Conceptul de formare modulară „Îngrijirea Tinerilor“ – Proiectul Erasmus+ „Îngrijirea Tinerilor“ Conceptul de formare modulară „Îngrijirea Tinerilor“ Rezultatul proiectului cu titlul: „Dezvoltarea, adaptarea, transferul și diseminarea ofertelor de formare profesională modulară pentru personalul de asistență și îngrijire din cadrul serviciilor ambulante și rezidențiale dedicate persoanelor tinere cu nevoi speciale“, Titlul lurării: „Îngrijirea Tinerilor“ Perioada de implementare a proiectului: 01.09.2016 – 31.08. 2018 Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Prezenta publicație reflectă numai punctul de vedere al autorilor și Comisia nu este responsabilă pentru utilizarea informațiilor pe care le conține.
174
Embed
Conceptul de formare modulară „Îngrijirea Tinerilor · Persoanele tinere cu nevoi speciale sunt îngrijite adesea în intituțiile adresate îngrijirii ărsoanelor vârstnice,
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Conținut Lista graficelor .................................................................................................................................... 4
Lista tabelelor ..................................................................................................................................... 5
Graficul 9: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea A a chestionarului ........................ 151
Graficul 10: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea B a chestionarului ...................... 152
Graficul 11: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea C a chestionarului ...................... 153
Graficul 12: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții care prticipă la cursurile de la
praxisHochschule din Rheine, partea A a chestionarului ............................................................... 154
Graficul 13: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții cursului. la praxisHochschule din Rheine,
partea B a chestionarului................................................................................................................ 155
Graficul 14: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții cursului de la PraxisHochschule din
Rheine, partea C a chestionarului .................................................................................................. 156
Graficul 15: Evaluarea întrebărilor din partea A a chestionarului de către participanții la modulele
1 și 5 ................................................................................................................................................ 157
Graficul 16: Evaluarea întrebărilor din partea B a chestionarului de către participanții la modulele
1 și 5 ................................................................................................................................................ 158
Graficul 17: Evaluarea întrebărilor din partea C a chestionarului de către participanții la modulele
1 și 5 ................................................................................................................................................ 159
Graficul 18: Evaluarea întrebărilor din partea A a chestionarului de către participanții la modulele
2 și 3 ................................................................................................................................................ 160
Graficul 19: Evaluarea întrebărilor din partea B a chestionarului de către participanții la modulele
2 și 3 ................................................................................................................................................ 161
Graficul 20: Evaluarea întrebărilor din partea C a chestionarului de către participanții la modulele
2 și 3 ................................................................................................................................................ 161
Graficul 21: Evaluarea întrebărilor din partea A a chestionarului de către participanții la modulele
4 și 6 ................................................................................................................................................ 162
Graficul 22: Evaluarea întrebărilor din partea B a chestionarului de către participanții la modulele
4 și 6 ................................................................................................................................................ 163
Graficul 23: Evaluarea întrebărilor din partea C a chestionarului de către participanții la modulele
4 și 6 ................................................................................................................................................ 164
Graficul 24: Evaluarea întrebărilor din partea A a chestionarului de către participanții la modulele
3 și 4 ................................................................................................................................................ 165
Graficul 25: Evaluarea întrebărilor din partea B a chestionarului de către participanții la modulele
3 și 4 ................................................................................................................................................ 166
Graficul 26: Evaluarea întrebărilor din partea C a chestionarului de către participanții la modulele
3 și 4 ................................................................................................................................................ 167
Unfall-Hilfe e.V.), Johanna Hoffmeister (praxisHochschule) şi de Prof. Dr. Barbara Knigge Demal.
În continuare vor fi prezentate pe scurt instituţiile şi persoanele participante, cu sarcinileși
responsabilităţile lor în cadrul proiectului.
Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten Arbeit und Bildung gemeinnützige GmbH
(Germania)
Departamentul Arbeit und Bildung gGmbH (Muncă și educație) este activ ca o companie
independentă de educaţie, calificare şi ocuparea forţei de muncă, sub umbrela Diakonisches Werk
Gladbeck-Bottrop-Dorsten. Cu pregătirile, formările și perfecționările profesionale derulate în
cadrul măsurilor SGB II, III, VIII, IX sprijină șomeri și persoane în căutarea unui loc de muncă în
eforturile lor de a se integra pe piaţa forţei de muncă. În cadrul organizației Diakonisches Werk,
compania se angajează pentru organizarea diferitelor forme de educaţie şi formare, precum şi
coordonarea depunerea și prelucrarea unor proiecte pentru toate companiile de Diakonisches
Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten.
În proiectul „Îngrijirea Tinerilor“ compania a fost, printre altele, responsabilă de organizarea
proiectului, respectarea programului, evaluarea pachete de lucru, realizarea obiectivele proiectului
şi diseminarea rezultatelor proiectului.
Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten Seniorenhilfe gemeinnützige GmbH (Germania)
Compania Seniorenhilfe gGmbH (Întrajutorarea persoanelor vârstnice) oferă prestări servicii de tip
ambulant, parțial rezidențial și rezidențial pentru persoane de diferite vârste. În cele 5 centre
pentru persoane vârstnice sunt îngrijite 416 persoane, la punctul de lucru din Bottrop a fost deschis
anul acesta un cămin pentru persoane cu demență cu 24 delocuri, în două unități se află 50 de locuri
de supraveghere pe parcursul zilei, iar serviciul solitar de îngrijire de scurtă durată este derulată cu
18 locuri. La aceasta se mai adaugă în trei puncte de lucru servicii de îngrijire la domiciliu pt. Ca. 250
clienți. Cursuri de formare modulară se realizează începând cu 2007.
În special în domeniul îngrijirii persoanelor tinere au nevoi speciale dispune compania de o vastă experienţă, dat fiind faptul, că în căminul pentru persoane vârstnice „Vinzenzheim“ din Gladbeck a fost reconstruită o zonă separată destinată acestui grup țintă specific, cu 14 locuri și extinsă între timp la 25 de locuri. Departamentul de "Îngrijirea Tinerilor din Gladbeck" poate fi considerat ca exemplu de bune practici în îngrijirea persoanelor tinere cu nevoispeciale din regiunea Nordrhein-Westfalen.
Seniorenhilfe gGmbH a fost responsabilă în cadrul proiectului "Îngrijirea Tinerilor" în primul rând
pentru dezvoltarea modulelor. În continuare a efectuat testarea a două module şi a participat la
În contextul proiectului, în fazele de planificare, proiectare şi management, acest partener și-a
asumat responsabilitatea de lider în grupul de lucru.
Johanniter-Unfall-Hilfe e.V. Johanniter-Akademie
(Germania)
Die Johanniter Unfall Hilfe e.V. este cel mai mare Ordin al Cavalerilor protestante Ioanit. Are 30.500
membri, 1,4 millioane de membri susținători, precum și 20.655 angajați (2015). Organizația JUH
activează ca organizație non-profit de caritate în Germania, cât şi pe plan internaţional în domeniul
de interes general, îngrijire, asistenţă, precum şi educaţie şi îngrijire. Johanniter-Akademie sub
egida JUH combină sarcinile de dezvoltare strategică şi conceptuale de educaţie pentru toate
domeniile de activitate ale JUH. În gestionarea Ioaniților funcționează în present în Germania 14
spitale, aproximativ 100 de unități de îngrijire rezidențială şi peste 120 de unități de îngrijire
ambulatorii. Johanniter-Akademie, cu cele 15 filialele ale sale la nivel național, oferă nu numai
pregătire și formare profesională de bază de ex. în îngrijirea persoanelor vârstnice, dar, de
asemenea, și forme de pregătire și perfecționare fără frecvență (de ex., servicii de îngrijire, igiena
profesioniști în igienă, etc.).
Johanniter Unfall Hilfe e.V. a fost responsabil de acest proiect pentru dezvoltarea Ghidului
profesorului, a contribuit la dezvoltarea modulelor şi a derulat testarea a două module din
conceptul de formare în cadrul pregătirii și perfecționării personalului de asistență și îngrijire în
seminariile sale. De asemenea, acest partener a participat în cadrul grupului de lucru la planificarea,
proiectare şi managementul proiectului.
praxisHochschule
(Germania)
praxisHochschule din cadrul pHfG Trägergesellschaft GmbH face parte din Grupul Stuttgarter Klett
Gruppe. Cu cele 67 companii ale sale în 33 de locaţii din 15 ţări, Klett Gruppe este o companie lider
de formare profesională în Europa. Cei 3,605 angajați în companiile din Klett Gruppe a generat o
cifră de afaceri de 537,3 milioane de euro în 2016. Scopul educaţional al praxisHochschule constă
în calificarea academică profesională a ocupaţiilor din domeniul sănătății, precum și în practica
profesională de sănătate şi sistemele sociale, în cadrul cărora se află în strânsă legătură, şi în echipa
interdisciplinara contribuie la menţinerea sau restabilirea stării de sănătate a populaţiei. În
localitatea Rheine, din 01.01.2016. praxisHochschule continuă activitatea academică a universității
Mathias-Universität Rheine. În plus pe lângă programele de studiu inovatoare precum „Clinical
Nutrition“ și „Physician Assistance“, praxisHochschule cu "Bachelor of Science Nursing" oferă una
dintre puținele programe de model pentru acţiune domeniul îngrijirii din landul Nordrhein-
Westfalen.
În prezentul proiect praxisHochschule a fost responsabil pentru crearea produsului final „Conceptul de formare modulară „Îngrijirea Tinerilor““ , dar acest partener a contribuit la dezvoltarea de module deasemenea, respectiv a efectuat testarea a două module la nivel de
Doamna Profesor Dr. Barbara Knigge-Demal
Profesor Dr. Barbara Knigge-Demal s-a retras începând din 1. martie 2013 din serviciu, a activat însă ca profesor de cercetare până în februarie 2014 Universitatea din Bielefeld de ştiinţe aplicate din domeniul sănătății. Cariera sa profesională a început la Spitalul General din Celle, unde a lucrat ca asistentă şi Manager adjunct de staţia asistență pentru copii, cinci ani inclusiv 1973. După aceasta
a decis să urmeze formarea de profesor. Calificarea ştiinţifică şi-a început profesor Knigge-Demal cu studii în domeniul asistenţei sociale în Frankfurt am Main, care a fost urmat de un studiu de psihologie la universitatea TU Darmstadt. Între 1996-1998 a urmat studii de doctorat la Universitatea Wilhelms din Münster, pe care a absolvit-o la Universitatea din Osnabrück, în domeniul Departamentului de Ştiinţe Culturale şi Educaţionale. Universității de Știinte Aplicate în domeniul sănătății din Bielefeld i s-a alăturat profesor Dr. Knigge-Demal în 1996 ca profesor de reprezentanță, ea a fost numit ca profesor în 1999 pentru domeniul "Știinţele asistenţei medicale cu accent pe educaţia de asistenţă medicală". Ea a participat în mod semnificativ la elaborarea platformei de competenţă şi a fost responsabilă pentru depunerea cu success a aplicației grupei de promovare din partea de Universității din Bielefeld în tematica "Îngrijirea orientate spe beneficiar în cazul bolnavilor cronici și a persoanelor cu nevoi speciale de îngrijire". Din 2012 până în ianuarie 2015 a leaborat ca mandantă promoțiile de bachelor- și masterat din domeniul sănătății la Universitatea Tehnică Cottbus-Senftenberg din Brandenburg, pe lângă care a fost activă în timp partial la praxisHochschule Rheine. Profesor Dr. Knigge-Demal a avut de asemenea un contract de consultanță cu Ministerul Federal pentru familie, vârstnici, femei și familie (BMFSFJ) până în martie 2018. În cadrul prezentului proiect Profesor Dr. Knigge-Demal este responsabil pentru monitorizarea şi evaluarea ştiinţifică a proiectului, fapt pentru care este și membru al grupei de control.
CareWork (Polonia)
Partenerul CareWork este activă în sectorul sănătăţii în Polonia în opt locaţii şi oferă soluţii juridice
şi autorizate de îngrijire 24 de ore în Polonia şi în colaborare cu facilităţi de îngrijire ambulatorii și
în Germania. Accentul se pune pe îngrijirea persoanelor cu nevoie de îngrijire specială în mediul lor,
unde alături de grupul ţintă de seniori sunt și persoane tinere cu nevoi speciale, care trebuie asistate
și îngrijite. În prezent, peste 700 de asistenți şi îngrijitori, voprbitori de limba germană lucrează în
această societate, care a evoluat unul dintre lideri ca furnizor de servicii în domeniul de îngrijire 24
de ore din Europa de Est.
Partenerul a fost responsabil în acest proiect în primul rând pentru dezvoltarea unei grile a modulelor, a contribuit la dezvoltarea de module, a efectuat testarea a 2 module, a însoţit, de asemenea, elaborarea celorlalte pachete de lucru.
Fundația Creștină Diakonia Sfântu Gheorghe (România)
Fundația Creștină Diakonia oferă în regiunea Sfântu Gheorghe o gamă variată de servicii sociale şi de îngrijire. În domeniul îngrijirii la domiciliu asistenții și îngrijitorii din cadrul fundației oferă servicii la domiciliul beneficiarilor. În cadrul fundației funcționează un Centru de Zi pentru persoane adulte cu dizabilități, precum și mai multe ateliere protejate pentru persoane cu dizabilități. În așa-numita Tabără Respiro se oferă de către personalul de asistență, îngrijire și psiho-pedagogi îngrijire de scurtă durată pentru persoane cu nevoi de îngrijire sau cu dizabilități grave.
După mulţi ani de planificare şi aplicarea pentru proiecte de finanțare, în anul 2017 s-a pus piatra de temelie a unui stabiliment, Centru de îngrijire și locuințe protejate pentru persoane cu dizabilități și persoane cu nevoi speciale. Asistența și îngrijirea persoanelor cu nevoi special și cu dizabilități, respectiv cooperarea cu famiile lor va fi efectuată în cadrul unei abordări de îngrijire multidisciplinară.
În cadrul acestui proiect Fundația Diakonia a fost responsabilă în primul rând de elaborarea unui ghid de adaptare al modulelor, a contribuit însă și la dezvoltarea modulelor și a efectuat testarea a 2 module.
Astfel în Germania în anul 2015 ca. 13,5 % al tuturor persoanelor cu nevoie de asistență și îngrijire
sunt persoane cu vârsta de până la 60 de ani. În numere, acest lucru este echivalent cu aproximativ
385.000 persoane (vezi Statistica Biroului Federal, 2017, pg. 9). Proiecţiile BARMER pe baza datelor
de asigurare arată un număr chiar mai mare în special la tineri şi la vârsta adultă - acest lucru se
datorează, probabil, faptului, că persoanele tinere care sunt în unități dedicate persoanelor cu
dizabilități, nu sunt luate în calculul statisticilor Biroului Federal Germană (cf. Rothgang et al., 2017,
p. 172). În totalitate putem porni deci în Germania de la numere de cazuri mai ridicate, dacă dorim
să ne referim la toate persoanele cu nevoie de îngrijire de până la 60 de ani. În România, conform
buletinului statistic 413 129 persoane se regăsesc în grupa de vârstă dintre 18-64 (ANPH Buletin
Statistic, 2018, pg. 5).
Desigur, atât numărul cât şi procentul de pacienţi tineri, în comparaţie cu pacienţii mai în vârstă
este foarte scăzută. Prin urmare concepte şi structurile de asistență și îngrijire existente și în prezent
sau în curs elaborare se concentrează în primul rând pe furnizarea de servicii pentru oameni în
vârstă. Numărul facilităţilor de îngrijire de tip rezidențial, precum şi numărul de servicii de îngrijire
ambulatorii arată o constantă creştere din 2007 (Biroul Federal de Statistică ²), dar trebuie
menționat și faptul că în cea mai mare parte acestea par să se orienteze pe geriatrie (Kofahl & Liv,
2014, pg. 16). Această evoluţie este un prim pas în adaptarea sistemului la toate prognozele, care
sunt în legătură cu mult descrisele schimbări demografice în ţările dezvoltate, şi cu siguranţă pot fi
evaluate ca fiind utile.
Numărul persoanelor tinere cu nevoie de asistență și îngrijire, deși considerabile, din păcate, nu
pare să afecteze în mod deosebit de impresionant aceste procese de dezvoltare instituţională. O
mare parte a persoanelor tinere cu nevoi speciale sunt îngrijite de facilităţi sau servicii orientate pe
geriatrie. Toate acestea implică, de asemenea, faptul că personalul îngrijitor din serviciile
ambulatorii sau rezidențiale, nu este instruit în mod explicit pentru nevoile specifice ale îngrijirea
medicală a tinerilor (Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten et al, 2014, pg. 18).
„Rezumând putem spune, că există indiciile unui sistem de asigurare de îngrijire
orientat predominant pe geriatrie, ceea ce nu corespunde nevoilor de asistență și
îngrijire a copiilor şi tinerilor la diferite nivele“ (Rothgang et al, 2017, pg. 169).
Pornind de la această situație inițială, proiectul a țintit dezvoltarea unui concept de instruire, mai jos sunt descrise cursuri de formare și instruire aferente din țările partenere.
Baza normativă a formării profesionale din țările partenere în proiect
În tabelele 1-4 de mai jos sunt prezetate diverse cursuri de instruire legate de asistență și îngrijire
medicală din cele trei ţări (Polonia, România şi Germania) implicate in proiect, peste tot sunt
prezentate bazele normative, la care se referă programele de instruire, precum și nivelul de
calificare EQR/DQR (mai multe informații în partea D).
Tabelul 1: Baza normativă a formelor de instruire și calificare profesională din România
Item România
Infirmier/ă
România
Infirmier/ă
România
Asistent personal a
persoanei cu handicap
grav
România
Îngrijitor bătrâni sau copii
la domiciliu
România
Asistent medical
generalist
Postliceu
România
Asistent medical
generalist
Studii universitare
Baza normativă Nat. Centru Pro Vocatie Nat. Centru Pro Vocatie Autoritatea Națională
pentru prevenirea și
combaterea excluziunii
sociale a persoanelor cu
handicap 2007
LEED GmbH
2000
OMECS_5293_2015 OMECS_5293_2015
Condiție preliminară 10 clase absolvite
10 clase absolvite
10 clase absolvite
10 clase absolvite
12 clase absolvite
Bacalaureat
Absolvire Certificat de absolvire Certificat de calificare Certificat de calificare Certificat de absolvire Certificat de calificare Diplomă de Licență
Nivel EQR 2 3 2 2 5 (82 CP) 5 (240 CP)
Conectivitate/ Posibilități de
continuarea studiilor
Nu există date Nu există date Nu există date Nu există date Cu examen de diferență se
poate accesa anul II. sau III
al studiilor universitare.
Durata formării Depinde de furnizorul de
formare profesională
Depinde de furnizorul de
formare profesională
Depinde de furnizorul de
formare profesională
Depinde de furnizorul de
formare profesională
3 Ani 4 Ani
Cursul se ține în baza aceluiași standard ocupațional,
diferă numai numărul orelor de curs.
Cursul se ține în baza aceluiași standard ocupațional.
Ore teoretice 120 240 1/3 d. Nr. total de ore 120 1/3 d. Nr. total de ore 1/3 d. Nr. total de ore
Ore practice 240 480 2/3 d. Nr. total de ore 240 2/3 d. Nr. total de ore 2/3 d. Nr. total de ore
Nr. total de ore 360 720 Nu este prescris! 360 4600 4600
Tabelul 3: Baza normativă a formelor de instruire și calificare profesională din Germania, Partea 1
Item Germania Îngrijitor
Germania Îngrijitor persoane vârstnice
Germania Îngrijitor persoane vârstnice cu examen de acreditare Până la 31.12.2019
Germania Îngrijitor bolnavi / Îngrijitor copii bolnavi cu examen de acreditare până la 31.12.2019
Baza normativă Directivele conf. § 53c SGB XI Referitoare la calificare și sarcinile personalului îngrijitor suplimentar în unități rezidențiale din 19. August 2008 Forma publicată la 23. Noi 2016
Prevederile legale federale APRO-APH și Directivele cadru De ex. NRW
Legea ocupaţiilor de îngrijitor persoane vârstnice (AltPflG), APRO & Directivele cadru
Legea ocupaţiilor referitoare la ocupațiile de asistență medicală ( [KrPflG]) din 16.07.2003, valabil până la 01.01.2020 Ordonanța referitoare la formarea profesională și examene referitoare la ocupațiile de asistență medicală [KrPlfAPrV] din 10. Noiembrie 2003
Condiție preliminară înclinația personală 16 ani, școala absolviță, gimnaziu 9 clase + 2 clase școală profesională sau 10 clase
Min. școala secundară absolviță 10 clase sau 10 ani școlari absolviți în alt tip de școlarizare
înclinația personală/ starea de sănătate
10 ani absolviți la școala generală (Certificat de absolvire școala reală)
Școala generală absolvită încheiată cu școală profesională de 2 ani sau formare profesională de 1 an în domeniul de îngrijitor sau infirmier
Absolvire Îngrijitor (nu există denumire specifică pt această ocupație)
Îngrijitor persoane vârstnice (denumire reglementată de legea federală)
Îngrijitor persoane vârstnice acreditat de stat
Examen de diplomă: Îngrijitor bolnavi / Îngrijitor copii bolnavi, autorizație de practicarea ocupației
Nivel EQR 2 2 4 4
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Nu există 1 de formare prectică șa locul de muncă se socotește (reducere pe 2 ani)
Perfecționări, Studii
Parțial se poate socoti la studii ulterioare, sau diferite perfecționări, de.ex. „Îngrijire intensivă și de anesteziologie“, „Îngrijire oncologică“, „Îngrijire psihiatrică““,…
Durata formării 160 ore de teorie plus 2 săptămâni de practică
1 an 3 Ani curs de zi, 5 Ani cu frecvență redusă
3 Ani curs de zi
Ore teoretice 160 750 2100 2100, din care min. 1200 ore în formă diferențiată, în funcție de domeniul de studiu
Ore practice Mind. 2 Wochen 900 2500 2500
Nr. total de ore 237 (JUH) 1650 4600 4600
Forme de examen În scris- și practic – examen oral combinat
Oral, În scris și practic Oral, În scris și practic Oral; În scris și practic conf. Ordonanței KrPflAPrV
Tabelul 4: Baza normativă a formelor de instruire și calificare profesională din Germania, Partea 2
Item Germania Asistent-ă / îngrijitor profesionist (formare generalizată), Îngrijitor persoane vârstnice, Îngrijitor bolnavi și Îngrijitor copii bolnavi din 01.01.2020
Germania Studii superioare de îngrijitor Asistent-ă / îngrijitor profesional cu diplomă de nivel academic, Bachelor of Science/ Licențiat în Științe
Germania Master of Science: Îngrijire (ANP) Master of Science/ Master în Științele îngrijirii
Germania Doctorat în Științe Nursing, Managementul Nursing, Pedagogie Profesională
Baza normativă Legea reformei ocupațiilor de îngrijire și asistență ( PflBRefG) din 17. iulie 2017 Ordonanța de formare și examinare pentru profesiile de asistenţă medicală (PflAPrV) este un proiect de lege din 11.06.2018, trebuia aprobat mai întâi de Bundestag und Bundesrat
Legea reformei ocupațiilor de îngrijire și asistență ( PflBRefG) din 17. iulie 2017, partea 3 Ordonanța de formare și examinare pentru profesiile de asistenţă medicală (PflAPrV) este un proiect de lege din 11.06.2018, trebuia aprobat mai întâi de Bundestag und Bundesrat
Aceste studii/ promoții trebuie să fie aprobate și acreditate de către ministerele științifice
Aceste studii/ promoții trebuie să fie aprobate și acreditate de către ministerele științifice
Condiție preliminară scoala medie sau alte zece clase finalizate în învăţământul general
Școala secundară în combinaţie cu 2 ani de școală profesională absolvită sau un an de formare profesională în asistenţă medicală/infirmier/ îngrijitor bolnavi / îngrijitor vârstnici
Calificare pt accesarea învăţământului superior
Calificare pt accesarea învăţământului superior plus absolvirea de studii de Licență- sau de licență în domeniul respectiv
Studii de master sau de licență absolvite în domeniul îngrijirii
Absolvire Îngrijitor profesionist Îngrijitor profesionist cu dilpomă de absolvire de nivel academic Evoluția profesională este posibilă și cu alte grade
Managementul îngrijirii, Pedagogia profesională, Îngrijitor expert etc.
Sunt posibile diferite titluri Dr. rer. nat. (rerum naturalium), Dr. Phil.(în filozofie), Dr. paed. (în pedagogie).
Nivel EQR 4 până la 5 6 7 8
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Studiii și diferite perfecționări Promoții de master Studii de promovare Individual
Durata formării Cu frecvență la zi 3 Ani, cu frecvență redusă max. 5 ani
Min. 3 Ani 1,5 până la 2 ani Individual
Ore teoretice 2100 Min. 2100
Ore practice 2500 Min. 2300
Nr. total de ore 4600 4600 resp. 180 până la 210 PC 90 până la 120 PC Posibilități variate
Forme de examen În scris, Oral, practic conf. PflAPrV (până în prezent proiect de lege)
În scris, Oral, practic conf. PflAPrV plus muncă de Licență (până în prezent proiect de lege)
Lucrare de Master și examene modulare pe durata semestrelor
Disertație (Lucrare de doctorat în scris plus apărarea orală a tezei de doctorat)
şi cadrul instituţional duce la un down-regulation al acestor nevoi. Parțial, se poate observa că
locuitorii își adaptează dorințele și nevoile la structurile programului zilnic a instituţiei.
De asemenea petrecerea timpului liber poate fi numit un punctul focal, unde de asemenea,
individualizarea pare a fi deosebit de relevantă. Ofertele existente sunt apreciate, deși acestea
acoperă dorinţele individuale a beneficiarilor doar parțial. Factor de influenţă importantă pentru
petrecerea timpului liber pare să fie condiţiile spaţiale. Astfel depinde de condițiile spațiale de
exemplu, dacă și în ce măsură pot fi primiți oaspeți. Posibilitatea de a utiliza diverse medii digitale,
precum şi accesul la Wi-Fi sunt apreciate ca foarte importante. În continuare, petrecerea individuală
a timpului liber este legată de gradul de mobilitate.
