1 1.CLADIRILE DIN BETON ARMAT MONOLITCladirile din B.A.M.-toate constructiile principale(pereti,plansee,fundatii) se executa din beton armat monolit turnat pe loc,iar in cladirile in care macar o constructive e executata din elemente prefabricate din beton armat prefabricat. SCURT ISTORIC Chisinau e baza experimental si stiintifica AVANTAJE: Mai efectiv pt construirea in regiunea seismic Acest tip de cladiri nu tr de folosit uzinele special, e usor de transportat Da posibilitatea de formare elementelor plastic la fatade interior si exterior,de formare a consoleleor diferite,skimbarea directiei in plan ,pe vertical. Scheme principale constructive 2.Dupa skema construcivaexista: schema tronson si skema tip corridor,galerie (cladirile dezvoltate pe orizontala cu plan patrat, circular, poligonal cu forma simetrica). Structuri pereti portanti monoliti. Pt cladiri cu un nr mare de niveluri tipul de structura care se intilnesc in numeroase tari, mai ales in regiuni de seismicitate inalta e cel cu pereti portanti din beton armat monolit. Asemenea straturi prezinta o mare capacitate de preluare a incarcarilor vertical si orizontale(cutremur,vint). Srtuctura e alcatuita dintrun ansamblu de diafragme vertical care impreuna cu cele orizntale(plane) realizeaza un system spatial rigid. In functie de modul de amplasare in plan a diafragmelor vertical se formeaza sistemele : Cellular Cu nucleu Sisteme combinate Planseele se realizeaza din beton armat monolit sau din beton armat prefabricate. Rezolvarea lor e influintata de procesul tehnologic aplicat printr-o execuatre a diafragmelor. Cladirile de lugime mare se fragmenteaza prin rostul de dilatatie, lungimea rostului se pune din 40m. La cladirile cu un nr mare de nivele e avantajos din punct de v edere econom, utilizarea diafragme i din beton armat.(cerintele functionale permit o distributie identica a peretilor portanti la toate nivelele si o pozitie ordonata ). 3 .Acestestructuri auun larg domeniu de aplicare la unele categorii de cladiri: Locuinte collective,cladiri cu functii de cazare (camine ,hotele) spitale,scoli, cladiri administrative.Elementele caracteristice pt alcatuirea diafragmei. Alcatuirea de ansamblu a diafragmei unei cladiri din beton armat monolit trebuie sa satisfaca anumite cerinte: Amplasarea simetrica a diafragmelor fata de axele principale Trebuie sa existe cel putin 2 diafragme, orientate pe fiecare din directiile principale ale structurii. Amplasarea uniforma a diafragmelor in structura (amplasarea diafragmelor la distanta cit mai egala intr ele pe fiecare directive in parte ) Amplasarea diafragmelor se face as tfel incit structura in ansamblu sa prezinte rigiditati aproximativ de acelasi ordin de marimi pe ambele directii principale. Sa se asigure continuitatea diafragmelor pe inaltimea structurii Incastrarea structurii in teren sa se faca pe cel putin 1/10 din inaltimea cladirii in functie de caracteristicile geotehnice ale terenului de fundatii Sa se realizeze subsolul rigid
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Schemele constructive la cladirie tip turn sunt mixte: cu diafragma si pereti portanti in 2 directii,cu nucleus au faranucleu(tip inchis) cu forme patrate sau aproape patrate,circular sau poligonala (simetrica)(nu mai mult de 7,2m
distant dintre peretii portanti)
METODE DE CONSTRUIRE A CLADIRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT PREFABRICAT. LEGATURA DINTRE
SHEMELE CONSTRUCTIVE SI ARHITECTURA
Diferite tipuri de gofraje industrial pt executarea peretilor si planseelor.
Sunt 3 tipuri de metode de executare cu gofraje industrial:
1. Gofraj glisant(pt executarea peretilor)
2. Gofraj din blocuri spatiale pt executarea peretilor si planseelor ,sau aparte.
3. Gofraj din panouri mari ,medii si mici
4. Metoda mixta in care pot fi folosite impreuna 2-3 tipuri de gofraje
Peretii interior (beton usor/greu) dupa functia constructiva pot fi divizate in:
Pereti principali
Pereti secundari
Peretii principali care suporta nu numai sarcina vertical dar si sarcina orizontala
Peretii secundari care au functii de separare si totodata supota sarcina verticala si orizontala cu peretii principali.
