COMERUL EXTERIOR sI ROLUL LUI N ECONOMIA NAIONALTranzactiile de
comert exterior reprezinta o componenta a sferei afacerilor sau
tranzactiilor internationale n raport cu care se particularizeaza,
prin natura obiectului, calitatea participantilor si mecanismele de
realizare.Principala forma a tranzactiilor de comert exterior o
reprezinta exportul-importul de marfuri, de bunuri corporale.Aceste
operatiuni se pot realiza sub forma exportului direct facut de
producatori sau prin implicarea caselor de comert si a firmelor de
comert exterior.Firmele care desfasoara tranzactia de comert
exterior si elaboreaza strategii si si organizeaza structuri
specifice pentru aceste domenii, urmarind valorificarea resurselor
umane si materiale potrivit exigentelor pietei internationale.I.1.
Istoricul comertului exteriorComertul international este
totalitatea legaturilor comerciale de cumparare-vnzare de bunuri si
servicii, ce se desfasoara ntre diferite state ale lumii pe baza
diviziunii internationale a muncii.Comertul international este o
forma de legatura ntre pietele nationale, ntre producatori de
marfuri dindiferite tari. Forma moderna a activitatii financiare
internationale ncepe din punct de vedere istoric, odata cu
ncheierea tratatului de pace dupa razboiul franco-prusac din anul
1871. Tratatul impunea Frantei o despagubire de razboi enorma, care
va forma continutul unui flux financiar-monetar international. Apoi
Primul Razboi Mondial va determina la rndul sau un nou flux
financiar si monetar international. Pentru reglementarea acestor
fluxuri se instituie pentru prima data n istoria relatiilor
internationale o institutie specializata n coordonarea legaturilor
financiar-monetare, Banca Reglementelor Internationale
(BRI).Fenomenul mondo financiar si monetar va cont 12112k109m inua
sa se dezvolte dupa Primul Razboi Mondial. Relatiile economice
dintre statele iesite din conflictul mondial au continuat sa
creasca, solicitnd o dezvoltare rapida a activitatii monetare,
financiare si de credit. n 1970 relatiile economice internationale
nsumau peste 300 de miliarde de dolari, iar fluxurile de fonduri
financiare capatasera un caracter permanent. Apar sisteme monetare
regionale si modalitati noi de gestionare a cursurilor valutare dar
si multe aspecte negative pe care sistemul monetar international le
presta economiilor nationale.Aparitia schimbului regulat de produse
este indisolubil legata de aparitia diviziunii sociale a
munciifiind un rezultat al ei.Odata cu prima mare diviziune sociala
a muncii, de care sunt legate aparitia proprietatii private
dezvoltarea schimbului, ia nastere si se dezvolta schimbul ntre
indivizi, care n cele din urma devine unica forma de schimb.
Prabusirea sistemului colonial si aparitia dupa cel de al Doilea
Razboi Mondial a unui mare numar de state independente au generat
evolutii noi n modul de realizare a relatiilor economice
internationale. Cooperarea economica internationala este nainte de
toate un produs, un rezultat al progresului tehnico-stiintific
accelerat ce se desfasoara astazi n lume si care are o asemenea
amploare si profunzime.Extinderea diviziunii mondiale a muncii de
tip industrial sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice
contemporane pe deplin echitabile reclama dezvoltarea economica
multilaterala, a tuturor statelor, crearea unei industrii moderne,
diversificate n fiecare tara pe baza eforturilor proprii - ca
factor primordial - si a unei largi colaborari internationale
bazata pe respectarea stricta a principiilor si normelor dreptului
international. Ca urmare revolutia tehnico-stiintifica contemporana
a determinat o accentuare a interdependentelor economice dintre
state.n conditiile epocii contemporane, toate tarile lumii
indiferent de natura ornduirii sociale, de marimea si forta lor
economica, de gradul lor de nzestrare cu resurse naturale sau forta
de munca, asezare geografica, etc., trebuie sa participa ntr-o
masura mai mare sau mai mica la circuitul economic mondial, acesta
fiind o consecinta fireasca de ordin obiectiv a interconditionarii
economiei generale dintre toate statele lumii.Analiza comertului
international din perioada postbelica prilejuieste desprinderea
unui trasaturi si tendinte specifice acestei perioade. S-au
conturat trei trasaturi principale ale dinamicii si volumului
comertului international:O prima trasatura ar fi ca n perioada
postbelica, comparativ cu perioadele anterioare, comertul
international a nregistrat cel mai nalt nivel de crestere. Cauza
este: schimbarea profunda ce s-a produs n structura economica
mondiala. Cresterea impresionanta n-a fost continua, permanenta, ci
ntrerupta de unele scaderi, fie n volumul valoric, fie n volumul
fizic:-Exportul tarilor capitaliste dezvoltate au crescut n anii
1950 - 1980 ntr-un ritmmediu anual de 11,6 %.-Exportul tarilor n
curs de dezvoltare au crescut n anii 1950 - 1980 ntr-un ritm mediu
anual de 11 %.-Exportul tarilor socialiste au crescut n anii 1950 -
1980 ntr-un ritm mediu anual de 12 % la tari europene si 9 % la
tari asiatice.A doua trasatura ar fi ca n perioada postbelica
comertul international a devansat ca ritm de crestere, nu numai
Produsul National Brut (PNB), si respectiv Produsul Intern Brut
(PIB), ci si productia industriala si agricola la nivel mondial.A
treia trasatura caracteristica dinamicii si volumului comertului
international, rezultnd din compararea acestuia cu evolutia
rezervelor de aur si devize centralizate ( la nivel de stat ), ale
lumii nesocialiste.La schimbul international clasic de marfuri, de
servicii si de capital se adauga dupa anii '50 relatii directe ntre
agenti economici din tari diferite n sfera productiei nsasi.
Cooperarea n productie devine astfel o necesitate, o conditie de
crestere economica la nivel micro si macroeconomic.Nici o tara a
lumii contemporane, orict de mare si de dezvoltata ar fi, si nici o
societate comerciala cu orice cifra de afaceri si orice nivel
tehnologic ar avea, nu mai poate evolua ascendent fara conlucrari
cu parteneri externi. Asa dar premisa obiectivaa cooperarii
economice internationale si are sorgintea n procese si structuri
ale evolutiei economice contemporane: progresul tehnic, diviziunea
sociala a muncii, se mai adauga procese si circumstante politice si
sociale.I.2.Structuri organizatorice n comertul exteriorn comertul
exterior exista o mare diversitate de structuri organizatorice,
modalitati de combinare si valorificare a resurselor materiale si
umane. Fiecare structura organizatorica trebuie sa asigure
realizarea urmatoarelor functii definitorii: prospectare,
negociere, contractare si derulare a tranzactiilor internationale.
Structurile organizatorice raspund - cerintelor interne si ale
mediului extern n care actioneaza compania si - nevoii de a stabili
gradele de putere si de autoritate alefiecarui membru. n acelasi
timp structurile organizatorice stabilesc liniile de comunicatie
din cadrul firmei.n alcatuirea unei structuri organizatorice
trebuie rezolvata problema stabilirii numarului de posturi si
departamente necesare pentru realizare. Orice schimbare n strategie
implica schimbari si n structura organizatorica. Doua principii de
baza ghideaza realizarea unei structuri organizatorice:1.Dupa
principiulunitatii de obiective- o structura organizatorica este
performanta daca faciliteaza contributia indivizilor la atingerea
obiectivelor.2.Dupa principiuleficientei- structura organizatorica
este eficienta daca asigura ndeplinirea obiectivelor de catre
membrii organizatiei, cu minimum de eforturi si cheltuieli.Cele mai
importante structuri organizatorice n comertul exterior sunt:
serviciul de export/import, firma de comert exterior, gestionarea
resurselor umane (specialisti de comert exterior.I.2.1 Serviciul de
export/importFirmele cu relatii pe piata externa si organizeaza un
serviciu special pentru operatiunile de comert exterior. Acest
serviciu se afla n relatii directe sau indirecte cu clientii,
furnizorii si diferitii intermediari si comercianti ai comertului
international. Din punct de vedere organizatoric Serviciul de
export/import poate fi subordonat departamentului de marketing
(este specifica ntreprinderilor mici si mijlocii, de piata externa
si interna se ocupa serviciul de marketing), sau se poate situa pe
acelasi nivel cu alte departamente functionale.1.Subordonat
departamentului de marketing:Figura 1.1.Organigrama societatilor
comerciale (1)12.Situat pe acelasi nivel cu alte
departamente:Figura.1.2.Organigrama societatilor comerciale
(2)2.Activitatea pe piata externa se afla n sarcina unui personal
specializat. Serviciul de export/import ndeplineste doua categorii
de atributii n domeniul comertului exterior:-de natura
comerciala-de natura administrativaRolul serviciului de
export/import este de a contribui la strategia de ansamblu a firmei
si de a actiona, opera pe piata, respectiv realizarea activitatilor
de prospectare, contractare, derulare, livrare, plata. Functiile
firmei n realizarea tranzactiei de comert exterior sunt:a)n cadrul
functiei de marketing avem urmatoarele obiective:-definirea
politicii comerciale-studierea pietei externe-definirea strategiei
si a tehnicilor de comercializare-conceperea si realizarea
politicii promotionaleb)n cadrul functiei de comercial export avem
urmatoarele obiective:-prospectarea pietelor
externe-ofertarea-organizarea serviciilor postvnzarec)n cadrul
functiei administrativ export avem urmatoarele obiective:-ambalarea
si marcarea marfii-realizarea transportului
international-reglementarea problemelor vamale si de
tranzit-administrarea vnzarilor la exportI.2.2. Firma de comert
exteriorFirmele de comert exterior sunt societati comerciale
specializate care asigura pentru clientii lor (producatorii), o
serie de servicii pentru derularea exportului-importului de
marfuri.Firmele de comert exterior pot actiona pe contul
partenerilor (n calitate de comisionar), sau pot actiona pe cont
propriu (n calitate de comerciant).Prin contractele permanente pe
care le au cu pietele externe, cu furnizorii sau beneficiarii, ele
exercita o influenta nsemnata asupra productiei de export prin
adaptarea la cerintele pietei mondiale. Serviciile pe care le ofera
firma de comert exterior sunt:-cercetarea si prospectarea pietelor
externe, atunci cnd conditiile de acces suntdificile si costurile
mari pentru producatori-punerea la dispozitie a unei retele de
comercializare deja implantata si functionala pe piata-asigurarea
distributiei fizice a marfurilor, operatii de asigurare si
vamale-finantarea operatiunilor si preluarea riscurilor legate de
tranzactiile internationaleI .2.3. Resursele umaneSuccesul n
tranzactiile de comert exterior depind ntr-o mare masura de
profesionalismul si calitatea personalului implicat n initierea,
contractarea si derularea operatiunilor de comert
exterior.Profesiunea corespunzatoare, de specialist n comert
exterior, impune o serie de conditii si standarde de formare.