Al patrulea punct focal a fost definit Relaţia profesională. Pe lângă dorința pentru continuitate şi stabilitate, de asemenea, există dorinţa pentru relaţii clarificate cu personalul de asistență și îngrijire, deși din partea beneficiarului este preferată o relație prietenească.
Din interviurile cu personalul îngrijitor următoarele puncte focale au putut fi deduse, toate legate
de proiectarea relaţiei de îngrijire.
Furnizarea de servicii de asistență și îngrijire pentru tineri este coroborat cu un stres psihic ridicat,
deoarece din cauza proximităţii legate de vârstă şi etapele de viaţă similare o mare empatie pare
să apară. În special, atunci când tineri mor, acest lucru afectează angajaţii extreme de mult. Dar și
condițiile și evenimentele instituţionale, cum ar fi bolile celorlalți angajaţi sau fluctuaţiile ridicate în
echipă înseamnă o povară psihica.
În continuare a fost identificat importanța experiențelor pozitive în toate domeniile efectivității
profesionale pentru motivație, fiind vorba și de reabilității și interdisciplinaritate. Deși aici joacă un
rol foarte important distanța dintre personalul îngrijitor și beneficiar, respectiv formarea de
prietenii. Menținerea distanței profesionale este de importanță esențială, deși pare a fi mult mai
istovitoare.
Ca un continuu punct focal a fost definit tratarea comportamentului provocativ. În cazul în care
beneficiarii arată comportament fluctuant, astfel din când în când se comportă agresiv față de
personalul de asistență și îngrijire, acest lucru duce la incertitudine la personalul de îngrijire
medicală şi, prin urmare, la situaţii de îngrijire nesigure.
Implementarea metodei de învâțare explorativă permite şi sprijină la studenţi însușirea abilităţilor
profesionale şi multidisciplinare, dar, fapt pe lângă care, şi în special alegerea tematicii modulelor
putea fi bazat pe un studiu ştiinţific. Pe lângă cerința pentru orientarea pe necesități și pe practică,
de importanță esențială a fost și cerința de orientare științifică, pe care a fost bazată activitatea
întregului grup de proiect.
Obiectivele proiectului În contextul descris privind situaţia inițială şi ofertele inadecvate de pregătire și formare
profesională pentru personalul de asistență și îngrijire din domeniul îngrijirii tinerilor, ca urmare,
obiectivele proiectului de scrise în aplicație sunt următoarele:
- Transferul şi diseminarea abordării holistice și psiho-sociale, respectiv standarde comune
de îngrijire în domeniul "îngrijire tinerilor" în ţările partenere
- Diseminarea rezultatelor proiectului şi a produselor prin organizațiile umbrelă și asociațiile
interregionale din domeniu, prin instituții de pregăire și formare profesională, prin
Derularea proiectului – Procesul de dezvoltare curriculară a conceptului de formare În prezentului subcapitol este descris derularea a proiectului, cu nominalizarea pachete de lucru
definite. Pachetele de lucru definite sunt prezentate doar “în mare“.
Proiectul a început în septembrie 2016 cu o reuniune comună kick-off, cu ocazia căreia s-au
întreprins primii pași de planificare şi au fost acumulate și discutate primele idei de fond. Chiar la
început sarcina echipei de proiect a fost să dezvolte opt module de
pregătire/formare/perfecționare, având la bază opt module dezvoltate într-un proiect anterior,
astfel ca la sfârșit să fie întocmit un concept de formare modular, un fel de catalog conținând în
total 16 module. În acest scop a fost format o grupă de control, numit totodată, grupă de lucru.
Precum a fost descris în capitolul privind situaţia inițială, pentru a clarifica conţinutul modulelor s-
a desfăşurat un așa-numit proiect în cadrul proiectului în sensul de "învățare explorativă", în baza
căreia a fost clarificat conținutul fiecărui modul individual în parte. Pentru dezvoltarea și elaborarea
modulelor, grupa de control a necesitat pe lângă altercația privind conținuturile, și de dezbateri
dpdv. didactic și de teoria formării. Ambele atitudini, cel de îngrijitor și cel de pedagog, a trebuit să
fie clarificat și corelat, de ex. În cazul expresiilor precum „Rezultatele învățării“, „Competențe“ sau
„Puncte Credit“ era necesar dezvoltarea unei concepții comune (Informații aferente în partea B).
Deasemenea și clasificarea după nivelurile Cadrului de Calificare European (EQR, EQF) au fost
relevante (Informații aferente în partea D). În mai multe runde de procesare, modulele au fost
verificate în ceea ce privește logica lor substanțială, dar și în ceea ce privește utilitatea și relevanța
în toate cele trei țări participante și, în final, au fost acceptate următoarele titluri cu următoarele
nivelurile, conform EQR:
Tabelul 2: Modulele dezvoltate cu indicarea nivelului EQR
Titlul Modulului Nivel EQR Modul 1 Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“
2-3
Modul 2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“
2-3
Modul 3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?
2-3
Modul 4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“
2-3
Modul 5 Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“
4
Modul 6 Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“
4
Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor
5-6
Modul 8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului
privind anchetele personalului și al beneficiarilor, care au nevoie de îngrijire, pot fi găsite în partea
A din capitolul Situația inițială. La locul indicat, "proiectul din proiect" este explicat în detaliu.
Numărul modulului
Titlul modulului
1 Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“
2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“
3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?
4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“
5 Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“
6 Consiliere din partea personalului de asistență/îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“
7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor
8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului
Tabelul 5: Rețeaua modulelor din proiectul actual
În ceea ce privește conținutul, au fost căutate criterii de clasificare suplimentare pentru a descrie contextul modulelor. Perspectiva sistemică a lui Bronfenbrenner a fost adevcat aici, printre altele. În plus, volumul conținutului respectivului modul se modifică odată cu creșterea nivelului de calificare conform EQF/DQR. (Pentru informații detaliate despre clasificarea modulelor dezvoltate în diferite categorii vezi: Partea D - Rețeaua modulelor).
Pentru a accentua în continuare esența, s-au elaborat linii directoare pentru toate modulele. (vezi
Tabelul 9 și 10). Acestea sunt menite să ofere orientare pentru toți cei implicați în punerea în
aplicare a modulelor și să ofere sprijin.
Îngrijirea tinerilor înseamnă … Obiectivele îngrijitorului sunt … Numărul modulului
… crearea spațiilor de locuit personal pentru și împreună cu tinerii cu nevoi speciale, în măsura posibilităților.
Ei doresc să dezvolte în mod pozitiv calitatea vieții tinerilor îngrijiți, angajându-se în dialoguri, de ex. condițiile de locuit și de viață restrictive, crearea de spații individuale de viață pentru a se simți bine.
Modul 1 Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“; EQR 2-3, 2cp
… stabilirea obiectivelor de dezvoltare și sărbătorirea succeselor.
În dialog cu beneficiarii, adică persoanele îngrijite stabilesc obiective mici și realiste, iar succesele pot fi sărbătorite împreună, și frustrarea pe ambele părți (tânăr îngrijit și îngrijitor) poate fi evitată.
Modul 2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“;
… să privim în spatele „fațadei“ comportamentului provocativ.
Prin acest aspect, recunoașteți, de exemplu, cauzele reale din spatele comportamentului "deviant" și astfel pot reacționa și acționa mai bine și mai deliberat.
Modul 3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?; EQR 2-3, 2cp
… să găsim un echilibru sănătos între apropierea prietenoasă și distanța profesională.
Îngrijitorii se confruntă în fiecare zi cu provocarea de a se întâlni dorința pentru contactul social prin apropiere și afecțiunedin partea persoanei tinere îngrijite, fără a fi implicați personal dincolo de relația de îngrijire profesională.
Modul 4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“; EQR 2-3, 2cp
Tabelul 6: Enunțuri cheie ale modulelor 1-4
Îngrijirea Tinerilor necesită … Obiectivele îngrijitorului ... Numărul modulului
… comunicare și cooperare bună în cadrul echipei multiprofesionale.
În dialogul multiprofesional cu colegii, aceștia obțin o imagine globală a îngrijiților tineri și, astfel stabilesc împreună măsuri și își coordonează acțiunile întreprinse pentru a asigura cea mai bună îngrijire posibilă.
Modul 5 Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“; EQR 4, 2cp
… consiliere bună a persoanelor tinere și a aparținătorilor lor
Ei se folosescde ocazii diferite pentru a ajuta prin consilierevtinerii îngrijiți și aparținătorii lor în probleme, evoluții, decizii și altele asemenea, în limitele competenței lor profesionale.
Modul 6 „Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“; EQR 4, 2cp
… concepte bune Ele încep cu o analiză diferențiată a condițiilor cadru și a nevoilor de bază ale tinerilor și a mediului lor.
Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor; EQR 5-6, 4cp
Pornind de la această bază, dezvoltă concepte și planifică implementarea și evaluarea acestora.
Modul 8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Partea II. - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului EQR 5-6, 6cp
vor avea grijă să motiveze tinerii şi să observe şi să remarce performanţele, rezultatele dezvoltării. Participanţii recunosc istoricul bolii ca un obstacol în dezvoltare şi înţeleg importanţa şi necesitatea sprijinirii persoanei afectate în dezvoltarea de noi obiective şi scopuri în viaţă. Se pot anticipa limite şi restrângeri cauzate de instituţia în care se află persoana respective (sau dependent de sprijinul ambulatoriu de specialitate). Posibilitatea activităţilor autonome, autodeterminate va trebui subliniată şi repetată de mai multe ori.
În activitatea lor dau loc pentru autodeterminare şi
independenţă, şi se preocupă de sprijinirea acesteia
Are un comportament înţelegător faţă de rudele
persoanei îngrijite şi respectă deciziile acestora.
Definesc limitele personale, în cazul în care acestea
au fost atinse
Comentar didactic Grupul ţintă al îngrijitorilor profită cel mai mult din experienţele directe din întâlniri cu persoane tinere cu nevoie de îngrijire. Ei pot percepe viaţa, starea de dezvoltare şi necesităţile persoanei respective în baza criteriilor prezentate anterior şi la urmă pot reflecta asupra acestora. Input-ul teoretic trebuie formulat cât mai compact şi eventual susţinut vizual. Întrebări de interviu formulate împreună pot ajuta la abordare în acumularea experienţelor de pe parcursul vizitei. Tematica modulului poate fi prelucrat şi separat de structura modulelor prezentate aici, integrat în cursurile formare de îngrijitori. Grupuri ţintă alternative pot fi îngrijitori, care de ex. în cadrul unui curs de perfecţionare de 1-3 zile se ocupă cu tema aceasta. Pentru grupul ţintă al îngrijitorilor trebuie să fie prezentat baza profesională foarte amânunţit. De ex. cu ajutorul fotografiilor, exemplelor din filme, interviuri, care ajută la evaluarea perspectivei persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire orientat pe cazul respectiv. Îngrijitorii pot deduce din aceste discuţii moduri de abordări proprii şi principii de bază orientative. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.
Propuneri referitoare la derularea predării
Interviuri despre reacţii la modificările vieţii prin a deveni persoană cu nevoie de îngrijire şi reflexii (interviu oral sau filmat), eventual vizită în unităţile Lebenshilfe sau alte unităţi cu servicii de tip rezidenţial / Centru de zi pentru opersoane cu dizabilităţi / persoane cu handicap fizic
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
Locaţii adecvate pot fi instituţii de tip ambulatoriu sau
rezidenţial, în care sunt îngrijite persoane cu nevoie de
îngrijire. Pe lângă acestea pot fi alese şi alte locuri, instituţii,
unde sunt deservite persoane cu dizabilităţi, sau şcoli, locuri
de formare sau de recreaţie, cum ar fi sportul pentru
Experienţa practică poate fi acumulată şi din asistarea sau îngrijirea individuală a persoanelor cu handicap grav (îngrijire ambulantă zi de zi). Exerciţii de observare în baza criteriilor prestabilite:
Aplicarea cunoştinţelor pentru perceperea fazelor de dezvoltare la un caz concret
Discutarea consecințelor pentru contactele sociale și dezvoltarea carierei.
Încheierea modulului Documentaţie la exerciţii
Literatura de referință Erik Erikson: Entwicklungspsychologie Shell Jugend Studie 2010 Prezentarea posibilităţilor de realizare a interacţiunilor de îngrijitor și pacient – cu exemplificarea îngrijirii în spital a persoanelor paralizate pe o parte, Roswitha Ertl-Schmuck, Martina Harking, Margot Sieger in PFLEGE & GESELLSCHAFT - 10. JAHRGANG 1/2005, S. 54 - 56 (http://www.dg- pflegewissenschaft.de/pdf/PfleGe0105ErtlSchmuck.pdf)
Modulul I.b Dezvoltarea personalităţii şi a identităţii persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire –
Nevoie de îngrijire ca urmare a unor boli cronice sau accidente –
Ore de prezenţă: 32-40 Ore 1 CP
Tipul modulului Modul de bază
Nivel EQR 3
Condiții preliminare Vezi cadrul de motivare
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Descrierea modulului În cadrul acestui modul, participanţii se ocupă de situaţia în care persoanele tinere devin persoane cu nevoie de îngrijire, având perspective de viaţă şi de îngrijire pe termen lung. Ei participă în cooperare cu personalul responsabil la aplicarea planului de îngrijire a sănătăţii şi cea socială. În cadrul întregului proiect, se vor avea în vedere pentru participanți mai
ales următoarele competențe superioare:
Preluarea responsabilităţii pentru activităţile profesionale
Protejarea autonomiei persoanei cu nevoie specială
Reflectarea asupra înţelegerii rolului profesional propriu şi
Tratarea persoanei cu nevoie specială în situațiile de îngrijire cu empatie, recunoscând valorile lui, cu acceptare
Competențe Participanţii se întâlnesc cu tineri, persoane cu nevoie de îngrijire, exersează exprimarea empatică, şi se angajează pentru sprijinirea şi promovarea independenţei şi a vieţii de calitate a persoanelor afectate. Activează sprijinitor situativ şi în cazul perspectivei de îngrijire şi aistenţă pe termen lung.
Rezultatele învățării
Cunoștințe Participanții ...
Recunosc exemple de sindrome cronice şi cele ale accidentelor, care vor avea ca urmare nevoia de îngrijire pe termen lung
Recunosc derularea schimbătoare a proceselor bolilor şi schimbarea intensităţii necesităţii de îngrijire şi sprijinire
Pot nominaliza sistemele de asigurare socială a ţării lor şi condiţiile preliminare pentru accesarea modalităţlor de sprijinire (alocaţii, etc.)
Pot prezenta necesităţile de îngrijire, în funcţie de cazuri şi situaţii.
Cunosc posibilităţile asigurării îngrijirii medicale şi sociale
Îşi adaptează comportamentul faţă de persoana îngrijită la faza bolii respective.
Abordare, comportament Participanții ...
se ocupă de asigurarea vieţii de calitate, siguranţa îngrijirii socio-medicale în diferitele faze ale bolii, a reabilitării sau pe perioada de îngrijire a persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire
se comportă ca fiind actori în stafful interdisciplinar a persoanelor participante la procesul de îngrijire
se comportă înţelegător în cazul actualelor modificări de stare mentală al clienţilor
Comentar didactic Pentru grupul ţintă al îngrijitorilor Input-ul teoretic trebuie formulat cât mai compact. Mai spectaculoase sunt în acest caz prezentarea de rapoarte de caz, documentare auditive sau filmate, povestirea vieţii, crestătura prin apariţia evenimentului în urma căreia persoana respectivă a deventi persoană cu nevoie de îngrijire şi experienţe de rezolvare al unelor cazuri. Scopul trebuie să rămână recunoaşterea şi respectarea independenţei şi autonomiei în conducerea vieţii şi la luarea deciziilor, însoţirea persoanelor tinere pe drumul vieţii lor. Tematica modulului poate fi integrat în cursurile regulamentare de formare îngrijitori. Participanţii la cursul de îngrijitor cu durata de trei ani se pot lega de baza teoretică mai bine şi pot trage concluzii. Din situaţiile reale pot deduce estimări, cu aspectele cărora integrarea/rezolvarea şi /sau domeniile de decizie autonome pot fi urmărite. Se pot realiza şi interviuri sau studii de caz despre dezvoltarea personalităţii şi integrarea pe fundalul îmbolnăvirilor cronice sau a urmărilor accidentelor. Modulul poate fi utilizat în acelaşi timp şi la cursuri de perfecţionare pentru personalul îngrijitor calificat, cu durata de 1-3 zile. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.
Prezentarea cazului, discuţii despre întrebările personale pentru a crea relaţie proprie legată de tema dată Aprofundare Predarea teoriei (de ex. prelegere, predare)
studiu de caz,
căutarea pe internet respectiv alte surse de literatură de specialitate despre boplile cronice, tratamentul lor şi prognoza
lucru în grupă/ în grupe mici şi prezentaţii Aprofundare realizarea de Mindmap, adunarea întrebărilor de interviu Temă de aprofundare o discuţie cu o persoană afectată şi/sau o rudă îngrijitoare despre originea, urmările şi experienţele modificării vieţii prin evenimentul care a cauzat starea nevoii de îngrijire
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
Asistarea socială a persoane tinere cu nevoie de îngrijire cu simptome de boli cronice sau ca urmare a accidentelor
Hospitarea în serviciile sociale pentru găsirea posibilităţilor de sprijin a persoane tinere cu nevoie de îngrijire pe termen lung
Exerciţii practice: elaborarea unui studiu de caz, descrierea sprijinirii îngrijitoare şi descrierea sprijinului social
Încheierea modulului Examen în grup, de ex. lucrare în parteneriat (Prezentarea studiului de caz)
Literatura de referință Juliet Corbin und Anselm Strauss (2004): Weiterleben lernen. Bern (Hans Huber Verlag) Birgit Gerwin und Regina Lorenz-Krause (Hg.)(2005): Pflege- und Krankheitsverläufe aktiv steuern und bewältigen. Münster (LIT- Verlag) www.Awmf.org - Leitlinien für die Medizinische Versorgung, Patienteninformationen zu Krankheitsbildern, Versorgungsbedarf
intenţionate. Iniţiază prin comportamentul lor măsuri de
consolidarea încrederii.
Participanţii pot reflecta asupra fiecărui contact cu persoanele tinere cu nevoie de îngrijire, pot evalua efectul comportamentului propriu în discuţii şi pot descoperi modelul de legătură.
Recunosc modificările cauzate de diagnostice psihice
/psihiatrire ceea ce priveşte crearea contactelor, ca de
ex. Multiple Sklerose, Apoplex sau boli neurologice
cauzate de accidente.
Dispun de cunoştinţele de bază, care îi ajută la
diferenţierea perceperii intenţionate de observării
subiectivă şi selectivă.
Cunosc diferenţa dintre descriere şi evaluare şi au cunoştinţe despre apropierea mintală
Capacități, abilități Participanții ...
Adaptează forma relaţiei individual la nevoile
persoanei tinere cu nevoie de îngrijire.
Percep şi pot interpreta signale nonverbale, sunt atenţi
la acestea şi reacţionează adecvat prin transmiterea
acestora specialiştilor responsabili.
Privesc observarea ca baza estimării necesităţii de îngrijire
Elaborează criterii pentru observare şi aplică acestea în funcţie de situaţie
Adaptează principiile discuţiei centrate pe persoană, în fundalul unui model de comunicare (pt. Germania: Karl Rogers şi Friedemann Schulz von Thun) şi determină limitele aplicării aceteia în funcţie de grupul ţintă.
Abordare, comportament Participanții ...
iau în serios persoana tânără cu nevoie de îngrijire în
situaţia sa şi îl sprijină, ca pe parcursul discuţiei să
dezvolte soluţii adecvate necesităţilor proprii.
Participă la discuţii în mod autentic.
Reflectă asupra stării proprii, dacă se simte bine sau
Percep limitele proprii în contactul individual cu persoanele tinere cu nevoie de îngrijire şi cer ajutor la nevoie.
Comentar didactic Temele şi metodele prezentate aici pot fi aplicate la cursurile cu diferite grupuri ţintă. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.
Propuneri referitoare la derularea predării
Introducere muncă individuală, scopuri personale, Tabla moderatorului, cărţi, metaplan, termometrul atmosferei, mindmap (sortarea conţinutului nou), exemplu din film (cu umor), amintiri din situaţii cotidiene Percepere şi comunicare: Orientarea pe o hartă a oraşului: discuţii despre o turăă scurtă, exerciţiu de percepere şi observare Discuţie, interacţionare, jocde roluri Calitatea comunicării / estimarea valorilor/ trimiterea de mesaje: Input cu vizualizare + copie pt. participanţi Fils scurt (Loriot: „Das Ei ist hart“) Transferul la activităţile cotidiene, Aplicare prin chestionare, exerciţiu cu partenerul Exerciţiu în grup şi reflexie structurată Acultare/Feedback: exerciţiu în pereche -3-nivele-Paar-Übung, cărţi feedback pentru exersare, aprofundare Realizarea de placate („4 pagini ale unei ştiri“) Exerciţiu practic de transfer: întocmirea protocolului discuţiei (Verbatim) Evaluarea exerciţiului practic: teatru de improvizare, reflexie Relaţii sociale: poză statică, poziţia în spaţiu faţă de ceilalţi Comunicarea nonverbală: Perceperea limbajului corporal, pacing, raport, mimică şi gesticulaţie, apropiere şi distanţă, Exerciţiu practic: perceperea şi comunicarea noonverbală în munca zilnică – observare şi descriere, evaluarea exerciţiului practic pe metaplan Experienţa proprie: „Age Man“ („Costumaţie“)
Aprofundare: Studiu de caz cu înregistrare video, grupe mormăitoare, aplicarea pe exemple din munca zilnică, discuţii cu vizualizare, clarificarea întrebărilor deschise Blitzlicht/ „Rundă Speed“ pentru rezumat, metoda 6 pălării (de Bono)
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
Întocmirea de proces verbal (Verbatim) la discuţiile din cadrul activităţilor practice şi evaluarea procesului verbal Supravegherea discuţiilor din îngrijirea cotidiană şi documentarea situaţiilor speciale în baza celor mai importante puncte, dezbătute la seminar.
Încheierea modulului În cadrul seminarului se va elabora un studiu de caz, documentat cu cameră video şi evaluat la sfârşit în baza criteriilor prestabiliite.
Literatura de referință Satir, Virginia (2011): Selbstwert und Kommunikation. Leben lernen. Stuttgart ( Klett-Cotta-Verlag). Schulz v. Thun (2010): Miteinander reden, Bd. 1+2. Reinbek (rororo Verlag).
Competențe Participanţii contribuie la sprijinirea şi activarea persoanelor
tinere cu nevoie de îngrijire la ducerea unui mod de viaţă
independent. Observă şi remarcă stilul de viaţă şi obiceiurile
persoanei respective, care sunt importante dpdv. al
structurăriii programului zilnic al persoanei tinere cu nevoie de
îngrijire. Participanţii recunosc semnificaţia acesteia asupra
calităţii vieţii şi a necesităţii sentimentului de siguranţă a
persoanei respective.
Ei activează aplicând apropierea sau distanţa profesională
necesară şi percep care şi unde sunt linitele motivaţiei
personale la aceste persoane tinere cu nevoie de îngrijire.
Observă punctul la care trebuie involvaţi şi alţi profesionişti,
sau alái actori.
În cazul nişelor în îngrijire în domeniul muncilor gospodăreşti,
oferă persoanei tinere cu nevoie de îngrijire ajutorul necesar
planificat şi delegat de către personalul profesionist. Muncile
gospodăreşti necesare vor fi desfăşurate individual.
Împreună cu profesioniştii din domeniu, vor derula activităţile pentru şi împreună cu persoana tânără cu nevoie de îngrijire. Ei oferă sprijin la desfăşurarea planului de îngrijire şi asistenţă individual sau în grup a activităţilor de activare, cum ar fi oferte culturale, etc.
Folosesc resursele reţelei sociale în activităţile
profesionale.
Sprijină măsurile de activare pentru conducerea
independentă a vieţii de către persoanele tinere cu
nevoie de îngrijire.
Preiau sarcini la desfăşurarea activităţilor individuale
ale persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire
Utilizează diferite exerciţii de promovarea şi creşterea activităţilor.
Abordare, comportament Participanții ...
Acceptă limitele posibilităţilor persoanei tinere cu
nevoie de îngrijire şi îşi adaptează sprijinul.
Respectă, că ofertele de activare pot fi şi refuzate.
Percep şi interpretează corect semnele sub- sau suprasolicitării şi reacţionează la acestea.
