-
llrr lltn
Coperta colecliei: Sorana ConstafltrnescuRdactor: Argentina Fifl
F
Peter L. Berger .Thomas Luckmann
CONSTRUIREACEU
Aceastil edilie a fost Publicatl cu sprijinul Central
Eumpeanufiiliiiw'iiLi.r"loo ^r..;""t, fi nanffie oSI-ZuB
Foundl!?n'-
ri cootriUutio Center for Publishing Development dln caorul'
Open Society Institute - tsudaDesla'precun 9i
"
Fi"J+.i p.'"tt" o Societate deschistr Romauia
PETER L BERGER ANd T}IOMAS LUCKMANNTHE SOCIAL CONSTRUCTION OF
REALITY
Coorriehr @ 1966 bv Peter L. Berger and fiomas
Luckmanniuiiiri'"a uv paitura Univers in arrdnSnent with
Doubleday'
a division of Random House, Inc'
Translation Copyright @ 1999, by Btitura IIMVERSPiala Presii
Libere nr. 1, Bucuretti '79739
SOCIALA A REALITATII
Tratat de sociologia cunoa$terii
Traducere $i note de ALEX. BUTUCELEA
edltura ffi *io"""Bucureqti, 1999
-
nI llr
carte unui Jodler din Brand/Vorarlberg. Cu toate acestea,dorim
sd le aducem mullumiri Brigittei Berger (de la Colegiul'Hunter) 9i
Benitei Luckmann (de la Universitatea dinFreiburg), nu atit pentru
indeplinirea unor treburi particularef5r[ relevanld qtiintifictr,
ci mai ales pentru observaliile lorcritice ca sociologi $i pentru
refuzul lor permanent de a se ltrsau$or influentate.
PETER L BERGERPROFESOR
Noua $coaltr de Cerctdri Sociale
THOMAS LUCKMANNUnivenitatea din Fran-kfurt
INTRODUCERE: Sociologia cunoa$terii
Noliunile gi argumentele care stau la baza acestei ce{i
sintcuprinse explicit in titlul $i subtirlul ei: realitatea
esteconstruiti social, iar sociologia cunoagterii trebuie sd
analizezeprocesele prin care acest lucru are loc. ln expunere,
temtenii-cheie sint ,,realitate" $i ,,cunoa$tere", tenneni care nu
numai ctrse regtrsesc in vorbirea de fiecare zi, dar mai au in
spate si oindelungatd istorie a cercetirii filosofice. Nu vom lvea
levoicsf, infiem aici intr-o disculie despre complexitllile
semanriceale acestor termeni, despre cum sint ei folosi{i in
vorbireacurenttr sau a filosofilor. Pentru ceea ce avem noi in
vedere vafi suficient str definim ,,realitatea" ca fiind o calitate
a fenonre-nelor pe care le recunoattem ca independente de
voinfanoastrtr (nu putem ,,sI le dorin.r sd dispari"), iar
,,cunoaqterea,,ca o certitudine cI fenomenele sint reale gi ci au
anunitecaracteristici specifice. Tocmai in acest sens (cam
simplist, deacord) termenii au relevanll atit pentru onrul de pe
st;adii. clrqi pentru filosof. Omul obignuit locuiegte intr-o lume
carepentru el este ,,reali", chiar dacd prezinti gr.ade diferite
deincredere, gi el qtie despre aceasti lume cI are cutare $i
cutaretresituri. Filosoful, desigur, va pune intrebdri
deopotrividespre starea acestei ,,realiti1i" 9i a acestei
.,.unougteii '. C,,este real? Cum. o putem aJla? Astfel de
intrebdri se pot reglsiprintre cele mai vechi de pe pdmint, nu
numai in cercetareafilosofictr, ci qi la omul obignuit. Tocnrai din
acest morivpltrunderea sociologilor in acest teritoriu intelectual
cu n)arevechime poate stirni mirarea omului obi$nuit si, chiar
ntai
-
probabil, il poate infuria pe filosof. De aceea ni se
pareimportant si clarifictrm, incd de la inceput, sensul in
carefolosim termenii in context sociologic gi sd renunldm la
oricepretentie ce sociologia ar avea vreun rispuns la orice
intrebarefilosofic[
Daci am fi dorit si fim foarte meticuloqi in cele ce ur-meaztr,
am fi buprins lntre ghilimele fiecare dintre aceste douecuvinte, de
fiecare datx cind le-am folosit, dar aceasta nu ar fiarltat prea
bine stilistic. insi, daci tot a venit vorba despreghilimele,
merittr si pomenim modul oarecum ciudat in caretermenii respectivi
apar in context sociologic. S-ar putea spunectr semnificatria
sociologici a,,realitIlii" fi a,,cunoa$terii" seafli undeva pe la
mijloc, intre omul obignuit qi filosof. Omulobi$nuit nu-Si prea
face griji despre ceea ce este,,real" pentruel qi nici despre ceea
ce ,,$tie", in afari de cazul ci se izbegtede o problemd practice,
urgenttr El prive$te ,,realitatea" $i,,cunoaqterea" Iui ca fiind
date. Sociologul nu poate face aqaceva, chiar qi numai pentru ci,
din cauza meticulozite{ii sale caprofesionist, el nu poate trece cu
vederea ctr oamenii obignuitiiau ca date ,,realittrfi" complet
diferite, de la o societate la alta.El este obligat, prin insiqi
logica profesiei sale, str se intrebe,cel pu1in, ?n ce mdsuri
diferenfa dintre aceste doui ,,realitifi"nu ar putea fi inleleasi
cumva in legdturi cu diferiteledeosebiri dintre doul societili
oarecare. Pe de altX parte,filosoful este obligat, tot din motive
profesionale, si nu ianinic ca fiind de la sine inteles, qi si se
ltrmureasci bine inprivinla sensului exact al termenilor de
,,realitate" $i,,cunoa$tere" pentru on.)ul obi$nuil Altfel spus,
filosoful estecel care trebuie str decidi unde trebuie puse
ghilimele gi undenu, adicd sd deosebeascX afirmaliile valabile
despre lume decele false. O asemenea treabl sociologul nu o poate
face.Logic, daci nu 9i stilistic, el este perpetuu confruntat
cuaceasti problem5"
On.rul obignuit, de exemplu, s-ar putea sd cread6 cddispune de
,,libertatea voinfei" fi ci, priD urmare, este,,rtrspunzltor"
pentru actele sale, negind insi aceasti,,libertate" 9i
aceasti,,responsabilitate". copiilor gi nebunilor,
de exemplu. Filosoful, in scltinib, indilcrent tlc tttct
-
II
date, sociologia cunoaplcrii trcbuic sll clute sI
inleleaglprocesele prin care accst lucru sc inftrptuiefte, in aga
fel incit o,,realitate"' luatl ca datl, str devind de inleles qi
pentru omulobignuir Altfel spus, vom susline ctr sociologia
cunoafterii areca obiect analiza construirii sociale a
realitd1ii.