Exportul din ziua de azi este o activitate de nalta calificare si
profesionalism. Specialistul n comertul international trebuie sa
fie ntr-un fel de doua ori mai mult vnzator dect cel de pe piata
interna. Se disting mai multe tipuri de specialisti:lucrator
comercial de exportresponsabil de zonaresponsabilul de produs la
exportdirector de exportasistentul de exportresponsabilul
administrativ de exportasistentul pentru logisticadirectorul de
logisticaSfera profesionala a specialistilor n tranzactii
internationale este complexa si impune o pregatire de specialitate
si calitati specifice respectiv experienta practica.I.3. Tranzactii
de comert exterior - definire, fundamente -Operatiunile de
export-import reprezinta principala forma de realizare a comertului
exterior. Baza juridica o reprezinta contractul de vnzare
internationala, care creeaza ntre parti raporturi de tipul
debitor-creditor (importatorul este tinut sa plateasca pretul,
dobndind dreptul de proprietate asupra marfii; exportatorul este
ndreptatit sa primeasca pretul, avnd obligatia de a livra marfa).
Din punct de vedere economic relatiile dintre parti se bazeaza pe
interdependente n sfera comercializarii. Marfa, care face obiectul
tranzactiei comerciale internationale, poate fi reprezentata de
produse (bunuri corporale), servicii si cunostinte tehnice (bunuri
necorporale).n sfera tranzactiilor comerciale traditionale
(comertul exterior), bunurile de export-import pot fi clasificate
dupa urmatoarele criterii:1. Dupagradul de prelucrarepot
fi:-materii prime-produse semifabricate-produse manufacturatePrima
grupa de bunuri are o mare importanta n comertul international -
fungibilele, pot face obiectul tranzactiilor la bursa (produse
agroalimentare, metale, etc.).2. Dupautilizarealor pot fi:-produse
industriale-bunuri de consumAceasta grupa poate fi obiectul
tranzactiilor n cadrul licitatiilor internationale.n sfera
comertuluiinvizibilavem:-transporturile-asigurari
internationale-servicii profesionale (consultanta)-turismul
internationalAceste servicii din sfera comertului invizibil sunt
legate de derularea operatiunilor de export-import si de
operatiunile comerciale( n cazul exporturilor complexe).n comertul
cuinteligenta, avem realizarea vnzarii: licente, brevete de
inventii, contracte de consultanta/asistenta, servicii de formare a
personalului (n special exporturilor complexe).Temeiul distinctiei
dintre afacerile interne si cele internationale l constituie natura
mediului. Mediul mondial se caracterizeaza prin dimensiuni de
politica, economica, juridica si culturala.Dezvoltarea afacerilor
pe plan international tinde sa devina o conditie de existenta
pentru firme, indiferent de marimea acestora sau de domeniul de
activitate. n practica agentii economici se implica n afaceri
internationale prin operatiuni de export-import.n functie de
motivatiile care determina decizia de export avem:1.cele legate de
cerere, firmele pot raspunde la comenzi ocazionale sau pot
comercializa pe piata externa2.cele legate de oferta, exportul este
rezultatul unei decizii constiente a firmei, care se implica pe
piata externa, prin sesizarea unei oportunitati3.cele legate de
atitudinea prointernationalizarii, a managementului
ntreprinderiiExportatorii pot fi grupati n doua categorii: cei
activi si cei pasivi.Exportatorii pasiviraspund solicitarilor
pietei externe, fara sa aiba o strategie proprie.Exportatorii
activisunt cei care concep o strategie, urmaresc promovarea
exporturilor.Riscurile exportatorilor sunt numeroase si complexe,
prin urmare decizia de export trebuie sa fie fundamentata pe
analiza avantajelor si a costurilor. Fundamentarea strategiei
afacerilor internationale se realizeaza pe baza unei analize, care
are n vedere, caracteristicile mediului de afaceri (analiza
externa), precum si evaluarea capacitatii firmei de a se integra n
piata mondiala (analiza interna).Premisele elaborarii strategiei
sunt create prin identificarea oportunitatiilor, avantajelor si
evaluarea riscurilor, a costurilor legate de extinderea
internationala si a capacitatii economice a firmei.Realizarea si
dezvoltarea activitatilor economice pe plan international, economia
mondiala, precum si a altor activitati genereaza o miscare a
valorii n context international. Aceasta miscare de valoare se
deruleaza cu ajutorul activitatii financiare de credit si
monetare.I.4. Modalitati de realizare a tranzactiilor de comert
exteriorFirmele exportatoare si importatoare pot apela la mai multe
modalitati de realizare a operatiunilor comerciale internationale.n
functie de accesul pe pietele externe se practica operatiuni
efectuate direct de catre firma producatoare sau se apeleaza la o
casa de comert intermediar.Dupa gradul de implicare pe piata
externa se disting:-operatiuni clasice de comert exterior (export -
import, contrapartida, reexport)-aliante strategice si cooperari
internationale (licentiere, transizare, subproductie)-implantari n
strainatate (birou comercial, filiala de productie sau de
comert)Din perspectiva exportatorului sunt trei modalitati de
realizare a operatiunilor:-exportul direct-exportul prin
intermediari-exportul indirectI.4.1. Exportul directExportul direct
este aceea forma de operatiune de export - import n care
producatorul ncheie si executa contractul de vnzare internationala
prin stabilirea relatiei cu clientul extern.Exportul direct se
caracterizeaza prin faptul ca exportatorul (producatorul) dispune
de o structura organizatorica prin intermediul caruia realizeaza
operatiunile de prospectare, negociere, contractare si derulare a
operatiunii de export.Prin exportul direct se poate ajunge de la
derularea tranzactiei cu clientii straini, pna la crearea n
strainatate a unor structuri dependente de exportator sau
controlate de acesta.Avantajele organizarii unui aparat propriu de
comert exterior constau n:-ofera producatorilor posibilitatea sa
participe la nsusirea profitului comercial-producatorii se mentin n
contact direct cu piata reactionnd la schimbari si adaptnd
productia de export la cerinte-ofera posibilitati de promovare a
produselorExportul direct are si dezavantaje:-cheltuielile de
comercializare sunt ridicate-riscurile specifice activitatii de
comert exterior se rasfrng direct asupra firmei-necesita
constituirea unor servicii sau compartimente profilate pe
activitatile internationale, personal specializat, astfel rezultnd
noi costuriPrincipalele forme de realizare a exportului direct
sunt:1. Exportul prin structuri interne- firma dispune de
compartimente sau directii de comert exterior, ncheie direct cu
clientul extern contracte de vnzare internationala, n nume si pe
cont propriu se ocupa de executarea acestora. Aceasta modalitate se
practica n cteva situatii:obtinerea de comanda rezultnd din
activitati promotionale sau participarea la trguri
internationaleparticiparea la o licitatie internationalavnzarea
prin corespondenta rezultnd dintrimiterea de cataloage sau fax2.