Comentar didactic Îngrijitorii trebuie să fie capabili, ca împrună cu personalul de specialitate, să participe la activarea persoanelor cu nevoie de îngrijire. Estimarea capacităţilor/ resurselor existente, al scopurilor şi al măsurilor necesare de sprijinire aparţine de regulă personalului specialist. Îngrijitorii trebuie să preia principiile de bază al „ajutorului la autoajutare“ şi „îngrijire activatoare“ ca leitmotiv. Activarea şi participarea la viaţa persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire trebuie involvate în activităţile cotidiene. În acelaşi timp îngrijitorii trebuie să perceapă şi limitele capacităţilor de autoajutorare şi să caute împreună cu specialiştii involvaţi soluţii. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”
Propuneri referitoare la derularea predării
Introducere Brainstorming, reflexie şi dicuţii, prezentarea de film, Aprofundare literatură de specialitate, întâlnire şi interviu cu îngrijitori şi/sau persoane îngrijite, muncă în grup, în plen Mobilitätsaktivierung Activarea mobilităţii: analizarea posibilităţilor de activare, prezentarea şi utilizarea mijloacelor auxiliare, antrenarea
muşchilor, terapie prin dans, ergoterapie, exerciţii fizice, Bobath şi alte metode ale promovării mişcării Schimb de experiență, studiu de caz, prezentări, dicuții Activarea socială muncă în grup, prezentare, discuţie, discutarea dorinţelor proprii cu privire la programul zilei în discuţia îngrup, organizarea timpului liber: organizarea unei excursii, planificarea programului zilnic şi săptămânal, exerciţii practice Cooperare şi autonomie observările îngrijitorului, scopuri şi necesităţi, reacţii la emoţii individuale şi situative ale persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire, negocierea unei activităţi comune Exerciţiu practic de aprofundare Interviu şi studiu de caz
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
Planificarea şi derularea unui program de actiuvare individual, respectiv măsuri de sprijinire psihosocială
Testarea aplicării la o discuţie de caz
Încheierea modulului Documentarea studiului de caz din exerciţiu
Literatura de referință Pflege heute (2013): Pflegelehrbuch. München (Elsevier Verlag) Ferguson, Jan (2001): Asertywnosc doskonala. Poznan (Rebis) Harwas-Napierala, Barbara u. Janusz Trempala (2000): Psycho- logia rozwoju czlowieka. Warszawa (Wydawnictwo Naukowe PWN) Kiwerski, Jerzy (2005): Rehabilitacija medyczna. Warszawa (Wy- dawnictwo Lekarskie PZWL) Mika (1987): Psychologia spoleczna. Warszawa Janus, Katarzyna (2006): Pedagogika i psychologia. Warszawa (Buchmann) Tobiasz-Adamczyk, Beata (2000): Wybrane elementy sociologii zdrowia i choroby. Krakow (Wydawnictwo Uniwersytetu Jagellon- skiego)
coafură, parfumuri şi make-up, în utilizarea unui stil de
îmbrăcare sau în purtarea bijuteriilor speciale. La persoanele
tinere cu nevoie de îngrijire de gen masculin sunt subliniate
aceste aspecte prin îmbrăcăminte aferentă sau comportament.
În cazurile în care persoane cu nevoie de îngrijire nu mai pot face – adecvat - aceste externalităţi, vor arăta participanţii acestui modul deschidere, înţelegere şi sprijin.
În cadrul întregului proiect, se vor avea în vedere pentru participanți mai
ales următoarele competențe superioare:
Preluarea responsabilităţii pentru activităţile profesionale
Protejarea autonomiei persoanei cu nevoie specială
Reflectarea şi demonstrarea înţelegerii rolului profesional propriu
Sentimentul de neputinţă/ apropierea – distanţa/ împovărări
Tratarea persoanei cu nevoie specială în situațiile de îngrijire cu
empatie, recunoscând valorile lui, cu acceptare
Preluarea responsabilităţii pentru învăţarea proprie
Competențe Participanţii contribuie la sprijinirea persoanelor tinere cu
nevoie de îngrijire în conducerea independentă a vieţii lor. Ei
cunosc necesităţile fiziologice de bază şi acceptă
normalitatea necesităţilor sexuale a unei persoane adulte.
Cunosc posibilităţi pentru soluţionarea, satisfacerea acestor
necesităţi (de ex. Posibilitatea întâlnirilor, asigurarea de spații
liniștite, perioade bine definite). Participanţii cunosc
însemnarea acesteia asupra calităţii vieţii, a necesităţii privind
siguranţa şi mulţumirea persoanei tinere cu nevoie de
îngrijire. Acceptă identitatea persoanei tinere cu nevoie de
îngrijire şi îl sprijină în prezentarea exterioară a acestuia.
Participanţii îşi desfăşoară activitatea cu apropierea şi distanţa profesională adecvată.
Pot descrie limitele proprii în privinţa sexualităţii în
relaţie cu alte persoane.
Înţeleg intimitatea persoanelor tinere cu nevoie de
îngrijire a fiind un spaţiu de protecţie a personalităţii şi
o pot compara cu propriile pretenții.
Acceptă bijuteriile, coafura, make-up-ul şi altele ca
fiind modalitate de exprimare a identităţii.
Capacități, abilități Participanții ...
Arată empatie şi înţelegere faţă de necesităţile şi
obişnuinţele persoanei tinere cu nevoie de îngrijire.
Raportează în formă scrisă şi orală în Raportul de îngrijire observaţiile lor şi dezvoltarea persoanelor, respectiv prezintă acestea în discuţiile din cadrul echipei multidisciplinare.
Impun limite clare în interacţiunea cu persoane tinere
cu nevoie de îngrijire, ceea ce priveşte rolul lor
profesional.
Sprijină persoanele tinere cu nevoie de îngrijire în exprimarea personalităţii lor ceea ce priveşte modul de îmbrăcare, etc. În cadrul identităţii lor de bărbat sau femeie.
Abordare, comportament Participanții ...
Acceptă diferitele forme de exprimare a identităţii
personale, şi dacă acestea diferă de cele ale
îngrijitorului.
Recunosc limitele proprii şi le definesc faţă de
persoanele tinere cu nevoie de îngrijire.
se folosesc de posibilitatea schimbului de experienţă şi supervizie şi în problemele împovărării proprii de către necesităţile persoanei îngrijite.
Comentar didactic Îngrijitorii trebuie să fie sensibilizaţi în situaţiile de apropiere corporală în legătură cu atingerile sensibile şi politicoase, de ex. la îngrijirea corporală. În acelaşi timp ei involvă experienţele proprii legate de atingerea corporală în comunicare şi interacţionare. Participarea proprie, abordarea atingeriloor corporale trebuie să fie tematizare şi reflectate în cadrul cursului. Aici pot fi de ajuto întrebări precum:
apropiere şi distanţă – cine şi unde are voie să mă atingă?
povestea proprie – experienţe legate de atingeri plăcute şi neplăcute
diferenţierea clară dintre activităţile de îngrijire şi activităţile cu conotaţie sexuală
Pe lângă acestea trebuie respectat dreptul persoanei tinere de a-şi exprima individualitatea prin îngrijirea corporală, bijuterii, alegerea îmbrăcămintelor şi prezentarea exterioară. Aici pot fi introduse discuţii de ex. în baza pozelor, a documentelor acustice sau filmate la exprimarea şi rezentarea persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire. Modulul poate fi utilizat în acelaşi timp şi la cursuri de perfecţionare pentru personalul îngrijitor calificat, cu durata de 1-3 zile. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.
Propuneri referitoare la derularea predării
Introducere experienţe propeii legate de atingere – chestionare anonimă şi discuţii, pantomime, (Brainstorming pe afişe), prezentări video-/filem scurte despre mediu şi cadrul socio-cultural din diferite ţări, video-interviu Aprofundare prelegere respectiv muncă individuală pe baza literaturii de specialitate, prezentări ale îngrijitorilor şi persoanelor afectate/ rudelor, muncă în grup, prezentare, discuţie, jucarea rolurilor legate de situaţie / pantomime/ psyhodrama
crearea/exersarea modului de abordare emoţională simţirea efectivă calităţilor de atingere, perceperea de sine şi reflexie de sine – recunoaşterea şi conştientizarea consternării proprii, exerciţiu de apropiere şi distanţiere, prelucrarea de fotografii/ foi cu teme, experimentarea metodelor de îngrijire corporală alternativă în exerciţii practice. Discuţie de caz în comun prelucrarea comună reflectantă a cazurilor problematice Aprofundare muncă în grup/ în pereche: discuţii de caz – şi găsirea de soluţii comune în grupe mici, întocmirea de lanţuri de activităţi în oferta îngrijirii corporale (pregătire-derulare-terminare) Exercițiu practic
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
Întrebarea colaboratorilor despre experienţele lor din domeniu Exerciţii în aplicaţiile practice:
a) alternativă: Compunere în această temă, discuţie de caz al unui tânăr cu nevoie de îngrijire şi eines jungen
pflegebedürftigen Menschen întocmirea unui lanţuri de activităţi în oferta îngrijirii corporale;
exerciţiu de analizarea pielii, întocmirea unui lanţ de activităţi într-o situaţie în practică → Evaluarea în plen
Încheierea modulului Reflectare asupra discuţiei cu colegii şi documentarea
acestuia în scris
alternativă: Compunere în această temă, evaluarea lanţului de activităţi, clauzură
Literatura de referință http://ethiknetzwerk-altenpflege.de/media/downloads/1.%20Vortrag%201%20- %20Intimit%C3%A4t%20und%20Sexualit%C3%A4t%20- %20mit%20Folienhinweisen.pdf Pflege heute (2013): Pflegelehrbuch. München (Elsevier Verlag) MENCHE, Nicole (2012): Biologie, Anatomie, Physiologie. München (Elsevier) Ann Louise Barrick (Hrsg.)(2011): Körperpflege ohne Kampf. Bern (Huber)
Modul IV.b Personalitatea şi îngrijirea corporală a persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire: în relaţie cu alimentaţia şi excreţia Durata: 32-40 Ore de prezenţă
1 CP
Tipul modulului Modul practic de aprofundare
Nivel EQR 3
Condiții preliminare Modulul IV.a absolvit Vezi cadrul de motivare
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Descrierea modulului În viaţa persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire alimentaţia,
adică mâncarea, băutul şi excreţiai joacă un rolo mult mai
important, decât la persoanele vârstnice. La alimentaţie, la
mâncăruri şi băuturi, trebuie luate în considerare nu numai a
necesităţile de bază ci şi placul lor şi exprimarea preferinţelor
sau a deciziilor existenţiale (de ex. De a fi vegetarian).
Alimentarea decurge adesea ca un lucru întâmplător. Dacă ne
place o mâncare sau nu, depinde de foarte multe ori de
compania la masă sau de împrejurimi. Participarea comună la
masă, până mâncăm şi bem, este influenţată în mare măsură
de modă şi de timpul care ne stă la dispoziţie. Aceasta poate
conduce la alimentaţie unilaterală, sau la obişnuinţe
nesănătoase ale aşa numitelor „Junk Food“.
Procesele excreţiei sunt acceptate de regulă a fi mai intime şi
dependenţa de alte persoane duce la sentiment de ruşine. În
acest sens se întâmplă şi ma des, să nu ceară ajutor persoana
în cauză, ceea ce are ca urmare adesea probleme somatice
ale digestiei, precum constipaţie sau diaree.
Cauzele stării de a fi persoană cu nevoie de îngrijire, precum
îmbolnăviri cronice sau accidentări, tulburări continue ale
sistemului digestiv
– acute sau mai uşoare – pot conduce la tulburări ale
proceselor de digestie, până şi la constipaţie.
În acest modul le va fi predat participanţilor importanţa acestei
tematici în viaţa persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire.
Participanţii vor dobândi cunoştinţe de bază despre
semnificaţia alimentaţiei şi a proceselor de digestie, precum şi
promovarea şi sprijinirea acestora. O temă aparte va fi şi
ruşinea şi înlăturarea acesteia.
Participanţii vor primi informaţii cu privire la formele relevante de alimentaţie pentru diferitele boli, standarde profesionale în
cazul profilaxiei problemelor de digestie, posibilităţi de ajutorare a procesului de excreţie. Pa lângă aceasta se ocupă de problemele individuale ale situaţiilor psihice, şi cu necesitatea de ajutorare la persoanele tinere cu nevoie de îngrijire. În cadrul întregului proiect, se vor avea în vedere pentru participanți mai
ales următoarele competențe superioare:
Preluarea responsabilităţii pentru activităţile profesionale
Protejarea autonomiei persoanei cu nevoie specială
Reflectarea şi demonstrarea înţelegerii rolului profesional propriu
Sentimentul de neputinţă/ apropierea – distanţa/ împovărări
Tratarea persoanei cu nevoie specială în situațiile de îngrijire cu
empatie, recunoscând valorile lui, cu acceptare
Derularea activităţilor şi gândirea igienică să fie aplicată în diferite
contexte
Planificarea, structurarea, derularea şi evaluarea activităţilor proprii
Preluarea responsabilităţii pentru învăţarea proprie
Tratarea economicoasă a resurselor
Tratarea intimităţii şi sexualităţii proprii şi al altora cu reflectare
Competențe Participanţii înţeleg şi privesc menţinerea independenţei şi a
îngrijirii de sine independente la persoanele tinere cu nevoie
de îngrijire ca fiind sarcină de bază în procesul de îngrijire.
Recunosc importanţa necesităţilor sociale la luarea mesei.
Ei recunosc relevanța auto-angajării în ceea ce privește proiectarea individuală a rutinei zilnice. Ei cunosc relațiile special ale corpului tinerilor care au nevoie de îngrijire și sunt sensibili la acestea. Participanţii înţeleg atât corelaţiile fiziologice dintre alimentaţie, introducerea măncărurilor şi a băuturilor, şi excreţie, cât şi influenţa lor asupra bunăstării a persoanei tinere cu nevoie de îngrijire şi a calităţii lui de viaţă. Privesc limitările eventuale, precum şi resursele ceea ce priveşte comportamentul legat de alimentaţie şi de excreţie. În cadrul activităţii de îngrijire şi asistenţă oferă ajutor în domeniul alimentaţiei şi excreţiei. Aplică măsuri profilactice cunoscute şi prescrise contra eventualelor riscuri. Combină nevoile nutriționale individuale cu forme alimentație utile și digestive. La toate măsurile aplicate au în vedere în mod special protecţia sferei intime a persoanei tinere cu nevoie de îngrijire. În relația cu persoanele tinere cu nevoie de îngrijire de propria lor vârstă, își recunosc propriile limite psihologice și, dacă este necesar, caută sprijin la locul de muncă, precum și în propria lor activitate de monitorizare.
Remarcă necesităţile individuale în privinţa hrănirii, a
consumării mâncărurilor şi a băuturilor.
Protejează sfera intimă a persoanei tinere cu nevoie
de îngrijire.
Sunt conştienţi de semnificaţia excreţiei regulare în calitatea vieţii persoanei tinere cu nevoie de îngrijire.
Sunt conştienţi de semnificaţia observării şi perceperii procesului de excreţie.
Iau în considerare problema intimităţii la procesele de excreţie şi tematizarea lor la activităţile de îngrijire.
Pricepe ruşinarea şi dezgustul legate de procesul de
excreţie
Remarcă împovărările proprii în raport cu problemele persoanei tinere cu nevoie de îngrijire şi folosesc posibilităţile de sprijin care stau la dispoziţie în cadrul echipei interdisciplinare.
În cadrul consilierii încearcă să influenţeze persoana tânără cu nevoie de îngrijire în direcţia promovării sănătăţii.
Comentar didactic Pe lângă perspectivele profesionale („alimentaţia sănătoasă“) trebuie respectat la întocmirea şi alegerea meniului şi individualitatea şi autodeterminarea persoanei tinere cu nevoie de îngrijire. Îngrijitorii trebuie să fie capabili să recunoască necesităţile persoanei tinere cu nevoie de îngrijire, respectiv să găsească soluţii de compromis între alimentaţia „sănătoasă“ şi „gustoasă“. În relaţia cu procesele de excreţie, îngrijitorii trebuie să se comporte respectuos şi reticent, să respecte sentimentul de ruşine al persoanei îngrijite. Moduri de abordare al sentimentului ruşinii şi cum se poate discuta despre aceasta poate fi însuşit din studii de caz şi discuţii aferente. Scopul este dezvoltarea posibilităţilor de sprijinire plin de respect şi adecvat. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.
Propuneri referitoare la derularea predării
Introducere Fotografii/ poze/ film „Alimentaţia – sănătoasă sau gustoasă?!“, experienţe proeprii legate de obişnuinţele legate de mâncare, mediul şi cadrul socio-cultural al alimentaţiei Aprofundare muncă în gup în baza piramidei alimentelor Vizitarea unei Case sanitare – cuprezentarea diferitelor mijloace auxiliare în sprijinul procesului de ingestie (alternativ:
vizitarea unei unităţi de locuinţă protejată din domeniu, care utilizează diferite mijloace auxiliare). Vizitarea unui centru de aprovizioare al căminelor de îngrijire împreună cu un asistent în dietetică (bucătăria căminului sau spitalului) pentru cunoaşterea diferitelor forme de meniuri. Prelucrarea şi vizualizarea diferitelor măsuri de profilaxie la problematica excreţiei. Schimb de experienţă în cadrul asocierii furnizorilor de formare, legat de sentimentul propriu de ruşine în relaţie cu excreţie. Aprofundare Nevoile şi ofertele de alimentaţie în îngrijirea tinerilor – Întocmirea prânzului sănătos şi gustos. PraxisTemă de aprofundare Ajutor la ingestie – oferit în mod plăcut şi orientat pe persoană – prezentarea şi evaluarea raportului de experienţe, descrierea şirului de activităţi. Ajutor la excreţie: indicaţii sau ajutor la excreţie, derularea profilaxei îngrijitoare în legătură cu alimentaţie, ingestie/ excreţie, întocmirea unui şir de activităţi.
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
Asistarea de către specialişti în îngrijirea efectivă, la faţa
locului
Ajutor din partea specialiştilor la derularea măsurilor de
profilaxie
Exerciţiu: Descrierea unei situaţii de alimentaţie a unei
persoane tinere cu nevoie de îngrijire, enumerarea şi
descrierea măsurilor relevante în sprijinirea digestiei normale
Încheierea modulului Documentarea unei situaţii de hrănire a unei persoane tinere
cu nevoie de îngrijire
Clauzură/ Test cu bifare legat de anatomie/ fiziologie, diagnostizare, diverse probleme şi profilaxie Întocmirea unui şir de activităţi într-o situaţie de îngrijire a unei persoane tinere cu nevoie de îngrijire, cu oferirea ajutorului în procesul de ingestie. Întocmirea unui şir de activităţi într-o situaţie de îngrijire a unei persoane tinere cu nevoie de îngrijire, cu oferirea ajutorului în procesul de excreţie.
Literatura de referință Competenţe parţial din manualul modulelor pentru formarea Îngrijitorilor cu durata de un an în NRW, LB 1 – PM 1 – ME 1-3 (Hundenborn, G. & Knigge-Demal, B. 2011) entliehen. Pflege heute (2013): Pflegelehrbuch. München (Elsevier)
Modul V Perceperea sarcinilor de asistenţă în situaţii de criză Durata: 32-40 Ore de prezenţă
1 CP
Tipul modulului Modul de bază
Nivel EQR 2
Condiții preliminare Curs de prim ajutor absolvit (16 UE = EQR 2) Vezi cadrul de motivare
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Descrierea modulului Acest modul are în vedere faptul, că persoanele tinere cu nevoie de îngrijire, care primesc sprijin în cadrul îngrijirii de bătrâni, au pe lângă limitările relevante îngrijirii şi probleme medicale acute, care au fost declanşate fie de nevoia de îngrijire, fie din cauza, care a provocat nevoia de îngrijire. În munca cotidiană de îngrijire, specialiştii nu sunt în totdeauna la îndemână. Ca acest fapt să nu ducă la împovărări (neajutorare), în acest modul se vor preda cunoştinţe esenţiale pentru a putea observa şi remarca situaţii de alertă. Participanţii învaţă modul de lucru cu diferitele dispozitive de diagnostizare. Exersează comportamentul în situaţii de alertă şi reflectă asupra rolului propriu în cadrul întregului proces de îngrijire. Prin delegarea de regulă a sarcinilor de diagnostizare în cazuri cotidiene, obişnuite – nefiind cazuri de alertă sau urgenţă – se va putea consolida baza de încredere între îngrijitor şi client, dar va creşte şi motivaţia îngrijitorului. În cadrul întregului proiect, se vor avea în vedere pentru participanți mai
ales următoarele competențe superioare:
Preluarea responsabilităţii pentru activităţile de specialitate
Sentimentul de neputinţă/ apropierea – distanţa/ împovărări
Tratarea persoanei cu nevoie specială în situațiile de îngrijire cu
empatie, recunoscând valorile lui, cu acceptare
Derularea activităţilor şi gândirea igienică să fie aplicată în diferite
contexte
Planificarea, structurarea, derularea şi evaluarea activităţilor proprii
Preluarea responsabilităţii pentru învăţarea proprie
Tratarea economicoasă a resurselor
Competențe Participanţii vor putea remarca corect potenţialul pericol
pentru clienţi în cazuri de excepţie, sau de alertă, urgenţă.
Măsoară valorile vitale cu şi fără dispozitive sau instrumente
tehnice şi iau măsurile potrivite. În mod complementar la
rezultatele cursului de prim ajutor, care este condiţie
preliminară), participanţii sunt în stare să deruleze noi măsuri
de diagnostizare, mai ales în cazul necesităţii de ajutor în
situaţii acute.
Sunt conştienţi de măsurile de profilaxie, în special în cazurile de diabet şi tromboză, cunosc acestea şi pot aplica cu siguranţă profilaxie alese. Totodată participanţii sunt în stare să observe necesităţile speciale ale persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire în aceste situaţii de criză, şi să întreprindă paşii necesari cu ajutorul indicaţiilor staffului interdisciplinar.
Stabilesc diagnosticul de bază cu ajutorul acestor
mijloace în situaţii de urgenţă
Aplică măsurile fundamentale de ajutor după
standardele actuale.
Cunosc legile fizice ale gravitaţiei şi raportul acesteia
cu pomparea muşchilor-arterelor
Pot motiva măsurile aplicate în caz de profilaxie de
tromboză
Aleg corect posibilităţile de depozitare pentru
thromboseprophylaxie
Aplică instrumentele de măsurare pentru ciorapii anti-
tromboză.
Pot utiliza corect ciorapii anti-tromboză.
Abordare, comportament Participanții ...
Evaluează rezultatele măsurării tensiunii şi deduc
reacţiile necesare.
Cunosc valorile limită al pulsului, a tensiunii, a
temperaturii şi glucozei, şi în cazul depăşirii valorilor
normă întreprind măsurile necesare.
intervin in cazuri de urgenţă hotărât şi cumpătat
Remarcă modificările ca urmare a măsurilor aplicate
şi documentează acestea.
Sunt sensibili la fricile şi problemele persoane tinere
cu nevoie de îngrijire
Percep şi reflectă asupra emoţiilor proprii după situaţii
de criză şi recunosc necesitatea de a cere ajutor
extern
Cunosc importanța încrederii, pentru reducerea fricii
persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire.
Estimează situaţiile de împovărare proprie şi
utilizează în caz de nevoie măsurile adecvate
Comentar didactic Îngrijitorii pot prelua, în funcţie de prevederile legale în vigoare din ţara respectivă, părţi ale îngrijirii, tratamentului şi perceperii bolnavilor în situaţii de criză. Felul şi măsura îngrijirii, tratamentului predat în cadrul pregătirii şi perfecţionării diferă în funcţie de cunoştinţele preliminare şi prevederile legale. Modulul poate fi completat ţi aprofundat cu alte cunoştinţe şi metode de tehnica îngrijirii, în funcţie de prevederile legale din ţara unde se derulează cursul. Trebuie luat în seamă diferenţa între limitele activităţilor specialiştilor şi cel al îngrijitorilor, ce este prevăzut de sistemul medical în cauză.
Acest modul poate fi derulat şi ca perfecţionare separată, ţinut îngrijitorilor cu experienţă. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.
Propuneri referitoare la derularea predării
Seminar cu studii de caz şi exerciţii cu utilizarea dispozitivelor
de diagnostizare
Introducere: Chestionare cu cartonaşe, clustere, stoc de teme, Prelegere Prelucrarea textelor/ muncă în grup, flipchart: steaua asocierilor şi prezentare, clarificarea noţiunilor centrale, mindmap (structuratea noilor unităţi de conţinut) Prelucrare: Prelegere ţinută de către lector (Input însoţit de vizualizare), bibliografie, materiale pentru măsurături, demonstraţii şi exerciţii practice în pereche, exersarea activităţilor în cadrul cursului (evaluarea perceperii proprii), întocmirea planului de activităţi Aprofundare: ladă cu comori, jocul întrebărilor şi al răspunsurilor, jocuri dramatice, reţeaua reflexiilor, muncă în grupă/ în plen, catalogul măsurilor, “blitzlicht” Exerciţiu de transfer: descrierea de măsuri de îngrijire diagnostische sau terapeutice în cazul aplicării la un caz: şirul activităţilor (pregătire, derulare, finalizare).
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
Instituţii de îngrijire de tip ambulatoriu, parţial rezidenţial sau
rezidenţial pentru vârstnici.
Temă de studiat:
Descrierea studiului de caz cu coordonatorul stagiului de
practică:
Problemele specifice modificării parametrilor medicali pe baza
diagnosticului – concluzionarea şi motivarea evetualelor
pericole.
Exerciţiu, Desfăşurare şi documentarea măsurilor
dealungul mai multor zile: măsurare tensiunii arteriale,
îmbrăcarea /dezbrăcarea ciorapilor de compresie – aici
documentarea modificărilor, măsurarea diabetului sub
Încheierea modulului Scurt test în scris; caz din experienţă practică, documentat. Eventual derularea practică a muncilor cotidiene la pacienţi corespunzători, sub supraveghere.
