Anexă la H.C.L. nr. ..............................
STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICĂ
A COMUNEI DERSCA, JUDEŢUL BOTOŞANI PENTRU PERIOADA 2014 -
2020
Localizarea Comunei Dersca în judeţul Botoşani
Denumirea proiectului: Strategia de Dezvoltare Locală Socio –
Economică a Comunei Dersca, judeţul Botoşani pentru perioada 2014 -
2020
Autoritatea contractantă: Comuna Dersca, judeţul Botoşani
CUPRINS
CAPITOLUL I
· PREAMBUL
CAPITOLUL II
· CONTEXTUL GENERAL ÎN PERIOADA DE PROGRAMARE 2014 – 2020 ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA
CAPITOLUL III
· PREZENTARE GENERALĂ
3.1. Prezentarea generală a Judeţului Botoşani
3.2. Prezentarea generală a Comunei Dersca, judeţul Botoşani
3.2.1. Monografia comunei
3.2.2. Aşezare geografică
3.2.3. Reţeaua hidrografică
3.2.4. Clima
3.2.5. Vegetaţia şi fauna
3.2.6. Solul
3.2.7. Tradiţii şi obiceiuri specifice
3.3. Analiza socio – economică a Comunei Dersca, judeţul
Botoşani
3.3.1. Situaţia demografică
3.3.2. Infrastructura rutieră
3.3.3. Reţeaua de telecomunicaţii
3.3.4. Servicii poştale
3.3.5. Infrastructura de utilităţi publice
3.3.6. Urbanism şi amenajarea teritoriului
3.3.7. Infrastructura şcolară
3.3.8. Cultura
3.3.9. Sănătate şi asistenţă socială
3.3.10. Turism
3.3.11. Economia
3.3.12. Siguranţă şi ordine publică
CAPITOLUL IV
· ANALIZA SWOT PE DOMENII DE DEZVOLTARE
CAPITOLUL V
· INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO –
SOCIALE
CAPITOLUL VI
· PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL COMUNEI DERSCA
6.1. Principalele proiecte de dezvoltare realizate în perioada
2004 - 2014
6.2. Proiecte de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020 cuprinse
în Strategia de Dezvoltare Socio – Economică a Judeţului Botoşani
2014 – 2020
6.3. Proiecte de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020.
CAPITOLUL VII
· CORESPONDENŢA STRATEGIEI LOCALE CU POLITICILE ŞI
REGLEMENTĂRILE EUROPENE, NAŢIONALE ŞI JUDEŢENE
CAPITOLUL I
PREAMBUL
Strategia de dezvoltare a Comunei Dersca definește o imagine
clară a obiectivelor strategice și a căilor de operaționalizare a
acestora, pe care administrația publică locală împreună cu
principalii actori locali și le-au asumat pentru orizontul de timp
2020.
Strategia de dezvoltare reprezintă un document important pentru
dezvoltarea viitoare a comunei, un document de sprijin al
administraţiei publice pentru a sluji comunitatea locală.
Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat
utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind
posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale comunei și,
ulterior, selectării domeniilor prioritare și tipurilor de
intervenții pentru perioada vizată de aceasta.
Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a
administraţiei publice locale au generat idei şi opinii valoroase,
pe baza cărora s-au conturat elementele strategiei de dezvoltare a
Comunei Dersca pentru orizontul 2020.
Strategia de dezvoltare este un instrument de politică publică
cu caracter programatic, ce va fi supus unui proces de ajustare în
intervalul de timp acoperit. Strategia va permite focalizarea şi
ajustarea continuă a eforturilor administraţiei publice locale,
orientate către satisfacerea nevoilor locuitorilor comunei, către
creşterea calităţii vieţii acestora, bazate pe promovarea
identităţii locale.
Punctul de plecare în conturarea Strategiei a fost reprezentat
de documentele programatice existente, la stadiu de versiuni de
lucru: Acordul de Parteneriat România-Uniunea Europeană 2014 -
2020, Planul de Dezvoltare Regională Nord - Est 2014 - 2020,
Strategia de dezvoltare socio – economică a judeţului Botoşani în
conformitate cu contextul socio-economic actual.
Ne-am propus să monitorizăm implementarea obiectivelor asumate
în strategie şi vom continua consultarea cetăţenilor, pentru a ne
asigura că propunerile lor se regăsesc permanent în acest
document.
Fănică ROMANESCU,
Primarul Comunei Dersca, judeţul Botoşani
CAPITOLUL II
CONTEXTUL GENERAL ÎN PERIOADA DE PROGRAMARE 2014 - 2020 ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA
Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Dersca
pentru perioada 2014 – 2020 este realizată pornind de la
obiectivele Strategiei de Dezvoltare socio – economică a Judeţului
Botoşani pentru perioada 2014 – 2020, Strategiei de Dezvoltare
Regională Nord – Est 2014 – 2020, ale Acordului de Parteneriat 2014
- 2020 pentru atragerea fondurilor europene încheiat între România
şi Uniunea Europeană şi ale Strategiei Uniunii Europene de Creştere
Economică Europa 2020 .
Aceasta din urmă este susţinută de multe alte politici şi
activităţi ale Uniunii Europene, cum ar fi politica pieţei interne,
politica bugetară (care vine în ajutorul domeniilor prioritare ale
strategiei) şi politica comercială (care promovează, de exemplu,
consolidarea relaţiilor comerciale astfel încât întreprinderile să
poată avea acces la achiziţii publice şi la programe de cercetare
în ţări terţe).
Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea
forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi
mediul/energia – care urmează să fie îndeplinite până în anul
2020.
Concret, aceste obiective urmăresc:
1. să asigure o rată de ocupare a forţei de muncă de 75% pentru
segmentul de vârstă 20 – 64 de ani;
2. să investească 3% din PIB-ul Uniunii Europene în cercetare şi
dezvoltare;
3. să limiteze emisiile de gaz cu efect de seră cu 20% - 30%
faţă de nivelurile înregistrate în 1990, să acopere 20% din
necesarul de energie folosind resurse regenerabile şi să
îmbunătăţească eficienţa energetică cu 20%;
4. să reducă rata abandonului şcolar la sub 10% şi să determine
40% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani să
urmeze studii superioare;
5. să reducă cu 20 de milioane numărul persoanelor ameninţate de
sărăcie sau de excluziunea socială.
Ţările membre au adoptat propriile obiective în fiecare dintre
aceste domenii, iar liderii Uniunii Europene au convenit asupra
măsurilor care trebuie luate la nivel european şi naţional.
De asemenea, aceştia au identificat principalele domenii care ar
putea stimula creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.
Acestea fac obiectul a şapte „iniţiative
emblematice”:
· „O uniune a inovării”: iniţiativa are drept scop îmbunătăţirea
condiţiilor şi a accesului la finanţările pentru cercetare şi
inovare, astfel încât ideile inovatoare să poată fi transformate,
în cele din urmă, în produse şi servicii şi să creeze, astfel,
creştere şi locuri de muncă.
· „Tineretul în mişcare”: iniţiativa urmăreşte să consolideze
performanţa sistemelor de educaţie şi să faciliteze intrarea
tinerilor pe piaţa muncii, implementând programe de studii, de
învăţare şi formare, finanţate de UE, precum şi platforme menite
să-i ajute pe tineri să îşi găsească un loc de muncă.
· „O agendă digitală pentru Europa”: această iniţiativă
urmăreşte să accelereze introducerea internetului de mare viteză şi
utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor.
· „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării
resurselor”: această iniţiativă urmăreşte să disocieze creşterea
economică de utilizare a resurselor. Ea sprijină trecerea la o
economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, utilizarea pe scară
mai largă a surselor regenerabile de energie, dezvoltarea
tehnologiilor ecologice şi modernizarea transporturilor şi
promovează eficienţa energetică.
· „O politică industrială pentru era globalizării”: iniţiativa
îşi propune să aducă îmbunătăţiri mediului antreprenorial, în
special în ceea ce priveşte IMM–urile ajutându-le, de exemplu, să
acceseze credite şi simplificând procedurile administrative. De
asemenea, sprijină dezvoltarea unei baze industriale puternice şi
durabile, capabile să facă faţă concurenţei mondiale.
· „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă”:
această iniţiativă urmăreşte să modernizeze pieţele muncii, să le
permită cetăţenilor să îşi dezvolte competenţele şi să asigure o
mai mare flexibilitate şi securitate a mediului de lucru. De
asemenea, îşi propune să faciliteze căutarea unui loc de muncă în
Uniunea Europeană şi să adapteze mai bine oferta la cerere.
· „O platformă europeană de combatere a sărăciei”: această
iniţiativă îşi propune să asigure coeziunea socială şi teritorială,
ajutând persoanele sărace şi excluse din punct de vedere social să
aibă acces la piaţa muncii şi să joace un rol activ în
societate.
Conform Strategiei Europa 2020 şi Acordului Preventiv cu UE şi
FMI, strategia economică pe termen mediu a Guvernului României este
orientată spre promovarea creşterii economice şi a locurilor de
muncă, spre consolidarea finanţelor publice şi a stabilităţii
financiare.
În această privinţă, Guvernul României a adoptat Strategia
fiscal - bugetară 2014 - 2016, care vizează atingerea a 7 obiective
în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, consolidarea fiscală,
disciplina bugetară, eficienţa alocărilor bugetare, cadrele
bugetare naţionale, transparenţa în utilizarea fondurilor publice
şi gestionarea datoriei publice.
România continuă să se confrunte cu provocări enorme în materie
de dezvoltare. Astfel, au fost identificate următoarele provocări
care necesită investiţii strategice pentru a îndepărta obstacolele
din calea dezvoltării şi pentru a debloca potenţialul economic al
ţării:
· Competitivitatea
Nivelul general al activităţii economice din România rămâne
foarte scăzut. O analiză a nivelului, structurii şi performanţei
sectoriale arată clar faptul că problema competitivităţii
reprezintă o provocare pentru România, dependenţa actuală a
ocupării forţei de muncă de o agricultură cu valoare adăugată este
foarte scăzută; cultura antreprenorială este reflectată de
densitatea relativ scăzută a afacerilor, iar nivelurile de
productivitate sunt necompetitive la nivel internaţional în multe
domenii industriale.
· Oamenii şi societatea
În România sunt mari diferenţe de avere, oportunitate, educaţie,
competenţe, sănătate şi, în multe zone, acestea s-au intensificat
în ultimul deceniu. În 2011, 40,3 % din populaţie era expusă
riscului de sărăcie şi excluziune socială, cu aproximativ două
treimi mai mult decât în media UE de 24,2 %. Aceste diferenţe au un
caracter profund teritorial, cu variaţii pronunţate între regiuni,
precum şi între zonele urbane şi cele rurale.
