ARGUMENT Comunicarea a însoţit omul pe parcursul întregii sale existente şi evoluţii, în toate genurile de activităţi în care a fost implicat. Comunicarea cu scop persuasiv, de convingere, este cea care marchează începutul practicilor de marketing, cu mulţi ani înainte de primele manifestări ale marketingului modern. Comunicarea între oameni este o comunicare de date, semnale, semnificaţii şi înţelesuri, iar la baza acestui proces complex se află una sau mai multe forme de limbaj, apte să situeze omul într-o lume simbolică. Comunicarea între oameni a constituit şi constituie încă obiectul de studiu al mai multor ştiinţe, având o importantă relativ superioară cercetării celorlalte sfere ale comportamentului uman. Comunicarea reprezintă ansamblul proceselor prin care se efectuează schimbul de informaţii şi de semnificaţii între persoane aflate într-o situaţie socială dată, procesele de comunicare întemeindu-se pe anumite fenomene de interacţiune şu fiind determinate de acestea. Comunicarea – acţiunea de a comunica şi rezultatul ei - constituie o necesitate şi o activitate sociala. Cauza care a dus la apariţia comunicării a fost necesitatea de a comunica între oameni ca persoane sau grupuri sociale, când se aflau la depărtare unii de alţii. Cauza care a determinat apoi dezvoltarea comunicării a fost necesitatea de a comunica între oameni şi organizaţiile lor, în condiţiile dezvoltării 4
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
ARGUMENT
Comunicarea a însoţit omul pe parcursul întregii sale existente şi evoluţii, în toate
genurile de activităţi în care a fost implicat. Comunicarea cu scop persuasiv, de convingere,
este cea care marchează începutul practicilor de marketing, cu mulţi ani înainte de primele
manifestări ale marketingului modern. Comunicarea între oameni este o comunicare de
date, semnale, semnificaţii şi înţelesuri, iar la baza acestui proces complex se află una sau
mai multe forme de limbaj, apte să situeze omul într-o lume simbolică. Comunicarea între
oameni a constituit şi constituie încă obiectul de studiu al mai multor ştiinţe, având o
importantă relativ superioară cercetării celorlalte sfere ale comportamentului uman.
Comunicarea reprezintă ansamblul proceselor prin care se efectuează schimbul de
informaţii şi de semnificaţii între persoane aflate într-o situaţie socială dată, procesele de
comunicare întemeindu-se pe anumite fenomene de interacţiune şu fiind determinate de
acestea.
Comunicarea – acţiunea de a comunica şi rezultatul ei - constituie o necesitate şi o
activitate sociala. Cauza care a dus la apariţia comunicării a fost necesitatea de a comunica
între oameni ca persoane sau grupuri sociale, când se aflau la depărtare unii de alţii. Cauza
care a determinat apoi dezvoltarea comunicării a fost necesitatea de a comunica între
oameni şi organizaţiile lor, în condiţiile dezvoltării relaţiilor sociale. Formele de
comunicare apar şi se dezvolta odată cu mijlocul principal de comunicare între oameni,
care este limba sau limbajul, în care doua forme de întrebuinţare: orală şi scrisă.
În funcţie de natura simbolurilor utilizate, după modul de transmitere comunicarea
poate fi:
- comunicare verbala, aceasta presupunând utilizarea limbajului ca forma de
exprimare;
- comunicare nonverbala, ce presupune utilizarea unor simboluri nonverbale,
exprimate prin manifestări ale corpului: gesturi, mimică, accent, intonaţie,
interjecţii etc.
4
Comunicarea verbală se bazează pe cuvântul vorbit sau cuvântul scris. El foloseşte o
limbă şi un limbaj comun sprijinindu-se pe funcţia semiotică.
5
CAPITOLUL 1.
COMUNICAREA - CONCEPT
1.1 Definiția comunicării
Comunicarea reprezintă un proces de interacţiune între persoane, grupuri, ca relaţie
mijlocită prin cuvânt, imagine, gest, simbol sau semn. Prin intermediul ei, indivizii îşi
Barierele psihologice pot fi inlaturate prin discutii de clarificare, o mai buna cunoastere a
audientei, mai multa deschidere si toleranta aratata celuilalt si propriei persoane.
