Katholieke Hogeschool Kempen – Geel, Belgium Departement Agro- and Biotechnology Proiectul TISA Construcia sistemelor Wetland Rob Van Deun Mia Van Dyck
Katholieke Hogeschool Kempen – Geel, BelgiumDepartement Agro- and Biotechnology
Proiectul TISA
Construc�ia sistemelor Wetland
Rob Van DeunMia Van Dyck
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 2
Introducere
Tipuri de construc�ie wetland:� Suprafa�� de debit Zonele umede (FWS)� Iazuri de stabilizare;� Sisteme de filtrare macrofite plutitoare� Zonele umede subterane de debit (SSF)
� Zone orizontale� Zone verticale .
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 3
� Tratamentul zonelor Umede(WETLAND):� materie organic�, TSS, N, P, agen�i patogeni
� Mecanisme de înl�turare:� Biologici:
� degradarea microbiologic�� absor�ia plantelor
� Fizico-chimic�:� absorb�ia� sedimentarea� precipita�iile
Mecanisme de înl�turare
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 4
Mecanisme de înl�turare:� Materie organic�� Suspensie solid�� Nitrogen� Fosfor� Agen�i patogeni
Mecanicme de înl�turare
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 5
� MATERIE ORGANIC� – Zah�r,proteine,lipide;– De�euri de toalet�,decur�tenie,resturi
alimentare,…
Materie organic�
biomas� + produ�i de degradare(n�mol)
microorganisme
aerobi (cu oxigen) anaerobi (f�r� oxigen)
Mecanisme de înl�turare
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 6
� Suspensii solide– Precipita�iile– Filtrare
Mecanisme de înl�turare
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 7
� NITROGEN (N)– Nitrogen organic:proteine ,amino acizi,uree…;– Amoniac (NH3, NH4
+);– Nitra�i (NO3-), nitri�i (NO2
-);– Nitrogen gaz(N2).
Mecanisme de înl�turare
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 8
Înl�turarea nitrogenului
proteine
amoniac-N
nitrat-N
N2 gaz
nitrificare autotrofic – aerob
denitrificare heterotrofic – anaerob
• Absorb�ia plantelor
• Voatilizarea amoniacului
• Înmagazinarea �i sedimentarea
Mecanisme de înl�turare
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 9
� Fosforul (P)– Fosfor organic:de�euri alimentare,animale ,de toalet�
…– Orthofosfat (PO4-P): îngr���mânt– Polifosfat: detergen�i
Mecanisme de înl�turare
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 10
Înl�turarea fosforului
� Fosfor complex, precipita�ii,: fier, alumniu, calciu � Probleme: dizolvrea, (anaerob), saturarea, înfundarea
Absorb�ia plantelor
� Procesele fizico-chimice � Absorbtia fosforului: lut – complex hum�
Mecanisme de înl�turare
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 11
� Agen�i patogeni
- Sedimentare/Filtrare- Moartea natural�- Excre�ia de antibiotice din r�d�cini macrofite
Mecanisme de înl�turare
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 12
Helophite:Plante de ap� perene,plante aqvatice înr�d�cinate în partea de josHidrofite: plante de ap� cu r�d�cini sub suprafa�a apei, plante plutitoare.
Specii de plante
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 13
Rolul plantelor:� de transfer pentru a oferi un mediu aerobic / oxidat, scurgeri de oxigen din r�d�cini (limitate));� asimilare nutrien�i (N �i P) (limitat); � men�ine c�ile hidraulice în substrat;� lizier� de plante ofer� substrat pentru microorganisme� serve�te ca izola�ie termic�;� estetic�.
Specii de plante
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 14
Avantajul hidrofitelor� p�streaz� apele uzate anaerobe� transferul de gaze între ap� �i atmosfer� este restric�ionat� penetrarea apei de c�tre razele solare este redus�
Specii de plante
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 15
� O mare varietate de plante poate fii folosit�. � selec�ia plantelor:
� plante native;� vegeta�ie activ� colonizat�;� biomas�;� uneori combina�ie de specii.
Specii de plante
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 16
Phragmites australis
Typha latifolia
Iris pseudacorus
Specii de plante
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 17
Juncus effususGlyceria maxima
Specii de plante
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 18
Carex spp. Scirpus spp.
Lemna spp.
Specii de plante
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 19
Tratament primar:� Tancurile septice: mic�oreaz� totalul organic, separ� solidele de lichide
Tratament secundar:� Costruc�ia zonelor umede: converte�te materialele dizolvate sau suspendate într-o form� util� separat de ap�
Tratareaamentul apelor uzate
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 20
Construc�ia Wetlandului: Tancul septic� Primirea apele uzate;� Elimin� formele solide de cele lichide: apele uzate intr� în rezervor, debitul este redus �i rezolv� a�ezarea solide grele , formând n�mol, gr�simi �i alte. Solidele u�oare se ridic� la suprafa��, formând o spum�;
� Ofer� un tratament anaerob biologic;
� Înmagazineaz� spuma �i n�molul: Acestea sunt digerate dealungul timpului.
