-
PSIHOLOGIA COMUNICRIIconf. univ. dr. Dumitru Borun.
COMPORTAMENTUL COMUNICAIONAL NONVERBAL
1. Comportamentul nonverbal n contextul relaiilor de munc2.
Comportamentul nonverbal n viaa cotidian i n spaiul public
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Chei de lectur
Gesturile sosesc grupate in propozitii si transmit mencetat
adevarul despre sentimentele i atitudinile persoanei care le
face.
Perspicace este acel om care poate citi propozitiile
non-verbale, iar pentru aceasta trebuie sa cunoasca chei de lectur
a limbajului trupului:ConcordanaContextulAli factori care
influeneaz semnificaia gesturilor
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Concordana: Este necesar ca semnalele non-verbale ale persoanei
cu care suntem in contact sa fie in concordanta cu propozitiile
sale verbale.
Semnalele non-verbale au o importanta de cinci ori mai mare
decat cele verbale, iar cand cele doua sunt in discordanta, oamenii
se bizuie pe mesajul non-verbal, continutul verbal putand sa nu fie
luat in consideratie.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Contextul:
Toate gesturile trebuie sa fie considerate in contextul in care
apar.
De exemplu, daca cineva sta asezat pe o banca intr-un parc, cu
mainile si picioarele tinute strans unele peste altele si cu barbia
lasata in jos, intr-o zi friguroasa de iarna, dupa toate
probabilitatile el nu a luat aceasta pozitie din defensiva, ci
pentru ca ii este frig.
Adoptarea acelorasi gesturi in timp ce un altul aflat in fata
lui ar incerca sa-i vanda un produs, sau sa-i ofere un serviciu,
interpretarea corecta ar fi ca cel in cauza se manifesta in mod
negativ sau defensiv fata de situatie.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Factori care determin semnificaia gesturilor
In cazul in care un om practica o strangere de mana numita peste
mort, probabil va fi acuzat ca are un caracter slab. Dar daca acel
om sufera de artrita la maini, cu siguranta ca va intinde mana in
maniera peste mort, pentru a evita durerea cauzata de o strangere
puternica de mana.
De asemenea, artistii, muzicienii, chirurgii si toti cei care
efectueaza munci delicate cu mainile lor, prefera in general sa nu
intinda mana, iar daca totusi sunt obligati sa o faca, vor folosi
metoda pestelui mort pentru a-si proteja mainile.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Principale gesturi de ndrumare ale palmei:
palma indreptata in sus - este utilizat ca un gest de supunere,
neamenintor;
palma indreptat n jos - asigur autoritate imediat (Daca persoana
solicitata sa execute ceva este de acelasi rang cu noi, ea poate
refuza cererea noastra transmisa cu palma intoarsa in jos, mai
degraba ar satisface dorinta noastra daca am utiliza pozitia palmei
in sus);
palma stransa in pumn, cu degetul aratator intins - unul din
cele mai iritante gesturi care pot fi utilizate in timpul
conversaiei, mai ales dac vorbitorul bate, concomitent, i ritmul
cuvintelor sale.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Dominare i supunere n strngerile de mn
Cele trei atitudini de baz:
dominare: Acest om vrea sa ma domine. Trebuie sa fiu
precaut;
supunere: l pot domina pe acest om. Va face tot ce vreau eu;
egalitate: Imi place acest om. Ne vom intelege bine.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Mesaje transmise prin strngerea de mn
Strangerea mainii in maniera manusa (strangerea de mana a
politicienilor): initiatorul acestei tehnici incearca sa creeze
impresia ca este un om demn de incredere si onest; efectul va fi
opus celui scontat daca tehnica este aplicata unei persoane
intalnite pentru prima data.
Strangerea brutala a incheieturii degetelor - specialitatea
indivizilor agresivi; scopul este tinerea la distanta a celuilalt,
in afara zonei intime.
Apucarea varfului degetelor denota lipsa increderii in sine;
acest gest este menit sa tina partea cealalta la o distanta
corespunzatoare.
