7/23/2019 Comertul administrat OMC http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 1/25 2.2.4. Despre natura comer țulului internațional administrat: Acordurile de liber schimb și Organizația Mondială a Comer țului – vehicule ale protec ț ionismului 2.2.4.!. Acordurile de "iber #chimb – un truc semantic Ne întâlnim adesea, cercetând viziunile din domeniu, cu enun țuri elaborate parcă înadins ambigue. Vom lua în discuție, în această secțiune, logica internă a opiniei comune că acordurile de liber schimb și Organizația Mondială a Comerțului (O.M.C. conduc la liberalizarea economiilor țărilor membre. Chiar ș i autori pro comer ț liber, cunoscu ț i ca !ind "împotriva curentului# actual și care înțeleg consistența măsurilor unilaterale în a$ara s$erei OMC într%un mod utilitarist & , susțin necesitatea acordurilor comerciale între țări sau regiuni ca mi'loc de etindere a liberului schimb, în principal datorită a două ) motive importante* 1 “În primul rând, O.M.C. este un forum preocupat cu liberalizarea comerțului, dar nu este singura metodă de a atinge acest obiectiv. În ciuda dicultăților istorice ale politicii comerciale unilaterale n conte!tul "#$, liberalizarea unilaterală a comerțului desfășurată n afara O.M.C., nu este doar e!trem de importantă, dar n multe moduri e mai puternică ș i mai profundă, atunci când se realizează n afara O.M.C. $șa cum %rin& 'indse( menționează n articolul său, țări precum )oua *eelandă, C+ile, Me!ic, și altele, au fost preocupate de reformarea politicilor comerciale, cum ar reducerile tarifare n afara negocierilor comerciale multilaterale. O astfel de liberalizare se bazează pe un consens politic intern cu privire la interesul economic național al acestora, n astfel de liberalizări, indiferent de politicile urmărite n străinătate. Motivația nu este reciprocitatea, ci o acceptare a beneciilor de eciență care va nsoți o astfel liberalizare. -rin, /ouglas $., Do We Need the WTO0 C$O 2ournal3, 4ol. 15 nr. 6, ianuarie, 7888, p. 696. Însă e o nțelegere nșelătoare a liberalizării, credem noi, ntrucât ecien ța nu poate un criteriu determinat n mod obiectiv ind :udecată antreprenorială, și care n orice caz nu poate criteriul forte;dominant n favoarea acesteia. 7 -rin, $. /ouglas, Free Trade Agreements and Customs Unions, +e 'ibrar( of <conomics and 'ibert(, 7887. =oate accesat la adresa> +ttp>;;.econlib.org;librar(;<nc1;?reerade$greementsandCustoms#nions.+tml
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
2.2.4. Despre natura comer țulului internaționaladministrat:
Acordurile de liber schimb șiOrganizația Mondială a Comer țului
– vehicule ale protecționismului
2.2.4.!. Acordurile de "iber #chimb – un truc semantic
Ne întâlnim adesea, cercetând viziunile din domeniu, cu enunțuri elaborate
parcă înadins ambigue. Vom lua în discuție, în această secțiune, logica
internă a opiniei comune că acordurile de liber schimb și Organizația
Mondială a Comerțului (O.M.C. conduc la liberalizarea economiilor țărilor
membre. Chiar și autori pro comerț liber, cunoscuți ca !ind "împotrivacurentului# actual și care înțeleg consistența măsurilor unilaterale în a$ara
s$erei OMC într%un mod utilitarist&, susțin necesitatea acordurilor
comerciale între țări sau regiuni ca mi'loc de etindere a liberului schimb, în
principal datorită a două) motive importante*
1 “În primul rând, O.M.C. este un forum preocupat cu liberalizarea comerțului, dar nu estesingura metodă de a atinge acest obiectiv. În ciuda dicultăților istorice ale politiciicomerciale unilaterale n conte!tul "#$, liberalizarea unilaterală a comerțului desfășurată n
afara O.M.C., nu este doar e!trem de importantă, dar n multe moduri e mai puternică și maiprofundă, atunci când se realizează n afara O.M.C. $șa cum %rin& 'indse( menționează narticolul său, țări precum )oua *eelandă, C+ile, Me!ic, și altele, au fost preocupate dereformarea politicilor comerciale, cum ar reducerile tarifare n afara negocierilorcomerciale multilaterale. O astfel de liberalizare se bazează pe un consens politic intern cuprivire la interesul economic național al acestora, n astfel de liberalizări, indiferent depoliticile urmărite n străinătate. Motivația nu este reciprocitatea, ci o acceptare a beneciilorde eciență care va nsoți o astfel liberalizare. -rin, /ouglas $., Do We Need the WTO0C$O 2ournal3, 4ol. 15 nr. 6, ianuarie, 7888, p. 696. Însă e o nțelegere nșelătoare aliberalizării, credem noi, ntrucât eciența nu poate un criteriu determinat n mod obiectivind :udecată antreprenorială, și care n orice caz nu poate criteriul forte;dominant nfavoarea acesteia.
