-
Curs de formare Consilier pentru dezvoltare personala
Formatori: Oana- Liliana Timofte si Cordunianu Raluca
Introducere in dezvoltarea personala
Rolul si responsabilitatile Consilierului pentru dezvoltare
personala
Consilierea este un proces complex ce cuprinde o arie foarte
larga de interventii care impun o pregatire profesionala de
specialitate. Mai specific, termenul de consiliere descrie relatia
interumana de ajutor dintre o persoana specializata, consilierul si
o alta persoana care solicita asistenta de specialitate, clientul
(Egan, 1990). Relatia dintre consilier si persoana consiliata este
una de alianta, de participare si colaborare reciproca. (Ivey,
1994)
Exista mai multe tipuri de consiliere, printre care si
consilierea pentru dezvoltare personala. Aceasta reprezinta
formarea de abilitati si atitudini care permit o functionare optima
personala si sociala flexibila si eficienta in scopul atingerii
starii de bine
Autocunoasterea si acceptarea de sine sunt variabile
fundamentale in functionarea si adaptarea optima la mediul social,
in mentinerea sanatatii mentale si emotionale. Cunoasterea de sine
se dezvolta odata cu varsta si cu experienta prin care trecem si
este un proces cognitiv, afectiv si motivational individual, dar
care suporta influente puternice de mediu.
Dezvoltarea personala reprezinta cumulul activitatilor care
imbunatatesc constientizarea si identitatea, dezvolta talentele si
potentialul uman, imbunatatesc calitatea vietii personale si
profesionale si contribuie la realizarea obiectivelor si
aspiratiilor proprii. una dintre aceste activitati este si
participarea la sesiunile de consiliere pentru dezvoltare personala
in cadrul carora descoperim cine suntem cu adevarat, intram in
contact cu propriile noastre resurse si ajungem exact acolo unde ne
dorim si putem ajunge. iar rolul facilitatorului acestei experiente
interesante si unice ii revine consilierului pentru dezvoltare
personala.
Cunoscut i sub denumirea de "self help" sau "evoluie personal",
conceptul de dezvoltare personal include i activii formale sau
informale pentru a dezvolta n alii roluri precum cel de profesor,
ghid, consilier, manager, coach sau mentor.
Consilierul pentru dezvoltare personala este un specialist care
lucreaza cu persoane sanatoase din punct de vedere psihic, care au
nevoie sa exploreze sau sa depaseasca diverse stari sau situatii cu
care se confrunta in evolutia personala si profesionala,
valorificand si dezvoltand resursele si potentialul propriu.
Consilierul pentru dezvoltare personala stimuleaza identificarea
si alegerea solutiei optime de catre fiecare client pentru sine
insusi, pentru diminuarea nivelului de stres, inlaturarea
-
confuziei, tensiunilor acumulate si a blocajelor temporare
induse in evolutia personala si profesionala pe unul sau mai multe
planuri.
Interventia specializata a consilierului pentru dezvoltare
personala consta in insotirea, sustinerea si incurajarea
interlocutorilor, prin intermediul unor tehnici si instrumente
specifice, in vederea sondarii si relevarii propriilor capacitati
si resurse si a constientizarii punctelor critice din existenta
proprie si a posibilitatilor de depasire a situatiilor
neconvenabile intr-o maniera particularizata si non-directiva.
Activitatea consilierului pentru dezvoltare personal este
distinct fa de activitile de psihoterapie, psihiatrie, consiliere
psihologic, prin prisma intensitii i complexitii sczute a
problematicii clienilor i a instrumentelor sau tehnicilor specifice
de lucru, care se bazeaz pe non-directivitate
Atitudinile consilierului in dezvoltare personala
Crearea cadrului pentru consiliere: primul contact cu clientul
si conditiile de colaborare
Consilierul e bine sa dea dovada pe parcursul activitatii de
consiliere de: calm, neutralitate, grija pentru client, rabdare,
onestitate, obiectivitate, seriozitate, responsabilitate,
perseverenta, deschidere, receptivitate, gandirea pozitiva. Acesta
asigura deplina confidentialitate privind problemele clientilor,
exceptie facand situatiile prevazute prin lege
Pe parcursul actului de consiliere consilierul va proba empatia
si intelegerea- pentru a cunoaste cat mai obiectiv realitatea
vietii clientului, manifestarea increderii in capacitatea
clientului de a-si rezolva dificultatile, tact in orientarea
clientului catre centrul problemei, directionand discutia de la
general la particular si ajutand individul sa-si exprime gandurile
si sentimentele, suport pentru identificarea unor posibile solutii
si in constientizarea riscurilor alternativelor prezentate,
motivarea pozitiva a clientului pentru fiecare actiune reusita,
sustinerea clientului in depasirea obstacolelor si atingerea
scopului propus de catre acesta.
Rogers consider empatia, acceptarea pozitiv necondiionat i
congruena ca fiind eseniale n procesul de consiliere, motiv pentru
care noi le vom prezenta n cele ce urmeaz. Ulterior au fost
descrise i alte caliti i atitudini, dintre care noi le vom reda
succint pe acelea, care sunt descrise de marea majoritate a
specialitilor ca fiind absolut necesare consilierului n
multitudinea rolurilor ce-i revin
1. Empatia este abilitatea de a te transpune in locul unei
persoane. Se refer la capacitatea consilierului de a nelege, din
perspectiva clientului, problemele cu care acesta se confrunt. Este
tentativa de a intra n lumea altuia pentru a-i putea nelege
atitudinile, gndurile, tririle afective, dorinele, de a simi tot ce
trdeaz sau poate ascunde comportamentul su verbal i nonverbal.
Empatia este atitudinea de a fi cu persoana i nu ca persoana. Este
nevoie nu numai de sensibilitate i cldur afectiv, ci i de echilibru
emoional. Empatia nu trebuie
-
confundat cu mila sau compasiunea fa de o alt persoan n
dificultate. Empatia nseamn a fi alturi de persoan, atitudine care
faciliteaz exprimarea emoiilor, convingerilor, valorilor i mbuntete
comunicarea dintre consilier i client.
2. Acceptarea necondiionat este atitudinea care are la baza
urmatoarele principii: fiinta umana este valoroasa si pozitiva prin
esenta sa, are capacitatea sau potentialul de a face alegeri
responsabile, are dreptul sa ia decizii asupra vietii personale si
de a-si asuma propria viata. Acceptarea este atitudinea de
recunoastere a demnitatii si valorii personale a clientilor, cu
punctele lor tari si slabe, atitudini pozitive sau negative,
interese constructive sau sterile, ganduri, trairi sau
comportamente, fara a critica, judeca, controla si mai ales fara a
conditiona aprecierea.Ea presupune acceptarea unei persoane ca fiin
uman fr a fi neaprat de acord cu valorile, convingerile sau
comportamentele sale personale; acceptm clientul i nu
comportamentul su (faptul c i-a lovit soia/copilul). Acceptarea
este diferit de neutralitate, ignorare, mil, sau toleran,
simpatie.
3.Congruena se refera la concordanta dintre comportamentul
consilierului si convingerile, emotiile si valorile sale personale.
