Comportament si perceptie in spatiul construit

Comportament si perceptie inspatiul construit

TEMA 1

Nume:Ionescu

Prenume:Andrei

Gr.:41i

Departamentul BazeleProiectarii

Interviu(sondaj)cu privire la perceptia siparerile unor persoane despre noua constructie a

Teatrului National Bucuresti(TNB)

Dupa cum stim majoritatea dintre noi,teatrul la fel ca si alte institutii au existat de cand omul a inceput sa dezvolte acea parte a laturii umane,cea sensibila si deschisa catre arta si cultura,o noua viziune a vietii dezi cu zi inafara de nevoile sale primordiale,reprezentand una dintre cele mai importante activitati pe care oamenii de rand sinu numai,obisnuiau sa se relaxeze in timpul liber,spre bucuria si deliciul de a onora cu prezenta lor artistii de seama ce au urcat pe diferitele scene ale multor teatre din tara si din strainatate.

Partea buna este ca,inca mai exista asemenea institutii de cultura si dezvoltare

personala din punct de vedere al caracterului,personalitatii,la nivel psihic si psihologic al fiecarui individ in parte,evident,cei ce au aceasta inclinatie spre a descoperi sau mai bine zis redescoperi adevaratele valori ce se ascund in spatele ,,cortinei prafuite,, de evenimentele istorice.

Punand in balanta si cantarind aceste valori,aduc in prim plan complexitatea lor si tipologia dar si subordonarea lor dupa un anumitcriteriu de apreciere ale unor artisti de seama,viziunea lor despre oamenii din exterior dar si relatia lor cu institutia unde acei artisti lucreaza si creaza pentru publicul larg.

Valorile sunt de mai multe tipuri si insumeaza insusirile firesti,bune,frumoase,exceptionale am putea spune ale anumitor oameni ce au dezvoltata o parte a mintii catre arta si arhitectura,acel sentiment pur de maretie si contemplare cu natura.Creatia in sine de la Dumnezeu a facut caarhitectul sa fie una dintre fiintele supreme existente;el are puterea de a construe si modelasocietatea dupa bunul plac dar constrans intr-o

oarecare masura de istorie,contextual social si cultural,relief,psihologia spatiului,filosofic si nu in ultimul rand de client-individ care incearca sa se impuna pentru a-i face pe plac.

In alta ordine de idei voi prezenta succint cateva dintre parerile unor oameni oarecare,de diferite varste si sexe despre noua reabilitare si renovare a TNB-ului,cu argumente pro sau contra pentru a sustine sau critica aceasta opera.

Ioana-18 ani-eleva:

Noul edificiu arata bine dar parca este prea violenta alegerea culorii,este incarcat din punct de vedere vizual,distrage atentia de la detaliile coloanelor.Nu mi se pare ca s-au venitcu imbunatatiri.

Maria-21 ani-studenta:

Nu imi place pentru ca nu se incadreaza arhitectural intre cladirile din piata iar acoperisul rosu nu se potriveste cu contextul urbanistic.

Adina-17 ani-eleva:

Imi place,chiar arata foarte bine si sunt bucuroasa pentru renovare,da bine si infrumuseteaza orasul,este o noutate si imbina armonios doua stiluri:modern si clasic.

Alina-40 ani-proiectant:

Imi place pentru ca are o imagine expresiva,mai frumoasa,moderna si da o nota mai vesela acestuiedificiu.

Marius-21 ani-student:

Proiectul modifica radical aparenta vechii cladiri si inaugureaza o viziune moderna,atractiva a TNB-ului.Cu siguranta proiectul va spori in mod substantial atractia publicului pentru a veni si a vedea o piesa bunade teatru,continuandu-si traditia de a fi una dintre cele mai reprezentative cladiri ale Bucurestiului prin prisma evenimentelor ce se tin cat si prin impresia vizuala creata.

Incearcand sa concretizam ceea ce au spus unii despre acest edificiu,observam cam aceeasi impresie in mare parte,de bine deschizand astfel porti catre o speranta,aceea

de a crede ca in viitorul apropiat oamenii vor avea parte de o noua fata a culturii teatrale.

Analizand pe scurt exteriorul cladiri ne dam seama cu usurinta de toate elementele ce compun anvelopanta,dupa parerea mea complexa darsimpla prin simetrie atat in plan cat si frontalsau lateral.