7 -rin, $. /ouglas, Free Trade Agreements and Customs Unions, +e 'ibrar( of <conomicsand 'ibert(, 7887. =oate accesat la adresa>+ttp>;;.econlib.org;librar(;<nc1;?reerade$greementsandCustoms#nions.+tml
(& câștigurile economice din comerțul internațional sunt consolidate șiîmbunătățite, atunci când mai multe țări sau regiuni sunt de acord cu oreducere reciprocă a barierelor comerciale. +rin lărgirea piețelor,liberalizarea concertată a comerțului crește concurența și specializarea
între țări, o$erind ast$el un impuls mai mare e!cien ței, și veniturilorconsumatorilor.
() reducerile multilaterale a barierelor comerciale pot reduce opozi țiapolitică asupra comerțului liber în !ecare dintre țările implicate. cestlucru se datorează $aptului că grupurile care alt$el s%ar ! opus sau ar !$ost indi$erente la re$orma comercială s%ar putea alătura campanieipentru comerțul liber în cazul în care văd oportunități de eport cătrealte țări membre ale acordului comercial.
ceste motive sunt, în înțelegerea noastră, îngăduitoare în mod
ne'usti!cat, iar să privim acordurile comerciale între state ca !indpromotoarele comerțului liber ar ! o simplă amăgire. -usținem acest lucru
bizuindu%ne pe câteva rațiuni.
Mai înainte însă, în ast$el de analize, e utilă, pretindem, o oarecare
prudență, câtă vreme sunt autori chiar din actualul curent de gândire, care
au pus la îndoială adevărul unor ast$el de abordări. ntr%un cunoscut studiu
re$eritor la tipurile de politică comercială ale di$eritelor țări, /ose arată că
politica comercială a țărilor membre 0..1.1 și O.M.C. nu a devenit mai
liberală după aderare $ață de cea a non%membrilor. utorul utilizează o
metodologie cantitativă de nu mai puțin de 23 de tipuri de măsurare (toate
metodele cantitative de măsurare eistente a gradului de liberalizare și a
politicilor comerciale pentru a determina acest lucru, a'ungând la
rezultatele amintite* "Nu eistă aproape nici o di$erență sesizabilă între
membrii 011 4 OMC si non%membri în privința nivelurilor tari$are,
măsurilor de acoperire a barierelor netari$are, măsurilor bazate pe prețuri,
măsurilor de deschidere, și așa mai departe.#5 -au, să reținem rezultatele
unui alt studiu, unde, $olosindu%se de metode de cercetare empiric%
6 /ose, ndre6 7., Do WTO Members Have A More Liberal Trade Policy? 8or9ing +aperNr. :5;<, National =ureau o$ >conomic /esearch, Noiembrie )??), p. &:.
cantitative, același economist; ne indică lucrul că tezele ce pretind că
sisteme precum 0..1.1. sau O.M.C. au încura'at semni!cativ comerțul între
țările membre, nu sunt deloc susținute de datele empirice.
@in vechea tradiție economicăA știm că, de ceea ce este nevoie în comerțul
liber este respectarea drepturilor de proprietate de către participanți, și nu
de reguli și regulamente care su$ocă schimburile, ori de susținere a
liberalizării pentru motive greșite ca spre eemplu acela că determină
e!cientizarea respectivelor sectoare. cest din urmă concept, presupune o
aplicare cu discernământ în analizele economice. -ă ne întrebăm cum ar
arata o situație în care, e!ciența cuiva se bazează pe a$ectarea veniturilor
altcuivaB >a nu poate ! una tocmai binevenită. Orice re$erire la gradul de
e!ciență trimite vrând%nevrând înapoi la proprietate. Numai proprietarul își
poate cântări e!ciența acțiunilor sale potrivit scopurilor stabilite de el însuși.
>!ciența, !ind o 'udecată antreprenorială, nu poate ! un criteriu în mod
obiectiv determinat, și care în orice caz nu poate ! criteriul $orte4dominant
în $avoarea liberalizării comerciale. O susținere coerentă și armonioasă a
liberalizării și comerțului liber vizează irevocabil susținerea drepturilor de
proprietate. Odată ridicată această teză, întrerup aici re$eririle privitoare la
conceptul e!cienței căruia, mai târziu în lucrare, îi vom dedica o întreagăsecțiune.
Comerțul internațional actual este, în $apt, un comerț administrat de către
birocrații organizațiilor internaționale. -e impune prompt întrebarea* care ar
! motivul pentru care indivizii ar avea nevoie de organisme suprastatale
@ /ose, ndre6 7. Do We Really Know That the WTO Increases Trade? publicat în The American conomic Review Vol. :;, Nr.. & (Mar., )??;, p. :3%&&;.