Tragerea primitorului in teritoriul personal poate insemna doua
lucruri: 1) ca initiatorul este un tip nedecis, care se simte in
siguranta numai inauntrul spatiului personal; 2) ca initiatorul
apartine unei culturi care impune o zona intima restransa.
Folosirea ambelor maini denota sinceritate, incredere,
profunzima sentimentelor.
- Prinderea umarului si strangerea bratului superior - intrare
in zona intima restransa; poate implica o legatura fizica
reala.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Mai multe feluri de contact vizual
Privitul ochi in ochi creeaza o baza reala de comunicare cu o
alta persoana. Pentru a construi relatii bune cu o alta persoana,
privirea noastra trebuie sa se intalneasca cu a ei.
Dup durata de ntlnire a privirii celuilalt cu privirea noastr se
pot citi urmtoarele mesaje:
- doar o treime din timpul petrecut impreuna: cellalt minte sau
tainuieste anumite informatii;
- mai mult de doua treimi din timp: 1) ne gaseste foarte
interesant(a) sau atractiv(a), caz n care se uita cu pupilele
dilatate; 2) nutreste un sentiment de ostilitate si recurge la
provocari nonverbale, caz in care pupilele i se contracta;
- cam 60-70 la suta din timp: simpatia celeilalte persoane fata
de noi.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Mai multe feluri de a privi
Privire oficial - n ocazii protocolare. Se mentine privirea pe
un triunghi imaginar pe fruntea celeilalte persoane. Privirea nu
trebuie sa coboare sub nivelul ochilor celeilalte persoane.
Privire de anturaj - este indreptata sub nivelul ochilor
celuilalt. Ochiul priveste tot o zona triunghiulara pe fata
celuilalt, dar cea dintre ochi si buze.
Privire intim - coboara de la ochi spre barbie si de aici spre
alte parti ale trupului. Cand cei doi sunt apropiai, triunghiul
este situat intre ochi si piept, iar cand stau ceva mai departati,
intre ochi si incheietura coapsei.
Privire lateral - folosita pentru exprimarea si a interesului,
si a ostilitatii. Cand se asociaza cu sprancenele usor ridicate sau
cu un zambet, ea comunica interesul pentru celalalt, fiind si un
semnal al curtenirii. Daca este insotita de incruntarea
sprancenelor, de ridicarea fruntii sau de lasarea in jos a buzelor,
inseamna suspiciune, ostilitate sau atitudine critica.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL Alte mesaje ale
ochilor
nchiderea ochilor - apare inconstient si reprezinta o incercare
de a-l scoate pe celalalt din campul vizual (fie ca te-ai plictisit
de el, fie ca i te consideri superior). Ochii raman inchisi o
secunda sau chiar mai mult, timp in care partenerul este sters din
mintea ta.
Atunci cand o persoana ti se considera superioara, blocarea
ochilor este insotita de inclinarea capului pe spate, pentru a-ti
putea arunca o privire lunga.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Expresia feei Cele ase emoii de baz, a caror reprezentare facial
apare nc din copilrie: fericirea (bucuria)surpriza suprarea
(tristetea)frica (ingrijorarea)dezgustul furia
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Atingerea corporal
Ea depinde de o serie de factori, dintre care cei mai importanti
sunt:
cine este cel care te-a atins: a) apropiat afectiv sau strain;
b) de acelasi sex sau de sex opus;
natura si continutul atingerii: a) rapida sau prelungita; b)
delicata sau brutala;
ce parte a corpului a fost atinsa: fata, mana, umar, picior;
contextul in care s-a petrecut: acasa, la o petrecere etc.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Gesturi involuntare datorate minciunii (1)
a) Acoperirea gurii. Este unul dintre putinele gesturi ale
adultilor care sunt la fel de evidente ca gesturile copiilor. Mana
acopera gura, degetul mare apasa obrazul, in timp ce creierul
trimite subconstient comenzi mainii sa incerce sa opreasca
cuvintele mincinoase care se pronunta. Uneori acopera gura doar
cateva degete sau pumnul strans. Multi oameni incearca sa mascheze
gestul de acoperire a gurii, simuland ca tusesc. Dar daca cineva
isi acopera gura in timp ce vorbeste altcineva, inseamna ca, dupa
presimtirea sa, acel ins minte. b) Atingerea nasului. Este o
versiune deghizata a gestului de acoperire a gurii. Consta fie din
cateva miscari usoare de frecare a dedesubtului nasului, fie
dintr-o atingere grabita, aproape imperceptibila a acestuia.
