-
DANILET, Vasilici-Cristi
Studii: licen{iat in studii juridice, Universitatea ,,Alexandru
Ioan Cuza" din lagi.Facultatea de Drept (1998)l curs
postuniversitar de ;tiinte penale la Facultateade Drept a
Universitilii de Vest din Timigoara (2001); master in drept
gtiinlepenale qi criminalistici (2002) qi doctor in drept (2013) la
Facultatea de Drepta Universitilii .,Babeq-Bolyai" din
Cluj-Napoca.
Activitate: judecdtor (din 1998); consilier al ministrului
justi{iei (2005-2007);membru in Comisia pentru Eficien{a Justi{iei
din cadrul Consiliului Europei(2005-2006): membru in grupul de
lucru pentru redactarea profilului magisha-tului (2006);
participant la redactarea Comentariului la Principiile de
laBangalore privind conduita judiciard adoptat la nivel ONU (Viena
2007);formator la Institutul Na{ional al Magistraturii, disciplina
,,Etici gi deontologiejudiciarA" (din 2008); membru in Consiliul
Superior al Magistraturii(2011-2016); participant la lucrdrile
Conven{iei Na(iunilor Unite impotrivaCorup{iei unde s-a adoptat
Chidul de implementare gi cadrul de evaluare aart. I I din UNCAC
(Panam4 2013); expert intema{ional pentru reforma justitieigi
integritate judiciard in Albani4 Bulgari4 Cehia Macedoni4
Moldov4Muntenegru, Poloni4 Tunisi4 Turci4 Ucraina (2008-2016).
Publicafii: 14 cd4i gi monografii in calitate de autor sau
coautor, printre care:,,Factorii de presiune qi conflictele de
interese. Ghid pentrujudecitori" (2007),.,Eficien{a gi echitatea
justi}iei. Standarde europene" (traduceri, 2008),,,Corup{ia pi
anticoruplia in sistemul juridic" (2009), ,,Ghid de mediere"(2010),
,.Justi{ia in opinii gi analize, 2004-2010" (2010), ,.Admiterea la
INM giin magistraturi. Ghid practic qi legislativ (2012, 2013,
2014, 2016, 2017)",,.Ghid de mediere penald" (2014), ,.Concurs de
admitere INM qi magistraturE.Proba l: Grile. Penal gi procesual
penal" (2014, 2015,2016,2017);,,Unde-ilege nu-i tocmeald" (2014),
.,Educa{ie juridici pentru liceeni. Ghid despredrepturi qijusti{ie"
(2016); peste 35 de studii gi articole publicate in revistelede
specialitate; peste 600 de articole de atitudine privind refornra
sistemuluijuridic independenta justi{iei, impartialitate
magistrafilor, integritatea judiciaripublicate pe blogul personal
la adresa http://crirtidanilet.wordpress.com gi pesite-ul www. c r
i st idan i I e t. r o.
Premii gi distincfii: premiu de excelen{i pentru activitatea in
reforma justi{iei,Gala Premiile Media de Excelen{i, Cluj-Napoca
(2008); premiul ,,MirceaManolescu" acordat de Uniunea Juriqtilor
din Rom6nia pentru lucrarea,.Corup{ia qi anticorup{i-a in sistemul
juridid' (2009); diploma de onoare qi titlulde ,.Ambasador al
Medierii" acordat la Gala Mediatorilor, organizatd deConsiliul de
Mediere gi Centrul lntemational pentru Solu{ionarea Disputelor
-Romdnia (2013); premiul la categoria ,,Cel mai implicat angajat in
campa-nii/proiecte de implicare in comunitate" la Gala ,.Oameni
pentru oameni"organizatd de Asocia{ia pentru Rela{ii Comunitare
(2014); diploma de aprecierepentru contribu{ii la educa{iajuridici
preuniversitar4 Gala Juridice (20 I 6).
Cristi Danile{
Concurs de admitereINM $i MAGISTRATURA
2017
Proba 3: Interviul. Etici pi deontologie judiciari
Editura C.H. BeckBucurepti 2017
-
AVERTISMENT!Avdnd in vedere amploarea luatd de fenomenul
fotocopierii lucrbrilor de specia-litate, mai ales ln domeniul
Dreptului, atragem atenlia c4 potrivit art. 14 9i 140 dinLegea nr.