Acest inleles al domeniului propriu sociologiei
cunoaqteriidifer[ de ceea ce s-a inleles de obicei prin aceastX
disciplindde cind ea a fost numiti a$a, cu peste patruzeci de ani
in urmllnainte de a intra propriu-zis in problematica noastrtr, ar
fi deciutil si aruncim o scurtl privire asupra istoriei disciplinei
9i siexpliclm de ce, 9i in ce mod, am simfit nevoia sI ne
distanl6mde ea-
Sintagma,,sociologia cunoa$terii" (Wissenssoziolo gie) afost
pustr in circulafie de Max Scheler.l Era prin anii '20, inGemiania.
iar Scheler era filosof Toate aceste trei lmprejuririsint
importante pentru inlelegerea naqterii Ei dezvolterii ulte-rioare a
noii discipline. Sociologia cunoaqterii s-a ivit intr-unmoment
deosebit ai istoriei intelectuale germane fi intr-unanumit context
filosofic. De$i ulterior noua disciplin{ a fostcurind inglobati in
sociologie - unde ii qi era locul -,indeosebi in lumea anglofond,
ea a continuat si fie marcati desituatia intelectuald speciali in
care so nlscuse. Ca rezuftat,sociologia cunoagterii a rintas o
preocupare generali, darperiferici pentru sociologi, care nu erau
pregititri sd se implicein problemele care ii ingrijorau pe
ginditorii germani din anii'20. Acest lucru este cu atit mai
adev5rat in ceea ce ii priveftepe sociologii americani, care
considerau noua disciplini ca peo specialitate marginali, cu un
pltrunzltor iz european. Un rolmai important in ceea ce priveqte
soarta disciplinei l-a jucatlnsi legitura care s-a ficut mereu
intre sociologia cunoa$teriiqi spectrul sIu inilial de problen.re,
ceea ce a constituit incl dela inceput o slSbiciune, chiar qi acolo
unde a existat interespentru ea. Mai exacl, sociologia cunoa$terii
a fost consideratl.atit de promotorii sii, dar;i de sociologi in
general, mai multsau mai pulin indiferenli, ca un fel de lustru
sociologic aplicatDe istoria ideilor. Aceasta a dus la o miopie
incredibili in ceea
ce privegte semnificagia teoretictr potcnlinlil ;r
sociok4iicicunoa$terii.
Pini acum au fost oferite definilii foarte diferite
privindnatura gi scopurile sociologiei cunoatterii. Aproape ci se
poarespune cd istoria acestei subdiscipline s-a confundat pini
acumcu istoria variatelor sale definilii. Cu toate acestea, se
poareconstata o concordanti generali asupra faptului ci
sociologiacunoagterii are ca obiect relalia dintre gindirea uman6
5icontextul social in care aceasta apare. Se poate spune deci
ctrsociologia cunoa$terii constituie miezul sociologic al
uneiprobleme cu mult mai generale. aceea a direrminiriiexistentiale
(Seinsgebundenhell) insegi a gindirii. Cu toate ciil- aceasti
accepfie se pune accentul pe factorul social,dificultifile
teoretice sint la fel de mari ci qi in cazul in carealti factorj
(de exemplu isroric. psihoiogic sau biologicr rr fifost considerafi
ca determinanfi pentru gindirea uirani. intoate aceste cazuri
problema generali a constituit-o misura incare gindirea reflecti
sau este independenti de factoriideterminanti avuti in vedere.
-Se poate ca,importanla pe care aceasti problemi genelali
a clptrtat-o in filosofia germani recenti si se datoreze
inclelLrn_gatei sale istorii, care s-a implinit intr-una dintre
cele lrai nrlrrrealiziri inteiectuale ale Germaniei secolului aJ
XIX_ler- inrr_unmod care_nu-5i gise$te pereche in vreo altii
perioadi a isrorieilnlelectuale, trecutul, cu uimitoarea sa
varietate de forme deglndire, a fost ,,adus in prezent,., introdus
in n.tinlile contem-porane. prin efonurile unor istoricj.
Contribugia esenliald rumaniqtilor gemtani este incontestabili" Nu
este deci surprin_zdtor ci problema teoretici. pe care ei au
ridicat_o a fostresimliri cel mai acut chiar in Ger.nania- Ea poate
fi descrisdca un vertij al relativititii. Dinrensjunea
epistemologica a pro_blemei este evidentd- La nivel empiric, ea-a
condus"la preocu-parea de a cerceta, cit mai minulios, relalia
dintre ginaire qisituafiile istorice in care aceasta apare. DacI
aceastiintemre-tare
.
este .
corecti, sociologia cunoagterii preia de fajt oproblenri inilial
ridicari de istorici * cu un scop nrai restrins,ce-i drept, dar
interesati, in esenti, de aceleasi intrebiri.2
t2 t3
-
I IiT
Nici problema generali, nici obiectivul ei mai restrins nusint
noi i."ocupurJa pentru fundamentarea socialtr a valorilor .si a
ptrrerilor despre-lume poate fi intilnittr din antichitate'i".uitl
pt"o.upuri s-a cristalizat mai apoi, in perioada llumi-nlsmului,
intr-o temd majortr a gindirii occidentale modeme'S-ar putea
sustine, asadar, pe drept, c.i problema soctologlel
"unoigt.tii are mai multe ,,genealogii"'r S-ar putea de ase-
menea afirma ctr problema este cuprinstr in nuce ctlrar
rnrenumita afirmalie a lui Pascal, potrivit cxreia ceea ce
esteadevir de o parte a Pirineilor este minciund de parteal"afufil+
Ante;edentele intelectuale inrediate ale sociologieicunoagerii pot
fi, ins[, trasate cetre unele curente de gindire"u."