Disconfortul fizic cum este in cazul oboselii, senzatiei de foame, al durerii, etc. constituie o
bariera fiziologica in comunicare.
Barierele fiziologice de cele mai multe ori pot fi inlaturate prin programarea unor pauze
pentru prezentarile de durata sau, in cazurile in care este necesar, reprogramarea prezentarilor.
25
CAPITOLUL 3.
PARTEA APLICATIVĂ
3.1. Definirea temei cercetării. Ipoteza cercetării.Ipoteza sugerează relaţiile posibile între elementele problemei ce urmează să fie surprinse
şi explicate pe parcursul cercetării. Ipoteza înseamnă o ,,idee provizorie”, etimologic, o supoziţie, o presupunere. Mai precis ipoteza implică întrebarea la care se caută răspuns prin cercetarea ce urmează să se desfăşoare, de cele mai multe ori ca opţiune între două sau mai multe posibilităţi de a răspunde la acea întrebare.
3.2. Metodele utilizate în cercetare:a) ObservareaPrin ,,observare” se înţelege ,,constatarea lucrurilor şi fenomenelor aşa cum ni le oferă
natura în chip obişnuit”, dar trebuie să deosebim două feluri de observaţii: unele pasive – e vorba de observaţia spontană, pe care cel ce observă o face întâmplător şi fără să fie condus de vreo idee preconcepută şi de observaţia provocată, adică a minţii noastre cu privire la desfăşurarea fenomenului cercetat.
b) Experimentul pedagogicMetoda experimentării, spre deosebire de metoda observării, produce datele, furnizează
fapte ,,provocate” special pentru raţionamentul experimentat al cercetării.c) Testele docimologice.Testul este o probă standardizată în ceea ce priveşte normele de aplicare şi de măsurare,
corespunzătoare trăsăturii avute în vedere şi constă într-o sarcină de executat, identică pentru orice subiect examinat, cu o tehnică precisă de apreciere numerică a rezultatului examinării în raport cu populaţia întreagă căreia îi aparţine subiectul.
d) Metoda cercetării documentelor şcolare.
Pot fi consultate fişele psihopedagogice ale preşcolarilor, ghidul de observare a copilului, rezultatele obţinute de copii la probele pentru determinarea proceselor senzoriale, la probele pentru cunoaşterea proceselor intelectuale, probele sociometrice etc.
e) Metoda analizei produselor activităţilor copiilor. În funcţie de tema aleasă şi de ipoteza de lucru, se poate declanşa în mod intenţionat un
anume gen de activitate, produsele ei urmând să fie analizate şi studiate. Sunt incluse în aceste produse de activităţi tot ceea ce poate reda un rezultat al muncii copilului, fişe de lucru, desene, obiecte confecţionate etc.
26
3.3. Desfăşurarea cercetării După fixarea obiectivelor şi a ipotezei de cercetare am trecut la selectarea subiecţilor
(eşantionarea). Eşantionul cercetării, format din cei 19 subiecţi, se constituie chiar din preşcolarii grupei. Cercetarea am realizat-o numai cu un singur eşantion (fiind singura grupă a grădiniţei), eşantionul experimental.
Experimentul a parcurs trei etape: - etapa pregătitoare în care au fost studiate condiţiile în care se va desfăşura, s-a stabilit factorul experimental şi s-a precizat strategia aplicării lui; - etapa de efectuare a constat în desfăşurarea propriu-zisă a experimentului; - etapa de evaluare în care s-au înregistrat şi s-au măsurat rezultatele experimentului.
Testele cuprind următoarele probe, corespunzătoare fiecărui obiectiv:a) proba de lacune într-un text;b) proba pentru determinarea limbajului (pronunţia);c) proba de antonimie;d) proba de dezvoltare a gândirii şi imaginaţiei.
TEST
Obiective operaţionale:
O1 – să găsească cuvintele omise intenţionat din versurile recitate;
O2 – să redea cât mai fidel versurile ascultate;
O3 – să completeze versul cu cuvântul potrivit (ce rimează);
O4 – să găsească cuvintele cu sens opus următorilor stimuli verbali: plâns, murdari, mică, mulţi.