Peretii principali interiori : ∆= 180- 300 (12-25niv)
Peretii secundari : ∆ = 120- 180mm(distant dintre pertii principali ≤ 7,2)
Constructiile planseelor din beton armat
1. Clasificarea planseelor
2. Constructia planseelor ca element 1,2,3, straturi
3. Noduri si imbibari
Constructia planseului ca element de rezistenta joaca un rol deosebit in constructia cladirilor din beton armatmonolit. Adica legatura acestor elemente cu peretele cladirii asigura rigiditatea spatiala necesara pt cladirile in
Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea formei,
dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat instructurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad de
maturizare minim pentru decofrare.
Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor
cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri monolite.
Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton armat si
beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct de vedere economic.
Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta
15%~30% din costul elementului de be 131d38b ton armat monolit. De aceea se cauta
realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa
conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor.
Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai:
a). tipizarea si modularea lor;
b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare;
c). extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor sisteme noi;
d). modul de baza in constructii 30 cm;
e). submoduli: 5 cm; 10 cm;
Clasificari
Tinand seama de diversitatea sistemelor de alcatuire si a utilizarii lor, clasificarea cofrajelor
se poate face in functie de urmatoarele criterii:
- dupa modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se clasifica in urmatoarele categorii:
a) cofraje demontabile – alcatuite din panouri modulate si tipizate, elemente de sustinere,
elemente de sprijinire, elemente auxiliare si de asamblare.
Principalele tipuri sunt: cofrajele de inventar din panouri demontabile modulate, cofrajele
pasitoare, cofrajele cataratoare etc.;
b) cofraje nedemontabile – care se asambleaza si se demonteaza o singura data, la
inceputul si respective la terminarea realizarii structurii.
Aceste cofraje sunt echipate cu instalatii sau dispozitive care permit deplasarea lor in
intregime, sau sub forma de ansambluri ori subansambluri mari, utilizand macarale.
- pentru placa cofranta, elementele de sustinere ale cofrajului si elementele orizontale ale
esafodajului pe care reazema cofrajul calculul la rezistenta se face pentru combinatia de
incarcari a+b+c+d, iar calculul la deformatie se face pentru combinatia de incarcari a+b;
- pentru elementele verticale de sustinere ale cofrajului calculul la rezistenta se face
pentru combinaria de incarcari a+b+c, iar calculul la deformatie se face pentru
combinatia de incarcari a+b.
Stabilirea schemei statice de calcul se va face tinand cont de materialul din care este
realizat elemental, conditiile de rezemare si modul de conceptie si realizare a acestuia.
Proiectarea radierelor de beton armat
11.1. Alcatuire generala si domenii de aplicare
Fundatia tip radier general reprezinta tipul de fundatie directa, realizata ca un planseu intors sicare asigura o suprafata maxima de rezemare pe teren a constructiei.
Fundatiile tip radier se ut 646c24g ilizeaza, de regula, in urmatoarele situatii:
- terenuri cu rezistenta scazuta care impun suprafete mari ale talpii fundatiilor;
- terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasari diferentiale;
- prezenta apei subterane impune realizarea unei cuve etanse;
- elementele verticale (stalpi, pereti) sunt dispuse la distante mici care fac dificila realizarea(executia) fundatiilor izolate sau continue;
- radierul impreuna cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie sa realizeze ocutie rigida si rezistenta;
- constructii cu inaltime mare care transmit incarcari importante la teren.
Radierul general se poate realiza in urmatoarele solutii constructive:
a) radier general tip dala groasa, in care elementele verticale (stalpi sau pereti structurali) suntrezemate direct pe acesta:
radier cu grosime constanta (fig. 11.1); hr 1/8 lmax
radier cu grosime variabila (fig. 11.2); solutia poate fi adoptata in cazul unei constructiicu pereti structurali din beton armat care transfera eforturi sectionale importante intr-ozona centrala a acestuia
b) radier general tip planseu ciuperca (fig.11.3);
c) radier tip placa si grinzi (drepte sau intoarse) dispuse pe una sau doua directii (fig.11.4); se recomanda alegerea inaltimii grinzii (hg) si a placii radierului (hr ) conformrelatiilor:
hg/lmax=1/31/6; hr /lmax=(1/151/20) (11.1)
De obicei, grinzile au sectiune constanta. In cazul unor incarcari mari se pot realiza grinzi cuvute.
d) radier tip placa cu vute (fig. 11.5);
e) radier casetat alcatuit din doua plansee solidarizate intre ele prin intermediul unor grinzidispuse pe doua directii (fig. 11.6).
11.2. Elemente constructive si de proiectare
11.2.1. Radierul poate fi folosit si la constructii situate sub nivelul apei subterane (fig.11.7). In acest caz subsolul impreuna cu radierul realizeaza o cuva etansa.