olu upit* in Germania secolului al XIX-lea:
marxisttr'nietzscheani 9i istoristtr
Ideea inilialtr a sociologiei cunoaqterii - conform
ctrreiaconstiinta omului este determinatx de existenla sa socialtr
- ise datoreazi lui Marx.S Si precizdm, insi, cd nu se ftre
preaLin" ." int"f"g." Marx prin ,,determinare", iar in jurul
acesteiprobleme s-au purtat multe disculii' Ceea ce putem spune
cucertitudine este ci mare parte din ,,bxt6lia cu Marx" care
a,nur.u, n"g,"a.u nu nu^ui a sociologiei cunoaqterii'. ci 5i,
a,,perioadei clasice" a sociologiei in general (indeo-sebi a
celeteiaborate de Weber, Durkheim $i Pareto) nu a tost de IlpIdecit
lupta cu interpretarel eronattr a ideii lui Marx de cdtremarxiqrii
mai recenli' Aceasti ipotezI capitl credibilitate. daclne gindim
ctr foarte importantele Manuscrise economice ftliloiofice din 1844
au fost redescoperite abia in 1932' iar
'implicatiile acestei redescoperiri au fost luate in disculie
abia
,ioia ""f a"*f doilea rtrzboi
mondial' Oricum ar sta lucrudle',oiiotogio cunoa$terii moqteniti
de la Marx rimine formulareacea maf clari nu numai a problematicii
sale centtale' ci 9i aconceotelor sale de bazi, dintre care trebuie
str mentionlmindeoiebi notiuneir de ,.ideologie" (idei folosite ca
arnre ininteres social) 5i cea de
'.falsi conqtiintl" (gindire instreinatade existenla sociali
reali a ginditorului )'-
Sociologia cunoa$terii i fott "u
deosebire marcati de ceidoi termeni-"per"che ai lui
Marx,,'infrastructurS/suprastructuri"
(IlnterbaulAberbau ). Merittr str menliontrnr aici c?[ intct
ptctarea ideii lui Marx a stirnit llumerolse controvcrsc ilr
c('prive$te corectitudinea ei. Marxismul tirziu a incercat.
stridentifice, tout court,,,infrastructura" cu structura
economlctr'duptr care, automat ,,suprastructura'1 a fost asociatl
cu o..reflectare" directi a acesteia (de unde s-a inspirat 9i
Lenin,de exemplu). Acum a devenit clar ci aceste interprettrri
audeformaf gindirea lui Marx, aga cum poate blnui oricine cindse
gindegte la inlocuirea caractetului dialectic al acestui gen
dedetirminisrn economic cu unul strict mecanicisl Ceea ce
ilpreocupa pe Marx era ideea cd gindirea umani se bazeazd
peactivitatea omului (pe,,munci", ln sensul cel mai larg cuputintfl
al cuvintului) 9i pe relaliile sociale ivite dintr:o astfelde
activitate. Noliunile de ,,infrastructud" 9i de,,suprastruc-turd"
pot fi cel mai bine inlelese dacd sint privite ca oactivitate unanl
qi, respectiv, ca o lume creatd de aceastlactivitate.6 in orice
caz, relalia fundamentali, ,,infra/supra-structurl", a fost
preluati sub diferite forme de sociologiacunoagterii, incepind
chiar cu Scheler, dar de fiecare datil s-ainleles ctr existl totufi
un anumit fel de reialie intre gindire gio realitate,,de bazl",
alta decit gindirea. Fascinafia pentrtraceastd idee a ddinuit, in
ciuda faptului cd cer tnri nlsre pilrlL'a sociologiei cunoaqterii
fusese deja explicit fornlulatd inopozi{ie cu marxismul, iar in
ceea ce priveite nanira rela(ieidintre cei doi termeni ai dilemei
fuseserl fomrulate mai multepozilii diferite.
Ideile nietzscheene au fost, comparativ, mai pulin
explicitfolosite in sociologia cunoaqterii, dar ele aparlin de
dreptaceluiaqi fond intelectual general qi,,atmosferei" in care
s-auivir Antiidealismul lui Nietzsche, de$i diferit in conlinut de
celmarxist (dar asemXnitor in formi), a adlugat
perspectivesuplimentare asupra gindirii unlane ca o armi in lupta
pentrusupravieluire.si puteie.T Nietzsche 5i-a dezvoltat propria
sateorie a ,,falsei con$tiinle" in analizele sale privind
senr-nificatia sociald a inseldrii qi auto-ingelirii qi despre
iluzie ca ocondilie necesari a vielii. Noliunea sa de
,,resentiment" cafactor generator al unor forme de gindire umani a
fost preluattr
t5
-
!r:iF E F'
fLrL ezitare de Scheler. In general, instr, se poate spune
cdsociologia cunoa$terii reprezinttr o aplicalie particulartr a
ceeace Nietzsche a numit, pe drept, ,,arta nelncrederii".U
Istorismul, indeosebi cel exprimat in lucririle lui
WilhelmDilthey, a precedat cu pulin sociologia cunoaqterii.9 ln
acestcaz, tema dominanti a fost sentimentul copleqitor
alrelativitilii tuturor perspectivelor asupra evenimentelor
ome-ne$ti, adicl al istoricittrtii inevitabile a gindirii
umane.Insistenta istoricilor asupra ideii c[ nici o situalie
istorictr nupoate fi inleleasi decit prin propria sa terminologie
ar putea fiinterpretattr ca un accent mai putemic pus pe situaqia
socialS agindirii. Unele notiuni istoriste, cum ar fi,,determinarea
situa-tional6" (Stand.ortsgebundenheit) 9i ,,locul in viafi" (Sitz
itttLeben), ar putea fi direct interpretate ca referindu-se
la,,localizarea socialtr" a gindirii. Mai general vorbind,
molte-nirea istoristi a sociologiei cunoa;tedi a fecut-o pe aceasta
dinurml str manifeste un puternic interes pentru istorie $i
siadopte metode esenlialmente istorice
- o lmprejurare care a
narginalizat-o, de fapt, in sociologia anericantrInteresul lui
Scheler pentru sociologia cunoaqterii qi, in
general, penlru problemele sociologice, nu a fost decit unepisod
trectrtor in cariera sa filosofici.l0 Scopul siu ultimconsta in
elaborarea unei antropologii filosofice care si trans-ceadtr
relativitatea unor puncte de vedere localizate istoric sausocial.