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 21
Important:� Condi�ii anaerobe;� Capacitate – Timpul de reten�ie;Volumul efectiv: volumul efectiv este volumul de lichid în spa�iul clar între spum� �i straturile de n�mol;.;Timpul; de reten�ie(zile) = volum efectiv (m3) / Debit (m3 pe zi)Fosa septica trebuie s� furnizeze un corp relativ calm de ap� în cazul în care apa uzata este re�inut� suficient de lung pentru a permite solidelor separarea atât decantarea cât �i �i de flota�ieDe intrare: previne perturbare a stratului de gunoi plutitoar si reduce
turbulentele perturbatoare cauzate de fluxurile de intrare;De ie�ire: proiectat� s� re�in� stratul de gunoi în rezervor
Construc�ia de wetland: Tancul septic
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 22
Construc�ia wetlandului : Tancul septic
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 23
Construc�ia wetlandului : Tancul septic
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 24
Construc�ia wetlandului : Tancul septic
Capacitatea tancului septic:(Servind ca pretratare pentru zone umede construite)Ap� neagr� +ap� gri,� Timpul de reten�ie: (min.) 4 zile.
� 150 litri x 4 zile = (min.) 600 litri pe persoan�-sau(p.e.)
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 25
Ap� liber� la suprafa�â
Iaz de stabilizareScurgere la suprafa��
orizontal� Scurgere la vertical�
Sistem de microfite plutitoare
Construc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 26
Apele de suprafa�� libere
Construc�ia wetlandului
Apele uzate curg de-a lungul suprafe�ei care permit sedimentarea solidelor care vin în contact cu popula�iile de bacterii de pe suprafa�a mediului �i tulpinile
plantelor
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 27
Exemplu: Iazul de stabilizare
Construc�ia Wetlandului
Acest sistem folose�te specii naturale plutitoare, cum ar fi linti�� (Lemna, Wolffia,), feriga, (Azolla sp.) etc. Avantajul acestui sistem este c�, contactul între r�d�cini �i a apele uzate este total pe o suprafa�� mare, �i realizeaz� condi�ii anaerobe (denitrificare)
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 28
Exemplu: Iazul de stabilizare
Construc�ia Wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 29
Apele libere de suprafa�� ale wetlandului:Tratament secundar� 10 – 20 m² per p.e.;� Adâncimea apei: 10 – 50 cm;� Timpul de rezisten�� hidraulic: min. 10 zile;
Tratament ter�ial(bazin de stabilizare)� 10 – 20 m² per p.e.;� Acoperita cu frunze plutitoare macrofite acvatice;;� Denitrificare.
Construc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 30
Curgerea orizontal� subsuprafa�� (HSSF) Construc�ia wetlandului
HSSF este umplut cu mediul prin care apelor uzate trebuie sa curga. Acest lucru poate fi orice, de la sol la argil� expandat� agregate. În zona de admisie exist� un mediu mai mare care asigur� o
trecere mai mare a lichidului ce este distribuit în mediu
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 31
Curgerea pe orizontal� subteran� :� 5 – 10 m² per p.e.;� Lungimea min. 6 m, max. 15 m;� partea de jos înclinat�(1%)� Adâncimea de admisie: 0,6 m; adâncimea de ie�irel: max. 0,8 m; adâncime minim�0,3 m;� Pietri� fin(2mm-6,3mm).
Construc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 32
Curgerea pe orizontal� subteran�
Construc�ia wetlandului
33
Curgerea pe orizontal� subteran�
Construc�ia wetlandului
34
Curgerea pe orizontal� subteran�
Construc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 35
Curgerea vertical� subsuprafa��Construc�ia wetlandului
Apelor uzate le este aplicat� pomparea de 2 sau 4 ori pe zi pe suprafa�a de mediu.Apa uzat� se infiltreaza încet în jos prin intermedediul mediului prin filtrare, vine în contact cu popula�iile microbiene dense de pe suprafa�a de mediu �i r�d�cini. Tratamentul este în principal aerobic �i const� în o serie de cicluri de pompare �i cu drenaj pe faze.