Reprezentantul n strainatate- este angajatul firmei, colectnd
informatii cu privire la piata, clienti, oferirea de servicii
pentru clienti, asistenta tehnica, reglementarea litigiilor
comerciale sau financiare.3.Birou de reprezentare (birou
comercial)- compartiment operativ, fara personalitate juridica, nu
poate ndepliniacte de comert. Asigura un contact permanent cu piata
locala (externa), stabilirea primelor contracte cu clientii,
urmarirea contractului de vnzare internationala.4. Sucursala- fara
personalitate juridica, functioneaza dupa legislatia locala, dupa
functia administrativa transmite comenzile societatii mama, asigura
vamuirea, face livrarile pe plan local.5. Filiala- are
personalitatea juridica dar este controlata de societatea mama. Se
integreaza n mecanismul economic al tarii gazdaI.4.2. Exportul prin
intermediariExportul prin intermediari este o modalitate de
realizare a tranzactieiinternationale, care se situeaza ca regim
juridic si mod de derulare, ntre exportul direct si cel indirect.
Prin intermediere se ntelege activitatea depusa de o alta persoana,
dect titularul interesului. Deci intermedierea implica o
reprezentare, este o operatie juridica prin care o persoana, numita
reprezentant ncheie acte juridice cu tertii, n numele altei
persoane, numita reprezentat. Distingem urmatoarele tipuri de
intermediari:-agent comercial-comisionar (n dreptul
continental)-agent ( n dreptul anglo-saxon)Agentul comercial- este
din punct de vedere juridic, un mandatar si este nsarcinat de o
maniera permanenta sa negocieze si eventual sa ncheie contracte, sa
presteze servicii n numele si n contul producatorilor industriali,
comerciantilor. El nu apartine la firma furnizoare, are un contract
de mandat. Agentul comercial raspunde de gestionarea comenzilor,
realizarea livrarilor si de efectuarea facturarii catre
clienti.Comisionarul- este un intermediar care pe baza unui
contract de comision, efectueaza operatiuni comerciale. El poate
realiza att operatiuni de export ct si de import. Contractul de
comision se utilizeaza n operatiile de transport si vamuire, si n
cele de bursa.Contract deContract de
vnzareProducatorComisionarClient externcomisioninternationala n
numepropriu si pe contulproducatoruluiFigura 1. 3.Exportul prin
comisionarAgentul- este o persoana care a fost autorizata sa
actioneze pentru o alta persoana, sa desfasoare afacerile. Relatia
poate exista si fara contract, serviciile prestate de acesta fiind
compensate.I.4.3. Exportul indirect (comerciantii)Exportul indirect
presupune separarea functiilor de comercializare de cele de
productie n unitati autonome, care actioneaza n calitate de
comercianti.Producatorul/exportatorul vinde marfa unei firme
comerciale, care efectueaza exportul n nume si pe cont propriu. n
acest caz producatorul nusi asuma riscurile si cheltuielile legate
de comercializarea marfurilor respective, el nu are o legatura
directa cu piata externa, firma comerciala reprezentnd interfata
dintre mediul intern si cel extern.Comerciantul urmareste obtinerea
de profit din diferenta ntre pretul de cumparare din tara si pretul
de vnzare n strainatate, asumndu-si riscurile de pret si riscul
valutar. Firmele specializate n operatiuni comerciale se numesc
case de comert. Comerciantii internationali se pot specializa pe
tipuri de operatiuni combinate de comert exterior (contrapartida,
swich), pe pietele la termen pentru anumite produse.I. 5. Rolul
comertului exterior n economia unei tariComertul exterior are un
rol nsemnat n asigurarea economiei nationale cu materii prime,
combustibil si energie , utilizarea eficienta a fortei de munca ,
utilizarea completa si intensiva a capacitatii de productie si
cresterea nivelului tehnic si al calitatii marfurilor romnesti ca
premisa a sporirii competitivitatii ofertei de marfuri romnesti pe
pietele externe.Rolul esential, adeseori revolutionar, al
comertuluieste ca factor de progres, care-si pune amprenta pe toate
laturile existentei sociale, de la economie la politica si cultura.
Capacitatea comerciantilor de a se mentine n cadrul filierelor
comerciale n rolul lor traditional depinde fundamental si de
abilitatea lor de a asigura reducerea costurilor de tranzitie.n
ultimii ani s-au evidentiat importante modificari n structura
activitatii comerciale, ca urmare a conjuncturii macroeconomice,
noul context economic a impus, tuturor agentiloreconomici care
opereaza n sfera comerciala, o reflectie att asupra rolului lor
economic ct si a initierii si implementarii strategilor de
adaptare. Structura diferita a exportului fata de import
materializeaza functia de transfer a comertului exterior, rezultnd
modificarea structurii rezultatelor procesului national de
productie, o parte din produsul social creat la nivelul ntregii
economii nationale fiind exportata si nlocuita prin import cu alte
valori de ntrebuintare, ceea ce duce la diversificarea fondului de
marfuri solicitate pe piata interna.Firmele ce importa n Romnia cu
preturi mici, acordnd facilitati de plata, marfuri si preturi mai
avantajoase dect firmele autohtone, acesti factori fac necesara
orientarea firmelor romnesti catre export. La extern, firmele
romnesti trebuie sa faca fata concurentei, preturi de dumping,
standarde impuse privind calitatea, desfacerea si ambalajul. Un
export eficient ntr-un volum mare devine o solutie pentru
rezolvarea problemelor de productie si sociale existente n economia
romneasca. Participarea unei firme la comertul international
presupune urmatoarele avantaje:-extinderea pietei-sporirea
profitului-utilizarea mai buna a capacitatii de
productie-mbunatatirea potentialului de marketing (concurenta
internationala)-consolidare acredibilitatii, activitatea comertului
international inspirnd ncredere.n 2013, Moldova a exportat n UE mai
mult dect n CSI
Structura importurilor pe regiuni comparativ cu anul
2012Relaiile economice cu UE privind comerul exterior se
intensific. Zona principal de efectuare a comerului exterior este
UE, fiind urmat de zona CSI.n 2013, se observ tendina de majorare a
exporturilor n rile UE cu circa 127,5 milioane dolari SUA, n timp
ce n rile CSI, acestea s-au redus cu circa 4,1 milioane dolari SUA
sau cu 4,4 puncte procentuale mai puin dect n anul precedent. n
diagrama ce urmeaz este prezentat structura exporturilor din
Republica Moldova pe regiuni n anul 2013.
Structura exporturilor din Republica Moldova n anul 2013i
importurile, n 2013, au avut o tendin general de cretere fa de anul
2012. Cel mai mult se import din UE, circa 45 la sut, urmat de rile
CSI cu o pondere de 31%.
Structura importurilor pe regiuni comparativ cu anul 2012.
Datele sunt prezentate n milioane dolari americani.
Cifrele pot vorbiSemnarea Acordului de asociere a RM cu Uniunea
European deschide noi oportuniti pentru economia naional.n
calitatea sa de membru asociat, Republica Moldova va beneficia de
anse uriae, n special pentru dezvoltarea relaiilor comerciale cu
rile UE.Efectuarea unei analize, rezultatele crora sunt prezentate
mai jos, demonstreaz evoluia relaiilor comerciale ale Moldovei.n
perioada anilor 2001-2013 unele din rile CSI au devenit
imprevizibile. n special Federaia Rus a avut un comportament
neadecvat fa de exportatorii din RM, utiliznd duble standarde i
promovnd relaii comerciale pe criterii de selecie fa de unii ageni
economici i chiar uniti administrativ-teritoriale din Moldova. Din
aceast perspectiv productorii autohtoni au suportat pierderi de
zeci de miliarde de lei.Din cauza comportamentului imprevizibil al
FR n relaiile comerciale cu Moldova agenii economici autohtoni au
nceput s nsueasc noi segmente de pia din alte regiuni. n ultimii
6-7 ani productorii moldoveni au nceput s foloseasc oportunitile
parcursului de comer asimetric dintre Moldova cu UE.Aceast
oportunitate a adus o plus valoare considerabil pentru exportatorii
autohtoni, deoarece s-a neles c pot fi deschise alte ui comerciale
externe. Concomitent au fost introduse standardele europene de
certificare a produciei moldoveneti, ceea ce a oferit n plus o
posibilitate de a investi n competitivitatea produciei.Astfel numai
n civa ani, raportul structurii relaiilor comerciale a Moldovei a
suferit o schimbare radical calitativ. Mediul de afaceri a nceput
s-i diversifice pieele, orientndu-i relaiile comerciale spre
UE.Rezultatele analizei a relevat 5 mari ocuri economice, care au
lovit relaiile comerciale externa ale RM pe parcursul ultimilor 15
ani:1. Anul 2005 primul embargou la producia vinicol i de alcool,
impus de ctre Rusia productorilor autohtoni, care pn n prezent are
impact puternic asupra acestei ramuri.2. Anul 2007, seceta care nu
s-a mai repetat din anii 1946-47 a afectat productorii agricoli i a
produs efecte considerabile de creteri ale preurilor, punnd sub
pericol securitatea alimentar a statului.3. Anii 2008-2009 lovitura
fr precedent pentru economia Moldovei adus de criza financiar
mondial i incorect gestionat de guvernarea comunist, astfel
provocnd o descretere brusc a exporturilor i importurilor RM.4.