Sociologia cunoaEterii trebuia sA serveasci doar cainstrurnent
pentru atingerea acestui scop, menirea sa principallfiind de a
curila drumul de obstacolele ridicate de relativism,pentru a fi
realizattr adevirata sarcini a filosofiei. Sociologiacunoa$terii a
lui Scheler este, la propriu vorbind, o ancillaphilosophiae qi, pe
deasupra, o filosofie foarte particular5.
In concordantrtr cu aceasttr orientare, sociologia cunoaqteriia
lui Scheler este tn esenttr o metod[ negativS. Schelerargumenta ci
relalia dintre ,,factorii ideah" (Idealfuktoren) qi,,factorii
reali" (Realfaktoren), termeni care amintesc clar deschema
marxisti,,infra/suprastructuri", este doar o relalieregulatoare:
,,factorii reali" regleazi condiliile in care potaptrrea in istorie
anumili ,,factori ideali", dar nu pot influenla
continutul acestora din urmI. Ctt altc ctlvintc,
sociclirlcirrletermintr prezenla (Dasein), dar nu 5i nltura
(Sorrirr) itlt:ikrr.Sociologia cunoa$terii este, deci, procedeul
ptitt care urntclzllstr fie studiatl selectia socio-istorictr a
continutului ide&tic,subinlelegindu-se ctr, acr3sta este
independent de cauzalitateilsocio-istorici gi c[ este deci
inaccesibil analizei sociologiceDac[ ar fi si descriem metoda lui
Scheler printr-o imagineplasticS, am compara-o cu gestul de a
arunca o momealizmeului relati,iitilii, doar-doar sd-l facen str
intre mai repedein castelul certitudinii ontologice.
in cadrul acestei schene intentionat (dar !i inevitabil)
nto-deste, Scheler a analiz t foarte detaliat modul in
carecunoa$terea umand este ordonati de citre societate. El a
subli-niat ctr aceast5 cunoa$tere este dati in societate ca un a
prioripentru experienta individualS, pe care o inzestreazi cu
oordine a in{elegerii. Aceasti ordine, deEi se raponeaz6 la
ositualie socio-istorici particulartr, ii apare individului ca
fiindcalea naturali de a privi lumea Scheler a numit
aceasta,,concep{ia relativ-naiurali despre lume"
(relatit'natiirLicheWeltanschauung), proprie unei societdti, un
concept carcrimine gi astdzi central pentru sociologia
cunoa$terii.
ln urma ,,inventirii" de citre Scheler a sociologiei
cunoa;-terii, in Germania au avut loc dezbateri extinse in
privinfavalabilitdgii, scopului si aplicebilititii noii
discipline.ll Dinaceste dezbateri a rezultat o fom'Iulare care a
narcat fransfor-marea sociologiei cunoaEterii intl-o discipline cu
un contexlsociologic mai limitat. Aceastl formulare este cea sub
caresociologir cunoaiterii a pitruns in lumea anglofona. Ea
iiaoartine lui Kerl Mannheinr.l2 Putem afirnra cu cerlitudine
craiunci cind sociologii evalueazi sociologia cunoasterii,favorabil
sau ru. ei o fac de obicei in ternienii formulirii luiMannheim. in
cazul sociologiei americane, acest lucru este deinleles, deoarece
practic intreaga operi a lui Mannheim esteacum accesibill in
englezi (iar o parte a sa a fost chiar scrisiin englezi, in
perioada in care Mannheim a fost profesor inAnglia, dupi venirea la
putere a nazismului, iar o alti partc.tradusd in englezi, a fost
revizutd chiar de autor), in tinlp cc
l6 t7
-
lucrtrrile lui Scheler asupra sociologiei cunoaqterii au
rtrmasnetraduse pinX acum. In afarl de aceastl imprejurare, Iegati
de,,difuzare", lucr{rile lui Mannheim sint mai pulin impovdratede
un ,,bagaj" filosofic decit cele ale lui Scheler. Acest fapteste
indeosebi adevtrrat pentru lucrtrrile mai tirzii ale luiMannheim,
ceea ce se poate constata comparind versiuneaenglez\ a cirlii sale
principale, Ideology and Utopia, crtoriginalul german. Aga se face
ctr Mannheim a devenit mai,,atrdgtrtor" pentru sociologi, chiar $i
Pentru cei foarte criticisau nu deosebit de interesa{i de modul
stru de abordare.
Concepfia lui Mannheim despre sociologia cunoaqterii afost cu
mult mai cuprinzXtoare decit a lui Scheler, poate 9idatoritd
faptului cd in lucririle sale confruntarea cu marxismuleste mai
acuttr Societatea era vxzuttr aici ca determinind nunumai aparenfa,
ci fi continutul ideaticii umane, cu exceptiamatematicii gi a unor
ramuri ale ftiinlelor naturale. Ca urmare,sociologia cunoagterii a
devenit o metodl pozitivi pentrustudierea practic a oricirei falete
a gindirii umane.
