CAPITOLUL 5CONTABILITATEA TREZORERIEI5.1. Delimitari, structuri
si obiectiveale contabilitatii valorilor de trezorerieIn cadrul
unei entitati, activitatea curenta a acesteia presupune, atat
operatiipropriu-zise de obtinere a produselor, de executare a
lucrarilor sau de prestare aserviciilor, cat si tranzactii
financiare, ce se pot concretiza sub diverse forme.Conceptul de
trezorerie se refera la ansamblul operatiilor financiare simonetare
pe care le face o entitate pentru procurarea mijloacelor banesti si
cheltuireaacestora in concordanta cu nevoile activitatii
desfasurate.Sub aspect contabil, trezoreria entitatii este
reprezentata de stocurile si fluxurilede numerar privind
investitiile financiare pe termen scurt, disponibilitatile in
conturilela banci/casierie, creditele bancare pe termen scurt si
alte valori de trezorerie.Fluxurile de numerar reprezinta o baza
rezonabila pentru estimarea capacitatiientitatilor de a genera
numerar si echivalente de numerar, necesare pentru a face
fataexigibilitatii datoriilor. Numerarul reprezinta lichiditatile
monetare efective detinute incasieria entitatii sau in conturile
bancare ale acesteia, iar echivalentele de numerar suntreprezentate
de investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide, care
sunt usorconvertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt
supuse unui risc nesemnificativde schimbare a valorii.Investitiile
(sub forma de titluri de plasament) sunt calificate, in mod normal,
inechivalente de numerar doar atunci cand ele au o perioada scurta
de scadenta, deregula, trei luni sau chiar mai putin de la data
achizitiei. Prin urmare, investitiile decapital nu sunt cuprinse in
aceasta categorie.Instrumentul financiar este reprezentat de orice
contract ce genereaza simultanun activ financiar pentru o entitate
si o datorie financiara sau un instrument decapitaluri proprii
pentru o alta entitate.Instrumentele financiare se grupeaza in:a)
active financiare, care, la randul lor, se identifica prin
urmatoarele elemente:numerar; un drept contractual de a incasa
numerar sau alte active financiare de la altaentitate; un drept
contractual de a schimba instrumente financiare cu alta entitate,
inconditiile in care sunt potential favorabile; un instrument de
capitaluri proprii al unei alteentitati;b) datorii financiare, sunt
reprezentate de orice datorie contractuala de a varsanumerar sau
alt activ financiar unei alte entitati sau de a schimba
instrumentefinanciare cu alta entitate in conditii in care sunt
potential favorabile.Instrumentele financiare se delimiteaza in
doua categorii:- instrumentele financiare primare care corespund
unei tranzactii efective dejarealizate si inregistrate in
contabilitate (titluri de participare, titluri de
plasament,imprumuturi acordate, imprumuturi contracte, etc.);265-
instrumente financiare derivate sau secundare1, care reprezinta
tranzactii cecomporta doua elemente de referinta 2 si se deruleaza
in doua momente3.Principala deosebire dintre instrumentele derivate
si alte instrumente financiareeste ca, in cazul celor derivate,
cumparatorul plateste doar o parte din valoareaactivului de baza,
insa poate beneficia integral de variatia pretului acestui
activ.Instrumentele financiare se concretizeaza sub mai multe
forme, dar cele, maides, utilizate sunt contractele la termen,
contractele swap si optiunile.Conform normelor legale din tara
noastra, in structura trezoreriei intraurmatoarele elemente sau
active financiare: investitiile pe termen scurt, denumite, in
literatura de specialitate, si valorimobiliare de plasament;
valorile de incasat; disponibilitatile banesti, in lei si in
devize, existente in conturi la banci; creditele bancare pe termen
scurt, creditele externe si creditele de la trezoreriastatului;
disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize;
acreditivele in lei si in devize; avansurile de trezorerie; alte
valori de trezorerie.Activele financiare sub forma titlurilor de
valoare pot fi grupate in functie dediferite criterii. Astfel, in
raport de scopul pentru care sunt achizitionate si formaconcreta de
existenta, se disting urmatoarele categorii:- valori de trezorerie
detinute in scopul tranzactionarii care includ activeledetinute in
vederea revanzarii lor, pentru obtinerea unui beneficiu din
speculareafluctuatiei pretului lor, intre momentul achizitiei si
cel al vanzarii. In aceasta grupa seinclud, de regula, titlurile
cotate pe piata de capital (actiuni, obligatiuni si
instrumentefinanciare derivate);- valori de trezorerie detinute
pana la scadenta, care regrupeaza titlurile cuscadenta stabilita,
pe care entitatea are intentia de ale detine pana la scadenta, in
scopulincasarii unui venit financiar sub forma de dobanda, de
exemplu obligatiunile, titlurilede stat si instrumentele financiare
derivate, care se incadreaza in criteriul mentionatanterior;-
valori financiare disponibile pentru vanzare care se refera la
acele activefinanciare ce nu pot fi incluse in nici una din
categoriile anterioare.In raport de perioada pentru care sunt
detinute, titlurile de valoare se grupeaza indoua categorii:-
investitii pe termen lung, ce regrupeaza valori financiare ce
urmeaza a fidetinute o perioada mai mare de un an (investitii sub
forma titlurilor de valoaredetinute, fie in scopul exercitarii
controlului asupra emitentului, fie pentru protejarea1
Instrumentele financiare derivate sunt reglementate de Normele BNR
nr. 10/01.VII.2002,M.Of. nr. 610 din 16.VIII.2002.2 Elementele de
referinta sunt reprezentate de componenta cu pret variabil, a carei
evolutie faceobiectul contractului (cursul unei actiuni, cursul de
schimb, rata dobanzii etc), numita suportsau baza si componenta
notionala, reprezentata de o anumita cantitate de unitati dintr-un
activsau dintr-un pasiv determinat ce face obiectul variatiei de
pret.3 Momentele tranzactiei sunt incheierea contractului si plata
contractului.266afacerilor, pentru dezvoltarea acestora sau chiar
in vederea obtinerii unor veniturifinanciare). Asemenea titluri au
fost prezentate in cadrul temei privitoare laimobilizarile
financiare;- investitii pe termen scurt, denumite si investitii
curente sau valori mobiliare deplasament, in care se includ
valorile de trezorerie imediat realizabile sau pe care entitateanu
intentioneaza sa le pastreze o perioada indelungata (maxim 12
luni).In acest capitol ne vom ocupa de investitiile pe termen
scurt, in care seincadreaza, in general, acele investitii efectuate
de entitate, ce reprezinta resursesuplimentare ale trezoreriei. Ele
sunt titluri de plasament, concretizate in:- investitii pe termen
scurt la societati afiliate din cadrul grupului, acestea fiindacele
actiuni achizitionate de la o alta societate comerciala afiliata,
apartinand grupului;- obligatiuni emise si rascumparate reprezinta
hartiile de valoare proprii, emise,anterior pentru a primi
imprumuturi de la alte societati comerciale (denumiteimprumuturi
obligatare), rascumparate la scadenta sau inainte de scadenta, in
vedereaanularii lor;- obligatiuni (cotate sau necotate),
reprezentate de titluri negociabileachizitionate, ce confera
entitatii o creanta asupra entitatii emitente;- alte investitii
financiare pe termen scurt si creante asimilate, care imbracaforma:
titlurilor de stat, emise de BNR, de regula, in forma
dematerializata; bonurilorde tezaur, emise de BNR, impreuna cu
organele specializate ale administratiei publicecentrale;
certificatelor de depozit, emise de bancile comerciale.Detinerea
unor astfel de investitii financiare pe termen scurt permite
realizareaunor venituri financiare, sub forma de dividende, dobanzi
si din diferenta favorabiladintre pretul de vanzare mai mare si
pretul de cumparare mai mic.Valorile de incasat reprezinta valori
financiare care, datorita naturii lor, suntconvertibile la timp sau
la termen in disponibilitati banesti. Din aceasta categorie
facparte efectele comerciale (cambia si biletul la ordin), cecurile
si alte cupoane primite dela platitori si depuse la banca spre
scontare sau incasare.Disponibilitatile sau depozitele create in
conturile de la banca pot functionala vedere sau la termen.
Depozitele la termen reprezinta o forma de imobilizare
alichiditatilor pana la un an, fara a fi transferabile sau
utilizate inainte de termenul final.Procedand astfel dobanda este
mai mare decat in cazul disponibilitatilor banesti lavedere, care,
de regula, este mult mai mica. Daca incasarile prin contul curent
sunt maimari decat platile, soldul contului curent exprima
disponibilitatile banesti, iar dacaincasarile sunt mai mici decat
platile, soldul reprezinta credite acordate de banca pentrunevoi
temporare, care trebuie sa se incadreze intr-o anumita limita de
creditare.Disponibilitatile, in lei si in valuta, sub forma
numerarului in casierie,permit efectuarea decontarii operatiilor
urgente, privind obligatiile fata de personalulentitatii si alte
persoane fizice sau alte entitati, in cadrul unor limite legale,
curespectarea regulamentului operatiilor de casa.Creditele bancare
pe termen scurt asigura completarea disponibilitatilornecesare in
vederea desfasurarii unei activitati normale. Primirea acestora se
face pebaza unui contract de credit si este conditionata de
asigurarea existentei garantiilormateriale si morale din partea
entitatii solicitante. Rambursarea (restituirea) creditelorse face
la termenele precizate in contract. Pentru creditele primite se
platesc dobanzicare se suporta de entitate pe cheltuieli
financiare.267Acreditivele sunt reprezentate de disponibilitatile
banesti rezervate in conturidistincte la dispozitia tertilor, in
vederea efectuarii platilor pe masura livrarii bunurilor,executarii
lucrarilor si prestarii serviciilor.Avansurile de trezorerie sunt
reprezentate de disponibilitatile banesti acordateadministratorilor
sau altor persoane imputernicite de entitate, in vederea efectuarii
deplati in favoarea acesteia.In categoria alte valori de trezorerie
se cuprind timbrele fiscale si postale,biletele de tratament si
odihna, tichetele si biletele de calatorie, tichetele de
masa,bonurile pentru carburanti, alte asemenea valori.Operatiile de
transferuri de disponibilitati banesti intre conturile la
banci,precum si intre conturile la banci si casieria entitatii se
inregistreaza in contabilitateprin intermediul unui cont de tranzit
denumit viramente interne.Operatiile de trezorerie, respectiv,
incasarile si platile se efectueaza in stransacorelatie cu
decontarea drepturilor de creanta si a obligatiilor entitatilor. Ca
urmare,contabilitatea trezoreriei se organizeaza in stransa
corelatie cu realizarea si organizareacontabilitatii relatiilor
economico-financiare cu tertii, persoane juridice sau fizice,
caregenereaza, printre altele, modificari ale valorilor de
trezorerie.Principalele obiective ale contabilitatii trezoreriei se
refera la: executia sicoordonarea operatiilor financiare si
banesti; evidenta, controlul, gestiunea sivalorificarea
disponibilitatilor din conturile de la banci si a efectelor de
incasat primitede la clienti si depuse la banci; efectuarea
platilor la termenele scadente; respectarealegislatiei financiar -
bancare si fiscale (regulamentul operatiunilor de casa,regulamente
emise de Banca Nationala a Romaniei si alte reglementari in
domeniu,emise de Ministerul Finantelor); valorificarea
disponibilitatilor banesti temporare prinplasamente eficiente de
trezorerie; alegerea si utilizarea eficienta a instrumentelor
detrezorerie, precum si a celor mai avantajoase forme de decontare;
asigurarea unuiechilibru permanent intre operatiile de incasari ale
disponibilitatilor si operatiile deachitare a datoriilor, etc.In
contextul aplicarii reglementarilor conforme cu directivele CEE,
informatiileprivind valorile de trezorerie servesc la intocmirea