Cu alte cuvinte, congruenta defineste autenticitatea
comportamentului persoanei. Este indicat sa nu exprimam convingeri
si idei in care nu credem cu adevarat. Decalajul dintre ceea ce
simt sau gandesc se va transpune in maniera falsa de exprimare sau
de comportament, usor sesizabila de catre ceilalti. Aceast
atitudine genereaz respect, ncredere, demnitate, ceea ce favorizeaz
relaia cu clientul i, n consecin, dezvoltarea sa.
4.Respectul fa de sine i fa de client. Acordarea unui sprijin
eficient este condiionat de respect i ncredere n tine nsui. Un
consilier este valoros dac este mulumit de sine. Persoanele care
sunt n conflict cu ele nsele i nu au o imagine concret de sine nu
vor putea fi performante. Dac un om gndete pozitiv, atunci
comportamentele i sentimentele sale vor fi pozitive. Respectul
dezvolt o relaie terapeutic pozitiv, pe baza creia se poate
conlucra favorabil. Consilierul nu trebuie s adopte o atitudine de
superioritate sau s ncerce s preia controlul. Provocarea spre
reflexie trebuie mbinat cu respectarea intereselor, motivaiilor i
aspiraiilor clientului.
5.Responsabilitatea. Consilierul are sarcina de a-i asuma
responsabilitatea atitudinilor i aciunilor pe care le ntreprinde,
de a respecta principiile fundamentale ale consilierii, n scopul de
a preveni agravarea situaiei clientului, dar i de a contribui la un
progres al dezvoltrii personale
Abilitile consilierului pentru dezvoltare personal
Abilitile de consiliere au un rol important att n etapa de
evaluare ct i n cea de intervenie (Yvey, 1994). Ele susin practic
orice demers n consiliere. Aceste abiliti se pliaz pe aspectele de
personalitate ale consilierului i treptat se contureaz un stil
personal n consiliere. Abilitile consilierului sunt:
-
1. Ascultarea activ este abilitatea de baza in consiliere ce
ofera suportul unei bune comunicari intre consilier si consiliat,
este cea care incurajeaza clientul sa vorbeasca deschis si liber.
Prin ascultare activa se comunica respect pentru ceea ce gandeste
interlocutorul si se transmite mesajul nonverbal ca este
inteles
2. Observarea comportamentului permite o nelegere mai real a
mesajului transmis, a strii afective a interlocutorului. Observarea
are doi indicatori importani: comportamentul nonverbal, ce
reprezint aproximativ 85% din comunicarea clientului i care este
oferit printr-o diversitate de semne legate de postur, micare,
gesturi, mimic; si comportamentul verbal reprezentat prin elemente
semnificative: cuvinte-cheie, construcii-cheie, particulariti ale
modului de gndire (optimist, pesimist), stil verbal de a percepe
lumea (simt c se ntmpl ceva).Discrepanele dintre cele dou conduite
menionate, dificultile n procesul de observare apar atunci cnd se
trece de la simpla observare a unor comportamente la interpretri
personale ale acestora.
3.Adresarea intrebarilor ajut clientul n clarificarea
sentimentelor, convingerilor, atitudinilor ivalorilor personale.
ntrebrile pot fi nchise, deschise, justificative, ipotetice.
ntrebrile nchise sunt cele ce genereaz rspunsuri n termeni de DA
i NU. Aceste ntrebri duc, de cele mai multe ori, la ntreruperea
comunicrii. Avantajul major al acestor ntrebri este focalizarea
discuiei i obinerea de informaii exacte despre un anumit aspect.
(Locuieti cu familia?). ntrebrile deschise sunt acele intrebari
care comunica interlocutorului ca este ascultat si consilierul este
interesat de informatiile pe care le aude; ele ajut subiectul s-i
exprime atitudinile, valorile, sentimentele i opiunile asupra unei
probleme abordate. Ele faciliteaz procesul de comunicare prin
invitaia de a descrie situaia: Ai putea s-mi spui mai multe despre
, Poti sa descrii situatia X?
ntrebrile justificative (de ce?) sunt intrebari inutile in
consiliere pentru ca ndeamn interlocutorul s identifice cauze sau
motive si nu acesta este scopul consilierii. Aceste ntrebri sunt
asociate cu sentimentul de vin De ce ai facut asa?. Clientii devin
defensivi si nu mai comunica. Ai putea sa descrii situatia Ce s-a
intamplat? sunt intrebari focalizate pe comportament si permit
analizarea a ceea ce se intampla acum. ntrebrile ipotetice sunt
utile pentru vizualizarea consecinelor pozitive sau negative ale
unor aciuni i pentru luarea n consideraie a unor alternative
diferite de aciune(Cum ai vrea s fi peste 5 ani ?).
3.Oferirea de feed-back susine comunicarea autentic ntre
consilier i consiliat. Caracteristicile feedback ului sunt:
focalizare pe aspecte pozitive; sa fie constructiv si nu
distructiv, scopul lui fiind de a susine i ajuta pe client i nu de
a-l evalua sau judeca; specific si concret; focalizat pe un
comportament specific si nu pe unul general; s fie descriptiv i nu
evaluativ sau critic; nu se recomand utilizarea cuvintelor bun, ru
i a cuvintelor ce deriv din ele pentru c nu ofer nici o informaie
despre comportamentul specific pe care s l dezvolte consiliatul;
centrarea pe acele comportamente i atitudini ce pot fi schimbate; s
fie imediat oferit pentru ntrirea
-
comportamentului; s se adreseze comportamentului unei persoane i
nu persoanei subiectului consiliat.
4.Furnizarea de informatii. Consilierul identifica pe parcursul
sedintelor de consiliere care sunt cunotinele, atitudinile i
abilitile de care clientii au nevoie, apoi se vor oferi informatii
noi, corecte, intr-o maniera care duce la intelegerea acestora.
Important este cadrul si maniera de furnizare a informatiilor
necesare, astfel incat clientul sa ia decizii responsabile.
5.Parafrazarea este abilitatea de reformulare a ceea ce este
esenial n mesaj. Are ca obiectiv clarificarea aspectelor legate de
subiectul sau problema n discuie. Parafrazarea se refer la
utilizarea unor fraze care comunic clientului c mesajul a fost
neles: Ceea ce spui tu se refer la, Cu alte cuvinte.. Totodat,
parafrazarea permite i consilierului s i clarifice dac a neles
corect mesajul transmis de client. Este important ca un consilier s
nu utilizeze alte cuvinte sau informaii pe care un client nu le-a
transmis n mesaj, pentru a nu da o interpretare personal a
mesajului i a nu influena direcia comunicrii.
6.Reflectarea/ Reflexia este expresia nelegerii de ctre
consilier att a coninutuluiinformaional ct i a strii emoionale
transmise de client. Uneori este mai relevanta reflectarea
emotiilor decat a continutului. Ea d clientului sentimentului c
este ascultat i c ceea ce exprim sau triete este important. Prin
reflectare consilierul ajut clientul s se clarifice pe sine i
valideaz tririle emoionale ale acestuia.
7.Sumarizarea este o modalitate de a concentra ntr-o manier
organizat aspectele importante ale discursului interlocutorului.