Etansarea cuvei se obtine prin dispunerea hidroizolatiei la exteriorul radierului si a peretilor perimetrali conform figurii 11.7.
De asemenea, suprafata interioara a peretilor structurali perimetrali se trateaza pentru a asiguraimpermeabilitatea necesara.
11.2.2. Proiectarea radierelor trebuie sa tina seama de compatibilitatea deformatiilor terenului cucele ale elementelor structurale.
Calculul eforturilor sectionale (M, Q) in sectiunile caracteristice ale radierului se obtin de regulacu programe de calcul care permit modelarea fenomenului de interactiune fundatie-teren.
Daca in radier apar eforturi axiale de compresiune sau intindere ca efect al conlucrarii acestuiacu substructura, la dimensionarea sectiunilor de beton si armatura la moment incovoietor si fortataietoare se va considera si efectul acestora.
11. Proiectarea radierelor de beton armat11.1. Alcătuire generală şi domenii de aplicare
Fundaţia tip radier general reprezintă tipul de fundaţie directă, realizată ca un planşeu intors şi care
asigură o suprafaţă maximă de rezemare pe teren a construcţiei.
Fundaţiile tip radier se utilizează, de regulă, in următoarele situaţii:
- terenuri cu rezistenţă scăzută care impun suprafeţe mari ale tălpii fundaţiilor;
- terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasări diferenţiale;
- prezenţa apei subterane impune realizarea unei cuve etanşe;
- elementele verticale (stalpi, pereţi) sunt dispuse la distanţe mici care fac dificilă realizarea
(execuţia) fundaţiilor izolate sau continue;
- radierul impreună cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie să realizeze o cutie
rigidă şi rezistentă;
- construcţii cu inălţime mare care transmit incărcări importante la teren.
Radierul general se poate realiza in următoarele soluţii constructive:
a) radier general tip dală groasă, in care elementele verticale (stalpi sau pereţi structurali) suntrezemate direct pe acesta:• radier cu grosime constantă (fig. 11.1); h
- Pe pereti sprijina (se incarca de la) alti pereti, grinzi, stalpi si plansee.
Din punct de vedere al rolului structural, peretii pot fi:
-pereti neportanti (purtati);
-pereti autoportanti – au fundatii proprii si isi sustin propriagreutate. Pot fi amplasati la subsol, la parter, la constructiile farasubsol sau pe mai multe niveluri la peretii de inchidere ai halelorindustriale.
Din punct de vedere al rolului functional, peretii pot fi:
-pereti de inchidere;
-pereti de compartimentare;
-pereti pentru protectie contra incendiilor.
Exigentele la care trebuie sa raspunda peretii sunt:
Pentru a se evita realizarea unor structuri cu centrul de greutate mult
distantat de centrul de rigiditate, si astfel evitarea efectelor de torsiune generala,diafragmele de beton armat se vor pozitiona simetric fata de axele de simetrie si catmai aproape de contur. Se va evita realizarea unor centre de rigiditate locale, falsasimetrie si dispunerea nefavorabila.
5.3.9. Pereti structurali din beton armat monolit.
5.3.9.1. Alcatuirea peretilor structurali din beton armat monolit.
1. Peretii din beton armat monolit se realizeaza prin turnarea betonului proaspat în cofrajedirect pe santier spre deosebire de peretii prefabricati care se executa în cofraje metalice
pe platforme industriale special amenajate.
2. Cofrajele în se executa peretii monolit pot fi de mai multe tipuri:
3. Peretii din beton armat monolit sunt pereti structurali, portanti. Pot fi:
3.1. Pereti exteriori;
3.2. Pereti interiori.
3.1. Peretii exteriori se pot realiza din doua sau trei straturi. Peretii exteriori se realizeaza înstraturi, compusi, din necesitatea de a fi termoizolati.
Peretii realizati în doua straturi au în componenta:
a. un strat portant realizat din beton armat monolit;
b. un strat termoizolator.
Peretii alcatuiti din trei straturi se mai numesc pereti tristrat sau pereti sandvis. Acesti pereti sunt alcatuiti astfel:
a. Stratul portant care este chiar peretele exterior din beton armat monolit.