8/1996 privind dreptul de autor gi drepturile conexe, reproducerea
operelorsau a produselor purtAtoare de drepturi conexe, daci
respectiva reproducere a fostefectuatA fhrh autorizarea sau
consim{funAntul titularului drepturilor recunoscute delegea
mentrionati, constituie infractiune gi se pedepsegte cu inchisome
sau cu amendd-Prin reproducere, conform legii, se intelege
realizue4 integrald sau par{iald, a uneiaori a mai multor copii ale
unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent,prin orice
mijloace gi sub orice form6"
Nu vd faceli plrtagi la distrugerea c64ii!
Editura C.H. Beck este acreditatn CNATDCU gi este
consideratiediturf, cu prestigiu recunoscut.
Concurs de admitere INM 9i MAGISTRATURA 20f7Proba 3: Interviul.
Etici 9i deontologiejudiciariCopyright @ 201 7 - Editura C.H.
BeckToate drepturile rezervate Editurii C.H. BeckNicio parte din
aceast[ lucrare nu poate fi copiati lir6 acordul scris al
EdituriiC.H. Beck.Drepturile de distribu{ie in striindtate aparfin
in exclusivitate editurii.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiDANILET,
CRISTI
Concurs de admitere INM pi magistraturl 2017.Proba3:interviul,
etici 9i deontologie profesional5 / Cristi Danile[. -Bucurepti :
Editura C.H. Beclq 2017
rsBN 978-606- I 8-0700-0
34
Editura C.H. BeckStr. Serg. Nu[u Ion nr. 2, sector 5,
BucureqtiTel.: 02 1.4 10.08.47 : 021.410.08.73Fax:
021.410.08.48E-mail: [email protected]
Redactor: Oana Dobri{escuTehnoredactor: Cltiilin Mantu
PARTEA I
A. Interviul ca prob5 de concurs
.............................1$1. Condi{iile de intrare in
magistraturd...............................1
$2. Concursul de intrare in magistraturd ................ .....
-........2
$3. Proba de interviu
........................................3$4. Prima componenta a
interviului .................4$5. A doua componentd a interviului
...............4$6. A treia componentA a interviului
................5$7. A patra componentA a interviului
.............13$8. Notarea interviului... .............15
B. Dileme ale eticii judiciare Principiile de la
Bangalore.........16$1. Cei trei,,i" ........16$2.
Profesionalismul........ ...........17$3. Etica
judiciar6........... ............18$4. Principiile de la Bangalore
.......................18$5. Cele 6 virtufi.......
..................19
C. Metodologia privind organizarea qi desfrpurarea
probeiinterviului din cadrul concursului de
admitere...................23
PARTEA A Ir-A........ .......,............ ......25A.
Instrumente nafionale privind magistrafii ......25
Legeanr. 161 din l9 aprilie 2003 privind unele mdsuripentru
asigurarea transparen{ei in exercitarea demnitdlilor publice, a
func{iilor publice gi in mediul deafaceri, prevenirea gi
sanctionarea coruptiei..................... 25
-
VI Proba 3: Intenriul. Eticd Si deontologiejudiciard
Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutulj udecdtorilor
gi procurorilor, republicatd ............... ...........29
Codul de procedurd penald.........
.......................43Codul pena1.........:..........
...............44Codul deontol ogic al judecdtorilor gi
procurorilor................ 55Regulament de organizare gi
funcJionare a Consiliului
Superior al Magistraturii.............. .................60Carta
interprofesionald a judecdtorilor, procurorilor gi
avocalilor romdni........ ..............63Ghid privind relafia
dintre sistemul judiciar din
Romdnia gi mass-media................. ...............67Profilul
magistratului in sistemul juridic din Romdnia .,.......92
Instrumente internafionale privind
judecitorii.................102Principiile de B azd ale ONU privind
Independenta
Justitiei (1985)......... ...............102Declaralia de la
Brijuni cu privire la Principiile de
Independen{d a Justi{iei (2015).........
..........107Recomandarea CM(2010)12 cu privire la judecdtori:
independen!4 efi cienla gi responsabilitilile
................... I I 6Avizul CCJE nr. I (2001) referitor la
standardele
privind independen{a puterii judecdtorepti giinamovibilitatea
judecitorilor. Concluzii ....................... I 28
Avizul CCJE nr. 2 (2001) privind finanlarea gi adminis-trarea
instanlelor cu referire la eficienla sistemuluijudiciar gi la
articolul 6 al Conven{iei Europeneprivind Drepturile 9i LibertdJile
Fundamentaleale Omului. Concluzie...