unei componente a situatiilor financiareanuale denumita situatia
fluxurilor de numerar, in care acestea sunt structurate pe
treiactivitati:a) fluxuri de numerar din activitati de exploatare,
care sunt reprezentate deincasarile prin casa si banca din vanzarea
produselor, lucrarilor si serviciilor,redeventelor, onorariilor,
comisioanelor si altor venituri, precum si a platii datoriilor
fatade furnizorii de bunuri si servicii destinate activitatilor
curente, fata de angajati, inclusiva datoriilor fiscale.b) fluxuri
de numerar din activitati de investitii, care vizeaza platile prin
casa sibanca pentru achizitionarea de imobilizari corporale si
necorporale, achizitiile de titluride participare, precum si
incasarile din eventualele cesionari ale acestora.c) fluxurile
activitatii de finantare ce vizeaza incasarile din emisiunea de
actiunisi obligatiuni, din contractari de credite si imprumuturi,
precum si platile reprezentandachizitionarea sau rascumpararea
actiunilor si obligatiunilor, respectiv
rambursareaimprumuturilor.2685.2. Evaluarea elementelor de
trezorerieEvaluarea elementelor de trezorerie are o importanta
deosebita in organizarea siconducerea contabilitatii, contribuind
la respectarea unor principii de baza ale acesteia.Ea se face
diferit in functie de natura valorilor si de momentul efectuarii
evaluariiProbleme deosebite apar in cazul evaluarii investitiilor
financiare pe termen scurt, avalorilor de incasat si a devizelor,
celelalte elemente de trezorerie (disponibilitati,credite,
acreditive si avansuri in lei) fiind evaluate la valoarea
nominala.Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt, ca si
in cazul celorlaltestructuri contabile, componente ale bilantului,
se realizeaza in patru momente: a) laintrarea in patrimoniu sau
evaluarea initiala, denumita si evaluarea cu ocazia
primeirecunoasteri in contabilitate; b) cu ocazia inventarierii; c)
la inchiderea conturilor sau laintocmirea bilantului (evaluarea
bilantiera); d) la iesirea din entitate sau cu ocaziaincetarii
recunoasterii in contabilitate.1. Evaluarea investitiilor pe termen
scurta) Evaluarea initiala a investitiilor pe termen scurt se
realizeaza la costul deachizitie reprezentat, fie de pretul de
cumparare, fie de valoarea determinata in bazaunui contract de
achizitie. Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor in
cauza, cumsunt comisioanele intermediarilor, spezele bancare si
alte cheltuieli aferente, nu seinclud in costul de achizitie, ci
ele se inregistreaza direct in cheltuielile exercitiului.Precizare:
Cheltuielile accesorii ocazionate cu procurarea titlurilor se
includ incostul de achizitie.b) Evaluarea investitiilor pe termen
scurt cu ocazia inventarierii se face lavaloarea actuala, estimata,
in functie de pretul pietei si de utilitatea lor pentru
entitate.Valoarea de utilitate este determinata pe baza costului
mediu al ultimei luni, pentrutitlurile cotate, sau pe baza valorii
probabile de negociere, pentru titlurile necotate.c) La inchiderea
conturilor sau evaluarea bilantiera, evaluarea se face pecategorii
de titluri de aceeasi natura si presupune compararea valorii
actuale cuvaloarea de intrare, cu respectarea principiului
prudentei.Potrivit acestui principiu diferentele in plus (valoarea
actuala este mai mare decatvaloarea de intrare) nu se inregistreaza
in contabilitate, titlurile mentinandu-se la valoareade intrare,
iar pentru diferentele in minus (valoarea actuala este mai mica
decat valoareade intrare) se inregistreaza ajustarile pentru
deprecierea investitiilor financiare pe termenscurt.d) Evaluarea la
iesirea din patrimoniu a investitiilor financiare pe termenscurt,
se realizeaza, de regula, la valoarea de intrare. In cazul in care
titluri deplasament similare au preturi de intrare diferite,
evaluarea acestora la iesirea dinpatrimoniu se face la costul mediu
ponderat de cumparare sau prin aplicarea metodeiprima intrare-prima
iesire (FIFO) sau a altei metode ultima intrare-prima iesire(LIFO),
in aceleasi conditii ca si in cazul elementelor de natura
stocurilor. Diferentaintre pretul de vanzare (cesiune) si valoarea
contabila reprezinta rezultatul activitatiifinanciare de vanzare a
titlurilor respective si imbraca forma plusurilor sau minusurilorde
valoare.2. Evaluarea disponibilitatilor si a operatiilor exprimate
in devize.Valorile de incasat (cecurile primite si depuse la banca
si efectele comerciale,reprezentate de cambii sau bilete la ordin)
se evalueaza la intrarea in patrimoniu la269valoarea nominala, iar
la inventar si la inchiderea exercitiului financiar, evaluarea
seface la valoarea posibila (probabila) de incasat (de
recuperat).Evaluarea disponibilitatilor in devize, la intrarea in
patrimoniu se realizeaza pebaza cursului de schimb in vigoare din
ziua cand se face operatiunea, obtinandu-seechivalentul in lei al
acestora.Operatiile de incasari si plati in devize necesita
evaluarea la cursul de schimb invigoare la data cand se efectueaza
tranzactia (al zilei in care se face operatiunea).Diferentele de
curs valutar intre data intrarii si iesirii devizelor influenteaza
veniturilesau cheltuielile financiare, dupa cum sunt favorabile sau
nefavorabile.La inchiderea exercitiului, disponibilitatile in
devize se evalueaza la cursul deschimb in vigoare din ultima zi a
exercitiului, iar diferentele de curs obtinute suntrecunoscute, fie
ca venituri financiare, sau cheltuieli financiare, dupa cum
suntfavorabile sau nefavorabile. Exceptie de la aceasta regula fac
disponibilitatile valutarecare reprezinta aport la capitalul social
al actionarilor sau asociatilor, diferentele decurs aferente
acestor disponibilitati fiind inregistrate ca alte rezerve, in
sensulmajorarii sau diminuarii, dupa caz. In situatia in care
rezervele in cauza nu suntsuficiente, adica diferentele
nefavorabile sunt mai mari decat rezervele existente, seefectueaza
o prima operatiune de suplimentare a lor, dupa care se face
regularizareadiferentelor constatate.5.3. Sistemul documentelor
justificative si evidenta operativa aelementelor de trezorerieUn
sistem de documente judicios organizat care sa raspunda
obiectivelor vizatede contabilitatea trezoreriei va fi capabil sa
asigure exactitatea si operativitatea insistemul de informare al
entitatii.In functie de natura elementelor componente ale
trezoreriei, a caror existenta,miscare si transformare trebuie
evidentiate, documentele justificative se pot grupa intrei mari
categorii: documente privind investitiile financiare pe termen
scurt,documente privind conturile la banci si documente pentru
operatiile cu numerar sialte valori. Prezentam in figura nr. 5.1.
schema privind forma de existenta a valorilorde trezorerie si a
documentelor primare aferente, ce poate constitui ca punct de
pornirein organizarea contabilitatii trezoreriei.Pentru
investitiile financiare pe termen scurt, documentele primare din
care reiesachizitionarea, existenta si vanzarea acestora sunt:
contractul de vanzare-cumparare,documentele specifice
achizitionarii pe piata de capital, ordin de cumparare, ordin
devanzare, iar eventualele modificari ale titlurilor de valoare
detinute se constata cuocazia inventarierii pe baza registrului
inventar.Toate operatiunile efectuate prin conturile curente la
banci sunt inscrise de bancain documentul denumit extrasul de cont
in care sunt inscrise toate operatiunile deincasari si plati
efectuate pe baza de documente justificative. Este emis de
fiecarebanca si este transmis entitatii, zilnic sau periodic,
cuprinzand urmatoarele informatii:data emiterii, soldul initial,
incasarile si platile efectuate si soldul
final.270INVESTIIIFINANCIAREPE TERMENSCURTActiuniObligatiuni-
contract;- ordin de vanzare, ordin de cumparare la bursa;-
documente de plata (cecuri, extrase de cont);- proces verbal de
anulare;- registrul inventar.CONTURILA BaNCIValori de incasat:-
cecuri de incasat- efecte de incasat- cec, cambie, bilet la ordin;-
borderoul valorilor depuse spre incasare sauscontare;- extras de
cont.Conturi la banci:- in lei- in valuta- sume in curs
dedecontare- extras de cont;- ordin de plata pentru decontarea
operatiilor com.;- ordin de plata pentru decontarea cu trez.
statului;- dispozitie de plata/incasare pentru decontarea cubugetul
asigurarilor sociale;- situatie privind calculul comisioanelor si
dobanzii;- foaie de varsamant;- cec (de numerar), cecul barat,
etc.Credite detrezorerie- contract de creditare;- extras de cont;-
scadentar;- nota (situatie) de calcul si incasare a
dobanzilor.Acreditive:- in lei- in valuta- contract;- cerere de
deschidere a acreditivului;- dispozitie de plata valutara externa;-
extras de cont.NUMERARSI ALTEVALORICasa- in lei- in valuta-
registrul de casa in lei (in valuta);- chitanta;- bon de
comanda-chitanta;- dispozitie de plata/incasare catre casierie;-
centralizatoare (rapoarte ale caselor de marcat);- cec (de
numerar);- borderou de vanzare;- bon de achizitie;- foaie de
varsamant-chitanta;- liste de plata; state de plata salarii;-
referat de avans;- decont de cheltuieli;- cecuri de calatorie;-
mandat postal;- inventar.Alte valori - timbre fiscale;- marci
postale;- tichete de calatorie;- bilete de tratament si odihna;-
bonuri valorice;- tichete de masa;- alte
valori.AVANSURIDETREZORERIEAvansuri detrezorerie(avansuri
pentrudeplasari)- referat de avans;- ordin de deplasare
(delegatie);- decont de cheltuieli;- decont de cheltuieli (pentru
deplasari externe);- dispozitie de plata/incasare catrecasierie;-
chitanta.Figura nr. 5.1. Formele de existenta ale valorilor de
trezoreriesi documentele in care se consemneaza271Sumele reflectate
in extrasul de cont, document ce atesta tranzactiile
cudisponibilitati, sunt privite sub doua aspecte: al entitatii ce
are deschis contul dedisponibil la banca (aspect ce il detaliem si
noi in acest paragraf) si al bancii care ilintocmeste. Se retine ca
cele doua puncte de vedere sunt diametral opuse, in sensul caceea
ce reprezinta o incasare la nivelul bancii inseamna o plata la
entitate si invers.Extrasul de cont, fiind un document al bancii,
sumele inscrise in debitul acestuia,reprezinta plati efectuate de
entitate, iar sumele inscrise in credit reprezinta incasari
dedisponibilitati in contul curent.In vederea inregistrarii in
contabilitatea entitatii, extrasul de cont este supus unoroperatii
de prelucrare in cadrul compartimentului financiar, astfel:- se
verifica existenta documentelor pentru toate operatiunile de
incasari si platiinscrise in extrasul de cont (ordin de plata,
foaie de varsamant, borderoul valorilordepuse spre incasare,
dispozitie de plata/incasare, situatie-nota privind
calcululdobanzilor si comisioanelor bancare etc.), urmarindu-se
autenticitatea, legalitatea,oportunitatea si necesitatea
operatiunilor consemnate in aceste documente;- se conteaza
documentele justificative, iar in extrasul de cont se trece in
dreptulfiecarei sume contul corespondent;- se grupeaza sumele pe
operatii de incasari si plati si in cadrul acestora peconturi
corespondente;- se reflecta in contabilitate operatiile de incasari
si plati in instrumentelespecifice fiecarei forme de contabilitate
utilizate de entitate (jurnale de credit, situatiide debit, fise de
cont cartea mare-sah sau fise de cont pentru operatii
diverse).Evidenta operativa a existentei si miscarii numerarului in
entitate se tine cuajutorul registrului de casa care se intocmeste
in doua exemplare, zilnic, de catrecasier pe baza documentelor
justificative a operatiilor de incasari si plati in numerar.Aceste
documente au un regim special de intocmire si circulatie si se
evidentiazaoperativ, separat prin fisa formularelor cu regim
special, dintre care mai importantesunt:- pentru incasari: cecul
(de numerar), dispozitie de incasare in numerar, chitantasi alte
documente cu functie similara, aprobate de organele competente;-
pentru plati: foaia de varsamant-chitanta, dispozitii de plata in