Literatura de referință Pflege heute (2013): Pflegelehrbuch. München (Elsevier Verlag) MENCHE, Nicole (2012): Biologie, Anatomie, Physiologie. München (Elsevier)
Modul VI Consolidarea rolului professional: Tratarea conflictelor şi a greutăţilor/împovărărilor (proprii)
Durata: 32-40 Ore de prezenţă 1 CP
Tipul modulului Calificări speciale referitoare la subiect
Nivel EQR 3
Condiții preliminare Vezi cadrul de motivare
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Descrierea modulului Persoanele tinere cu nevoie de îngrijire, atât în îngrijirea ambulantă, cât şi în cea de tip rezidenţial, prezintă o provocare adevărată. Pe lângă îngrijire reabilitativă, cea medicală şi sprijinitoare, trebuie oferit acestor oameni şi posibilitatea dezvoltării unei noi perspective de viaţă. Schimbarea de multe ori bruscă a situaţiei acestor persoane, prin survenirea de accidente sau boli, le provoacă crize adânci. Participanţii sunt în contact cu persoanele îngrijite, pe de o parte ca sprijinitori, pe de altă parte ca persoane de încredere şi consilieri. Participanţii pot trăi în această sens probleme /greutăţi de genul: • se simt frustrat şi neajutorat • sentiment de afectare puternică • sentiment de neputinţă • trăiesc împreună cu persoanele cu nevoie de îngrijire schimbarea rapoartelor sociale • sunt copleşiţi de progresarea stării de boală a persoanei îngrijite. Pentru protejarea participantului şi pentru menţinerea unei relaţii profesionale viabile, se vor împărtăşi participanţilor în cadrul acestui modul posibilităţi de a trata şi de a rezolva aceste greutăţi. Abordarea profesională a apropierii sau a distanţei, respectiv abordarea cu empatie trebuie exersate aici. În cadrul proiectului în totalitate, dar mai ales în acest modul se vor avea în
vedere pentru participanţi în special următoarele competenţe subordonate:
Protejarea autonomiei persoanei cu nevoie specială
Reflectarea asupra înţelegerii rolului profesional propriu şi
expulzarea acestuia
Neputinţă / apropiere-distanţă /împovărări, greutăţiVerantwortung übernehmen für berufliches Handeln
Tratarea persoanei cu nevoie specială în situațiile de îngrijire cu
empatie, recunoscând valorile lui, cu acceptare
Planificarea, structurarea, derularea şi evaluarea activităţilor proprii
Preluarea responsabilităţii pentru învăţarea proprie
Competențe Având în vedere realitatea muncii trăite, modulul oferă participanţilor spaţiu, de a-şi aminti de greutăţi, împovărări trăite şi pentru a le clasifica. Se va stabili un cadru de evaluare prin trei proceduri:
- sarcina profesională / obiectivul profesional - teorii ale modelelor de stres - moduri de abordare ale menţinerii stării de sănătate /
Salutogenese: apropierea şi distanţa profesională
Participanţii pot evalua emoţional situaţiile individuale şi le pot aborda în mod diferenţiat. Cu acest mijloc metodologic, şi anume al discuţiei de caz, participanţii pot cunoaşte o structură fermă, care permit prin paşii analizei şi a recunoaşterii problemelor, atingerea scopurilor, precum şi idei de rezolvare şi de căderi de acord. Participanţii vor fi capabili să abordeze mai clar situaţii individuale, să evalueze în gând posibilităţi le proprii de acţionare şi să se întoarcă consolidat în viaţa profesională cotidiană. Aspectele culturale sau specifice profesiei se vor aborda individual în diferitele ţări.
Percep posibilităţile/alternativele de acţionare în cazuri individuale şi le utilizează în discuţiile cu specialiştii
Remarcă nişele activităţilor, care provin din condiţiile societăţii şi cele financiare.
Recunosc şi nominalizează situaţii, care cauzează stres, precum eforturi puternice şi suprasolicitare, precum reacţiile omeneşti (persoană/instituţie).
Descriu metode de rezolvare a problemelor în acest context, ca de ex. discuţie de caz, consultanţă colegială
Cunosc supervizia ca o posibilă metodă de sprijin. Capacități, abilități Participanții ...
Recunosc situaţiile de neputinţă proprie şi le pot denumi
Acceptă limitele posibilităţilor de influenţare a derulării bolilor persoanelor îngrijite.
Încearcă diferite tehnici de reducere a stresului şi îşi alegtehnica potrivită.
Pot diferenţia reacţii de stres şi simptomele bolilor precum depresie, traumatizare / „burn out“ şi cunosc posibilităţile de sprijinire în aceste cazuri.
Încearcă tehnici de reflectare, precum discuţie în team, discuţii ad-hoc şi discuţii de încheierea zilei.
Recunosc la sine şi la ceilalţi membri ai echipei fenomenele suprasolicitării.
crează un cadru, care permite atenţie şi reflectare (cultură organizaţională)
reflectă prin exemple asupra relaţiilor profesionale referitoare la:
compătimire
afectare
Pot descrie tehnici de a crea apropiere conştient, dar şi de îndepărtare/ distanţare
Tematizează semnele abuzurilor sexuale, care crează probleme şi caută soluţii de rezolvare.
remarcă la sine şi la celelalte persoane din team eventuale fenomene ale suprasolicitării
Comentar didactic Acest modul se potriveşte în special la sfârşitul unei faze de formare, după diferite moduri de abordare practice de reflectare asupra experienţelor acumulate. Însemnarea fiziologică şi modelul de derulare al reacţiei de stres vor fi prezentate sau dezbătute în forma unui scurt impuls. Din punct de vedere al conţinutului este vorba în primul rând de experienţele proprii, prelucrarea situaţiilor de îngrijire trăite şi de dezvoltarea modelelor de acţionare şi de luarea deciziilor profesionale. În prelucrarea cazurilor este foarte bine aplicabil (studiul de caz structurat al unei situații trăite) și/sau consiliere colegială. Modulul poate fi integrat atât într-un curs de învățământ, cât și separat ca formare sau perfecționare de 1-3 zile pentru asistenți sau profesioniști în îngrijire. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.
Propuneri referitoare la derularea predării
Introducere: Videotraining/film scurt legat de situaţia de îngrijire, înregistrări audio, interviu, fabule, imaginea de sine, autocunoaşterea (închipuirea mea despre mine / cea realistică) Prelucrare: jocuri dramatice legate de situaţie abordări emoţionale Discuţii de caz în comun depre conflictele problematice / Situaţii prelucrarea comună cu refdlexie a cazurilor grave, grele
Cogniţii la conceptul despre sine – concceptul despre lume /modul de gândire Obişnuinţele interpretării şi interpretarea/sensul situaţiilor Învăţarea situaţiilor, jocuri dramatice, discuţii Mindmap: capacităţi de rezolvarea conflictelor Analiză de caz – cu cei 6 paşi ai strategiei de rezolvarea conflictelor (matricele de caz), Discuţii de caz, schimb de experienţă Muncă în grup cu ajutorul literaturii de specialitate aferente temei: Stresul, Modelul Salutogenezei-, „Burn-out“, violenţa în relaţiile de îngrijire, etc. Prelucrare unui chestionae despre modul de abordare/ prelucrare a împovărărilor Aprofundare: autocunoaştere, feedback, reflectare asupra împovărărilor proprii / reacţii la împovărări şi descrierea posibiolităţilor proprii de soluţionare, învâţarea asisitată
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
Participarea la supervizie individuală sau în grup în domeniul de activitate Jurnalul de practică, întocmirea de procese verbale ale discuţiilor (Verbatim), Propriile puncte forte, puncte slabe şi reflectare asupra acestora în discuţii Discuţii cu colegii din domeniu în baza chestionarelor elaborate/ exemple individuale pentru rezolvarea conflictelor – chestionar (rezolvarea conflictelor) Exerciţii practice legate de temă Temă de casă: compunere scrisă (raport de observare, proces verbal)
Încheierea modulului Documentarea unui studiu de caz împreună cu colegii / împreună cu persoanele afectate de respectivul caz şi reflectare asupra rolului propriu Evaluarea procesukui verbal
Literatura de referință ANTONOVSKY, Aaron (1997): Salutogenese. Tübingen (DGVt)
TAMELING, Rainer (2014): Stress und Stressbewältigung: die Stresstheorien von Richard S. Lazarus und Aaron Antonovsky. Hamburg (disserta) MASLOW, Abraham H. (1987/2007). Motivaţie şi Personalitate. Editura Trei, Bucureşti GHANDI, Arun (2004). Nonviolence in the 21th Century. Chal- lenges and Choices. În: Forum for Intercultural Philosophy 5.http://them.polylog.org BAGDY, Emőke u. TELKES József (1995).Személyiség fejlesztő módszerek az iskolában. Nt, Budapest BIRKENBIHL, Vera (2000). Kommunikációs gyakorlatok, Trivium, Budapest ALDWIN; Carolin M (2007). Stress, Coping and development, an integrative perspective TRUAX, Charles B. U. CARKHOFF, Robert R. (1967). Towards effective counseling and psychotherapy: Training and Practice. Aldine Pub. Co., Chicago HELENA, C. u. SHOSHANA, F. (1996).Ştiinţa rezolvării con- flictelor,Ed. Ştiinţă şiTehnică, Bucureşti EGAN (1998). The Skilled Helper. A problem-management ap- proach GORDON, Thomas (1990). T.E.T: A tanári hatékonyság fejlesztése.Gondolat K. Bp WEITZ, J. (1970). Psychological research needs on the problems of human stress, în J. McGrath, Social and psychological factorus in stress, New York, Holt, Rinehart and Winston MILEY, Karla K., O’MELIA, Michael, Brenda DUBOIS (2006). Practica Asistenţei Sociale: o abordare participativă. Polirom Iaşi, index KIRSCHENBAUM et al. (Hrsg.) (1957/ 1989). The Necessary and Sufficient Conditions of Therapeutic Personality Change, În: The Carl Rogers Reader, Houghton Mifflin Company, Boston, New- York DIACONESCU, Maria (2007). Empathy and Interpersonal Communication. In: Studia Universitatis Babeş-Bolyai Sociology, issue no.2
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Descrierea modulului Mutarea într-o instituție de îngrijire rezidențială, în special la persoane tinere, reprezintă o intervenție masivă în stilul de viață / modul de viață autodeterminat. Abandonarea gospodăriei proprii, plecarea dintr-o casă maritală comună sau schimbarea din familia părintească sunt în contradicție cu nevoia umană de autodeterminare și independență. Persoanele care au nevoie de îngrijire părăsesc încăperile obișnuite sau încăperile obișnuite trebuie să fie folosite în mod diferit, dar și aparținătorii își deschid și camerele private, de ex. Activităților asistenților și, de asemenea, le dau o parte din autodeterminarea lor. Condițiile spațiilor de locuit și de viață pot avea, prin urmare, un impact major asupra calității vieții și a satisfacției asociate a oamenilor. Cum se integrează / realizează un stil de viață determinat de sine stătător, în ciuda deplasării într-o unitate de îngrijire medicală de tip rezidențial (îngrijire în spitale) sau a utilizării spațiului personal de către asistente medicale (îngrijire în ambulatoriu), de ex. cu privire la ideile și dorințele personalizate și la propunerile de proiectare și utilizare corespunzătoare a încăperilor folosite, ar trebui clarificate în cadrul acestui modul. Rolul partenerilor / a persoanelor în cauză va fi, de asemenea, abordat, deoarece aceștia trebuie, de asemenea, să-și redefinească planurile de viață pe baza nevoii lor de îngrijire. Mai ales dacă îngrijirea are loc într-un context intern, adică la domiciliu. Adesea, mutarea într-o unitate de îngrijire medicală de tip rezidențial implică și mutarea într-un alt oraș, care poate afecta familia și prietenii, iar participarea la viața publică se schimbă. Cum își modelează spațiile publice oinstituție de îngrijire de tip
rezidențial, modul în care se deschide față de lumea exterioară în ceea ce privește oportunitățile de recreere și cât de bune condiții pot permite tinerilor cu nevoi specile să participe la viața publică în "spațiile publice" din interiorul sau din afara instituției, va fi discutat deasemenea în cadrul prezentului modul.
Competențe Participanții la modul înțeleg că beneficiarii se află într-o fază de reorientare sau relocare prin trecerea într-o instituție de îngrijire de tip rezidențial. În amenajarea spațiilor reale, dar și în proiectarea spațiilor metaforice care permit integritatea publică, recunosc o șansă de a promova / de a întări autodeterminarea și independența tinerilor care au nevoie de îngrijire. Participanții integrează cunoașterea importanței deosebite a mediului pentru un sentiment de a fi acasă, dar și ca un loc de retragere și întâlnire, oferind astfel îndrumări necesare beneficirilor și contribuind astfel la proiectarea și utilizarea spațiilor de viață.
descriu importanța dotărilor spațiale, precum și mediul înconjurător pentru calitatea vieții celor care au nevoie de îngrijire.
afirmă că dorința de a modela mediul este însoțită de dorința de a acepta noutatea
sunt preocupați de importanța setărilor de îngrijire în sectorul privat (îngrijirea la domiciliu)
Ei sunt conștienți de importanța unei pregătiri continue pentru dialogul cu rudele și aparținătorii
Ei sunt conștienți de faptul, că există și viața în afara instituției pentru tinerii din cadrul unei instituții rezidențiale
Ei discută faptul, că folosirea și amenajarea spațiului personal de viață merg mână în mână cu dorința de contacte sociale
Examinând activitatea biografică a rezidentului, pot recunoaște în ce măsură experiențele din situațiile de viață și de trai anterioare influențează acceptarea în noilor situații de viață și de locuit.
Capacități, abilități Participanții ...
Pot defini criteriile pe baza cărora se poate evalua gradul atins al sentimentului de "a fi acasă"
Ca și concluzie ei transferă idei pentru proiectarea în comun a mediului de viață, care trebuie discutate
Luând în considerare deficiențele individuale, ele oferă ajutoare de orientare în cameră, în casă și în mediul înconjurător
schițează spațiile instituționale și mediul, astfel încât beneficiarul să le poată folosi pentru activitățile sale
sprijină locuitorii în individualizarea habitatelor
Ele pot, de asemenea, să modeleze constructiv dialogul comun în cadrul discuțiilor de caz interdisciplinare.
Abordare, comportament Participanții ...
acceptă camera rezidentă ca un loc de retragere și intimitate
se simt angajați în ceea ce privește recunoașterea valorii faptului, că locuitorul dependent are dreptul să se retragă și să-și trăiască intimitatea
Participanții evaluează o facilitate de îngrijire ca un spațiu viu, în schimbare, unde locuitorii pot co-negocia transformările potențiale.
Participanții reprezintă pretenția rezidentului, de a folosi spații publice în interiorul și în exteriorul casei, permițându-i să participe la viața publică.
Propuneri referitoare la derularea predării
Introducere Sensibilizarea subiectului pe fundalul propriilor experiențe (plecare din casa părintească, abandonarea propriei locuințe, reorientări spațiale dorite și nedorite). Ce a sprijinit pasul, ce l-a făcut dificil, ce a fost considerat a fi de ajutor Prelucrarea biografiei personale (legate de subiect) Aprofundare Despre metodele creative de lucru în grup, proiectarea conținutului termenului spații de viață
Ce aparține la spații de viată
Ce înseamnă spațiul de locuit în ceea ce privește autonomia și independența
Cum poate o reorientare necesară să afecteze cercul de prieteni?
Cum pot face să îmi trăiesc noi locuri de trai tangibile pentru mine?
Posibilități și limite ale mobilării individuale ale camerei (financiar și practic pentru îngrijire)
Comparație: la ce renunță beneficiarii rezidenți - ce obțin în schimb?
Aprofundare Studiu de caz pe tema: un nou rezident se mută în camera lui
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
În instituțiile de îngrijire de tip ambulatoriu și rezidențial, unde activitatea se referă și la îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale, în unități protejate, la domiciliul persoanelor tinere îngrijite, unde se derulează activitatea de îngrijire.
Temă de studiat Aprofundare, ce informații despre rezident trebuie să fie prezentate și luate în consideare pentru a lua măsurile necesare pentru a însoți rezidentul / pentru a se simți confortabil în noua sa împrejurime (cameră, zonă / casă, oraș)
Încheierea modulului Ghid de sosire și orientare Programați o primă săptămână pentru rezidenții noi (sau în mod optim: al unui beneficiar predefinit) în unitatea de îngrijire de tip rezidențial: Pe de o parte: structuri de orientare -Ce spații îi arăt? -Cu cine îl fac cunoscut? -Ce formalități trebuie spuse, cum ar fi de ex. timpul de mâncare -Cum arată zona înconjurătoare? Pe de altă parte: pentru a deschide posibilitățile de proiectare: Ce pot influența, cu ce pot contribui??
Literatura de referință Hanisch – Berndt, J. Manja Göritz, (2005). Diplomarbeit. Kritischer Ablauf des Heimübergangs, Gemeinschaft und Vereinsamung in Einrichtungen der stationären Altenhilfe. Häussler – Sczepan, M.,(1998) Möglichkeiten und Grenzen einer selbständigen Lebensführung in Einrichtungen, Bundesministerium für Familie, Senioren, Frauen und Jugend, Stuttgart: Verlag Kohlhammer. Im Hof, M. (2008) Konzepte Soziale Arbeit, Lebensweltorientierte Arbeit in Senioreneinrichtungen, Bürgerspital Würzburg: (Aufsatz). Morgenstern, A. (2010) Umzug in ein Altersheim als kritisches Lebensereignis im Alter, Aufgaben und Herausforderungen für Soziale Arbeit, Lucrare de Licență, Hochschule Mittweida. Sanderson , H, Bailey, G. (2015) Praxishandbuch personen- zentrierte Pflege, Bern: Verlag Hans Huber.
Modul 2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“ Durata în ore: 50 ore
2 CP Timpul de prezență: 25 ore Timpul de învățare și aprofundare: 25 ore
AutorInnen Hornscheidt, Frieder Olcsvári, Tünde Schönlau, Kerstin Urbanska, Alexandra
Tipul modulului Modul de bază
Nivel EQR 2 până la 3
Condiții preliminare Experiență în abordarea grupului țintă, proces de îngrijire ca metodă de lucru
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Descrierea modulului Munca ocupationala are o prioritate in viata. Pa lângă asigurarea existențială, în contextul profesional sunt de importanță esențială printre altele: capacitatea de muncă, acceptarea și afilierea socială. Această experiență are o influență asupra identificării cu profesia și abilitățile profesionale. Identitatea profesională există atunci când există o imagine clară a obiectivelor, intereselor și abilităților proprii ale carierei. Lucrul cu tinerii care au nevoie de îngrijire necesită o definiție precisă a "succesului muncii": acordurile comune țintă între rezidenți și angajați includ, de obicei, numai o creștere limitată sau o ameliorare a tratamentului / simptomelor. Este vorba mai mult despre procesul de corelare: obiectivele mici și acordurile trebuie definite. Aceasta ar trebui să se concentreze asupra gradului de preluare sau asistență și orientare, precum și asupra promovării resurselor. Poate fi un punct de conflict special dacă beneficiarii, locuitorii au o altă așteptare pentru ei înșiși, de exemplu, Nu judecă păstrarea abilităților proprii prin formare continuă ca fiind structurată și semnificativă. În cadrul prezentului modul, participanții trebuie să se ocupe de obiectivele activităților de îngrijire medicală în contextul "îngrijirii tinerilor", pentru a deveni conștienți de promovarea procesului de asistență medicală, precum și de eficiența propriei activități ocupaționale.
Competențe În cazul discuțiilor de caz și cele profesionale participanții participă la elaborarea și elaborarea obiectivelor asistenței și
îngrijirii medicale. Acest lucru le permite să vizualizeze evoluțiile pozitive, precum și succesele mici și mari și să sensibilizeze beneficiarii cu privire la succesul celor care l-au atins, precum și pe ei înșiși. Sunt tematizate conflicte în contextul dezvoltării obiectivelor (de exemplu în ceea ce privește rolul persoanelor cu nevoie de îngrijire pe calea către scopul lor), se solicită o soluție constructivă a conflictului. Participanții sunt gata și capabili să reflecte și să-și dezvolte continuu acțiunile, contribuind la procesul ca persoană cu abilitățile profesionale și cele personale. Ei se văd ca parte a unei structuri sociale, în care fiecare contribuie cu partea lui la succes.
discută despre importanța obiectivelor de îngrijire convenite în comun și despre gradul lor de realizare
explică procesul de coordonare a percepției, față de evenimente / situații ce trebuie atinse
discută despre relația dintre importanța de a fi recunoscut și sentimentul de a avea succes
recunosc, că o reflecție constantă și dorința de a pune întrebări asupra propriilor acțiuni conduc la dezvoltarea profesională și personală
apreciază că abordarea activă a cerințelor experimentate întărește personal asumarea responsabilității pentru învățarea și acțiunile proprii
Capacități, abilități Participanții ...
afirmă că schimbările de dispoziție ale beneficiarului influențează derularea acțivităților
pot înșira trei moduri de a reflecta asupra vieții profesionale de zi cu zi și sunt în stare să-și pună întrebări legat de acțiunile întreprinse și să modifice propriile acțiuni
observă micile schimbări pozitive și obiectivele atinse în execuția asistenței medicale și pot să le comunice
efectuează discuții de stabilire a obiectivelor și, sunt capabili, ca împreună cu tinerii cu nevoie de îngrijire, să dezvolte obiective specifice, concrete, realiste, cu termene fixate și verificabile pe termen scurt
specifică condițiile, care favorizează reușita rezultatului realizării obiectivului
sunt capabili să înțeleagă experiențele beneficiarilor rezidenți și să le diferențieze de evaluările personale
Abordare, comportament Participanții ...
sunt convinși că o atitudine pozitivă și apreciativă față de beneficiari este o condiție prealabilă pentru o relație eficientă și de ajutor
constată că un grad ridicat de identificare cu domeniul de muncă facilitează crearea unor situații stresante sau dificile
realizează faptul, că reacțiile sau comportamentul beneficiarului rezident nu sunt întotdeauna cauzal legate de actul de îngrijire și asistență medicală intenționat sau efectuat
Propuneri referitoare la derularea predării
Introducere Pentru a face acest subiect ușor de înțeles pentru participanți, poate fi logic să începeți cu o întrebare care se referă în mod direct la participanți, de ex.:
Ce mă face fericit profesional?
Ce mă ține la muncă?
În ce situații de îngrijire am avut succes? (sau am facut bine și de ce?)
Aprofundare Legătura dintre succesele personale și succesele pentru beneficiarul rezident este stabilită: procesul de îngrijire și asistență medicală, principiul bazat pe dialog dintre beneficiar și îngrijitor și procesul de negociere. Prelucrarea scopurilor exemplelor de bune practici și a operațiunilor lor sporește gradul de conștientizare a necesității de a determina gradul de realizare a obiectivelor pentru a putea măsura succesul și eficiența. Aprofundare, Vertiefung Analiza obiectivelor de asistență medicală existente privind gradul de operare.
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
În instituțiile de îngrijire de tip ambulatoriu și rezidențial, unde activitatea se referă și la îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale, în unități protejate, la domiciliul persoanelor tinere îngrijite, unde se derulează activitatea de îngrijire.
Temă de studiat Studiu de caz: Selectarea unui beneficiar rezident: Care sunt obiectivele documentației de îngrijire medicală? Selectarea exemplară a trei obiective:
Sunt acestea obiective pe care un beneficiar rezident le-ar formula pentru sine?
Sunt acestea obiective din punctul de vedere al echipei de asistență medicală?
Pentru a intra în contact cu personalul de asistență medicală:
Există discrepanțe?
Sunt aceste obiectivele realizabile? Sunt destul de concrete?
Încheierea modulului Descrierea unui plan de acțiune, care arată modul în care participanții pot sprijini în mod concret o sumedenie de obiective al beneficiarului rezident. Definirea criteriilor pentru a măsura gradul de realizare a obiectivelor.
Literatura de referință Brühwiler, B. ( 2016 ) SMART – Ziele setzen und erreichen, erhältlich als E – Book. Hellmann, S. (2009) Formulierungshilfen für die Pflegeplanung nach AEDL, Hannover: Schlütersche Verlagsgesellschaft. Leao, A. ( 2014 ) , Trainer – Kit Reloaded, Bonn: ManagerSeminare Verlag GmbH. Müller-Schöll, A. Priepke, M.( 1989 ).Sozialmanagement, Frankfurt / M: Verlag Moritz Diesterweg.
Modul 3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut? Durata în ore: 50 UE
2 CP Timpul de prezență: 25 UE Timpul de învățare și aprofundare: 25 UE
Autori Hornscheidt, Frieder Olcsvári, Tünde Schönlau, Kerstin Urbanska, Alexandra
Tipul modulului Modul de bază + Modul practic de aprofundare
Nivel EQR 2 până la 3
Condiții preliminare
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Descrierea modulului În cadrul prezentului modul participanții se ocupă de diferitele tipuri de comportamente provocative, eventualele cauze ale acestora și opțiunile de comportament, ca reacție din partea personalului îngrijitor. Sub comportament provocativ înțelegem aici moduri de comportament din partea persoanei îngrijite, care solicită reacție din partea mediului, în cazul căreia îngrijitorul este nevoit să ocupe o poziție, se ocupe de situație. Comportamentul provocativ se poate manfesta în diferite forme și modalități: în retragere și refuz, până la limita agresiunii deschise. Din partea celor involvați acționarea persoanei îngrijite în situația respectivă pare exagerată, fapt care împiedică personalul îngrijitor să se apropie cu înțelegere la trăirile, experiențele persoanei respective. În cazul în care nu există motive de sănătate, pot cauza acest comportament diferite pierderi sau devieri de la programul zilnic, și/sau deteriorarea capacității de comunicare. Mai ales în faza de viață a îngrijiților tineri joacă un rol foarte important nevoia de autonomie și dorința de auto-determinare a propriilor acțiuni. Pentru persoanele îngrijite a aranja ceva individual, a încerca și a crea ceva este posibil doar în mod condiționat în cadrul instituțional predefinit. Astfel comportamentul provocativ poate exprima protestul față de mediul / situația / condițiile date. Dacă munca se bazează pe derularea rutinei zilnice fără probleme sau conflicte, se caută terminarea rapidă a modului de comportament necorespnzător sau prevenirea acestuia de la bun început. Se va subînțelege ca fiind mod de comportament enervant, agresiv, adică necorespunzător, și va împiedica îngrijitorul în înțelegerea persoanei în cauză.