Itemi:
Item 1. – Completează versurile cu cuvintele care lipsesc:
Punctaj: = 4 puncte (câte 1 punct pentru fiecare cuvânt omis).
,,Azi pisica mea e ……(tristă)
Că nu are o ………….(batistă)
Să şteargă cu ea ……..(mustaţa)
Că i-a murdărit-o…….(raţa)”
(,,Pisica”, de I. Socol)
Item 2. – Repetă cât mai fidel versurile ascultate:
Punctaj: = 4 puncte (câte 1 punct pentru fiecare vers).
,, - Iartă-mă, te rog, pardon!
Am crezut că ai palton,
27
Şi-am vrut, dragă Pisicel
Să-ţi pun blana în cuier.”
(,,Iartă-mă Pisicel”, de Luiza Carol)
115
Item 3. – Completează versurile cu cuvintele potrivite:
Punctaj: = 2 puncte (câte 1 punct pentru fiecare rimă)
,,Am un motănel
Tare……(mititel)
Dar e tontonel
N-a prins pân-acum
Nici un….(şoricel)
(,,Tontonel”, de C. Clisu)
Item 4. – Gaseşte însuşirile opuse ca sens celor subliniate în text:
Punctaj: = 4 puncte (câte 1 punct pentru fiecare antonim)
,,Cine o fi plans pe aici……(râs)
Şi din ochii ei murdari…….(curaţi)
Stropi mici au udat o floare…(mari)
Pe-o tulpină cu mulţi fraţi……(puţini)
(,,Lăcrămioare”, de Petre Stoicescu)
TABEL ANALITIC – TESTUL 1 INIŢIAL
Proba nr. 1 şi proba nr. 2
Probe de lacune într-un text
Pronunţia Expresivitatea
Nr.
crt.
Nume
şi
Prenume
Tris-
tă
Ba-
tistă
Mus-
taţă
Ra-
ţă
To-
tal
1 2 3 4 Total
1 B. L. 1 1 1 1 4 1 1 1 0 3
2 C.M. 0 1 1 1 3 0 1 0 1 2
3 P. A. 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0
4 D. R. 0 1 0 0 1 0 1 1 1 3
5 N. G. 0 1 1 1 3 0 0 0 0 0
28
6 G. B. 0 1 0 0 1 1 1 0 1 3
7 T. V. 0 1 1 0 2 0 1 0 1 2
8 Ţ. E. 1 1 1 1 4 0 0 1 0 1
9 C. A. 1 0 1 0 2 0 1 0 0 1
10 Ţ. C. 0 1 0 1 2 0 0 0 0 0
11 B. D. 1 0 0 0 1 0 1 1 1 3
12 V. M. 1 1 1 1 4 1 1 1 1 4
13 J. E. 1 1 0 0 2 1 1 0 0 2
14 U.S. 0 1 1 1 3 1 1 0 1 3
15 P. R. 1 1 1 1 4 1 0 0 0 1
16 N. B. 0 1 1 0 2 0 1 1 1 3
17 D.D. 0 0 1 0 1 1 1 0 1 3
18 P. G. 1 0 1 0 2 0 0 0 0 0
19 M.A-M. 1 1 1 1 4 1 0 1 0 2
Total 9 14 13 10 46 8 12 7 9 36
TABEL ANALITIC
Proba nr. 3 şi proba nr. 4
Proba de dezvoltare a gândirii Proba de antonimie
şi imaginaţiei
Nr.
Crt.