Avizul CCJE nr. 3 (2002) asupra principiilor gi regulilorprivind
care guverneazd conduita profesionald ajudecitorilor, in mod
deosebit etica, comporta-mentele incompatibile gi
imparfialitatea.5o) Concluzii privind rdspunderea
..............130
Avizul CCJE nr. 4 (2003) privind formarea inilialdgi continud
specifice judecitorilor la nivel nationalgi european.
Recomanddri................... ........132
B.
Cuprins VIIAvizul CCJE nr. 5 (2003) referitor la regulile gi
practicile privind desemndrile la Curtea Europeanda Drepturilor
Omului. Subliniere... .............134
Avizul CCJE nr. 6 (2004 ) cu privire la procesul
echitabilintr-un termen rezonabil gi roluljudecdtorilor in
acestproces, ludnd in considerare mijloacele alternative
desolu{ionare a disputelor. Rezumatul recomanddrilorqi al
concluziilor............ .........134
Avizul CCJE nr. 7 (2005) privind ,justitia qi
societatea".Rezumatul recomanddrilor gi conc|u2ii
.......................... 143
Avizul CCJE nr. 8 (2006) cu privire la,,rolul judecdto-rilor in
protec{ia statului de drept gi a drepturiloromului in contextul
terorismului". Sumarulrecomanddrilor gi concluziilor...........
.........147
Avizul CCJE nr. 9 (2006) privind ,,rolul judecitorilorna{ionali
in asigurarea unei aplicdri efective adreptului internalional gi
european". Sumarulrecomanddrilor gi concluziilor.............
.......148
Avizul CCJE nr. l0 (2007) referitor la,,ConsiliulJustiliei in
serviciul societdlii". Rezumatulconcluziilor gi
recomanddrilor...........
Avizul CCJE nr. l1 (2008) privind ,,calitatea hotdr6rilorj
udecdtoregti". Principalele concluzii qi recomanddri..... I 53
Avizul CCJE nr. 12 Q009) al CCJE 9i Avizul nr. 4 (2009)al CCPE
privind relatiile dintre judecdtori qi procurori ...... 156
Magna Carta a Judecdtorilor (Principii
fundamentale),2010........... .........158
Avizul CCJE nr. l3 (2010) privind rolul judecdtorilorin
executarea hotdrdrilor judecdtoregti. l. Concluzii....... l6l
Avizul CCJE nr. 14 (2014) privind justilia pi
tehnologiileinformatice. F. Concluzii -
Recomanddri....................... I 63
Avizul CCJE nr. 15 (2012) privind specializareajudecitorilor.
Concluzii ......... 163
Avizul CCJE nr. 16 (2013) privind relaliile dintrejudecdtori qi
avoca]i. V. Recomanddri .............. .............. I 64
-
Vill Proba 3: Intelviul. Eticd $i deontologie judiciard
Avizul CCJE nr. 17 (2014) asupra evaludrii
activithlijudecdtorilor, calitdtrii justiliei si respectdrii
indepen-denlei sistemului j udiciar. J. Recomanddri
..................... 1 66
Avizul CCJE nr. l8 (2015) privind pozi\iaputeriijudecdtoreqti gi
relalia ei cu celelalte puteri alestatului in democratia modern6.