Grosimea acestui strat se determina din calcul din conditii de rezistenta, din conditiide rezemare a planseelor, din conditii tehnologice etc. Grosimea frecventa a stratului
portant se încadreaza în intervalul 14 ÷ 25 cm. În cazuri deosebite, se pot adopta
grosimi mai mari, spre exemplu în cazul adaposturilor de protectie civila. La executareaacestor pereti se folosesc clase superioare de beton: minim Bc20. Pentru barele derezistenta se foloseste otel beton tip PC52.
b. Stratul termoizolator care poate fi realizat din diferite materiale termoizolatoare:granulit, polistiren expandat, BCA, diferite alte tipuri de blocuri sau placi termoizolante.Acest strat se executa la exterior peste stratul de beton armat monolit. În functie de tipultermoizolatiei sunt necesare agrafe de prindere a acesteia.
c. Stratul de protectie al termoizolatiei fata de diferiti agenti climatici, exteriori etc.: ploi,
vânt, coroziune, ciclurile de înghet-dezghet, însorire excesiva. Protectia termoizolatieise poate executa prin aplicarea unui strat relativ subtire din beton greu. Acest strat, desi poate fi din beton simplu, este recomandabil sa fie realizat din beton armat.
3.2. Peretii interiori se realizeaza monostrat si anume stratul portant din beton armatmonolit. Toate prevederile referitoare la peretii exteriori sunt valabile si la peretiiinteriori, cu exceptia stratului termoizolator, care nu mai este necesar, si a protectieisale.
4. În fig. 5.3.22. sunt reprezentate în sectiune verticala cele doua tipuri de pereti: exteriorisi interiori. Pentru peretele exterior s-a ales un caz concret întâlnit în practica curenta:
1. În fig. 5.3.23. sunt reprezentate principalele cazuri întâlnite în practica curenta referitoarela alcatuirea sectiunilor de beton si armare locala a peretilor structurali din beton armat:
a. perete structural plin cu un capat lamelar;
b. perete structural plin cu un capat evazat sau cu bulb;
c. perete structural cu un gol.
2. Grosimea minima, notata cu t , a inimii si a talpilor trebuie sa fie:
mm si , unde este înaltimea unui nivel.
3. În zonele seismice capetele lamelare ale peretilor structurali trebuie evazate sub forma debulbi. Dimensiunile constructive, a si b, ale acestora sunt:
mm si
4. În fig. 5.3.23. sunt hasurate zonele de armare locala în care se prevad, în afara de armareacurenta din câmpul peretelui structural, carcase de armatura.
5. Notatiile folosite sunt:
= înaltimea sectiunii montantului;
si = înaltimile sectiunii montantilor de o parte si de alta a golului.
= lungimea golului din diafragma.
6. Conform Codului pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali din beton
armat, P85-1996: se admite înglobarea în peretii structurali a tuburilor de instalatiielectrice, respectând conditia ca în aceeasi sectiune transversala a peretelui sa nu se aflemai mult de un tub, iar distanta minima între doua tuburi sa fie 200 mm. Tuburile voravea diametrul de maximum 1/8 din grosimea peretelui si se vor poza între cele doua
1. Armarea peretilor structurali, conform Normativului P85-1996 se compune în principaldin:
a. armaturi de rezistenta;
b. armaturi constructive.
a. Armaturile de rezistenta rezulta din calculul la eforturile produse de actiuneaîncarcarilor verticale si orizontale. Armaturile de rezistenta sunt de urmatoarele tipuri:
a.1. armaturi longitudinale sau verticale care asigura capacitatea de rezistenta laîncovoiere;
a.2. armaturi transversale sau orizontale care asigura preluarea fortelor taietoare;
a.3. armaturi longitudinale de conectare în lungul rosturilor de turnare;
a.4. armaturi de confinare a betonului în zona comprimata;
a.5. armaturi transversale pentru evitarea flambajului armaturilor longitudinale
comprimate.
b. Armaturile constructive nu rezulta în mod curent din calcul, însa rezulta din asigurareala unele fenomene si solicitari constatate mai ales experimental în practica curenta:contractia betonului, variatii de temperatura etc. Armaturile constructive se mai
prevad si din conditii tehnologice de executie posibila, pozitionarea armaturilor derezistenta, ancorarea subansamblurilor izolatoare, alte situatii locale si particulare.
2. În fig. 5.3.24. sunt prezentate situatiile frecvente în practica curenta de armare locala cucarcase de armatura:
a. Armarea cu carcasa în capatul liber;
b. Armarea bulbului;
c. Bordarea cu carcase a golurilor;
d. Armarea cu carcase la ramificatii;
e. Armarea cu carcase la intersectii.
3. Cantitatea de armatura longitudinala rezulta din calcul. Nu se vor folosi pentru alcatuireacarcaselor bare cu diametre mai mici de Φ10 mm PC52. Etrierii folositi au diametrul
minim Φ8 mm.
4. Dimensiunile carcaselor în sectiune sunt date la punctul anterior 5.3.9.2., Armarea