numerar, listede plata, state de salarii, ordine de deplasare
etc.Documentele de incasari si plati in numerar sunt supuse si
aprobarii controluluifinanciar preventiv, inainte de efectuarea
operatiunilor.Primul exemplar al registrului de casa, adica
originalul, se detaseaza din registrusi se preda compartimentului
financiar-contabil, in aceeasi zi, sau cel mai tarziu a douazi,
impreuna cu documentele justificative, sub semnatura celui care l-a
primit.Compartimentul financiar verifica existenta documentelor de
incasari si plati, precumsi daca soldul din registrul de casa este
corect stabilit.Pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor
de incasari si plati cu numerar,registrul de casa se prelucreaza
astfel:- se controleaza documentele justificative ce au stat la
baza operatiilorconsemnate in registrul de casa sub aspectul
legalitatii, oportunitatii, necesitatii sirealitatii;- se
controleaza corecta preluare a sumelor din documente in registrul
de casa;- in ultima coloana a registrului de casa se inscriu
conturile corespondentedebitoare sau creditoare, dupa caz;272- se
cumuleaza si se grupeaza sumele pe conturi corespondente, separat
pentruincasari si, respectiv, pentru plati;- se inregistreaza
operatiile de incasari si plati in instrumentele specifice formeide
inregistrare contabila folosita de entitate.5.4. Forme de decontare
si instrumente de plataPentru realizarea activitatii in conditii
normale, orice entitate intra in relatii dedecontare cu alte
entitati, cu bancile, cu autoritatile publice, cu proprii angajati,
cuactionarii sau asociatii, pentru diverse operatii economice,
financiare, sociale si fiscalecare genereaza, implicit, si relatii
de incasari si plati. Ansamblul operatiilor de incasarisi plati in
care este antrenata entitatea poarta numele de relatii de
decontare.In functie de natura valorilor de trezorerie, care
intervin in rezolvarea unorasemenea relatii de decontare,
operatiile de decontare se pot grupa in doua maricategorii:
decontari fara numerar si decontari cu numerar.5.4.1. Forme de
decontare fara numerarCea mai mare parte a operatiilor de incasari
si plati pe care le efectueazaentitatea imbraca forma decontarilor
fara numerar, prin intermediul bancilor.Pentru efectuarea acestor
decontari, entitatile isi deschid conturi curente. In acest
scop,ele trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, printre care
sa fie inscrise la Oficiulregistrului comertului (care, conform
ultimelor reglementari, functioneaza pe langafiecare tribunal) si
la Ministerul Finantelor Publice; sa dispuna de un
patrimoniureglementat juridic; sa organizeze contabilitate proprie
si sa incheie situatii financiareanuale.Decontarile fara numerar
constau in virarea unei sume datorate de cumparatorsau alt platitor
(debitor) catre un furnizor sau alt beneficiar de drepturi
(creditor), adicatrecerea scriptica a sumei din contul debitorului
in contul creditorului, prin intermediulunitatilor
bancare.Efectuarea incasarilor si platilor prin sistemul de
decontari, reduce necesarul debani aflati in circulatie,
accelereaza manevrarea banilor in deplina siguranta. Prinsistemul
de evidenta al bancilor se poate urmari, cu certitudine, data
efectuariioperatiunilor de creare si stingere a obligatiilor, iar
pentru disponibilitatile din conturientitatea incaseaza dobanda. De
aici, interesul entitatilor de a pastra disponibilitatile
lasocietatile bancare si de a efectua operatiunile de incasari si
plati prin virament.Deschiderea conturilor curente de decontare se
face pe baza urmatoarelordocumente, pe care entitatea le depune la
societatea bancara si anume; (a) cererepentru deschiderea contului
de decontare; (b) hotararea Guvernului, sau deciziaAdministratiei
locale de stat, dupa caz, privind constituirea unitatii; (c) copie
certificatadupa certificatul de inregistrare in Registrul
comertului si dovada de inregistrare laorganele fiscale
teritoriale; (d) extras din actul care confirma dreptul
conduceriientitatii sau reprezentantilor sai de a dispune de
conturi; (e) fisa cu specimenele de273semnaturi ale persoanelor
autorizate sa dispuna de conturi si amprenta
stampileiunitatii.Normele legale din tara noastra, elaborate de
Banca Nationala a Romaniei sisocietatile bancare specializate, ce
reglementeaza decontarile fara numerar, prevadefectuarea acestora
cu respectarea anumitor reguli, printre care mentionam:
Organizatorul relatiilor de decontare dintre unitati este banca, ce
efectueazadecontarile prin sistemul platilor prin virament, sau
compensare, fara miscarea efectivaa banilor; Operatiile de virament
din conturile unitatilor platitoare se efectueaza de catrebanci
numai cu consimtamantul titularului de cont, cu exceptia acelor
plati care privescobligatii constatate prin titluri executorii
ramase definitive, sau pentru care dispozitiilelegale prevad
posibilitatea decontarii fara consimtamantul unitatilor platitoare;
Platile trebuie sa se efectueze la data exigibilitatii
obligatiilor, platitorul fiindobligat sa le efectueze, iar
beneficiarul fiind interesat sa le ceara; Beneficiarul trebuie sa
efectueze plata numai dupa receptia bunurilor, lucrarilorsi
serviciilor, cu exceptia cazurilor cand s-a convenit altfel; Nici o
cheltuiala nu trebuie sa se efectueze daca nu este avizata, in
prealabil,de conducatorul compartimentului financiar contabil, sau
a altei persoane imputernicitacu exercitarea controlului financiar
preventiv; Entitatile au interesul sa prevada in contractele
economice, forme siinstrumente de decontare care sa asigure
incasarea contravalorii productiei (produse,lucrari, servicii)
vandute, intr-un timp cat mai scurt, precum si suportarea de
penalizariin cazul neachitarii la termen, sau acordarea de
bonificatii (sconturi, sau reduceri devaloare) pentru achitarea
anticipata; Furnizorii de produse, lucrari, sau servicii, sunt
indreptatiti sa pretindaclientilor lor, care intarzie, in mod
repetat, plata, si le creeaza greutati financiare, sa leasigure
anticipat sumele necesare efectuarii platilor, prin instrumente de
plata adecvate; Platile din conturile entitatilor se efectueaza in
limita disponibilitatilor dinconturile curente si a creditelor
bancare obtinute, in ordinea scadentei. Decontarile fara numerar se
efectueaza la cererea entitatii pentru orice suma,fara stabilirea
unor limite obligatorii, iar pentru fiecare operatie societatea
bancarapercepe comisioane, taxe si speze, care sunt incluse de
fiecare unitate pe cheltuielifinanciare. Pentru evitarea cresterii
exagerate a volumului de operatii si documente,unitatile economice
trebuie sa urmareasca decontarea cumulata a datoriilor
marunte.Cadrul legislativ din Romania (Instrumente de plata BNR,
octombrie,1994),privind efectuarea operatiilor de decontare, s-a
actualizat avandu-se in vedere, atatstandardele internationale, cat
si stadiul actual de dezvoltare a sistemului de plati dintara
noastra.Operatiile de decontare fara numerar (operatii de incasari
si plati prin virament)se pot efectua folosind diferite forme de
decontare si instrumente de plata, adecvate,care sa permita
derularea cu operativitate a acestor operatii.Principalele forme de
decontare si instrumente de plata ce pot fi utilizate deentitatile
din tara noastra sunt urmatoarele:I. Acceptarea este cea mai
raspandita forma de decontare care, asa cum ii spunesi denumirea,
platile intre entitati se efectueaza pe baza acordului
(consimtamantului)platitorului (debitorului), dat prin depunerea la
banca a documentelor de decontareemise de acesta.274In cadrul
acceptarii se pot folosi urmatoarele instrumente de decontare:-
ordinul de plata;- dispozitia de plata;- cambia;- biletul la
ordin;- cecul;- forfetarea sau factoringul.1. Ordinul de plata4
este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentulacesteia
unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui
beneficiar oanumita suma de bani, la o anumita data. O astfel de
dispozitie este considerata ordin deplata daca:- societatea bancara
receptoare intra in posesia sumei respective, fie prindebitarea
unui cont al emitentului, fie prin incasarea ei de la emitent si-
nu prevede ca plata trebuie sa fie facuta la cererea
beneficiarului.Ordinul de plata poate fi emis pe suport clasic
(hartie) sau pe suportneconventional (magnetic, electronic). Se
utilizeaza pentru decontarea valoriiproduselor, lucrarilor si
serviciilor primite, precum si pentru decontarea
obligatiilorentitatii fata de organismele publice (bugetul
statului, bugetul asigurarilor sociale,fonduri speciale etc.). In
cazul achitarii obligatiilor fata de organismele publice, ordinulde
plata este intocmit numai pe suport de hartie si are o forma
speciala necesaraprezentarii structurii si motivarii obligatiilor
fiscale, sociale si fiscale ale entitatii. El seintocmeste de catre
platitor in trei exemplare, este semnat de conducerea entitatii
saualte persoane imputernicite si se depune la societatea bancara
ce il deserveste din careun exemplar se restituie platitorului, un
exemplar se retine de catre societatea bancarainitiatoare, iar
altul se transmite, de catre banca, beneficiarului sumelor, ca
anexa laextrasul de cont.(1) Contractarea produselor,lucrarilor sau
serviciilorPLaTITOR (2) Facturare produse, lucrari, servicii
BENEFICIAR(primeste bunuri, (livreaza produse,servicii sau lucrari)
(4) Se lichideaza creanta lucrari sau servicii)(3) Emiterea (5)
Crediteazaordinului de contulplata beneficiaruluiBANCA (4)
Executarea ordinului de plata BANCAINIIATOARE DESTINATARaFigura nr.
5.2. Schema de circulatie a ordinului de plata4 Regulamentul BNR
nr. 8/19.VIII.1994 privind ordinul de plata.275In decontarea
operatiilor comerciale pe baza ordinului de plata (figura 5.2.)
seretin urmatoarele etape:1. Contractarea operatiei comerciale de
livrare de produse, executare de lucrarisau prestari de servicii cu
decontare pe baza ordinului de plata.2. Livrarea catre furnizor a
produselor, executarea lucrarilor sau prestareaserviciilor,
receptia la platitor si emiterea facturii de beneficiar;3. Emiterea
ordinului de plata de catre cumparator (platitor), pentru
achitareaobligatiei fata de beneficiar si transmiterea acestuia
bancii la care are deschis contulcurent (banca initiatoare);4.
Efectuarea succesiva, de catre Banca initiatoare, a operatiunilor
de receptie,autentificare, acceptare si in final de executare a
ordinului de plata catre banca la careare deschis contul
beneficiarul;5. In momentul acceptarii ordinului de plata de catre
banca destinataratransferul-credit este finalizat, creditand contul
clientului sau (beneficiarului) cu sumainscrisa in ordinul de
plata.Ca urmare, in vederea aducerii la indeplinire a dispozitiei
platitorului, exprimataprin emiterea ordinului de plata,
societatile bancare participante in cadrul
transferuluicreditrespectiv, trebuie sa efectueze urmatoarele
operatiuni: a) receptia procedura derecunoastere a primirii
ordinului de plata; b) autentificarea procedura prin care
sestabileste ca ordinul de plata a fost emis de persoana indicata
ca emitent pe ordinul deplata; c) acceptarea - procedura prin care
se recunoaste ca valabil un ordin de platareceptionat; d) refuzul
procedura utilizata in cazul in care o societate bancara decide
canu este posibil sa execute un ordin de plata dat de un emitent
sau ca executarea ar atragecosturi excesive ori intarzieri in
finalizarea transferului-credit; e) executarea procedurade punere a
mijloacelor banesti la dispozitia beneficiarului, in baza ordinului
de plataacceptat anterior.In derularea operatiilor, denumite
transfer credit pot interveni societati bancareintermediare, altele
decat societatea bancara initiatoare sau societatea
bancaradestinatara. O varianta particulara a ordinului de plata o
constituie Ordinul de plata inrelatie cu trezoreria statului.2.