Nume şi
prenume
Miti-
tel
Şori-
cel
Total Râs Cu-
raţi
Mari Puţini Total
1 B. L. 1 1 2 1 1 1 0 3
2 C.M. 0 1 1 0 1 1 0 2
3 P. A. 0 0 0 1 0 0 1 2
4 D. R. 0 0 0 1 0 0 0 1
5 N. G. 0 1 1 0 0 0 1 1
6 G. B. 1 1 2 1 1 0 0 2
7 T. V. 0 1 1 1 0 1 1 3
29
8 Ţ. E. 1 1 2 1 1 1 1 4
9 C. A. 0 0 0 0 1 1 1 3
10 Ţ. C. 0 0 0 0 1 0 0 1
11 B. D. 1 1 2 1 1 0 0 2
12 V. M. 0 1 1 0 1 0 0 1
13 J. E. 1 0 1 0 1 1 1 3
14 U.S. 1 0 1 1 1 1 1 4
15 P. R. 0 0 0 0 1 0 0 1
16 N. B. 1 1 2 1 1 0 0 2
17 D.D. 1 1 2 0 0 1 1 2
18 P. G. 0 1 1 1 1 1 0 3
19 M.A-M. 1 1 2 1 0 0 0 1
Total 9 12 21 11 13 9 8 40
TABEL SINTETIC PENTRU PROBELE DE
EVALUARE DIN ETAPA INIŢIALĂ
Nr.
crt.
Nume şi
prenume
Pr.I Pr.II Pr.III Pr.IV Total
punctaj
Calificative
1 B. L. 4 3 2 3 12 Foarte bine
2 C.M. 3 2 1 2 8 Bine
3 P. A. 1 0 0 2 3 Nesatisfător
4 D. R. 1 3 0 1 5 Satisfăcător
5 N. G. 3 0 1 1 5 Satisfăcător
6 G. B. 1 3 2 2 8 Bine
7 T. V. 2 2 1 3 8 Bine
8 Ţ. E. 4 1 2 4 11 Foarte bine
9 C. A. 2 1 0 3 6 Satisfăcător
10 Ţ. C. 2 0 0 1 3 Nesatisfăcător
11 B. D. 1 3 2 2 8 Bine
12 V. M. 4 4 1 1 10 Bine
30
13 J. E. 2 2 1 3 8 Bine
14 U.S. 3 3 1 4 11 Foarte bine
15 P. R. 4 1 0 1 6 Satisfăcător
16 N. B. 2 3 2 2 9 Bine
17 D.D. 1 3 2 2 8 Bine
18 P. G. 2 0 1 3 6 Satisfăcător
19 M.A-M. 4 2 2 1 9 Bine
Total 46 36 21 41 144
REPREZENTĂRI GRAFICE
CENTRALIZATOR
Nr. puncte 0 – 3 4 – 6 7 – 10 11 – 14
Calificative Nesatisfăcător Satisfăcător Bine Foarte bine
Număr copii 2 5 9 3
Procentaj 10,54 % 26,33 % 47,33 % 15,80 %
Aceste rezultate pot fi reprezentate grafic în poligonul de frecvenţă şi histograma
calificativelor.
Legendă:
Foarte bine (FB)=3
Bine (B)=9
Satisfăcător (S)=5
Nesatisfăcator(NS)=2
HISTOGRAMA
CALIFICATIVELOR
31
Legendă:
Foarte bine
(FB)=3
Bine (B)=9
Satisfăcător (S)=5
Nesatisfăcător(NS)=2
DIAGRAMA AREOLARĂ
PROCENTUALĂ
LEGENDĂ:
- FB = 15,80 %
- B = 47,33 %
- S = 26,33 %
- NS = 10,54 %
32
3.4. Analiza şi interpretarea datelor testului iniţial
Analiza datelor evidenţiază că din cei 19 preşcolari, mai mult de jumătate, (FB = 3, B =
9) dintre ei şi-au însuşit corespunzător volumul de cunoştinţe prevăzut de programa şcolară
referitoare la educarea limbajului.
Se constată că 3 copii din 19 au obţinut calificativul ,,Foarte Bine”, 9 au obţinut
calificativul ,,Bine”, 5 ,,Satisfăcător”, iar 2 preşcolari ,,Nesatisfăcător”. Aceşti 2 copii au un
vocabular sărac, nu sunt prea bine inzestraţi cu puterea de a memora versuri, nu au auzul
fonematic bine format, nu au o dicţie corespunzătoare vârstei şi nu şi-au însuşit noţiunile de
categorii semantice (omonime, sinonime, antonime, paronime), practicate în cursul activităţilor
de educare a limbajului.
