-
Contractor: INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE ŞI GOSPODARIRE A APELOR‐INHGAObiectivul
general: 4BPM 4.1.1. Numarul /codul
proiectului
4.1.1.
Contract: 411/2011 Act Aditional: 6/2013
Anul începerii 15/11/2011 Anul finalizarii
15/12/2014 Durata (luni): 37
Denumirea proiectului:
Fundamentarea sprijinului acordat în vederea compensarii
costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri generate de
dezavantajele rezultate din punerea în aplicare a Directivei
2000/60/CE, în baza art. 38 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 şi
evaluarea potentialului resurselor de apa subterane şi de suprafata
ale agro-sistemelor aflate în zonele vulnerabile la modificari
climatice, din sudul Romaniei.
Persoana de contact (Directorul proiect): dr. Mary Jeanne
ADLER
Date contact: 3181115; Fax: +40-21-3181116; [email protected]
[email protected]
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale Planul sectorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale
Plan sectorial (acronim) : ADER 2020
-
Obiectivul general:Evaluarea potentialului de bunuri publice de
mediu oferite de catre exploatatiile agricole incontextul
valorificarii specificitatii locale pentru producţia agro –
zootehnica
Obiectivul specific: Metodici de evaluare, monitorizare şi
management a calitatiiresurselor de apa de suprafata si subterana
din exploataţiile agricole şi zootehnice inscopul utilizarii
conservative a acestora.
Scopurile proiectului
Constientizarea influentelor mutuale dintre agricultura si
schimbarile climaticeSensibilizarea lucratorilor din domeniul
agricol public si privat cu privire la consecinteleacestor
influente asupra productieiImbunatatirea sistemelor de prognoza si
prevenire a riscurilor naturale care afecteazaagricultura
2
Obiective
-
Etaperealizate
Etape de realizat
Etapa 1: Documentare pe baza literaturii ştiinţifice existente
şi prezentareaconţinutului lucrării / 2011;
Etapa 2: Documentare complexă asupra structurilor acvifere şi a
corpurilor de apãdin partea sudicã a României, cu punerea în
evidenţă a parametrilor scurgerii mediişi minime pe râurile din
această zonă / 2012;
Etapa 3: Identificarea zonelor de alimentare a principalelor
structuri acvifere si aprincipalelor caracteristici ale
exploatatiilor agricole si ferme zootehnice intr-unbazin pilot din
sudul tarii si analizarea tendintei de evolutie a resurselor de
apasubterana si de suprafata in diverse scenarii de modificare a
conditiilor climaticeregionale / 2013;
Etapa 4: Elaborarea si testarea unei metodologii preliminare de
calcul a costuluiapei utilizate in agricultura si stabilirea
nivelului platilor compensatorii rezultate dinpierderile de
venituri si cheltuieli suplimentare ale exploatatiilor agricole, in
vedereaconsultarii grupurilor interesate / 2014.
3
Etape
-
R1 - Studiu privind metodologia UE de compensare a costului apei
in agricultura;
R2 - Analiza diagnostic a exploatatiilor agricole si ferme
zootehnice intr-un bazin pilot din sudul tarii(Buzau –
Ialomita);
R3 - Prognoza evolutiei cerintelor de apa in etapa 2020;
R4 - Raport de evaluare a resurselor de apa din care se fac
prelevari in exploatatiile agricole sifermele zootehnice pentru
diferite scenarii de modificare a conditiilor climatice
regionale;
R5 - Scenarii privind comportamentul acvifer in conditii
climatice extreme si evidentierea consumurilorspecifice a
exploatatiilor agricole si fermelor zootehnice intr-un bazin pilot
din sudul tarii;
4
Rezultate obtinute
-
Codul atitudinilor pentru fermieri: un rezumat al riscurilor pe
care schimbarile climatice le creazaagriculturii. Se propun
atitudini care ajuta la reducerea impactului activitatii umane
asupra climei, inscopul adaptarii nevoilor fermierilor la
schimbarile climatice si pentru a contribui la atenuareaimpactului
agriculturii asupra climei; intelegerea comportamentului acvifer
necesita cunoastereafluxurilor de apa: marimea acestora, importanta
lor relativa precum si dependenta lor asupraparametrilor
hidrologici.
Grupuri de lucru tematice: informare, promovare si diseminare
prin trei grupuri de lucru tematice(cultivatori cerale,
legumicultura si pomicultura, zootehnie) care urmaresc schimbarea
atitudinii siconstientizarea conexiunii agriculturii la schimbari
climatice, cu implicarea factorilor locali;
Campanie de constientizare pentru informarea cetatenilor cu
privire la riscurile cauzate deschimbarile climatice. Se vor
sublinia influentele asupra agriculturii. Agricultura este primul
domeniuafectat direct de fenomenele climatice, dar in acelasi timp
influenteaza puternic producerea acestora,intrucat ea poate asigura
reducerea concentratiei gazelor cu efect de sera, arborii putand
absorbicarbonul din atmosfera iar biomasele organice au rol de
inlocuitori perfecti ai combustibililor fosili.