Seceta din anul 2012, care a redus volumul produciei agricole cu
50%, astfel provocnd o descretere brusc a exporturilor de legume i
fructe pe piaa UE i CSI.5. Anul 2013, embargoul FR asupra produciei
vinicole i cu coninut de alcool i acceptarea selectiv i neechitabil
a importurilor numai din anumite teritorii din Moldova, brusc a
redus exportul acestor produse aproape la jumtate i a provocat
prejudicii i pierderi considerabile productorilor
autohtoni.Rezultatele analizei permit s conchidem c la nceputul
anilor 1991 ponderea rilor CSI n volumul total al comerului
exterior era de aproximativ 98 la sut, iar datorit eforturilor
depuse, aceast pondere n prezent este mai mic de o treime (1/3) i
continu brusc s se reduc.Evoluia comerului exterior este prezentat
n Figura 1. n anul 1997 volumul comerului exterior al RM cu UE
constituia mai puin de 50% din volumul de comer cu rile CSI. n
prezent volumul de comer dintre Moldova i UE a crescut de 6,5 ori,
este net superior fa de cel cu CSI i mai mare cu peste 40%.Astfel
ritmurile de comer extern al Moldovei cu UE sunt mult mai ridicate,
dect cele cu rile CSI.
Structura comerului exterior al RM a suferit schimbri radicale.
Din figura 2 observm c volumele de exporturi spre Uniunea European
au crescut de 6,3 ori, pe cnd spre rile CSI exporturile s-au
majorat numai de 2,5 ori. n ultimii 3 ani ritmurile de cretere a
exporturilor spre UE brusc s-au majorat, pe cnd cele spre CSI au
nregistrat o temperare, iar n anul 2013 chiar au suferit
reduceri.Ritmurile de cretere a exporturilor spre UE se vor majora
datorat faptului c au fost formate condiii favorabile de comer
liber i stabilitate n relaiile comerciale cu occidentul.
Ponderea exporturilor, prezentat n figura 3, confirm concluziile
noastre de mai sus. Astfel observm c ponderea exportului spre zona
UE n totalul de exporturi din Moldova, n perioada supus analizei,
s-a majorat de la 32,26% la 38,52. Iar n aceiai perioad volumul
exporturilor moldoveneti spre zona CSI s-a redus drastic nregistrnd
o descretere de minus 22,38%, de la 60,90% la 38,52%.n urmtorii ani
se va reduce exportul spre rile CSI i invers va crete cel spre zona
UE, datorit procesului de asociere.Evoluia importurilor n Republica
Moldova tot a suferit schimbri calitative structurale. n perioada
anilor 2001-2013 se nregistreaz o reducere a dependenei Moldovei de
importurile din zona rilor CSI. Astfel din Figura 4 observm c
importurile din zona UE au crescut de 5,7 ori, pe cnd cele din zona
CSI numai 4,5. Astfel se trage concluzia c pe piaa Moldovei i fac
loc mrfuri i produse de calitate din rile occidentale, care au un
nivel net superior de certificare a calitii. Evoluiile importurilor
din zona UE i alte ri, prezentate in Figura 4, reflect o dinamic n
permanent cretere, pe cnd cele din zona CSI reflect o temperare cu
o descretere n ultimii ani.O concluzie important a fost formulat
din evoluiile reflectate de Figura 5. Din aceast figur observm cum
gradul de acoperire a exporturilor efectuate spre rile CSI, ncepnd
cu anul 2001, a suferit reduceri dramatice, cu o uoar stabilizare
din anul 2009 pn n anul 2012, iar spre sfritul anului 2013 a
nregistrat o discrepan brusc.Gradul de acoperire a exporturilor
spre zona UE, n toat aceast perioad a nregistrat o stabilitate
relativ cu o cretere spre sfritul anului 2013.Aceasta ne vorbete
despre faptul c a nceput reducerea discrepanelor dintre export i
import ale RM cu UE. Dac aceast se va menine i n urmtorii 5 ani,
Republica Moldova se va apropia de normele europene i
internaionale. Pentru aceasta n prezent se creeaz toate condiiile.
n prezent societatea din Moldova este divizat n trei pri. Unii
pledeaz pentru Uniunea Eurasiatic, alii pledeaz pentru integrarea n
Uniunea European, iar o parte nimic nu-i dorete. n ultimii 10 ani n
Moldova, att societatea, ct i partidele politice, tot mai acut
discut problema orientrii dezvoltrii relaiilor comerciale.ncepnd cu
anul 2004, cnd comunitii au ntors carul guvernrii la 180, cea mai
mare parte a societii se orienta spre UE. Odat cu schimbarea
guvernrii RM din anul 2009, partidul comunitilor din nou i-a ntors
carul spre CSI.n finalputem meniona c Moldova trebuie s-i orienteze
relaiile sale comerciale acolo, unde sunt implementate i funcioneaz
standarde i norme civilizate de relaii comercial-economice.Numai
integrarea n Uniunea European ar permite rii noastre s dezvolte
economia i s majoreze competitivitatea mrfurilor noastre pe alte
piee
[ascunde]Bun venitlaWikipedia! Dac dorii s contribuii v
recomandm s vnregistrai/autentificai.Articolele acestei
sptmnisuntBizam,Cutremurul din Nepal (2015),For
electromagneticiWadysaw Bartoszewski. Oricine poate contribui la
mbuntirea lor.Economia Republicii MoldovaDe la Wikipedia,
enciclopedia liberEconomia Republicii Moldova
SKYTOWER - Business Centre, Chiinu
MonedLeu moldovenesc(MDL)
An fiscalanul calendaristic
Organizaii comercialeOMC,GUAM,CEFTA
Statistici
PIB$8,178 miliarde (2014)[1]
Creterea PIB4,6% (2014)[2]
PIB pe cap de locuitor$4,177 (2015)[1]
PIBpe sectorservicii (58,9%)industrie (13,8%)agricultur (12,2%)
(2013)[4]
ComponentePIB17,95 lei = 1USD(1 februarie 2015)
Inflaie5,1% (2014)[2]
Populaie sublimita srciei12,7% (2013)[5]
Coeficientul lui Gini33,0 (2010)
For de munc1,236 milioane (2013)[3]
Fora de munc dup ocupaieServicii (43,3%)agricultur
(40,6%)industrie (16%) (2005)
omaj5,1% (2013)[4]
Principalele industriiFitotehnie (cultivarea fructelor,
legumelor, tutunului), industria vinului, textile, prelucrarea
alimentelor
Comer exterior
Export$2,340 miliarde (2014)[6]
Bunuri exportateProduse alimentare,textile,mecanic,produse
agricole
Parteneri de
exportRomnia18,6%Rusia18,1%Italia10,4%Germania5,9%Belarus5,8%Ucraina4,7%
Import$5,317 miliarde (2014)[6]
Bunuri importateMaterii
primeicombustibil,echipamentindustrial,chimicale,textile
Parteneri de
importRomnia15,1%Rusia13,5%Ucraina10,3%China9,0%Germania8,0%Italia6,6%
Investiii strine directe$3,224 miliarde (2012)
Datorie extern brut$5,776 miliarde (2012)
Finane publice
Datorie public18,1% din PIB (2012)
Venituri publice42,960 mln. de lei (2014)[2]
Cheltuieli publice47,231 mln. de lei (2014)[2]
Rezerve$2,515 miliarde (2012)
Sursa: CIA World Fact BookFr o meniune contrarie, toate valorile
sunt exprimate ndolari americani
modific
Republica Moldovase bucur de o clim favorabil i de un pmnt
fertil. Ponderea maxim neconomieo deinesectorul agricol.