Semnificativ este faptul cI preocuparea principaltr a
luiMannheim s-a axat p fenomenul ideologiei. El a fdcut distinc-lie
intre conceptele particulare, totale $i generale ale
ideologiei-
ideologia doar in calitatea sa de segment al gindirii
unuioponent; ideologia ca'fiind intreaga gindire a
oponentului(similari cu ,,falsa con$tiinlI" a lui Marx); $i (in
acest caz,cum credea Mannheim, trecind dincolo de Marx) ideologia
cao caracteristicl nu numai a gindirii oponentului, ci qi a
gindiriiproprii. O dattr cu conceptul general de ideologie se
ajunge lanivelul sociologiei cunoaqterii
- intelegerea faptului cX nici un
fel de gindire unranx (cu excep(iile mentionate mai sus) nueste
imuni la influenlele ideologizante ale contextului sdusocial. Prin
aceast[ extindere a teoriei ideologiei, Mannheim aumrdrit sd
extragtr problema sa centrali din contextul utiliziriipolitice gi
si o trateze ca pe o problemi generali a epistemo-logiei gi a
sociologiei istoriei.
Depi Mannheim nu a impdrtiqit ambiliile ontologice ale
luiScheler, nici el nu era mullumit de pan-ideologismul ctrlre
caregindirea sa ptrrea si-l conduci. El a introdus tennenul de
,,relalionism" (in contrast cu ,,relativisn.)ul") pcntru a
irrrlir:ildimensiunea epistemologictr a sociologiei slle n
cunoaglcriinu ca o capitulare a gindirii in fala relativittrfilor
socio-istoricc,ci ca o recunoagtere lucid[ a faptului ci orice
cunoaqterctrebuie sX fie intotdeauna o cunoa$tere de pe o anumittr
pozifie.ln aceasttr privinli, este probabil ci gindirea lui
Mannheim afost puternic influenlatl de Dilthey, de vreme ce
problemamarxismului este rezolvati cu uneltele istorismului.
Oricum,Mannheim credea ctr influenlele ideologizante, dqi nu pot
fitotal eliminate, pot fi temperate printr-o analizl sistematici
acit mai multor pozilii de ordin social. Altfel spus,
obiectulgindirii devine tot mai clar pe mtrsuri ce are loc
aceastiacumulare de perspective diferite asupra sa. Aceasta trebuie
siconstituie sarcina sociologiei cunoatterii, care urmeazi deci
sidevintr un ajutor important tn clutarea unei in{elegeri corecte
aevenimentelor omenegti.
Mannheim credea ci diferitele grupuri sociale sedeosebesc mult
intre ele prin capacitatea de a transcendcpropria lor pozilie
limitatd. El igi punea mari speranle in,,intelighentia neangajatd
social" (fteischwebende Intelli ganz, onoliune datoratl lui Alfred
Weber), un fel de shat interstilia)despre care el credea ctr poate
fi relativ liber de intetesele dcclasi. Mannlteim a subliniat de
asemenea puterea gindirii,,utopice", care (ca gi ideologia) produce
o imagine defonnatia realittrlii sociale, dar care (spre deosebire
de ideologie) estesuficient de dinamic5 pentru a transforna aceasti
realitatedupi propria sa imagine.
Nu mai este nevoie si spunem ci observaliile de maiinainte nu
acoperi nici pe departe concepliile lui Scheler qiMannheim despre
sociologia cunoa$terii. Nu am avut in vederesi facem acest lucru
aici- Ne-anr mlrginit sI indiclrr doarciteva trtrsd.turi-cheie ale
acestor doui conceplii, care au fostnimerit numite concepliile
,,moderati" qi, respectiv, ,,radicali"ale sociologiei
cunoagterii.l3 Este rentarcabil faptul cidezvoltarea ulterioartr a
sociologiei cunoaqterii a constat inmare mtrsuri in critici Ei
modificiri ale acestor doui. concepliiinitiale. Cum am mai
nentionat, formularea oferitl de
lo18
-
Mannheim sociologiei cunoagterii a continuat si
stabileascitermenii de referinl5 ai disciplinei, intr-o manierl
definitiv5'indeosebi in sociologia anglofontr-
Cel mai important sociolog american care a acordal o aten-lie
serioasl soiiologiei cunoaqterii a fost Robert Merton'r4bisculia sa
asupra disciplinei, care acoperl doutr capitole dinimDortanta sa
carte, a servit ca o introducere utiltr in domeniupentru toli
sociologii americani interesali' Merton a-construit,oparadigml
pentru sociologia cunoaqterii, reformulind temeleiale majore-sub o
formtr succinti 9i coerentl Consffuclia esteinteresa;tl deoarece
urmtrre$te sA integreze abordarea socio-logiei cunoagterii gu aceea
a teoriei structural-funclionale'Pr-opriile concepte al6 lui
Merton, de func{ii ,,rnanifeste" qi,,latlnte", sint atlicate in
sfera idealiei' fScind o deosebire intrefunctiile intentionate,
congtiente, ale ideilor Si cele neinten-lionate, subconqtiente. ln
timp ce se concentra asupra lucdriloriui Mannheim care penffu ei
reprezenta sociologul cunoaqteriiprin excelenltr, Merton scotea in
evidenli $i insemnltateaEcolii lui Durkheim qi a lucririlor lui
Pitirim Sorokin' Esteinteresant de notat ctr Merton nu a perceput'
dup[ cit se pare'relevanla pentru sociologia cunoaSterii a anumitor
lucrtrriimponantj din psihologia. socialtr american[' cum ar fi
teoriagrupului de referint5, pe iare el o discute intr-un capitol
diferital aceleiagi ci4i.
$i Taicott Parsons a ficut comentarii asupra
sociologieicunoa$terii.l5 Aceste comenlarii se limiteazl lns[, in
principal'la o critictr a lui Mannheim 9i nu urmlresc integrarea
dis-ciplinei in propriul stru sistem teoretic. Este adevlrat
ci,,problen.ra rolului ideilor" este exaninati in detaliu,
darintr-un cadru referenlial destul de diferit de cel folosit
insociologia cunoaqterii a lui Scheler sau Mannheim'16 Am riscaprin
urmare sd spunem c5 nici Merton, nici Parsons nu audepefil intr-un
mod semnificativ sociologia cunoafterii a$acum a fost ea fomrulati
de Mannheim. Acelagi lucru se poatespune qi despre criticii lor.