Scopurile sumarizarii sunt de a recapitula continutul unui discurs
sau de incheiere a discutiei. Se utilizeaz pentru stabilirea
prioritilor i alternativelor de abordare a unei teme sau pentru
clarificarea perspectivelor clientilor asupra alternativelor de
abordare a unui subiect. Este utila si ca forma de deschidere a
unei noi etape a discutiei, reamintind concluziile etapelor
anterioare
Etapele procesului de consiliere pentru dezvoltare personala
O edin de Consiliere pentru Dezvoltare Personal dureaz 50-55 de
minute. Pentru gsirea soluiei la problema formulat de client sunt
necesare una sau mai multe edine. Numrul lor se stabilete de la caz
la caz.
n acestea Consilierul pentru dezvoltare personal realizeaz
urmtoarele:
-Identific direciile de dezvoltare, innd seama de
particularitile individuale ale persoanei consiliate i de contextul
situaiei-problem, respectnd obiectivele urmrite i avnd n vedere
disfuncionalitile relevate n urma explorrii situaiei-problem.
-Analizeaz cu atenie prioritatea direciilor de dezvoltare, n
funcie de nevoile personale ale clientului, respectnd sistemul de
valori i convingeri ale acestuia i innd seama de detaliile
situaiei-problem.
-
-Acord sprijin cu perseveren i responsabilitate pentru
dezvoltarea personal a clientului, prin intermediul unor tehnici
adecvate, n funcie de direciile de dezvoltare alese i urmrind
stimularea aciunii nemijlocite a acestuia pentru corectarea
deficienelor personale pe care le-a identificat anterior.
-Evalueaz cu obiectivitate i discernmnt, n mod continuu pe
parcursul perioadei de consiliere, adecvarea soluiei adoptate
pentru dezvoltarea personal a clientului, avnd n vedere toate
aspectele relevante pentru acesta i aplicnd diverse tehnici
specifice, n funcie de etapele de lucru stabilite de comun
acord.
Etapele proiectarii activitatilor de consiliere
1. Definirea problemei- stabilirea problemei si a modului de
formulare (ex: dificultati de comunicare in situatii de conflict,
stil de viata nesanatos, abilitati sociale scazute)
2. Descrierea problemelor- se realizeaza prin descrierea
comportamentala, cognitiva si emotional
3. Identificarea posibililor factori de formare si dezvoltare a
problemei. De cele mai multe ori problemele au mai multe surse de
formare, rareori un singur factor declanseaza un comportament
neadecvat. Indentificarea cauzelor care au condus la dezvoltarea
unei probleme este un pas indispensabil in eliminarea ei. Factorii
e bine sa fie indentificati de client, nu sugerati de
consilier.
4. Identificarea factorilor de mentinere si de activare a
problemei. Factorii de mentinere a problemei impiedica formarea
unor atitudini adecvate sau abilitati eficiente. (Ex: utilizarea
criticii in comunicare reduc posibilitatea de autocunoastere,
incredere in sine, si exprimare asertiva.
5. Planul de interventie este etapa cea mai importanta si
cuprinde totalitatea modalitatilor de realizare a obiectivelor de
interventie: a. formularea obiectivului de lung durata (formarea
unei stime de sine pozitive, dezvoltarea abilitatilor emotionale)
b. formularea obiectivelor specifice se realizeaza in functie de
natura problemei si obiectivului de lunga durata; obiectivele
specifice trebuie formulate in functie de componentele
comportamentale, cognitive sau emotionale ale descrierii problemei;
c. strategiile de interventie sunt formulate pentru fiecare
obiectiv specific in parte si sunt realizate prin mai multe
activitati
6. Evaluarea interventiei vizeaza modificarea cunostintelor,
atitudinilor, abilitatilor (prin : chestionare, grile de observare,
grile de autoevaluare, conversatie)
-
Viziune. Misiune. Obiective. Valori
Viziunea reprezinta un obiectiv maret pe care vrem sa-l atingem.
Cand vorbim de viziunea vorbim si de: misiune- este un obiectiv
abstract, formulat in 2-3 cuvinte, care exprima un ideal;
obiectivele pe termen lung sunt obiective palpabile, concrete,
ambitioase, si care au ca timp limita de la 1 la 30 de ani;
valorile de baza sunt lucrurile cele mai importante pentru
tine,reprezinta cele 10 porunci ale tale, codul dupa care
functionezi, trebuie sa ti le descoperi, sa le organizezi in
ordinea importantei si, mai important, sa traiesti in concordanta
cu ele.
Descrierea vie a viziunii este foarte importanta. Foloseste-te
de cuvinte sa creezi imagini cat mai vii. Inspira-te si inspira
prin povesti, imagini, metafore. Formeaza o imagine pe care o poti
purta in mintea ta tot timpul.
(http://mayhem.ro/cum-creezi-o-viziune)
Autocunoatere in vederea dezvoltarii personale
Autocunoaterea te ajut s i dezvoli, n primul rnd propriul
potenial, s-i identifici piedicile, dar i resursele i posibilitile
de realizare. Aceste etape se pot realiza atunci cnd acorzi timp
dezvoltrii relaiilor tale cu cei din jurul tu, atunci cnd
identifici ce este cu adevrat important pentru tine i atunci cnd i
menii un echilibru interior. Imediat ce i vei stabili aceste
lucruri, soluiile vor veni de la sine chiar i n cele mai dificile
momente.
Autocunoaterea te ajuta: s i recunoti unicitatea ca individ, s
identifici mijloace de a face fa cu succes situaiilor zilnice cu
care te confruni, s afli mai multe despre tine nsui. i poi cunoate
astfel valorile, comportamentele, reaciile n anumite situaii i poi
nva cum s i foloseti eficient resursele de care dispui, astfel nct
s utilizezi mai bine timpul, s comunici eficient i s faci fa
conflictelor.
Cel mai important aspect este dezvoltarea personal ce creeaz
conceptul de sine, ea fiind benefic i necesar pentru a activa
potenialul interior, astfel nct s atingi succesul pe care l doreti.
Autocunoaterea se poate mbunti prin formarea obinuinei de a ne
observa comportamentele, modalitatea de a interaciona cu cei din
jur, de a aciona i de a reaciona n diferite situaii. De asemenea
este important s ne dezvoltm capacitatea de a ne contientiza
propriile gnduri, emoii, sentimente, motivaii. Nu trebuie s neglijm
importana informaiilor verbale i nonverbale primite de la cei din
jur i mai ales importana opiniilor persoanelor semnificative pentru
noi. Autocunoasterea reprezinta un proces de explorare a punctelor
tari si punctelor slabe a emotiilor, abilitatilor, motivatiilor,
credintelor, in urma careia rezulta imaginea de sine.