Prin noua arhitectura,autorul,probabil socat de multitudinea de functiuni si lucrari publiceatat de diversificate,a incercat prin lucrarea lui sa readuca anumite elemente din trecutul glorios al patriei si sa le recompuna intr-un stil apropiat de cel clasic,amintind de fondatorii operelorde teatru sau cinematografie ale vremii respective.

Plecand de la ceea ce reprezinta cladirea s-a ajuns oarecum la o schimbare ce implica o noua viziune asupra teatrului,confortului si culturii in ultima instanta.

Reprezinta,de asemenea,o pata de culoare moderna asternuta pe cenusiul centrului Bucurestiului.L-as numi un proiect indraznet sausi o reusita arhitecturala.Desi proiectul este o

noutate trebuie insa observat ca amplasamentul cladirii in zona centrala,nu este o zona abundenta de modernitate si inovatie,poate ar fitrebuit mentinut stilul pur clasic ce defineste TNB-ul.

Chiar daca alegerea si viziunea arhitectului nu poate fi lipsita de critici,alegerea indrazneata ce s-a vrut a fi o noutate este demna de apreciat.

Noua fatada a TNB-ului,o schimbare radicala de viziune a cladirii si a istoriei acesteia,o istorie ce nu este de neglijat dat fiind faptul ca mari opere literare prind viata intre peretii cladirii astfel incat aparenta nu putea fi mai prejos.Oarecum zvelta,imbina armonios formele subtil curbe,moderne cu linii drepte,simple si materiale clasice.Vizual privitfrontal se dezvolta lateral-simetric fata de o axa imaginara verticala.

Arcele din lateral(accesele)reprezintaportile de trecere,demarcatie intre lumea exterioara,parasirea si lepadarea de toate grijile si stresul cotidian si trecerea intr-o lume a consensului,culturii,linistii,a

sentimentului de bine si comuniune inteleapta a oamenilor.

Peretii cortina masivi mascheaza fatadapropriuzisa din sticla si parca invita,atrage exact ca un aspirator publicul sa descopere minunatiile pe care le ofera cladirea.

Acoperisul,prin forma sa curba si prin liniile fine,elegante aminteste de celebra palarie a lui I.L.Caragiale dar in acelasi timp duce cu gandul la faptul ca teatrul este si un loc al inchegarii relatiilor sociale umane si consolidarea culturii la standarde ridicatea unor persoane,personaje,tipologii din inalta societate.

Noua terasa ce se poate observa in imaginea proiectului pune in valoare si scoate la maximum potentialul acesteia oferind publicului o imagine panoramica centrului dar sio functiune de relaxare.

In concluzie putem afirma ca schimbarea poate fi binevenita iar in cazul de fata cu siguranta va capta atentia publicului.Conchidem faptul ca proiectul si executia acestuia aduce o noutate asupra conceptiei arhitecturale private prin prisma tuturor ca fiind o imagine de ansamblu create special pentru a da un nou contur culturii romanesti prezentand succinct elemente simple pentru publicul care nu este in domeniu si complexe care trec prin transcendenta de la obiect concert la psihologic si gandirea celor din domeniul arhitecturii.

Analiza critica a desenelor unor prieteni cu privire la niste constructii

1.Constructia reprezinta o locuinta unifamiliala,undeva intr-o zona populate.Din punct de vedere arhitectural este impartita in parter,etaj si mansard locuibila.Oarecum se poate observa o coerenta stilistica datorita anvelopantei mai ales la partea superioara.Golurile sunt numeroase ceea ce inseamna ca interiorul este luminat si riguros impartit in functiuni.Aminteste de stilul

American,acele case cu coridoare inguste si lungi de la un capat la altul si camera de o parte si de alta a acestuia.Veranda de la partercompleteaza si inchide armonios casa oferind o zona clasica,traditionala de relaxare.Critic vorbind nu m-a impresionat multitudinea de formefoloste(cub,prisma hexagonala,cilindru in aceeasi compozitie)si rigiditatea si masivitateaacesteia.

2.Locuinta reprezinta o constructive de tip terasa,moderna,cu zone vitrate foarte puternic,luminoasa si deschisa catre mediul inconjurator din toate partile.Acesta este un avantaj dar si un dezavantaj in acelasi timp.Se dezvola pe orizontala ceea ce ii confera stabilitate vizuala si eleganta liniara.Elementele in consola accentueaza si subliniaza un partiu jucat,neregulat si pune in valoare intreaga silueta a casei.Vegetatia da impresia de refacere,contemplare,liniste,aer curat.Paralelipipedele constituente jucate schimba subtil configuratia cladirii si o transforma intr-o veritabila locatie spre a privi peisajul,exteriorul.Formele drepte,colturoase impun rigiditate dar

sunt ,,calmate,,de coerenta stilistica data de liniile simple ale casei.