9 +entru a nu crea eventuale con$uzii precizăm că ne re$erim îndeosebi la autori ceau susținut în mod coerent acest lucru precum cei ce $ăceau parte din !coala de la!alamanca, iar mai târziu spre eemplu* Cantilion, apoi =astiat și mai puțin laeconomiștii consacrați ca !ind adepții liberului schimb ca -mith, /icardo sau Milldar care agreau în diverse grade implicarea statului în schimburi și deci înproprietatea privată.
pentru a se anga'a în tranzacțiiB Știm de asemenea, că de%a lungul timpului,
comercianții nu au simțit nevoia de a în!ința ast$el de organisme, libertatea
schimburilor !ind esențială. n cazul apariției neînțelegerilor, comercianții
aderau la o $ormă de soluționare non%'uridică* arbitra'ul comercial. Nu
numai că era mai rentabil să se descurce $ără instrumentele coercitive ale
statului, dar acest lucru aducea mai multă concordanță relațiilor de a$aceri,
întărindu%le pe termen lung. @e pildă, sunt notabile observațiile pro$esorului
de istorie Derold uerbach cu privire la acest lucru*
+e masură ce limitele geogra!ce, religioase și ideologice ale comunitățiis%au diminuat, legăturile comerciale se consolidau. n mod paradoal,urmărirea interesului propriu și a pro!tului a generat propriile sale
valori comunitare, pe care arbitra'ul comercial le eprima.Endividualismul competitiv al pieței a $ost veri!cat de necesitatea de amenține relațiile armonioase între oamenii care $ăceau a$aceri împreună.FG..H Odată ce activitatea comercială s%a stabilizat într%o economie depiata, comercianții au $ost evident în $avoarea păstrării valorilor anti%
'uridice. Ostilitatea lor $ață de soluționarea 'udiciară a litigiilor nu s%adiminuat până ce tribunalele, la începutul secolului al nouăsprezecelea,și%au moderat propriile lor doctrine anti%comerciale. +oate părea ciudatcă într%o cultură economică etrem de competitivă, comercianții șioamenii de a$aceri au păstrat cea mai durabilă relație cu soluționareanon%'uridică a litigiilor.2
-e cuvine, desigur, ca aceste observații istorice să !e îndreptate rotund cu
ideea că pentru economiști, de la dam -mith încoace, dar și cu mult timpînaintea lui, $aptul că din urmărirea propriilor interese bene!ciază întreaga
societate, nu este un lucru paradoal. @in contră. @ar nu aceasta este însă
direcția de sondare anunțată. O minimală consultare a documentelor
curente legate de comerțul între națiuni ne dezvăluie eistența a numeroase
mențiuni legate de reglementarea comerțului, și nu de asigurarea respectării
anga'amentelor contractuale. Continuând pe !rul investigației noastre, un
alt motiv ar putea !, așa cum este considerat astăzi, acela că accederea într%o organizație de $elul celor eistente în prezent, ar stimula dezvoltarea
schimburilor din acea țară. r crește volumul comerțului și ar dezvolta piața
A$uerbac+, 2erold "., Justice without Law?:Resoling Dis!utes Without Law"ers# New $or%:O&'ord Uniersit" (ress# 15B6, p. @6 @@.
liberă. nsă dacă așa stau lucrurile, de ce în ast$el de stu$oase acorduri
comerciale bi sau multilaterale, ceea ce apare tot mai $recvent sunt tipurile
de bariere ce pot ! $olosite, precum și numeroase mențiuni cu privire la
reglementarea comerțului între țăriB Inii economiști arată cum în constituția
americană au $ost nevoie de numai A; de cuvinte pentru a stabili comerțul
liber cu țări precum Canada și Meic. sta pentru ca mai târziu, în cordul
Nord%merican de Jiber -chimb, care o!cial s%a instituit în &::5 (și intrat în
vigoare la & ianurie &::; tocmai ca o $ormă de nemulțumire $ață de
procesul încet și greoi de liberalizare din cadrul 0..1.1., să se a'ungă la
peste )??? de pagini dintre care :?? erau cote tari$are, iar obligațiile
membrilor vizau reduceri de doar &?K a tari$elor vamale pe o perioadă de
&A ani.< ceste acorduri $uncționează după vechiul principiu "apărătorul
taelor vamale, al cenzurii, al controlului cursurilor de schimb, al
controlului prețurilor susține un program pozitiv care $urnizează locuri de
muncă vameșilor, cenzorilor și birocraților însărcinați cu controlul prețurilor
și al cursului de schimb.#3 0..1.1. ce își propunea să îndepărteze din calea
tranzacțiilor economice guvernele și birocrații, nu a reușit vreme de A? de
ani să diminueze implicarea guvernelor în comerț. stăzi Lnestemata
încoronată a comerțului gestionat este Organizația Mondială a Comerțului.Enstituit pentru a înlocui 011, tratatul său de ):.??? de pagini este visul
birocraților devenit realitate. orța sa de conducere vine de la cei care văd
locurile de muncă guvernamentale ca civilizarea pieței (care alt$el în opinia
lor ar $uncționa ca legea 'unglei. n timp ce aceste ):.??? de pagini spun
puțin despre liberalizarea comerțului, spun $oarte mult despre
D “)o ta! or dut( s+all be laid on articles e!ported from an( state. )o preferences+all begiven b( an( regulation of commerce or revenue to t+e ports of one "tate over t+ose of
anot+er> nor s+all vessels bound to, or from, one "tate, be obliged to enter, clear, or pa(duties in anot+er) Wh" *anaged Trade is Not Free Trade# %atemarco, Eobert n $(au,Manuel ?., Not a +ero,-um .ame# the !arado& o' e&change, #niversidad ?ranciscoMarroFuin, Guatemala, 788D. p. AD.