VIII: Rezumatulideilor principale.... .................168
Avizul CCJE nr. 19 (2016) privind rolul pre;edin{ilorde
instanle. V: Concluzii qi recomanddri................. ....... li
I
Declaratie RECJ privind etica judiciard (20 I 0)
.................. 17 3Principiile de la Bangalore privind conduita
judiciard
(2001,2002,2007) ................. 187Comentariu asupra
Principiilor de la Bangalore
privind conduita judiciard (200 l, 2002, 2007) ............... I
97C. Instrumente internafionale privind
procurorii..................337
Linii Directoare ale ONU privind Rolul Procurorilor(reeO)
.................337
Recomandarea CM (2000)19 privind Rolul procuro-rului in sistemul
judiciar penal ....,,r...r.......... ...................344
Avizul CCPE nr. 1 (2007) privind,,Modalitdli de imbu-ndtd{ire a
cooperdrii interna}ionale in domeniulj ustiliei penale". Rezumatul
recomanddrilor .................. 3 54
Avizul CCPE nr. 2 (2008) privind,,Alternativelela urmi.rirea
penald". Concluzii.... ..............355
Avizul CCPE nr.3 (2008) privind,,Rolul MinisteruluiPublic in
afara domeniului justi{iei penale".Rezumatul recomanddrilor
............... ..........357
Avizul CCPE nr. 5 (2010) cu privire la,,Rolul Ministe-rului
Public ai justitia pentru minori" (extas) ................359
Avizul CCPE nr.6 (2011) cu privire la relaliiledintre procurori
gi administra{ia penitenciarelor.III. Conc1u2ii...................
........363
Avizul CCPE nr.7 (2012) privind,,Managementulresurselor de care
dispune Ministerul Public".IV. Recomanddri..............
.......364
Cuprins IXAvizul CCPE nr. 8 (2013) cu privire la relaliile
dintre
procurori qi mass-media. IV. Recomandbri ....................
365Avizul CCPE nr.9 (2014) privind normele Ei principiile
europene referitoare la procuroriCARTA DE LA ROMA
.........367
Avizul CCPE nr. 1 0 (201 5) privind rolul procurorilorin
investigafiile penale. Listd de recomanddri ................370
Avizul CCPE nr. I I (2016) aI CCPE privind calitatea;i eficienfa
activitAlii procurorilor, inclusiv in luptaimpotriva terorismului
;i a crimei organizate.Recomanddri...................
........371
Ghid european cu privire la etica gi conduitaprocurorilor
(,,Ghidul de la Budapesta", 2005) ..............374
D. Ruglciunea unui judecitor
-
PARTEA I
A. Interviul ca probl de concurs
$1. Condi{iile de intrare in magistraturi
Admiterea in magistraturd a judecdtorilor gi procurorilor se
facecxclusiv prin concurs, pebaza competentei profesionale, a
aptitu-dinilor gi a bunei reputalii, in conditii de transparenld gi
egalitate.Cel care se prezintd la concursul de admitere in
magistraturd,trebuie sd indeplineascd cumulativ urmdtoarele
condi{ii prevdzutein art. 14 alin. (2) din Legea nr.30312004t:
a) are cetd{enia romdn6, domiciliul in Romdnia gi
capacitatedeplina de exerciliu;
b) este licenliat in drept;c) nu are antecedente penale sau
cazier fiscal gi se bucurd de o
buni reputa{ie;d) cunoaqte limba romdn6;e) este apt, din punct
de vedere medical gi psihologic, pentru
exercitarea func{iei.Pentru candidatul la concursul de recrutare
directd in magis-
traturi se cere in plus condilia definerii unei anumite
calitdli, dincele expres ardtate in art. 33 alin. (l) din Legea
nr.30312004: foqtiijudecdtori gi procurori care qi-au incetat
activitatea din motiveneimputabile, personalul de specialitate
juridicd prevbzut la art. 87alin. (1), avocatii, notarii,
asistenlii judiciari, consilierii juridici,personalul de probaliune
cu studii superioare juridice, ofiferii depolilie judiciard cu
studii superioare juridice, grefierii cu studiisuperioare juridice,
persoanele care au indeplinit functii de specia-litate juridicd in
aparatul Parlamentului, Administrajiei Preziden-tiale, Guvernului,
Curfii Constitulionale, Avocatului Poporului,
I Legea nr. 303/2004 privind statutul judecitorilor gi
procurorilor,republicati (M.Of. nr.826 din 13 septembrie 2005).
-
2 Proba 3: Intertiul. Eticd $i deontologiejudiciardCur{ii de
Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul deCercetdri
Juridice al Academiei Romdne gi Institutul Romdn pentruDrepturile
Omului, cadrele didactice din invdtdmdntgl juridic supe-rior
acreditat, precum,gi magistra{ii-asistenli de la inalta Curte
deCasalie gi Justilie, cu o vechime in specialitate de cel pu{in 5
ani.