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 36
Curgerea vertical� subsuprafa��
Construc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 37
Curgerea pe verticala:� 3 – 5 m² per p.e.;� Coloana: min. 0,6 m; adâncimea total�1 m – 1,2 m;� Sarcina hidraulic�: min. 25l/m².d – max. 60l/m².d, dac� este necesar:recirculare;� Nisip: d10 0.25 - 1.2 mm, d60 1 - 4 mm, coeficient de uniformitate(U = d60/d10) < 3;� Con�inut de argil�: < 10%, altfel se blocheaz�;� Pentru a promova eliminarea fosforului: + 10 de fier gresie kg pe m3 in stratul superior ( 40 cm), poate provoca înfundarea!;cm),
Construc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 38
Curgerea pe verticalaConstruc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 39
Curgerea pe verticalaConstruc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 40
Curgerea pe verticalaConstruc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 41
Curgerea pe verticalaConstruc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 42
Curgerea pe verticalaConstruc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 43
Curgerea pe verticalaConstruc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 44
Sistemul de filtrare cu macrofitele plutitoare
Construc�ia wetlandului
Acest sistem foloseste macrofite de tip emergente
care sunt în mod natural înr�d�cinate în sol, dar
care sunt transformate în plutitoare artificial. Acest
sistem combin� avantajele sistemelor plutitoare �i macrofitelor emergente
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 45
Sistemul de filtrare cu macrofitele plutitoare
Construc�ia wetlandului
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 46
� Îmbun�t��irea reducerii N�;Hibrid (combinat) sisteme (AQUAFIN)�fosa septica: ammonification (anaerob)�Debit vertical CW: nitrificare (aerobe)�Debit orizontal CW sau o stabilizare iaz: denitrificare (anaerob)
� Îndepartarea eficient� a apei de suprafa��: destul de pu�in� Cele mai bune performante curgere subteran� : în special pe curgerea pe vertical�� În general performante bune pentru eliminarea materiei organice� Îndep�rtarea Fosforul: ad�ugarea de fier-înfundarea, satura�ie� Eliminarea azotului total: sistemul nu a dat rezultate suficiente
Performan�e
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 47
Sisteme HibrideProiectul- Tokai
Proiectul - TOKAISistem hibrid:1. Pretratament cu tancul septic 2. Flux subteran vertical3. Fluxuri orizontale4. Iazuri de stabilizare5. Terenuri de scurgere cu plante �i
copaci1 2 3 4 5
vertical
orizontal
lac
Câmp de scurgere
Design:Rob Van DeunMia Van DyckErn� Dittrich
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 50
Proiectul- TOKAI
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 51
Proiectul-TOKAI
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 52
Proiectul TOKAI
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 53
Proiectul-TOKAI
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 54
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 55
Proiectul-TOKAIDe ce un sistem hibrid?Optimizeaz� reducerea nutrien�ilor(N,P)în special, nitrogenul
Nitrificare vertical�
Denitrificare orizontal�
iaz:denitrificare
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 56
Proiect hibridProiectul Pagubice
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 57
Proiect hibridProiectul Pagubice
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 58
Proiect hibrid
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 59
Proiect hibrid
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 60
Proiect hibrid
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 61
Proiect hibrid
Tampoane riverane
Rob Van Deun
Katholieke Hogeschool Kempen – Geel, BelgiumDepartement Agro- and Biotechnology
Proiectul Tisa
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 63
Tampoane riverane
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 64
Defini�ii
� Riveran - legat de o zon� adiacent� la un corp de ap� (râu, iaz, lac)
� Tampon riveran- vegeta�ie situat� în interiorul zonei riverane, care ajut� la filtrarea poluan�ilor, stabilizarea form�rii mormanelor �i încetinirea apei pluviale care intr� în corpul de ap�
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 65
Tipuri de tamponIarba- Cel mai mic poten�ial de
filtrare- - Ofer� habitat pentru
p�s�ri �i mamifere mici p��uni
Arbu�ti- - Mai mare capacitate de
filtrare �i control al inunda�iilor
- - Ofer� habitat pentru p�s�rile cânt�toare, mamifere mici, �i pe�te
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 66
Tipuri de tampon
Copaci- Capacitate mare de
filtrare- Cre�terea poten�ialului
de control al inunda�iilor
- - Ofer� habitat pentru mamifere mari, p�s�ri de prad�, �i pe�te
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 67
Tipuri de tamponAmestecate- Ofer� cel mai mare beneficiu de calitate a apei �i cel mai
înalt poten�ial pentru diversitate de plante �i animale s�lbatice
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 68
Diferite tipuri de tampon riveran
� Diferite tipuri de tampon de control, poluan�i de diferite tipuri
� Punerea în aplicare a tamponelor riverane ar trebui s� fie concepute în mod specific pentru fiecare site bazat pe rezultatele dorite
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 69
Beneficii ale calit��ii apei
Reduc�tori de nutrien�i• Plantele absorb nutrie�i prin frunze, tulpini, �i dezvoltarea
r�d�cinilor• Bacteriile �i ciupercile ce se g�sesc în soluri transform�
azotul în mineralele utilizate de c�tre organismele acvatice
• Potential de 50% -80% reducereReducerea pesticidelor
• O posibil� reducere cu peste 50%
Reducerea agen�ilor patogeni• O reducere aproximativ� de 60%
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 70
Beneficiile calit��ii apei
Controlul temperaturii– Intensitatea luminii solare reduse are
randamente la temperaturi mai mici de ap� în timpul verii
– Maxim temperaturile de var� poat cre�te 6 – 15 C în urma elimin�rii unui baldachin înfrunzit
– Schimb�rile de temperatur� de 2-6 C, de obicei, modifica caracteristicile cheie din istorie via�ii a multor specii
– Tampoanele au randament redus când temperatura scade în timpul iernii
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 71
Beneficiile calit��i apeiControlul eroziunilor
– Frunzele, tulpinile, �i ramuririle intercepteaz� precipita�iile �i disip� energia din pic�turile de ploaie
– Sistemele de r�d�cini fizic leg� sau restrâng particule de sol, care stabilizeaz� marginile fluviu
– Rezidurile organice, rugozitatea suprafe�ei �i cre�terea lent� a vitezei apei
– R�d�cini �i rezidurile cresc infiltrarea prin men�inerea porozit��ii solului �i permeabilit��ii
– Plantele diminueaz� umiditatea prin transpira�ie , permi�ând absorb�ia apei.