Marea provocare constă în a restabili performanţa sistemului
educaţional şi, în contextul unei cereri foarte scăzute de forţă de
muncă, în a face educaţia atractivă. Pe lângă crearea unei
infrastructuri educaţionale moderne şi bine dotate, trebuie
rezolvate aspectele legate de extinderea accesului la educaţia
timpurie, combaterea abandonului şcolar timpuriu, creşterea
relevanţei educaţiei şi formării pentru nevoile pieţei forţei de
muncă şi deschiderea accesului la învăţământul terţiar şi la
învăţarea pe tot parcursul vieţii.
· Infrastructura
Creşterea economică a României este împiedicată de
infrastructura subdezvoltată şi depăşită. Deşi România este
poziţionată pe rute importante care leagă Europa Centrală de Marea
Neagră şi Caucaz, infrastructura sa de transport este subdezvoltată
faţă de volumul de bunuri şi pasageri ce tranzitează teritoriul
românesc, iar accesibilitatea rămâne o barieră majoră pentru
dezvoltarea economică regională. Conectivitatea prin toate modurile
de transport nu este optimă din cauza întârzierii investiţiilor,
precum şi a deficienţelor administrative legate de întreţinerea şi
funcţionarea infrastructurii. În ceea ce priveşte infrastructura
TIC, banda largă de bază ar trebui să fie valabilă universal până
în 2015 ca rezultat al iniţiativelor existente, deşi adoptarea
acesteia rămâne restrânsă.
· Resursele
România este înzestrată cu potenţial energetic, din care o
proporţie semnificativă provine din surse regenerabile şi are
capacitate de extindere. Deşi eficienţa sistemelor româneşti de
generare, transmitere şi distribuţie a electricităţii este aproape
de media UE, eficienţa utilizării energiei este scăzută, în
principal din cauza clădirilor rezidenţiale şi publice care sunt
prost izolate şi a ineficienţei sistemelor de transport şi
distribuţie a încălzirii centralizate. Riscurile datorate
schimbărilor climatice sau exacerbate de acestea au avut un impact
major în ultimul deceniu; inundaţiile, incendiile de pădure şi
seceta recurentă au determinat pierderi şi daune de răspuns.
Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată
continuă să fie una dintre cele mai importante priorităţi de
ameliorare a standardelor de viaţă din România. Gestionarea
deşeurilor este încă departe de standardele europene, având
niveluri reduse de reutilizare, reciclare şi valorificare
energetică. România este bogată în active naturale, dar calitatea
mediului şi biodiversitatea rămân sub presiunea procesului natural,
precum şi a activităţii economice.
· Administraţia şi guvernarea
România este caracterizată încă de o slabă capacitate
administrativă a instituţiilor publice şi de o predispoziţie către
birocraţie şi reglementări exagerate care au un impact puternic
asupra competitivităţii mediului său de afaceri. Diferenţele
semnificative de capacitate la nivelul administraţiilor locale au
împiedicat o absorbţie egală a sprijinului pentru ameliorarea
cadrului administrativ şi posibilităţile unităţilor locale de a
mobiliza resurse şi de a atrage investiţii. România a luat
numeroase măsuri pentru a crea un sistem juridic puternic,
independent şi respectat. Deşi s-au făcut progrese în multe zone,
sunt încă necesare măsuri pentru consolidarea instituţională,
reformă şi modernizare. Absenţa unui sistem eficient de cadastru
reprezintă un obstacol semnificativ pentru dezvoltarea şi
implementarea infrastructurii, dezvoltarea proprietăţii şi
consolidarea terenurilor agricole.
Ţinând cont de situaţia şi de politicile macroeconomice, alături
de blocajele creşterii la nivel naţional, subliniate mai sus,
Guvernul României a stabilit anumite priorităţi de finanţare pentru
utilizarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii în
Acordul de Parteneriat 2014- 2020, având drept obiectiv global
reducerea discrepanţelor de dezvoltare economică şi socială dintre
România şi statele membre UE, prin generarea unei creşteri
suplimentare a Produsului Intern Brut şi a unei creşteri
suplimentare a ocupării forţei de muncă până în anul 2022.
Acest obiectiv global este o simplă expresie a procesului de
convergenţă economică şi socială şi reprezintă o continuare
firească a obiectivului Cadrului de Referinţă Strategic Naţional
2007 - 2013, atingerea obiectivului va duce la o reducere a
discrepanţelor sociale şi economice dintre România şi statele
membre UE. Acţiunile întreprinse în direcţia celor cinci provocări
vor contribui la atingerea obiectivelor României din cadrul
Strategiei Europa 2020.
În cuprinsul acestui document orientativ sunt îmbinate
obiectivele de dezvoltare pe durata menţionată, resursele
financiare locale, guvernamentale şi europene, precum şi
conlucrarea interinstituţională cu impact asupra comunităţii
locale.
Capacităţile materiale, financiare şi spirituale trebuie să fie
potenţate de competenţa şi pasiunea, dar şi de gradul de implicare
al autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât să se
materializeze ceea ce s-a propus în această strategie, în vederea
adaptării la cerinţele impuse de implementarea principiilor
reformei în toate domeniile de activitate, cu o direcţionare clară
de aliniere la normele Uniunii Europene.
Planul de măsuri prioritare pentru perioada de programare 2014 -
2020 cuprinde următoarele măsuri:
· Infrastructura de transport;
· Infrastructura de utilităţi;
· Infrastructura de mediu;
· Dezvoltare rurală;
· Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale,
culturale şi sociale;
· Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de sănătate;
· Resurse umane;
· Mediul de afaceri;
· Dezvoltarea turismului local;
· Dezvoltarea unei administraţii moderne.
CAPITOLUL III
PREZENTAREA GENERALĂ
3.1. Prezentare generală a Judeţului Botoşani
Numele judeţului este împrumutat de la oraşul de reşedinţă,
denumire veche, menţionată documentar pentru prima oară în anul
1439. Curios este că, pe teritoriul judeţului, acest toponim nu se
întâlneşte nicăieri, pe când, în podişul Sucevei, este frecvent:
Botoşana - comuna; Botoşăniţa Mare, Botoşăniţa Mică – sate.
Toponimul propriu-zis îl întâlnim menţionat pentru prima oară în
"Letopiseţul lui Grigore Ureche", în legătură cu evenimentele din
anul 1439. Unii autori, consideră că numele a apărut după
întemeierea statului feudal Moldova, iar alţii, printre care şi
Nicolae Iorga, apreciază că, numele aşezării datează din timpul lui
Ştefan cel Mare.
Din vremea lui Ştefan cel Mare şi până către secolul al
XVIII-lea, la Botoşani au existat impunătoare curţi domneşti, loc
de popas şi odihnă pentru voievozii Moldovei. Dezvoltându-se atât
de timpuriu, "Botoşanii nu au fost cetate, ci târg deschis, fără
ziduri", ceea ce a dus la existenţa unui comerţ înfloritor.
Amplasat la o mare răspântie de drumuri de interes continental
(unul care lega porturile Marii Baltice, prin Liov, cu porturile de
la gurile Dunării şi de pe ţărmurile Mării Negre, altul ce trecea
peste Carpaţi legând oraşele din Transilvania cu Europa Orientală
încrucişându-se la Botoşani), târgul Botoşanilor a devenit în scurt
timp unul dintre centrele comerciale ale Moldovei.
Se pare că, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o
cunoaşte comerţul aduce oraşului venituri însemnate, iar prima
pecete a oraşului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza
podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul
târgului.
Având o existenţă de câteva secole, Botoşanii au beneficiat de o
strălucită civilizaţie agrară şi o înfloritoare viaţă urbană,
conservând, ca într-un autentic muzeu în aer liber, excepţionale
dovezi ale vremurilor de mult apuse: gospodării ţărăneşti, conace
boiereşti, somptuoase edificii publice şi elegante locuinţe
construite în rafinate stiluri arhitectonice, străvechi biserici de
lemn şi piatră, datini şi obiceiuri ancestrale.
Din paleolitic se constată, în această parte a ţării, frecvente
aşezări omeneşti. Astfel, urme de locuire din această epocă au fost
semnalate pe teritoriul judeţului în localităţile Mitoc, Bodeasa,
Ghireni, Pogorăşti, Ripiceni, Botoşani, Ştefăneşti, Miorcani
ş.a.
Aşezările omeneşti s-au înmulţit iar urmele locuitorilor au
devenit mai numeroase şi mai variate în neolitic, reprezentate
arheologic şi în descoperirile făcute pe teritoriul judeţului, în
localitatea Cucuteni: specifice culturii de Cucuteni sunt vasele de
ceramică şi pământ ars, pictate în două sau trei culori, de un
înalt nivel artistic.
Din epoca bronzului s-au descoperit pluguri, seceri cu butoane,
săbii, vârfuri de lance din bronz la Ilişeni – Santa Mare (un
adevărat depozit de bronzuri). Descoperiri din aceeaşi epocă a
bronzului s-au mai făcut în localităţile Truşeşti, Corlăteni,
Albeşti, Cătămărăşti, Darabani etc.
Descoperirile arheologice au demonstrat continuitatea vieţuirii
pe acest teritoriu, în epoca fierului, în perioada premergătoare
constituirii statului dac centralizat şi independent sub conducerea
lui Burebista. Cea mai importantă dovadă o constituie complexul
fortificat de cetăţi traco-getice de la Stânceşti, databile în sec.
VI – III î.e.n. Este vorba de un complex fortificat, format din
două cetăţi, întărite cu un val şi şanţ de apărare, însumând o
suprafaţă totală de aprox. 50 ha. În interiorul cetăţii s-au
descoperit complexe de locuire, obiecte din ceramică autohtonă,
vârfuri de săgeţi din bronz, perle din pastă sticloasă, diverse
obiecte din bronz şi fier, precum şi o piesă de aur, reprezentând
un animal fantastic cu cap de mistreţ, trup de peşte şi coadă de
pasăre, al cărui original se găseşte la Muzeul de Istorie al
României.
Locuri întărite în chip asemănător au mai fost semnalate la
Dersca, Copălău, Ibăneşti şi Vârfu Câmpului.
Mărturii valoroase pentru cea de-a doua epocă a fierului ce
corespunde cu perioada formării statului dac centralizat şi
independent sub conducerea lui Burebista, le găsim la Cucorăni,
Borolea, Manoleasa, Lozna, Corni, Horodiştea.
Unul dintre cele mai însemnate depozite de unelte şi arme de
fier a fost descoperit la Lozna, fiind compus din 55 piese cum ar
fi: seceri, coase, unelte de fierărie, ele fiind conservate într-o
stare foarte bună la Muzeul de Istorie din Botoşani.
Dovezile arheologice arată că teritoriul judeţului Botoşani a
făcut parte din statul dac centralizat şi independent condus de
Burebista, ca şi din statul dac condus de marele rege Decebal.