3.Aceasta casa are o configuratie simpla,asemanatoare unei cutii,cu aditii si substractii.Este compusa din parter si etaj caregliseaza in lungime.Impune masivitate deoarece vitrajele aproape lipsesc cu desavarsire si apardoar izolat la capatul cladirii si eventual pe lateral.Accente nestructurale de forma si compozitie apar sub elementul frontal in consola.Accesul este oarecum monumental si dezvoltat pe orizontala cu niste elemente pe verticala ce par a inalta structura asemenea unor jaluzele sau parasolare,sisteme pe sina.Accesul la etaj se poate face si din exterior,ceea ce este un avantaj daca in casa sepractica si alte activitati care nu necesita deranj sau nu numai.Dupa parerea mea este o constructie echilibrata vizual,proportionala,simpla si usor de parcurs.ferestrele in bandouri aduc aminte de asemenea de Bauhaus si Le Corbusier.

4.Imi place faptul ca autorul a optat pentru folosirea unor geamuri de tip velux pe acoperisul casei,la mansarda pentru o iluminare

naturala.Golurile si plinurile sunt proportionale ca numar iar inaltimea este medie.Este compusa din parter si mansarda locuibila.Pare a fi o constructie din lemn,cu o structura usoara.Este una dintre acele case clasice,cu ape putine si inclinate la 30 sau 45 de grade.Dupa parerea mea intrarea nu este potrivita pentru latura scurta a constructiei sinici centrata cum ar fi trebuit din punct de vedere vizual sa fie.

In concluzie acest exercitiu m-a facut sa inteleg mai bine si sa-mi dau seama ca utilizatorul(clientul) are o gandire foarte variata,multe idei pe care nu s-i le poate exprima in mod direct prin intermediul desenului.Ceva foarte vag se infiripa in mintea lui si de aceea conceptorul(arhitectul),in genere,prin toata pregatirea profesionala si experienta pe care o dobandeste de-a lungul timpului trebuie sa fie bogata si foarte bine conturata,pusa bine la punct si organizata,pentru a satisface toate cerintele sinevoile acestuia.

Analiza traseu urbanistic BCU-Piata Lahovari

Dupa cum stim multi,capitala Romaniei,Bucuresti,a fost este si va fi una dintre acele metropole multiculturale si multifunctionale,un nod urbanistic de interes general pentru orice persoana,cu orice profesie pe plan international.Una dintre ramurile cele mai importante din tot acest continut si cu un rol deosebit il are arhitectura,una dintre cele mai importante profesii pe scara sociala.Este kilometrul 0,o intersectie a tuturor culturilor si ramurilor-fie ele industriale,economice,financiare,psihologice saufilosofice,etc.Am propus pentru studiu un traseuobisnuit,central,celebru pentru cunoscatorii si doritorii de arta,arhitectura si nu numai si anume:BCU-Piata lahovari.

Am ales drumul cel mai scurt dar cu o bogatie informationala si stilistica nemaipomenita.Fiindun oras unde mai multe stiluri se imbina,unde eclectismul este la ordinea zilei,reusim cu o perseverenta sa dezlegam unul dintre acele momente cand artistul pur si simplu se aseaza infata cladirii,o fotografiaza si o analizeaza dintoate punctele de vedere.

BCU-Biblioteca Centrala Universitara,reprezinta una dintre cele mai

reprezentative cladiri de cultura si centru important de desfacere am putea spune a multor tipologii de oamenii.

Se afla situata pe strada C.A.Rosetti nr.10,corp Boema fiind ridicata dupa planurile arh.Petre Swoboda si Mircea Voinescu,fatada principala fiind la Piata Revolutiei.Partea dorsala dinspre strada Rosetti a fost ridicata dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau si finalizata in 1893 dar in timpul revolutiei din 1989 a fost incendiata si s-au pierdut mii de exemplare.De aceea a fost

reconstruita si la 20 noiembrie 2001 a fost redeschisa.Este in stilul renascentist francez cu elemente structurale de sustinere verticala precum coloanele angajate cu capiteluri corintice,in peristil.Este simetrica fata de un ax imaginar vertical si la capete se incheie cu doua semiturnuri cu acoperis boltit.