Pentru a nu{ mentiona decit pe celnlai zgomotos dintre acegtia, C-
Wright Mills, care s-apreocupat de sociologia cunoa$terii in
lucririle sale timpurii,
dar intr-o n.ranieri expozitivtr 5i ftrrtr a contribrri la
tlczvollaltrltteoretictr a acesteia.lT
Un efort interesant in direclia integrtrrii
sociologicicunoaqterii cu abordarea neopozitivist5 a sociologiei in
generala fost ficut de Theodor Geiger, care a avut o mare
influenftrasupra sociologiei scandinave duptr emigrarea sa din
Ger-mania-I8 Geiger a revenit la un concept mai ingust
alideologiei, ca gindire socialtr deformattr qi a sustinut
posibi-litaiea de a invinge ideologia prin respectarea scrupuloasi
acanoanelor procedurale ale ;tiin1ei. Abordarea neopozitivisti
inanaliza ideologiei a fost continuati in ultima vreme insociologia
germanofond prin lucririle lui Emst Topitsch, care ..a subliniat
ridlcinile ideologice ale unor variate pozifiifilosofice.l9 ln
mdsura in care analiza sociologici aideologiilor constituie o
componenti inrportanti a sociologieicunoasterii, asa cum a fost
definitX de Mannlieirn, ea a suscitatun remarcabil interes atit in
sociologia european5, cit Ei in ceaanrericanl dupd al doilea
rtrzboi n.rondial 20
Poate ci ?ncercarea cea mai reuqiti de a trece dincolo
deMannheirn in construirea unei sociologii cuprinzitoare a
cu-noasterii este aceea elaborati de Wemer Stark, un alt emigrantde
pe continent, care a predat in Anglia ti Statele Unite2lStark merge
cel mai departe in incercarea de a lisa in urr. iatenlia deosebiti
pe care Mannheim o acordase problemeiideologiei. Sarcina
sociologiei cunoa$terii nu al trebui sdconstea in descoperirea gi
dezviluirea distorsiunilor produsesocial. ci in studiul sistematic
al condiliilor sociale alecunoa;terii. Mai simplu spus. problenta
centrali estesociologia adevdrului, nu sociologia erorii. ln pofida
ebordiriisale diferite, Stark se apropie, probabil, mai mult de
Schelerdecit de Mannheim in in;elegerea relaliei dintre idei
qicontextul lor social.
$i in acest caz este evident ci nu am avut inr vedere sioferim o
privire completi asupra dezvoltirii istorice asociologiei
cunoagterii. Mai mult, pini aici am ignorat unelecontributii care
pot fi relevante teoretic pentru sociologiacunoa;terii, dar nu au
fost privite ca atare de protagoni$tii lor
20 21
-
lI !'
Cu alte cuvinte. ne-am limitat la lucrlri care, ca sI spunema$a,
au circulat sub drapelul ,,sociologiei cunoa$terii"(considerind ci
$i teoria ideologiei face parte din ea) Aceastaa clarificat un fapr
ln afara atenliei acordate preocupirilorepistemologice ale unor
sociologi ai cunoaSterii, la nivelempiric ne-am concentrat atenfia
aproape exclusiv asuprasferci ideilor, adictr a gindirii teoretice.
Acest lucru esteadevtrrat gi in cazul lui Stark, care pi-a
subintitulat cartea saprincipali despre sociologia cunoa$terii An
Essay in Aid of aDeeper lJnderstanding of the History of ldeas. Cu
alte cuvinte,
-interesul sociologiei cunoagterii s-a indreptat, la nivel
teoretic,
'spre problemele epistemologice, iar la nivel empiric
spreproblemele istoriei intelectului.
Am dori s[ sublinien ci nu aven.] nici un fel de rezervi inceea
ce priveqte validitatea $i importanla acestor doui seturi
deprobleme. Cu toate acestea, ni se pare regretabil ci numai eleau
dominat pintr acum sociologia cunoaEteriir Am putea spuneci, drept
rezultat, intreaga semnificalie teoretici a sociologieicunoasterii
a rhmas mereu in umbrd"
A include intrebirile epistemologice legate de
valabilitateasociologiei cunoa$terii in insd;i sociologia
cunoaqterii seamintroarecunr cu a incerca sd impingi un autobuz in
care tocnraicilltoreqti. Desigur ci sociologia cunoaEterii conduce,
ca toatedisciplinele empirice care acumuleazl dovezi privind
relati-vitatea si determinarea gindirii umane, spre intrebiri
episte-mologice aparlinind sociologiei inseqi, precuni 9i
oriciruicorpus de cunoagtere Stiinlifictr Dup[ cum am remarcat
malinar:nte, in aceastl situatie sociologia cunoaqterii joaci un
rolaseminitor cu cel al istoriei, al psihologiei sau
biologiei,pentr[ a menfiona numai trei dintre cele mai
importantediscipline care au pricinuit necazuri epistenrologiei.
Structuralogicd a acestora este, in principiu, identicd in toate
cazurile:curn pot fi sigur, s[ zicem, de analiza mea sociologici
privindmoravurile clasei de mijloc americane din moment ce
cate-goriile Ia care recurg pentru aceastd analiztr sint
conditionatede forme de gindire relative din punct de vedere
istoric, iar euinsumi qi tot ce gindesc este determinat de genele
mele qi de
ostilitatea mea inrlddcinattr fattr de conccttrfcnii rDci qi, c
sIpunl capac la toate, eu insumi sint membru al accstci clasc
rlcmijloc americane?
Departe de noi intenfia de a ocoli astfel de intreberi. Tot
cevrenr s5. spunem aici este cd aceste intrebdri nu constituie,
prinele insele, componente ale disciplinei empirice a
sociologiei.Ele apa4in propriu-zis metodologiei $tiin{elor sociale,
undomeniu care line de filosofie gi este, prin definilie,
altcevadecit sociologia
- ea insSgi un obiect al studiului sau Socio-
Iogia cunoaqterii, impreunl cu celelalte surse de incurclturidin
gtiinlele empirice, va ,,alimenta" cu probleme aceste
studiimetodologice. Iar ea nu poate solufiona aceste problene
inpropriul stru cadru de referinfd.
