8/13/2019 Coelho - Zahir http://slidepdf.com/reader/full/coelho-zahir 1/175 PAULO COELHO, scriitor brazilian, născut la Rio de Janeiro în 194! înainte de a de"eni unul dintre cei #ai de succes ro#ancieri ai lu#ii $i un "eritabil %eno#en al culturii de #asă, a %ost un &i''ie rebel, a'oi autor dra#atic, director de teatru, (urnalist, 'oet! )n 19*+ %ace 'elerina(ul la antia-o de Co#'ostela, e"eni#ent care i.a #arcat "ia/a $i cariera literară! 0e$i 'ro%und ata$at de razilia natală 2î$i scrie o'erele la calculator, în %a/a oceanului, în "ila sa de la Co'acabana3, ro#anele lui dez"oltă dra#e uni"ersale, "alabile oriunde $i 'entru oricine, ceea ce e'lică 'ri#irea entuziastă de care se bucură 'e toate #eridianele! Căr/ile lui Paulo Coel&o, traduse în 5+ de li#bi $i editate în 156 de /ări, s.au "7ndut în zeci de #ilioane de ee#'lare! Este consilier s'ecial U8ECO în cadrul 'ro-ra#ului Con"er-en/e s'irituale $i dialo-uri interculturale:, #e#bru al co#itetului director al ;unda/iei &i#on Peres, al c&<ab ;oundation %or ocial Entre'reneurs&i', al Lord =enu&in ;oundation! 0istins cu nu#eroase 're#ii 2'rintre care 're#iul -er#an a#bi >661, acordat 'ersonalită/ii culturale a anului, 're#iul italian ;re-ene 'entru literatură3 $i i#'ortante distinc/ii 2ca"aler al Le-iunii de Onoare din ;ran/a, #artie >666? Ordinul Rio ranco, razilia etc3, #e#bru al Acade#iei raziliene de Litere 2din >* octo#brie >66>3! ;ondator al )nstitutului Paulo Coel&o, care acordă a(utoare îndeosebi co'iilor $i bătr7nilor din 'ăturile de%a"orizate ale societă/ii braziliene! Colaborator 'er#anent al unor re'utate ziare, 'rintre care Corriere della Sera 2)talia3, El Semanal 2'ania3, Welt am Sonntag 2@er#ania3, The China Times Daily 2ai<an3! O'ere 'rinci'aleB Pelerin la Compostela 219*3? Alchimis- tul 219**3? Walkiriile 2199>3? La râul Piedra am şeut şi-am plâns 219943? Al cincilea munte 2199+3? !anualul r"#oi- niadui luminii 21993? $eronika se hot"r"şte s" moar" 2199*3? Dia%olul şi domnişoara Prym 2>6663? &nspreece minute 2>663? 'ahir 2>6653! 8u#eroase dra#atizări, C0.uri $i PAULO COELHO 'ahir raducere din 'ortu-&eză de @AR)ELA A8U
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
PAULO COELHO, scriitor brazilian, născut la Rio deJaneiro în 194! înainte de a de"eni unul dintre cei #ai de
succes ro#ancieri ai lu#ii $i un "eritabil %eno#en alculturii de #asă, a %ost un &i''ie rebel, a'oi autor dra#atic,director de teatru, (urnalist, 'oet! )n 19*+ %ace 'elerina(ul laantia-o de Co#'ostela, e"eni#ent care i.a #arcat "ia/a $icariera literară! 0e$i 'ro%und ata$at de razilia natală 2î$iscrie o'erele la calculator, în %a/a oceanului, în "ila sa de laCo'acabana3, ro#anele lui dez"oltă dra#e uni"ersale,"alabile oriunde $i 'entru oricine, ceea ce e'lică 'ri#ireaentuziastă de care se bucură 'e toate #eridianele! Căr/ile luiPaulo Coel&o, traduse în 5+ de li#bi $i editate în 156 de
/ări, s.au "7ndut în zeci de #ilioane de ee#'lare! Esteconsilier s'ecial U8ECO în cadrul 'ro-ra#uluiCon"er-en/e s'irituale $i dialo-uri interculturale:,#e#bru al co#itetului director al ;unda/iei &i#on Peres,al c&<ab ;oundation %or ocial Entre'reneurs&i', al Lord=enu&in ;oundation! 0istins cu nu#eroase 're#ii 2'rintrecare 're#iul -er#an a#bi >661, acordat 'ersonalită/iiculturale a anului, 're#iul italian ;re-ene 'entru literatură3$i i#'ortante distinc/ii 2ca"aler al Le-iunii de Onoare din;ran/a, #artie >666? Ordinul Rio ranco, razilia etc3,
#e#bru al Acade#iei raziliene de Litere 2din >*octo#brie >66>3! ;ondator al )nstitutului Paulo Coel&o,care acordă a(utoare îndeosebi co'iilor $i bătr7nilor din
'ăturile de%a"orizate ale societă/ii braziliene! Colaborator 'er#anent al unor re'utate ziare, 'rintre care Corriere
della Sera 2)talia3, El Semanal 2'ania3, Welt am Sonntag
2@er#ania3, The China Times Daily 2ai<an3!