Principalele produse moldoveneti
suntfructele,legumele,vinulitutunul, cu toate acesta, n ultima
perioad, ara export icablaje, echipament iunelteelectronice
pentruautomobile.[7]Dup1990, Moldova a intrat ntr-un puternic
declin economic, din care nu i-a revenit dect n anii2000. Cu un PIB
pe cap de locuitor de 4,200 dolari pe an[1](2015), Moldova import
petrol, crbune i gaze naturale, n principal
dinRusia.ConstruciaPortului de la Giurgiuleti, a mrit accesul
Moldovei la piaa internaional de petrol i a micorat dependena sa
energetic fa de Rusia. Portul a fost finalizat la sfritul
anului2006.Ca parte a liberalizrii ambiioase a economiei de la
nceputulanilor '90, Moldova a introdus o moned de schimb
convertibil, a liberalizat preurile, a ncetat acordarea de credite
prefereniale pentru firmele i companiiile de stat, a nceput
procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi i
a ngheat dobnzile. Economia a revenit la o cretere pozitiv de 2,1%
n 2000 i, respectiv, 6,1% n 2001.Din cauza economiei joase i
nepromitoare, o mare parte a populaiei a fost nevoit s plece peste
hotare n cutarea a noi surse financiare. n prezent, mai mult de
jumtate de milion din populaia apt de munc lucreaz n
strinatate.[necesitcitare]Banii transferai n ar de aceast parte a
populaiei constituie cea mai important surs a PIB-ului (cca 1
miliarddolarilegal). n anul2009, dateleBncii Mondialeartau c o
treime dinPIB-ul rii este furnizat de moldovenii care lucreaz n
strintate[8].Dup anul2000,Republica Moldovaa avut o cretere major n
economie mai mare de 6%,[9]exceptnd anul2006(creterea a fost doar
de cca 4% din cauza crizei relaiilor cu Rusia ce a cauzat
interzicerea exportului de vinuri pe piaa ruseasc).naprilie2007, n
scopul eliminrii activitilor ilegale, s-a aprobat aministierea
fiscal complet pentru activitile economice efectuate nainte de 1
ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sum i
anularea impozitului pe venit.Dei n prezent se fac multe ncercri de
stimulare a investiiilor i dezvoltare a economiei, rolul major n
creterea economic revine populaiei plecate peste hotare.Economia
Republicii Moldova este dependent direct de economiile rilor
vecine, Romnia i Ucraina, dar (mai ales) i deeconomia Rusiei. n
2014, n contextul situaiei tensionate din Ucraina, i asanciunilor
internaionale aplicate Rusieii afectarea economiei ei,dolarul
americans-a apreciat fa deLeul moldovenesccu 17 procente, iarmoneda
europeancu 7 la sut, n decurs de un an.[10]Cuprins[ascunde]
1Produsul Intern Brut 2Sectoarele economiei 2.1Industrie
2.2Agricultur 2.3Servicii 2.4Comer exterior 2.4.1Principalii
parteneri comerciali la export 2.4.2Principalii parteneri
comerciali la import 2.4.3Balana comercial 3Diagrame economice,
2014 4Finane 4.1Evoluia salariului mediu lunar (MDL) 4.2Evoluia
pensiei medie lunare (MDL) 5Datoria public 6Referine 7Legturi
externeProdusul Intern Brut[modificare|modificare surs]
PIB pe sectorAniTotal(mln. lei)%
200432 0327,4
200537 6527,5
200644 7544,8
200753 4303,0
200862 9227,8
200960 4306,5
201071 8856,9
201182 3496,4
201288 2280,7
2013100 3128,9
2014111 5014,6
Surse:[11][12][13]n anul 2008, Republica Moldova a avut un PIB
de 6 miliarde de dolari, adic un PIB pe cap de locuitor de 1.694 de
dolari[14]. Prin comparaie,Romniaa avut n acelai an un PIB de 192
de miliarde de dolari, adic 12.200 de dolari pe cap de
locuitor[14].Sectoarele economiei[modificare|modificare
surs]Industrie[modificare|modificare surs]Articol
principal:Industria Republicii Moldova.Republica Moldova a motenit
parial parcul industrial al RSSM.Industriaera dezvoltat n aa fel
nct s fie strns interconectat cu industriile altor republici
sovietice.Principalele ramuri ale industriilor ce funcionau n
Republica Moldova la momentul destrmrii Uniunii Sovietice erau:
construcia i asamblarea tehnicei agricole, contrucia de maini
unelte, materiale de construcie, microelectronic, tehnic de calcul,
televizoare, frigidere i camere frigorifice,pompehidraulice
industriale, industrii
agroalimentare.Agricultur[modificare|modificare surs]Articol
principal:Agricultura Republicii Moldova.Agricultura joac un rol
important n economia Moldovei i contribuie cu peste 12 - 13% laPIB.
Producerea i procesarea agricol genereaz aproximativ 50% din
veniturile parvenite din export. Peste 40,7% din suprafaa total de
terenuri sunt n proprietatea a 390.380 de productori agricoli
individuali.Un studiu realizat deBanca Mondial, arat ns c
agricultura din Republica Moldova este ineficient, anul trecut
(2011) sectorul a nregistrat o productivitate sczut, investiiile n
domeniu au fost mici, iar costurile exagerate. Productivitatea
sectorului este de 2 ori mai mic dect n
mediaeuropean[15].Servicii[modificare|modificare surs]Puteimbunti
aceast seciune, extinznd-o.Mai multe informaii ar putea fi gsite
pepagina de discuiisau lacereri de extindere.
Comer exterior[modificare|modificare surs]n2008Romniaa fost
principala pia de desfacere pentru produsele moldoveneti (17,56%),
pentru prima dat depindRusia(17,34%)[16]Pe parcursul perioadei
ianuarie-octombrie 2008 importurile au totalizat 4100,6 mil. dolari
SUA, volum superior celui nregistrat n aceeai perioad din
anul2007cu 41,4%. Primele ri-partenere n derularea importurilor au
fostUcraina,RomniaiRusia.[17]n anul 2008, valoarea total a
importurilor Republicii Moldova din Romnia a fost de 449 milioane
dolari[14].n anul 2010, valorile totale ale schimburilor comerciale
au fost urmtoarele: Rusia - 980 milioane dolari, Romnia - 644
milioane dolari, Ucraina - 620 milioane dolari, Italia - 418
milioane dolari, Germania - 370 milioane dolari[18], Iran - 4,1
milioane dolari[19].Comerul extern n anii 1997 - 2013[20]
AnExport ($)UECSIcelelalte riImport ($)UECSIcelelalte ri
1997874.056.50021,22%69,59%9,19%1.171.251.80038,41%51,61%9,98%
1998631.817.30025,84%67,88%6,27%1.023.575.40047,68%43,00%9,32%
1999463.432.40038,23%54,73%7,04%586.368.00048,37%41,26%10,37%
2000471.465.60035,05%58,56%6,39%776.416.00053,22%33,46%13,32%
2001565.494.90032,26%60,90%6,84%892.228.40048,35%38,13%13,52%
2002643.791.60035,93%54,43%9,63%1.038.000.20045,07%39,39%15,54%
2003789.933.60038,92%53,62%7,46%1.402.347.10045,17%42,31%12,52%
2004985.173.60040,67%50,10%8,33%1.768.533.90043,81%43,24%12,95%
20051.090.918.50040,62%50,53%8,85%2.292.291.60045,32%39,49%15,19%
20061.050.361.70051,12%40,33%8,55%2.693.183.70045,24%37,90%16,86%
20071.340.050.40050,66%40,96%8,38%3.689.524.40045,56%36,15%18,29%
20081.591.113.10051,54%39,15%9,31%4.898.762.00042,97%35,46%21,57%
20091.282.980.70052,01%38,22%9,77%3.278.269.80043,35%34,82%21,83%
20101.541.486.60047,29%40,48%12,23%3.855.288.60044,20%32,60%23,20%
20112.216.815.00048,85%41,47%9,68%5.191.270.60043,46%33,00%23,54%
20122.161.880.00046,87%42,93%10,20%5.212.928.30044,48%31,15%24,37%
