.
Mijloacele tehnice omologate, parte a SIEGMCR pot fi terminale
de interogare a bazei de date a SIEGMCR sau dispozitive omologate
amplasate pe reeaua de drumuri naionale din Romnia, care pot fi
fixe sau mobile i au rolul de a identifica, n regim static sau
dinamic, numrul de nmatriculare al vehiculului n vederea interogrii
bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunztoare a
tarifului de utilizare pentru vehiculul identificat. n cazul
contraveniilor constatate prin intermediul mijloacelor tehnice
omologate, procesul-verbal de constatare a contraveniei se poate
ncheia i n lipsa contravenientului, dup identificarea acestuia pe
baza datelor furnizate de Ministerul Administraiei i
Internelor-Direcia Regim Permise de Conducere i nmatriculare a
Vehiculelor sau a conductorului auto, n cazul utilizatorilor
strini.
Datele furnizate de Ministerul Administraiei i
Internelor-Direcia Regim Permise de Conducere i nmatriculare a
Vehiculelor sunt:
a) n cazul utilizatorilor persoane fizice: numele i prenumele;
datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric
personal;
b) n cazul utilizatorilor persoane juridice: denumirea; sediul;
codul de nregistrare fiscal; numrul de ordine la registrul
comerului. Odat cu aplicarea sanciunii contravenionale, personalul
care constat sanciunile face meniunea n procesul-verbal de
constatare a contraveniei i despre contravaloarea tarifului de
despgubire calculat n funcie de tipul vehiculului.
Potrivit art. 11 alin. (11) i (12) din Normele metodologice
pentru aplicarea tarifului de utilizare a reelei de drumuri
naionale din Romnia, n situaia n care prin terminalele de
interogare nu se poate interoga baza de date a SIEGMCR cu privire
la achitarea corespunztoare a tarifului de utilizare pentru un
anumit vehicul, agentul constatator va realiza o fotografie a
vehiculului i va ntocmi un proces-verbal de constatare n care se
menioneaz locul, data, ora efecturii controlului, numrul de
nmatriculare al vehiculului i imposibilitatea tehnic de interogare
a bazei de date, proces-verbal ce va fi semnat i de conductorul
auto al vehiculului. n acest caz, la reluarea conexiunii cu baza de
date, agentul constatator va ntocmi un proces-verbal de constatare
a contraveniei, n cazul n care vehiculul nu deinea rovinieta
valabil la data efecturii controlului.
Conform Notei de informare a utilizatorilor reelei de drumuri
naionale din Romnia, publicat pe site-ul oficial al Companiei
Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia S.A. n mare
parte, datele dumneavoastr cu caracter personal (respectiv, numrul
de nmatriculare al vehiculului i imaginea) sunt prelucrate n cadrul
Sistemului Informatic pentru Emiterea, Gestiunea, Monitorizarea i
Controlul Rovinietei (sunt preluate automat prin camerele instalate
pe drumurile naionale), o parte din acestea fiind preluate
informatic din baza de date a Direciei Regim Permise de Conducere i
nmatriculri Vehicule din cadrul Ministerului Administraiei i
Internelor (respectiv datele necesare la ntocmirea
procesului-verbal de constatare a contraveniei).
n concluzie, controlul achitrii rovinietei se realizeaz, prin
intermediul:
- dispozitivelor tehnice omologate amplasate pe reeaua de
drumuri naionale, care nregistreaz numerele de nmatriculare ale
vehiculelor ce tranziteaz drumurile naionale. n baza acestor
nregistrri se verific i identific vehiculul n baza de date a
SIEGMCR n privina achitrii rovinietei. Pentru identificarea
deintorului vehiculului se consult baza de date a DRPCIV (Direcia
Regim Permise de Conducere i nmatriculare a Vehiculelor).
- terminalelor de interogare, cu ajutorul crora agenii
constatatori efectueaz controlul n trafic, verificnd prin
interogarea bazei de date dac deintorul acestuia a achitat
rovinieta.
Menionm c, CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere i
Informatic) constituie organismul tehnic al Companiei Naionale de
Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia, care deine i colecteaz
toate datele tehnice rezultate din experiena i evoluiile tehnice
actuale, se ocup de nregistrarea, stocarea i procesarea acestora n
baza de date specifice, ce alctuiesc suportul Sistemului Informatic
i Informaional al C.N.A.D.N.R. S.A. Contraveniilor constatate prin
intermediul mijloacelor tehnice omologate le sunt aplicabile
dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic
al contraveniilor.