Imaginea de sine reprezinta modul in care o persoana isi percepe
propriile caracteristici fizice, cognitive, emotionale, sociale si
spirituale : eul actual perceptia caracteristicilor la un moment
dat (eul fizic, eul cognitiv, eul emotional, eul social, eul
spiritual), eul ideal reprezentarea mentala a ceea ce ar dori sa
fie, eul viitor reprezentarea mentala a ceea ce vrea sa devina in
viitor, folosind resursele prezente. Este expresia concretizata a
modului in care se vede o
-
persoana sau se reprezinta pe sine. Imaginea de sine se refera
la perspectiva individuala asupra propriei personalitati. Formarea
imaginii de sine consta in primul rand intr-o constructie
subiectiva. Ea sta la baza reactiilor, comportamentelor si
actiunilor noastre. Imaginea este expresia propriilor noastre
convingeri. Toate convingerile sunt formate la randul lor din
sentimente, succese, esecuri, experiente trecute si sedimentate in
mintea noastra. Din toate aceste lucruri se naste imaginea de
sine-cea care ne poate propulsa inspre atingerea propriului
potential sau cea care ne poate trage inapoi si tintui la un nivel
cu mult sub potentialul nostru.
Stima de sine reprezinta felul in care ne evaluam imaginea de
sine, si in baza careia ne consideram persoane valoroase sau mai
putin valoroase. Stima de sine poate fi dezvoltata prin crearea
unor oportunitati de succes, suport social, dezvoltarea
abilitatilor de comunicare, dezvoltarea relatiilor armonioase,
identificarea unor modalitati adecvate de exprimare emotionala,
acceptarea neconditionata
Increderea in sine depinde mai mult de capacitatea noastra de a
face anumite lucruri, in timp ce stima de sine reprezinta
rezultatul unei autoevaluari. Se sprijina pe rezultate concrete
obtinute in trecut, pe experientele reale pe care o persoana le-a
trait si care-i permit sa prezica rezultatele la care se asteapta
in viitor. Ea se bazeaza pe constientizarea propriilor cunostinte
si competente intr-un anumit domeniu, pe rezultatele pozitive
obtinute anterior.
Respectul fata de sine este capacitatea unei persoane de a se
privi in mod pozitiv, de a-si cunoaste puterile si limitele
personale, dar si a zonelor in care se mai pot aduce imbunatatiri.
Cand oamenii se simt bine si impacati cu ceea ce sunt si cu ceea ce
au obtinut , sunt capabili sa ia decizii sanatoase si constructive.
Un respect ridicat fata de sine iti aduce liniste interioara.
Niveluri de abordare a personalitatii
I. Nivelul cognitiv vizeaza modalitatea de operare cu
informatiile si cunostintele dobandite pe parcursul vietii:
convingeri, atitudini, asumptii, expectante.Gandurile, atitudinile,
convingerile mediaza modul in care ne comportam si emotiile pe care
le traim. Oamenii au tendinta sa considere gandurile ca fiind o
reflectare a realitatii, dar de cele mai multe ori gandurile sunt o
interpretare a realitatii.
-
Tendintele dezadaptative ale gandirii reprezinta distorsiuni
negative provenite din experiente negative in copilarie, preluarea
modelelor de interpretare a realitatii de la adulti si persoane
semnificative, care duc la tipare de interpretare a propriei
persoane, a realitatii prezente si viitoare
Erori din gandire:
1. Suprageneralizarea: pe baza unui eveniment singular se fac
generalizari asupra unor situatii variate; - cuantificatori
universali: intotdeauna, niciodata, de fiecare data, totul->!
cuantificatori particulari uneori se intampla sa, de data aceasta,
in aceasta situatie/ caz
2. Personalizarea: consideri ca esti singurul responsabil pentru
un eveniment negativ din vina mea s-a intamplat asta
3. Gandirea in termeni de alb-negru: tendinta de autoevaluare,
de a-i evalua pe altii si de aevalua situatia in care te afli in
categorii extremeDaca nu reusesc acum, nu mai fac nimic, inseamna
ca nu sunt bun de nimic
4. Saltul la concluzii: ajungi la o concluzie negativa chiar si
atunci cand ai suficiente informatii pentru a lua o decizie corecta
si realista. Pentru ca nu am reusit sa asimilez acele informatii,
cred ca nu sunt bun in acest post
5. Catastrofizarea sau deformarea selectiva: supraevaluezi
propriile greseli, in timp ce subevaluezi aspecte pozitive ale
comportamentului tau sau ale unei situatii
6. Folosirea lui Trebuie : standarde prea ridicate trebuie sa
fii cel mai bun-> e/ar fi bine, e/ar fi de preferat imi place,
as dori, as prefera
II. Nivelul emotional
Emotiile sunt trairi subiective ce rezulta din acordul sau
discrepanta dintre trebuintele sau expectantele unei persoane si
realitate. Sunt stari interne caracterizate prin: reactii
fiziologice, ganduri specifice si expresii comportamentale.
Inteligenta emotionala:
Inteligenta emotional reprezinta abilitatea persoanei de a
identifica, exprima si controla emotiileComponentele inteligentei
emotionale:
-
Emotii primare
Psihologul american Paul Ekman, pionier al studierii emotiilor
si detectarii minciunii, sustine c exist 4 expresii faciale care
pot fi recunoscute de orice persoana apartinand oricarei culturi de
pe planeta: frica, mania, tristetea si bucuria. In anii 90, el a
extins lista emotiilor de baza, incluzand o serie de emotii
pozitive si negative care nu sunt toate reflectate de expresia
fetei. Acestea sunt: amuzamentul, dispretul, satisfactia, jena,
entuziasmul, vina, mandria, usurarea, multumirea, placerea senzuala
si rusinea. Daniel Goleman, in cartea Inteligenta emotionala
prezinta opt categorii de emotii, considerate primare: mania,
tristetea, frica, bucuria, iubirea, surpriza, dezgustul,
rusinea
Studiile de specialitate arat c emoiile umane au trei mari
funcii: de comunicare sau influen asupra celorlali, demotivare sau
pregtire pentru aciune si comunicarea cu Sinele
Aptitudinile leadershipului si inteligenta emotionala
Cum este inteligenta emotionala legata de comportamente
specifice pe care le asociem cu eficienta in leadership? Nivele mai
mari de inteligenta emotionala sunt asociate cu o mai buna
performanta in urmatoarele domenii (Benchmarks): anagement
participativ, capacitatea de a calma oamenii, constientizarea
propriei persoane, balanta intre viata personala si viata
profesionala, capacitatea de a fi direct si de a-ti pastra calmul,
cladirea si mentinerea relatiilor , luarea deciziilor, confruntarea
angajatilor-problema, managementul schimbarii
-
Interactiunea nivelelor Cele trei stari ale Eului- Eric
Berne
Eul de parinte foloseste un comportament autoritar (voce,
gesturi, intonatie), judeca pe altii, impune, da ordine, ameninta,
emite reguli care nu admit replica, blameaza sau protejeaza/
supraprotejeaza, consoleaza, isi ofera serviciile in locul altei
persoane
Eul de adult se informeaza, compara, evalueaza, analizeaza,
invata, reflecteaza, intelege, comunica, ia decizii gandite,
rezolva problem, negociaza
Eul de copil se bucura, se intristeaza, rade, plange, respinge,
are fantezii, are preferinte, are nelinisti, se infurie, dar poate
fi si mic tiran, necontrolat, egocentric, manipulator
Comunicarea
Este procesul prin care se transmit informatii de la emitator la
receptor, prin utilizarea unui sistem de semne si simboluri.