B '.. Mises, (lani/carea li0ert1ț ii și alte eseuri, <ditura #niversității “$le!andru -oanCuza din -ași, 7817, p. A1.
activităților de corupere a $uncționarilor publici.
de a modi!ca, reinterpreta sau stopa aspecte speci!ce privind legislațiaprivatizărilor, statutul investițiilor străine care pot a$ecta s$era activitățiilor
antreprenoriale interne.
n cele din urmă, teza con$orm căreia acordurile comerciale sau comerțul
mondial gestionat de către organizațiile suprastatale, nu este un comerț
liber, nu ar trebui să surprindă prea mult astăzi lumea economiștilor. -ă
cităm în acest sens, un economist prestigios, $ost consilier al directorilor
O.M.C. și 0..1.1. care atrage atenția asupra acestei erori* )mareleeconomist *acob +iner a s"bliniat ,n -./01 c$nd a &ost solicitat de c%tre
2omisia 2arne3ie s% scrie "n ra#ort #rivind aran4amentele comerciale de
18 Hoppe, HansIHermann, Teoria socialismului și a ca!italismului, -nstitutul 'udig von Mises Eomânia, 7818, p. 7B5 I 758.
A6L6!6 a" do"% &aț ete< s"sț in comer ț "l liber și se retra3 sim"ltan ,n
#rotecț ie#&& % a!rmând câteva pagini mai încolo, că puțini birocrați și
politicieni "înțeleg într%adevăr deosebirea dintre .J.-. și liberul schimb#.&)
@upă ce am ridicat succint câteva îndoieli asupra con!gurației des$ășurării
comerțului în cadr"l Acord"rilor de Liber !chimb1 e util să eaminăm mai
departe principiile ce stau la baza O.M.C., în vederea sesizării e$ectelor
comerțului administrat sub auspiciile acestei organizații.
2.2.4.2 Organizația Mondială a Comer țului $ vehicul către un
comer ț liber sau
controlat
11 Vezi cartea =ree trade today a pro$esorului de economie și drept de la ColumbiaIniversitP Dagdish =hag6ati ($ost pro$esor al lui +aul 7rugman, apărută în )??) la+rinceton IniversitP +ress, la pagina &?3.
17 Ebidem, p. &&2. -au într%o altă lucrare, când analizând e$ectele acordurilor pre$erențialeasupra comerțului liber scoate în evidență caracterul politic al cordurilor de liberschimb*"@espite a QurrP o$ activitP to launch an >ast $rican Common Mar9et and theJatin merican ree 1rade rea, nothing transpired. 8hPB 1he reason 6as prettP simple.1he developing countries in Ruestion 6anted to allocate the diSerent import%substituting
activities among themselves bP bureaucratic decisions and then support these allocationsand intra%+1 specialization bP managed trade, instead o$ liberalizing trade amongthemselves and letting the mar9et decide 6ho got 6hat o$ the activities. 1he sheerdiSicultP o$ bureaucratic allocations, and the politics that 6ould attend such decisions, gotthe 6hole eSort mired in the mud. 1rade should lead to production specializationT these+1s tried to do it the other 6aP around, putting the cart be$ore the horse. Termites in thetradin3 system< how #re&erential a3reements "ndermine &ree trade, Dagdish =hag6ati.,)??3, O$ord IniversitP +ress, Enc., p. 5?.
Edeea în!ințării unei organizații în planul reglementării schimburilor
comerciale între țări nu a $ost nouă. -%au vechiculat înainte de O.M.C.
proiecte ca Organizația Multilaterală a Comerțului sau Consiliul Comerțului
Mondial, și chiar s%a încercat constituirea unei Organizații Enternaționale a
Comerțului. 1oate acestea aveau în comun obiectivul reglementării și
plani!cării comerțului mondial în numele liberului schimb. Je6 /oc96ell
amintește că prin denumirea actualei O6M626 s%a dorit să se scape de
asocierea cu birocrația Acord"l"i >eneral #entr" Tari&e și 2omer ț * Lla
s$ârșitul /undei IruguaP, în decembrie, reprezentantul -.I.. al comerțului
Mic9eP 7antor a schimbat numele birocrației. @e acum în colo va !