Elemente ale intocmirii procesului verbal de constatare a
contraventiei
Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde n mod
obligatoriu:
-data si locul unde este ncheiat;
-numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte
agentul constatator;
-datele personale din actul de identitate, inclusiv codul
numeric personal, ocupatia si locul de munca ale
contravenientului;
-descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si
locului n care a fost savrsita, precum si aratarea tuturor
mprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la
evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
-indicarea actului normativ prin care se stabileste si se
sanctioneaza contraventia;
-indicarea societatii de asigurari, n situatia n care fapta a
avut ca urmare producerea unui accident de circulatie;
-posibilitatea achitarii n termen de 48 de ore a jumatate din
minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o
asemenea posibilitate;
-termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se
depune plngerea.
n cazul contravenientilor cetateni straini, persoane fara
cetatenie sau cetateni romni cu domiciliul n strainatate, n
procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date: seria si
numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei
de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent.
In cazul n care contravenientul este minor procesul-verbal va
cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale
altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.
In situatia n care contravenientul este persoana juridica n
procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea,
sediul, numarul de nmatriculare n registrul comertului si codul
fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei
care o reprezinta.
Pentru indeplinirea procedurii contraventionale si aplicarea
principiilor de drept in materie, contravenientul este obligat sa
prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori
documentele n baza carora se fac mentiunile obligatorii ale
procesului verbal. In caz de refuz, pentru legitimarea
contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si
subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici. Acestia nu
intervin in calitate de agenti constatatori ci in calitatea lor de
agenti de ordine publica. Semnarea electronic a proceselor-verbale
contravenionale O situaie aparte este aceea n care
procesele-verbale de contravenie nu poart semntura olograf a
agentului constatator.
n acest sens trebuie avute n vedere prevederile Legii nr.
455/2001 privind semntura electronic, care arat c nscris n forma
electronic reprezint o colecie de date n form electronic ntre care
exist relaii logice i funcionale i care redau litere, cifre sau
orice alte caractere cu semnificaie inteligibil, destinate a fi
citite prin intermediul unui program informatic sau al altui
procedeu similar, respectiv Semntura electronic reprezint date n
form electronic, care sunt ataate sau logic asociate cu alte date n
form electronic i care servesc ca metod de identificare (art. 4
pct. 2 i 3 din actul normativ menionat).
Din examinarea dispoziiilor Legii nr. 455/2001 rezult c un
nscris n format electronic purtnd o semntur electronic extins este
asimilat n sistem electronic unui nscris sub semntur privat, ns
acesta este destinat folosirii strict n sistemul electronic. Prin
urmare, semntura electronic este specific nscrisurilor generate i
utilizate n sistem electronic, fapt enunat nc din art. 1 din Legea
nr. 455/2001 privind semntura electronic, potrivit cruia Prezenta
lege stabilete regimul juridic al semnturii electronice i al
nscrisurilor n forma electronic, precum i condiiile furnizrii de
servicii de certificare a semnturilor electronice.
Ct privete contraveniile prevzute de art. 8 din Ordonana
Guvernului nr. 15/2002, privind fapta de a circula fr a deine
rovinieta valabil, care pot fi constatate i prin mijloace tehnice
omologate, acestora le sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor,
act normativ care oblig la semnarea proceselor-verbale
contravenionale sub sanciunea nulitii absolute.
n acest sens, art. 17 din Ordonana Guvernului nr. 2/2001 prevede
c: Lipsa meniunilor privind numele, prenumele i calitatea agentului
constatator, numele i prenumele contravenientului, iar in cazul
persoanei juridice lipsa denumirii i a sediului acesteia, a faptei
svrite i a datei comiterii acesteia sau a semnturii agentului
constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se
constat i din oficiu. Or, procesele-verbale contravenionale emise n
temeiul Ordonanei Guvernului nr. 15/2002 sunt generate i semnate
electronic, fiind transmise contravenienilor nu prin intermediul
unui sistem electronic, ci pe suport de hrtie prin intermediul
serviciilor potale.
Fa de aceast situaie, apreciem c, odat ce informaiile sunt
create i certificate prin semntur electronic n mediul electronic,
acestea sunt destinate utilizrii lor exclusiv n mediul electronic,
astfel c este nelegal