Urme de locuire dacică pe teritoriul judeţului după războiul
daco-roman din anii 105 - 106 după Hristos, când Moldova a
continuat să fie locuită intens de dacii liberi, au fost atestate
în mai multe localităţi printre care: Botoşani, Cucorăni,
Bobuleşti, Dângeni, Stânceşti, Ştefăneşti. Cea mai importantă
descoperire în acest sens este pusă în evidenţă de aşezarea de tip
Carpatic, formată din 10 locuinţe dezvelite la Medeleni – Cucorăni,
în care au fost găsite resturi de ceramică, fibule de bronz,
obiecte de fier, demonstrând existenţa unei înfloritoare vieţi
economice.
Începând din sec. III după Hristos şi continuând timp de zece
secole după aceea, românii de pe aceste meleaguri nu şi-au părăsit
nici un moment vatra strămoşească, în ciuda trecerii unor valuri
succesive ale populaţiilor migratoare şi a vicisitudinilor
istoriei. În acest sens, pe teritoriul judeţului au fost
descoperite 280 puncte de locuire care acoperă întreg mileniul I al
e.n.
Evenimentele istoriei moderne sunt mai puţin reprezentate prin
monumente. Se poate evidenţia monumentul închinat eroilor primului
război mondial, operă de proporţii a arhitectului H. Miclescu,
ridicată în anul 1928, precum şi tripticul realizat de sculptorul
Gavril Costache, ridicat în memoria Răscoalei de la 1907.
Unităţi administrativ-teritoriale
Judeţul Botoşani cuprinde două municipii, cinci oraşe şi 71
comune:
· Municipii: Botoşani (reşedinţă de judeţ) şi Dorohoi (declarat
municipiu în anul 1994).
· Oraşe: Darabani, Săveni, Bucecea, Flămânzi, Ştefăneşti
(ultimele trei fiind ridicate la rangul de oraş în anul 2004).
· Comune: Adăşeni, Albeşti, Avrămeni, Băluşeni, Blândeşti,
Brăeşti, Broscăuţi, Călăraşi, Cândeşti, Conceşti, Copălău,
Cordăreni, Corlăteni, Corni, Coşula, Coţuşca, Cristeşti,
Cristineşti, Curteşti, Dersca, Dângeni, Dimăcheni, Dobârceni,
Drăguşeni, Durneşti, Frumuşica, George Enescu, Gorbăneşti, Havârna,
Hăneşti, Hilişeu-Horia, Hlipiceni, Hudeşti, Ibăneşti, Leorda,
Lozna, Lunca, Manoleasa, Mihai Eminescu, Mihăileni, Mihălăşeni,
Mileanca, Mitoc, Nicşeni, Păltiniş, Pomârla, Prăjeni, Rădăuţi-Prut,
Răchiţi, Răuseni, Ripiceni, Roma, Româneşti, Santa Mare, Stăuceni,
Suharău, Suliţa, Şendriceni, Ştiubieni, Todireni, Truşeşti, Tudora,
Ungureni, Unţeni, Văculeşti, Viişoara, Vârfu Câmpului, Vlădeni,
Vlăsineşti, Vorniceni, Vorona.
Aşezarea geografică şi populaţia
Aşezare geografică
Judeţul Botoşani reprezintă porţiunea cuprinsă între Siret şi
Prut, în extremitatea de nord - est a ţării, la graniţa cu Ucraina
(la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se
învecinează cu judeţele Suceava şi Iaşi. În judeţ se află cea mai
nordică localitate a ţării (Horodiştea - 48gr.15min.06sec.
latitudine nordică). Suprafaţa totală a judeţului a fost în 1938 de
4062 kmp, dar s-a extins până la 4.986 kmp în 1996, menţinându-se
aceeaşi şi în anul 2000, ceea ce reprezintă 2‚1% din teritoriul
naţional. Există o reţea densă de ape. Lacurile şi apele curgătoare
cuprind 138‚3 kmp din suprafaţa judeţului (2‚8 %).
Teritoriul judeţului se află în întregime în zona de dealuri a
Moldovei de Nord. Judeţul Botoşani are o bogată reţea hidrografică
alcătuită din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu, Sitna şi unii
afluenţi mai mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu
o suprafaţă de 3.600 ha, iar pe râul Prut, la frontiera cu
Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (750
milioane mc. de apă). Această acoperire de ape situează judeţul
Botoşani pe locul al 16-lea între judeţele României ca proporţie de
apă faţă de uscat.
Populaţia
Datele preliminare ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor
din 2011 (Direcţia Judeţeană de Statistică, Botoşani) indică o
populaţie de 444.804 locuitori, dintre care 258.429 persoane
locuiesc în mediul rural şi 218.947 persoane în mediul urban
(conform aceleaiaşi surse menţionate), relevând o densitate de 89,2
persoane pe kilometru pătrat. Localităţile cel mai dens populate
sunt: municipiul Botoşani, municipiul Dorohoi, oraşul Săveni,
Oraşul Darabani, Corni, oraşul Bucecea, Prăjeni.
99,15% din populaţie este de naţionalitate română, existând mici
grupări de maghiari, rromi, ucrainieni, germani, turci, ruşi,
armeni, evrei, lipoveni.
Se observă o migrare a populaţiei din mediul urban spre mediul
rural, din cauza lipsei locurilor de muncă, precum şi a taxelor şi
impozitelor mari. Se evidenţiază că numărul de stabiliri al
domiciliului în judeţ este mai mic decât al plecărilor. O
explicaţie posibilă ar fi emigrarea temporară a populaţiei spre
locuri de muncă din Europa. Din cauza problemelor economice apărute
în UE în ultima perioadă, începe să apară o tendinţă de întoarcere
în ţară a lucrătorilor din Spania, Italia, Grecia s.a. Se remarcă
şi o rată a natalităţii scăzute, iar rata sporului natural este
negativă, în mediul urban fiind pozitivă, dar foarte aproape de
zero şi cu tendinţa de scădere.
Un alt factor ce determină scăderea populaţiei este că
absolvenţii de studii superioare rămân să lucreze în marile centre
universitare (cu precădere în Iaşi, Suceava, Cluj, Bucureşti,
Timişoara), judeţul Botoşani având o ofertă de locuri de muncă
redusă.
Se observă şi o uşoară creştere a populaţiei vârstnice, cu
vârsta de peste 65 de ani, rezultând că judeţul se confruntă cu un
uşor proces de îmbătrânire a populaţiei.
3.2. Prezentarea generală a Comunei Dersca, judeţul Botoşani
3.2.1.Monografia comunei
Privit de pe jilţul de prundiş al „Pietrişului" sau din
şoseaua Dorohoi-Dersca-Mihăileni, la intrarea în sat, pe deal la
„Gura Drumului”, Dersca se vede în toată splendoarea ei, asemenea
unui covor de mari dimensiuni ţesut din lână, mătase şi fir de
borangic în care casele, pomii, drumurile şi întreaga aşezare
confirmă armonia perfectă a naturii şi a dragostei locuitorilor săi
pentru trăinicie şi frumos. Pentru a se ajunge aici a fost necesar
să treacă mai multe sute de ani, perioadă în care locuitorii aceste
aşezări au fost în stare să învingă cu răbdare şi pricepere toate
valurile potrivnice ale vieţii, abătute asupra acestor meleaguri,
ale căror rădăcini se cuvin a fi cercetate din cele mai îndepărtate
timpuri.
Istoria a confirmat cu prisosinţă că teritoriul de astăzi al
satului Dersca a aparţinut, încă înaintea erei noastre,
daco-geţilor, în mijlocul cărora trăiau şi alte triburi mai
mici.
Satului Dersca este atestat documentar la data de 25
August 1470, dată la care, domnitorul Moldovei - Ştefan cel Mare
donează printr-un act domnesc lui Ureche şi surorilor
sale satul şi moara Dersca.
Există însă convingerea unanimă a multor istorici că spaţiul pe
care s-a creat şi dezvoltat localitatea este mult mai întins,
aşezarea fiind mult mai veche, deoarece săpăturile arheologice
făcute de specialişti au dus la descoperirea urmelor unei cetăţi de
apărare la locul numit „Şanţul Bereznei" şi a unei alte aşezări
fortificate la „Pisc", construite din cărămizi şi piatră, ambele
din perioada migraţiilor.
De asemenea, o aşezare din feudalismul dezvoltat, cea de la
„Selişte" şi alta din epoca fierului, la „Strujoacă". In
anul 1973, locuitorul Coşman Dumitru, cu ocazia
săpăturilor ce le făcea la fundaţia casei sale, pe locul numit
„După Deal", pe marginea fâneţelor din „Vadul Buhaiului" găseşte
într-un vas un tezaur de monede romane, la vremea respectivă
această descoperire a fost considerată cea mai importantă din
Moldova.
În privinţa denumirii localităţii, satului Dersca i se spunea
Dârsca. Pe parcurs însă, în toate documentele de arhivă
se găseşte denumirea Dersca. Nu se cunoaşte până în prezent cu
exactitate de unde provine acest nume, dar se poate avansa ipoteza
că satul poartă numele unui conducător local (sau conducătoare),
care s-a impus şi a format nucleul acestei aşezări. Pe vremuri,
aceste situaţii erau destul de obişnuite. Dar poate fi vorba şi de
o denumire de origine slavă „derevo"' (copac), care putea fi
sugerată de codrii seculari din aceste locuri.
Creşterea animalelor de rasă a devenit prioritară pentru că din
aceasta se obţineau venituri considerabile. Cei care se ocupau cu
munca în acest sector erau oameni pricepuţi din rândul
sătenilor.
3.2.2. Aşezarea geografică
Ca poziţie pe glob, Comuna Dersca este aşezată la intersecţia
paralelei 47059’18’’ - latitudine Nordică, cu meridianul 26013’18’’
– longitudine Estică, în Nord – Vestul judeţului Botoşani,
respectiv în partea Nord - Estică a Podişului Sucevei la contactul
acesteia cu dealurile mici şi mijlocii din Câmpia Jijiei.
Din punct de vedere geo – structural teritoriul prezentat este
amplasat în întregime pe unitatea de platformă veche numită
Platforma Moldovenească, care reprezintă continuarea pe teritoriul
ţării noastre a extremităţii Sud – Vestice a Platformei Est –
europene, această platformă depăşeşte limitele teritoriului de care
ne ocupăm, întinzându-se spre Vest până dincolo de Valea Siretului
iar spre Sud până către Bârlad.
Din punct de vedere administrativ, Comuna Dersca este situată la
54 - 58 km distanţă, funcţie de traseul ales, faţă de reşedinţa
judeţului - Municipiul Botoşani, la circa 19 - 22 km distanţă de
Municipiul Dorohoi şi la 14 km distanţă de punctul vamal Siret din
judeţul Suceava.
Comuna este formată dintr-un singur sat, având aceeaşi
denumire.