Ca urmare, vom exclude din sociologia cunoagterii proble-mele
epistemologice gi metodologice care i-au ingrijorat peiniliatorii
principali ai disciplinei. Aceste excluderi ne vorindepirta atit de
conceptia lui Scheler cit $i de cea a luiMannheim asupra
disciplinei, precun.l ;i de ale celorlalfi socio-iogi ai
cunoagterii de mai tirziu (in special cei cu
orientaleneopozitivisti) care impSrtdgesc punctul lor de vedere.
Pestetot in acest text am pus feim intre paranteze olice
intrebareepistemologici sau metodologicd referitoare la
validitateaanalizei sociologice, in sociologia cunoaqterii insiqi
sau inoricare alt domeniu. Noi considerdm ci sociologia
cunoa$teriieste doar o parte a disciplinei empirice a sociologiei.
Scopulnostru aici este, desigur, unul pur teoretic. Denlersul
nostruteoretic se referl, insi, la disciplina empiricd, cu
problemele eiconcrete, nu la cercetarea filosoficl a temeiurilor
disciplineiempirice. Pe scurt, proiectul nostru are in vedere
teoria so-ciologici, nu metodologia sociologiei. Doar intr-o
singurisec(iune a tratatului (cea care unneazl imediat dupi
aceastiIntroducere) trecem dincolo de teoria sociologici
propriu-zisi,dar facem aceasta pentru motive care au prea putin
de-a facecu epistemologia, a$a cunl vom explica la monrentul
potrivit.
Va trebui de asenrenea str redefininr, totusi, sarcina
socio'logiei cunoagterii la nivel empiric, cu alte cuvinte, si o
privinca pe o teorie cuplattr cu disciplina enpirictr a
sociologiei. A5a
22 23
-
cum am vezut, la acest nivel sociologia cunoa5terii a fost
pindacum preocupattr de istoria intelectului, in sensul de )stone
aia"iforl suurini"rn din nou c[ acesta este, de fapt' un
foanei**rr-t lel al cercettrrii sociologice Mai mult' cu toale
ctram exclus din tratarea noasntr problemele
epistemologlce/m-todolos.ice, vom accepta ideea cI ele aparlin
totu$l socrologlelcunoaierii. Vom spune, deci, ctr problema
',ideilor"' tnclustvproblema particul;rtr a ideologiei, constiluie
doar o parte aoroblemei mai generale a sociologiei cunoaslerii' 5i
nu parteaia centrall'- -iiriiisi"
cunoasterii trebuie sd se ocupe de orice polte f,orria"i,ro,
",,cunoastere" in soeietate' De indat[ ce se face oasemenea
afirmalie, ne putem da seama ctr o concentrare aui"nti.i asupra
istoriei intelectului este reu aleastr' sau' maior".it,
"u" ieu aleasd dacd devine scopul central al sociologiei
cunoaEterii. Gindirea teoretici. ..ideile", We h a n s c ha u un
I -\tl n\rini cliiar orfr ae importante in societate' Deqi in orice
societate
"*ir,x- ut"-"n"u fenomene' ele nu sint decit componente ale
unui intreg, considerat a fi ,,cunoaqterea" Numai un g-rupiout t
t"rtiin, de oameni din orice societate se angajeazi inteoretizare,
in lucrul cu ,,ideile", in construlrea unulWeltanschauung. Orice
membru al societitii participd'
-insi'intr-un fel sau altul. la ..cunoa5tere"' Altfel spus'
d,oar foarteputini sint preocupali de interpretarea teoreticd-a
lumll'.dariiecare triieqte intr-o lume de un fel sau altul' Nu
numal cacentrarea atenliei asupra gindirii teoretice resfiinge pe
nedreptio"iotogiu cunoasterii. dai ea este 5i nesatislEcXtoare'
deoarecechiar qiaceasti pane nricl a,'cunoagterii"-accesibile
social nupoate fi pe deplin inleleasl daca nu este plasate in
cadrul unelinalize mai generale a ,,cunoa$terii".-"-
Elo*".utlu inrponanlei pe care o are gindirea teoretici
insocietatl 5i istorie constiluie o sltrbiciune fireascd a
teoretrcienilor. Devine deci cu atit mai necesar si corectdm
aceast'neint"tee"re intelectualistd. Formuldrile teoretice
desprer.aliiateffie ele $tiintifice' filosofice sau chiar
mitologice' nu
"ouir"utl ceea ce este
',real" pentru nlembrii unei societali'Asa stind lucrurile,
sociologia cunoaqterii trebuie sd se ocupe
I
in primul rind de ceea ce oamenii ,,cunosc" ca,,realitatc"
itrviala lor de fiecare zi, in cea ne- sau pre-teoreticl Cu
altccuvinte, sociologia cunoaEterii trebuie str-qi
concentrczeinteresul mai degrabl asupra ,,cunoagterii"
obignuitc(commonsense) decit asupra ,,ideilor". Tocmai
aceastl,,cunoa$tere" constituie mecanismul in{elegerii, flrtr de
carenici o societate nu ar putea exista.
Sociologia cunoagterii trebuie deci s[ se ocupe de con-struirea
socialX a realitilii. Analiza articullrii teoretice aacestei
realit5ti va continua cu siguranfl sI fie o componentl aacestei
preocupiri, insd nu $i componenta principal5- Peparcurs va deveni
limpede ci, in pofida excluderii
problemelorepislemologice/metodologice, ceea ce ne propunem aici
este oredefinire mai cuprinzitoare a obiectivelor
sociologieicunoa$terii, cu mult mai largtr decit s-a ?nteles pind
acum inaceastl disciolinS.