Comunicarea este proces de transmitere a informaiilor (emoii,
sentimente, semnificaii) de la un individ la altul, fcnd posibil
interaciunea social.
Tipuri de comunicare: dup direcia comunicrii: comunicare
unidirecional i bi (multi) direcional, dup statutul
interlocutorilor: comunicare vertical, orizontal, dup forma de
transmitere a mesajului: comunicare oral i scris, dup principala
cale de realizare: comunicare verbal, nonverbal, paraverbal;
comunicarea asertiva (comunicarea deschisa, directa, onesta in care
ne satisfacem nevoile si dorintele si le respectam si pe cele ale
interlocutorului, pasiva (esecul in exprimarea propriilor dorinte,
expectante, sentimente, agresiva ( exprimari care reflecta alegerea
de a nu lua in seama dorintele celorlalti)
Comportament asertiv, pasiv, agresiv
Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoiile i
convingerile fr a afecta i ataca drepturile celorlali
-
Comportament asertiv Comportament agresiv Comportament pasiv
-Exprimrile reflect opiunea de a lua n considerare dorinele
celorlali, concomitent cu ncercarea de a-i ndeplini propriile
doleane;-Poate implica un compromis decizia uneia dintre pri de a-i
sacrifica o parte din doleane, astfel nct ambele pri s beneficieze
ntr-o anumit msur;-Exprim n mod direct dorine, expectane i
sentimente;-E potrivit din punct de vedere social;
-Exprimri care reflect alegerea de a nu lua n considerare
dorinele celorlali, concomitent cu ncercarea de a-i ndeplini
propriile dorine;-Adesea nu implic exprimarea direct a dorinelor,
expectanelor i sentimentelor;-De cele mai multe ori acest mod de
exprimare este nepotrivit din punct de vedere social;
-Formulare a mesajului care reflect alegerea de a nu lua n
considerare propriile dorine, concomitent cu acceptarea ndeplinirii
dorinelor celorlali;-Implic fie eecul n exprimarea propriilor
dorine i sentimente, fie exprimarea indirect a acestora, lucru care
poate minimaliza importana acestora;
Blocaje i bariere n comunicare
1.Bariere care in de sistemul informaional: utilizarea unui
limbaj inaccesibil partenerului de discuie; mesajul neclar capt o
semnificaie diferit la nivelul receptorului; comunicarea stereotip,
monoton, numai cu unele persoane; nesusinerea, neargumentarea
propriilor opinii;demagogia (vorbe goale, nensoite de fapte);
2. Bariere care in de strile relaionale sau afective: compararea
cu alte persoane; ghicirea scopurilor ascunse ale interlocutorilor
(preocuparea de a ghici gesturi ascunse care s-l trdeze pe
interlocutor); pregtirea replicii; blamarea, judecarea,
etichetarea; contrazicerea; dorina de a avea dreptate, fr a ine
seama de sugestiile celorlali; abatere de la subiect; concilierea
exagerat;
Modaliti de ameliorare a comunicrii
I.Limbajul responsabilitii (descrierea comportamentului,
exprimarea propriilor emoii, formularea consecinelor
comportamentului)
Utilizarea limbajului la pers. I (previne declanarea reaciilor
defensive n comunicare prin evitarea criticii si evita
culpabilizarea interlocutorului pentru propriile emotii)
Este foarte important ca emotiile sa fie comunicate fara a
invinovati M-a deranjat foarte tare ca nu si nu formulari ca Uite
ce am patit din cauza ca tu nu ai...!!! Limbajul responsabilitatii
se foloseste atat pentru a comunica sentimentele pozitive, cat si
pentru comunicarea situatiilor care ne deranjeaza. Exemple: Sunt
stnjenit (emoia) cnd vorbeti despre reactia mea de fata cu
prietenii mei (comportamentul care m-a deranjat). Vor crede despre
mine ca sunt un prost (consecina comportamentului); Nu m-am simtit
foarte bine in ultimul timp (consecina), pentru ca am petrecut
putin timp impreuna. (comportamentul). Sunt nemultumit!
(emotia)
-
II.Explorarea alternativelor este o modalitate de comunicare
care nu trebuie confundata cu oferirea de sfaturi sau solutii.
Oferirea de solutii (fa asta, cred ca trebuie sa ) are ca si
consecinte negative pe termen lung scaderea capacitatii de
rezolvare de probleme si de luare de decizii. Clientul trebuie
ajutat sa exploreze solutiile alternative.
- Ascultarea reflexiva ajuta la intelegerea si clarificarea
sentimentelor (Mi se pare ca te deranjeaza)
- Folosirea brainstormingului pentru explorarea alternativelor
(Care ar fi alternativele acestei probleme?)
-Asistarea clientul in alegerea solutiei optime (Care dintre
solutii crezi ca ar fi cea mai buna?)
-Se recomanda discutarea posibilelor rezultate ale alegerii
uneia dintre alternative (Ce crezi ca s-ar putea intampla daca faci
asa cum spui?)
-Obtinerea unui angajament din partea clientului ( Ce decizie ai
luat?)
-Identificarea avantajelor si dezavantajelor optiunilor.
Conflictele si comunicarea
Conflictul apare atunci cand exista interese diferite,
contradictii ce impiedica o comunicare adecvata si conduce la
neimplicare, scaderea increderii in sine, dificultati de
relationare
Tipuri de conflicte:
1. conflicte intrapersonale (latente, nemanifeste) deriva din
idei, conceptii, trairi, sentimente contradictorii proprii
indivizilor. Astfel de conflicte creeaza tensiuni, disconfort.
2. conflicte interpersonale (manifeste) totalitatea formelor de
manifestare (cognitive, afective si comportamentale) care devin
actiuni observabile si care au loc intre indivizi in cadrul unui
grup social.
Orice conflict intrapersonal daca nu este rezolvat, se poate
complica si se va manifesta apoi pe plan extern, influentand
existenta indivizilor dintr-un grup social. In ceea ce priveste
legatura dintre conflictele cognitive, afective, comportamentale,
interpersonale si intrapersonale, relatia este stransa, ele
influentandu-se reciproc.
Stiluri de abordare a conflictelor:
- Metoda castig-pierdere: este necesara in situatii de tipul:
oriori
- Metoda pierdere-pierdere : compromisul este uneori necesar;
atunci cand continuarea conflictului produce mai multe pierderi de
ambele parti decat incheierea lui; ex: razboi, etc.
-
- Metoda castig-castig: cererile tuturor partilor sunt
satisfacute; des intalnita in afaceri/ vanzari ex: un vanzator si
un cumparator stabilesc impreuna pretul unui produs prin
negociere.