$2. Concursul de intrare in magistraturi
Potrivit Regulamentului privind concursul de admitere giexamenul
de absolvire a Institutului Nafional al Magistraturiil
9iRegulamentului privind organizarca gi desftqurarea concursului
deadmitere in magistraturd2 sunt trei probe de concurs, grupate
indoud etape3:
1. printa etapd este eliminatorie gi constd in suslinerea a
doudprobe scrise eliminatorii:
a) un test-grild de verificare a cunogtin{elorjuridice, susJinut
laurmdtoarele discipline: drept civil, drept procesual civil,
dreptpenal, drept procesual penal;
b) un test-grild de verificare a rationamentului logic.2. a doua
etapd constd in suslinerea unui interviu in faia comi-
siei de examinare.
Numai candidaJii declarali admiSi la testul-grild de verificare
acunogtinlelor juridice pot participa la testul-grili de verificare
ara{ionamentului logic. Nok obfinutii la prima etapi este suma
noteloroblinute la probele cu cele doud teste-grila calculati in
raport cuurmdtoarea pondere: testul-grild de verificare a
cunogtinlelor juridice -TlVo,testul-grili de verificare a
rafionamentului logic - 30%.
I Aprobat prin Hotirdrea Plenului CSM nr. 43912006. Ultima
modifi-care a fost adusd prin Hotirdrea CSM nr. 561/2017.
Regulamentele suntdisponibile pe site-ul CSM la wv,w.
old.csml909.ro la rubrica,,Legislalie" -,,Acte normative privind
sistemul judiciar romdn".
2 Aprobat prin Hotdrdrea Plenului CSM nr. 279/2012. Ultima
modi-ficare a fost adusd prin Hotirdrea CSM nr. 561/2017.
3 Anunfurile pentru concursurile din acest an se vor posta pe
site-ul INMla sfirgitul lunii iunie 2017. Probele se vor desfrqura
in lunile august-octom-brie 2017 . Ambele concursuri se vor
desfiSura simultan.
Interttiul ca probd de concurs 3
Sunt declara{i admisi tn etapa a doua candida{ii admiqi la
fieca-re dintre cele doud probe, in ordinea descrescdtoare a notei
obli-nute la prima etap6, in limita dublului numdrului de locuri
scoasela concurs, atunci c6nd acesta este mai mare de 100,
respectiv inlimita triplului numdrului de locuri scoase la concurs,
atunci cdndacesta este mai mic sau egal cu 100. Numirul
candidalilor admigiin etapa a doua se suplimenteazdin cazul
mediilor egale cu cea aultimului candidat admis.
$3. Proba de interviu
Proba interviului se susline in fala comisiei de examinare
dincare fac parte un psiholog, unjudecdtor, un procuror, un cadru
uni-versitar gi un pedagog. Intervievarea candidafilor are drept
scopidentificarea aptitudinilor, motivaliilor gi elementelor de
eticd spe-cifice profesiei de magistrat. Se urmdregte, de asemenea,
sd se vadddacd individul este incd educabil, dacd se preteazd la
funcJia demagistrat gi la efortul suslinut intelectual gi de
continud pregdtirepe care trebuie sd il depuni in deceniile
urmdtoare.
Potrivit Metodologiei privind organizarea Si
deffisurareainterviului elaboratd de INM, interviul constd in
investigarea apatru aspecte:
a) figa de prezentare;b) aptitudinile specifice profesiei de
magistrat;c) motivalia pentru a accede in profesia de magistrat;d)
elemente de eticd specifice profesiei.
Elaborarea subiectelor gi examinarea candidalilor sunt
realizatede comisia de examinare. Sustinerile orale se
inregistreazd audio;inregistrdrile se pdstreaz6 un an, dupd care se
distrug. La cerereadvs., dupd sfirgitul concursului, aveti dreptul
de a intra in posesiainregistrdrii audio gi a borderourilor de
notare din partea fiecdruimembru al comisiei de interviu, precum qi
a raportului intocmit depsiholog in urma verificdrii aptitudinii
psihologice, dar numai celecare se refer6 la dvs., nu gi la alli
concurenlil.
I Acest drept este previzut de Hotirdrea Plenului CSM nr.
926/2014.