Cambia5 reprezinta un instrument de plata si, in acelasi timp, un
titlu decredit, sub semnatura privata, prin care tragatorul, care
emite titlul, plateste o datoriefata de o anumita persoana
(beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care aredatorie
fata de tragator. In circuitul sau, cambia pune in legatura trei
persoane:tragatorul, trasul si beneficiarul. Tragatorul, in
calitate de creditor, emite titlul si daordin debitorului sau,
numit tras, sa plateasca o suma determinata, la o anumita data,sau
la vedere, unui beneficiar, sau la ordinul acestuia din
urma.Referitor la emiterea, circulatia si executarea cambiei se
retin mai multe operatii.Acceptarea consta in angajamentul luat de
catre tras fata de orice posesorlegitim de a plati cambia la
scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte, insadaca
accepta el devine debitorul (obligatul) principal. Acceptarea este
inscrisa intr-orubrica speciala pe cambie si se exprima prin
inscrierea in cadrul rubricii, a cuvantuluiacceptat sau orice alta
expresie echivalenta si este semnata de tras. Simpla semnaturaa
trasului pusa pe fata cambiei este socotita
acceptare.Posibilitatile de circulatie (transmitere) a cambiei sunt
doua:5 Legea 58/1934, asupra cambiei si biletului la ordin,
modificata prin Legea nr. 83/1994.276a) prin gir, caz in care
posesorul cambiei, numit girant, transfera altei persoane,toate
drepturile ce izvorasc din cambie. Girul poate fi facut, chiar, in
folosul trasului,indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului
sau al oricarui alt obligat. Acestia potsa gireze din nou cambia.
Girul trebuie sa fie neconditionat si semnat de catre girant.b)
prin cesiune de creanta ordinara, in cazul in care tragatorul a
inscris incambie mentiunea nu la ordin (adica creditorul transfera
dreptul sau de creanta uneialte persoane). Spre deosebire de gir,
cesiunea de creanta devine valabila numai dinmomentul notificarii
ei debitorului sau din momentul in care debitorul o accepta prinact
autentic.Avalizarea reprezinta angajamentul neconditionat prin care
un tert sau unsemnatar al cambiei (avalistul), altul decat
tragatorul sau acceptantul, devine garantpentru obligatiile unui
co-obligat fata de cambie (avalizatul).Scadenta este termenul la
care cambia trebuie platita. Ea trebuie sa indice cuprecizie ziua
sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se
prezinte laplata. Scadenta poate fi: a) la vedere; b) la un anumit
timp de la vedere; c) la un anumittimp de la data emiterii si d) la
o data fixa.Pentru plata cambiei care nu este platibila la vedere,
posesorul trebuie sa seprezinte la plata in ziua scadentei sale sau
cel mult la doua zile de la aceasta si in loculdesemnat (indicat)
pe cambie. Cel care plateste cambia poate pretinde ca aceasta
sa-ifie predata cu mentiunea de achitare scrisa de posesor.
Posesorul nu poate refuza oplata partiala. In aceasta situatie de
plata partiala, cel care plateste (trasul) poate cere sai se faca
pe cambie mentiunea de plata si sa i se dea o chitanta. Trasul care
face platainainte de scadenta o face pe riscul sau.Scontul este o
forma de credit, ce se acorda de catre o banca posesoruluicambiei.
La prezentarea pentru scontare, banca ii achita contravaloarea,
inainte descadenta, percepandu-i un comision (taxa scontului), ea
devenind beneficiarul cambiei.In caz de neplata la scadenta de
catre tras, posesorul unei cambii trebuie sa facaun protest inainte
de a putea face recurs impotriva celorlalti semnatari ai cambiei
(caresunt solidar obligati fata de el). Daca o cambie este incasata
de catre o banca (esteultimul posesor ce solicita incasarea),
aceasta trebuie sa faca protestul in caz deneplata.In figura 5.3.
se prezinta schema privind circulatia unei cambii
cunoscandu-seurmatoarele date: Societatea MEGA S.A. a livrat la
data de 30.V.2002 societatiicomerciale STAR S.A. materii prime, in
valoare de 50 milioane lei, termenul deplata fiind 1.VII.2002; de
asemenea, societatea comerciala MEGA S.A. trebuie sarestituie
Bancii comerciale X ultima rata a unui credit in valoare de 50
milioane lei,scadent tot la 1.VII.2002.Societatea comerciala MEGA
S.A. emite o cambie care trebuie platita desocietatea comerciala
STAR S.A. direct Bancii X.Din momentul completarii si acceptarii
cambiei, societatea comercialaMEGA S.A. are calitatea de tragator,
societatea comerciala STAR S.A. se afla inpozitie de tras, iar
Banca X este beneficiarul cambiei. Societatea comercialaMEGA S.A.
remite cambia Bancii X.La data de 1.VII.2002 Banca X incaseaza suma
de pe cambie de la societateacomerciala STAR S.A. . In acest fel se
achita creditul acordat societatii comercialeMEGA S.A. de catre
Banca X si, totodata, se stinge datoria societatii comercialeSTAR
S.A. fata de societatea comerciala MEGA S.A.2772) Incheierea
contractului de vanzare-cumparare 5) Se stinge creanta3) S.C. MEGA
S.A. trage o cambie 4) Remite cambia trasa asupra SC STAR SAasupra
S.C. STAR S.A.5) Se stinge datoria 1) Banca X acorda credit SC MEGA
SA6) La scadenta se achita sumaFigura nr. 5.3 Schema de circulatie
a cambiei3. Biletul de ordin este un instrument de decontare prin
care emitentul isi iaangajamentul de a plati, la o anumita data, o
suma determinata beneficiarului, sau celuicare este posesorul
legitim al instrumentului. Ca titlu de credit, este emis de
client(debitor) prin care se obliga sa plateasca o suma de bani la
un anumit termen, sau laprezentarea unui beneficiar, aflat in
calitatea de creditor. Ca urmare, el pune in legaturadoua persoane:
emitentul si beneficiarul. Acest instrument este o promisiune de a
platisi nu un mandat de plata. El se poate transmite prin girare,
obligatiile rezultand dintrunbilet la ordin se supun acelorasi
reguli generale ca si cele care rezulta dintr-ocambie. Regulile
referitoare la plata, scadenta, girarea, protestul cambiei sunt
aplicabilesi biletului la ordin, mai putin acceptarea care este
implicita.Pentru exemplificare, prezentam in figura 5.4.
modalitatea de circulatie a unuibilet la ordin, in care Societatea
comerciala Beta S.A. incheie un contract cu SCConstruct S.A. pentru
construirea unei sectii de productie in valoare de 800 milioanelei,
urmand ca suma sa fie achitata intr-un termen de 30 zile de la
receptia sectiei. Dupaincheierea contractului, SC Beta S.A.
completeaza un bilet la ordin prin care se obligasa plateasca suma
de 800 milioane lei societatii comerciale Construct S.A.Figura nr.
5.4. Circulatia biletului la ordinSC MEGA SA(TRaGaTOR)S.C. STAR
S.A.(TRAS)BANCA X(BENEFICIAR)( 2) Lucrare efectuata prezinta
laplata biletul la ordin(1)Incheierea contractului(4) La scadenta
se achita suma(3) Emitere bilet la ordinS.C. BETA S.A.EMITENTS.C.
CONSTRUCT S.A.BENEFICIAR278In acest exemplu SC Beta SA se afla in
pozitia de emitent, iar SC ConstructSA este beneficiarul biletului
la ordin. La scadenta, acesta din urma prezinta biletul laordin,
pentru incasarea sumei, fie la SC Beta SA, fie bancii acesteia,
primindcontravaloarea biletului la ordin.4. Dispozitia de
plata/incasare privind asigurarile sociale de stat reprezintaun
ordin dat de unitatea economica bancii sale de a pune la dispozitia
organelor Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale - o anumita
suma; ea indeplineste si functiaunui decont privind contributia
adusa / cheltuielile suportate la/din fondurileasigurarilor sociale
de stat. Se intocmeste in patru exemplare din care un
exemplarramane la emitent, altul la banca ce il deserveste, unul la
Trezoreria Statului si altul labeneficiarul sumei D.M.P.S.5. Cecul
este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi
bancare cudisponibil corespunzator in aceste conturi din vanzarea
productiei sau din credite. Incircuitul sau el pune in legatura
trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul.Instrumentul este
creat de tragator, care in baza unui disponibil constituit in
prealabil lao societate bancara, da un ordin neconditionat
acesteia, care se afla in pozitia de tras, saplateasca la
prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi
tragatoruluiaflat in pozitie de beneficiar. Cele trei persoane care
sunt puse in legatura prinintermediul cecului executa toate
operatiile legate de acest instrument in nume propriu:tragatorul
emite cecul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul il
plateste.Pentru ca tragatorul sa poata emite cecuri, banca sa ii
elibereaza formulare dececuri in alb, daca acesta detine un
disponibil corespunzator in cont. Posesorulcarnetului de cecuri
completeaza formularul, il semneaza si-l preda beneficiarului
care,la randul sau, il va prezenta bancii sale pentru
incasare.Transmiterea cecului se poate face prin :a) simpla
remitere cazul cecului la purtator care, in momentul emiterii,
nuindica expres beneficiarul sumei, sau poarta mentiunea la
purtator. Acest cec va fiplatit, fie persoanei desemnate ca
beneficiar, fie detinatorului cecului.b) cesiune de creanta
ordinara atunci cand cecul este emis pe numele uneianumite persoane
si contine mentiunea nu la ordin. In acest caz, numai
persoananominalizata poate sa-l incaseze.c) girare operatiune prin
care se transmit, odata cu remiterea, si toatedrepturile rezultate
din cec. Ea este o mentiune speciala facuta pe versoul cecului
infavoarea oricui, inclusiv in favoarea tragatorului. Noul
beneficiar poate, la randul sau,sa gireze cecul.Cecul este platibil
numai la vedere, adica la prezentare, in termenul legal (carepoate
fi de 8 zile, daca cecul este platibil in localitatea in care a
fost emis sau 15 zile, incelelalte cazuri). Prezentarea cecului
dupa expirarea termenului legal are ca efectpierderea dreptului
legal de actiune impotriva girantilor anteriori in cazul in care
ceculnu ar fi platit.Toate persoanele care, in orice calitate, s-au
obligat prin cec (tragator, giranti)sunt responsabile solidar in
ceea ce priveste plata cecului respectiv, cu toate caobligatiile au
fost asumate in momente diferite.279Principalele tipuri de cecuri
sunt: cecul la purtator in care nu se indica expresdenumirea
beneficiarului, sau poarta mentiunea la purtator (este cel
prezentatanterior); cecul barat, cecul certificat si cecul de
calatorie.Cecul barat consta in inscrierea, de catre tragator, a
doua linii paralele,orizontale, sau oblice pe fata cecului. Bararea
cecului inseamna ca beneficiarul vatrebui sa recurga la serviciile
unei banci pentru incasarea sumei inscrisa pe cec,deoarece
incasarea in numerar, direct de la banca tragatorului, nu este
posibila.Bararea poate fi : generala, daca nu prezinta nici o
mentiune intre cele doua liniisi speciala, daca intre cele doua
linii este mentionata denumirea unei banci. Barareagenerala se
poate transforma in barare speciala, dar operatiunea inversa este
interzisa.Cecul certificat este acel cec prin care banca (trasul)
confirma pe cec existentadisponibilului necesar efectuarii platii,
iar persoana care a emis cecul nu mai poateretrage din contul sau
aceasta suma pana la expirarea perioadei de prezentare.Cecul de
calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia
deidentitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul
(posesorul) si semnaturapersoanei care incaseaza cecul la
prezentare. Se retine ca, posesorul pune o primasemnatura pe cec in
momentul primirii acestuia si a doua semnatura in
momentulincasarii, in prezenta functionarului societatii bancare,
sau in momentul efectuarii uneiplati, in prezenta beneficiarului.