Strategii de abordare constructiv a conflictului
- Utilizarea mesajelor la persoana I- Ascultarea activa -
Reflectarea sentimentelor - Generarea a cat mai multor solutii -
Analiza alternativelor si alegerea solutiei potrivite - Obtinerea
unui angajament - Planificarea datei la care se face evaluarea
Rezolvarea de probleme
Rezolvarea de probleme este una dintre capacitatile esentiale in
viata de zi cu zi. Adesea intalnim situatii in care experienta
noastra anterioara nu este suficienta pentru a gasi raspunsuri
adecvate, ne aflam in fata unor situatii problema. O problema apare
atunci cand o persoana isi propune sa atinga un scop sau sa
reactioneze intr-o situatie si nu are raspunsul dinainte
pregatit.Rezolvarea de probleme este una dintre cele mai importante
abilitati in dezvoltarea personala. Aceasta abilitate ne ajuta sa
facem fata situatiilor de criza prin care trecem, sa luam decizii
cu responsabilitate, sa evitam sa ne implicam in comportamente de
risc. Dezvoltarea abilitatilor rezolutive sta la baza dezvoltarii
personale (stima de sine, comunicare, decizie, planificarea vietii
si carierei) si prevenirii comportamentelor de risc (alcool, tutun,
droguri, pasivitate, agresivitate, suicid)
Situatia problematica implica gasirea unei solutii sau optarea
intre mai multe solutii posibile. Altfel spus, rezolvarea de
probleme presupune luarea unei decizii. Recunoasterea existentei
unor probleme ca modalitate de dezvoltare a unor abilitati sau
competente modifica perspectiva asupra convingerii ca a avea
probleme are numai consecinte negative. Situatia problematica nu
mai trebuie vazuta ca o lipsa de abilitati, ci ca o situatie
normala de viata. Etapele diferite ale dezvoltarii cognitive,
emotionale si sociale implica confruntarea cu tipuri diferite de
probleme a caror rezolvare faciliteaza depasirea stadiului
respectiv si promoveaza dezvoltarea personala.
Etapele rezolvarii problemelor
- Recunoasterea problemei - Definirea problemei - Generarea unor
solutii alternative- Luarea deciziei - Punerea in aplicare a
solutiei selectionate - Evaluarea consecintelor aplicarii
solutiei
-
Metode de lucru n consilierea pentru dezvoltare personal.
Diversitatea de mijloace i instrumente n consilierea pentru
dezvoltare personal.
I. Curba schimbrii (Elisabeth Kbler-Ross)
Psihologa elveian Elisabeth Kbler-Ross adezvoltat conceptul
curbei schimbrii, care descrie atitudinile succesive pe care
majoritatea persoanelor le adopt atunci cnd se afl n faa unei
schimbri.Faza 1: Negarea
- unmecanism de aprare mpotriva schimbrii,ignornd-o sau
rememornd vremuri trecute de confort i de siguran. Atitudini
specifice acestei etape: evitarea, sperana fr nicio
iniiativ,ocuparea doar cu activitile rutiniere, indiferencalm
aparent.
Faza2:Rezistena- revolt i rezisten deoarece schimbarea e resimit
i perceput ca pe o ameninare
n faa creia simim furie, nencredere i nesiguran.Faza
3:Explorarea
- se schimb modul de a percepe schimbarea;este perceput ca o
oportunitate i n acest fel, ncepe etapa de explorare, cnd ncepem
acceptm c schimbarea este important i necesar, cndncepem s ne gndim
la ce putem face i ce puteri, resurse avem pentru a nfrunta
schimbarea.
Faza 4:Mobilizarea, angajamentul- ncepe atunci cnd hotrm s
acceptm i s integrm schimbarea i suntem capabili
s funcionm eficient n noile circumstane. Ne simim mai productivi
i emoiile pe care le avem sunt de uurare, realizare i cretere n
urma schimbrii.
II. Analiza Tranzacional (Eric Berne)
Este o teorie a personalitii i o psihoterapie sistematic centrat
pe schimbarea i dezvoltarea personal- definiie a I.T.A.A. Arii de
aplicare: Clinic, Educaional, Organizaional, Consiliere Principiile
A.T.
A.T. se bazeaz pe un numr de principii filosofice care sunt
afirmaii privind oamenii, viaa i obiectivele (scopul)
schimbrii:
Oamenii sunt OK. Toi oamenii au capacitatea de a gndi. Oamenii
decid asupra destinului lor i aceste decizii pot fi schimbate.
Strile EU-lui
O stare a Eu-lui descrie un set de triri, gnduri i
comportamenteinterconectate. Sunt n starea Eu-lui Copil de fiecare
dat cnd m comport, gndesc i simt n acelai
fel ca atunci cnd eram copil. Sunt n starea Eu-lui Printe de
fiecare dat cnd m comport, gndesc i simt n acelai
fel ca prinii mei (sau figurile parentale cunoscute mie). Sunt n
starea Eu-lui Adult de fiecare dat cnd m comport, gndesc i simt
n
modaliti care sunt rspunsuri directe la ceea ce se ntmpl aici i
acum.
-
Injonciuni= sunt mesaje din starea Eului-Copil a printelui,
izvorte din circumstanele propriilor suferine: nefericire,
anxietate, dezamgire, furie, frustrare, dorine secrete.
Mesajele interpretate de copil sunt cristalizate n jurul a 12
teme numite injonciuni mesaje cu caracter constrngtor (care
interzic). - Goulding&Goulding (1976)Nu exista!Nu fi tu nsui!
(fat/biat)Nu fi copil!Nu te maturiza!Nu reui!Nu aciona!Nu fi
important!Nu te amesteca cu ceilali!Pstreaz distana!= Nu te
apropia!Fii bolnav! = Nu fi sntos, bine!Nu gndi!Nu simi! Devize
(drivere)- Taibi Kahler
= reprezint programe incontient instalate (de ctre familie,
societate etc). Ele sunt transmise din starea de Eu-Printe a
figurilor parentale, semnificative din preajma copilului, pentru a
modela Eul-Copil Adaptat al acestuia. n acelai timp, aceste mesaje
se nscriu i n Eul-Printe al copilului, astfel c acesta le va
retransmite propriilor copii. Fii perfect! F plcere celorlali!
Strduiete-te! Fii puternic! Grbete-te!
Permisiuni:Fii perfect! Eti suficient de bun aa cum eti!F plcere
celorlali! Ofer-i plcere!Fii puternic! Fii deschis i exprim-i
nevoile!Strduiete-te! Acioneaz!Grbete-te! Acord-i timp!
Atitudinile de via= ansamblul de credine fundamentale pecare o
persoan le are despre sine i despre alii i pe care l utilizeaz
pentru a-i justifica deciziile i comportamentul.Eu sunt OK-Tu eti
OK - este o poziie sntoas care st la baza unui scenariu ctigtor.
Copilul decide c el i prinii lui merit s fie iubii i sunt demni de
ncredere, iar perspectiva este extins apoi la oameni n general.
-
Eu nu sunt OK-Tu eti OK - este poziia celor care se instaleaz
rapid n rolul de victim, aleg tririle emoionale negative i
comportamentele repetitive pentru confirmare; pot fi dependeni, au
nevoie s fie dirijai sau duc o via banal. Eu sunt OK-Tu nu eti OK -
este o atitudine de via arogant care conduce frecvent la conflicte.
Pentru persoanele cu aceast atitudine, atingerea unei intimiti
reale este cu adevrat imposibil; dominarea, dispreuirea, judecarea
celorlali nu las loc afeciunii i cldurii umane.Eu nu sunt OK-Tu nu
eti OK - este atitudinea care fundamenteaz scenariile lipsite de
succes. Adultul are un comportament care respinge i, ca urmare,
chiar este respins.