-
4 Proba 3: Interttiul. Eticd Si deontologiejudiciard
$4. Prima componentl a interviului
inainte de a incepe interviul propriu-zis veti completa o fiqa
deinterviu. Formularul acestei fige se publicd pe internet, pe
paginade web a INM, de unde il veJi descdrca gi il veti
completaplndladata prezentirii la interviu. Figa de prezentare
completatd o velipreda reprezentan{ilor comisiei de admitere.
Aceast[ figd de prezentare este un instrument destinat a
oferiinformafii preliminare comisiei care va realiza interviul.
Figa nu senoteazd, ci are o valoare informativi.
Formularul folosit pdnd acum cuprinde date din C.V.: numele
giprenumele; Universitatea gi anul absolvirii facultitii de
drept;domenii de interes profesional; alte studii universitare
absolvite sauin curs de absolvire; ocupatia actuald; alte
experienfe profesionale;modele profesionale/umane/culturale
(argumentati in maxim 50 decuvinte); limbi strdine cunoscute (nivel
incepdtor, mediu sauavansat); abilitdf i operare computer;
hobby-uri (activitIli preferatepentru timpul liber).
$5. A doua componenti a interviului
Se verificd daci cel care concureazl, arc aptitudini
specificepentru profesia de magistrat: comunicd eficient, gdndegte
autonom,are capacitatea de a rezolva probleme gi de a coopera cu
cei dinfa,ta sa, este sincer, spontan, argumenteazi ce susline,
infelegerealitdfile sociale, inlelege conceptele, utilizeaz| corect
limbaromdnd. Se verifici motivafia pentru a accede in profesia de
magis-trat, atdt aspectele intrinseci (curiozitate, interes
gtiinfific, spiritjustitiar etc.), cdt;i cele extrinseci (venit,
stabilitate etc.). La ches-tiunea de eticd intereseazd capacitatea
de a identifica problemeleaflate in discuJie, analizarea opliunilor
posibile, implicarea concu-rentului in elaborarea solu{iei.
Membrii comisiei vd vor examina inci de la primul moment incare
intrati in sald - deci aveti grij6 cum sunteli imbrdcati,
cumsalutati, cum vd migcati, cum vd aqezali. Limbajul corpului
spunemulte despre caracterul unui om. Relineli cd indecen{a sau
senzua-litatea nu iqi au locul in sala de examinare.
Inlerviul ca probd de concurs 5a^ln fala comisiei se va incepe o
disculie referitor la pregdtirea
dvs. anterioard qi la motivul pentru care dorili sd optati
pentrufunctia/profesia de magistrat, eventual de ce vreti s6
renunlali Ia ocarieri pe care o ave{i in prezent. Nu vd axali pe
chestiunile exclu-siv materialiste, ci insista(i pe
chemare/vocalie, importan{a socialda profesiei, tradilia in
familie, stadiul actual al societdlii etc.
Vefi fi intrebati despre pasiuni, calitS{i, defecte. Despre
lucruriclificile gi stresante pe care le-afi frcut sau intdmpinat.
Despreprofesii sau ocupalii anterioare ;i despre familie. Despre
prezenladvs. pe relelele de socializare. Despre cdrfi citite, filme
vdzute,studii urmate. Despre calitdti care vd recomandd gi lucruri
care maitrebuie imbundtdlite in ceea ce vd privegte. Dacd ali avut
vreuncontact cu organele judiciare pdnd acum. Dacd ali apelat
lamodalitdti neoneste pentru a vd rezolva problemele cu
autoritdlile.
Se agteaptd idei gi argumente, nu sd citaJi din cd(i - de
acee4vd recomand sd nu indica{i ca referin}d ,,standardele de
laBangalore", sd nu mentionali ,,observatorul informat gi
rezonabil"gi sd nu aduceli vorba nici mdcar de lucrarea
subsemnatului.Nu duce{i analizele la extrem, nu vd exprimafi
defavorabil cuprivire la sistemul de justilie qi magistra(i - incd
nu ii cunoagtelisuficient gi, p6nd la urmd, acolo veti lucra.
Ardtali cum veti evoluaca om dacb veJi devenili magistrat gi ce
beneficii va avea sistemuldacd vd va primi printre membrii sdi.
Fili flexibili gi deschigi, dar fermi. intrebdrile uneori mai
dureadresate de membrii comisiei nu trebuie sd le interpretali
dreptatacuri, ci relineli cd ei incearcd sd vd cunoascl. Dacd este
cazul,contrazicefi-i, dar cu argumente factuale.