Competențe Participanții la prezentul modul clarifică ce înseamnă comportamentul provocativ și discută în grupuri posibili factori și influențe ce pot cauza aceasta. Cu implicarea rudelor, sau a persoanelor de contact și luând în
considerare părerea lor despre comportamentul provocativ, se
acceptă comportamentul provocativ ca un posibil mod de exprimare din partea persoanei îngrijite sunt conștienți de posibilitatea și pericolul conflictelor cu rudele sau persoanele de contact ale îngijiților, ca urmare a diferitelor estimări și judecări ale comportamentului
privesc modul de comunicare respectuos cu rudele și persoanele de contact a îngrijiților de sine înțeles, în vederea prevenirii conflictelor, respectiv reacția adecvată la eventualele conflicte, care ar putea urma din diferitele estimări sau informații greșite
sunt conștienți de relevanța schimbului de experiență cu colegii, precum și a reflectării continue asupra activități proprii, pentru identificarea propriilor limite, descoperirea șanselor și posibilităților, respectiv planificarea conștientă a activității
Propuneri referitoare la derularea predării
Introducere Introducerea servește la confruntarea cu posibilele cauzele și factori declanșatori ale comportamentului provocativ (ca reacție la diferite pierderi dar și în relație cu diagnosticul existent). Aici participanții reflectă asupra propriilor experiențe în contextul profesional. Reflectarea asupra experiențelor, în special al celor referitoare la „dependență“ și „aservire“, poate ajuta participanții să preia mai simplu perspectiva persoanei îngrijite, să aibă idee despre sentimentele și trăirile persoanei îngrijite. Prelucrare
Input teoretic, având în vedere, că modurile de comportament provocativ se pot manifesta foarte diferit, și din punctul de vedere al celui care se comportă astfel pare a fi adecvat, rezonabil și intenționat, pe când din altă perspectivă se percepe și se simte altfel. Studiile de caz permit participanților aprofundarea tematicii, respectiv să obțină o vedere în ansamblu asupra situației conflictuale și ajută la înțelegerea acestuia. Aprofundare
Aprofundarea termenelor cum ar fi : stimă, respectarea valorilor, apropierea confidențială (și limitele acestuia) și distanțiere
Elaborarea/ prezentarea ofertelor de sprijinire pentru problemele ivite în activitatea cotidiană: supervizie, mediere, reflectare
Prelucrarea unui exemplu din experiența (personală) proprie (dacă permite structura grupului de participanți)
o Sentimentele în situația prezentată o Ce a declanșat comportamentul
(s-ar fi putut preveni declanșarea?) o Reacțiile de escalare a mediului
(Ce a înrăutățit situația?) o Reacțiile de de-escalare a mediului
(Ce ar fi putut îmbunătăți situația?)
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
În instituțiile de îngrijire de tip ambulatoriu și rezidențial, unde activitatea se referă și la îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale, în unități protejate, la domiciliul persoanelor tinere îngrijite, unde se derulează activitatea de îngrijire.
Temă de studiat În cazul studiilor de caz (film / video) elaborarea situațiilor reale, cum ar fi descrierea modului de comportament fără (pre)judecată. Discuții referitoare la faptul cât de repede poate decurge atribuirea și evaluarea. Testarea și derularea exercițiilor comportamentului pentru de-escalare, metodele comunicării non-violente, inițierea reflexiei în grup.
Încheierea modulului Documentarea bazată pe criterii a unei ´situații neobișnuite´ și reflectare asupra trăirior și experiențelor personale (în retrospectivă). Enumerarea de posibilități concrete de acțiune de de-escalare, care ar putea duce la un rezultat pozitiv.
Literatura de referință Bärsch, T. ( 2011) 125 Übungen zur Gewaltprävention, Das Praxisbuch für Anti – gewalt- und Deeskalationstrainings, Norderstedt: Books on Demand. Bärsch, T. Rohde, M.,( 2017 ) Kommunikative Deeskalation, Praxisleitfaden zum Umgang mit aggressiven Personen im privaten und beruflichen Bereich, Norderstedt: BoD Books on Demand. Bartholomeyczik, S., Halek, M., Sowinski, C., Besselmann, K., Dürrmann, P., Haupt, M. et al.( 2007 ) Rahmenempfehlungen zum Umgang mit herausforderndem Verhalten bei Menschen mit Demenz in der stationären Altenhilfe. Berlin: BMG: Selbstverlag.
Halek, M., Bartholomeyczik, S. ( 2006 ) Die Effektivität der Validationstherapie bei herausforderndem Verhalten von Altenheimbewohnerinnnen und -bewohnern mit Demenz: Eine Literaturanalyse nationaler und internationaler Cercetaresarbeiten. In J. Needham, S. Schoppmann, M. Schulz & H. Stefan (Eds.), Wissen schafft Pflege - Pflege schafft Wissen: Psychiatrische Pflege als Praxis und Wissenschaft. Vorträge, Workshops und Poster vom 3. Dreiländerkongress in Wien (S. 210-214). Unterostendorf: IBICURA. Heijkoop, J. ( 2014 ) Herausforderndes Verhalten von Menschen mit geistiger Behinderung. Weinheim: Beltz Verlag. Höwler, E. ( 2008 ) Herausforderndes Verhalten bei Menschen mit Demenz: Erleben und Strategien Pflegender. Stuttgart: Kohlhammer. Schneider, W. & Lindenberger, U. (2012). Entwickungspsychologie. Weinheim: Beltz-Verlag. Sabine Bartholomeyczik: Mit herausforderndem Verhalten umgehen. Berlin: Bundeskongress DRK, 31.5.07, Referat beim …
Modul 4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“ Durata în ore: 50 ore
2 CP Timpul de prezență: 26 ore Timpul de învățare și aprofundare: 24 ore
Autori Hornscheidt, Frieder Olcsvári, Tünde Schönlau, Kerstin Urbanska, Alexandra
Tipul modulului Subjektbezogenes Transfermodul
Nivel EQR 2 bis 3
Condiții preliminare Nu există
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Descrierea modulului O particularitate al domeniului ”Îngrijirea Tinerilor” cu nevoi speciale este, că persoanele îngrijite/beneficiarii și îngrijitorii/asistenții se află în aceeași categorie de vârstă. Experiențele de viață, dorințele și visele referitor la planificarea în continuare a vieții și perspectivelor lor sunt asemănătore. Aceasta poate conduce la faptul, că personalul îngrijitor deduce, simte și înțelege foarte repede tot ceea ce simte, gândește, visează, ca urmare la personalul îngrijitor apare o înțelegere foarte amplă și poate apare o apropiere emoțională între îngrijitor și persoana îngrijită. Personalul îngrijitor poate înțelege și deduce de regulă dorințele și nevoile ce stau în spatele comportamentului persoanei tinere îngrijite, dat fiind faptul că acestea reflectă ideile proprii despre respectiva fază viață împlinită. Interese de petrecerea timpului liber sunt asemănătoare, gusturile muzicale sunt asemănătoare, etc. ceea ce fac posibil dezvoltarea unei relații proape prietenești. Personalul îngrijitor devine un "confident", un "consilier". Acest lucru este, de asemenea, promovat de faptul că relațiile de prietenie anterioare ale beneficiarilor rezidenți prin mutarea în instituție și, eventual. prin progresia bolii, devin mai puține sau chiar dispar. Dar dorința de proximitate emoțională, de prietenie, persistă. Exact această apropiere face dificilă manipularea profesională. Demarcarile sunt necesare pentru a permite acțiuni profesionale. Beneficiarul rezident nu are nevoie de milă sau ajutor exagerat. El necesită un comportament
promoțional și exigent bazat pe obiective și acorduri convenite. Toți cei implicați trebuie să conștientizeze din nou și din nou că, în ciuda posibilelor maniere amabile, aceasta este o relație de muncă. Beneficiarii rezidenții, de. Ex. Nu au voie să
cadă într-o criză personală în cazul schimbării locului de muncă al unui îngrijitor angajat. De asemenea, angajații nu ar trebui să cadă într-o criză în cazul în care starea de sănătate a unui beneficiar rezident se modifică sau el moare, iar locul lui în unitatea de îngrijire medicală rezidențială va fi ocupat de un beneficiar nou. Acest lucru face clar faptul că acest așa-numit câmp de tensiune diferit într-o mare măsură de alte domenii de îngrijire și asistență medicală. Este sarcina angajaților de a-și forma responsabil acest domeniu de responsabilitate. Reflecția înțelegerii propriului rolului, adică tematizarea problematicii proximității - distanței este o cerință de bază, pentru a utiliza șansele acestui setting de îngrijire și a stabili limitele. Numai în acest mod se poate realiza o interacțiune profesională, apreciativă și responsabilă.
Competențe Participanții își disting propriile condiții de trai de cele ale tânărului care are nevoie de îngrijire și evaluează ambele lumi ale vieții ca paralele și la fel de juxtapuse. Participanții își dau seama de diferitele roluri pe care le au și le definesc și reflectă dintr-o perspectivă profesională. Ei realizează că beneficiarii rezidenți nu numai că depind foarte mult de ei în domeniul îngrijirii și asistenței medicale, dar adesea proiectează împlinirea dorințelor și ideilor lor pe personal îngrijitor. Mai ales când cercul de prieteni se diminuează, beneficiarii rezidenți se concentreaza din ce in ce mai mult pe angajatii care se ocupa de ei. Posibilitățile și limitele rolurilor sunt tematizate și discutate în echipă.
bunăstarea individuală și transferă acest lucru pe relația cu tinerii care au nevoie de îngrijire
definesc situații exemplare prin care se încheie relația de îngrijire medicală și pot înșira opțiuni de acțiune
definesc tehnici, care fac posibilă reflectarea asupra propriilor acțiuni
identifică zonele de tensiune în relația profesională dintre proximitate și distanță și discută posibilele soluții.
Capacități, abilități Participanții ...
pot prezenta dorințele și nevoile individuale de apropiere și familiaritate
pot transfera interesele proprii pentru petrecerea timpului liber asupra beneficiarilor rezidenți și discută despre semnificația lor
pot înșira motivele pentru care beneficiarii rezidenți trebuie să fie sprijiniți în a menține sau reconstrui relațiile din cadrul și din afara instituției
pot defini calitatea relației cu beneficiarul rezident, îl relaționează cu rolul său profesional și discută un comportament posibil, cum ar fi: Stabiliți limitele și respectați acordurile.
Pot să se delimiteze de o relație amicală cu tinerii care au nevoie de îngrijire, fără a periclita relația profesională individuală
Abordare, comportament Participanții ...
apreciază beneficiarul rezident nu numai ca persoană care are nevoie de îngrijire, ci și ca tânăr care, cel puțin în ceea ce privește vârsta, se află într-o fază comparabilă a vieții
acceptă faptul că beneficiarii reidenți pot fi geloși, triști sau chiar supărați pe ei și pe modul lor (multiplu) de a-și trăi viața
recunosc că o empatie excesivă, față de capacitatea limitată a beneficiarilor rezidenți și a proximității legate de vârstă, nu ar trebui să ducă la compasiune și îngrijire exagerată
acceptă faptul că, pe lângă sarcinile și acțiunile de îngrijire și asistență necesare, se poate crea o apropiere pe care se dezvoltă încrederea și empatia reciprocă
consideră cooperarea colegilor experimentați și a noilor veniți ca îmbogățire, prin care atât imparțialitatea, cât și noile impulsuri, precum cele ale rutinelor existente, sunt considerate ca o contribuție la o cooperare constructivă
Introducere Ca introducere s-ar putea face, sub forma unei exerciții creative în grup, să realizeze o colecție de idei pe tema "Ce aduce vârsta de 30-50 ani?" În acest context, ar putea fi luată în considerare a) grupa de vârstă în general și b) grupa de vârstă din contextul tinerilor care au nevoie de îngrijire, astfel încât să se poată compara ambele moduri de viață. Participanții trebuie să fie conștienți de situația beneficiarilor rezidenți, delimitând acesta de situația proprie. Factorii caracteristici ale acestei faze pot fi:
Gospodăria proprie
Planificarea familială este finalizată / stabilizată
Faza de găsire a locului de muncă s-a încheiat,
Dpdv. Profesional este pe deplin capabil de muncă
„în timp se mișcă cel mai mult“
Responsabilitatea este asumată pentru sine și pentru alții
Etc. În schimb, tinerii care au nevoie de îngrijire au parte de experiența următoarei modalități de viață:
Separarea (spațială sau din mai multepuncte de vedere) de la familie sau de la partenerul
Lipsa perspectivelor de carieră
Dependența de personalul de asistență și îngrijire medicală
Independență limitată
Etc. Prezentare În cadrul aprofundărilor viitoare, prin prelucrarea studiilor de caz selecționate se vor dezvolta modalități de activare adecvate, se vor discuta idei și atitudini cu privire la dezvoltarea adecvată a relațiilor și se va lucra asupra propriilor limite. Aprofundare Pentru asigurare și aprofundare se vor prezenta metode de
reflecție și de monitorizare.
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
În instituțiile de îngrijire de tip ambulatoriu și rezidențial, unde activitatea se referă și la îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale, în unități protejate, la domiciliul persoanelor tinere îngrijite, unde se derulează activitatea de îngrijire.
Jurnalul despre trei zile de activități personale, care au loc în timpul liber. Descrierea unei rutine zilnice a unui beneficiar rezident pe baza observațiilor proprii și pe baza documentației de asistență și îngrijire medicală
Încheierea modulului Compararea și evaluarea temei de aprofundare, având în centru rolul profesional. Eventual utilizarea cunoștințelor însușite pentru o conversație cu beneficiarul rezident.
Literatura de referință Benner P. Wrubel , (1997). Pflege, Stress und Bewältigung , Bern: Hans Huber Verlag. Duppel, S., ( 2005 ), Nähe und Distanz als gesellschaftliche Grundlegung in der ambulanten Pflege, Bremer Schriften, Hannover: Schlütersche Verlagsgesellschaft. Fischer, R., (2013). Berufliche Identität als Dimension beruflicher Kompetenz, Band 26, Bielefeld: Bertelsmann Verlag. Hoffmann – Gabel, B. (2008). Könnte ich mich doch besser abgrenzen, Hannover: Vincentz Verlag. Molcho, S. (2009), Umarme mich, aber rühre mich nicht an, Genf: Ariston Verlag. Peplau, H. (1995).Interpersonelle Beziehungen in der Pflege (Hausarbeit/ Internet). Wirsing, K.,(2013) .Psychologie für die Altenpflege, Weinheim, Basel: Beltz Psychologie Verlags Union. Wirsing, K.,(2000).Psychologisches Grundwissen für Altenpflegeberufe, Weinheim, Basel: Beltz - Psychologie Verlags Union.
Modul 5 Echipa multiprofesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ Durata în ore: 50 ore
2 CP Timpul de prezență: 30 ore Timpul de învățare și aprofundare: 20 ore
AutorInnen Corinna Quint, Olcsvári, Tünde Schönlau, Kerstin Urbanska, Alexandra
Tipul modulului Modul practic de aprofundare
Nivel EQR 4
Condiții preliminare - dacă este posibil: Modulul I b elaborat în cadrul proiectului Leonardo (EQR 3)
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire Partea I: Situația inițială și analiza nevoilor (EQR/HQR 5 până la 6)
Descrierea modulului Ca o echipă multiprofesională în domeniul îngrijirii tinerilor, diferitele grupuri profesionale lucrează împreună pentru un scop bine definit, în timp ce sunt interdependente și conștiente de relația reciprocă. În special în domeniul asistenței și îngrijirii medicale a tinerilor, această echipă poate fi alcătuită din alte profesii decât în cazul persoanelor vârstnice sau al bolnavilor. Pentru a se putea mișca cu încredere și în mod deliberat în calitate de membru al echipei multiprofesionale, zonele profesionale proprii și nespecializate trebuie să fie clar definite și să fie clarificate interfețele propriei activități profesionale.. Datorită mixului de personal, competențele profesiilor individuale pot fi utilizate optim și în mod intenționat și astfel calitatea îngrijirii tinerilor care au nevoie de îngrijire poate fi îmbunătățită. Prin concentrarea asupra competențelor de bază ale profilurilor individuale ale locurilor de muncă, calitatea serviciilor de îngrijire nu numai că poate fi îmbunătățită exclusiv - în cazul problemelor de interfață datorate, de exemplu, lipsei de comunicare, coordonarea dificilă poate duce la pierderi de calitate, care trebuie evitate..
Competențe Participanții dobândesc cunoștințe specifice subiectului ca bază pentru o acțiune independentă în echipa multiprofesională. Ei sunt capabili să se adreseze constructiv și să rezolve problemele emergente în cadrul echipei multi-profesionale. Ei sunt capabili să utilizeze rețeaua existentă orientată spre rezolvarea problemelor și să realizeze obiective comune, contribuind cu propriile motivații și talente. Ei fac
schimb de informații ca membri ai echipei multiprofesionale și definesc nevoile individuale ale tinerilor cu nevoie de îngrijire în domeniul lor de responsabilitate.
definesc limitele / oportunitățile propriei acțiuni profesionale și ale locului de muncă.
precizează responsabilitățile și sarcinile profesiilor implicate.
respectă divizarea muncii diferitelor profesii, ca fiind complementare în îngrijirea tinerilor cu nevoi speciale
cunosc diferite metode / posibilități de cooperare multi-profesională și pot să aleagă, în funcție de situație, cea mai potrivită (discuții de transfer multi-profesionale, discuții de caz, discuții de rezolvarea conflictelor, discuții de caz etic).
Capacități, abilități Participanții ...
percep evenimente cu scopul schimbului de experiență multiprofesională în mod sensibil.
inițiază schimburile de experiență multiprofesionale și selectează profesiile participante conform scopului.
participă în mod conștient la punerea în aplicare a unor dialoguri multiprofesionale, cum ar fi discuții de caz.
poate accentua și reprezenta în dialog în mod sigur perspectiva îngrijirii profesionale.
evaluează succesul dialogului multiprofesional și eficacitatea propriei profesii pe baza criteriilor selectate.
participă la crearea rețelelor multidisciplinare și contribuie la acestea.
Abordare/ comportament Participanții ...
respectă profesionalismul persoanelor din grupurile profesionale implicate în echipa multi-profesională (în sensul Total Care)
acceptă și apreciază echipa multiprofesională
sunt conștienți de necesitatea unui dialog multiprofesional, având în vedere complexitatea "îngrijirii tinerilor ".
sunt conștienți de necesitatea de a comunica de la un capăt la altul în cadrul echipei multiprofesionale și de a încuraja schimbul de experiențe în cazul proceselor de luarea deciziilor.
Introducere Pentru a obține o introducere în subiect, poate fi proiectată o cafenea care să inspire conversații. Mesele din sala de seminarii pot fi amenajate în mese de grup mici sau o cafenea învecinată poate fi utilizată pentru a crea o atmosferă relaxată. Fiecărui grup de mese i se atribuie un grup profesional din echipa multiprofesională. Acestea pot fi: îngrijitori persoane vârstnice, infirmieri pentru persoane vârstnice, asistenți medicali, fizioterapeuți, asistenți sociali, dieteticieni, medici, terapeuți ocupaționali, clerici, logopezi, etc. Cafeneaua va servi pentru a vorbi despre diferite profesii și pentru a face schimb de impresii și experiențe. Pentru a "alimenta" discuțiile, sunt prezentate câteva clisee provocatoare pentru fiecare grup profesional, care pot fi apoi discutate. Următoarele clișete stereotipizate pot fi folosite pentru diferitele profesii: Îngrijitori persoane vârstnice:
Numai cântă și bat palma cu bătrânii
Șterg oamenii bătrâni numai la fund
Sunt doar pentru spălarea bătrânilor
Infirmieri pentru persoane vârstnice:
Sunt doar prelungirea mâinii pentru asistente medicale
Învață într-un an tot ce îngrijitorii profesioniști învață trei ani de zile
Asistenți medicali:
Sora „Rabiata“ (obez, prost dispus și brut)
Sora Sexy (decolteu adânc, tot timpul gata pentru flirt)
Fiecare asistenta se casatoreste cu un doctor bogat
Stau tot timpul așezate, bea cafea și fumează Fizioterapeuți:
Doar fac gimnastică cu masaj
Sunt aceleași cu masserele
Toate sunt atletice
Asistenți sociali:
Nu sunt ajutoare sociale?
„Fac același lucru ca și acompanionul de zi cu zi“? Dietetici:
Ajută persoanele supraponderale să piardă în greutate
Nu știu să gătească, știu doar să încălzească mâncarea Medici:
Se amestecă de regulă cu asistentele Ergoterapeuți:
Mătușa/unchiul cu activități artizanale
Om ecologic
Ei nu fac același lucru ca și fizioterapeuții? Clerici:
Toți sunt bătrâni pedofili
Cu toții sunt înapoiați și demodați
Toți trăiesc în conformitate cu Biblia, Coranul sau Talmudul / Tora
Logopezi:
Fiind copil a avut o eroare de vorbire el însuși
Cântă doar cu clienții / pacienții lor
Nu există limite pentru propria creativitate și creativitate a participanților - această bază ar putea fi elaborată în prealabil cu participanții. Aprofundare Think – Pair – Share: Gândește-e – Discutați în perechi – Împărtășiți Ulterior, sub forma unei lucrări de grup / proiect, participanții se strecoară în unele dintre rolurile diferitelor grupuri ocupaționale, care au fost dezvoltate în brainstorming. Alegerea grupului profesional poate și ar putea fi făcută din interes personal, dar profesorul ar trebui să încerce să acopere cât mai multe grupuri profesionale cu această metodă. Din diferite perspective, participanții dezvoltă posibilele sarcini care ar putea fi atribuite grupului lor profesional și modul în care acestea ar putea acționa în cadrul rolului. Pentru această parte a programului de aprofundare sunt recomandate aproximativ 10-12 ore. Faza „Think“ – Gândește-te: Fiecare participant se ocupă singur de profesia aleasă; Întrebările cheie se referă la sarcini / Activități și interfețe cu alte profesii; Baza este experiența proprie și / sau o contribuție printr-un input adecvat în formă de text sau căutat pe Internet.
Faza „Pair“ – Discutați în perechi: Doi participanți își schimbă fiecare profesia comună; ei își transferă rezultatele într-un mediu de vizualizare pentru prezentarea ulterioară în plen.
Prezentare, de ex. despre o statuie sau pictură; în mijlocul imaginii este tânărul asistat/îngrijit; fiecare grup mic reprezintă un membru al grupului numit mai sus, caută un mediu de vizualizare în imaginea statică; atunci când toate acestea sunt complete, interfețele din rețea sunt reprezentate de "fire". (Vizualizarea rețelei / colaborării tuturor profesiilor afiliate) Pe baza acestor elaborări, participanții reflectă conținutul împreună cu lectorul și, dacă este necesar, analizează deficitele în plen. Aprofundare Reflecții din practică: Pentru a internaliza rezultatul exercițiului de mai sus din domeniul rețelei colaborării multi-profesionale, participanții fac transferul unui caz concret din domeniul lor de practică. Ei aduc cazul unui îngrijitor anonim. Acestea arată contribuțiile diferitelor profesii implicate și interfețele acestora utilizând acest exemplu. O parte din acaesta poate fi prelucrat, de asemenea, ca temă de aprofundare. Temă de aprofundare: Participanții dezvoltă o discuție de caz multiprofesională și o conduc cu un angajat al unui domeniu profesional afiliat al echipei multiprofesionale. În acest interviu, participanții se informează în detaliu despre domeniul extern de activitate și despre interfețele cu profesia de asistență medicală. Tema de aprofundare poate fiutilizată ca pregătire a temei de studiat.
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
În instituțiile de îngrijire de tip ambulatoriu și rezidențial, unde activitatea se referă și la îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale, în unități protejate, la domiciliul persoanelor tinere îngrijite, unde se derulează activitatea de îngrijire, fizioterapie, ergoterapie, logopedie, resp. cabinet medicale, centre de zi și spitale. Cluburile sportive inclusive sau școlile speciale pot fi deasemenea utile ca loc de învățare. Cu toate acestea, nici alte locuri de învățare nu sunt excluse, deoarece acestea pot fi adaptate flexibil la rezultatele brainstorming-ului.
Temă de studiat: Ca temă de studiu, participanții pot crea un program pentru un beneficiar rezident pe mai multe zile. Aceștia observă care profesii vin la beneficiarul rezident, ce sarcini îndeplinesc și cum reacționează beneficiarul rezident la respectiva profesie. Sunt aici îndeplinite clișeele discutate la început?
Încheierea modulului Documentarea temei de studiat
Literatura de referință Pflege heute (2014): Pflegelehrbuch. München (Elsevier Verlag). Benner, Patricia (2012): Stufen zur Pflegekompetenz, From Novice to Expert. Bern (Huber Verlag). Belling, Andrea (2006): In Gruppen und Teams zusammenarbeiten. München (Elsevier Verlag). Eberhardt, Daniela (2013): Together is better? Die Magie der Teamarbeit entschlüsseln. Heidelberg (Springer Medizin Verlag). https://www.dgpalliativmedizin.de/category/5-neu-ops-8-98e-dokumentationshilfen.html (zuletzt abgerufen am 23.08.2017).
Modul 6 Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“ Durata în ore: 50 ore
2 CP Timpul de prezență: 30 ore Timpul de învățare și aprofundare: 20 ore
Autori Corinna Quint Olcsvári, Tünde Schönlau, Kerstin Urbanska, Alexandra
Tipul modulului Modul practic de aprofundare
Nivel EQR 4
Condiții preliminare - posibilitate: Modulul I.b din Proiectul Leonardo (EQR 3) - cunoașterea procesului de asistență medicală - Bazele interacțiunii și comunicării situaționale și personale
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ Partea I. - Situația inițială și analiza nevoilor
Descrierea modulului Procesul de consiliere este deosebit de important în domeniul îngrijirii tinerilor, de multe ori un eveniment serios și neprevăzut justifică necesitatea bruscă de îngrijire. Rezultă o reorientare a dorințelor și obiectivelor în viața tinerilor care au nevoie de îngrijire, modelarea viitorului se schimbărilor în mod fundamental. În această perioadă de schimbare, poate fi dificil pentru tinerii care au nevoie de îngrijire să găsească o imagine de ansamblu a persoanelor de contact, a instituțiilor și birourilor responsabile, a diagnosticelor și a terapiilor, precum și a potențialului lor personal pentru viitor. Conceptele de consultanță, precum și eventualele evenimente de consultanță sunt discutate în acest modul și elaborate conform cerințelor participantului. Nu numai competențele tinerilor care au nevoie de îngrijire, ci și competențele și resursele aparținătorilor și partenerilor acestora sunt evaluate și incluse în procesele de consiliere și îndrumare.