Comuna Dersca este legată de reşedinţa judeţului prin două căi
rutiere:
· Botoşani – Bucecea – Vârfu Câmpului – Mihăileni - Dersca
· Botoşani – Dorohoi – Şendriceni – Lozna - Dersca (cea mai
utilizată).
Teritoriul prezentat are următoarele comune ca vecini:
· Nord – Est – comuna Hilişeu - Horia;
· Nord – Vest – Republica Ucraina;
· Est – comuna Şendriceni;
· Sud – comuna Lozna;
· Vest – comuna Mihăileni şi comuna Cândeşti.
Poziţia comunei este favorabilă unei bune legături cu zonele
înconjurătoarele polarizate de Municipiile Dorohoi, Botoşani,
Suceava şi Oraşul Siret cu punctul vamal către Ucraina.
3.2.3. Reţeaua hidrografică
Cea mai mare apă curgătoare ce străbate comuna Dersca este
Pârâul Buhai.
Acesta, izvorăşte din Tureatca (Ucraina), intră în România pe la
semnul de frontier nr. 864, traversează teritoriul comunei,
începând cu Dealul Pietriş – Bour, porneşte apele a două mici
pârâiaşe: Buhăieşu şi Palanca. Buhăieşul izvorăşte din pădurea
Goroniş şi lângă podul Bădrăgăneşti, se varsă în Pârâul Buhai.
Palanca izvorăşte din marginea Buhăeştiului şi ajunge în Pârâul
Buhai, mai sus de pod. (dr. Grigore Stamate, Frontiera de Stat a
României, editura Militară, Bucureşti 1997, pag. 262 şi Alecu
Gherasim, Monografia satului Dersca, editura Axa Botoşani, 1998,
pag. 59)
Pârâul Buhai îşi continua curgerea pe teritoriul comunei Dersca
prin mijlocul adâncimii dintre Strujoaca, Arini şi Vadul Buhaiului,
unde mai primeşte şi apa Pârâului Morii, ce izvorăşte din Bahnă şi
apoi intră pe teritoriul comunei Şendriceni. Acest pârâu curge
domol, cu apele tulburi pe valea dinbtre dealurile Cimitir –
Pădureni, Ciomag – Pascari, Dealul Morii – Pascari şi Ghilia, pe
stânga, şi dealurile Roşu şi Toloacă, precum şi dealul şcolii
Pădureni şi dealul la Steag – Ghilia, pe dreapta, traversând pe
rând D.J. 291 C Dorohoi – Pascari - Pădureni – Dersca şi D.J. 291 B
Dorohoi – Pascari – Ghilia – Lozna – Dersca – Mihăileni, pe lângă
Liceul Tehnologic “Alexandru Vlahuţă”, unde primeşte un firicel de
apă ce provine din “Izvorul Măriuţei), ce trece prin iazul de la
Dersca, dintre Liceu şi Biserica Adormirii Maicii Domnului din
Ghilia, face o cascadă nu prea mare, primeşte alt firicel de apă ce
izvorăşte de sub dealul Stânca Ghilia, apoi se îndreaptă spre
dealul Ţiganului spre Nord, primeşte aici, pe dreapta, Pârâul
Întors, curge prin Nord – Vestul Dorohoiului, desparte cătunul
Pascari de cartierul Gării C.F.R. Dorohoi şi swe varsă în Râul
Jijia, la Nord – Vest de Dorohoi, formând în ultima sa curgere
conul de dejectie aşl Pârâului Buhai.
Pârâul Buhai este relativ mic, având o lungime de 17 km, are un
curs permanent datorită unei bogate alimentari de suprafaţă şi
subterane precum şi din precipitaţii. Alimentarea din surse
subterane nu depăşeşte 14%, de aceea, cele maiscăzute debite se
înregistrază toamna şi în prima parte a iernii, iar cele mai
ridicate (lunile Martie – Aprilie), cu o valoare de 8 – 10 ori mai
mare decât în alte luni.
Alimentarea din precipitaţii a acestui pârâu se face în
proporţie de 86%.
Ploiele abundente de scurtă durată, îndeosebi cele torenţiale,
determină creşteri bruşte de nivel, adesea cu efecte negative prin
povocarea de inundaţii în special în satul Pădureni şi în lunca
Liceului. Amintim indundaţiile din anul 2010 ce au adus pe
teritoriul comunei nenumărate prejudicii.
3.2.4. Clima
Aşezarea în nord estul Podişului Sucevei, creează teritoriului
prezentat condiţii cu totul specifice de climă: Carpaţii nu mai
constitue un obstacol în calea curenţilor atmosferici de Nord – Est
şi de Nord, ei opresc însă influenţele meridionale propagate
dinspre Sud – Vest de unde nuanţa răcoroasă a climei, cu ierni
prelungite şi cu mai rare deficite de precipitaţii.
Relieful cu altitudini relativ ridicate, creează totuşi condiţii
locale de climă, favorizabile culturii grâului, cartofului, sfeclei
de zahăr etc.
Situaţiile sinoptice ale circulaţiei generale atmosferice
confirmă caracteristicile arătate. Caracterul temperat –
continental al climei este susţinut de următoarele argumente:
· în anotimpul rece al anului apare tipul de climat rece şi
uscat, cu ger intens noaptea, provocat de invazia aerului arctic,
mişcarea maselor de aer, făcându-se pe direcţia Nord – Sud.
Caracteristică este de asemenea şi situaţia când aerul arctic
dinspre Nord - Est pătrunde în pâlnie iar aerul cald şi umed
tropical alunecă pe deasupra celui rece, creind în Moldova de Nord
o vreme, relativ rece şi umedă, cu căderi abundente de zăpadă.
· în perioada caldă apar două situaţii sinoptice mai
caracteristice: cea când se propagă aerul răcoros cu precipitaţii
şi intensificări de vânt dinspre Nord – Vest şi Nord cu ploi în
averse, descărcări electrice şi uneori cu grindină, şi cea de vreme
secetoasă cu cer senin, fără vânt, determinată de prezenţa unui
anticiclon de înălţime în Estul Europei, când se propagă invazii de
aer tropical.
Temperaturile scăzute de la sfârşitul toamnei, din timpul iernii
şi de la începutul primăverii determină apariţia îngheţurilor, a
brumelor care deşi nu au întotdeauna caracter excesiv distrugător
constituie totuşi un impediment în agricultură.
Valoarea medie anualã a umezelii relative este de 74% fiind
maximã în luna Decembrie 85% şi mai scãzutã vara – 65%. Maximul
umezelii din luna Decembrie se datoreazã invaziei de aer mai umed.
Minimile din lunile de varã (Mai – August) se explicã prin
temperaturile ridicate ale aerului care determinã o încãlzire
accentuatã a aerului.
Regimul precipitaţiilor este condiţionat de poziţia geograficã,
dinamica atmosferică, temperatura aerului, formele de relief,
altitudinea. Ploile de vară sunt bogate, repezi, deseori cu
caracter de averse şi însoţite de descărcări electrice.
Vântul este un element climateric deosebit de important, fiind
agentul climateric activ din atmosferă, care transportă mase de aer
reci sau calde, umede sau uscate, modificând în acest fel, în timp
şi spaţiu condiţiile climatice. Relieful înalt modifică simţitor,
în primul rând direcţia şi în al doile rând intensitatea
vânturilor.
3.2.5. Vegetaţia şi fauna
Din punct de vedere floristic, teritoriul comunei se încadrează
în provincia Sud – Est Carpatică (după Al. Borza).
Vegetaţia este condiţionată de altitudine, climă, sol, la care
se adaugă acţiunea binefăcătoare sau nefastă a omului care
contribuie la modificarea arealelor iniţiale de răspândire a
diverselor formaţiuni vegetale.
În zonă predomină vegetaţia silvostepă, care cuprinde asociaţii
vegetale cu caracteristice pădurilor de foioase în care predomină
gorunul în alternanţă cu stejarul, teiul, carpenul etc. păşunile
ocupă suprafeţe restrânse, compoziţia floristică fiind alcătuită
din elemente sărace ca: floarea de piatră, trifoiul alb, ghizeii,
pir, păpădie, pătlagină, coada şoarecilui, alior, lumânărica, coada
calului, rogoz etc.
Fauna de silvostepă este reprezentată prin: rozătoare –
şoarecele de stepă, şobolanul de câmp, iepurele de câmp; carnivore:
vulpea; păsări: graurul, pitpalacul, ciocârlia de câmp, uliul
porumbar; reptile: broasca râioasă, brosca de lac, şerpi; insecte:
lăcuste, cosaşi, greieri ier în lunci şi pe iazuri ţânţarii.
Fauna de pădure este reprezentată prin: căprioare, mistreţul,
vulpea, iepurele, păsări: mierla, gaiţa, unele specii de piţigoi,
turturica, privighetoarea mică, ciocănitoarea, şarpele de pădure,
şopârla; fauna de frunzar: gasteropode, păienjeni, insecte şi
miriapode.
3.2.6. Solul
Solul este un component natural cu însuşiri de fertilitate,
format prin acţiunea îndelungată a climei, veţuitoarelor care
acţionează asupra rocilor de la suprafaţă, într-un anumit timp.
Solurile actuale ale comunei sunt rezultatul unui complex de
factori: roca, relieful , apa freatică, elementele climatice,
vegetaţia la acre se sdaugă intervenţia omului, fiind reprezentată
prin depozite de pietrişuri, depozite de argile şi marne, depozite
de luturi grupate în: soluri podzolice argilo – iluviale, soluri
brune de pădure, soluri turboase, soluri coluviale şi aluviale;
soluri excesiv erodate: complexe de soluri.
3.2.7. Tradiţii şi obiceiuri specifice
Obiceiurile specifice Comunei Dersca sunt ilustrate prin
tradiţiile culturale şi creaţiile populare din comună, atât prin
faptele folclorice cât şi prin zestrea etnografică, mai concret
prin cultura populară spirituală şi cea materială.
Folclorul literar este bine reprezentat în comună prin poezia
lirică, basme şi poveşti, ghicitori, proverbe şi zicători,
descântece.
Melodiile populare vădesc o incontestabilă varietate - doina,
cântecul epic, cântecul propriu zis, strigăturile de la petreceri
(hora, nunta, cumetria).
Repertoriul deosebit de bogat al unor cunoscuţi rapsozi şi
cântăreţi populari păstrează viu atât vechiul repertoriu vocal cât
şi pe cel instrumental (instrumentele specifice zonei fiind
fluierul, vioara, cobza).
Jocurile populare formează un repertoriu deosebit de bogat şi
variat, mişcările elegante, gama largă a ritmurilor, formele de
prezentare, reflectând trăsăturile caracteristice ale
temperamentului oamenilor din această comună.