Organizația Mondială a Comerțului, sau O.M.C. cest titlu are mai multă
UgravitateU, a spus $ostul :9er al ollP6ood%ului, și sună mai puțin
birocratic.#&5
cest pas al trans$ormării acordurilor din 0..1.1. într%o organizație
mondială, a însemnat internaționalizarea intervenționismului* trecerea de la
intervenționismul național la cel internațional. irmele naționale dispun
acum de spri'inul guvernului și pe piețele globale. -uplimentar produselor,
se eportă ast$el și protecționism. +e lângă e$ectul de retaliere protecționistal celorlalți competitori eterni, se stabilesc și dezvoltă măsuri de prote'are
și intervenție comune, compatibile între ele* Lpoliticile comerciale ale
di$eritelor țări interacționează între ele, ceeea ce este echivalent cu a spune
că interacțiuni eistă și ,ntre #ieț ele #olitice #e care se determin% nivel"rile
și bene:ciile #rotecț iei#.&;
>ste evident deci că nu doar numele organizației s%a dorit să rezoneze cu
a$acerile și economiile libere, ci întreaga recuzită terminologică a$uncționarilor O.M.C. ici, unii economiști, ce susțin tot mai vehement că
16 Rockwell, Llewellyn H. Jr, Stop the WTO, The Free Market, februarie , 1994.
1@ Negrecu, !rago ,ș Protec ionismul netarifar - evolu ii i tendin e în ările dezvoltateț ț ș ț ț , e"itura
2.2.4.2.!. O e%aminare liber schimbistă a principiilor O.M.C.
ceste teme de negociere eprimă, în înțelegerea noastră, mai degrabă
politizarea comerțului decât promisa libertate acordată schimburilor.
Con$orm obiectivelor sale de deschidere a piețelor către competiție,
principalul lucru ce trebuia $ăcut e încă departe de a ! îndeplinit* Lcomerțul
liber real, constând în scăderea unilaterală a barierelor comerciale, este
nemaiauzit la OMC. Jibertatea economică ar lăsa birocrații săi în esență cu
nimic de $ăcut.#&A ctivitatea O.M.C. este una de tip politic cu toate
elementele caracteristice s$erei politice* competiție de tip politic și
antreprenoriat politic, stimulente speci!ce și decizii colectiv%coercitive
asupra întreprinzătorilor%proprietari. rgumentăm că sistemul de reguli
creat în cadrul acesteia, se bazează pe principii ce nu promovează
numaidecât comerțul liber*
& +rincipiul nediscriminării % cuprinde cele două clauze* (& clauza națiunii
celei mai $avorizate în virtutea căreia o țară membră nu trebuie să $acă
discriminări între membrii O.M.C. acordând tuturor membrilor un tratament
egal (orice avanta' tari$ar pe care l%a con$erit unuia trebuie alocat tuturorcelorlalți membri și (b clauza tratamentului național ce interzice acordarea
unui tratament privilegiat, di$erențiat bunurilor economice naționale $ață de
cele din import, odată a'unse pe piața internă. =arierele la intrare !ind
permise. cest principiu rezonează mai mult cu politicile protecționiste și
denotă o înțelegere redusă a $uncționării economiei de piață din cel puțin
două motive* implică alte legi și regulamente ce se suprapun peste comerțul
liber care are propriile legi și instituții (proprietatea privată, moneda liberăși sănătoasă și nu e o 'udecată bine cumpănită să îți propui să obți un
comerț nediscriminat și liber prin noiane de documente și regulamente care
îngreunează schimbul. >ste destul de probabil ca aplicată consecvent,
clauza tratamentului național să aibă consecințe neintenționate. ceasta ar
putea însemna o urmărire și supraveghere continuuă, ce ar trans$orma
O.M.C. într%un =ig =rother Comercial Mondial, însă care totuși nu și%ar
putea îndeplini pe deplin scopurile de vreme ce măsurile cu caracter
naționalist din interiorul țării pot ! nesesizabile, indirecte, iar altele total
permise. șa cum se întîmplă de obicei, la orice pas aparatul statal, prin
intervențiile sale pe piața autohtonă, este capabil să pre'udicieze, să
discrimineze bunurile și serviciile din străinătate prin o$erirea de stimuli
(!scali, bancari, monetari, e.t.c. !rmelor naționale în toate stagiile lor de
producție și distribuție, concomitent cu obstrucționarea și îngreunarea
activității sau accesului !rmelor străine. cestea !ind o problemă de
strategie a politicii comerciale ce aparține guvernelor în cauză. Ja ce ne%am
putea aștepta în replicăB Ja în!ințarea unor agenții teritoriale ale O.M.C.