O'ere 'rinci'aleB Pelerin la Compostela 219*3? Alchimis-
tul 219**3? Walkiriile 2199>3? La râul Piedra am şeut şi-am
plâns 219943? Al cincilea munte 2199+3? !anualul r"#oi-
niadui luminii 21993? $eronika se hot"r"şte s" moar" 2199*3? Dia%olul şi domnişoara Prym 2>6663? &nspreece minute
<i-a d"ruit de;a totul şi nimic nu mai are de dat+
=i dac" la s1ârşit %ei crede c" .taca e s"rac"0
s" nu gândeşti c" te-a 2nşelat+
Pentru c" %ei 1i de%enit un 2n5elept0 %ei 1i tr"it o %ia5" plin"0
şi acesta este 2n5elesul .tac"i+
Nonstantinos Na"a%is 21*+.193
)n #a$ină, a# s'us că 'usese# 'unct 'ri#ei"ersiuni a căr/ii #ele! C7nd a# înce'ut să sui#a#7ndoi una dintre crestele Pirineilor, 'e care o con.sidera# sacră $i unde trăise# de(a cli'e etraordi.nare, a# întrebat.o dacă nu "oia să $tie care era te#acentrală sau titlul? ea #i.a răs'uns că i.ar %i 'lăcut
#ult să întrebe, dar că din res'ect 'entru #unca #eanu s'usese ni#ic, %usese doar #ul/u#ită, %oarte#ul/u#ită!
Eu i.a# s'us atunci titlul $i te#a centrală! 8e.a#continuat dru#ul în tăcere $i, la întoarcere, a# auzitun %o$net? era "7ntul care se a'ro'ia, trec7nd 'este"7r%urile co'acilor des%runzi/i, cobor7nd '7nă la noi,%ăc7nd ca #untele să.$i arate din nou 'uterea $i#a-ia!
)#ediat a "enit $i ză'ada! =.a# o'rit $i a# ră#as
conte#'l7nd cli'aB %ul-ii căzători, cerul 'lu#buriu, 'ădurea, ea alături de #ine! Ea, care #i.a %osttotdeauna alături, totdeauna!
=i.a "enit să s'un în acel #o#ent, dar a# a#7.nat, ca să a%le nu#ai c7nd "a răs%oi 'entru 'ri#aoară aceste 'a-iniB această carte î/i este dedicată /ie,C&ristina, so/ia #ea!
Con%or# scriitorului Jor-e Luis or-es, ideea deGa&ir "ine din tradi/ia isla#ică $i se a'reciază că a
a'ărut 'rin secolul al ))).lea! 'ahir0 în arabă, în.sea#nă "izibil, 'rezent, i#'osibil de a trece neob.ser"at! Ce"a sau cine"a cu care, odată ce a# intrat încontact, a(un-e să ne cotro'ească toate -7ndurile, '7nă ce nu #ai reu$i# să ne concentră# asu'ra altuilucru! Aceasta 'oate %i considerată s%in/enie, saunebunie!