Mergand mai departe intalnim tot pe aceeasi parte cu BCU,asa numita casa memoriala alui Theodor Aman,pictor,sculptor.A fost director,profesor si intemeietor al Scolii de Arte frumoase din Bucuresti.

Aceasta cladire m-a impresionat cel mai mult prin acuratetea si finetea cu care au fost executate si pastrate detaliile de-a lungultimpului dar si stilul renascentist de interpretare al formelor.Nu este impunatoare,areo volumetrie simpla,proportionala.Dupa parerea mea ar fi fost mult mai frumos daca era amplasata pe unde mai multa lume umbla,spre exemplu la un bulevard mai circulat.

Biserica Ienii,un alt obiectiv ce nu merita scapat din vedere si este de apreciat varsta bisericii care a fost zidita cu grija de Bradu Boteanu in 1760 si daramata in 1909,insa Comisiunea Monumentelor a asezat-o din nou pe temelii in 1931 si a dat-o in functiune.Desi nu mai are aceeasi expresie ca cea veche ingalbenita si trecuta de vreme,reflecta subtil vremurile trecute si zbuciumate.

Lasam in urma strada C.A.Rosetti siajungem in Bd.Magheru.o artera urbanisticamajora ce leaga teoretic un cap cu un altul almetropolei,fiind considerat unul dintre cele maiimportante si cu o deosebita diversificare.Spunasa pentru ca exista o comuniune stransa siamestecata intre mai multe stiluri si perioadediferite de cladiri;unele in stil Art Deco(HotelAmbasador,Hotel Lido),unele din perioadainterbelica cu ancadramente si detaliifine,altele din perioada socialista cu ferestre

egale,ritmice si regulate,etc ajungand sa fie uneclectism oarecum de judecat pentru ca aceaidentitate istorica nu s-a pastrat asa cum eraea,pura,fara interventii.Sepoate,intradevar,interveni doar atunci candexista aprobari semnalate si doar daca esteneaparata nevoie,in pericol de prabusire spreexemplu.

Fatada Hotelului Ambasador se inalta falnic intre cladirea Ciclop si un bloc de locuinte la parterul caruia se afla magazine si Cinematograful Scala.Este simetrica fata de un ax imaginar de o parte si de alta a acestuia,o emblema pentru stilul Art Deco prin eleganta fatadei care se curbeaza in interior asemenea unei coji,invitand astfel in interior.Elementelesubtiri de beton,acei stalpi octogonali,o inaltasi o fac mai zvelta cu un rafinament usor observabil in ciuda faptului ca volumul este imens.

Intalnim de asemenea si CinematografulPatria dar si teatrul Notarra,recunoscute pentruamplasarea lor dar si pentru spectacolele sustinute de actorii romani ce le-a adus faima mult dorita si meritata.

Ajungem in final in Piata Romana si rapid in Piata Lahovari.Este o piata importatna din zona deoarece are ca punct de reper statuia marelui om politic contemporan,Alexandru Lahovary.

A fost realizată din bronz de sculptorul francez Marius Jean Antonin Mercier/Mercié (1845-1916) și a fost inaugurată la 17 iunie 1901 în Piața Lahovari din București.

La baza soclului monumentului, ce îl reprezintă pe Alexandru N. Lahovari, fruntaș al Partidului Conservator, în ipostază de orator, în picioare și cu mâna stângă întinsă, sunt amplasate două personaje alegorice: unul este Danubius, alegoria masculină a Dunării, de inspirație romano-italo-franceză, ilustrând un fragment celebru din discursul ținut de Lahovaryla 26 mai 1881, iar celălalt, în stânga, este o

figură feminină în costum național, alegorie a României Agricole (după alții România Modernă), ținând în mâna stângă o ramură de laur pe care i-o oferă lui Lahovary în semn de omagiu. Pe soclu erau fixate plachete din bronz cu citate din discursurile lui Lahovari, care au dispărut.Monumentul Alexandru Lahovari, realizatla turnătoria Capitan Geny, din Franța, a fost adus în țară în jurul datei de 1 mai 1901 și inaugurat la 17 iunie același an, ca una dintre primele statui reprezentând o personalitate politică contemporană din România.Statuia lui Alexandru Lahovary este înscrisă pe lista monumentelor istorice, de importanță B.