Scenariul de via=Un plan de via construit n copilrie, sub
influena prinilor i ntrit de acetia, justificat de evenimente
ulterioare i culminnd ntr-o alternativ aleas Eric Berne, Ce spui
dup Bun ziua?
nceputurile acestui plan nu se mai afl n spaiul psihologic al
memoriei contiente. Ca aduli, ne putem tri propria poveste fr s fim
contieni de acest lucru. n cadrul scenariului simim sigurana
familiarului; de aceea, sub stres, alegem aceast aparent siguran a
lumii cunoscute, dect s nfruntm teama de necunoscut.Scenariile se
construiesc sub influena modelrii, atribuirii, devizelor i
injonciunilor.
Stiluri regizorale(T. Kahler)
Indiferent de vrst, sex, nivel de instruire sau apartenen
cultural, exist 6 stiluri regizoraleprin care oamenii i monteaz
propriile scenarii, n jurul unor cuvinte cheie:
- Pn (until)- Dup(after)- Niciodata (never)- ntotdeauna
(always)- Aproape (almost)- Fr final (open-ended)
Relaia devize-stiluri regizorale: Deviza Stilul regizoral
Fii perfect + Grbete-te Pn F plcere celorlali Dup
Fii puternic Niciodat
Strduiete-te ntotdeauna F plcere celorlali + Strduiete-te
Aproape
F plcere celorlali + Fii perfect Fr final
Pentru a ne realiza pe deplin potenialul de oameni maturi, avem
nevoie s ne reactualizm strategiile stabilite n copilrie, de rspuns
n faa vieii. n acest scop este benefic
-
s ieim din scenariul de via pentru a ne ctiga autonomia,
folosind la maxim resursele de aduli pe care le deinem: contiena,
spontaneitatea i capacitatea pentru intimitate.
Triunghiul dramatic (Stephen Karpman)Persecutorul- opereaz de pe
poziia Eu sunt OK Tu nu eti OK. Cei care se comport n acest mod
sunt de obicei chiibuari, extrem de critici i abia ateapt s poat
spune cuiva: te-am prins. n relaia cu acesta, ceilali se simt
tratai ca nite copii mici i proti. Victima opereaz de pe poziia Eu
nu sunt OKTu eti Ok. Aceast atitudine determin un comportament care
i provoac pe ceilali s-l persecute verbal, non-verbal, emoional sau
fizic.Salvatorul - opereaz, ca i persecutorul, de pe o poziie Eu
sunt OK Tu nu eti OK, dar pentru c el simte o puternic nevoie de a
se ti necesar. Muli oameni se plaseaz pe poziia Salvatorului,
prelund responsabilitile i sarcinile altora i ajungnd n criz de
timp pentru propriile lor ndatoriri. Ori de cte ori se ntmpl aa, ei
sfresc prin a deveni Victime.
III. Cadranul de baz (Core quadrant D. Ofman) calitate, capcan,
provocare, alergie
Fiecare individ are caliti, ce sunt diferite de la persoan la
persoan. Diferenele mari ntre aceste caliti pot cauza nenelegeri
ntre oameni. Oricine poate fi enervat uneori de comportamentele
altor persoane. Pentru a nelegerelaiile reciproce, Ofman a
dezvoltat teoria cadranelor de baz, o metod pentru identificarea i
ntrirea caracteristicilor pozitive.
Un cadran de baz cuprinde patru concepte:Calitatea de baz - un
punct forte ce caracterizeaz o persoan, o caracteristic determinant
a persoanei.Exemple: hotrre, atenie, grij, curaj, ordine,
flexibilitate, loialitate etcCapcana - este transformarea unei
caliti de baz n prea mult dintr-un lucru bun. Aspectul pozitiv
merge prea departe, transformnd punctul forte ntr-o slbiciune.
Exemple: Serviabilul devine bgcios. Grijuliul devine
scitor.Adaptabilul devine schimbtor.Provocarea - este opusul
pozitiv al capcanei.Exemple:La o persoan ciclitoare,
provocareaesterbdarea.Alergia - este "prea mult dintr-un lucru bun"
din provocare, precum i opusul negativ al calitii de baz. Oamenii
tind s fie alergici la prea mult din propriile lor provocri
observate la alte persoane.Exemplu: Opusul negativ al calitii de
baz de a fi hotrt este atitudinea pasiv (alergie pentru o persoan
hotrt). Cu ct oamenii sunt confruntai cu propriile alergii, cu
attmai mare este riscul ca ei s ajungn propria lor capcan. Exemplu:
O persoanhotrt devine ciclitoare ca rspuns la prea mult pasivitate
a unei alte persoane.
-
Mecanismele de aprare
Sunt operaii mentale care nltur din contiina noastr emoiile
neplcute - anxietatea, depresia, furia. Mintea uman, folosindu-se
de mecanismele de aprare, mpiedic accesulsentimentelor n
contiin.Uitarea:ne protejeaz de neplcerea produs de
rememorareNegarea: evitarea contientizrii unor aspecte ale realitii
externe greu de nfruntat, prin ignorarea informaiilor
senzorialeIdealizarea: atribuirea unor caliti perfecte / aproape
perfecte altor persoane, ca o modalitate de a evita anxietatea sau
sentimentele negative dispre, invidie, furie.Somatizarea:
transformarea suferinei emoionale n simptome fizice i concentrarea
ateniei asupra acestor probleme somatice, (mai degrab dect asupra
problemeloremoionale).Intelectualizarea: gndirea excesiv i abstract
este utilizat cu scopul de a evita triri emoionale
neplcute.Raionalizarea: aciunea de a justifica comportamente,
atitudini i/sau credine sau inacceptabile, spre a le face
tolerabile, acceptabile pentru propria persoan.Umorul: gsirea unor
aspecte comice, ironice n situaii dificile, din dorina incontient
de a diminua sau disipa emoiile neplcute i disconfortul personal.
Normalizarea: apare atunci cnd, deoare este prea dureroas
acceptarea unei situaii neplcute, ncercm s ne convingem c, de fapt,
totul este n regul, c nu e nimic ieit din comun, c i alii trec prin
astfel de ntmplri.
Dezvoltarea personal - de la parte la ntreg
Dezvoltarea personal i integrarea social
Roata Resurselor (sau Mandala Resurselor): resursele umane
universale
- este unul dintre instrumentele dezvoltate de psihoterapeutul
Virginia Satir- este un instrument util care ne ajut s vizualizam i
s nelegem ce suntem i ce
putem face pentru a ne purta de grij.Sinele nostru este compus
din mai multe pri, fiecare din acestea avnd nevoie s fie ngrijit zi
de zi pentru ca noi s fim mplinii, sntoi i fericii.
-
Dac neglijm s mplinim nevoile fiecrei pri, subcontientul nostru
va cuta modaliti proprii care nu sunt totdeauna pe att de sntoase
pe ct ne dorim. V. SatirEul fizic- corpulOrice Eu st ntr-un templu,
ntr-un trup. Cu toate acestea, multe persoane i ignor corpurile pn
cnd apar simptome. V. SatirNeputina cuiva de a-i ngriji corpul
provoac dezechilibre care pot duce la tulburri ce afecteaz corpul,
sentimentele, gndurile i aciunile.Eul intelectual- partea de gndire
care implic reguli, credine, convingeri, planificare, partea care
reflect, care prelucreaz datele, analizeaz logic, emite
concluzii.