Acest tip de cec reprezinta un mijloc de plata sigur si
seutilizeaza cu usurinta.Cecurile, ca de altfel toate instrumentele
de decontare, se completeaza cucerneala sau pasta, mentionandu-se,
atat pe blanchete, cat si pe cotor urmatoarele date:felul, numarul,
data si valoarea documentului achitat, precum si felul marfurilor
livrate,lucrarilor executate sau serviciilor prestate si se
semneaza de persoanele imputernicitesa dispuna de sumele din
cont.Cecurile se achita, mai intai, din contul platitorului, dupa
care suma respectivaeste inregistrata in contul beneficiarului
sumei, de aceea beneficiarul trebuie sa prezintececurile primite de
la banca platitorului.Beneficiarul prezinta cecurile cu borderou de
incasare, mai putin in cazul asanumitului cec de numerar in care
borderoul nu mai este necesar intrucat beneficiarulsumelor
(numerarului) este insusi tragatorul. Borderoul de incasare se
intocmeste intrei exemplare cu urmatoarea destinatie: exemplarul 1
se retine la banca beneficiaruluipentru evidenta, exemplarul 2
impreuna cu cecul se remite trasului (banca platitorului),iar
exemplarul 3 se restituie beneficiarului ca dovada de prezentare
spre incasare.- Societatea comerciala ALFA S.A. achizitioneaza
marfuri, in valoare de 20milioane lei, de la magazinul societatii
comerciale SIGMA S.A.- Societatea comerciala ALFA S.A. are contul
curent deschis la Banca X, iarsocietatea comerciala SIGMA S.A. are
contul curent deschis la Banca Y;- In baza disponibilului din
contul curent, Banca X elibereaza un carnet dececuri societatii
comerciale ALFA S.A.;- La achizitia marfii, reprezentantul
societatii comerciale ALFA S.A.completeaza o fila din carnetul de
cecuri, cu datele necesare si suma reprezentandcontravaloarea
marfurilor cumparate, o semneaza si o inmaneaza
reprezentantuluimagazinului societatii comerciale SIGMA S.A.;- Din
acest moment ALFA S.A. se afla in calitatea de tragator, Banca X
arecalitatea de tras, iar SIGMA S.A. fiind beneficiarul;280-
Societatea SIGMA S.A. prezinta cecul (barat) la banca sa (Y) care
il trimiteBancii X pentru decontare (incasare);- Banca X achita
cecul Bancii Y, astfel se stinge datoria societatiicomerciale ALFA
S.A. fata de societatea comerciala SIGMA S.A.Decontarea
drepturilor/obligatiilor intre cele doua entitati pe baza cecului
(lapurtator), presupune urmatoarele etape care se pot observa in
figura nr. 5.5.2. Livrarea de produse, executareade lucrari si
prestarea de serviciiS.C. ALFA 4. Remite cecul tras asupra Bancii X
S.C. SIGMA(TRaGaTOR) (BENEFICIAR)7. Se stinge creanta/obligatia6.
Prezentarea cecului la plataBANCA X BANCA Y(Tras) (Banca
beneficiar)7. Achitarea ceculuiFigura nr. 5.5 Schema de circulatie
a cecului6. Forfetarea sau factoringul, ca instrumente de plata
garantate, presupunetapele:a) forfetarea este un contract prin care
un vanzator sau prestator de servicii isivinde creantele pe care le
are fata de un cumparator sau beneficiar unei societatibancare sau
unei institutii financiare specializate, contra unei taxe de
forfetare;b) factoringul este un contract incheiat intre o parte,
denumita aderent,furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii
si o societate bancara sau institutiefinanciara specializata,
denumita factor, prin care aceasta din urma asigura
finantarea,urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit,
iar aderentul cedeaza factorului, cutitlu de vanzare sau de gaj,
creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea deservicii
pentru terti.II. Acreditivul constituie o alta forma de decontare
si, in acelasi timp, un mijlocbanesc, ce asigura cu anticipatie
sumele necesare efectuarii platilor. Se utilizeazafrecvent in
relatiile comerciale internationale, iar pentru decontarea
datoriilor interne,in cazul in care cumparatorul intarzie, in mod
repetat, platile catre furnizor. Acreditivul1. Se elibereaza
carnetulde cecuri3. SC ALFA trage un cecasupra bancii sale5.
Prezentarea cecului spreincasare281creeaza o garantie suplimentara
ca se va asigura, pe aceasta cale, plata datoriilor intr-untimp
normal.Acreditivul este forma de decontare prin care platile se
efectueaza pe masuralivrarii marfurilor, executarii lucrarilor si
prestarii serviciilor, dintr-o suma rezervata(din disponibilitati
sau credite bancare) in acest scop si tinuta la dispozitia
furnizorului,la unitatea bancara la care acesta isi are deschis
contul curent.Utilizarea acreditivului, in lei sau in devize,
impune, in primul rand, existentaunui contract comercial, prin care
unitatile partenere au convenit decontarea pe baza
deacreditiv.Deschiderea acreditivului se face la cererea unitatii
platitoare dindisponibilitatile banesti ale acestuia, aflate la
banca si consta in emiterea unui inscris(unei cereri), prin care
banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoareavanzatorului,
in conditiile termenelor si documentelor, potrivit instructiunilor
primitede la cumparator. In cererea de deschidere a acreditivului
se inscriu urmatoareleelemente:- suma acreditivului;- denumirea
furnizorului, sediul acestuia si unitatea bancara ce il
deserveste;- felul si calitatea marfurilor, lucrarilor, serviciilor
ce fac obiectul contractului,pentru care se deschide acreditivul;-
termenul de valabilitate al acreditivului;- termenul de livrare
precizat in contract si documentele pe care trebuie sa leprezinte
furnizorului pentru decontare.Valoarea acreditivului deschis se
vireaza la banca furnizorului, dindisponibilitatile cumparatorului
si se inregistreaza la banca intr-un cont distinct:Acreditive
deschise.In cazul folosirii acestei forme de decontare, furnizorul
procedeaza ca si in cazulaltor vanzari, cu particularitatea ca, pe
masura ce depune documentele de livrare sidecontare la banca,
acesta incaseaza, imediat, sumele de la client.Acreditivul se
inchide la folosirea integrala a sumei, la expirarea valabilitatii
saula cererea cumparatorului cu acordul furnizorului. Revocarea sau
reducereaacreditivului se face pe baza unei scrisori transmisa de
cumparator la bancafurnizorului. La primirea consimtamantului scris
al furnizorului se restituie suma incontul platitorului
(cumparatorului).Referitor la acreditivul in devize, acesta are o
documentatie6 specifica dedeschidere, alcatuita din Cererea de
deschidere a acreditivului (CDA) siDispozitia de plata valutara
externa (DPVA), formulare cu regim special., tiparitede RA
Imprimeria Bancii Nationale a Romaniei.Etapele pe care le presupune
deschiderea si utilizarea acreditivului suntprezentate, in mod
schematic, in figura 5.6.III. Scrisoarea de garantie este forma de
decontare prin care banca, cedeserveste pe platitor, confirma, la
cererea acestuia, ca pentru anumite cazuri bineprecizate, va
asigura, pe o anumita perioada si in limita unei sume
determinate,efectuarea platilor prevazute in scrisoare, din credite
bancare, in cazul in care la datasolicitarii platii de catre
furnizor, platitorul nu va avea alte posibilitati de plata.6 BNR a
elaborat Normele privind circuitul formularelor DPVE si CDA (M. Of.
nr. 395/31.XII.1997).282Figura nr. 5.6 Schema privind etapele
derularii unui acreditiv5.4.2. Decontarile cu numerarEntitatile pot
efectua o serie de decontari in numerar, care pot fi in lei si
invaluta. Operatiile de incasari si plati in numerar au o pondere
redusa in totaluldecontarilor si constau in virarea efectiva (cash)
a unei sume datorate de debitorcreditorului sau.Banca Nationala a
Romaniei este imputernicita sa emita bancnote si monede princare se
realizeaza circulatia monetara oficiala din tara noastra, atat din
punct de vederecantitativ, cat si calitativ7.Incasarile in lei pot
sa provina din vanzarea de produse din productie proprie,din
vanzarea de marfuri, incasarea unor sume de la debitori, ridicari
de numerar dinconturile deschise la banca. Platile in lei se pot
face pentru achitarea veniturilorsalariale, plata ajutoarelor
materiale, a premiilor si altor drepturi cuvenite
salariatilor,dividendelor, plata avansurilor spre decontare,
cumparari de bunuri, depuneri denumerar la banca.7 Sisteme de plati
in Romania, BNR, Bucuresti, 1996, pag. 3.(5) Expedierea
bunurilor(3) Deschidere acreditiv(1) Incheie contractul de
vanzare-cumparare(4) Notificarea vanzatorului(7) Plata c/v
documentelor(6) Documente privind expediereabunurilor(2)
Deschidereaacreditivului(10) Transmitereadocumentelor(8) Remitere
documente(9) Achitarea sumelorBANCAVANZaTORULUIELBA
SABANCACUMPaRaTORULUIANDO SA(11) Achitarea c/v
documentelorCUMPaRaTORSC ANDO SAVANZaTORSC ELBA SA283Aceste
operatiuni se efectueaza prin casieria unitatii, potrivit
reglementarilornormative8 cu privire la operatiile cu numerar prin
care se precizeaza o serie de reguliobligatorii, intre care pot fi
mentionate:a) Operatiunile cu numerar se fac de persoanele
imputernicite in acest scop,numite casieri, care sunt considerati
gestionari si trebuie sa indeplineasca o serie deconditii cu
privire la studii, vechime in munca, corectitudine si sa aiba
constituitegarantiile materiale necesare.b) Casieria trebuie sa
functioneze intr-o incapere distincta, prevazuta cu casa debani,
ambele dotate cu incuietori speciale si cu sisteme de asigurare
impotrivafurturilor.c) Incasarile si platile cu numerar dintre
entitate si alte persoane juridice se potface pana la o limita
stabilita de Ministerul Finantelor Publice. Legislatia9 in
domeniu,prevede anumite exceptii (de la prevederile art. 5,
aliniatul 2, lit. c din OG nr. 15/1996)privind depunerile de
numerar in conturile persoanelor juridice, deschise la banci,
insensul ca acestea pot fi facute si de alte persoane juridice, in
baza documentelor delivrare legal intocmite, in situatia in care
sumele respective reprezinta cumparari demarfuri, prestari de
servicii, achitari de taxe, care nu au putut fi achitate
prininstrumente de plata fara numerar.In vederea respectarii cu
strictete a disciplinei de casa operatiile efectuate princasierie
se verifica zilnic, la preluarea registrului de casa si a
documentelor anexate dela casier, de catre conducatorul
compartimentului financiar-contabil sau alta persoanaimputernicita.
Numerarul si alte valori din casierie se verifica inopinat, cel
putin o datape luna, de catre conducatorul compartimentului
financiar-contabil sau inlocuitorulsau.Instrumentul principal prin
care se realizeaza incasarea contravalorii unordrepturi sau
achitarea unor obligatii cu ajutorul numerarului este chitanta.
Altedocumente utilizate sunt: chitanta fiscala (document de livrare
si incasare /achitare),cec numerar, state de salarii si liste de
plata a avansurilor chenzinale, etc.In cazul operatiunilor cash in
valuta se utilizeaza documente justificative side evidenta
operativa distincte (chitanta pentru operatii in valuta, cod
14-4-1/a,registrul de casa in valuta, cod 14-4-7/aA).5.5.