care să asigure transparența și punerea în aplicare a măsurilor
nediscriminatoriiB m a'unge tocmai la birocrația și politizarea comerțului
de care se dorea să se scape prin $ondarea organizației. cest principiu al
nediscriminării e criteriul de căpătâi al sistemului comercial internațional, și
pare cel puțin la nivel retoric. agreat de toată lumea* de la tehnocrați și
decidenții politici la companiile multinaționale și consumatori. nsă la acestprincipiu "corect politic#, s%a a'uns din cauza intervențiilor pe care tot statul
le%a des$ășurat și nu piața. @in aceste motive, suntem de părere că nu
nediscriminarea trebuie să !e considerată o virtute a comerțului
internațional, ci libertatea lui. +e piața liberă a nu discrimina e nimic altceva
decât o inepție. Orice individ când alege să întreprindă o acțiune,
discriminează. @acă un student având o bancnotă de &?? de lei decide să
meargă la bibliotecă tot anul și nu să își cumpere cărțile, am putea spune cădiscriminează autorii citiți. @iscriminează scriitorii naționali și editurile
locale în momentul în care decide să achiziționeze o carte din import,
discriminează producătorii și dealerii de mașini, și toată industria auto dacă
pre$eră să meargă cu metroul ori cu bicicleta. @ar ar ! absurd ca toți aceștia
să îi ceară socoteală. +roprietarul bancnotei (dobândită prin mi'loace
pașnice, economice !ind, în mod legitim, singura persoană care%i poate
decide destinația. Ja $el de esențial și !resc e ca principiul libertății
schimburilor și al respectării proprietății private să primeze în sistemul
comercial global și nu cel al nediscriminării. -e desprinde, în mod logic, din
cele spuse, constatarea noastră că prin clauza tratamentului național, cu
permiterea $olosirii barierelor comerciale la intrare, sau a obstrucționării
bunurilor economice ce provin din unele țări ce practică un comerț "neloial,
nu se construiesc ușor temeliile unui comerț liber, iar ceea ce se dorește prin
tratamentul egal din ambele clauze, socotim a ! o himeră ce poate avea mai
mult e$ecte contrare.
() +rincipiul competiției corecte % are în vedere asigurarea unor condiții
echitabile de des$ășurare a shimburilor comerciale, permițând combaterea
practicilor stabilite ca !ind neechitabile, prin mi'loace protecționiste. -%au
stabilit ca !ind incorecte, viciind competiția, următoarele* (a dumpingul, (b
subvenționarea, (c achizițiile publice, (d nerespectarea standardelor de
mediu, (e a drepturilor de proprietate intelectuală, ($ a drepturilor
consumatorilor, (g practicile anticoncurențiale și altele. Competiția corectă
este un concept ce $ace parte din modelul neoclasic dominant ce trece cu vederea și obstrucționează tocmai ce s%a dorit prin $ăurirea acestui
principiu* intensi!carea procesului concurențial. Dustețea promovată prin
această linie de argumentare este greșit înțeleasă. cest concept presupune
stări de echilibru, cunoaștere per$ectă și o concurență pură și per$ectă în
care nu se ține cont chiar de cei care generează acest proces pe piața liberă,
dând naștere la prețuri, și anume antreprenorii și consumatoriiT când de $apt
în realitate, eistă incertitudine, și nici%o constantă, competiția e dinamică,cunoșterea e dispersată și unică. șa încât, privim cu scepticism așa zisele
îngri'orări ale competiției corecte*
(a+racticarea dumpingului este o practică antreprenorială obișnuită și
legitimă a proprietarilor ce e inadecvat să o apreciem ca !ind
rezonabil privind politica comerțului echitabil. @ominic9 -alvatore este unul
dintre ei. >l atașează comerțului echitabil un caracter protecționist*
LComerțul liber se bazează pe conceptul de laissez%$aire și lipsa deinter$erență cu sistemul de tranzacționare. Comerțul echitabil, pe de altă
parte, se re$eră la reglementările unilaterale a ceea ce este permis și cenu este. +rocedurile de punere în aplicare a comerțului echitabil demulte ori s$ârșesc prin a ! măsuri protecționiste. șa cum subliniazăinger (&::&, p. )&. ,n #olitica intern% comer ț "l corect a a4"ns s%,nsemne dre#t"l la #rotecț ie6 @iscutarea comerțului corect, însă, a împinsapărătorii unui sistem comercial multilateral liber în de$ensivă1 deoarecenimeni nu poate argumenta într%adevăr împotriva corectitudinii încomerț.#&3
n alte cuvinte, în numele egalitarismului se adoptă de $apt măsuri ce
determină cu adevărat inegalități, de vreme ce nu competiția liberă $ace
obiectul acestui principiu, este de'a evident că vor eista "indivizi care
trăiesc din propriile e$orturi și cei care pro!tă de constrângerea
organizată#.&:
5 +rincipiul liberalizării. plicarea acestui principiu e $ăcută în mod
birocratic și e politizată, a'ungându%se la un anumit grad de libertate a
schimburilor, obținut treptat prin dezbateri ce au loc în cadrul rundelor de
negocieri având rezultate modeste pentru anvergura, resursele alocate șipretențiile anunțate*
@e la crearea 011 în &:;<%&:;3 au avut loc opt runde de negociericomerciale. noua rundă, cea de la @oha din Watar este în curs dedes$ășurare în prezent. Ja început, rundele de negocieri s%au concentratpe scăderea tar!elor, în special cele vamale, asupra bunurilor importate.Ca rezultat al negocierilor, la mi'locul anilor &::?, ratele tari$are alețărilor industriale asupra bunurilor industriale au scăzut în mod constantla mai puțin de ;K.)?