Eul emoionalEmoiile sunt semnalele interne prin care monitorizam
ceea ce se ntmpl cu noi. Ele ofer
culoare, textur i tonus vieii noastre. V. SatirOamenii pot nega,
distorsiona sau proiecta asupra altora ceea ce simt ncercnd s
ctige
acceptarea celorlali sau ncercnd s evite abuzul, respingerea,
abandonul sau neglijarea. Emoiile care sunt cenzurate, de cele mai
multe ori ies la suprafa ca simptome fizice,
emoionale, intelectuale, interpersonale etc.Eul
senzorialSimurile noastre pot fi influenate, afectate de
experienele trecute, de regulile familiale, de ateptri, sentimente
ct i de dificulti fizice. (Ex. este foarte posibil s distorsionm
realitatea, dac simim furie sau dac suntem obedieni regulii Nu
privi!)Eul interacional
V. Satir considera c deoarece ne-am nscut din alte dou persoane,
suntem, din natere relaionali. Din moment ce ne-am nscut neajutorai
i cu nevoi eseniale - hran, grij, iubire, respect, precum i nevoia
de a aparine, suntem ntr-o poziie vulnerabil n ceea ce privete
celelalte persoane semnificative.
Relaiile cu membrii familiei, care sunt conflictuale sau
perturbate ntr-un mod major,pot avea un efect profund negativ
asupra abilitii noastre de a relaiona.Eul nutriional= solidele i
lichidele ingerate. Ce introducem n corpurile noastre ne afecteaz
bunstarea. Buna nutriie poate contribui la sntatea noastr.
Produsele alimentare i lichidele speciale pot ajuta un corp bolnav
s se fac mai bine sau un organism sntos s creasc i mai puternic.
Eul contextualCulorile, sunetele, lumina, aerul, temperatura,
formele, micarea, spaiul i timpul. Sinele exist ntr-un context i
calitatea contextului ne influeneaz, de asemenea.Eul spiritualAici
este adncimea relaiei noastre cu sensul vieii, sufletul, spiritul,
fora vieii. Exist o for care creeaz viaa i care este de necontestat
atunci cnd ajungem s o experimentm. Indiferent de cum numete
fiecare aceast For, existena noastr se bazeaz pe ea. V. Satir
Programarea Neuro-LingvisticRichard Bandler (matematician) i
John Grinder (lingvist) i-au propus s studieze cum oamenii de
succes deveneau oameni de success.NEURO -> Procesul gndirii
felul n care ne folosim simurile pentru a nelege ce se ntmpl cu
noi
-
LINGVISTIC -> Cuvintele felul n care folosim limbajul i cum
acesta ne influeneaz pe noi i pe cei din jurul nostru.PROGRAMARE
-> Comportamentul felul n care ne organizm ideile i aciunile,
ceea ce produce rezultate dorite sau nedorite.
Presupoziii n N.L.P.Oamenii funcioneaz perfect.Oamenii nu se
identific cu comportamentele lor.Fiecare triete dup modul su unic
de reprezentare a lumii.Exist o intenie bun n spatele oricrui
comportament.Exist un context n care fiecare comportament are
valoare.Nu putem s nu comunicm.Harta nu reprezint
teritoriul.Resursele de care avem nevoie pentru a face o schimbare
exist deja n noi.
Sisteme reprezentaionale - Vizual Auditiv Kinestezic (Olfactiv
Gustativ)Experimentm lumea i pe noi nine cu ajutorul sistemelor
noastre de reprezentare
(Vizual, Auditiv, Kinestezic, Olfactiv i Gustativ).Aceast
informaie poate fi utilizat pentru a mbunti comunicarea cu
ceilali,
potrivindu-ne sistemele reprezentaionale.
BIBLIOGRAFIE:Adriana Baban Consiliere educationala, Editura
Asociatia de stiinte cognitive din Romania,2009Adrian Nuta Secrete
si jocuri psihologice. Analiza Tranzactionala, Ed. SPER 2000Ana
Stoica Constantin Conflictul interpersonal, Ed Polirom, 2004Brandon
Bays Calatoria, Editura Adevar Divin 2009Cathy Solter, Pham Thi
Minh Duc, Susheela M. Engelbrecht Advanced Training of
Trainers.Trainers Guide, 2007Daniel Goleman - Inteligenta
emotionala, Ed Curtea Veche, 2001David J. Mason Trainers Toolbox of
Training Techniques, 1992Debbie Ford Partea intunecata a
cautatorilor de lumina, Editura For You 2001Eric Berne Ce spui dupa
Buna ziua? Psihologia destinului uman, Ed. TREI 2006Eric Berne
Jocurile noastre de toate zilele. Psihologia relatiilor umane, Ed.
TREI 2014Jacques Salome Curajul de a fi tu insuti, Ed Curtea Veche,
2002Jack Canfield Supa de pui pentru suflet, Ed. Amaltea,
2002Jeanne Segal Dezvoltarea inteligentei emotionale, Ed Teora,
1997Jerome S. Blackman 101 aparari. Cum se autoprotejeaza mintea,
Ed. TREI 2009Shapiro D. Conflictele si comunicarea, Ed Arc,
1998Satir Virginia - Arta de a fauri oameni, Ed. TREI
2010http://www.nlpmania.ro/urmatorul-nivel-construirea-viziunii-personale/#.VHzTncnQ1cohttps://www.youtube.com/watch?v=x2mo2_4vXmIhttp://www.knowledgepills.com/eskp1/kp/series/013_desarrollando_el_liderazgo/004_gestionar_el_cambio_con_exito_anim/nqu01/02nqu01.htm#http://www.juliehay.org/uploads/1/2/2/9/12294841/injuctions_-_an_essay.pdf
-
http://www.ciucur.ro/chestionar-driverehttp://drumuricatretine.wordpress.com/2011/02/04/puterea-magica-a-cuvintelor-gravate-peinelul-fericirii/http://www.toolshero.com/core-quadrant-ofman/http://www.kellevision.com/kellevision/2009/11/satirs-mandala-of-the-self-and-good-selfcare.htmlhttp://bernard.iru.ro/povesti-cu-talc/http://www.mooji.org/lyrics/kissed-from-within.htmlhttp://www.amaneser.ro/Centrul_de_Dezvoltare_Personala_AMANESER/ESPERE.htmlhttps://www.damaideparte.ro/https://adelinailiescu.wordpress.com/2013/09/30/chestionar-de-autocunoastere-senzoriala/http://www.slideshare.net/corneliapopovici7/41015428-povestiterapeuticehttp://copil.psihoterapie-integrativa.eu/category/metafore-terapeutice-pentru-copii/http://www.psihoterapia.eu/metafore-terapeutice/https://drumuricatretine.wordpress.com/category/metafore-terapeutice/https://adelinailiescu.wordpress.com/2013/09/30/chestionar-de-autocunoastere-senzoriala/