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 72
Beneficii ale calit��ii apeiReducerea sedimentului
– Vegeta�ie de tampon purific� prin captarea apelor subterane sedimentele
– Particulele de sol în ap� pot reduce penetrarea luminii solare �i limita reproducerea de viata a plantelor acvatice
– Sedimentarea excesiv� poate umple canalele, modifica fluxul de curent, �i provoac� pagube materiale din cauza inunda�iilor
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 73
R�d�cinile vegeta�iei absorb nutrien�ii de suprafa��
Cum pot aceste tampoane proteja calitatea apei?
SURSA DE POLUARE
Tampoanele riverane= filtru + burete
Vegeta�ia filtreaz� poluan�ii la scurgerea pe suprafa�a
Vegeta�ia filtreaz� poluan�ii la scurgerea pe suprafa�a
Slul permeabilAbsoarbe la suprafa��
STREAM
BEDROCK
RIPARIAN BUFFER CROPS
GrassWEATHERED FRACTURE LAYER
Tampoanele riverane ,filtru de nutrien�i (fosfor în primul rând) �i sedimentele de la scurgerile de suprafa��
STREAM
BEDROCK
RIPARIAN BUFFER CROPS
GrassWEATHERED FRACTURE LAYER
Ratele înalte de îndep�rtare de azot sunt atribuite denitrific�rii �i apar în cazul în care fluxul de c�i sunt superficiale �i solurile sunt foarte organice.
STREAM
PIEZOMETRIC SURFACE
AQUICLUDE
RIPARIAN BUFFER CROPS
Grass
NO3
NH3
NO3
Zon� de r�d�cini �i sol organic
N2N2
Denitrificare
Org NPlante de absorb�ie
�i filtrul lor de nutrien�i(în primul rând de azot) din fluxul subteran
Source: David Welsch. 1991. Riparian forest buffers. Function and Design. USDA Forest Service, NA-PR-07-91, Radnor, PA
www.na.fs.fed.us/spfo/pubs/n_resource/buffer/cover.htm
Zone 1 Zone 2 Zone 3
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 79
Beneficii economice
Valorile crescute ale propriet��ilor- Casele sunt cu 20% mai vandabile- În unele zone, pre�urile de acas� cre�tere de 17%
din cauza copacilor �i tampoane riverane- Mai mare valoare estetic�- Oportunit��i de venit • recolta din lemn• Fructe, nuci, plante ornamentale• Locuri pentru vân�toare �i / sau de pescuit
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 80
Beneficii economice
Oportunit��i sporite de agrement:Vân�toare, pescuit, plimbare cu barca, drume�ii, vizionare
faunei s�lbatice, �i fotografie, toate acestea îmbun�t��esc managementul apelor riviere
Rob Van Deun Mia Van Dyck "Tisza-Tisa" -KHKempen, Geel- 81
Beneficii economiceControlul rev�rs�rilor
Actiunea Tampoanelor asupra acviferelor de mic� adâncime, la fluxurile de înalt� �i de scurgere la debite mici- acest moderaz� fluxurile de înalt� curgere în timpul inunda�iilor �i îmbun�t��e�te sau prelunge�te fluxurile de ap�
- Capacitate de stocare mai mare rezultat� în protec�ia împotriva inunda�iilor mai mare �i permite fluxuri de a men�ine umiditate în timpul lunilor de var� uscate
- Reduce costurile de tratare apei potabile- Cre�terea supliment�rii alimentarii cu ap� disponibil