Contabilitatea investitiilor pe termen scurtContabilitatea
valorilor mobiliare de plasament sau a investitiilor pe termen
scurtse realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5, denumita
Conturi de trezorerie, grupa50 Investitii pe termen scurt care
include urmatoarele conturi: Contul 501 Actiuni detinute la
societatile afiliate Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate
Contul 506 Obligatiuni8 Legea nr. 88/1998, privind aprobarea O.G.
nr. 26/1997, pentru modificarea si completareaO.G. 15/1996, privind
intarirea disciplinei financiar-valutare (M.Of. nr.
169/29.IV.1998).9 H.G. nr. 479/12.VIII.1998 (M.Of. nr. 302/18.VIII.
1998), pentru modificarea si completareaNormelor metodologice
pentru aplicarea O.G. nr. 15/1996.284 Contul 508 Alte investitii pe
termen scurt si creante asimilate cu urmatoareastructura:- Contul
5081 Alte titluri de plasament- Contul 5088 Dobanzi la obligatiuni
si titluri de plasament Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru
investitii pe termen scurt, cuurmatoarea structura:- Contul 5091
Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la
societatileafiliate;- Contul 5098 Varsaminte de efectuat pentru
alte investitii pe termen scurt.Toate conturile din aceasta grupa,
cu exceptia contului 509 Varsaminte deefectuat pentru investitii pe
termen scurt, au functie contabila de activ.Se debiteaza cu
valoarea la cost de achizitie a investitiilor pe termen
scurt(actiuni, obligatiuni si alte titluri), cumparate sau
rascumparate (din propriile emisiuni).Se crediteaza cu valoarea la
cost de achizitie a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz.Pot
avea sold debitor, care reprezinta titluri de plasament aflate in
portofoliul entitatii.Contabilitatea analitica a titlurilor de
plasament se organizeaza pe categorii detitluri si gestiuni de
portofoliu create.In ceea ce priveste contul 509 Varsaminte de
efectuat pentru investitii petermen scurt se retine faptul ca
asigura urmarirea datoriilor (varsamintelor deefectuat) provenite
din achizitionarea investitiilor pe termen scurt cumparate
cudecontare ulterioara, functionand in mod similar ca si celelalte
conturi de obligatii fatade terti. Este un cont de pasiv. Se
crediteaza cu valoarea datorata (de varsat) pentruinvestitiile pe
termen scurt cumparate, in corespondenta cu debitul conturilor care
aratanatura investitiilor pe termen scurt (achizitionate si
neachitate) si se debiteaza pentru ainregistra valoarea achitata a
investitiilor pe termen scurt cumparate, in corespondentacu
creditul conturilor de disponibilitati. Soldul contului este
creditor, ce reprezintavaloarea datorata pentru investitiile
financiare pe termen scurt cumparate.O problema strans legata de
achizitia titlurilor de valoare o reprezintacontabilizarea
cheltuielilor ocazionate cu achizitia si, respectiv, vanzarea
acestor titluri,reprezentate de comisioanele de intermediere sau
alte cheltuieli accesorii care, se potreflecta in debitul contului
627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate, daca seau in
vedere reglementarile de pe piata valorilor mobiliare, situatie in
care comisionulretinut de operatorii de pe aceasta piata (care pot
face tranzactii numai cu SVM-uri) dincontul clientilor lor. Se pot
folosi si alte modalitati de inregistrare a acestora ca deexemplu,
in debitul contului 668 Alte cheltuieli financiare.Achizitia,
existenta si circulatia investitiilor pe termen scurt
determinareflectarea in contabilitate a numeroase operatii
economice privitoare la acestea.Prezentam in continuare numai
cateva pe care le consideram reprezentative.1. Societatea
comerciala ALFA S.A., componenta a unui grup, achizitioneaza inluna
martie 2004 de la o societate afiliata grupului, 5.000 actiuni la
costul de achizitie 20lei/actiune, pe care le achita imediat in
proportie de 50% cu disponibil din contul curent,iar diferenta se
achita in termen de 6 luni. In luna octombrie 2004 revinde 1.000
deactiuni la pretul de vanzare de 23 lei/actiune si 500 actiuni la
un pret de vanzare de 18lei/actiune. Decontarea ulterioara a
obligatiei create in momentul achizitiei actiunilor, si,respectiv,
incasarea acestora in momentul revanzarii se fac prin viramente
bancare.285a) cumpararea actiunilor (5.000 actiuni x 20 lei/actiune
= 100.000 lei):501 = % 100.000 leiActiuni detinutela societatile
afiliate5121Conturi la banci n lei50.000 lei5091 50.000
leiVarsaminte de efectuat pentruactiunile detinute la
societatileafiliateb) efectuarea varsamintelor in luna octombrie
pentru actiunile achizitionate inluna martie 2004:5091 = 5121
50.000 leiVarsaminte de efectuat pentruactiunile detinute la
societatileafiliateConturi la banci n leic) vanzarea actiunilor la
pretul de vanzare mai mare decat costul de achizitie:valoarea la
pret de vanzare 23.000 lei (1.000 actiuni x 23 lei/actiune);
valoarea incosturi de achizitie 20.000 lei (1.000 actiuni x 20
lei/actiune); rezulta o diferentafavorabila (un castig) din
vanzarea actiunilor, in valoare de 3.000 lei:5121 = % 23.000
leiConturi la banci n lei 501Actiuni detinutela societatile
afiliate20.000 lei7642 3.000 leiCstiguri din investitiipe termen
scurt cedated) vanzarea actiunilor la pretul de vanzare mai mic
decat costul de achizitie:valoarea la pret de vanzare 9.000 lei
(500 actiuni x 18 lei/actiune); valoarea in costuride achizitie
10.000 lei (5.000 actiuni x 20 lei/actiune); rezulta o diferenta
nefavorabila(o pierdere) din vanzarea actiunilor, in valoare de
1.000 lei.% = 501 10.000 lei5121Conturi la banci n leiActiuni
detinutela societatile afiliate9.000 lei6642 1.000 leiPierderi din
investitiipe termen scurt cedate2. Se rascumpara 500 de
obligatiuni, in vederea anularii, la care se cunoscurmatoarele
elemente: valoarea nominala unitara este de 10 lei, valoarea totala
este de5.000 lei; dobanda anuala este de 20%, ceea ce reprezinta
1.000 lei.Folosindu-se aceste date se inregistreaza operatiile
economice de mai jos:a) dobanda de 20% datorata creditorilor si
inscrisa in nota de contabilitate:666 = 1681 1.000 leiCheltuieli
privind dobnzile Dobnzi aferente mprumuturilordin emisiunea de
obligatiunib) rascumpararea obligatiunilor, cu decontare imediata
pentru suma de 3.000 leisi cu decontare ulterioara pentru 2.000
lei, asa cum reiese din registrul de casa si dinnota de
contabilitate:286505 = % 5.000 leiObligatiuni emise si rascumparate
5311Casa n lei3.000 lei5098 2.000 leiVarsaminte de efectuat pentru
alteinvestitii financiare pe termen scurtc) decontarea ulterioara
in numerar a obligatiunilor rascumparate, conformregistrului de
casa:5098 = 5311 2.000 leiVarsaminte de efectuat pentru
alteinvestitii pe termen scurtCasa n leid) anularea obligatiunilor,
consemnate in borderoul acestora si in nota decontabilitate:161 =
505 5.000 leimprumuturi din emisiunide obligatiuniObligatiuni emise
sirascumparatee) plata dobanzilor datorate, pe baza registrului de
casa:1681 = 5311 1.000 leiDobnzi aferente mprumuturilor dinemisiuni
de obligatiuniCasa n leiPrecizare: In cazul in care valoarea de
vanzare a obligatiunilor este inferioaracelei de rambursare,
diferenta, in cauza, reprezinta prima de rambursare si
seinregistreaza cu ocazia subscrierii obligatiunilor, debitandu-se
contul 169 Primeprivind rambursarea obligatiunilor in corespondenta
cu creditul contului 161Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni.3.
O societate comerciala achizitioneaza, prin intermediul unei
societati de valorimobiliare (SVM), un pachet de 1.000 obligatiuni,
la un cost de achizitie de 50lei/obligatiune, cu decontare
ulterioara prin virament in termen de doua luni;obligatiunile sunt
revandute, astfel: 950 obligatiuni la un pret de vanzare de
55lei/obligatiune; 50 obligatiuni la un pret de vanzare de 49,50
lei/obligatiune;comisionul SVM-ului, retinut de acesta, este de 2%
din valoarea tranzactiilor.a) achizitionarea obligatiunilor, cu
decontare ulterioara, folosindu-se borderoulacestora si nota de
contabilitate: valoare totala de 50.000.000 lei (1.000 obligatiuni
x50.000 lei/obligatiune) ; comisionul in suma de 1.000 lei (50.000
lei x 2%):506 = 5098 50.000 leiObligatiuni Varsaminte de efectuat
pentrualte investitii pe termen scurtb) plata
comisionului:627Cheltuieli cu serviciilebancare si asimilate=
5121Conturi la banci n lei1.000 leic) decontarea ulterioara a
obligatiunilor cumparate, pe baza extrasului de cont sia ordinului
de plata anexat:5098 = 5121 50.000 leiVarsaminte de efectuat pentru
alteinvestitii pe termen scurtConturi la banci n lei287d) vanzarea
obligatiunilor la un pret mai mare decat costul de achizitie:
valoareain preturi de vanzare 52.250 lei (950 actiuni x 55
lei/actiune); valoarea in costuri deachizitie 47.500 lei (950
actiuni x 50 lei/actiune); se stabileste un castig din
vanzareaactiunilor in valoare de 4.750 lei:5121Conturi la banci n
lei= %506Obligatiuni52.250 lei47.500 lei7642Cstiguri din
investitiipe termen scurt cedate4.750 leie) inregistrarea
comisionului retinut de SVM in suma de 1.045 lei (52.250 lei x
2%):627Cheltuieli cu serviciilebancare si asimilate= 5121Conturi la
banci n lei1.045 leif) vanzarea obligatiunilor la un pret mai mic
decat costul de achizitie: valoarea inpreturi de vanzare 2.475 lei
(50 actiuni x 49,50 lei/actiune); valoarea in costuri deachizitie
2.500 lei (50 actiuni x 50 lei/actiune; se stabileste o pierdere
din vanzareaactiunilor, in suma de 25 lei.% = 506 2.500
lei5121Conturi la banci n leiObligatiuni 2.475 lei6642Pierderi
privind investitiilepe termen scurt cedate25 leig) inregistrarea
comisionului retinut de SVM, in suma de 49,50 lei (2.475 lei
x2%):627Cheltuieli cu serviciilebancare si asimilate= 5121Conturi
la banci n lei49,50 lei4. La data de 1.X.2005, o societate
comerciala achizitioneaza un pachet de 1.000de obligatiuni de stat
(publice) cu scadenta la 31.III.2006, la un cost de achizitie
de1.000 lei/obligatiune si o dobanda de 20%, platibila la scadenta.