20132.428.300.00046,83%38,02%15,15%5.492.400.00045,02%30,44%24,54%
20142.339.500.00053,26%31,44%15,30%5.317.000.00048,29%27,26%24,45%
Exportul n 2013:UE (46.8%)CSI (38.0%)Celelalte ri (15.2%)
Exportul n 2014:UE (53.3%)CSI (31.4%)Celelalte ri (15.3%)
Importul n 2013:UE (45.0%)CSI (30.4%)Celelalte ri (24.6%)
Importul n 2014:UE (48.3%)CSI (27.3%)Celelalte ri
(24.4%)Principalii parteneri comerciali la
export[modificare|modificare surs]Primele 15 ri-partenere n
derularea exporturilor[21]:Rangar-int2014 [Mln.$]2013 [Mln.$]2012
[Mln.$]2011 [Mln.$]2010 [Mln.$]2014fa de 2013[%]2014fa de
2010[%]
Total2.339,52.428,32.161,92.216,81.541,53,751,8
1.Romnia434,0411,1356,7376,4246,45,676,1
2.Rusia423,7631,9655,1625,5404,032,94,9
3.Italia243,4185,2202,4215,1147,431,465,1
4.Germania137,5113,170,2106,575,421,682,4
5.Belarus134,790,380,775,680,349,167,7
6.Ucraina109,2140,4122,4153,091,622,219,2
8.Regatul Unit108,2105,583,9101,782,12,631,8
7.Turcia104,7127,156,173,467,517,755,1
9.Polonia64,485,374,285,946,724,437,8
10.Elveia49,247,85,18,017,43,0182,7
11.Kazahstan45,339,250,345,530,515,448,5
13.Bulgaria37,932,633,833,818,816,3105,5
12.Frana37,635,530,224,023,36,061,4
14.Statele Unite32,125,230,024,922,027,045,9
15.Cehia30,025,616,911,37,816,7283,3
Principalii parteneri comerciali la import[modificare|modificare
surs]Primele 15 ri-partenere n derularea
importurilor[22]:Rangar-surs2014 [Mln.$]2013 [Mln.$]2012
[Mln.$]2011 [Mln.$]2010 [Mln.$]2014fa de 2013[%]2014fa de
2010[%]
Total5.317,05.492,45.212,95.191,33.855,33,2%37,9%
2.Romnia803,1722,1620,6574,3386,711,2107,7
1.Rusia717,2788,0816,9823,0586,59,022,3
3.Ucraina546,4659,1594,3641,2528,517,13,4
4.China481,2478,9415,7399,8320,20,550,3
5.Germania427,0395,6386,9395,8294,77,944,9
6.Italia351,3345,0327,6348,1270,71,829,8
7.Turcia300,9381,0388,2366,9205,821,046,2
8.Polonia155,8142,7152,1134,6105,19,248,2
9.Belarus142,0178,4172,2194,7119,120,419,2
10.Austria110,5128,4123,085,459,313,986,3
11.Frana93,8101,6103,787,068,37,737,3
12.Ungaria85,6100,389,0100,163,814,734,1
13.Bulgaria81,383,078,266,748,92,066,2
14.Statele Unite76,473,679,179,761,83,823,6
15.Regatul Unit69,062,558,064,852,610,431,2
Balana comercial[modificare|modificare surs]Balana comercial a
Republicii Moldova (200514)
AniRaportulexport - import (mln.$[23])Variaie faanul
precedent
2005-1.201,453.4%
2006-1.642,836.7%
2007-2.349,543.0%
2008-3.307,740.8%
2009-1.995,339.7%
2010-2.313,816.0%
2011-2.974,528.6%
2012-3.051,02.6%
2013-3.064,10.4%
2014-2.977,52.8%
Diagrame economice, 2014[modificare|modificare surs]
Structura exporturilordup ara de destinaie:Romnia (18.6%)Rusia
(18.1%)Italia (10.4%)Germania (5.9%)Belarus (5.8%)Ucraina
(4.7%)Regatul Unit (4.6%)Turcia (4.5%)Celelalte ri (27.4%)
Structura importurilordup ara de origine:Romnia (15.1%)Rusia
(13.5%)Ucraina (10.3%)China (9.0%)Germania (8.0%)Italia
(6.6%)Turcia (5.7%)Polonia (2.9%)Celelalte ri (28.9%)
Structura exporturilordup categorii de produse:Produse
alimentare i animale (26.5%)Articole manufacturate (22.1%)Maini i
echipamente (14.5%)Materiale brute necomestibile (9.0%)Buturi i
tutun (8.9%)Produse chimice (7.5%)Mrfuri manufacturate
(7.4%)Uleiuri i grsimi (3.4%)Combustibili (0.7%)
Structura importurilordup categorie de produse:Combustibili
(21.4%)Maini i echipamente (21.1%)Mrfuri manufacturate
(18.7%)Produse chimice (15.0%)Produse alimentare i animale
(10.2%)Articole manufacturate (9.1%)Buturi i tutun (2.2%)Materiale
brute necomestibile (2.1%)Uleiuri i grsimi
(0.2%)Surs:[6]Finane[modificare|modificare surs]Evoluia salariului
mediu lunar (MDL)[modificare|modificare
surs]LunAnIanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrieAnual[24]
20102 699,52 683,52 857,52 860,22 957,73 080,13 054,33 042,72
993,22 957,03 043,53 553,42 971,7
20112 835,62 884,52 985,13 134,63 216,03 556,23 261,83 174,83
159,33 161,73 231,03 707,43 193,9
20123 139,03 166,03 273,53 350,33 489,83 913,53 574,93 503,63
421,53 482,03 527,83 888,83 477,7
20133 427,73 387,03 645,23 739,73 758,53 859,03 908,53 832,43
758,53 785,43 793,64 278,73 765,1
20143 777,43 717,93 912,44 009,14 032,64 203,94 328,84 276,94
267,74 309,54 354,94 865,44 172,0
Evoluia pensiei medie lunare (MDL)[modificare|modificare surs]la
1 ianuarie20052006200720082009201020112012201320142015
Pensia medie
(lunar)325,3383,2442,3548,3646,4775,5810,9873,9957,61 020,61
087,6
Numrul pensionarilor
(mii)620,7618,3621,4619,4621,4624,5627,2638,6649,9659,6669,9
Surs:[2]Datoria public[modificare|modificare surs]Articol
principal:Datoria public a Republicii Moldova.Datoria public a
Republicii Moldova este format din datoria de stat, datoria Bncii
Naionale Moldova, datoria ntreprinderilor din sectorul public i
datoria UAT. La data de 30 septembrie 2012, soldul datoriei publice
a constituit 27.429,18 milioane lei
moldoveneti.Referine[modificare|modificare surs]1. ^abcWorld
Economic Outlook Database, April 2014. IMF. Accesat la 28 iunie
2014.2. ^abcdeBNS:Situaia social-economic a Republicii Moldova n
anul 20143. ^Fora de munc n Republica Moldova: ocuparea i omajul n
anul 2013statistica.md; Accesat la 31.03.20144. ^abEvoluia social -
economic a Republicii Moldova (conform datelor disponibile la
31.03.2014)mec.gov.md; Accesat la 04.04.20145. ^Impactul srciei n
Republica MoldovaMinisterul Economiei6. ^abcBNS:Activitatea de
comer exterior a Republicii Moldova n anul 2014Accesat la
17/02/20157. ^Lista companiilor rezidente n ZEL Blizelb.md8.
^Moldova iese din epoca Voronin, evz.ro, accesat la2
septembrie20099. ^Cum a evoluat economia Republicii Moldova n
ultimii 20 de ani.. Accesat la 27 iunie 2011.10. ^"Daca la Moscova
cineva stranuta, noi facem guturai." Cum explica Dorin Dragutanu
deprecierea leului11. ^Produsul intern brut n Republica Moldova n
anul 2013Statistica.md; Accesat la 16.06.201412. ^Buletin statistic
trimestrial (3/4) al Republicii MoldovaBNS13. ^Economia Moldovei a
nregistrat o crestere de 4,6%, n 2014, i constituie 111 miliarde de
leiUnimedia.info; Accesat la 17.02.201514. ^abcPIB-ul Republicii
Moldova, 3% din cel al Romaniei, 8 apr 2009, zf.ro, accesat la 16
noiembrie 201015. ^Agricultura un sector strategic pentru Republica
Moldova. E-democracy.md16. ^Activitatea de comer exterior a
Republicii Moldova n ianuarie-mai 2008, informaie operativ a
Biroului Naional de
Statistichttp://www.statistica.md/statistics/dat/1316/ro/Activ_com_ext_ian_mai_2008.pdf17.
^In octombrie 2008, importurile in Moldova au scazut cu
2,1%http://www.thenews.md/?go=news&n=17518. ^17% cretere a
schimburilor comerciale dintre Romnia i R. Moldova, 14 Februarie
2011, timpul.md19. ^Republica Moldova i Republica Islamic Iran
opteaz pentru o reimpulsionare e relaiilor comercial-economice
bilaterale, 2011-06-23, mec.gov.md, accesat la 31 iulie 201120.