Cu aceştia 2, dar şi cu cei 5 preşcolari care au obţinut calificativul ,,Satisfăcător”,voi lucra
diferenţiat, îi voi implica special în activităţi specifice pentru a-i aduce la nivelul celor 12 care au
obţinut calificativele ,,Bine” (9) şi ,,Foarte Bine” (3), prin fişe de lucru individuale, jocuri
didactice, frământări de limbă, creare de poveşti după imagini după potenţialul creativ al fiecărui
copil.
33
CONCLUZII
În concluzie putem afirma că comunicarea se află peste tot în jurul nostru . Câteodată nici
nu ne dăm seama de ea, alteori suntem mulţumiţi sau nemulţumişi de rezultatele pe care le
obţinem în comunicare.
Toate definiţiile date comunicării umane, indiferent de şcolile de gândire cărora le aparţin
sau de orientările în care se înscriu, au cel puţin următoarele elemente comune: comunicarea este
procesul de transmitere de informaţii, idei, opinii, păreri, fie de la un individ la altul, fie de la un
grup la altul; nici un fel de activitate, de la banalele activităţi ale rutinei cotidiene pe care le trăim
fiecare dintre noi zilnic şi până la activităţile complexe desfăşurate la nivelul organizaţiilor,
societăţilor, culturilor, nu poate fi conceput în afara procesului de comunicare.
Comunicarea prin intermediul limbajului constă într-o succesiune de cuvinte prin
care căutăm să suscităm anumite idei şi raţionamente la auditor. Putem să convocăm fapte,
evenimente sau să descriem obiecte, persoane, situaţii. Karl Popper disocia doua funţii ale
comunicării: una fiind descriptivă, referitoare la obiecte şi fenomene, şi a doua
„argumentativă”, prin care fundamentăm, aducem argumente în favoarea anumitor judecăţi.
Nici un fel de activitate, de la banalele activităţi ale rutinei cotidiene şi până la cele
mai complexe activităţi desfăşurate la nivelul organizaţiilor, societarilor sau culturilor, nu
mai pot fi imaginate în afara procesului de comunicare.
Dar comunicarea a devenit, de asemenea, şi unul dintre cuvintele „la modă ”, ale
vremurilor noastre, ce multiplica activităţile sau evenimentele pe care le reprezintă şi care
tinde să-şi lărgească aria de semnificaţii tocmai datorita interesului de care se bucură.
Comunicarea moderna pare a se adresa, din aceasta perspectiva, tuturor în special şi
nimănui în general.
Dincolo de aspectele mai puţin plăcute ale comunicării se dezvăluie însa o
certitudine: epoca moderna reprezintă apogeul comunicării. Progresul tehnico-ştiinţific a
favorizat apariţia telegrafului, a telefonului, a trenului, a automobilului, intensificând
comunicarea între indivizi, comunităţi, culturi.
34
Reuşita comunicării depinde de adecvarea conţinutului şi formele de exprimare a
mesajului cu capacitatea de percepţie, înţelegere a receptorului, cu starea sa sufletească.
Mesajele trebuie prezentate diferit faţă de receptorii lipsiţi de prejudecăţi sau într-o stare de
spirit echilibrată.
Un proces eficient de comunicare solicită luarea în considerare a ambelor categorii
de canale, cunoaşterea modului lor de funcţionare, a avantajelor şi dezavantajelor pentru a
le putea folosi şi controla.
Comunicarea verbală, cea mai frecvent utilizata în cadrul organizaţiei, se desfăşoară
prin intermediul limbajului, influenţata, însa, de părerile personale, valorile, reperele la
care se raportează indivizii atunci când transmit şi receptează mesaje.
35
BIBLIOGRAFIE
1. Abric Jean-Claude, Psihologia comunicării. Teorii şi metode. Polirom, Iaşi 2002.
2. Barliba, C, M., Paradigmele comunicării, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1987.
3. Cerghit, Ioan, „Integrarea conexiunii inverse în structura procesului de învăţământ-
principiu fundamental în pedagogia modernă”, în Revista de pedagogie, nr.9, Bucureşti,