Folclorul coregrafic se caracterizează prin prezenţa jocurilor
de grup (jucate în cerc sau semicerc), a celor de perechi (care au
provenienţa mai apropiată de zilele noastre). Ocaziile de joc sunt
cele tradiţionale: hora duminicală, sărbătorile de peste an,
petrecerile familiale. De regulă jocurile sunt însoţite de
strigături.
Din manifestările folclorice colective, două atrag în mod
deosebit atenţia: nunta şi Anul Nou. Nunta cu „Cântecul miresei şi
al mirelui”, cu prezenţa horei şi cunoscuta oraţie, rămâne unul
dintre cele mai nimerite prilejuri de producere a folclorului
muzical şi coregrafic.
Sărbătoarea Anului Nou dă prilejul practicării a numeroase
datini şi obiceiuri trecute de la o generaţie la alta, cum ar fi:
jocurile cu căiuţi, capre, urşi.
Demne de menţionat sunt şi colindele, care reuşesc să
echilibreze perfect mijloacele de expresie cu conţinutul poetic al
textelor.
Costumul popular se caracterizează prin sobrietate cromatică,
prin preferinţa pentru motivele florale şi geometrice, prin
îmbogăţirea tiparelor tradiţionale şi introducerea unor culori
vii.
În comună se
organizează următoarele manifestări:
· Hramul Bisericii Sfântul Arhangheli Mihail şi Gavril la 8
Noiembrie;
· Atestarea documentară a comunei, la 25 August 1470;
· Piaţă agroalimentară în fiecare zi de Miercuri a
săptămânii;
· Obiceiurile de iarnă – în perioada 24 – 31 Decembrie a
fiecărui an;
· Spectacole şi evenimente şcolare,
· echipa de fotbal - Viitorul Dersca.
3.3. Analiza socio – economică a Comunei Dersca, judeţul
Botoşani
3.3.1. Situaţia demografică
(http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/)
În urma recensământului populaţiei şi al locuinţelor efectuat în
anul 2011 la nivel naţional, situaţia Comunei Dersca se prezintă
astfel :
· populaţia stabilă a comunei este de 3124 locuitori.
· structura populaţiei pe sexe la nivelul anului 2011:
- masculin = 1516 persoane
- feminin = 1608 persoane
· structura populaţiei pe etnii la nivelul anului 2011:
· română = 3000 persoane
· germani = 4 persoane
· informaţie nedisponibilă = 120 persoane
· structura populatiei după convingerile religioase la nivelul
anului 2011:
Religia
- persoane –
Ortodoxă
2612
Penticostală
355
Adventistă de ziua a şaptea
5
Creştini după Evanghelie
28
Evanghelica lutherana
4
Romano-catolică
0
Atei
0
Mozaică
0
Informaţii nedisponibile
120
· structura populaţiei după vârstă la nivelul anului 2011:
Total
sub 5 ani
5 – 19 ani
20 – 60 ani
peste 60 ani
Masculin
1516
99
298
773
346
Feminin
1608
80
297
736
495
Ambele sexe
3124
179
595
1509
841
· structura populaţiei după studii:
Superior
Post-liceal şi de maistrii
Secundar
Primar
Fără şcoală absolvită
Total
din care:
Total
Superior
Inferior (gimnazial)
Total
din care:
Universitar de licenţă
Liceal
Profesionalşi de ucenici
Persoane analfabete
Ambele sexe
69
66
13
1975
333
257
1385
627
64
30
Masculin
33
31
3
1022
153
172
697
231
29
13
Feminin
36
35
10
953
180
85
688
396
35
17
3.3.2. Infrastructura rutieră
În mediile competitive ale economiei de piaţă, accesibilitatea
devine condiţie esenţială
a dezvoltării economice eficiente, iar prezenţa unei
infrastructuri moderne se transformă într-o garanţie a succesului
oricărei politici sau strategii.
Este important de reţinut că de calitatea infrastructurii
depinde în mod practic dezvoltarea naţională, regională, judeţeană
şi nu în ultimul rând cea comunală.
Fiind condiţia necesară dar nu şi suficientă a creşterii
economice, infrastructura de transport trebuie orientată în mod
complet şi integral, către o dezvoltare adecvată nevoilor
economico-sociale ale zonei.
Efectele pe termen lung ale investiţiilor în infrastructură sunt
bine cunoscute în ceea ce priveşte sporirea atractivităţii în scop
investiţional în zonă.
În prezent, totalul lungimii drumurilor publice pe teritoriul
Comunei Dersca este de 77 km, împărţite în sectoare de drumuri
comunale, străzi (drumurile săteşti), drumuri vicinale (drumuri de
exploatare) şi drumuri judeţene.
Lungimea drumurilor, pe categorii, tipuri de acoperământ
Categoria de drum
Tipuri de acoperământ
Lungimea
- km -
Drumuri comunale
Modernizate
3,4
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
0
Pietruite
7,3
De pământ
0
TOTAL
10,7
Străzi
(drumuri săteşti)
Modernizate
0
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
0
Pietruite
37,8
De pământ
0
TOTAL
37,8
Drumuri vicinale
(drumuri de exploatare)
Modernizate
0
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
0
Pietruite
4,8
De pământ
16,2
TOTAL
21
Drumuri judeţene
Modernizate
7,5
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
0
Pietruite
0
De pământ
0
TOTAL
7,5
Pe întreaga reţea rutieră se semnalează deficienţe şi probleme
de întreţinere şi exploatare.
.
Infrastructura rutieră existentă este constituită din străzi
nemodernizate, cu capacitate portantă redusă.
Circulaţia pietonală este, de asemenea, îngreunată de numărul
insuficient de trotuare,
astfel că fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul
de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa
circulaţiei.
Pentru rezolvarea problemelor identificate vor fi propuse
următoarele tipuri de soluţii:
· adoptarea unei structuri rutiere moderne (îmbrăcăminte
asfaltică sau îmbrăcăminte din beton de ciment) care să poată
prelua traficul actual şi cel de perspectivă;
· Se vor realiza trotuare la marginea părţii carosabile,
delimitate prin borduri carosabile, structura trotuarului fiind
aleasă conform normativelor în vigoare;
· Realizarea de căi de acces pentru persoane cu
dizabilităţi;
· Realizarea de semnalizare rutieră modernă;
Prin accesarea de fonduri europene, guvernamentale se va avea în
vedere îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutier în Comuna
Dersca.
3.3.3. Reţeaua de telecomunicaţii
În Comuna Dersca, telecomunicaţiile au înregistrat un grad
ridicat de dezvoltare a telefoniei, mai ales datorită operatorilor
de telefonie mobilă existenţi (Orange, Vodafone şi
Telecom).
Cu ajutorul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă se poate
realiza şi conexiunea la Internet, majoritatea cetăţenilor având
posibilitatea de conectare la Internet, însă accesul este limitat
de costul abonamentelor şi resursele financiare destul de
limitate.
La nivlelul comunei, toate instituţiile publice sunt conectate
la serviciile de internet.
Referindu-ne la cetăţenii comunei, putem afirma că există în
prezent un grad scăzut
de conectare la serviciile de internet, datorat lipsei
abilităţilor de utilizare a computerelor sau a resurselor
financiare precare.
3.3.4. Serviciile poştale
La nivelul comunei funcţionează o Agenţie poştală, arondată
Oficiului de Poştă Rurală Mecanizată nr. 2 Dorohoi, care la rândul
său este arondat Oficiului Judeţean de Poştă Botoşani, arondat de
asemenea şi acesta Direcţiei Regionale de Poştă Iaşi.
Activitatea acestuia la nivelul anului 2013 este reprezentată
astfel:
· scrisori simple – 5830;
· trimiteri recomandate – 623;
· colete poştale – 145.
3.3.5. Infrastructura de utilităţi publice
Consiliul local al comunei Dersca, în conformitate cu
responsabilităţile legale ce îi revin, a elaborat în anul 2007
Strategia locală privind accelerarea dezvoltării serviciilor
comunitare de utilităţi publice.
Scopul Strategiei este crearea cadrului necesar pentru
dezvoltarea durabilă şi implemetarea unui sistem de gestionare a
serviciilor de utilităţi publice, eficient din punct de vedere
economic şi ecologic, care să răspundă nevoilor colectivităţii
locale şi să fie conform cu prevederile directivelor europene .
Obiectivul general al Strategiei privind accelerarea dezvoltării
serviciilor comunitare de utilităţi publice este: îmbunătăţirea
standardelor de viaţă ale locuitorilor din comună, protejarea şi
creşterea calităţii mediului, asigurarea unui climat de afaceri
propice investiţiilor şi dezvoltării economice durabile prin
modernizarea, dezvoltarea şi extinderea unor servicii comunitare de
utilităţi publice, a infrastructurii tehnico-edilitare aferente la
nivelul comunei.
Strategia vizează reducerea decalajului existent între Uniunea
Europeană şi România, între diferite zone ale ţării, între mediul
urban şi rural, în ceea ce priveşte standardele de calitate şi
cantitate privind serviciile comunitare de utilităţi publice şi de
mediu, ca urmare a proceselor demodernizare, dezvoltare şi
extindere a acestora.
Alimentarea cu apă
Sistemul de alimentare cu apă a Comunei Dersca a fost pus în
funcţiune în anul 1996 cu bani alocaţi din bugetul comunei.
Lungimea totală a reţelei este de 5 km..
Precizăm că la data întocmirii prezentei strategii reţeaua de
alimentare cu apă a comunei este nefuncţională,necesitând
investiţii în ceea ce priveşte redimensionarea acestei,etc.
Reţeaua de iluminat public
Începând cu anul 2012 lucrările de întreţinere şi extindere a
iluminatului public sunt efectuate de S.C. ELECTRO CIB S.R.L.,
societate autorizată A.N.R.E.
La nivelul comunei, reţeaua de iluminat public are a lungime de
aproximativ 57 km.
Principalele măsuri întreprinse pentru creşterea eficienţei
energetice a iluminatului public, fără a afecta securitatea
traficului rutier nocturn, securitatea persoanelor şi bunurilor,
estetica urbană, au constat în înlocuirea corpurilor de iluminat
vechi, cu performanţe lumino-tehnice scăzute şi cu grad de
protecţie inadecvat cu lămpi economice, cu performanţe şi grade de
protecţie corespunzătoare.
Reabilitările/extinderile s-au realizat în timp, condiţionat de
resursele bugetare alocate, dar rezultatele au fost optime.
Alte măsuri care au fost implementate la nivelul comunei:
extinderea şi modernizarea iluminatului ornamental-festiv prin
înlocuirea ghirlandelor şi ornamentelor luminoase, utilizate în
perioadele sărbătorilor de iarnă, (şi suplimentarea acestora) cu
ghirlande şi ornamente luminoase cu leduri.
Salubrizare
Începând cu anul 2009 acest serviciu a fost concesionat către
S.C. DEEA CLINING S.R.L., care asigură colectarea deşeurilor
municipale de la toţi cetăţenii comunei.