Vorbili politicos, nu face{i gesturi ample, nu vd
permitelifamiliaritdli nepotrivite. Adoptali un ton calm, egal, cu
un ritm aldiscursului potrivit (nici extrem de alert, grdbit sau
precipitat, darnici tirdgdnat, moale sau nesigur).
$6. A treia componenti a interviului
Puteli primi de comentat citate sau maxime care au legdturd
custatul, lege4 dreptatea" libertatea, justilia, cunoagterea. Iati
mai josunele dintre cele primite de concurenfii din anii
treculi:
-
6 Proba 3: Interrtiul. Eticd Si deontologiejudiciard
,,A face o lege Si a nu o aplica, inseamnd a autoriza lucrul
pecoye vrem sdJ interzicem". (cwdinalul Richelieu)
,,Aface o nedreptate este mai rdu decdt a o suporta".
(Socrate),,A fi curajos nu tnseamnd a te arunca inainte in orice
pri-
mejdie, cu orice risc, ci a fi hotdrdt sd fii intotdeauna de
parteaadev dr ul ui ". (Plutarh)
,,A pedepsi trebuie sd tnsemne totdeauna a tndrepta. A suprimanu
e a pedepsi ". (Nicolae lorga)
,,A te judeca pe tine insuli este mult mai greu decdt a-i
judecape al1ii. Dacd ajungi sd te judeci cum trebuie, tnseamnd cd
eStiintr-adevdr un om inlelept". (Antoine de Saint-Exup6ry)
,,A te lupta cu tine insutri este lupla cea mai grea; a te
tnvinge petine insuyi este biruinla cea maif"wnoasd". (Leibniz)
,,Acolo unde tnceteazd vigoarea legilor Si atiloritatea
apdrdto-rilor ei, nu poqte exista nici libertate Si nici siguranld
pentrltnimeni ". (W. Shakespeare)
,,Adevdrul este ceeq ce simplificd lucrurile, nLr ceea ce
creeazdhaosul " . (Antoine de Saint-Exupdry)
,, Ad ev dr ul n e fac e I ib er i " . (Nicol ae
Steinhardt),,Auritd e calea de mijloc". (Horafiu),,ista-i
principiut tegii: Mai bine sd scape noudzeci Si noud de
vinovali decdt sdfie condamnat pe nedrept un singur
nevinovat".(James Joyce)
,,Brcuria celui ce pedepseSte e mai rea decdt.gre;e$te ".
(Nicolae Iorga)
,,Caracterul ti dd omului libertatea interioord".
vina celui ce
(Titu Maio-rescu)
,,Cea mai bund asigurare a succesului unei legi este ca
sdrdspundd unei necesitdyi general resimlite Si sd fie admisd de
ceamai mare parte a societdlii, cdci atunci fiecare membru
alsocietdlii devine un colaborator sigur. Dar legiuitorul are
datoriasd evite apelul la pasiunile rele Si la instinctele
josnice". (SpiruHaret)
,,Ceea ce-li lipseSte imprumutd de Ia tine fnsufi". (MarcusP.
Cato)
,,Cei mai cumplitri surzi sunt cei care nu vor sd audd".
(DenisDiderot)
Intentiul ca probd de concurs 7
,,Cel care zdmbeSte tn loc sd se ffitrie va fi intotdeaunqmai
puternic". (proverb japonez)
,,Cel ce poartd sabia dreptd{ii trebuie sdfie pe cdt de corect,
peuldt de drept". (W. Shakespeare)
,,Cel mai puternic om este cel care se sfipAne;te pe
sine".(Seneca)
,,CiteSte legile cu ochii bine deschisi Si respectdJe
-
8 Proba 3: Intentiul. Eticd $i deontologie judiciard
,,Excesul de pedeapsd nu duce oare la stingerea
delictului,ajungdnd prin aceasta la o rdsturnqre de situalii, vina
delinc-ventului fiind tnlocuitd cu vina represiunii, ficdnd din
vinovat,victimd., din datornic, creditor Si pundnd definitiv
dreptul de parteacelui ce-l violase? " (Victor Hugo)
,,Experienla nu este ceea ce li se intdmpld; este ceea ce faci
cuce li se tntdmpld". (Aldous Huxley)
,,Experienla este cel mai dur profesor, pentru cd tntdi tli
ddtestul Si apoi ili spune care era leclia". (Vernon Sanders
Law)
,,Fericirea nu tnseamnd absenla problemelor, ci abilitatea de
ate descurca cu ele " . (Jack Brown)
,,Faceli legi, ca Si cum toli oamenii ar fi rdi; ei se vor
strecurasau Ie yor ocoli. Numai cei de treabd li se supun Si suferd
dincauza lor". (Maurice Maeterlinck)
,,Fapta este totul, gloria rut tnseamnd nimic".