Asemanator gestului de acoperire a gurii, si acest gest poate fi
utilizat atat de vorbitor, pentru a-si ascunde propria afirmatie
inselatoare, cat si de cel care asculta, dar se indoieste de
cuvintele vorbitorului.c) Trasul de guler. Ca efect al minciunii se
aduna o cantitate de transpiratie pe gat, mai ales cand cel in
cauza isi da seama ca este suspectat ca minte. Se ajunge la trasul
de guler si atunci cand cineva este suparat sau nemultumit si simte
ca are nevoie de aer proaspat.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Gesturi involuntare datorate minciunii (2)
d) Frecarea ochiului. N-am vazut nimic rau spune persoana care
se freac la ochi, si acest gest este dirijat de creier pentru a
indeparta inducerea in eroare, indoiala sau minciuna pe care le
vede, sau de a evita sa-l priveasca in fata pe cel caruia ii spune
o minciuna. De regula, barbatii isi freaca ochii viguros, iar daca
trag o minciuna zdravana privesc adesea in alta parte, de obicei in
jos. Femeile utilizeaza o miscare marunta, tandra de frecare
dedesubtul ochilor, pentru ca, probabil, prin educatie, evita
miscarile robuste sau nu doresc sa-si strice fardul. Si ele evita
privirea celor care le asculta, ridicand ochii spre tavan.f)
Frecarea urechilor. Este o incercare a ascultatorului de a nu auzi
raul, incercand sa blocheze cuvintele prin asezarea mainii in jurul
sau deasupra urechilor. Variante ale acestui gest sunt frecarea
partii din spate a urechilor, scobirea in urechi (varful degetului
este rotit inainte si inapoi in interiorul urechilor), tragerea
lobului urechii sau impingerea inainte a intregii urechi pentru a
astupa gaura urechii. Acest ultim gest inseamna ca respectivul a
ascultat destul si acum ar dori sa vorbeasca.g) Scarpinarea gtului.
Degetul aratator al mainii cu care scriem scarpina partea de sub
ureche sau partea laterala a gatului. Gestul semnaleaza indoiala
sau incertitudine si este caracteristic oamenilor care spun: Nu
sunt sigur daca voi accepta. Trebuie in mod deosebit remarcata
situatia cand limbajul verbal contrazice acest gest (cand cineva
spune Eu pot intelege ce simtiti dumneavoastra).
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Gesturi involuntare datorate minciunii (3)
d) Frecarea ochiului. N-am vazut nimic rau spune persoana care
se freac la ochi, si acest gest este dirijat de creier pentru a
indeparta inducerea in eroare, indoiala sau minciuna pe care le
vede, sau de a evita sa-l priveasca in fata pe cel caruia ii spune
o minciuna. De regula, barbatii isi freaca ochii viguros, iar daca
trag o minciuna zdravana privesc adesea in alta parte, de obicei in
jos. Femeile utilizeaza o miscare marunta, tandra de frecare
dedesubtul ochilor, pentru ca, probabil, prin educatie, evita
miscarile robuste sau nu doresc sa-si strice fardul. Si ele evita
privirea celor care le asculta, ridicand ochii spre tavan.f)
Frecarea urechilor. Este o incercare a ascultatorului de a nu auzi
raul, incercand sa blocheze cuvintele prin asezarea mainii in jurul
sau deasupra urechilor. Variante ale acestui gest sunt frecarea
partii din spate a urechilor, scobirea in urechi (varful degetului
este rotit inainte si inapoi in interiorul urechilor), tragerea
lobului urechii sau impingerea inainte a intregii urechi pentru a
astupa gaura urechii. Acest ultim gest inseamna ca respectivul a
ascultat destul si acum ar dori sa vorbeasca.g) Scarpinarea gtului.