Colectarea acestor deşeuri se realizează din poartă în poartă,
din două în două săptămâni.
Pentru acest serviciu, cetăţenii comunei plătesc suma 1,5
lei/persoană/lună, până la trei personae, tarif aprobat de
Consiliul local.
La momentul întocmirii prezentei strategii,contractual de
delegare a gestiunii cu S.C.DEEA CLEANING S.R.L.a expirat,Comuna
fiind în negocieri avansate cu o altă societate în vederea
preluării serviciului.
3.3.6. Urbanism şi amenajarea teritoriului
Amenajarea teritoriului şi urbanismul constituie ansambluri de
activităţi complexe de interes general, ce contribuie la
dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului
natural şi construit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în
localităţile urbane şi rurale, precum şi la asigurarea coeziunii
teritoriale la nivel regional, naţional şi european.
Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism trebuie
să se desfăşoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza
principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării
serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a
deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora
deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără
a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi
dezvoltare proprie.
Pe de altă parte, urbanismul are ca principal scop stimularea
evoluţiei complexe a localităţilor, prin realizarea strategiilor de
dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung, cât şi stabilirea
direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţilor urbane şi rurale,
în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile
locuitorilor.
Astfel, principalele obiective ale activităţii de urbanism
sunt:
· îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea
disfuncţionalităţilor,
· asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice şi
locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
· crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale
ale copiilor, vârstnicilor şi ale persoanelor cu handicap;
· utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile
urbanistice adecvate;
· extinderea controlată a zonelor construite;
· protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural
construit şi natural;
· asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat
din toate localităţile urbane şi rurale;
· protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.
În ceea ce priveşte Planurile Urbanistice Generale al comunei,
meţionăm că la data elaborării prezentei strategii acesta era în
faza de avizare, urmând ca, Consiliul local să-l aprobe pintr-o
hotărâre de consiliu.
Trebuie menţionat faptul că, atunci când Planul Urbanistic
General îşi pierde valabilitatea, este interzisă emiterea de
certificate de urbanism şi autorizaţii de construire/desfiinţare,
conform prevederilor legale învigoare. De asemenea, nicio unitate
administrativ - teritorială nu poate derula niciun program cu
finanţare externă sau locală în absenţa actualizării planului
urbanistic general.
Situaţia autorizaţiilor de construire/defiinţare în perioada
2008 – 2014:
3.3.7. Infrastructura şcolară
Prin H.C.L. nr. 6 din 14 Ianuarie 2012 Consiliul local al
comunei Dersca a aprobat reţeaua şcolară pentru anul 2012 – 2013,
menţinându-se aceeaşi structură şi denumire şi pentru anul şcolar
2014 – 2015 şi anume:
· Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică:
1. Şcoala gimnazială “Nicolae Iorga” Dersca
· Unitate de învăţământ fără personalitate juridică
(arondate):
1. Grădiniţa cu program normal nr. 1 Dersca;
Prin Decizia Directorului nr. 64 din 15 Octombrie 2014 s-a
constituit Consiliul de Administraţie al Şcoalii gimnaziale
“Nicolae Iorga” Dersca pentru anul şcolar 2014 - 2015, în următoare
componenţă:
1. Liliana FUSA – director – preşedinte;
2. Vasile AFUSOAIE – profesor – membru;
3. Ionel AGRIGORCIOAIE – profesor – membru;
4. Gheorghe ROMAN - reprezentant al Consiliului local –
membru;
5. Oana – Alina MALEŞ – reprezentant părinţi;
6. Lăcrămioara HRIŢULEAC – reprezentant părinţi;
7. Liliana DUMBRAVĂ – reprezentant primar;
Atibuţiile Consiliului de Administraţie sunt:
a) adoptă proiectul de buget şi avizeazã execuţia bugetară la
nivelul unităţii de învăţământ;
b) aprobã planul de dezvoltare instituţionalã elaborat de
directorul unitãţii de învăţământ;
c) aprobã curriculumul la decizia şcolii, la propunerea
consiliului profesoral;
d) stabileşte poziţia şcolii în relaţiile cu terţi;
e) literă abrogată;
f) aprobã planul de încadrare cu personal didactic şi didactic
auxiliar, precum şi schema de personal nedidactic;
g) aprobă programe de dezvoltare profesionalã a cadrelor
didactice, la propunerea consiliului profesoral;
h) sancţioneazã abaterile disciplinare, etice sau profesionale
ale cadrelor didactice, conform legii;
i) aprobã comisiile de concurs şi valideazã rezultatul
concursurilor;
j) aprobã orarul unităţii de învăţământ;
k) îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii
de învăţământ, alãturi de director;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin ordine şi
metodologii ale ministrului educaţiei naţionale, respectiv ale
Ministerului Educaţiei Naţionale
Situaţia dotărilor din instituţiile de învăţământ
Săli de clasă şi cabinete şcolare
16
Clădiri
4
Laboratoare şcolare
2
Sală de calculatoare
1
Cabinete
3
Sală de sport
1
C.D.I.
1
Tehnică de calcul
Număr
Conectate la internet
Utilizate în procesul didactic
Calculatoare
15
15
10
Leptopuri
2
2
2
Videoproiectoare
2
-
2
Imprimante
4
-
2
Populaţia şcolară:
La nivelul comunei funcţionează 15 grupe cu un număr de 297
elevi.
Personal didactic în total 19 cadre, din care:
Total personal didactic
din care ocupate cu personal care au gradul:
Def.
II
I
Doctor
Fără grad
Educatoari
3
-
-
3
-
-
Învăţători
6
1
-
5
-
-
Profesori
10
4
2
4
-
-
Personal nedidactic:
· 1 fochist;
· 3 îngrijitori
Biblioteca comunală are o suprafaţă de 102 m.p., compartimentată
în 3 săli: o sală de lectură, o sală de carte şi o sală amenajată
pentru biblionet unde funcţionează patru calculatoare conectate la
internet.
Fondul de carte al bibliotecii este compus din 13.000
volume.
Administraţia publică locală doreşte să reabiliteze clădirea
bibliotecii şi de asemenea să se mărească fondul de carte prin
achiziţia de noi volume.
3.3.8. Cultură
În comună funcţionează un Căminul cultural „Nicolae Iorga”,
construit din cărămidă în anul 1973, compus dintr-o sală de
spectacol, sală de recepţie, sală de activităţi recreative şi un
muzeu etnografic.
Acesta a fost dotat cu mobilier şi echipament software şi
hardware printr-un proiect depus prin Asociaţia Grupul pentru
Dezvoltare Locală - G.A.L. Codrii Herţei, finalizat în anul 2014,
cu o valoarede 50.000 euro.
Ca obiective viitoare se doreşte:
· reabilitarea şi modernizarea acestuia;
· extinderea muzeului de etnografie şi folclor prin colectarea
de obiecte şi material de la cetăţenii comunei;
· reactivarea grupului vocal ce a activat în cadrul Căminului
cultural;
· păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă;
· realizarea unui parteneriat transfrontalier cu localitatea
Tureatca din Ucraina;
· înfiinţarea unui club al pensionarilor;
· reabilitarea şi conservarea Monumentului istoric din centrul
comunei, consacrat amintirii eroilor neamului din primul Război
mondial;
· aniversarea zilei naţionale a României prin programe artistice
şi actiuni culturale;
· înmânarea de diplome şi premii într-un cadru festiv tuturor
cuplurilor ce au împlinit 50 ani de căsătorie.
3.3.9. Sănătate şi asistenţă socială
În ţara noastră, sistemul asigurărilor sociale de sănătate a
fost introdus prin Legea nr. 145/1997, renunţându-se astfel la
modelul de finanţare de către stat a sistemului sanitar şi
adoptându-se sistemul sanitar bazat pe asigurări de sănătate.
Scopul introducerii acestui sistem de asigurări sociale de sănătate
este acela de a contribui la dezvoltarea activităţii medicale,
vizând în special prevenţia şi menţinerea stării de sănătate a
populaţiei, prin asigurarea accesului fiecărui cetăţean asigurat la
servicii medicale calitative.
Potrivit prevederilor art. 208 din Legea nr. 95/2006,
asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de
finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei, care asigură accesul la
un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi, obiectivele acestui
sistem fiind protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor
medicale în caz de boală sau accident şi asigurarea protecţiei
asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu.
Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază
de servicii medicale numai în cazul urgenţelor medico-chirugicale
şi al bolilor cu potenţial endemo-epidemic şi cele prevăzute în
Programul Naţional de imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii
şi a lăuziei, servicii de planificare familială în cadrul unui
pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul
cadru.
Asistenţa medicală la nivelul comunei este asigurată prin
Cabinetul Medical Individual dr. SMOLENIC BRÂNUŞA - CORINA,
asigurând:
· consultaţii preventive;
· consultaţii curative;
· consultanţii pentru situaţii de urgenţă;
· consultaţii în regim de gardă;
· asistenţă medicală şcolară;
· activităţi de suport.
Cabinetul este compus din 3 camere, un hol şi o baie şi are o
suprafaţă de 92 m.p., fiind reabilitat în totalitate din fondurile
proprii şi dotat cu ECOGRAF şi aparat EKG.
Se doreşte accesarea de programe privind achiziţionarea de
mobilier, tehnică medicală şi modernizarea sistemului de încălzire
termică.
În cadrul Aparatului de specialitate al primarului comunei
Dersca este creat un Compartiment de asistenţă socială şi resurse
umane aprobat conform H.C.L. nr. 62/2013.
Principiile care stau la baza furnizării serviciilor sociale de
către acest compartiment sunt:
· respectarea drepturilor şi a demnităţii omului;
· asigurarea autodeterminării şi a intimităţii persoanelor
beneficiare;
· asigurarea dreptului de a alege;
· abordarea individualizată şi centrarea pe persoane;
· participarea persoanelor beneficiare;
· cooperarea şi parteneriatul;
· recunoaşterea valorii fiecărei persoane;
· abordarea comprehensivă, globală şi integrată;
· orientarea pe rezultate;
· îmbunătăţirea continuă a calităţii;
· combaterea abuzului asupra persoanelor beneficiare.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare,
acest Compartiment desfăşoară activităţi în următoarele
domenii:
1. în domeniul protecţiei copilului;
2. în domeniul protecţiei sociale a persoanelor majore cu
handicap;
3. în vederea obţinerii prestaţiilor sociale (alocaţii de stat,
alocaţii pentru susţinerea familiei, ajutor social, ajutor pentru
încălzirea locuinţei, etc);
4. în domeniul acordării ajutoarelor de urgenţă.