(Goethe),,Fdrddelegea trebuie stinsd mai repede decdt tm
incendiu".
(Heraclit),,Fii sincer fald de tine insuli ;i atunci nu mai poli
fi fals fqd
de cinevq". (William Shakespeare),,Greutdqile se tnmulqesc cdnd
ne apropiem de tintd". (Goethe),,imprejurdrile neprielnice nu ne
fac ceea ce suntem, dar ne
aratd cine suntem ". (La Rochefoucauld),,inva1d din greSelile
altora, nu vei avea timp sd Ie faci pe
t oat e ". (Alfred Sheinwold),,Justilia este arta binelui Si a
echitdqii ". (Publius Iuventius
Celsus)
,,La un nivel inferior al concepliei, omul se supune
legiifiindcdea emand de Ia o autoritate; la un nivel superior,
Jiindcd iSi ddsectma cd legea este ralionald". (Georg Brandes)
,,Legea e moartd cdnd triumfi sceleralii". (Anatole
France),,Legea tSi gdseSte suprema justfficare tn binele pe care il
face
sau nu societdlii dintr-un anumit loc Si dintr-o anumitd
epocd".(Albert Camus)
,,Legea nu e libertatea tnsdsi, ci doar granila ei ".
(HeinrichHeine)
Intet.viul ca probd de concurs 9
,,Legea tutut'or e libertatea, care se sfar;eSte acolo unde
tncepelibertatea altuia. Eu sunt un sclav al libertdlii".
(MaxirnilienRobespiene)
,, Legile wtui popor qi drepturile sale nu pot purcede decdt de
lael insuSi". (Mihai Erninescu)
,, La un nivel inferior al concepliei, omul se supune legii
Jiindcdea emand de la o autoritate; la un ntvel superior, fiindcd
iSi ddseanxa cd legea este ralionald". (Georg Brandes)
,,Legile suntficute pentru cei inyelep\i, nu ca sd nufacd rdu,
cica sd nu li sefacd". (Epicur)
,,Lung este drtntul cu reguli, scurt Ei eficient prin
exemple".(Seneca)
,,Lucrul cel mai important este sd nu tncetezi sd pui
tntrebdri".(Albert Einstein)
,,Modul in care privim lucntrile derivd din legdtura noastrd
cuacele lucrw"i ". (Montesquieu)
,,Nu cere oamenilor ce nu le-ai putut da: invdldturi drepte".(C.
Noica)
,,Nu e mai mare pedeapsa pentru un ticdlos decdt cd nu-SigdseSte
tmpdcarea cu sine ". (Seneca)
,,Nu existd o justilie absolutd, ci numai un contract incheiat
tntreoameni pentru a nu se vdtdma unii pe alyii Si a nu Ji
vdtdmali".(Epicur)
,,Nu intdmpldrile tulburd minlile oamenilor, ci felul tn
careprivesc ei ceeq ce li se tntdmpld". (Epictet)
,,Nu merge pe unde te duce drumul, mergi pe unde nu existddrum
Si lasd o urmd". (Ralph Waldo Emerson)
,,Nu tot ce e ingdduit, e onest; multe tngdduie legile Si totuSi
nu Iepoli sdvdrsifud sd-li calci constiinla". (Johannes
Honterus)
,,Nu pot condarnna in mod absolut decdt cei care ar fi
inocenlila modul absolut". (Albert Camus)
,,O mare greSeald sd te crezi mai mult decdt eSti ori sa
tepreluieSti mai pu1in decdt faci". (J.W. von Goethe)
,,O virtute impinsd peste o anumitd limitd fncepe afi o
curatdmeteahnd". (LL. Caragiale)
,, Omul - primul dialog al naturii cu divinitatea ".
(Goethe)