5
Rezultate scontate
-
Extras proiect: Repartitia resurselor de ape subterane de
bilant
Unitateageomorfologica
ACVIFERE FREATICE ACVIFERE DE ADANCIME TOTAL
m3/ s miliarde m3/an m3/ s miliarde m3/an m3/ s miliarde
m3/an
Campia de vest la nord de Mures 21 0,66 17 0,53 38 1,19
Campia de vest la sud de Mures 11 0,35 15 0,48 26 0,83
Podisul Transilvaniei 13 0,41 12 0,38 25 0,79
Pdisul Moldovenesc 18 0,57 17 0,53 35 1,1
Campia Romana 73 2,31 64,5 2,03 137,5 4,34Lunca, terasele si
delta
Dunarii 13 0,41 16 0,5 29 0,91
Podisul Dobrogei 0,4 0,01 14 0,45 14,4 0,46
TOTAL 149,4 4,72 155,5 4,9 304,9 9,62
6
-
continuare: VALORILE INDICATORILOR GENERALI DE CALITATE AI APEI
– RAUL IALOMITA
0%
17%
35%
52%
69%
86%
104%
mg/
l
an
fosfor total (P)
ortofosfati (P - PO4)
azotati (N - NO3)
azotiti (N - NO2)
amoniu (N-NH4)
CBO5
oxigen dizolvat
materii in suspensie
pH
7Sursa: INHGA
-
continuare: Poluarea apelor subterane cu nistrati proveniti
dinsurse agricole intr-un bazin pilot din sudul tarii (Buzau –
Ialomita)
8Sursa: INHGA
-
Cele mai ridicate concentraţii de nitraţi in apele subterane au
fost identificate în vecinatate municipiuluiBuzau (peste 60 mg/l).
Areale restranse ce prezinta concentraţii ridicate de nitrati, dar
nu ingrijoratoare,au fost identificate si in zona de sud-est a
teritoriului analizat (confluenta raului Ialomita cu Dunarea).
Numarul forajelor in care s-au observat depasiri ale valorilor
prag la azotati, raportat la suprafatacorpului de apa subterana
delimitat in zona, excede 20% din suprafata acestuia. In
consecinta, stareacorpului de apa subterana ROIL 12- Campia
Gherghitei (in care sunt pozitionate si forajele cu depasiri)este
slaba. Acest acvifer cantonat in nisipurile si pietrisurile
depozitelor aluvionare situat la adancimireduse (1/5 m) este
însotit pe anumite sectoare de un strat acvifer sezonier situat la
adancimi de circa 1– 1,5 m ceea ce permite o poluare mai puternica
cu nitrati.
Resursa de apa subterana de adancime este o resursa strategica
si de aceea se recomanda sa fieprotejata si judicios utilizata
pentru alimentarea cu apa a comunitatilor umane si mai putin in
altescopuri. Avantajul utilizarii apei subterane il constituie
faptul ca in apa subterana nu se resimt efecteledeficitului de apa
din precipitatii decat dupa un timp mai indelungat, iar calitatea
apei subterane seincadreaza in parametrii calitativi prevazuti de
legislatia nationala in vigoare (Legea 458/2002,completata si
modificata cu Legea 311/2004);
Urmare a aplicarii scenariului privind schimbarile climatice, in
bazinele hidrografice ale raurilor Buzau siIalomita, pentru
intervalul 2021-2050, se prognozeaza o reducere a resurselor
hidrologice (naturale) alecelor două rauri astfel: - bazinul
hidrografic Buzau, de la un stoc mediu anual de 826,22 mil m3/an
(1971-2000), la756,0 mil m3/an pentru intervalul 2021-2050;
- bazinul hidrografic Ialomita, de la 1237,0 mil m3/an la 1118,0
mil m3/an pentru aceeasiperioada.
continuare:
9
-
Sistemele de irigatii se gasesc doar in partea estica a
teritoriului analizat. Acestesisteme de irigatii sunt impartite in
sisteme viabile și neviabile. Proprietarii fermeloragricole si
zootehnice din zona cu sisteme de irigatii neviabile pot recurge la
mai multetehnici agricole mai profitabile pentru agricultura
neirigata sau sa schimbe destinatiafolosirii terenurilor si
anume:
agricultura ecologica;cultivarea plantelor pentru producerea
combustibilor biologici;reconversia terenurilor agricole in peisaje
natural sau in fonduriforestiere;infiintarea de perdele de
protectie impotriva vantului care protejeazaculturile si cresc
productiile agricole;conservarea și ameliorarea caracteristicilor
solului - scadereasemnificativa a riscului erozional; creşterea
rezervei de apa din sol ca urmare a lucrarilor reduse
alesolului.