Beneficiari de prestaţii sociale în anul 2013:
· alocaţii de stat: 31 dosare
· alocaţii pentru susţinerea familiei: 60 dosare
· ajutoare sociale: 5 dosare
· ajutore pentru încălzirea locuinţei: 65 dosare
3.3.10. Turism
Un potenţial turistic remarcabil se identifică în comună care
dispune de biserici, monumente istorice, vegetaţie şi faună
deosebită ce pot oferi cadrul de dezvoltare a turismului cultural,
destinat în special turiştilor de la nivel naţional.
De menţionat faptul că pe raza comunei Dersca exsită o zonă
naturală protejată de interes naţional – rezervaţie floristică
“Turbărie Dersca”, conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a –
zone protejate, rezervaţie floristică cu o deosebită valoare
monumentală şi estetică în care s-a urmărit conservarea
frumuseţilor naturale.
3.3.11. Economie
În Comuna Dersca există o populaţie ocupată preponderent în
sectorul primar agricultură, sectoarele secundar şi terţiar fiind
slab dezvoltate.
În evidenţele comunei sunt un număr de 45 operatori
economici.
Domeniile de activitate a acestora sunt diverse, de la creşterea
animalelor, culturi vegetale, exploatare forestieră, morărit la
comerţ cu amănuntul, transport de mărfuri, morărit, construcţii,
etc.
Agricultură
Pentru Comuna Dersca se impune o politică de dezvoltare rurală
ce ar trebui să însoţească şi să completeze politicile de sprijin
ale pieţei şi ale veniturilor aplicate în cadrul politicilor
agricole comune şi să contribuie la realizarea obiectivelor
politice de dezvoltare rurală.
Această politică trebuie să ia în considerare obiectivele
generale privind coeziunea economică şi socială stabilite în
Tratatul de Aderare şi să contribuie la realizarea acestora prin
integrarea în celelalte mari politici privind competitivitatea şi
dezvoltarea durabilă.
Aceste politici reformatoare profunde introduc schimbări majore
cu consecinţe semnificative asupra economiei rurale, asupra
metodelor de producţie agricolă, a metodelor de gestionare a
terenurilor şi de ocupare a forţei de muncă; în sens mai larg,
asupra condiţiilor socio-economice ale comunei.
Pentru a stabili în mod clar obiectivele specifice ale comunei,
trebuie facută o analiză a situaţiei actuale a agriculturii, a
posibilităţilor umane si materiale, identificarea măsurilor şi
metodelor prin care aceste obiective pot fi puse în aplicare.
Trebuie identificate posibile sectoare care ar avea nevoie de
sprijin şi studiate posibilităţile de abordare şi de finanţare.
Agricultura reprezintă la nivelul comunei principala activitate
economică preponderent ca sursă de venituri atât din sectorul
vegetal cât şi din sectorul creşterii animalelor.
An după an, creşte preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea
unor condiţii standard pentru modernizarea şi eficientizarea
calităţii serviciilor în agricultură.
Suprafaţa agricolă şi nonagricolă a comunei Dersca
este de 3857,74 ha.
Această suprafaţă este compusă din următoarele suprafeţe de
teren:
· arabil: 2411 ha;
· păşuni şi fâneaţă: 615 ha;
· vii: 1 ha;
· livezi: 3 ha;
· păduri: 547 ha.
Suprafaţa intravilanului comunei este de 557 ha.
Suprafeţe agricole cultivate:
· grâu (ha)
· porumb (ha)
· sfeclă zahăr (ha)
· cartof (ha)
· floarea soarelui (ha)
· alte culturi (ha)
Situaţia animalelor:
· capete
Situatia utilajelor agricole:
· tractoare – bucăţi
· combine – bucăţi
· pluguri – bucăţi
· semănători – bucăţi
· alte utilaje – bucăţi
Comerţ
Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economie şi este
într-o relativă dezvoltare în comparaţie cu alte sectoare. În
ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în
comerţ. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei care au capital
privat.
Evoluţia viitoare a dezvoltării economice va influenţa şi
comerţul din comună.
Vânat
Ca ramuri complementare ale economiei comunei, vânatul şi
pescuitul reprezintă domenii de mare atracţie turistică. Vânatul se
leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăţi de interes
cinegetic.
3.3.12. Siguranţă şi ordine publică
Ordinea şi liniştea publică este asigurată în comună de trei
lucrători din cadrul Postului de Poliţie Dersca.
Postul de Poliţie Dersca face parte din cadrul Secţiei nr. 5 –
Poliţie Rurală Mihăileni, aflat în subordinea Inspectoratului de
Poliţie Judeţean Botoşani şi este instituţia specializată a
statului, care exercită atributţi privind apărarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi
publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea
ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii.
Activitatea Postului de Poliţie constituie serviciu public
specializat şi se realizează în interesul persoanei, al
comunităţii, precum şi în sprijinul institutiilor statului,
exclusiv pe baza şi în executarea legii.
CAPITOLUL IV
ANALIZA SWOT PE DOMENII DE DEZVOLTARE
În realizarea Strategiei de Dezvoltare Socio – Economică a
comunei au fost antrenaţi membri ai comunităţii, reprezentanţi din
toate domeniile active din comună, care au fost actori activi în
fiecare dintre etapele derulării cercetării.
Administraţia publică locală a comunei a înţeles necesitatea
elaborării în mod participativ – implicativ a Strategiei, astfel
încât să se realizeze concretitudinea dezvoltării durabile la nivel
local.
Astfel, încă din faza iniţială a cercetării s-a urmărit
antrenarea unei echipe de specialişti din cadrul aparatului
administrativ – Comisia de participare – activitatea comună urmând
să conducă la sporirea capacităţilor tehnice ale acestui grup,
precum şi ale fiecărui membru în parte.
Membrii acestei echipe au fost selectaţi din rândul
profesioniştilor care funcţionează la nivelul diferitelor structuri
ale administraţiei publice locale şi din rândul persoanelor de la
nivelul comunităţii.
Raportat la numărul de 100 chestionare aplicate, în urma
centralizării rezultatelor, a rezultat următoarele:
Nr.
crt.
Domeniul
Foarte dezvoltat
Dezvoltat
Puţin dezvoltat
Foarte slab dezvoltat sau deloc
1
Infrastructură
8
24
40
28
2
Mediu
12
32
32
24
3
Economie
8
20
48
24
4
Educaţie
8
60
24
12
5
Sănătate
8
40
28
20
6
Cultură
16
24
32
32
Nr.
crt.
Domeniul
Foarte dezvoltat
Dezvoltat
Puţin dezvoltat
Foarte slab dezvoltat sau deloc
7
Turism
12
20
24
44
8
Sport
16
28
24
28
9
Asistenţă socială
20
44
20
16
10
Societate civilă, Tineret
16
20
36
28
11
Capacitate administrativă şi tehnologia informatiei
16
40
20
34
12
Siguranţa cetăţeanului
12
40
32
16
Nr.
crt.
Domeniul
Foarte mari probleme
Mari probleme
Mici probleme
Nu prezintă o problema
1
Starea infrastructurii rutiere
72
24
4
0
2
Lipsa locurilor de munca
84
16
0
0
3
Echiparea tehnico edilitara
52
24
20
4
4
Criza economica/ saracia/ nivelul de trai
64
32
4
0
5
Serviciile publice de slaba calitate
28
76
12
4
6
Lipsa fondurilor si/ sau a investitiilor
84
12
4
0
7
Lipsa curateniei
32
24
44
0
8
Cainii comunitari
36
20
36
8
ANALIZA SWOT pe domenii
Analiza situaţiei economice, sociale şi instituţionale se
realizează utilizând matricea SWOT. Pe baza profilului comunitar
sau a resurselor pe care localitatea le deţine se realizează
matricea SWOT. Este vorba de un diagnostic din care să poată fi
extrase obiectivele viitoare.
Matricea expune într-o dispunere vizuală şi concentrează în
formulări cât mai precise şi concise :
· punctele forte (S = strengths)
· punctele slabe (W = weaknesses)
· oportunităţile (O = opportunities)
· ameninţările (T = threats)
Punctele forte şi cele slabe ţin exclusiv de mediul intern al
comunităţii, de resursele acesteia.
Oportunităţile şi ameninţările vin din mediul extern şi ţin de
cadrul legal, de actorii externi ce pot avea o influenţă pozitivă
sau, dimpotrivă, negativă asupra comunităţii.
Utilizarea unei astfel de metode permite identificarea:
· disparităţilor existente în dezvoltarea economică şi socială a
localităţii şi a domeniilor de intervenţie;
· facilitează formarea unei imagini clare a percepţiei asupra
necesităţilor de dezvoltare la nivel local.
Pentru o caracterizare cât mai completă a localităţii, analiza a
luat în considerare cele mai importante trăsături ale domeniului
social si economic, exprimate printr-un ansamblu de criterii de
analiză.
Analiza acestor domenii permite identificarea stadiului de
dezvoltare şi a resurselor necesare pentru asigurarea unei
dezvoltări durabile.
Domeniile şi criteriile de analiză pentru acesta sunt
următoarele:
Demografia:
· populaţia;
· densitatea populaţiei;
· structura populaţiei;
· factorii de creştere a populaţiei.
Educaţia:
· numărul instituţiilor educaţionale;
· gradul de cuprindere a populaţiei.
Piaţa forţei de muncă:
· populaţia ocupată pe sectoare şi ramuri;
· numărul mediu de salariaţi;
· structura şi rata şomajului;
· câştigul salarial.
Economia:
· potenţial industrial;
· potenţial agricol;
· sector privat;
· serviciile.
Infrastructura:
· transport rutier;
· alimentarea cu apă;
· alimentarea cu gaze naturale;
· reţelele de telecomunicaţii.
Mediul rural – dezvoltarea rurală:
· populaţia;
· forţa de muncă;
· infrastructura fizică şi socială.
Turismul:
· fondul turistic si cultural.
Mediul:
· calitatea aerului;
· calitatea apei;
· calitatea solului;
· păduri;
· spaţii verzi.