Competențe Participanții se află în rolul lor de îngrijitori/asistenți medicali personae de consiliere în echipa multi-profesională. În proiectarea relației cu persoanele care au nevoie de îngrijire, sunt conștienți de poziția lor particulară și recunosc limitele corespunzătoare. Ei recunosc nevoia de sprijin și susținere, precum și limitele fizice și psihologice față de tinerii îngrijiți și aparținătorii lor. Participanții acordă atenție cunoștințelor, capacităților, competențelor și abilităților existente. Nevoile și obiceiurile
tinerilor care trebuie îngrijiți sunt luate în considerare în timpul consultărilor. În cadrul domeniului definit de sarcini, participanții evaluează cu exactitate limitele și limitările persoanelor care au nevoie de îngrijire și a aparținătorilor acestora, recunoscând astfel eventualele fenomene de supraîncărcare. Dacă acestea apar, participanții oferă posibilități (interdisciplinare) de programe de consiliere și de terapie. Ei pot aplica diferite metode adaptate tinerilor care urmează să fie îngrijiți și să folosească suportul mediei moderne.
desemnează diferite ocazii care duc la ocazii de consultanță.
văd consilierea ca parte a procesului de îngrijire medicală.
contrastează modele și teorii diferite de consiliere și pot diferenția orientarea și concentrarea acestora.
discută diferitele grade de complexitate a situațiilor de consiliere: în special, concentrarea asupra tânărului pacient și a persoanelor de contact.
Pot face diferența între discuții informative, discuții de conflict, discuții de orientare și ocazii specifice de consultare.
Capacități Participanții ...
să ia decizii fondate cu privire la aplicarea modelelor specifice pe baza criteriilor personale și situaționale.
sunt atenți și percep nevoile individuale de consiliere ale tinerilor care au nevoie de îngrijire și ale aparținătorilor lor și negociază obiectivele și procesul cu cei afectați.
sprijină persoanele îngrijite/pe cei implicați în găsirea deciziilor, pregătesc consilierea într-o manieră orientată spre scop, subiect și contextul și asigură implementarea.
evaluaează situația de consiliere împreună cu cei afectați și reflectă împreună asupra obiectivelor realizate.
susțin persoanele îngrijite în ceea ce privește schimbarea condițiilor de trai și emotiile rezultate din acest fapt.
asistă persoanele îngrijite în tratarea problemelor legate de nevoile lor de îngrijire.
sunt sensibili și înțelegători față de nevoile și incertitudinile / problemele tinerilor îngrijiți.
acceptă că procesul de consultare este întotdeauna deschis: există mai multe opțiuni disponibile pentru decizie.
arată o atitudine înțelegătoare și apreciativă față de incertitudinile și sensibilitățile tinerilor îngrijiți și a aparținătorilor lor.
acționează congruent și authentic în situații conversaționale.
Propuneri referitoare la derularea predării
Introducere: Se oferă o prezentare generală a conținutului modulului, scopul modulului fiind prezentat în mod transparent. Tema consultării poate fi inițiată printr-o sesiune de brainstorming și prin gruparea ulterioară a proceselor de consultanță. În special, ar trebui să se definească consilierea zilnică (de exemplu, ca schimb de informații cu vârstnici și mai experimentați) de consiliere și îndrumare profesionale. Pentru introducerea sunt recomandate opt ore de predare. Aprofundare: În cadrul discuției pregătitoare sunt discutate și elaborate modelele de consiliere teoretică (forme de consiliere, concepte de consiliere, evenimente de consiliere și zone problematice de consiliere), participanții având posibilitatea de a-și aduce propriile atitudini și experiențe. Prezentarea unui film de lung metraj (de exemplu, "O minte minunată" sau " Zbor deasupra unui cuib de cuc ") ca un studiu de caz al posibilelor ocazii de consiliere sau îndrumare la bolnavii tineri. Pentru diferitele ocazii, participanții vor realiza o consultare bazată pe filmul prezentat. Rezultatele sunt prezentate în grupele de ex. sub forma unui joc de roluri. Aici, participanții pot integra mass-media modernă, cum ar fi aplicații (de exemplu, pentru pansamente sau kinesthetics). Pentru această parte, inclusiv aprofundarea, sunt recomandate până la 16 ore. Ulterior, rezultatele sunt reflectate și evaluate în formă de prezentări, dacă este necesar, pot fi făcute aici corecții sau modificări de conținut. Aprofundare: Lectorul stă la dispoziție ca și consultant. Participanții trag câte
un subiect, la care ar trebuie să consilieze lectorii. O lucrare de control în formă scrisă al performanței este mai puțin relevantă datorită aspectului practic. Temă de aprofundare: Participanții pot, în funcție de dorința lor, să aleagă o situație de consultare trecută. Această situație ar trebui reflectată și evaluată ținând cont de conținutul nou dezvoltat. Ce a fost bine în situația respectivă? Ce s-ar fi putut face diferit sau poate chiar mai bine? Cum mă simt în această situație (ca îngrijitor/asistentă medicală)? Pot să mă pregătesc diferit într-o situație similară?
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
În instituțiile de îngrijire de tip ambulatoriu și rezidențial, unde activitatea se referă și la îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale, în unități protejate, la domiciliul persoanelor tinere îngrijite, unde se derulează activitatea de îngrijire, fizioterapie, ergoterapie, logopedie, resp. cabinet medicale, centre de zi și spitale. Cluburile sportive inclusive sau școlile speciale pot fi deasemenea utile ca loc de învățare. Temă de studiat: În practică, participanții pot să planifice, să realizeze și să evalueze o situație de consiliere concretă.
Încheierea modulului Documentarea temei de studiat
Literatura de referință Pflege heute (2014): Pflegelehrbuch. München (Elsevier Verlag). Benner, Patricia (2012): Stufen zur Pflegekompetenz, From Novice to Expert. Bern (Huber Verlag). Schickert, Jochen: Hilfsmittel in der Pflege, Rollstuhl, Prothese und weitere Alltagshilfen sicher anwenden. München (Elsevier Verlag). Warschburger, Petra (2009): Beratungspsychologie. Heidelberg (Springer Medizin Verlag) Quernheim, German (2013): Spielend anleiten und beraten. Hilfen zur practic en Pflegeausbildung. München (Elsevier Verlag). König, Eckhard, Volmer, Gerda (2014): Handbuch systemische Organisationsberatung. Weinheim (Beltz). Hellige, Barbara, Hüper, Christa (2015): Professionelle Pflegeberatung und Gesundheitsförderung für chronisch Kranke. Rahmenbedingungen - Grundlagen - Konzepte –
Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ Partea I.- Situația inițială și analiza nevoilor Durata în ore: 100 ore
4 CP Timpul de prezență: 60 ore Timpul de învățare și aprofundare: 40 ore
Autori Barbara Knigge-Demal Johanna Hoffmeister Olcsvári, Tünde Urbanska, Alexandra
Tipul modulului Modul practic de aprofundare
Nivel EQR Nivel HQR
5 până la 6
Condiții preliminare - formare professională de îngrijire medicală absolvită sau - înscrierea la praxisHochschule Köln / Rheine
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Modul partea II: „Îngrijirea Tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului
Descrierea modulului Modulul este oferit sub forma a două "submodule". Obiectivul principal este analiza multi-perspectivică a nevoilor de asistență și îngrijire ale tinerilor care au nevoie de îngrijire (Partea I) și dezvoltarea de noi idei de concept pentru "Îngrijirea Tinerilor" (Partea a II-a). Ambele părți ale modulului necesită o cooperare strânsă cu o instituție de "Îngrijirea Tinerilor". Partea I a modulului este vorba de identificarea evoluțiilor sociale și a serviciilor de asistență și îngrijire pentru tinerii cu nevoie de îngrijire. Pe de o parte, acestea se bazează pe contextele juridice și instituționale ale societății, dar și pe nevoile individuale de îngrijire ale tinerilor afectați și ale îngrijitorilor.
Competențe Participanții se ocupă de evoluțiile juridice, economice și sociale și analizează factorii care influențează îngrijirea tinerilor care au nevoie de îngrijire. Ei știu că aceste schimbări au un impact asupra nevoii de îngrijire, asupra accesului la serviciile de îngrijire, dar și asupra domeniului de ocupație " Îngrijirea Tinerilor". Ei analizează literatura de referință și fac un studiu empiric pentru a identifica provocările legate de asigurarea asistenței și îngrijirii orientate asupra exigențelor. Pe baza constatărilor, participanții determină posibile consecințe pentru conceptele orientate către viitor și asupra exigențelor de îngrijire.
explică impactul social asupra situației de asistență și îngrijire a tinerilor care au nevoie de îngrijire.
descrie influența condițiilor economice și juridice asupra prestărilor de servicii în domenniul asistenței și îngrijirii tinerilor cu nevoie de îngrijire.
schițează studiile relevante și rezultatele cercetărilor privind situația îngrijirii medicale a tinerilor care au nevoie de îngrijire.
explică diferite metode empirice pentru analiza nevoilor și descriu punctele lor focale de cunoaștere.
Capacități Participanții …
discută fenomenele de îngrijire medicală slabă, excesivă sau abuzivă.
În conformitate cu principiile statisticii descriptive sau a cercetărilor calitative stabilesc și interpretează o prestația specifică de îngrijire a unei instituții cu privire la nevoile, pe de o parte, a tinerilor îngrijiți și, pe de altă parte, apersonalului îngrijitor
identifică blocajele viitoare de asistență și îngrijire și nivelul de calitate a îngrijirii într-o unitate
prezintă rezultatele analizei nevoilor și să integrează rezultatele discuțiilor ca fiind concluzii în dezvoltarea conceptului.
Abordare/ comportament Participanții …
sunt atenți și sensibili la calitatea îngrijirii tinerilor care au nevoie de îngrijire.
Se ocupă acceptabil și respectabil cu nevoile celor care au nevoie de îngrijire.
se ocupă de perspectiva asistentelor medicale în domeniul angajării și acceptă evaluarea situației.
au un rol responsabil în dezbaterea socială privind calitatea îngrijirii pentru tinerii care au nevoie de îngrijire.
recunosc nevoile specifice ale persoanelor cu nevoie de îngrijire din acest grup de vârstă tânăr și deduc nevoia de elaborare a conceptelor cu abordare mai specială.
Propuneri referitoare la derularea predării
Acest modul ar trebui să fie realizat ca un proiect și sub forma unui seminar bloc. Introducerea modului poate fi realizat printr-o discuție cu "tinerii" care au nevoie de îngrijire. Acest lucru poate
provoca îngrijorări emoționale, iar interesul pentru acest subiect poate fi trezit nu doar la nivelul cognitiv. Prin interviuri cu îngrijitorii sau rudele, participanții (studenții) ar trebui, în continuare, să experimenteze cealaltă perspectivă privind nevoia de îngrijire și situația de viață a "tinerilor care au nevoie de îngrijire" și, de asemenea, să recunoască și să accepte preocuparea și provocările lor. Ulterior, se face o analiză a datelor empirice existente privind nevoile de îngrijire ale tinerilor care au nevoie de îngrijire. Participanții s-ar putea confrunta cu această sarcină și ar putea discuta rezultatele în plen. De asemenea, este posibil să prezinte rezultatele într-un afiș care să rezume în mod clar toate concluziile privind analiza nevoilor. Pentru a prezenta aceste rezultate, pot fi invitate instituții de "Îngrijirea Tinerilor" sau posterele legate de deschiderea discuțiilor pot fi expuse într-un departament sau într-o comunitate din domeniul respectiv.
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
Locurile de învățare se extind semnificativ aici. Atât evaluarea nevoilor poate avea loc datorită metodologiei diferite în diferite locații de învățare, cât și prin prezentarea rezultatelor într-un departament sau într-o comunitate din domeniul respectiv.
Încheierea modulului
Absolvirea modulului constă dintr-un raport scris pe tema nevoilor de asistență și îngrijire, respectiv și prezentarea rezultatelor într-o unitate de " Îngrijirea Tinerilor ", într-un departament sau într-o comunitate din domeniul respectiv.
Literatura de referință Schöneck, N. & Voß, W. (2013). Das Cercetaresprojekt: Planung, Durchführung und Auswertung einer quantitativen Studie. Berlin: Springer. Simon, F. (2012). Einführung in die Systemtheorie und Konstruktivismus. Heidelberg: Carl Auer. Behrens, J. & Langer, G. (2016). Evidence-based nursing and caring: Methoden und Ethik der Pflegepraxis und VersorgungsCercetare - vertrauensbildende Entzauberung der "Wissenschaft". Göttingen: Hogrefe. Graf, P & Spengler, M. (2008). Sozialmanagement Praxis: Leitbild- und Konzeptentwicklung. Augsburg: Ziel Verlag. Grassi, A., Rhiner, K., Kammermann, M., Balzer, L.
(2014). Gemeinsam zum Erfolg: Früherfassung und Förderung in der beruflichen Grundbildung durch gelebte Lernortkooperation. Bern: hep Verlag AG. Leibziger, J. W. (2009). Konzepte entwickeln: Handfeste Anleitungen für bessere Kommunikation. Frankfurt a. Main: FAZ-Institut für Management-, Markt- und Medieninformationen. Hänsel, D. (1999). Projektunterricht: Ein praxisorientiertes Handbuch. Weinheim und Basel: Beltz Verlag. Görts, W. (2009). Projektveranstaltungen - und wie man sie richtig macht. Bielefeld: UVW Universitätsverlag Weber.
Modul 8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ Partea II. - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului Durata în ore: 150 ore
6 CP Timpul de prezență: 60 ore Timpul de învățare și aprofundare: 90 ore
Autori Barbara Knigge-Demal Johanna Hoffmeister Olcsvári, Tünde Urbanska, Alexandra
Tipul modulului Modul practic de aprofundare
Nivel EQR Nivel HQR
5 până la 6
Condiții preliminare - Absolvirea cu succes a părții I. a modulului
Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor
Continuarea dezvoltării conceptului ca parte a unei Teze de licență sau altă teză (eventual combinată cu practica într-o instituție din domeniu).
Descrierea modulului Modulul este oferit sub forma a două "submodule". Obiectivul principal este analiza multi-perspectivică a nevoilor de asistență și îngrijire ale tinerilor care au nevoie de îngrijire (Partea I) și dezvoltarea de noi idei de concept pentru "Îngrijirea Tinerilor" (Partea a II-a). Ambele părți ale modulului necesită o cooperare strânsă cu o instituție de "Îngrijirea Tinerilor". În partea a II.-a al modulului de elaborarea conceptului de îngrijire, accetul se pune pe planificare, implementare și evaluare. Este foarte important planificarea unui concept aplicabil, orientat pe clienți și pe personalul de asistență și îngrijire în instituțiile care derulează „Îngrijirea Tinerilor“. În acest scop vor fi familiarizate diferite concepte, obiectivele unui concept formulat pentru "Îngrijirea Tinerilor", măsurile corespunzătoare planificate, precum și aspectele legate de implementare și evaluare vor fi explicate într-un raport. Dezvoltarea conceptului este astfel testată pe exemplul îngrijirii tinerilor și completată de un plan de evaluare. După finalizarea modulului, abilitățile dobândite în domeniul dezvoltării conceptului ar trebui să fie transferabile în alte domenii de asistență medicală și sănătate.
Competențe Pe baza rezultatelor cercetării, precum și pe baza condițiilor sociale, economice și legale, participanții discută despre diferite concepte de îngrijire pentru domeniul îngrijirii tinerilor. Participanții deduc obiective și măsuri pentru conceptele
inovatoare de îngrijire având în vedere nevoile clienților și al angajaților. Ei elaborează un plan pentru managementul proiectului și asigură conceptul, luând în considerare evaluarea formativă și sumativă. Aceasta face ca conceptul "Îngrijirea Tinerilor" să poată fi verificat empiric într-o posibilă implementare.
Pot descrie și explica diferite modele de dezvoltarea conceptelor.
discută diferite forme de formulare a obiectivelor și le pot distinge cu privire la nivelul de exigențe.
schițează cerințele privind evaluare formativă și sumativă.
explică sarcinile și responsabilitățile în managementul de proiect.
Capacități, abilități Participanții ...
analizează alternativele conceptuale divergente și le evaluează efectele pe fondul evaluării nevoilor în instituțiile din domeniul " Îngrijirii Tinerilor".
crează un plan de lucru structurat în scris, identifică obiectivele și măsurile proiectului și prezintă sarcinile managementului de proiect.
ilustrează programul de evaluare, care are ca scop revizuirea impactului conceptului atât formativ cât și sumativ.
prezintă conceptul în instituția potrivită, discute echipei în cadrul echipei de lucru condițiile și clarifice acceptarea, precum și posibilele cerințe de adaptare.
reflectă conceptul dezvoltat pe fondul feedback-ului / rezultatelor chestionarelor de la instituție, estimează domeniul său de aplicare și eficacitatea pe baza unor criterii dovedite.
efectuează, după acest prim proces de evaluare, o primă revizuire a conceptului.
Abordare, comportament Participanții ...
acceptă și apreciază nevoile clienților și ale angajaților. Aceștia sunt atenți la aceste nevoi și ajung în consecință la dezvoltarea unui concept ce ia în considerare aceste nevoi.
În disputa privind modul corect de atingere a obiectivului iau în considerare comentariile și feedback-ul din partea instituției.
apreciază în mod corespunzător recomandările de revizuire ale instituției și integrează sugestiile în concept folosind criterii transparente
Propuneri referitoare la derularea predării
Acest modul ar trebui să fie realizat ca un proiect și sub forma unui seminar bloc. Introducerea în modulul II poate începe cu reflecția critică asupra părții I al modulului. În acest scop, în grupul participanților se pot forma așa numiți tandemi, care oferă reciproc feedback asupra rezultatelor evaluării nevoilor și confirmă succesul și aspectele critice. În continuare, participanții se ocupă de modelele conceptuale existente, ideile de concept și conceptele de aisitență și îngrijire și compară obiectivele și măsurile lor cu rezultatele evaluării nevoilor lor. Elaborează un plan de lucru și considerente pentru managementul de proiect. Într-un "atelier de scriere" participanții învață să îmbine ideile de concept și să le noteze într-un mod structurat. Ele sunt susținute de tutori. În cele din urmă, planifică un eveniment deschis de discuție, care se ocupă de îngrijirea tinerilor care au nevoie de îngrijire și pentru prima dată prezintă ideile lor de concept publicului. Aici, în prim-plan stă dezbaterea conceptului dezvoltat într-un grup de experți în instituția respectivă. Aici, participanții trebuie să se ocupe de întrebările și comentariile privind corectitudinea potrivirii și posibilitățile de implementare a ideii lor de concept.
Propuneri referitoare la derularea practicii
Locație adecvată
Instrucții legate de exercițiile date
Pe lângă universitate, o instituție de "îngrijirea tinerilor" trebuie privită ca un alt loc de învățare. Procesul de dezvoltare, precum și definirea obiectivelor și a măsurilor, trebuie să aibe loc însoțitde feedback și corelare constantă cu instituția corespunzătoare.
Încheierea modulului Abolevirea modulului este alcătuită dintr-un raport în scris și prezentarea de concepție într-o unitate de "îngrijirea tinerilor".
Literatura de referință Behrens, J. & Langer, G. (2016). Evidence-based nursing and caring: Methoden und Ethik der Pflegepraxis und VersorgungsCercetare - vertrauensbildende Entzauberung der "Wissenschaft". Göttingen: Hogrefe. Pfaff, H. et al. (2011). Gesundheitsversorgung und Disease Management – Grundlagen und Anwendungen der VersorgungsCercetare. Stuttgart: Schatthauer.
Dibelius O. & Maier W. (Hrsg.) (2011). Versorgungsforschung für dementiell erkrankte Menschen. Stuttgart: Kohlhammer. Seidel, G., Ulla Walter, U., Schneider, N. & Dierks, M.-L. (2013). Patientengerechte Gesundheitsversorgung für Hochbetagte: Anforderungen aus der Sicht älterer und hochaltriger Menschen. Stuttgart: Kohlhammer. Bürger, R. & Schmid, K. (o.J.). Einführung in die interne Evaluation: Theorie und Materialien. Zugriff unter: http://www.modus21.Cercetare.uni-erlangen.de/inhalt/Skript_Interne_Evaluation.pdf (23.08.2017). Stockmann, R., Meyer, W. (2014). Evaluation: Eine Einführung. (2. Aufl.) Opladen & Toronto: Verlag Barbara Budrich. Probst, H-J. & Haunerdinger, M. (2007). Projektmanagement leicht gemacht: Projekte erfolgreich planen, steuern und abschließen. Heidelberg: Redline Wirtschaft, Redline GmbH. Graf, P & Spengler, M. (2008). Leitbild- und Konzeptentwicklung: Strategien- Tools- Materialien. 5. Aufl. Augsburg: Ziel Verlag. Antes, W. (2014). Projektarbeit für Profis: Praxishandbuch für moderne Projektarbeit. Weinheim und Basel: Beltz Juventa.
Nr. Titlul modulului Einordnung in die Lernfeldtypologie
Einordnung nach Bronfenbrenner
Umfang in Stunden
Puncte Credit
EQR- Level
I.a Dezvoltarea personalităţii şi a identităţii persoanelor tinere cu
nevoie de îngrijire
– Lumi personale şi dezvoltarea lor
Modul de bază Nivel micro 32-40 1 2
I.b Dezvoltarea personalităţii şi a identităţii persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire – Nevoie de îngrijire ca urmare a unor boli cronice sau accidente
Modul de bază Nivel micro 32-40 1 3
II Consolidarea rolului profesional
–Formarea relaţiilor și generarea situațiilor de discuție
Calificări speciale referitoare la subiect
Nivel micro 32-40 1 2
III Participare la activarea persoanelor tinere cu nevoi speciale Modul practic de aprofundare
Nivel meso 32-40 1 2
IV.a Personalitatea şi îngrijirea corporală a persoanelor tinere cu
nevoie de îngrijire – aici:
– în relaţie cu sexualitate, intimitate şi comunicare
Modul practic de aprofundare
Nivel meso 32-40 1 2
IV.b Personalitatea şi îngrijirea corporală a persoanelor tinere cu
nevoie de îngrijire – aici:
– în relaţie cu alimentaţia şi excreţia
Modul practic de aprofundare
Nivel meso 32-40 1 3
V A Perceperea sarcinilor de asistenţă în situaţii de criză Modul practic de aprofundare
Nivel meso 32-40 1 2
VI Consolidarea rolului profesional
– Tratarea conflictelor şi a greutăţilor/împovărărilor (proprii)
Bronfenbrenner, U. (1981). Die Ökologie der Menschen. Entwicklung. Natürliche und geplante Experimente. Stuttgart: Klett Verlag. Europäische Kommission Bildung und Kultur (2008). Der Europäische Qualifikationsrahmen für lebenslanges Lernen. (EQR) Internet: https://ec.europa.eu/ploteus/sites/eac-eqf/files/leaflet_de.pdf Abruf: 17. Juli 2018 Huisinga, R. & Lisop, I. (2000). Exemplarik – eine Forderung der KMK- Handreichung, in A. Lipsmeier
und G. Pätzold. Lernfeldorientierung in Theorie und Praxis. Beiheft der Zeitschrift für Berufs- und
Wirtschaftspädagogik, Stuttgart
Hundenborn,G. & Knigge-Demal, B. (2011). Leitfaden zur Entwicklung und Einführung
modularisierter Curricula in beruflichen Bildungsgänge der Altenpflege. Teil 1. Im Rahmen des
Projektes: Modell einer gestuften und modularisierten Altenpflegequalifizierung. Internet:
https://www.fh-bielefeld.de/inbvg/abgeschlossene-projekte/modularisierung Abruf: 17. Juli 2018
Knigge-Demal, B., Eylmann, C. und Hundenborn, G. (2013). Anforderungs- und Cadru de calificare für den Beschäftigungsbereich der Pflege und persönlichen Assistenz älterer Menschen. Im Rahmen des Projektes: Modell einer gestuften und modularisierten Altenpflege-qualifizierung. Internet: https://www.fh-bielefeld.de/inbvg/abgeschlossene-projekte/erprobung-qualifikationsrahmen Abruf: 17. Juli 2018
Sarcinile și perspectivele monitorizării științifice
Proiectul "Dezvoltarea, adaptarea, transferul și diseminarea serviciilor de formare modulară pentru personalul de îngrijire medicală în îngrijirea ambulatorie și cel de tip rezidențial a tinerilor care au nevoie de îngrijire" a fost însoțit pe parcursul întregii perioade de o expertiză științifică a cărei sarcină a fost operaționalizarea pachetelor de lucru, acompanierea și monitorizarea punerii în aplicare a modulelor, și pe lângă evaluare să contribuie la organizarea reuniunilor de lucru interne și a reuniunilor transnaționale. Această gamă destul de largă de sarcini înseamnă că au fost evaluate nu doar rezultatele testării modulelor, ci și cursul proiectului și în special întâlnirile internaționale.
În fazele pregătitoare pentru reuniunile transnaționale, scopul principal a fost acela de a examina următoarele etape sau pachete de lucru, de a clarifica conceptele, de a le consensualiza, de a operaționaliza pachetele de lucru și de a realiza o coordonare a responsabilităților respective.