10
continuare:
-
Conform idicatorului de presiune asupra disponibilului de apa la
sursa, se constata ca, prin pozitia sa,fara a lua in considerare si
resursele de apa ale fluviului Dunarea, Campia Romana se situeaza
in zonade tranzitie catre aparitia unei presiuni asupra
disponibilului la sursa. Conform indicatorului de exploatarea apei,
resursele de apa ale Campiei Romane nu sunt supuse presiunii asupra
apei;Politica de stabilire a pretului apei utilizata pentru
irigatii, inclusiv obiectivele privind recuperareacosturilor si de
gestionare a cererii se incadreaza in cerintele Directivei Cadru
privind Apa, astfel camecanismul de tarifare este eficient si
transparent;Prevederile Planului National de Dezvoltare Rurala, si
in special privind dezvoltarea sistemelor deirigatii, trebuie sa
fie armonizate cu Planurile Bazinale pentru Managementul Apei;
Din cauza presiunilor crescande asupra resurselor de apa, la
nivelul Uniunii Europene au fost promovateinstrumente legislative
pentru protecţia si managementul durabil al resurselor de apa.
Dintre acestea, de oimportanta deosebita este Directiva Cadru Apa
2000/60/EC, care defineşte apa ca pe un patrimoniu cetrebuie
protejat, tratat si conservat ca atare.
In conformitate cu prevederile Legii 112/2006 si a Legii
310/2004 pentru modificarea si Completarea LegiiApelor 107/1996 in
vederea stabilirii orientarilor fundamentale privind gospodarirea
durabila, unitara,echilibrata si complexa a resurselor de apa si a
ecosistemelor acvatice, precum si pentru protejarea zonelorumede
s-au elaborat Scheme Directoare de management pe bazine sau grupe
de bazine hidrografice
11
Principalele concluzii
-
Baza legala
REGULAMENTUL (CE) NR. 1698/2005 AL CONSILIULUI EUROPEI din 20
septembrie 2005 privindsprijinul pentru dezvoltare rurală acordat
din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(Feader)Art.
(38) : pentru a contribui la protecţia mediului, la prevenirea
riscurilor naturale si a incendiilor, precum sipentru a atenua
schimbarile climatice, ar trebui să se dezvolte si sa se amelioreze
resursele forestiereprintr-o prima impadurire a terenurilor
agricole si neagricole. Toate operatiile de prima impădurire ar
trebuisă fie adaptate la conditiile locale, sa fie compatibile cu
mediul si să aiba ca efect consolidareabiodiversitatii.
De la 1 ianuarie 2014 intra in vigoare și aplicare REGULAMENTUL
(UE) NR. 1305/2013 ALPARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat dinFondul
european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și se abroga
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 alConsiliului. Conform. art. 31
(Plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale sau
cu alteconstrangeri specifice) și 32 (Delimitarea zonelor care se
confrunta cu constrangeri naturale sau cu alteconstrangeri
specifice) ale Regulamentului (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului aufost stabilite modalitatile de
realizare a platilor pentru fermierii din zone care se confrunta cu
constrangerinaturale sau cu alte constrangeri specifice, pentru a
compensa, total sau partial, costurile suplimentare sipierderile de
venit suportate de acestia din cauza constrangerilor impuse
productiei agricole in zonele incauza.
PNDR 2014-2020Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
(MADR) a elaborat un prim draft al fisei Masurii 13 „Plati
pentruzone care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte
constrangeri specifice”,
12
-
Potentialii beneficiari ai platilor compensatorii planificarea
investitiei intocmirea dosarului cererii de finantare
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Ruralaprograme operationale
criterii selectie proiecte
Asociatii fermieriIdentificarea si aplicarea de masuri pentru
atenuarea si adaptarea la schimbarile climatice(mentalitati,
productii, tehnologii, infrastructura etc);Cresterea viabilitatii
fermei si a competitivitatii tuturor tipurilor de agricultura si
promovareatehnologiilor inovative in ferma si a unei gospodariri
durabile a padurilor;Incurajarea transferului de cunostinte si a
inovarii in agricultura, silvicultura si in
zonelerurale;Sensibilizarea lucratorilor din domeniul agricol
public si privat cu privire la consecinteleinfluentelor
schimbarilor climatice asupra productiei.
Beneficiari:
13
-
Va multumim pentru atentia acordata !
14