^Indicatorii comerului extern ai Republicii Moldova21. ^BNS:Comerul
exterior al Republicii Moldova. Exportul (200514)22. ^BNS:Comerul
exterior al Republicii Moldova. Importul (200514)23. ^Exporturile,
importurile i balana comercial - serie lunar
(2005-2014)Statistica.md24. ^BNS:Statistica salarizrii. Salariul
mediu lunar 2000-2014Legturi externe[modificare|modificare
surs]Portal Republica Moldova
www.statistica.md- Biroul National de Statistica al Republicii
Moldova www.bnm.md- BNM International Monetary Fund: Republic of
Moldova: Statistical Appendix www.imf.md- Moldova's International
Monetary Fund Web Page MP-Macroeconomic Indicators-Year 2006
Barriers to Growth in Moldova Cele mai mari FURTURI din lume. Vezi
pe ce loc este Banca Social Banking system of RM, robbed of one
billion of dollars; BNM governor and Ilan Shor, among
accomplices
[arat]vdmRepublica MoldovaPoporLimb
[arat]vdmEconomia Europei
[arat]vdmOrganizaia Mondial a Comerului
Evoluia relaiilor Republicii MoldovaRepublica Moldova a nceput
relatiile sale cu UE dupa 27 august 1991 n calitate de succesor al
URSS, ca si alte foste republici sovietice.La 20 iulie 1992 Comisia
propune semnarea acordurilor de parteneriat si cooperare cu noile
state independente, aparute n urma destramarii URSS. Negocierile n
acest scop au nceput cu mai multe tari ale CSI, dar nu si cu
Moldova. La 1 noiembrie 1993, si repetat la 28 ianuarie 2004
Presedintele Republicii Moldova dl Mircea Snegur adreseaza
presedintilor Consiliului European si Comisiei Europene scrisori, n
care constata cu regret ca Moldova este unica tara din spatiul
Europei centrale si de est, cu care UE nca nu si-a definit
relatiile.Insistenta autoritatilor moldovenesti de atunci a facut
pna la urma ca APC sa fie negociat si semnat ntr-un termen destul
de scurt la 28 noiembrie 1994, la numai 10 luni de la ultimul mesaj
al presedintelui Snegur. Dat fiind ca procesul de intrare n vigoare
a acordului era de lunga durata, la 2 octombrie 1995 a fost semnat
si la 1 mai 1996 a intrat n vigoare Acordul interimar privind
comertul ntre Republica Moldova si Uniunea Europeana, fapt care a
permis o dinamizare a schimburilor comerciale.Sfrsitul anului 1994
si prima jumatate a anului 1995 este perioada cnd Moldova apare
ntr-o lumina favorabila pe arena internationala, ajungnd chiar sa
fie un exemplu al reformelor democratice. Anume n aceasta perioada,
mai concret la 13 iulie 1995 Moldova devine prima tara din CSI,
care este admisa n Consiliul Europei, pas important pe calea
apropierii tarii noastre de UE.Desi APC nca nu intrase n vigoare,
autoritatile moldovenesti, constiente ca acest acord permite doar
cooperarea, si nu integrarea n UE, ncearca sa convinga conducerea
UE sa treca la faza urmatoare n relatiile cu Moldova. La 13
decembrie 1996 Presedintele Republicii Moldova dl Petru Lucinschi,
n mesajul sau catre dl Jacques Santer, presedintele Comisiei
Europene, formuleaza pentru prima data dorinta Moldovei de a deveni
catre anul 2000 membru asociat al UE. Dl Santer nu reactioneaza
nici ntr-un fel, si la sfrsitul lui octombrie a anului urmator 1997
dl Lucinschi trimite dlui Santer o noua scrisoare, n care
reitereaza dorinta Moldovei de a obtine statutul de membru asociat
si solicita lansarea negocierilor de ncheiere a acordului de
asociere. Doua luni mai trziu, presedintele Lucinschi a expediat
tuturor sefilor statelor membre ale UE scrisori cu continut
similar, dar, ca si adresarile catre dl Santer, fie ca au ramas
fara raspuns, fie ca raspunsul a fost negativ.Dupa intrarea n
vigoare a APC la1 iulie 1998, relatiile Republicii Moldova cu UE au
fost plasate ntr-un cadru legislativ oficial, care a pus si baza
juridica a aplicarii programului TACIS de asistenta n Moldova. APC,
instituit pentru o perioada de 10 ani, avea urmatoarele obiective:
continuarea dialogului politic; promovarea comertului si a
investitiilor; cooperarea n domeniul legislativ, economic, social,
financiar si cultural; sustinerea eforturilor Moldovei de a
consolida democratia, a dezvolta economia si de a finaliza
tranzitia la economia de piata.Cadrul institutional pentru
implementarea APC a inclus Consiliul de Cooperare, Comitetul de
Cooperare si Comitetul Parlamentar de Cooperare.n afara de
structurile mentionate mai sus, a fost instituit Comitetul
Parlamentar de Cooperare pentru promovarea dialogului politic la
nivel parlamentar.n primavara anului 1999, noul Guvern al
Republicii Moldova introduce n programul sau de activitate un
capitol special, declarnd integrarea europeana obiectiv strategic
principal al politicii sale externe. nsa demiterea guvernului,
survenita la sfrsitul lui 1999, a jucat un rol negativ n evolutia
relatiilor dintre Republica Moldova si UE.n anul 2001, cnd
Republica Moldova a devenit membra a OMC si a Pactului de
Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, tara noastra a fost invitata
sa participle la activitatile Conferintei Europene, care este un
for consultativ la nivel de ministri ai afacerilor externe ai
tarilor candidate la aderare n UE. La 27.12.2001 a fost adoptat
Documentul de strategie a tarii pentru Moldova (Country Strategy
Paper) pentru perioada 2002-2006. Acest document stabileste
obiectivele de cooperare ale UE cu Republica Moldova, axndu-se pe
implementarea programului de sustinere a reformelor n tara.Un alt
factor important este apropierea geogrifica a Uniunii Europene de
frontierele noastre. n 2004 au loc doua evenimente deosebit de
imporatnte: la 2 aprilie 2004, 7 noi state devin membre ale NATO,
printre ele si Romnia, si astfel frontiera de vest a tarii noastre
devine frontiera cu Alianta Nord Atlanitca. La 1 mai 2004, aderarea
a zece noi membri la Uniunea Europeana face Moldova si mai aproape
de spatiul UE.Aceste procese, initierea carora a avut loc mai multi
ani n urma, au impus UE elaborarea unei noi politici fata de mai
multe state, inclusiv si fata de Republica Moldova. n urma lansarii
n 2002 de catre diplomatia britanica si cea suedeza a ideei
oferirii Ucrainei, Belarusiei si Moldovei statutului de vecini
speciali ai UE, la 11 martie 2003 este publicata Comuncarea
Comisiei Europene cu titlul Europa largita vecinatatea: un nou
cadru propus pentru relatiile cu vecinii UE de la est si sud. Acest
document propune tarilor vecine cu UE, inclusiv Moldovei,
colaborarea cu UE n urmatoarele domenii:- extinderea pietei interne
si a structurilor de reglementare;- relatii preferentiale
comerciale si deschiderea pietei;- implicarea politica mai activa a
UE n prevenirea conflictelor si aplanarea crizelor;- noi
instrumente de promovare si protectie a investitiilor;- sprijinirea
n procesul de integrare n sistemul mondial de comert;-
intensificarea asistentei, ajustata mai bine la necesitati;- noi
surse de finantare.La 1 iulie 2003 Consiliul European a adoptat un
nou document, numit Deschiznd calea pentru noul instrument destinat
Politicii de buna vecinatate. Acest nou document identifica
obiective cheie pentru viitoarea cooperare transfrontaliera, si
anume:- promovarea dezvoltarii economice si sociale n zonele de
frontiera;- cooperarea n vederea nlaturarii riscurilor comune, n
domenii precum mediul nconjurator, sanatatea publica si lupta
mpotriva crimei organizate;- asigurarea unor frontiere eficiente si
securizate;- promovarea actiunilor locale de la om la om.Noul
instrument de vecinatate trebuia sa substituie instrumentul
precedent TACIS, dar fiindca TACIS era planificat pna n 2006,
Comisia a decis ca noul instrument va fi aplicat abia dupa
expirarea termenului de valabilitate a programului TACIS. n schimb,
pentru perioada respectiva 2004-2006 a fost propus un alt
instrument financiar temporar Programul de vecinatate, prin care
trebuie sa fie finantata cooperarea transfrontaliera dintre statele
membre si cele vecine cu UE, dar si dintre statele candidate la
aderare si cele nemembre, care au frontiera comuna cu viitoarele
state membre.Politica Europeana de Vecinatate a UE (PEV) a inclus
Strategia PEV, rapoartele de tara si planurile de actiuni.
Strategia PEV si Rapoartele de tara au fost publicate la 12 mai
2004, iar Planurile de Actiuni a 7 tari, inclusiv al Moldovei la 9
decembrie 2004. n pofida cadrului nou de cooperare, baza juridica a
relatiilor dintre Republica Moldova si UE a ramas aceeasi
APC.Astfel Republica Moldova a intrat ntr-o noua faza a relatiilor
cu Uniunea Europeana. n vederea cooperarii cu succes ntre Republica
Moldova si UE n cadrul PEV, au fost luate masuri de consolidare a
cadrului institutional al integrarii europene a Moldovei, si
anume:- a fost creata Comisia nationala pentru integrare europeana
(noiembrie 2002), care la 16 septembrie 2003 a aprobat si a
prezentat Comisiei Europene Conceptia integrarii Republicii Moldova
n UE;- pe parcursul anului 2003 a fost creata Comisia parlamentara
pentru integrare europeana, Departamentul pentru integrare
europeana n cadrul MAE, si subdiviziuni pentru integrare europeana
n toate ministerele si departamentele din tara;- n 2004 a fost
creat grupul interministerial pentru armonizare legislativa, si
prin hotarrea Guvernului Republicii Moldova s-a decis deschiderea
misiuniii diplomatice a Republicii Moldova pe lnga Uniunea
Europeana;- la sfrsitul anului 2004 Ministrul Afacerilor Externe a
fost numit concomitent Viceprim-ministru, pentru o coordonare mai
eficienta a tuturor activitatilor care au tangente cu procesul de
integrare europeana a Republicii Moldova;- ncepnd cu perioada
anului 2002, s-au nceput activitatile de pregatire a cadrelor n
problematica UE, din rndul functionarilor de la ministere, cadrelor
universitare, reprezentantilor ONG.Au devenit mai intense
contactele parlamentare, ceea ce s-a soldat cu luari de pozitii ale
Parlamentului European fata de procesele din Republica Moldova. n
acest sens se evidentiaza rezolutia Parlamentului European din 5
iunie 2003 cu privire la reuniunea Troicai UE cu tarile
participante la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, n
care se spune, ca Parlamentul European ...mentioneaza ca Procesul
de Stabilizare si Asociere este un proces dinamic care are drept
scop sa-i aduca pe beneficiari mai aproape de standardele UE si
euro-atlantice, si de aceea invita institutiile UE sa evalueze
fezabilitatea extinderii lui si includerii Republicii Moldova, si
daca este necesar, sa clarifice conditiile ce trebuiesc ndeplinite
n acest scop... n pofida faptului ca n problema acceptarii noilor
membri Parlamentul European nca nu are puterea de decizie finala,
totusi autoritatea lui este n crestere si votul PE este
important.Relatiile diplomatice dintre Republica Moldova si UE au
devenit mai intense odata cu lansarea PEV. Pe de o parte, raspunznd
apelurilor repetate ale Republicii Moldova (dar si ale
Parlamentului European), UE a luat decizia de principiu de a
deschide Delegatia Uniunii Europene la Chisinau. Pe de alta parte,
dupa cum s-a mai mentionat, prin Hotarrea Guvernului Republicii
Moldova la sfrsitul anului 2004 a fost instituita misiunea
diplomatica a Moldovei pe lnga UE.Si relatiile diplomatice
bilaterale cu tarile europene iau n permanenta amploare. Dupa
instituirea n 2004 a ambasadei Republicii Moldova n Marea Britanie,
la nceputul lui 2005 Presedintele Republicii Moldova a anuntat
deschiderea misiunilor diplomatice n Suedia, Cehia, Letonia,
Estonia, Lituania si Serbia si Muntenegru.n acest fel, la nceputul
anului 2005 cnd ncepe implementarea Planului de actiuni, n tara
sunt create conditiile necesare pentru ca acest proces sa fie
lansat si sa ia amploare.