Cu toate acestea, accentul evaluării a fost pus pe testarea modulelor. Acest proces a început cu dezvoltarea modulului și implicarea continuă a partenerilor de proiect în sarcinile de dezvoltare. În această fază, toți partenerii proiectului au fost informați despre rezultatele intermediare și integrați în dezvoltarea în continuare a modulelor printr-un sondaj sistematic. Acestea includ consensualizarea unui concept comun de îngrijire și coordonarea unei concepții de educație și formare comune. Un grad înalt de concordare cu conceptul de îngrijire și asistență medicală, respectiv intențiile pedagogice ale modulelor a fost realizat cu ocazia formării lectorilor. Cu această ocazie, dezvoltatorii de module s-au întâlnit cu lectorii, au convenit asupra conceptului de competențăv, a rezultatelor învățării, a metodelor de predare și mediile modulelor și au folosit întâlnirea pentru a stimula schimbul reciproc de idei, experiențe și de materiale didactice..
Proiectarea evaluării Obiectivele evaluării
Orientarea centrală a monitorizării științifice a proiectului a fost, de asemenea, justificată în obiectivul proiectului de a pregăti punerea în aplicare a modulelor, de a standardiza implementarea acestora și de a obține o comparabilitate în calitatea testării. Evaluarea are scopul de a contribui la o revizuire științifică a modulelor.
Din acest motiv, au fost numiți în toate unitățile de testare responsabili de module, ale căror sarcini și responsabilități au fost identificate într-o listă de verificare (vezi Anexa 1). Persoanele responsabile de modul au avut sarcina de a asigura traducerea modulelor pentru testarea transnațională, pregătirea și supravegherea executării testării modulelor, să atragă și să informeze lectorii, precum și să definească participanții la formare și să însoțească implementarea modulelor.
Totodată, a fost vorba și despre asigurarea responsabilității pentru evaluarea la fața locului. Rolul pentru acest domeniu privind sarcinile și responsabilitățile a fost definit, și a fost corelat cu partenerii proiectului. Persoanele responsabile pentru evaluare au fost responsabile pentru traducerea chestionarelor în limba națională, pentru pregătirea și executarea standardizată a interviurilor în scris, precum și pentru transmiterea datelor colectate către monitorizarea științifică. Sarcinile și responsabilitățile persoanelor responsabile de evaluare au fost standardizate utilizând o listă de verificare (vezi Anexa 2).
Pe lângă evaluarea formală a proiectului, desfășurată în principal în cadrul întâlnirilor de lucru transnaționale, sub forma unui studiu scris, designul de evaluare a vizat un studiu scris al responsabililor de module, al lectorilor și al participanților.
A 2-4-a reuniune transnațională de lucru a fost deosebit de semnificativă în ceea ce privește procesul comun de decizie. Au fost definite pașii centrali de lucru, termenii și definițiile, precum și accentul activității în următoarea fază a proiectului. La aceste întâlniri a fost evaluată prin interviu scris satisfacția cu rezultatele atinse până la momentul respectiv (vezi Graficul 5).
• Graficul 5: Reuniunile transnaționale
Fiecare întâlnire sa bazat pe un scop adecvat fazei respective a derulării proiectului. Prima întâlnire de lansare a început cu acordarea grupului de proiecte pentru provocările celui de-al treilea proiect pe tema "Îngrijirea tinerilor". Printre altele, a devenit clar faptul că coordonarea obiectivelor proiectului, precum și comunicarea de încredere între partenerii de proiect a permis o înțelegere reciprocă rapidă și eficientă. Înainte de cel de-al treilea proiect descris aici, a existat deja un prim proiect exploratoriu privind cerințele de calificare în domeniul îngrijirilor tinere și un al doilea proiect în care au fost dezvoltate 8 module pentru educația ulterioară în domeniul îngrijirii tinerilor. În cel de-al treilea proiect, tabloul modulelor a fost completat cu încă 8 module și testat în șapte instituții și trei țări.
Tabelul 8 descrie modulele dezvoltate în pachetul de lucru 02. Pe baza chestionării preliminare, acestea au niveluri de calificare heterogene și sunt atât tematic cât și, în ceea ce privește competențele care trebuie dobândite, orientate spre munca de zi cu zi în domeniul îngrijirii tinerilor. Procesul de dezvoltare a modulelor a fost explicat în detaliu în Partea C a acestui raport.
Testarea modulelor
Scopul proiectului a fost, printre altele, ca toate modulele să fie testate de cel puțin un partener de proiect. Acest obiectiv a putut fi atins. Cu toate acestea, numai modulele 3 și 4 au fost testate de
două ori sau de trei ori în diferite instituții cu participanți diferiți (vezi Tabelul 13 privind Testarea modulelor).
MODULE Titlul modulelor Locul testării și participanții
Modul 1 Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“
La seminarul de specialitate de asistență medicală pentru îngrijitori în îngrijirea vârstnicilor de partenerul Johanniter Akademie din Oberhausen.
Modul 2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“
În cadrul perfecționării interne a personalului în căminul del vârstnici Vinzenzheim în Gladbeck, Bottrop.
Modul 3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?
În cadrul perfecționării interne a personalului în căminul de vârstnici Vinzenzheim în Gladbeck, Bottrop & La Fundația Creștină Diakonia din Sfântu Gheorghe în România, în cadrul perfecționării interne a personalului (Lucrători și asistenți sociali) de la Centrul de Zi pentru persoane cu dizabilități Casa Irisz. & Postliceul de asistență medicală din Sfântu Gheorghe
Modul 4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“
În cadrul perfecționării interne a personalului la Carework Polonia & la Universitatea de Medicină de Stat din Oppeln, Polonia, programul de studiu pentru asistenți medicali & La Fundația Creștină Diakonia din Sfântu Gheorghe în România, în cadrul perfecționării interne a personalului (Lucrători și asistenți sociali) de la Centrul de Zi pentru persoane cu dizabilități Casa Irisz. & Postliceul de asistență medicală din Sfântu Gheorghe
Modul 5 Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“
La seminarul de specialitate de asistență medicală cu durata de 3 ani în îngrijirea vârstnicilor de partenerul Johanniter Akademie din Oberhausen.
Modul 6 Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“
Carework Polonia la Universitatea de Medicină de Stat din Oppeln, Polonia, programul de studiu pentru asistenți medicali
Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor
În cadrul programului de studiu model Licențiat în îngrijire de la praxisHochschule, din Rheine
Modul 8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului
În cadrul programului de studiu model Licențiat în îngrijire de la praxisHochschule, din Rheine
Tabelul 10: Modulele și locul testării lor
Este interesant faptul că modulul 4 a fost implementat o dată într-un grup de cursanți foarte heterogen în formarea internă și o dată în studiul asistenților medicali la o Universitate de Medicină
din Polonia și încă o dată într-un grup de învățare heterogen, ca formare internă a personalului din Gladbeck.
Chestionarea participanților în formă scrisă
Ancheta scrisă a participanților a avut loc cu un chestionar în trei părți. În centrul atenției, aceasta a constat în declarații la care o scală de răspuns dihotomă putea fi aprobată sau respinsă (vezi Döring& Bortz 2015). Această formă relativ simplă a chestionarului a fost convenită cu partenerii proiectului pentru a putea standardiza pe deplin sarcinile de traducere, precum și colectarea de date în grupuri participante relativ eterogene.
Chestionarul participanților constă în prima parte din 9 declarații care au măsurat testarea modulului general și, în special, gradul de informare cu privire la obiectivele modulului. În cea de-a doua parte, participanții au putut evalua opțiunile de implementare a modulului prin intermediul a 14 enunțuri, iar în a treia parte, sa putut descrie satisfacția generală cu modulul și predarea a 10 enunțuri (vezi Anexa 3).
Colectarea datelor a fost efectuată numai după finalizarea Temei de aprofundaren, care a fost efectuată într-o unitate practică. De regulă, această fază de practică a fost urmată de o a doua fază teoretică scurtă în care au fost apoi colectate datele pentru evaluare. Standardizarea necesară a anchetei și anonimizarea sondajului au fost asigurate de responsabilii de evaluare.
Chestionarea lectorilor în formă scrisă
Ancheta scrisă a docenților a fost efectuată și cu un chestionar constând din trei părți, care se axează pe enunțuri date, care pot fi aprobate sau nu, convenite pe o scală de răspuns dihotomă (vezi Döring & Bortz 2015). Această formă de chestionare în scris a fost agreată cu partenerii proiectului și a fost în mare parte paralelizată în ceea ce privește subiectul chestionarului, dar și în ceea ce privește domeniul de aplicare cu chestionarul participanților. Ca și în chestionarea participanților, la chestionarea docenților în prima parte a chestionarului s-au evaluat testarea modulului în general, în special gradul de informare cu privire la obiectivele testării în 9 enunțuri. A doua parte a chestionarului s-a ocupat, de asemenea, de posibilitățile de implementare a competențelor dobândite prin modul, această scală a fost operaționalizată prin intermediul a 11 declarații, iar în a treia parte satisfacția lectorilor cu formarea/ lecțiile a fost măsurată pe baza a 11 enunțuri (vezi Anexa 4).
Colectarea datelor a avut loc la sfârșitul modulului. Standardizarea necesară a chestionării a fost asigurată de responsabilii de evaluare.
Rezultatele chestionării lectorilor în formă scrisă Un număr de 12 lectori au participat la ancheta în scris despre implementarea modulelor. Cu vârsta medie de 48,3 ani, se poate presupune că lectorii au experiențe de viață relativ extinse. Din România, Polonia și Gladbeck există câte trei evaluări efectuate de lectori. În Oberhausen, au fost testate două module, fiecare fiind evaluat de câte un lector. Din Polonia și România există două evaluări de către lectori, deoarece modulul 4 a fost testat de patru ori, iar modulul 6 o dată. Ratingul de la Rheine a fost ușor diferit, de acolo fiind disponibilă doar ratingul pentru modulul 7. Al doilea lector nu a participat la evaluarea modulului.
Chestionar Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Locul predării 2 4 5 1 3 1 4 4 5 5 2 3
Vârsta 55 46 40 65 48 53 46 46 40 39 56 46 medie 48,3
Modulul 5 3 4 7 4 7 2 3 3 3 1 6
Tabelul 11: Prezentarea lectorilor și al locului de implementare
Legendă la locațiile de testare: 1 praxisHochschule Rheine 2 Johanniter Akademie – Seminarul de specialitate pentru îngrijitori vârstnici în
Oberhausen 3 CareWork Leszno – Universitatea de Medicină Oppeln în Polonia 4 Seniorenhilfe, SZ Vinzenzheim Gladbeck, Bottrop, Dorsten 5 Postliceul pentru Asistenți Medicali, RO Sfantu Gherghe, Casa Irisz România, Diakonia
Prin interogarea Lectorului are loc o evaluare a predării. În acest scop au fost elaborate trei scale. În Partea A a chestionarului, lectorii putea să-și evalueze propria pregătire pentru formarea modularizată. Partea B vizează evaluarea practicabilității competențelor predate, iar în partea C lectorii au avut ocazia să își evalueze propria satisfacție cu lecțiile. Partea A a chestionarului a constat din 9, partea B și partea C din 11 articole (vezi Tabelul 15) .
(Abrevierile de pe prescurtările enunțurilor se referă la chestionarul profesorului cu litera D, la partea chestionarului cu părțile de la A la C și la numerotarea articolelor.)
Partea A a fost evaluată pozitiv de 11 și, respectiv, de 12 lectori. O singură excepție este punctul 9. Acest articol prevede: "Au fost instruiri interne pentru lectori / lectori ai modulului, care m-au pregătit bine pentru a lucra ca lector / lector.“ Doar 9 din cele 12 lectori au răspuns pozitiv laacest enunț.
Aplicabilitatea cunoștințelor și a competențelor dobândite în cadrul modulului este în mare parte pozitivă pentru lectori, întrucât 8 din cele 11 sunt considerate pozitive de 12 lectori. Două elemente au fost evaluate pozitiv de 11 lectori și un punct de 10 lectori.
În partea C lectorii au avut ocazia să-și evalueze propria satisfacție cu lecțiile. Din cele 12 lectori, 7 enunțuri au primit un rating pozitiv, plus două enunțuri au fost evaluate pozitiv de 11 lectori. Excepțiile sunt enunțurile DC4 și DC6. Acestea au fost evaluate pozitiv numai de 8 din 9 lectori.
Enunțul DC 4 sună în felul următor "Implementarea modulului a avut unele probleme" iar enunțul DC6: "În timpul testării, mă tot întrebam ce ar trebui să înceapă participanții cu aceste cunoaștințe?" Aceste elemente nu sunt formulate clar și necesită negare. Este posibil să existe o judecată greșită din cauza formulării negative a elementelor.
Rezultatele chestionării participanților în formă scrisă Descrierea participanților
Ancheta scrisă a participanților a avut loc la sfârșitul modulului. De asemenea, sa ținut cont de faptul că modulele ar trebui evaluate parțial numai după o fază de practică sau de punerea în aplicare a temei de aprofundaren de către participanțiChestionarul a constat din trei părți. Partea A oferă o evaluare generală a modulului, în Partea B participanții au putut evalua predarea și aplicarea acestuia în viața de zi cu zi și în partea C satisfacția cu formarea a fost subiectul chestionarului.
Dar mai întâi, este vorba de descrierea participanților privind testarea modulului. Un total de 141 de persoane au participat la testarea modulului, 123 participante și 16 participanți. Două persoane nu au marcat datele cu privire la sexul lor.
Modulul 3 a fost testat cu un număr de 45 de persoane în România și Gladbeck cu cel mai mare număr de participanți. Modulul 4 a fost implementat de trei grupuri, dar în total cu numai 25 de participanți. Modulele 1 și 6 au avut cel mai mic număr de participanți. Ambele module, modulul 7 și modulul 8 au fost implementate doar cu un singur grup de participanți. Din tabelul de mai jos 16 devine clar că aceste rezultate nu au putut fi evaluate la participanții din România decât într-o măsură limitată, deoarece la datele grupei de participanți a fost prezentat doar un rezumat.
Modul 1 Modul 2 Modul 3 Modul 4 Modul 5 Modul 6 Modul 7 Modul 8 Total
Număr participanți
7 14 45 32 14 8 10 11 141
Număr femei 4 13 41 31 12 7 7 8 123
Număr bărbați 2 1 4 1 1 1 3 3 16
Vârsta femeilor (Modul 3 fără România)
44,0 42,9 43,9 37,3 28,3 20,9 23,9 23,6 34,9
Vârsta bărbaților (Modul 3 oh fără ne România)
28,0 44,0 41,5 32,0 22,0 25,0 31,0 25,7 30,8
Femei + bărbați (Modul 3 fără România)
38,7 43,0 43,6 37,1 27,8 21,4 25,4 24,2 34,4
Tabelul 13: Distribuția și vârsta femeilor și bărbaților participanți
(parțial lipsesc informații privind sexul și vârsta)
Vârsta participanților a variat considerabil între module. Pentru modulele 5 - 8, vârsta medie este semnificativ mai mică decât pentru participanții din modulele 1 - 4. Modulul 5 a fost testat cu participanți la specializarea de îngrijitor persoane vârstnice, modulele 6, 7 și 8 cu studenți care studiază în Germania și Polonia. Toate celelalte module au fost testate în grupuri eterogene, în cadrul unui curs intern sau în România, în Postliceul pentru asistenți medicali, precum și la Casa Irisz din Sfântu Gherghe. O altă caracteristică distinctivă a fost nivelul de sofisticare a modulelor.
Modulele 5, 6, 7 și 8 sunt situate pe Nivelul EQR 4 până la 6. Modulele 1 până la 3 variază între nivelul EQF 2 până la 3 și sunt pentru îngrijitori și asistenți. Modulele 5 și 6 se bazează pe nivelul de formare profesională și modulele 7 și 8 privind nivelul învățământului superior.
După cum s-a menționat deja, la testarea modulelor au participat în mod semnificativ mai multe femei, care erau în același timp mai în vârstă decât omologii lor de sex masculin.
Graficul 6: Vârsta participanților repartizată pe modulele 1-8
Graficul 6 arată că diferențele dintre vârsta participanților sunt clare. În modulele 1 până la 4 participanții sunt mai în vârstă decât media, în modulele 5 - 8 participanții sunt mai tineri decât media. În același timp, această distincție marchează o modificare a nivelului modulelor.
Următoarea secțiune descrie mai întâi evaluarea globală a testării modulelor de către participanți. Un total de 141 de persoane au participat la testarea modulelorNumărul de participanți la diferite module (de la 1 la 8) a variat între 7 și 45 de persoane (vezi Tabelul 16). Nu se poate exclude faptul că diferența gravă a numărului de ratinguri acordate va avea un impact asupra rezultatelor sondajului.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că evaluarea pozitivă a testării modulelor, la toate modulele este la un nivel relativ ridicat. Deoarece aprobările pozitive ale modulelor variază între 83,8% și 97% și se situează în medie la o valoare de 89,7% (vezi Graficul 7).
Graficul 7:Evaluarea pozitivă a modulelor / a enunțurilor legate de module de către participanți
Cea mai bună evaluare a participanților a avut loc la modulul 2. Acest modul cu titlul: Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“ a fost testat în formarea internă, într-o echipă interdisciplinară cu 14 participanți calificați în Bottrop. În perioada premergătoare întâlnirii, a avut loc și chestionarea cu privire la situația inițială în "Îngrijirea tinerilor", rezultatele căruia a fost ulterior utilizat în mod decisiv pentru constituirea modulelor.
De asemenea, trebuie remarcat faptul că ratingul a două module este mult sub medie. Cu toate acestea, trebuie notat faptul că axa corespunzătoare din grafic (vezi graficul 7) începe doar la 80%. Este vorba de modulele 1 și 5. Modulul 5: „Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor““ a fost evaluat pozitiv cu numai 83,8% iar modulul 1 „Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“, cu 85,2 % a enunțurilor. Ambele module au fost
80%
85%
90%
95%
100%
Modul 1(N=7)
Modul 2(N=14)
Modul 3(N=45)
Modul 4(N=32)
Modul 5(N=14)
Modul 6(N=8)
Modul 7(N=10)
Modul 8(N=11)
gesamt(N=134)
85,29%
97,06%
90,46%
88,42%
83,82%
94,49%
89,71%
87,43%
89,67%
Numărul relativ al răspunsurilor pozitive la modulele 1 până la 8
integrate într-o formare deja recunoscută de stat pentru îngrijirea vârstnicilor și îngrijirea geriatrică. Aceste module au fost astfel integrate în curricula deja planificată a școlii, cu acreditare de stat. Nu se poate exclude faptul că această situație a influențat implementarea modulului și răspunsul participanților.
Privind evaluarea de către participanți într-un mod mai diferențiat, devine clar că pot fi
identificate diferențe în răspunsul la scala individuală a chestionarului. După cum sa explicat deja,
chestionarul pentru intervievarea participanților constă în trei scale.
Partea A este o evaluare generală a modulului de către participanți, partea B a chestionarului se referă la faptul dacă competențele dobândite sunt utilizabile în practică, iar în partea C participanții își pot exprima satisfacția față de lecții.
În următorul grafic 8 se poate observa pe de o parte, că o mare parte din enunțurile din partea A a chestionarului au primit un răspuns pozitiv. După cum s-a explicat deja, această parte a chestionarului se referă la evaluarea generală a modulului. Din Graphicul 8 rezultă de asemenea, că diferențele dintre ratingul mediu al modulelor individuale pot fi atribuite elementelor individuale din partea A. Astfel, elementele TA1, TA4 și TA7 diferă semnificativ de evaluarea în general pozitivă a modulelor. În modulul 6, doar aproximativ 60% dintre participanți sunt de acord cu enunțul: "Subiectele modulului îmi sunt familiare". Această evaluare se referă la modulul 6: „Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“care a fost testat în Polonia la o universitate în cadrul programului de formare pentru asistenți medicali.
Graficul 8: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea A a chestionarului
Întrebarea TA4 "Conținutul instruirii a fost adaptată cunoștințelor mele anterioare" este evaluată pozitiv în modulul 5 de către puțin peste 40% dintre participanți, iar în modulul 7 doar de 60% dintre participanți. Această evaluare devine explicabilă dacă sunt luate în considerare condițiile de context în timpul testării modulelor. După cum am menționat deja, ambele module au fost integrate în
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
TA1 TA2 TA3 TA4 TA5 TA6 TA7 TA8 TA9 TA10
Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea A a chestionarului privind evaluarea generală a modulelor
programele școlare actuale sau modulele universitare existente. Acest lucru a dus la o schimbare semnificativă în oferta de învățare obișnuită și planificată anterior. Cu toate acestea, s-a încercat în ambele locații să se integreze în mod semnificativ modulele în procesul de învățare respectiv. Nu pare să fi fost cu mare succes.
Un alt fenomen se poate observa în evaluarea enunțului TA7: "Conținutul și temele modulului nu au nimic de a face cu munca mea de zi cu zi". Doar 60% din participanții la modulul 7 "Dezvoltarea unui concept pentru îngrijirea tinerilor cu nevoi specuiale - Situația inițială și evaluarea nevoilor" sunt de acord cu acest enunț într-un sens pozitiv. Acest rezultat nu este surprinzător, având în vedere că în momentul testării modulelor studenții se aflau în semestrul al 5-lea al unui curs universitar de 8 semestre în domeniul sănătății și al asistenței medicale, care se concentrează pe îngrijirea medicală extrem de complexă, și până la testarea modulul 7 studenții nu au avut deloc sau foarte puțin contact cu îngrijirea tinerilor.
Partea B din chestionarul participanților nu a primit un răspuns foarte omogen (vezi Graficul 9). După cum sa explicat mai sus, el se ocupă de posibilitățile de aplicare a competențelor dobândite în viața de zi cu zi. Aici se remarcă mai întâi faptul, că modulul 2 (Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“) evaluat în mod consecvent foarte bine și înregistrându-se doar o singură "excepție". Acest lucru se referă la întrebarea TA11: "În timpul formării am descoperit ceea ce știu și pot face", acest enunț a fost răspuns pozitiv în modulul 2 de "numai" 85% dintre participanți.
Graficul 9: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea B a chestionarului
Modulul 6 (Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“) este evaluată în ceea ce privește posibilele aplicații aproape în mod constant pozitiv. Excepția de la acest lucru este enunțul TB4: "Formarea a abordat probleme care sunt comune în viața mea profesională de zi cu zi și de aceea mă ocup de ele", doar puțin peste 60% dintre respondenți au fost de acord cu aceste declarații. Ceea ce poate fi explicat prin faptul că studenții Universității Medicale de Științe Aplicate nu au experiență profesională.
50%
55%
60%
65%
70%
75%
80%
85%
90%
95%
100%
Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea B al chestionarului cu privire la posibilitatea de derulare a modulelor
Un răspuns foarte eterogen la posibilitățile de aplicare s-a evidențiat la modulul 1. Acest modul se referea la " Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor". A fost testat ca parte a unei formări pentru îngrijitori în domeniul geriatriei. Și în cazul modulului 5 (Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor”) întrebările referitoare la aplicare au fost evaluate foarte diferit. Astfel, numai 65% sunt de acord cu afirmația "În sala de clasă au existat exerciții cu care să pot încerca ceea ce am învățat". În modulul 7 (Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor) Studenții au evaluat declarația TB12: "Conținutul modulului a avut puțin de-a face cu munca mea zilnică" doar 60% într-un sens pozitiv. În perioada premergătoare testării modulelor, studenții nu au avut niciun contact cu îngrijirea tinerilor, deoarece erau în principal ocupați în îngrijirea cazurilor acute.
În graficul 10 care urmează, sunt ilustrate rezultatele evaluării din partea C a chestionarului. Cu această parte C a chestionarului, participanții evaluează satisfacția cu modulul și lecțiile asociate. În ansamblu, evaluarea predării în aproape toate modulele se situează la un nivel înalt. Un enunț special în această parte a chestionarului este punctul TC6: "În timpul formării, m-am gândit din nou și din nou ce voi putea face cu aceste cunoaștințe?". Acest enunț poate fi numit "excepție" pentru aproape toate modulele. Acest enunț este evaluat în mod deosebit de nefavorabil la modulul 4 (Identitatea profesională în îngrijirea tinerilor - "Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?"). Cu toate acestea, nu se poate exclude faptul că formularea ambiguă a enunțului a contribuit la răspunsul participanților.
O altă excepție este postul TC9 "Deocamdată nu vreau să particip la nici o formare suplimentară (de acest gen)". Acest element a fost răspuns la modulul 1 (Amenajarea spațiilor personale de viață în "îngrijirea tinerilor") cu puțin sub 60% din participanți pozitiv. Acest lucru înseamnă că participanții de la cursul de îngrijitor/ asistent geriatric nu mai vor să se ocupe de acest subiect.
Graficul 10: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea C a chestionarului
Mai jos, modulele de la 1 la 8 și evaluarea asociată de către participanți sunt prezentate diferențiate.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
TC1 TC2 TC3 TC4 TC5 TC6 TC7 TC8 TC9 TC10
Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea C a chestionarului privind afinitatea cu modulele / lecțiile.
Evaluarea modulelor individuale de către participanți Evaluarea modulelor 7 și 8 in Rheine:
În continuare este vorba despre modulele 7 și 8 care au fost testate la PraxisHochschule din Rheine. Aici, modulele au fost implementate în programul de protecția sănătății și asistență medicală. Evaluarea studenților din semestrul 5 și 6 este ilustrată de graficul 11. Modulul 7 (Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor) a fost implementat în cel de-al 5-lea semestru. Și cu același grup de studenți, a fost testat în semestrul al șaselea modulul 8 (Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului), care se bazează pe modului 7. Astfel, acest grup de studenți a petrecut un an universitar într-un singur modul, cu particularitățile îngrijirii tinere.
Graficul 11: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții care prticipă la cursurile de la praxisHochschule din Rheine, partea A a chestionarului
Trei aspecte se remarcă în evaluarea generală pozitivă a modulului 7. Sunt enunțurile TA4 (Conținutul cursului a fost adaptat la cunoștințele mele anterioare), TA 5 (Conținutul modulului / lecțiilor a avut mult de-a face cu munca mea) și TA7 (Conținutul și subiectele modulului au avut puțin de-a face cu munca mea zilnică). Toate cele trei declarații au fost aprobate de doar 60% și respectiv 70% din studenți.