1B Trade protectionism and welfare in the United States , ca'itolul 14, *n +olu$ul e"itat "e !o$inickal+atore- Protectionism and world welfare, a$bri"ge /ni+erity 0re 199, '. 1(.
15 alin, 0acal, Lieralismul , '. (2.
788orld 1rade Organization En$ormation and >ternal /elations @ivision, @nderstandin3WTO, )?&&, p. &&.
/emarcăm operarea cu un concept di$erit al liberalizării $ață de cel
autentic, preluat din cordurile de Jiber -chimb și 0..1.1. ce conține
aceleași tipuri de stimulentele perverse descrise mai înainte, și în care s%au
păstrat neatinse câteva din concepțiile mercantiliștilor (mă re$er spreeemplu la politicile de stimulare a eporturilor și restricționare a
importurilor dar adăugându%se și altele noi.
Multilateral trade agreements no6 $ocus on providing assistance toeporters through more government intervention, not on openingborders and tariS reduction. or eample, since &:2; the Enternational1rade Centre, the 81O, and the Inited Nations Con$erence on 1radeand @evelopment have been 6or9ing together to assist small economiesthrough their eport%led development and integration in internationaltrade. Countries see9 trade agreements inso$ar as those agreements
encourage onlP their eport industries, but not the Qo6 o$ imports as6ell.)&
n cadrul OMC lipsesc deci stimulentele adoptării unei asemenea politici
autentice. /eiterăm $aptul că liberalizarea înseamnă nu doar eliminarea
obstrucționării schimburilor de către state, de tipul celor propuse (taele
vamale, pla$onări cantitative e.t.c., dar și a standardelor de toate tipurile
(de mediu, calitative, cantitative, de securitate e.t.c., și a tuturor
reglementărilor și imitiunilor asupra schimburilor, ce nu pot ! con$orme cu
obiectivele creării unui comerț într%adevăr liber.
dăugăm aici că o politică de liberalizare înseamnă și trecerea la o monedă
liberă și sănătoasă stabilită și emisă în a$ara sistemului băncilor centrale, nu
doar simpla asigurare a unor politici nemanipulatorii ale autorităților
monetare. ăcând rabat de la oricare dintre ele, liberalizarea va ! una de
supra$aă, !ind utilizată ca o modalitate de îmbogăire a $uncionarilor i a
grupurilor de interese. +resupunând o politică de liberalizare în care
moneda este lăsată în continuare în aparatul statal i nu decisă prin
m'iloace economice, atunci trebuie să înelegem că nu am eliminat nici pe
departe mi'loacele de alocare protecionistă* statul dispunând în continuare
71 @orobaț, Carmen >lena, =orei3n Policy and Domestic Policy Are b"t One!ystem, Endependent /evie6, )?&A, &:.5, p. 52:.
că "aceste pauze sunt bune prin aceea că permit membrilor să digere
acordurile anterioare și să%și conserve energia pentru viitoarele negocieri
comerciale multilaterale,#); e, am putea spune, încă un caz ce evidențiază că
meta$orele nu trebuie să inlocuiască raționamentele economice. > destul de
limpede că unele state par a avea nevoie de un proces de "digerare# de zeci
de ani, ceea ce ne 'usti!că să susținem că acestea nu pot ! o strategie
înțeleaptă4prudentă, cum se crede. ceste lungi "pauze# denotă mai mult
decât înțelegerea greșită a măsurilor de dereglementare a pieței, și anume
$olosirea lor ca instrument protecționist.