Moldova, intre UE si RUSIA: Chisinaul nu cedeaza in fata
AMENINTARILOR Rusiei. UE este deja principalul partener economic al
Moldovei analiza MINISTERULUI moldovean al ECONOMIEIde P.C.519
afisari |Nu exista comentariiDesi Rusia ameninta ca relatiile
comerciale cu Republica Moldova se vor deteriora dupa semnarea
acordurilor cu UE, oficialii de la Chisinau considera ca aceste
declaratii sunt pur politice. Ei afirma insa ca nu pot calcula
exact toate efectele nefaste pe care le-ar avea un astfel de
scenariu.Ministerul moldovean al Economiei a transmis care sunt
cele mai mari riscuri in acest an pentru R.Moldova si ce efecte va
avea semnarea acordurilor de asociere si de liber schimb cu UE,
relateazaziare.com.
In anul 2014, problemele economice ale Republicii Moldova pot fi
determinate deinrautatirea vizibila a situatiei economice in
Ucraina, Rusia si Belarus.Ucraina, Federatia Rusia si Belarus atrag
peste o treime din exporturile moldovenesti (36% in anul 2013),
ceea ce poate contribui la diminuarea vanzarilor de produse in
aceste tari, precum si scaderea fluxului de remiteri a lucratorilor
din Moldova.Mai mult, tensiunile din Ucraina ar putea avea o
influenta negativa si asupra tranzitului de bunuri prin teritoriul
acestui stat. "Cu toate ca la moment, impactul acestora asupra
economiei Moldovei este nesemnificativ, dar pe viitor, luand in
considerare aprofundarea crizei politice in Ucraina, consecintele
lor pot fi mult mai inalte", au avertizat oficialii moldoveni.
Momentan, pentru intocmirea prognozelor oficiale nu au fost
luate in calcul riscuri precum posibila restrictionare a
exporturilor pe piataComunitatea Statelor Independente(CSI) -
formata din 9 din cele 15 foste republici ale Uniunii Sovietice -
sau revenirea masiva in tara a migrantilor moldoveni, ca urmare a
problemelor economice din tarile vecine.Desi aceste riscuri exista,
Ministerul Economiei "incearca sa previna survenirea lor prin
dialog cu partenerii din Federatia Rusa".Desi Rusia ameninta ca va
pune piedici exporturilor moldovenesti, Chisinaul ramane
optimist.Oficialii de la Chisinau sustin ca "nu exista niciun motiv
temeinic care induce ideea ca aplicarea Acordului de Asociere
conduce in sine la deteriorarea relatiilor comerciale dintre
Republica Moldova si Federatia Rusa".
Totusi, Moscova a amenintat ca relatiile comerciale se vor raci
in cazul in care R.Moldova se indreapta catre UE, prin vocea
viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin. "Vedem decizia
partii moldovene ca pe o decizie suverana care ar putea avea efecte
profunde", a declarat oficialul. Mai mult, el a amenintat ca
relatiile dintre tara vecina si Rusia vor fi afectate pe toate
planurile - "politic, economic, cultural, spiritual". Astfel, unul
dintre obiectivele Moscovei in acest sens este sa reduca la minimum
"potentialele efecte negative, in primul rand in zona schimburilor
bilaterale si a cooperarii economice".
"Semnarea Acordului de Asociere intre R.Moldova si Uniunea
Europeana, programata pentru data de 27 iunie, este extrem de
importanta pentru relatiile ruso-moldovene. Este un eveniment major
in ceea ce priveste relatiile noastre bilaterale", a mai afirmat
Karasin.Cu toate acestea, Ministerul Economiei de la Chisinau
sustine ca "orice argumente de acest gen detin un caracter pur
politic.Mentionam ca practica altor state denota ca sunt admisibile
mai multe modele de compatibilitate, unul din ele urmand exemplul
Serbiei care are ambele acorduri, cel de asociere cu Zona de Liber
Schimb (ZLSAC), precum si un acord de liber schimb cu Rusia", arata
moldovenii.Totusi, institutia este constienta de riscurile la care
se expune daca Rusia trece la fapte."Posibilele bariere tarifare si
netarifare impuse de catre Federatia Rusa pentru productia
importata din Republica Moldova pot avea un impact negativ asupra
produselor din grupa agro-alimentara (cum ar fi fructele si
legumele), dat fiind faptul ca acestea fac parte din topul
produselor expediate catre Federatia Rusa", mentioneaza
moldovenii.
Totodata, ei amintesc ca UE a devenit partenerul principal al
Republicii Moldova in ceea ce priveste volumul schimburilor
comerciale. "Mai mult decat atat, in contextul semnarii Acordului
de Asociere si ZLSAC, UE a marit cotele de import pentru grupa
produselor agro-alimentare. Astfel, Moldova va beneficia de o lista
de produse care sunt supuse scutirii anuale de taxe/pret de intrare
in volumul cotelor tarifare la exportul acestora in UE, precum
merele, prune, rosii, struguri, suc de struguri. In plus, o
cantitate limitata de fructe si legume supuse preturilor de intrare
in UE va fi liberalizata", ne-a transmis Ministerul moldovean al
Economiei.
"Aderarea la ZLSAC va aduce beneficii economice si sociale nete
pentru Republica Moldova si va contribui la ameliorarea
atractivitatii investitionale", au sustinut reprezentantii
Ministerului Economiei.CITITI SI:SEMNAREA acordul de ASOCIERE al
Moldovei cu UE va produce efecte NEGATIVE n relaiile Moldovei cu
Rusia - Grigory Karasin, Ministrul adjunct de externe al
RusieiSemnarea Acordurilor de Asociere si a celui de Liber Schimb
cu UE va contribui la accelerarea reformelor structurale in
economia si societatea moldoveneasca.Aceste acorduri reprezinta
modalitate concreta de a explora dinamica relatiilor
moldo-comunitare si se concentreaza pe sustinerea reformelor cheie,
de dezvoltare sicrestere economica, guvernare si cooperare in
sectoare precum energie, transport, protectie mediu, industrie si
dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), protectie
sociala, drepturi egale, protectie a consumatorului, educatie,
cercetare si inovatii, cooperare culturala etc.
Acordul de Asociere cu UE va crea o multitudine de oportunitati
pentru oamenii de afaceri din tara si de peste hotare.Moldova este
unica tara din regiune ce ofera posibilitatea de a exporta marfuri
in regim liber atat pe piata CSI, cat si in UE. Investitorii din
intreaga lume au posibilitatea de a crea aici intreprinderi, de a
aduce materie prima si de a produce marfa pe care sa o exporte in
aceste state. Expertii prognozeaza o crestere economica, in medie,
de 5,4%, urmare a implementarii Acordului de Asociere.
Calculele estimative sugereaza ca aderarea la Zona de Liber
Schimb va impulsiona cresterea exporturilor cu peste 11% si va
contribui in mod esential la diversificarea lor. Totodata,
liberalizarea importurilor va spori concurenta pe piata interna,
ceea ce, in final, va contribui la diminuarea preturilor si
cresterea diversitatii si calitatii produselor.
Alexandru Fala, analist economic la Expert-Group, a avertizat,
intr-un interviu acordat Ziare.com, ca pentru 2014 exista niste
riscuri enorme, legat de tensiunile din est, avand in vedere ca
acestea s-ar putea traduce prin posibile restrictii pentru
exporturile catre Federatia Rusa.
Mai mult, el sustine ca Acordul de liber schimb nu va fi un
colac de salvare pentru Republica Moldova. "Totusi, marele avantaj
este ca va crea o presiune aditionala asupra clasei politice din
Republica Moldova pentru a face schimbari", a apreciat
economistul.
http://www.timpul.md/articol/r-moldova-i-federatia-rusa-parteneriat-strategic-versus-parteneriat-realist-previzibil-si-viabil-32858.html