Degetul aratator al mainii cu care scriem scarpina partea de sub
ureche sau partea laterala a gatului. Gestul semnaleaza indoiala
sau incertitudine si este caracteristic oamenilor care spun: Nu
sunt sigur daca voi accepta. Trebuie in mod deosebit remarcata
situatia cand limbajul verbal contrazice acest gest (cand cineva
spune Eu pot intelege ce simtiti dumneavoastra).
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Proxemic: teritorii i zone
1. Zona intim 15-46 cm. Este cea mai importanta; omul isi apara
aceasta zona ca pe o proprietate a sa. Le este permis sa patrunda
in ea doar celor apropiati emotional; din aceasta categorie fac
parte indragostitii, sotul sau sotia, parintii, copiii, prietenii
si rudele apropiate. 2. Zona personal 46-122 cm. Distanta pe care o
pastram fata de altii la intalniri oficiale, ceremonii sociale si
intalniri prietenesti.3. Zona social 122-360 cm. Distanta pastrata
fata de necunoscuti, de instalatori sau tamplari care ne repara
ceva in casa, fata de factorul postal, vanzatorii din magazinele
din apropiere, fata de toti cei pe care nu-I cunoastem prea bine.4.
Zona publica - peste 360 cm. Distanta corespunzatoare atunci cand
ne adresam unui grup mare de oameni.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Proxemic: reguli nescrise pentru situatiile de aglomeratie(n
culturile occidentale)
1. Nu ai voie sa vorbesti cu nimeni, nici cu cei pe care ii
cunosti;
2. Trebuie sa eviti ca privire ta sa se intalneasca cu privirile
altora;
3. Sa pastrezi o expresie indiferenta fara afisarea vreunei
emotii;
4. Daca ai o carte / un ziar, creezi impresia ca esti afundat
adanc in lectura;
5. Cu cat aglomeratia este mai mare, cu atat iti poti permite
mai putine miscari ale trupului;
6. In lift sa urmaresti numerele care indica etajele.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRIICOMUNICAREA NONVERBAL
Proxemic: distanele zonale la ar i la ora
- Locuitorii oraselor mari: au o bula de aer proprie de 46 cm;
aceasta este si distanta dintre incheietura mainii si bustul lor
atunci cand isi intind mainile. - Oamenii crescuti in orasele de
provincie: pot avea o bula de aer de 100 cm sau chiar mai mare (in
medie, aceasta este distanta dintre incheietura mainii si trupul
lor atunci cand isi dau mana).- Oamenii de la tara: au tendinta sa
stea cu picioarele bine infipte in pamant si cu trupul cat mai
inclinat inainte, pentru a putea intalni mana celuilalt, fara sa
faca un pas inainte pentru a-l saluta pe celalalt. - Cei crescuti
in tinuturi rar populate: spatiul personal ajunge pana la 6 m. Ei
prefera sa nu-si dea mana, ci sa se salute cu mana ridicata, stand
la oarecare distanta unul de celalalt.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRII Proxemic: distanele zonale n marile orae
Locuitorii oraselor mari au o bula de aer proprie de 46 cm; aceasta
este si distanta dintre incheietura mainii si bustul lor atunci
cand isi intind mainile. In felul acesta, mainile lor se intalnesc
pe un teritoriu neutru, in afara zonei intime.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRII Proxemic: distanele zonale n oraele de
provincie Oamenii crescuti in orasele de provincie pot avea o bula
de aer de 100 cm sau chiar mai mare.
n medie, aceasta este distanta dintre incheietura mainii si
trupul lor atunci cand isi dau mana.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRII Proxemic: distanele zonale n inuturi rar
populate La cei crescuti in tinuturi rar populate, spatiul personal
ajunge pana la 6 m.
Ei prefera sa nu-si dea mana, ci sa se salute cu mana ridicata,
stand la oarecare distanta unul de celalalt.
-
PSIHOLOGIA COMUNICRII 2008 - 2009
V mulumesc pentru atenie! [email protected]