@in perspectiva pe care noi o împărtășim, a unei analize limpezite de
presupozițiile multilateralismului comercial, e de la sine înțeles să se impună
ecluderea totală din calea comerțului a co%proprietarului neinvitat, dar
aceasta se poate obține mult mai ușor printr%o strategie unilaterală a
liberalizării, și nu prin negocieri politice sub auspiciile O.M.C., așa cum prea
optimist consideră mulți autori liberali, chiar dacă înțeleg $oarte bine că nu
e înțeleaptă așteptarea ca celalți membrii să $acă la $el pentru a putea
bene!cia de deschiderea economiei către mediul internațional*
" @e ce să ne supunem populația la mai multe tae și restricții numaipentru că alte țări $ac acest lucruB +entru a împrumuta o analogie de laeconomista britanică Doan /obinson, nu este deloc înțelept să aruncibolovani în propriul port doar pentru că vecinii tăi au țărmuri stâncoaseși inaccesibile, care îți îngreunează accesul. spune că n";mi voi acordadre#t"l de a ale3e dintr;o 3am% lar3% de #rod"se ie&tine și b"ne1 dac% t"n" &aci la &el reprezintă un sacri!ciu, și nu represalii iscusite.#)A
@i$erența dintre susținătorii OMC și apărătorii comerțului liber se poate
sesiza și din acest mod de abordare al măsurilor reciproce. Mai mult, un
76 @orobaț, Carmen >lena, =orei3n Policy and Domestic Policy Are b"t One!ystem1 p. 5<?.
7@ Er6in, @ouglas, Do We eed the WTO1 p. 5AA.
79 Norberg, Dohan, n apărarea capitalismului global, editura Jibertas +ublishing, )?&?, p.&&<%&&3.
apărător consecvent al principiului reciprocității % ce e strâns legat de
politica instituțională a liberalizării, ar trebui să observe că o aplicare a unor
măsuri protecționiste într%o țară membră înseamnă același tip de măsuri și
pentru celelalte. șa cum North a observat "ceea ce vrea el este o situaie
L$ără tae vamale# pe cealaltă parte a graniei i o lege Lpro%tae vamale#
pe această parte a graniei. Vrea ca americanii să poată vinde orice vor, la
cel mai bun pre posibil oamenilor de pe partea cealaltă a graniei. @ar el
nu vrea ca oamenilor de pe partea cealaltă a $rontierei să le !e permis de
către lege să le vândă oamenilor de pe această parte a graniei la cel mai
bun pre posibil FGH Ceea ce este acceptabil pentru o persoană este
acceptabil i pentru cealaltă. Orice constituie o politică economică
îneleaptă într%o parte a graniei constituie o politică îneleaptă i pe
cealaltă parte.#)2
șadar, stă în natura lucrurilor ca în cadrul acordurilor politice,
programele de liberalizări autentice să nu poat% avea prea mulți susținători.
Jogica competiției politice ne arată că incitativele sunt îndreptate puternic
către susținerea proiectelor de etindere a protecției, ne!ind niciodată o
lipsă de idei în privința proiectelor investiționale cu $ondurile altora.
-timulentele acționează și în sensul maimizării duratei și ariei de acțiune amandatelor de către bene!ciarii acestora % tehnocrații, ce cu a'utorul
coerciției legilor din cadrul cordurilor de Jiber -chimb hotărâte de ei și de
către omologii lor de odinioară, sunt acum în măsură să valori!ce și
calitatea de proprietari, sau, după caz, co%proprietari nedoriți, a tuturor
proprietăților legitime ale di$eriților oameni prinși în mecanismul acordurilor
$ără voia lor. Concurența politică e accelerată puternic și prin deprinderea
îndeosebi rapidă a abilităților parazitare ale altor aspiranți, dornici să obținăaccesul la monopolul mașinăriei birocratice. +rocesul competițional de acest
tip asigură selecția la vâr$ tocmai a celor mai abili birocra ți și antreprenori
7A North, 0arP1 TariBs as Wel&are;!tate conomics1 Mises @ailP, Jud6ig von Mises Enstitute, 5?iulie, )?&).
birocratică multilaterală a liberalizării ca !ind e!cientă, doar în măsura în
care e de dorit epansiunea sau păstrarea pieței protecționismului. nsă
această piață, in'ustă și costisitoare pentru populație, e o !cțiune ce nu îșipoate îndeplini scopurile declarate și nu poate ! niciodată cu adevărat
înQoritoare la nivelul societății. șa cum se poate constata istoric, odată cu
acceptarea eistenței unor asemenea piețe, se acceptă de $apt etinderea
puterii coercitive ce nu mai poate ! limitată și în consecință, revenirea la o
modalitate pașnică de a $ace schimburi, liber consimțite de către
întreprizătorii privați, devine nu anevoioasă ci nedorită. Nu revenirea la
7D șa cum utopic susține în opinia mea @ouglas Er6in nădă'duind că economiștii liberalipot stabili sau schimba obiectivele politicienilor remunerați tocmai din etinderea statului*"Noi ar trebui să menținem OMC concentrată cât mai mult posibil către reducereamăsurilor la $rontieră și nu să etindem în grabă agenda sa dibuind noi teme (dintre caremulte sunt îndreaptă rapid spre nicăieri, oricum, atunci când eistă o mul țime de a $ace cuprivire la problemele vechi.# Op.cit., p. 5AA.