Este important de știut că conținutul și competențele ambelor module (7 și 8) au fost elaborate pentru al 8-lea semestru de studiu, după finalizarea formării profesionale, ca modul facultativ. Din diverse motive, universitatea a decis să introducă ambele module în formă de modul obligatoriu al semestrelor 5 și 6 înainte de absolvirea învățământului profesional. Este probabil ca această modificare a grupului participanților și faptul că modulele au fost integrate în modulele existente de învățământ superior au avut un impact asupra evaluărilor participanților.
Răspunsul din partea B a chestionarului este puțin diferit (vezi Graficul 12) Pentru aproape toate enunțurile acordul pozitiv variază între 70% și 100%. Aici diferă răspunsurile la enunțul TB11 (pe
50%
60%
70%
80%
90%
100%
TA1 TA2 TA3 TA4 TA5 TA6 TA7 TA8 TA9 TA10
Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea A a chestionarului privind evaluarea generală a modulelor - Rheine
parcursul formării am descoperit, ceea ce știu și ce pot face). Numai 60% dintre participanți sunt de acord cu acest enunț într-un mod pozitiv.
Cerințele modulului s-au axat pe semestrul de studiu 8, deci nu este deloc surprinzător faptul că studenții nu au fost întotdeauna capabili să-și evalueze pozitiv profilul de competență actual. Evaluarea negativă a declarației TB12 (conținutul instruirii a avut puțin de-a face cu munca mea zilnică) a fost deja explicat de mai multe ori în termeni de logică. Pentru prima dată, studenții s-au confruntat cu provocările Îngrijirii tinerilor prin modulele 7 și 8.
Partea B a chestionarului a permis participanților să evalueze posibilitățile de aplicare ale modulului. Acestea sunt evaluate mai bine în modulul 7 decât în modulul 8. Mai ales când vine vorba de opțiunile de implementare în viața profesională (curentă). Ambele module sunt axate pe viitor, deoarece susțin că absolvenții studiilor de licență vor implicați în dezvoltarea conceptului în viitor în domeniul lor de responsabilități și sarcini. Perspectiva privind viitoarele domenii de acțiune devine deosebit de provocatoare atunci când viitorul apropiat este determinat în primul rând de examenul de absolvire pentru asistență medicală. Această situație a fost în special la modulul 8. Deoarece testarea sa a avut loc în ultimul semestru înainte de examenul de absolvire profesională în domeniul protecției sănătății și asistență medicală.
Graficul 12: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții cursului. la praxisHochschule din Rheine, partea B a chestionarului
Cu toate acestea, se poate observa că în modulele 7 și 8, studenții au fost de acord cu enunțul TB8 "Modulul m-a ajutat să găsesc noi soluții la problemele de zi cu zi" și că au descoperit ceea ce încă pot învață (TB13).
În partea C a chestionarului (vezi Graficul 13), studenții au putut să-și evalueze satisfacția față de modul și derularea testării. Întrebările TC1, TC2, TC4 și TC5 sunt evaluate mai pozitiv la modulul 7 decât la modulul 8. Aceste întrebări se referă la evaluarea emoțională a formării. În mod diferit de întrebările TC7 până la TC10, aceasta se referă la interesul pentru subiect și semnificația acestuia pentru viitor. Aceste întrebări sunt evaluate ca fiind 100% pozitive în ambele module.
50%55%60%65%70%75%80%85%90%95%
100%
Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea B a chestionarului privind posibilitățile de implementare a modulelor - Rheine
Graficul 13: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții cursului de la PraxisHochschule din Rheine, partea C a chestionarului
O excepție în evaluarea pozitivă a celor două module poate fi văzută în enunțul TC6 (În timpul formării, m-am gândit din nou și din nou, ce pot să fac cu aceste cunoștințe?). Acest enunț a fost evaluat negativ în aproape toate testările.
În continuare vor fi detaliat comentate rezultatele evaluării modulelor 1 și 5 din Oberhausen.
50%
60%
70%
80%
90%
100%
TC1 TC2 TC3 TC4 TC5 TC6 TC7 TC8 TC9 TC10
Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea C a chestionarului privind satisfacția cu modulele / lecțiile - Rheine
Modulele 1 (Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“) și 5 (Îngrijitorul, ca
membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“) au fost integrate fiecare în câte un program de calificare pentru îngrijitori în geriatrie și cursul de trei ani pentru asistenți pentru vârstnici. În graficul 14 aceste două module se abat de la evaluarea pozitivă a celorlalte module.
Analizând mai temeinic, aceste nu se referă la evaluare generală a modulelor din partea A a chestionarului. Aici, 6 din 10 enunțuri sunt evaluate cu 80% până la 100% pozitiv. Primele trei întrebări și ultimele trei întrebări se referă la amploarea informațiilor privind conținutul, obiectivele și domeniile de aplicație ale modulului. Cu întrebările de mijloc din Partea A a chestionarului, participanții evaluează relația modulului cu cunoștințele anterioare și cu viața profesională. Este de înțeles că participanții din domeniul formării îngrijitorilor din domeniul geriatric și formarea de trei ani pentru asistente medicale pentru persoane vârstnice pot crea mai puține puncte de referință, deoarece prin intermediul celor două module acestea au avut contact doar cu provocări în domeniul îngrijirii tinerilor. Viața lor profesională se concentrează asupra îngrijirii persoanelor în vârstă în cadrul centrelor rezidențiale.
Graficul 14: Evaluarea întrebărilor din partea A a chestionarului de către participanții la modulele 1 și 5
Doar 40% dintre participanți au răspuns pozitiv la întrebarea: "Conținutul formării s-a bazat pe cunoștințele mele anterioare". Răspunsurile la întrebările TA5 "Conținutul modulului / lecției a avut mult de-a face cu munca mea" și TA 7 "Conținutul și subiectele modulului nu au nimic de-a face cu munca mea zilnică" sunt oarecum diferite, totuși încă evaluate de 70% dintre respondenți într-un sens pozitiv.
În partea B a chestionarului, participanții au evaluat în munca lor zilnică posibilitățile de implementare a modulului 1 (Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“) cu 70% până la 100% pozitiv. Enunțurile: TC1: Pot implementa acțiunile învățate în munca mea zilnică. TC3: Formarea a abordat probleme care sunt foarte importante pentru munca mea profesională. TC6: În cadrul formării au existat exerciții cu care am putut aprofunda ceea ce învățasem. TC 13: Pe parcursul formării am descoperit ceea ce pot și vreau să învăț în continuare.
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
TA1 TA2 TA3 TA4 TA5 TA6 TA7 TA8 TA9 TA10
Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea A a chestionarului privind evaluarea generală a modulelor - Oberhausen
au fost evaluate cu 100% pozitiv la modulul 1 (vezi Graficul 15).
Graficul 15: Evaluarea întrebărilor din partea B a chestionarului de către participanții la modulele 1 și 5
La enunțurile din partea B a modulului 5 (Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“) răspunsurile pozitive la opțiunile de punere în aplicare a cunoștințelor dobândite variază între 62% și 87%. Cu toate acestea, atunci când se diferențiază, se pare că la enunțurile: TB4 „Formarea a abordat probleme care sunt comune în viața mea profesională și, prin urmare, de multe ori mă simt implicată“, TB7 „Am reușit să urmăresc lecțiile bine, pentru că s-a bazat pe cunoștințele mele anterioare“, TB8 „Predarea m-a ajutat să găsesc noi soluții la problemele de zi cu zi“, TB9 „Formarea mi-a ajutat să reflectez mai bine la munca mea.“ und TB10 „Numai câteva conținuturi ale formării mi-au fost interesante ”, aproape 90% dintre participanți sunt de acord într-un sens pozitiv. La enunțul TB13 „Am descoperit în cursul formării ceea ce pot și vreau să învăț în continuare.“ Peste 90% dintre participanți au fost de acord. În graficul de mai jos 16, satisfacția cu modulele 1 și 5 este evaluată de participanți.
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Numărul relativ de răspunsuri pozitive din partea B a chestionarului privind posibilitățile de punere în aplicare a modulului în îngrijire și asistența medicală
Graficul 16: Evaluarea întrebărilor din partea C a chestionarului de către participanții la modulele 1 și 5
În general, participanții sunt relativ mulțumiți de lecțiile din ambele module. Din acest rating pozitiv, doar două afirmații cad: TC6 „În timpul formării, m-am gândit din nou și din nou, ce ar trebui să fac cu aceste cunoaștințe?“ evaluat cu mai puțin de 20% din participanți într-un sens pozitiv și TC9 „Deocamdată, nu vreau să particip la nici o formare suplimentară (de acest gen)“, Aceste declarații sunt evaluate pozitiv de aproximativ 60% dintre respondenți.
0%
20%
40%
60%
80%
100%
TC1 TC2 TC3 TC4 TC5 TC6 TC7 TC8 TC9 TC10
Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea C a chestionarului privind satisfacția cu modulele / lecțiile
În cele ce urmează modulele 2 (Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“) și 3 (Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?) sunt supuse unei analize diferențiate. Evaluarea modulului 3 de mai jos se referă numai la testarea din Gladbeck. Acest modul a fost testat și în România.
Graficul 17: Evaluarea întrebărilor din partea A a chestionarului de către participanții la modulele 2 și 3
Enunțurile din partea A a chestionarului sunt aproape toate evaluate pozitiv. O ușoară deviere de la aceasta este la enunțul TA4 „Conținutul formării a fost adaptat cunoștințelor mele anterioare“. Numai 70% dintre participanți au fost de acord cu acest enunț. În celelalte cazuri, estimările pozitive variază între 85% și 100%
Partea B a chestionarului sa axat pe posibilele aplicări ale competențelor dobândite. Rezultatele acestui studiu sunt ilustrate în graficul 18.
50%
60%
70%
80%
90%
100%
TA1 TA2 TA3 TA4 TA5 TA6 TA7 TA8 TA9 TA10
Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea A a chestionarului privind evaluarea generală a modulelor - Gladbeck
Graficul 18: Evaluarea întrebărilor din partea B a chestionarului de către participanții la modulele 2 și 3
Toate cele 14 declarații sunt evaluate pozitiv cu 85% până la 100% dintre participanți. Chiar și afirmația "Am descoperit în cursul formării ceea ce știu și pot face" deviază abia cu 85% din aprobarea ratingului general foarte pozitiv.
În partea C a chestionarului, a fost evaluată de participanți satisfacția generală cu modulul / lecția. Pentru modulele 2 și 3, acest lucru se dovedește, de asemenea, foarte pozitiv. În modulele 2 și 3, câte 8 din 10 enunțuri sunt evaluate cu 90% până la 100% pozitiv. Numai enunțul TC6 (În timpul formării tot m-am gândit, ce ar trebui să fac cu aceste cunoștințe?) și enunțul TC9 (Pentru moment nu vreau să particip la alte cursuri (de acest gen) cu 80% și respectiv 90% sunt ușor diferit de celălalt.
Graficul 19: Evaluarea întrebărilor din partea C a chestionarului de către participanții la modulele 2 și 3
75%
80%
85%
90%
95%
100%
Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea B a chestionarului privind posibilitățile de implementare a modulelor 2 și 3 - Gladbeck
Modul 2 (N=14)
Modul 3 (N=15)
gesamt (N=29)
50%
60%
70%
80%
90%
100%
TC1 TC2 TC3 TC4 TC5 TC6 TC7 TC8 TC9 TC10
Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea C a chestionarului privind satisfacția cu modulele / lecțiile
Testarea modulului 4 (Identitate profesională în îngrijirea tinerilor - "Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?") a fost derulată în Polonia în două grupuri mici. Un grup a constat din studenți ai primului an studențesc specializare asistență medicală la Universitatea de Medicină din Opole. Nu aveau experiență de lucru și modulul a fost implementat ca parte a unui curs suplimentar. Participanții s-au oferit voluntar să-și aprofundeze cunoștințele și abilitățile în modulul 4. Cel de-al doilea grup, chiar foarte mic, care a testat modulul 4 ăn Polonia, a fost o echipă de la CareWork - îngrijitori care lucrează în mediul familial al persoanelor în vârstă. Deoarece rezultatele sondajului nu diferă una de cealaltă, ele sunt rezumate în următorul Graficul 20 și explicații textuale.
Graficul 20: Evaluarea întrebărilor din partea A a chestionarului de către participanții la modulele 4 și 6
Modulul 4 în partea A a chestionarului a fost evaluat aproape complet cu 90% până la 100% pozitiv. Excepțiile sunt enunțurile TA1 și TA7. Cu declarația TA1 "Temele modulului îmi sunt familiare" sunt de acord doar cu puțin peste 50% din participanți. Declarația TA7 "Conținutul și temele modulului nu au nimic de-a face cu munca mea zilnică" resping 70% din participanți.
Comportamentul de răspuns al participanților la modulul 6, care a fost, de asemenea, testat la Universitatea de Medicină în Opole în programul de calificare pentru asistenți medicali, ca o formare suplimentară pentru primul și al doilea an de studiu, este relativ similară. Din nou, articolul TA1 "Temele modulului îmi sunt familiare" sunt aprobate de puțin peste 60% dintre participanți. Dealtfel există diferențe mici în evaluarea pozitivă dintre module.
În Partea B a chestionarului, participanții au evaluat opțiunile de implementare și competențele dobândite. Cu excepția a două enunțuri, toate celelalte au primit o aprobare de la 95% la 100% de către participanți. Cele două abateri se referă la declarațiile TB4 și TB6. Declarația din TB4 "În cadrul testării modulului au fost abordate problemele care apar frecvent în viața mea profesională și de aceea recurg adesea la ele" a fost aprobat în modulul 5 doar cu aproximativ 70%, iar în modulul 4 cu puțin peste 60% dintre participanți.
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
TA1 TA2 TA3 TA4 TA5 TA6 TA7 TA8 TA9 TA10
Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în evaluarea generală a modulelor Partea A a chestionarului - Polonia -
Cu enunțul TB6 "Pep parcursul formării au existat exerciții cu care am putut încerca ceea ce am învățat" în modulul 4 erau de acord doar aproximativ 75% (vezi Graficul 21).
Graficul 21: Evaluarea întrebărilor din partea B a chestionarului de către participanții la modulele 4 și 6
Satisfacția generală cu modulul sau lecția a fost înregistrată în partea C a chestionarului. Rezultatele evaluării au fost rezumate în următorul Grafic 22. Din nou, există doar câteva diferențe între ratingurile modulelor 4 și 6. Cu o singură excepție, participanții sunt de acord cu 80% până la 100% cu toate enunțurile din partea C a chestionarului. Excepția este enunțul TG6 "În timpul formării m-am tot gândit, ce ar trebui să fac cu aceste cunoștințe?".
Modulul 3 (Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?) a fost testat în afară de Gladbeck și în România la Sfântu Gheorghe, pentru cursanții Postliceului Sanitar – Asistent medical, respectiv în cadrul Centrului de zi și Terapie ocupațională Casa Irisz, ca perfecționare internă pentru angajați. După o fază teoretică de 4 zile, tema de aprofundare a modulului a fost testată două zile în Casa Irisz și două zile în spitalul Fogolyán Kristóf de Sfântu Gheorghe.
La implementarea modulului 3 din România au participat 29 de persoane. Rezultatele sondajului din partea A a chestionarului arată că acordul privind enunțurile se situează între 70% și 100%. Cu două elemente sunt de acord 100% dintre participanți, acestea sunt afirmațiile TA2 "Înainte de începerea cursului a fost prezentat conținutul modulului", respectiv enunțul TA7 „ Continutul si temele modulului nu prea au de-a face cu munca mea zilnică.” Cu declarația "Obiectivele de învățare care trebuie atinse prin formare sunt importante pentru viața mea profesională" au fost de acord 90% dintre participanți.
Dar numai 70% dintre participanți sunt de acord cu TA9: „Structura modulului îmi este acum cunoscută“.Această evaluare indică faptul că modulul 3 a devenit doar parțial transparent participanților până la sfârșitul cursului (vezi Graficul 23). Cu toate acestea, această evaluare este oarecum contradictorie cu declarația TA2: „Înainte de începerea cursului ne-a fost prezentat conținutul modulului/formării“, la care 100% dintre participanți au răspuns pozitiv.
Graficul 23: Evaluarea întrebărilor din partea A a chestionarului de către participanții la modulele 3 și 4
Modulul 4 „Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“ a fost testat cu 15 participanți în Polonia, dar și de două ori în România cu diferiți participanți de la Postliceul Sanitar (participanții erau după bacalaureat): cu cursanții din anul 2. De la specializarea asistent medical și cu angajații (Lucrători Sociali) de la Centrul de Zi și Terapie Ocupațională pentru Persoane Adulte cu Dizabilități. Aprobarea articolelor din chestionarul din partea A (evaluarea generală a modulului) variază între 80% și 100%. De la aprobarea extensivă a enunțurilor TA1: „Temele modulului îmi sunt familiare“,
50%
60%
70%
80%
90%
100%
TA1 TA2 TA3 TA4 TA5 TA6 TA7 TA8 TA9 TA10
Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea A a chestionarului general de evaluare - România
TA2: „Înainte de începerea cursului ne-a fost prezentat conținutul modulului/formării“ și TA3: „Am vorbit despre obiectivele de învățare ale modulului / lecției“, Se poate concluziona că introducerea modulului a furnizat informații complete despre modul. Această impresie este întărită de aprobarea de 100% a articolelor TA6 și TA8. Partea B a chestionarului a evaluat posibilitățile de implementare a competențelor dobândite în module (vezi Graficul 24). Aici, ratingurile pozitive variază între module, dar și între enunțuri. Șansele de implementare sunt evaluate ușor mai pozitive în modulul 3 (Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?) decât în modulul 4 (Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?). Există diferențe clare în declarația TB1 "Pot implementa acțiunile învățate în rutina zilnică de lucru", participanții modulului 3 sunt de acord cu aceste declarații aproape 100%, în timp ce participanții modulului 4sunt de acord cu acest enunț doar 80%. Această diferență poate fi legată și de enunțul TB14 „Din ceea ce am învățat în această formare, pot aplica doar puțin“. Enunțul TB6 "Au fost exerciții în clasă cu care am putut aprofunda ceea ce am învățat", și enunțul TB13 "În cadrul formării am descoperit ceea ce aș putea și ce aș vrea să învăț" a fost evaluat puțin mai pozitiv, cu aproape 90% de către participanții la modulul 4. Ambele elemente primesc doar aprobarea de la 70% până la 80% din participanții la modulul 3.
Graficul 24: Evaluarea întrebărilor din partea B a chestionarului de către participanții la modulele 3 și 4
În partea C a chestionarului (vezi graficul 25), participanții evaluează satisfacția cu modulul și lecțiile asociate. Se observă un nivel ridicat de acord în evaluarea celor două module. Atât modulul 3, cât și modulul 4 se caracterizează printr-o evaluare relativ ridicată și omogenă a elementelor. Ca și în cazul tuturor celorlalte module, există o singură excepție clară cu afirmația: „În cursul testării modulului, m-am gândit din nou și din nou ce ar trebui să încep cu aceste cunoaștințe?“ a fost aprobat la 0% într-un sens pozitiv. Punctul TA7 este ușor diferit la evaluarea de către participanți "Am realizat ce ar trebui să fac cu noile cunoștințe accumulate de la formare în viața de zi cu zi".
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea B a chestionarului privind posibilitățile de punere în aplicare a modulelor 3 și 4 - România-
În modulul 3 aproximativ 90% dintre respondenți sunt de acord cu această afirmație, în modulul 4 există doar puțin mai mult de 60% dintre participanți. În graficul următor 25, rezultatele sondajului sunt prezentate la partea C a chestionarului.
Graficul 25: Evaluarea întrebărilor din partea C a chestionarului de către participanții la modulele 3 și 4
0%
20%
40%
60%
80%
100%
TC1 TC2 TC3 TC4 TC5 TC6 TC7 TC8 TC9 TC10
Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea C a chestionarului privind satisfacția cu modulele / lecțiile
Comentarea sumară a evaluării În prima evaluare a implementării modulelor, devine clar că evaluarea modulului 2 cu aprobare de 97% (Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“), a modulului 6 cu 94,5% aprobare (Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“) și a modulului 3 cu aprobare de 90,6% (Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?) se situează în evaluarea pozitivă a participanților peste media de 89,7%. Gradul de aprobare a evaluării modulului 7 (Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor), 4 (Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?) precum și 8 (Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului) corespunde cu media ratingului global. După aceea sunt modulele 1 (Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“) și 5 (Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“) sunt evaluate cu cele mai scăzute procentaje, deoarece aprobarea lor pozitivă este sub media generală. Cu toate acestea, trebuie luată în considerare faptul că modulele au fost testate în condiții de context foarte diferite. Cât de puternic aceste (condițiile-cadru) vor afecta testarea modulelor, nu a fost clar pe parcursul pregătirii procesului de testare. Un factor semnificativ care influențează pare să fie libertatea de proiectare în implementarea modulelor. Această libertate în planificare a fost în mod special la modulele 2, 6 și 3. Modulele 2 și 3 au fost testate în cadrul unei formări interne cu o echipă de muncă din domeniul îngrijirii tinerilor, a cărei implementare nu a fost influențată de reglementările guvernamentale. În mod similar modulul 6. A fost testat ca parte a unui seminar facultativ la Universitatea de Științe Aplicate din Opole (Polonia). În schimb, libertatea în planificare al modulelor 1 și 5 era redus semnificativ de prevederile guvernamentale. Încercarea în aceste condiții de a integra în aceste condiții modulele în curricula existentă pare să fie mai puțin reușită decât cea realizată în implementarea tuturor celorlalte module. Modulele 7 și 8 au fost, de asemenea, integrate în curricula existentă a universității. În plus, se poate afirma că la universitate există și alte opțiuni de planificare, decât în formarea pentru ocupațiile de îngrijitor persoane vârstnice, respectiv în formarea de trei ani în domeniul asistenței medicale geriatrice. În plus, se poate pronunța ipoteza că studenții sunt familiarizați cu schimbarea oportunităților de învățare și au învățat să se ocupe de ele. Cu toate acestea, se pare că este posibilă adaptarea modulelor la noi domenii de acțiune, precum și schimbarea ariilor de responsabilitate și libertatea de proiectare. Cu toate acestea, toate rezultatele acestor testări a modulelor indică faptul că, în implementarea modulelor, trebuie acordată atenție respectării condițiilor-cadru respective, cerințelor de învățare ale grupului de participanți și posibilităților viitoare de aplicare. Acești factori devin deosebit de importanți dacă participarea la modul nu este voluntară, ci obligatorie. În partea A a chestionarului de mai sus, toate elementele privind gradul de informare privind structura și conținutul modulelor determină evaluarea modulelor testate. Cu toate acestea, la
examinarea mai detaliată, opțiunile de punere în aplicare sunt înregistrate în partea B al chestionarului. Aceste evaluări au avut un impact grav asupra modulelor globale de evaluare. Partea C, în care se ia în considerare satisfacția cu modulul și predarea, a fost evaluată relativ pozitiv în aproape toate modulele.
Literatura Partea E: Nicole Döring & Jürgen Bortz (2015) Metode de cercetare și evaluare în științele sociale și umane. Springerverlag Berlin, Heidelberg
Proiectul și efectele acestuia J. Hoffmeister cu colaborarea lui K. Schönlau
Conceptul de formare modulară se încheie aici cu o privire asupra sensului, beneficiilor și impactului
proiectului Erasmus + "Îngrijirea Tinerilor" de la care a pornit acest concept.
Pe măsură ce studiem impactul acestui proiect, se ivesc următoarele întrebări:
• Care a fost sensul realizării acestui proiect? • Ce valoare adăugată aduce acest concept? • • În ce măsură proiectul sau conceptul îmbunătățesc îngrijirea medicală a tinerilor care
necesită îngrijire?
Înainte de a răspunde la aceste întrebări, iată câteva gânduri:
Înainte de începerea proiectului, unii dintre cei implicați din diferite instituții au avut puțin sau deloc
de-aface cu acest domeniu de îngrijire "Îngrijirea Tinerilor". Cu toate acestea, prin abordarea acestei
probleme, toată lumea implicată în proiect a fost sensibilizată în acest domeniu de îngrijire Cu toate
acestea, prin abordarea acestei probleme, toată lumea implicată în proiect a fost sensibilizată în
acest domeniu de îngrijire. Fie ca partener în discuțiile legate de conținut, fie ca lector în
dezbaterea teoretico-didactică, fie ca participant la module în timpul testării modulelor: Domeniul
"Îngrijirea Tinerilor" a avut o prezență pe care nu a avut-o anterior cu aceste persoane. Cu toate
acestea, și pentru persoanele sau instituțiile implicate, care au fost în contact direct cu acest
domeniu de activitate chiar înainte de începerea proiectului, a avut loc o dezbatere mai profundă,
ceea ce a dus la reînnoirea sensibilității și prezenței la consolidarea identificării proprii cu acest
domeniu de activitate.
Și la nivel regional a existat o prezență tot mai mare a subiectului în jurul domeniului de activitate.
La diverse evenimente, proiectul a fost raportat, actori din presa regională au fost invitați, actori
politici, dar și colegi din diferite arii de asistență medicală și de îngrijire medicală s-au confruntat cu
subiectul acestui domeniu de îngrijire neglijat.
În plus, este important să recunoaștem și să apreciem că toți cei care au participat ca participanți
la implementarea și testarea modulelor pot beneficia de competențe sporite la nivel tehnic,
metodologic și personal. Pe de o parte, creșterea competențelor individuale are o prioritate majoră
pentru propria dezvoltare ulterioară, dar reprezintă, de asemenea, un avantaj valoros în sensul
dezvoltării personalului pentru unitatea implicată.
Prin selecția orientată pe necesități a conținutului modulelor pe baza rezultatelor sondajului din
cadrul proiectului "Învățare explorativă" participanții au raportat despre recunoașterea subiectelor
din viața lor de zi cu zi în conținutul modulelor și au considerat că selectarea subiectelor modulelor
este o încurajare și apreciere pentru situațiile și dificultățile întâlnite în mod special.