Decontarea acestora seface jumatate in numerar si jumatate cu
disponibil din cont.a) cumpararea obligatiunilor de stat in anul
2005, in valoare de 1.000.000 lei(1.000 obligatiuni x 1.000
lei/obligatiune):5081Alte titluri de plasament= %5121Conturi la
banci n lei1.000.000 lei500.000 lei5311Casa n lei500.000 leib)
inregistrarea dobanzilor aferente anului 2005, in suma de 50.000
lei(1.000.000 lei x 20% x 3/12 luni):5088Dobnzi la obligatiunisi
titluri de plasament= 766Venituri din dobnzi50.000 lei288c) in anul
2006 se incaseaza obligatiunile de stat si dobanzile aferente
(dobanzileaferente celor trei luni, sunt in suma de 50.000 lei
(1.000.000 x 20% x 3/12 luni):5121Conturi la banci n lei= %5081Alte
titluri de plasament1.100.000 lei1.000.000 lei5088Dobnzi la
obligatiuni si titluride plasament50.000 lei766Venituri din
dobnzi50.000 lei5.6. Contabilitatea operatiilor efectuate prin
conturilecurente la banciDisponibilitatile banesti gestionate prin
conturile curente reprezinta ocomponenta de baza a valorilor de
trezorerie, deoarece cu ajutorul lor se efectueaza omultitudine de
tranzactii privind activitatea economica cum sunt: incasari,
plati,transferuri de mijloace banesti din gestiunea unei entitati
in gestiunea altei entitati,relatii cu bugetul de stat, cu bugetul
asigurarilor sociale etc.Prin intermediul conturilor de la banci se
delimiteaza si se inregistreazaoperatiile care se refera la:
valorile de incasat, disponibilitatile in lei si in
devize,creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile
aferente disponibilitatilor sicreditelor bancare. Pentru fiecare
din categoriile mentionate se utilizeaza cate un contsintetic de
gradul I si II din cadrul grupei 51, denumita "Conturi la banci"
din clasa 5a Planului general de conturi.5.6.1. Contabilitatea
valorilor de incasatIn cadrul valorilor de incasat se includ
cecurile si efectele comerciale primite dela clienti pentru
produsele livrate, lucrarile executate si serviciile prestate de
entitate,depuse la banca pentru incasare, inclusiv pentru
scontare.Contabilitatea acestora se realizeaza prin intermediul
contului 511 Valori deincasat, cont de activ, ce se desfasoara pe
urmatoarele conturi sintetice de gradul II:5112 Cecuri de
incasat5113 Efecte de incasat5114 Efecte remise spre scontareSe
debiteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale primite de
la clienti sidepuse la banca spre incasare, respectiv scontare. Se
crediteaza cu valoarea cecurilorsi efectelor comerciale incasate,
precum si a sconturilor acordate, in cazul incasariisumelor inainte
de scadenta. Soldul contului poate fi debitor si reprezinta
valoareacecurilor si efectelor comerciale depuse la banca si
neincasate.Valorile de incasat determina reflectarea in
contabilitate a urmatoareloroperatiuni economice:2891. Societatea
comerciala SIGMA S.A. primeste de la societatea comercialaALFA S.A.
un cec pentru suma de 23.800 lei, reprezentand
contravaloareamarfurilor vandute anterior:5112 = 4111 23.800
leiCecuri de ncasat Clienti2. Cecul, primit anterior se depune la
banca in ziua urmatoare, conformborderoului de depunere, dupa care
urmeaza operatia de incasare, iar pe baza extrasuluide cont, se
inregistreaza:5121 = 5112 23.800 leiConturi la banci n lei Cecuri
de ncasatPrecizare: In legatura cu celelalte valori de incasat,
reprezentate de cambia sibiletul la ordin, se retine faptul ca
entitatea, ce primeste asemenea efecte de comert, areurmatoarele
variante (posibilitati):- sa le foloseasca inainte de scadenta
platind, la randul ei, furnizorii fata de careare datorii, operatie
ce se numeste andosare (inscrierea noului beneficiar),
aceastareprezentand o transferare a dreptului de creanta de catre
beneficiarul titlului, infavoarea unui furnizor, sau creditor al
sau, in scopul decontarii partiale sau totale a uneidatorii.
Astfel, efectul comercial este scos din portofoliul de valori de
catre client(debitor), care inscrie noul beneficiar, dupa care il
preda acestuia;- sa se prezinte cu ele la banca, inainte de
scadenta, in vederea scontarii lor,operatie ce atrage acordarea
scontului (dobanda + comision) bancii, care devineproprietara
acestora;- sa astepte scadenta si sa incaseze banii de la
beneficiarul sau.3. Societatea comerciala detine in portofoliul sau
o cambie acceptata de un clientpentru suma de 59.500 lei, care este
scadenta la 1.VII.2006; in vederea incasarii sumeiinscrise in
cambie societatea comerciala poate alege una din variante:A.
remiterea cambiei la banca, pentru incasare la scadenta;B.
remiterea cambiei la banca, spre scontare, inainte de scadenta la
16.VI.2006,rata scontului fiind egala cu 40%.Varianta A: remiterea
cambiei spre incasare la scadenta, presupune urmatoareleoperatiuni
contabile:a) remiterea efectului comercial la banca, spre
incasare:5113 = 413 59.500 leiEfecte de ncasat Efecte de primitb)
incasarea efectului comercial la scadenta:5121 = 5113 59.500
leiConturi la banci n lei Efecte de ncasatVarianta B: remiterea
cambiei spre scontare, inainte de scadenta, presupuneurmatoarele
inregistrari in contabilitate:a) remiterea efectului comercial la
banca, spre scontare:5114 = 413 59.500 leiEfecte remise spre
scontare Efecte de primitConcomitent se debiteaza contul
extrabilantier 8037 Efecte scontate neajunse lascadenta cu suma de
59.500 lei.290b) incasarea efectului comercial scontat:Incasarea
efectului comercial se efectueaza inainte de scadenta, prin
scontare,motiv pentru care societatea comerciala va plati bancii un
scont, calculat ca o dobandasimpla dupa relatia:992 lei360
10059.500 40 15360 100Vn Rs Nz S in care:S = scontul;Vn = valoarea
nominala a efectului comercial;Rs = rata scontului;Nz = numarul de
zile dintre data scontarii si data scadentei efectului
comercial;Suma neta incasata este 58.508 lei si se determina ca
diferenta intre 59.500 lei(valoarea cambiei) 992 lei (scontul
acordat):% = 5114 59.500 lei5121 Efecte remise spre scontare 58.508
leiConturi la banci n lei667 992 leiCheltuieli privind sconturile
acordate5.6.2. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturile
curentedeschise la banciSocietatile bancare au obligatia sa
asigure, prin conturile unitatilor deschise labanci, atat pastrarea
disponibilitatilor banesti aflate in asemenea conturi, cat
siefectuarea decontarilor (operatiilor de incasari si plati) fara
numerar, denumite sioperatii prin virament.Pentru reflectarea in
contabilitate a acestor operatiuni se foloseste contul 512Conturi
curente la banci, care tine evidenta disponibilitatilor, in lei si
in devize,aflate in conturi la banci, a sumelor in curs de
decontare, precum si a miscarii acestora.Se dezvolta in urmatoarele
conturi sintetice de gradul II: 5121 Conturi la banci in lei 5124
Conturi la banci in valuta 5125 Sume in curs de decontare.Din punct
de vedere al functiei contabile, conturile sintetice de gradul II,
5121Conturi la banci in lei si 5124 Conturi la banci in valuta sunt
conturibifunctionale, datorita naturii soldurilor. Pot avea, fie
sold final debitor, ce reprezintadisponibilitatile banesti
existente in conturile de la banci, fie sold final creditor
carereprezinta creditele de trezorerie (credite pentru plati),
primite de entitate, pentruacoperirea decalajului dintre valoarea
elementelor de natura stocurilor si cheltuielilorefectuate, pe de o
parte, si totalul incasarilor, pe de alta parte. Altfel spus,
soldulcreditor inseamna creditele acordate de banca, prin conturile
curente, in cadrul uneilimite de creditare stabilita in contract
(adica platile efectuate de banca, la o anumitadata, pot fi mai
mari decat disponibilitatile banesti pe care le are entitatea in
contulcurent).291Contul 512 Conturi curente la banci, cu conturile
sale sintetice de gradul II,5121 Conturi la banci in lei si,
respectiv, 5124 Conturi la banci in valuta,inregistreaza in debit
incasarile de disponibilitati, in corespondenta cu
creditulconturilor care arata sursa incasarilor respective. In
credit se inregistreaza platileefectuate din conturile curente, in
corespondenta cu debitul conturilor care aratadestinatia sumelor
platite.Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe
fiecare banca in parte. Pentruconturile in devize, evidenta
analitica se detaliaza pe tipuri de valute.Contul 5125 Sume in curs
de decontare se utilizeaza, de regula, la sfarsitulexercitiului
financiar pentru inregistrarea urmatoarelor operatii: sumele virate
de terti,dar neaparute in extrasul de cont; sumele depuse la banca
prin mandat postal sineaparute in extrasul de cont; sumele
consemnate in conturi separate la banci pentruparticiparea la
licitatii, in vederea cumpararii de valuta.A. Operatiile de
incasari si plati prin conturile curente sunt diverse, dar
pentruexemplificare prezentam urmatoarele:1. Pe data de 10.XI.2005,
in baza extrasului de cont, entitatea inregistreazaurmatoarele
operatii: incasarea facturii trimisa unui client, in suma de
185.000 lei; plataimpozitului pe salarii, in suma de 15.000 lei, a
contributiilor unitatii la asigurarilesociale de 25.500 lei, precum
si comisionul retinut de societatea bancara, pentruoperatiile
efectuate, in suma de 2.800 lei.a) incasarea sumei de la client
conform extrasului si a ordinului de plata anexat:5121 = 4111
185.000 leiConturi la banci n lei Clientib) inregistrarea platilor
prin contul de disponibil de la banca:% = 5121 43.300 lei444
Conturi la banci n lei 15.000 leiImpozit pe venituri de natura
salariilor431 25.500 leiAsigurari sociale627 2.800 leiCheltuieli cu
serviciile bancare si asimilate2. Pe baza extrasului de cont in lei
din data de 15.XI.2005, se inregistreazaurmatoarele operatii de
incasari:- numerarul depus din casierie: 80.000 lei;- primirea unui
credit pe termen lung: 240.000 lei;- depunerea de catre asociati a
aportului in numerar: 50.000 lei;- dobanda acordata de banca pentru
disponibilul pastrat in cont: 6.000 lei.5121 = % 376.000 leiConturi
la banci n lei 581 80.000 leiViramente interne1621 240.000
leiCredite bancare pe termen lung456 50.000 leiDecontari cu
asociatii privind capitalul766 6.000 leiVenituri din dobnzi2923. Se
reflecta in contabilitate operatiile de plati inscrise in extrasul
contului dedisponibil in lei din data de 25.XI.2005, dupa cum
urmeaza:- decontarea la scadenta a obligatiei fata de furnizor, pe
baza unui efectcomercial, acceptat anterior, in valoare de 80.000
lei;- rambursarea ratei scadente de 10.000 lei, din creditul pe
termen lung primitanterior;- plata sumei de 4.000 lei, reprezentand
impozit pe profit datorat bugetuluistatului;- achitarea taxei pe
valoarea adaugata datorata bugetului statului in suma de6.000 lei.%
= 5121 100.000 lei403 Conturi la banci n lei 80.000 leiEfecte de
platit1621 10.000 leiCredite bancare pe termen lung441 4.000
leiImpozitul pe profit4423 6.000 leiTVA de plataB. In cazul in care
decontarile pe baza instrumentelor de plata se fac in devize
incontabilitate se utilizeaza contul 5124 Conturi la banci in
valuta, ce reflecta, atatoperatiile exprimate in devize, cat si in
lei.Normele contabile din tara noastra, prevad ca operatiunile
privinddisponibilitatile in devize sa fie inregistrate in
contabilitate dupa metoda cursului zileisau dupa metoda cursului
fix.La finele exercitiului, disponibilitatile in valuta existente
in conturi la banci seevalueaza la cursul de schimb al pietei
valutare in vigoare la acea data (cursul dinultima zi a
exercitiului financiar, comunicat de Banca Nationala Romaniei). In
acestcaz, diferentele favorabile de curs valutar se vor concretiza