Se poate-ridica intrebarea: ce ingredienli teorctici ar
trebuiadiugaii sociologiei cunoaqterii pentru a permite redefinirea
r:iln sensul de mai sus? trdeea insisi a necesitdtii redefinirii
r-odatorlm lui Alfred Schutz. ln toate lucririle sale, atit ca
filosofcit qi ca sociolog, el s-a concentrat asupra structurii
lumii obiq-nuite, cotidiene. Cu toate ctr Schutz insuqi nu a
elaborat o sc'cio-logie a cunoagterii, el a intrevizut cu claritate
obiectivele asupracirora aceaste disciplini trebuie si-gi
concentreze atenlia:
,,Toate tipiztrrile gindirii obiqnuite constituie prin ele
inseleelemente integrale aie lumii socio-culturale istorice
concrete lncare treim (Lebenswelt), in care ele prevaleazl ca date
Ei sintacceptate social. Structura lor determinS, printre
altele,reparlizarea sociali a cunoaqterii precum gi relativitatea
$irelevanfa sa pentru ambianla sociald concreti a unui grupconcret
intr-o situa(ie istoricl concrctL Acestea sint probLemelelegitime
ale relativismului. istorismului 5i ale aga-nuntiteisociologii a
cunoa $teri i." zt
$i, in altX parte:
,,Cunoa$terea este repartizattr. social, iar mecanismulacestei
repartilii poate deveni obiectul de studiu al unei
't /l 25
-
cum am vrzut, la acest nivel soc:"",,:ffiH::i:"rltr:l:::rflacum
preocupattr de istoria inteii"ir"ri'iruii"i". din nou ctr acesta
este'.de l"pt'."1-i::i:Xqffili:*1,;::l'##1',"""'ffi
#1fi'",:'-:iil'..,*ij"j;;;;;;..:t,:y::,":iffi
i#I::::i#Til:?"*lijcunoasterii. Vom spune' OeCt' t
s:;[m rr -
" "* i'::::3,&i":'l'1ffi ff "J' """0 ;::':
ni"l{i!il'::t:,;i::::';:::::"::;';:"#s::^:;i::"'#\
"r"*"n"" afirma1ie, ne putem da seama ci o concentrare
-a
;i#i;i";';;;; iJioriei intelectului esre rtru aleasa' sau'
mar
:ti:fufi tix"",r.T:::,*:m:ry d;I:1'.ffi;l;ifi'"'i,',..,''tr"fl
:"::Tff
[:[:'l':Tl":T;?:],'!,::iifi'T"::iitrit"1i:::'-"t'tir*,il"::::i:::;Lli:ril:"ii{'n;i::::;;,'3?iJl'il,";ll"l'i,;t'l',#ffi
i1.:'j,mli;hi3:iJt,"'il,:il"""f rl[:L:i:?'"?:'"ft
iI:*li:":'"-u*:,',:T"hil":::#'::lt1i\ry*:'!i#iliqu*t*"-'xlf"T#;ffi1*l'3":x'rt#ooate
fi Pe dePlin inleleasl d'analize mai generale a
,,cunoaiterii"'o
are gindirea teoreticl in
."",:li:":i'ii"'ft*;xll'1'#;;;;';""Jnreasceateoret'I-;;i# d;"il
a""i *. I'il.'i'" [11?1il t ;"J,""',ff
H$::l"liil:[:_il:"ilT]'fi
"']ll"jilryhl,x*tr,t*:'lru1?S':,tri'""Xli'ii"'X1il';iili",:'ffi
#Ti'"Jili"'ixi"o*p"
in primul rind de ceea ce oamenii "cunosc" ca
"realitrtc".irt;i.i;'l;;i" fiecare zi, fn cea ne- sau
pre-tcoretictr- cu rrltccuvinte, sociologia cunoa$terii trebuie
str-9i conccntrczeinter"sul moi -clegrabl asupra "cunoagterii"
.obignulte\ r)o^ronr"nrr) deibit asupra ,.ideilor"' Tocmai
aceasti,,.unous,.t"" constituie mecinismul in(elegerii, f[rtr de
cerenici o societate nu ar Putea exlsm"
Sociologia cunoaqterii trebuie deci s[ se ocupe oe con-struir"a
soJiutl a realittr{ii. Analiza articullrii teoretice aacestei
realirdli va continua cu sigurantd sd fie o componenta aacestei
Dreocupdri, insi nu 5i componenta prlnclPala reparcurs ua deveni
limpede cI- in pofida excludeni
problemelor'epistemologicehnetodologice. ceea ce ne propunem alcl
este oredefinire mai cuprinzitoare a obiectivelor
socloloBlet.onoutt".ii, cu mult- mai largi decit s-a in{eles pind
acum inaceastd disciplinl---'S" pout"'tia;.a intrebarea: ce
ingredienli teolelici lr.trebuiadiugaii sociologiei cunoasrerii
pentru a Pennltc redelrn.lreil.tJin sensul de ntai sus? trdeea
insXsi I necesltilll ledclrlrlrll I'odatorim lui Alfred Schutz ln
roate lucrdrile sale' atit ca lrlosolcit si ca sociolog, el s-a
concentrat asupra structurii lunrii obi1.nuite, cotidiene. Cu toate
cd Schutz insu5i nu x elaborsf- o socro-loxie'a cunoaEterii, el a
intrevizut cu claritate obiectivele asupraci-iora aceasttr
disciplini trebuie s5-9i concentreze atenlla:
,,Toate tipiztrrile gindirii obi5nuite constituie.prin ele
inseleelemente integrale aie lumii socio-culturale lstorrce
concrete lncare trdim (L-ebenswelt)' in care ele prevaleazi ca date
si sintacceptale social. Structurl lor deterntind' printre
allele'iep itizurea sociali a cunoagterii precum qi relativitatea
$ireievanla sa pentru ambianla sociald concreti a unur gruP
"on"t"i'intt-o'titua{ie istorici concret6" Acestea sfnt
problemele
lepitime ale relativismuluL istorismului Si ale aSo-nuntteis ic
io lo g ii a c uno aSterii. "22
$i, in altl Parte:,,Cunoagterea este repartizati social, iar
mecanismul
acesiei repartilii poate deveni obiectul de studiu al unei
25