DOMENIUL SOCIO – DEMOGRAFIC ŞI ADMINISTRATIV
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Pondere majoră a populaţiei din grupa de vârstă adultă
Mortalitate infantilă scăzută
Creşterea ponderii forţei de muncă tinere
Forţă de muncă disponibilă şi relativ ieftină
Scăderea numerică a populaţiei
Proces de îmbătrânire demografică
Scăderea natalităţii, mortalitate generală ridicată şi spor
natural negativ
Fenomenul de migraţie a populaţiei apte de muncă
Lipsa locurilor de muncă şi a posibilităţilor de angajare la
nivel local
OPORTUNITATI
AMENINTARI
Crearea de noi locuri de muncă la nivel local
Dezvoltarea antrepenoriatuluii local
Forme de stimulare a angajărilor
Dezvoltarea societăţii civile
Continuarea declinului demografic
Intensificarea procesului de îmbătrânire a populaţiei
Adâncirea dezechilibrului pe piaţa muncii între cerere şi
ofertă
Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu şi
universităţi
Pierderea resurselor de muncă prin părăsirea comunei de către
tineri şi specialişti
Reducerea fondurilor necesare dezvoltării capitalului de resurse
umane
EDUCAŢIE, TURISM, CULTURĂ
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Ofertă educaţională cuprinzătoare la nivel preşcolar, primar şi
gimnazial
Existenţa unei oferte instructiv – educative de nivel
extraşcolar
Ofertă culturală
Număr ridicat de cadre didactice calificate
Poziţionarea într-o zonă privilegiată din punct de vedere al
cadrului natural
Existenţa unui fond forestier
Existenţa pădurii
Posibilitatea dezvoltării unor forme diverse de turism
Existenţa unor manifestări culturale
Existenţa unor parteneriate şi schimburi culturale
intercomunitare la nivel european
Existenţa unor aşezăminte culturale de nivel comunitar
Deschiderea autorităţilor locale pentru sprijinirea
investitorilor
Rata crescută a abandonului şcolar de tip post - gimnazial
Nivel scăzut al ofertei educaţionale complexe
Insuficienţa structurii de învăţământ primare şi gimnaziale
Lipsa unităţilor şcolare de învăţământ post – gimnazial
Insuficienţa ofertei instructiv – educative de tip
alternativ
Lipsa infrastructurii de tip turistic
Lipsa spaţiilor de agrement
Spirit antrepenorial scăzut
Lipsa resurselor financiare
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
Creşterea calităţii actului educaţional prin informatizarea
procesului de învăţământ
Programe complexe pentru dotarea, extinderea şi renovarea
unităţilor de învăţământ
Valorificarea resurselor naturale
Posibilitatea creşterii încasărilor la bugetul local
Posibilitatea atragerii de investiţii pe baza Strategiei de
Dezvoltare Locală
Extinderea şi permanentizarea schimburilor culturale
intercomunitare de nivel european
Subestimarea problemelor sistemului educaţional
Diminuarea investiţiilor
Micşorarea subvenţiilor de la bugetul de stat
Diminuarea accesului la învăţămâmtul post – gimnazial pentru
copiii din familiile sărace şi medii
Creşterea abandonului şcolar
Concurenţa altor zone turistice
Diminuarea gradului de implicare al autorităţilor
Intensificarea procesului de îmbătrânire a populaţiei
Adâncirea dezechilibrului pe piaţa muncii între cerere şi
ofertă
Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu şi
universităţi
Pierderea resurselor de muncă prin părăsirea comunei de către
tineri şi specialişti
Reducerea fondurilor necesare dezvoltării capitalului de resurse
umane
SERVICII SOCIO – MEDICALE
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Existenţa unui sistem local de asistenţă medicală primară
Existenţa unei reţele sanitare de specialitate în apropierea
localităţii
Existenţa unui sistem de protecţie socială financiară
Existenţa unor instituţii de protecţie a persoanelor aflate în
dificultate
Funcţionarea, la nivel local, a unei fundaţii recunoscute pentru
activităţile în domeniul social
Slaba dotare a unităţilor sanitare locale
Lipsa cadrelor medicale
Nimăr mare de persoane care necesită îngrijire medicală
Lipsa unei ambulanţe
Lipsa unor instituţii locale de protecţie socială
Lipsa specialiştilor
Direcţionarea majoră a resurselor financiare către sistemul de
pensii de stat
Lipsa resurselor financiare
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
Programe de finanţare în domeniul social
Programe complexe pentru dotarea, extinderea şi renovarea
unităţilor de învăţământ
Posibilitatea creşterii încasărilor la bugetul local
Posibilitatea atragerii de investiţii pe baza Strategiei de
Dezvoltare Locală
Dezvoltarea parteneriatelor cu societatea civilă
Migraţia specialiştilor în domeniu
Diminuarea investiţiilor
Micşorarea subvenţiilor de la bugetul de stat
Deteriorarea stării de sănătate a populaţiei
Scăderea nivelului de trai
Diminuarea gradului de implicare al autorităţilor
Intensificarea procesului de îmbătrânire a populaţiei
ECONOMIE
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Poziţionarea în apropierea a doua oraşe,
Acces facil spre cele mai importante pieţe, cu distanţe scurte
de transport
Posibilităţi de deplasare pentru navetişti
Pondere majoră a populaţie active
Resurse naturale importante
Pondere ridicată a terenului arabil în total agricol
Fertilitate ridicată a solului
Sectorul privat deţine majoritatea terenului agricol
Potenţial agricol şi zootehnic
Dezvoltarea sectorului IMM şi a comerţului
Forţă de muncă ieftină şi disponibilă
Relief predominant de deal
Fenomenul de migraţie a populaţiei apte de muncă
Infrastructură de acces şi socială slab dezvoltată
Migraţia tinerilor datorită lipsei alternativelor
ocupaţionale
Insuficienta folosire a tehnologiilor moderne de cultivare a
pământului
Dotare deficitară cu maşini şi utilaje agricole
Acces greu la pieţele de desfacere
Lipsa specialiştilor
Putere financiară scăzută a populaţiei
Nivel scăzut al investiţiilor
Lipsa facilităţilor pentru sectorul privat
Slaba dezvoltare a serviciilor
Lipsa resurselor financiare
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
Programe de finanţare/creditare adresate antrepenorilor
Dezvoltarea sectorului IMM şi de servicii
Transferul de tehnologie
Dezvoltarea infrastructurii de susţinere a activităţii
economice
Diversificarea producţiei agricole
Dezvoltarea agriculturii ecologice
Creşterea volumului produselor cu valoare adăugată ridicată
Dezvoltarea sistemelor de irigaţii
Facilităţi pentru asociaţiile agricole
Dezvoltarea micii industrii
Asigurarea unor pieţe de desfacere
Migraţia tinerilor şi a specialiştilor în domeniu
Diminuarea investiţiilor
Micşorarea subvenţiilor de la bugetul de stat
Decapitalizarea activităţilor economice existente
Lipsa culturii antrepenoriale
Subestimarea rolului IMM-urilor
Fragmentarea exploataţiilor agricole
INFRASTRUCTURĂ
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Existenţa accesului la reţele de drumuri naţionale
Existenta drumurilor comunale
Existenţa surselor de apă
Aşezare predominant liniară, propice realizării reţelei de
canalizare
Grad ridicat de acoperire cu reţele de telecomunicaţii
Grad ridicat de asigurare cu spaţiu locativ
Preţ relativ scăzut al unităţilor de locuit
Preţ relativ scăzut al terenurilor
Existenţa terenurilor libere
Stare tehnică precară a drumurilor locale
Insuficienţa structurii rutiere şi de transport
Lipsa canalizării şi a infrastructurii necesare protecţiei
mediului
Insuficientă acoperire cu reţele de alimentare cu apă
Vechimea şi gradul avansat de uzură a reţelelor de alimentare cu
apă existente
Lipsa alimentării cu gaze naturale
Lipsa pieţei imobiliare
Lipsa accesului la credite şi ipoteci
Lipsa locuinţelor sociale
Existenţa teritoriilor inundabile
Lipsa pieţei de teren
Suprafaţă scăzută de teren intravilan
Lipsa facilităţilor pentru tineri
OPORTUNITĂŢI
AMENINTARI
Programe de finanţare în domeniul infrastructurii
Surse de finanţare judeţene şi guvernamentale
Modernizarea infrastructurii de transport
Implementarea politicilor de construcţie de locuinţe
Dezvoltarea pieţei proprietăţii imobiliare
Politici de sprijinire a tinerilor
Riscuri naturale, în special inundaţii
Susţinerea insuficientă din partea autorităţilor locale
Lipsa finanţării măsurilor împotriva inundaţiilor
Lipsa finanţării pentru creşterea procentului fondului
locativ
Creşterea preturilor la apă şi energie electrică
ANALIZA SWOT la nivel general
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
OPORTUNITĂŢI
PERICOLE
Resurse umane
· Forţă de muncă ieftină
· Forţă de muncă înalt calificată în construcţii şi
agricultura
· Costuri de calificare reduse în domeniul meşteşugurilor
· Număr mare de tineri cu liceul terminat şi cu studii
superioare
· Existenţa programelor la nuvel de judet cu scop de informare
şi de asigurare a condiţiilor pentru instruire şi formare
Fenomene demografice negative:
· emigrarea forţei de muncă cu înaltă calificare
· îmbătrânire accentuată
· scăderea natalităţii
· subutilizarea forţei de muncă calificată superior
· lipsa programelor de acompaniere socialã pentru şomerii
· lipsa centre de orientare profesională
Legislaţie:
· Înfiinţarea Agenţiei naţionale de ocupare şi formare
profesională;
· Creşterea nivelului de calificare prin participarea în
programe regionale, naţionale şi internaţionale;
· Modificarea mentalităţii persoanelor disponibilizate, în
sensul unei atitudini active pe piaţa muncii, de căutare a unui loc
de muncă şi de reconversie profesională
· Pe termen mediu şi lung vom asista la scăderea nivelului de
calificare profesională a tinerilor;
· Menţinerea tendinţelor migraţioniste către centrele urbane,
accentuarea proceselor de îmbătrânire în rural;
· Ineficienţa/lipsa programelor de
calificare/recalificareprofesională destinate persoanelordin
comună
· Declin demografic
Infrastructura fizică
· Acoperirea teritorială bună a reţelei de distribuţie cu
energie electrică
· Există centrală digitală de telefonie
· Există sistem de TV-digitală.
· Existenţa mijloace transport rutaSendriceni – Dorohoi şi
retur
· Există o acoperire relativ bună cu telefonie mobilă
· Viteza si capacitate redusa de transport a reţelei existente
de comunicaţie
· Inexistenţa accesului direct la calea ferată
· Procentul foarte mare a părţii proprii la finanţări
extrabugetare elimină posibilitatea apelării acestora.
· Apariţia fondurilor europene;
· Îmbunătăţirea strategiilor agenţilor de dezvoltare locală în
vederea obţinerii surselor de finanţare pentru modernizarea
infrastructurii
· Existenţa unor programe de dezvoltare a infrastructurii la
nivel naţional
· Legislaţie
· Grad scăzut de dotare a localităţilor cu reţele
tehnico-edilitare
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
OPORTUNITĂŢI
PERICOLE
Mediu
· Calitatea factorilor de mediu bună
· Cadrul natural relativ variat
· Inexistenţa în imediata apropiere a unor surse de poluare de
origine industrială
· Conştientizarea acestor categorii de probleme de către
factorii de răspundere locali
· Inexistenţa unei reţele de canalizare şi de , tratare si
epurare a apei reziduale
· Lipsa tehnologiilor de colectare prin sortare şi de reciclare
a deşeurilor
· Gospodărirea eficientă a cadrului natural (sol, subsol) a