in venituri financiare, ce sevor inregistra in contul 765 Venituri
din diferente de curs valutar, iar diferentelenefavorabile de curs
se vor concretiza in cheltuieli financiare ce se vor inregistra
incontul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar. De asemenea,
in momentuldecontarii (incasarii) creantelor si, respectiv platii
datoriilor, exprimate in devize,diferentele de curs valutar
rezultate ca urmare a acestor operatiuni se evidentiaza cuajutorul
aceleasi conturi de venituri si cheltuieli din diferente de curs
valutar.Exemplu: La data de 17.XI. 2005 se fac urmatoarele
operatiuni prin contulcurent in devize:- incasarea unei facturi
emise la data de 10.X.2005, reprezentand marfuri livrateunui client
extern, pentru suma de 10 000 euro;- plata unei facturi primite la
data de 20.IX.2005 de la un furnizor extern, pentrusuma de 6 000
euro.Cursurile valutare sunt urmatoarele:10.X.2005 20.IX. 2005
17.XI.2005 31.12.200533,20 lei/euro 33,40 lei/euro 33,50 lei/euro
33,70 lei/euroReflectarea in contabilitate:2931. Inregistrarea
incasarii creantei in devize la data de 17.XI. 2005; se stabileste
sise inregistreaza o diferenta favorabila de curs valutar, deoarece
cursul de schimbvalutar din momentul incasarii creantei este mai
mare decat cel din momentul creariicreantei :5124 = % 33.500
leiConturi la banci n valuta 4111 33.200 lei(10.000 euro x 33,50
lei/euro) Clienti(10.000 euro x 33,20 lei/euro)765 300 leiVenituri
din diferente de curs valutar[10.000 euro x (33,50 lei-33,20
lei)]2. Plata datoriei in devize; concomitent, se stabileste si se
inregistreaza odiferenta nefavorabila de curs valutar, deoarece
cursul de schimb valutar din momentulplatii datoriei este mai mare
decat cel din momentul crearii datoriei respective:% = 5124 20.100
lei401 Conturi la banci n valuta 20.040 leiFurnizori (6.000 euro x
33,50 lei/euro)(6.000 euro x 33,40 lei/euro)665 60 leiCheltuieli
din diferentede curs valutar[6.000 euro x (33,50 lei-33,40
lei)]Pentru rezolvarea problemei privind evaluarea la iesire a
disponibilitatilor in devize,indiferent daca acestea sunt mai mult
sau mai putin numeroase, se recomanda a fi utilizatemetodele de
evaluare prevazute de Regulamentul contabil pentru evaluarea
stocurilor laiesire, respectiv metoda costului mediu ponderat,
metoda prima intrare-prima iesire sau ametodei ultima intrare-prima
iesire. Se poate utiliza, de asemenea, si metoda
identificariispecifice.3. La incheierea exercitiului se
inregistreaza evaluarea soldului contului 5124Conturi la banci in
valuta, la cursul din momentul evaluarii (31.XII.2005).Pe baza
datelor din operatiile efectuate anterior se stabileste situatia
contului5124 Conturi la banci in valuta, la data de 31.XII. 2005:D
5124 Conturi la banci in valuta C(1) 10. 000 euro x 33,50 lei/euro
= 33.500 lei(2) 6.000 euro x 33,50 lei/euro = 20.100 leiSold
debitor4.000 euro x 33,50 lei/euro = 13.400 lei(3) Ajustarea
soldului4.000 euro x (33,70-33,20) lei/euro = 80 leiSold final
debitor la 31.XII.20054.000 euro x 33,70 lei/euro = 13.480
lei294Soldul debitor al contului 5124 la inchiderea exercitiului se
calculeaza, atat indevize, cat si in lei, pe baza datelor
inregistrate in cont si se compara cu soldul evaluatla cursul
valutar din momentul inchiderii exercitiului. In exemplificarea
realizata,soldul contului, avand in vedere operatiile inregistrate,
este de 4 000 euro, reprezentand13.400 lei; la 31.XII.2005, soldul
contului evaluat la cursul de schimb din momentulinchiderii
exercitiului este de 13.480 lei (4 000 euro x 33,70 lei/$). Din
comparareacelor doua valori in lei, a soldului in devize, rezulta o
diferenta favorabila de cursvalutar, in suma de 80 lei (13.480 lei
13.400 lei), care se evidentiaza astfel:5124 = 765 80 leiConturi la
banci n valuta Venituri din diferentede curs valutarAceasta
operatiune reprezinta o ajustare a soldului contului 5124 Conturi
labanci in valuta, astfel incat la inchiderea exercitiului
(31.12.N) acesta sa reflectedisponibilul in devize evaluat la
valoarea actuala in lei (exprimat la cursul valutar invigoare la
acea data). Se retine faptul ca diferentele de curs valutar
aferentedisponibilitatilor in devize se inregistreaza pe seama
veniturilor sau cheltuielilorfinanciare, dupa caz. Conform
legislatiei actuale pierderile din diferente de curs valutarau o
deductibilitate fiscala specifica.C. Inregistrarea sumelor in curs
de decontare ce pot sa apara in unele situatii,de regula, la
sfarsitul lunii, cand sumele virate sau depuse de terti (clienti,
beneficiari,subunitati proprii, unitati din cadrul grupului,
debitori, etc.) nu intra in contul dedisponibil al entitatii,
datorita timpului necesar circulatiei documentelor intresocietatile
bancare sau pe parcursul postal. Tot in cadrul sumelor in curs de
decontarese cuprind si operatiile de consemnare a unor
disponibilitati banesti in conturi separate,pentru participarea la
licitatiile pentru cumparare de valuta.Pentru evidentierea
mijloacelor banesti in curs de incasare, entitatile
platitoare,subunitatile sau unitatile din grup intocmesc si
prezinta entitatii care incaseaza,documente justificative din care
rezulta depunerea sau virarea sumelor la banca, sauprin mandat
postal, pe baza carora se inregistreaza valorile in contul 5125
Sume incurs de decontare.1. Primirea mandatelor postale pentru
vanzarile pe baza de colete postale, invaloare de 3.400 lei, iar
ulterior incasarea mandatelor postale prin contul de disponibilde
la banca.a) primirea mandatelor postale din care rezulta virarea
sumelor de catre clienti:5125 = 4111 3.400 leiSume n curs de
decontare Clientib) incasarea sumelor respective in contul de la
banca:5121 = 5125 3.400 leiConturi la banci n lei Sume n curs de
decontare2. Pe data de 15.XII.2005, se consemneaza intr-un cont
distinct suma de 7.000,in vederea participarii la o licitatie,
pentru cumpararea de 2.000 euro. La data de8.01.2006 se adjudeca
suma de 2.000 de euro, la cursul de 3,40 lei/euro, iar
comisionulbancar este de 1% din valoarea valutei adjudecate, adica
68 lei.a) consemnarea sumei in lei, in contul bancar separat,
pentru participarea lalicitatia valutara:295581 = 5121 7.000
leiViramente interne Conturi la banci n leisi concomitent:5125 =
581 7.000 leiSume n curs de decontare Viramente interneb)
adjudecarea cumpararii de euro, respectiv primirea valutei in cont
cu achitareacomisionului corespunzator:% = 5125 6.868 lei581 Sume n
curs de decontare 6.800 leiViramente interne627 68 leiCheltuieli cu
serviciile bancaresi asimilatesi concomitent, pentru contul de
devize (euro):5124 = 581 6.800 leiConturi la banci n valuta
Viramente internec) virarea sumei neutilizate in contul de
disponibil:581 = 5125 132 leiViramente interne Sume n curs de
decontaresi concomitent:5121 = 581 132 leiConturi la banci n lei
Viramente interne5.6.3. Contabilitatea operatiilor privind
dobanzileIn activitatea practica, dobanzile bancare incasate pentru
soldurile debitoare aleconturilor curente majoreaza disponibilul
din cont (se inregistreaza in debitul contului512 Conturi curente
la banci) si veniturile financiare din dobanzi (creditul
contului766 Venituri din dobanzi), iar dobanzile bancare platite
pentru soldurile creditoareale conturilor curente majoreaza
cheltuielile financiare din dobanzi si micsoreazadisponibilul din
cont.Daca dobanzile bancare aferente exercitiului financiar
expirabil nu apar inextrasul de cont din ultima zi bancara a
acestuia, ca fiind incasate sau bonificate debanca, potrivit
principiului independentei exercitiilor financiare, se impune
utilizareacontului 518 Dobanzi. Din punct de vedere al functiei
contabile, este un contbifunctional. Se dezvolta in doua conturi
sintetice de gradul II: 5186 Dobanzi de platit, cont de pasiv; 5187
Dobanzi de incasat, cont de activ.Contul 5186 Dobanzi de platit se
crediteaza cu dobanzile datorate de unitatepentru creditele primite
direct in conturile curente si se debiteaza cu dobanzile
platite.Soldul poate fi creditor si reprezinta dobanzile calculate
de unitate ca fiind datorate,dar neplatite.Contul 5187 Dobanzi de
incasat este un cont de activ ce se debiteaza cudobanzile cuvenite
entitatii, la finele lunii, pentru disponibilitatile aflate in
conturile296curente. Se crediteaza, in exercitiile urmatoare, cu
dobanzile incasate. Soldul contuluieste debitor si reflecta
dobanzile pe care le are unitatea de incasat, la
sfarsitulexercitiului.1. Pe baza notei de calcul, intocmita de
banca, la sfarsitul lunii august 2005, seinregistreaza dobanda
datorata de entitate, pentru creditele acordate de aceasta direct
inconturile curente, in suma de 2.950 lei:666 = 5186 2.950
leiCheltuieli privind dobnzile Dobnzi de platit2. In luna
septembrie 2005, pe baza ordinului de plata si a extrasului de
cont, seinregistreaza plata dobanzii aferenta exercitiului
financiar anterior:5186 = 5121 2.950 leiDobnzi de platit Conturi la
banci n lei3. La sfarsitul lunii octombrie 2005, pe baza notei de
calcul, se inregistreazadobanda cuvenita entitatii pentru
disponibilul din contul curent in lei si neincasata de labanca, in
suma de 500 lei:5187 = 766 500 leiDobnzi de ncasat Venituri din
dobnzi4. Pe data de 15 noiembrie 2005, conform extrasului de cont,
entitatea incaseazadobanda aferenta exercitiului financiar
anterior, in suma de 500 lei:5121 = 5187 500 leiConturi la banci n
lei Dobnzi de ncasat5.6.4. Contabilitatea creditelor bancare pe
termen scurtIn completarea surselor proprii, un rol important, in
asigurarea disponibilitatilorbanesti necesare desfasurarii in
conditii normale a activitatii, de productie saucomercializare, il
ocupa creditul bancar. Pentru primirea creditelor entitatea,
trebuie sadepuna la banca ce o deserveste o documentatie compusa
din:- cerere de credit;- situatia economico-financiara (surse
proprii, cheltuieli, venituri) in perioadaprezenta si in
perspectiva, pana la rambursarea integrala a creditului;- lista
cheltuielilor care fac obiectul creditului;- copia licentei de
import export (in cazul creditelor externe);- documente privind
garantiile materiale si financiare pentru creditul solicitat.La
baza acordarii creditelor se tine seama de o serie de reguli
generale decreditare universal valabile, cum sunt:creditele se
acorda pe destinatii precise, in limita unor plafoane de creditare
decare dispune banca;respectarea unei proportii intre creditul
acordat si garantia materiala, financiarasi morala oferita de cel
care solicita creditul;creditul este rambursabil la un anumit
termen (scadenta);creditul este purtator de dobanda.Creditele
pentru finantarea productiei si circulatiei se acorda pe diverse
termene:- pe termen scurt sub un an;297- pe termen mijlociu pana la
cinci ani;- pe termen lung peste cinci ani.Dintre acestea,
creditele pe termen scurt fac obiectul operatiilor detrezorerie,
iar creditele pe termen mijlociu si lung sunt asimilate operatiilor
de capitaldatorita perioadei indelungate in care acestea se afla la
dispozitia entitatii.Creditele acordate de banci pe termen scurt se
reflecta cu ajutorul contului 519Credite bancare pe termen scurt,
ce se dezvolta in conturi sintetice de gradul II, infunctie de
natura creditului, astfel: 5191 Credite bancare pe termen scurt
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193
Credite externe guvernamentale 5194 Credite externe garantate de
stat 5195 Credite externe garantate de banci 5196 Credite de la
trezoreria statului 5197 Credite interne garantate de stat 5198
Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurtContul 519
Credi