Ea, Est&er, cores'ondent de război, sosită decur7nd din )ra 'entru că in"azia acestei /ări trebuie
să încea'ă dintr.o cli'ă în alta, 6 de ani, căsătorită,%ără co'ii! El, un bărbat neidenti%icat, de "reo > sau>5 de ani, brunet, trăsături #on-oloide! A#7ndoi au%ost "ăzu/i ulti#a oară într.o ca%enea din ;aubour-aint.Honore!
Poli/ia a %ost in%or#ată că se înt7lniseră $i #aiînainte, dar nu se $tie de c7te oriB Est&er s'unea #e.reu că bărbatul Q a cărui identitate o ascundea sub
nu#ele de =i&ail Q era cine"a %oarte i#'ortant,însă niciodată nu e'licase daci era i#'ortant din 'unctul de "edere ăl 'ro%esiei de ziarist sau 'entruea, ca %e#eie!
Poli/ia a înce'ut o anc&etă o%icială! Au %ost a"an.sate i'oteze de sec&estrare, $anta(, de sec&estrare ur.#ată de o#or Q ceea ce nu era deloc neobi$nuit,întruc7t #unca ei o obli-a #ereu să intre în contact
cu indi"izi care a"eau le-ături cu celule teroriste, era 'er#anent în căutare de in%or#a/ii! Au desco'erit cădin contul ei bancar %useseră scoase re-ulat su#e de bani în să'tă#7nile anterioare dis'ari/ieiB 'oli/ia aconsiderat că asta 'utea să aibă le-ătură cu 'latain%or#atorilor! 8u.$i luase cu ea nici un %el de &aine,dar, ciudat, 'a$a'ortul a %ost de ne-ăsit!
El, un necunoscut, %oarte t7năr, %ără caier0 nici o 'istă care să 'oată duce la identi%icarea lui!
Ea, Est&er, două 're#ii interna/ionale de (urna.lis#, 6 de ani, căsătorită!
o/ia #ea!
unt 'us i#ediat 'e lista sus'ec/ilor $i sunt re./inut Q 'entru că re%uza# să s'un unde %usese# înziua dis'ari/iei! 0ar, iată, -ardianul î#i desc&ide u$a$i.#i s'une că sunt un o# liber!
Cu# de sunt un o# liber Pentru că în zilele noas.tre se 'oate a%la orice des're oricine, este de a(uns sădore$ti o in%or#a/ie $i o -ăse$ti îndatăB unde a#
utilizat c7rdul de credit, care sunt locurile 'e care le%rec"entă#, cu cine ne.a# culcat! )n cazul #eu, a %ost#ai u$orB o %e#eie, ziaristă $i ea, 'rietena so/iei#ele, dar :di"or/ată Q $i deci %ără 'roble#e în as'une că se culcase cu #ine Q s.a o%erit să de'ună#ărturie în %a"oarea #ea c7nd a a%lat că %usese# ares.tat! A adus do"ezi concrete des're %a'tul că %usese#cu ea în ziua $i în noa'tea dis'ari/iei lui Est&er!
=ă duc să "orbesc cu ins'ectorul.$e% care.#i îna. 'oiază lucrurile, î$i cere scuze, a%ir#ă că scurta #ea
deten/ie a %ost %ăcută con%or# le-ii $i că nu "oi a"eacu# să acuz ori să dau în (udecată tatul! Eu îi e. 'lic însă că n.a# nici cea #ai #ică inten/ie să %acasta, $tiu că oricine 'oate %i bănuit $i 'oate %i 'us subur#ărire >4 de ore din >4, c&iar dacă nu a co#is niciun delict!
)ntrebB nu cu#"a s.a înt7#'lat ce"a -ra" cu so/ia#ea Ea î#i s'usese de(a că din cauza #ul/i#ii dele-ături cu lu#ea teroris#ului, nu de 'u/ine orisi#/ise cu# 'a$ii îi erau ur#ări/i din u#bră!
)ns'ectorul sc&i#bă "orba! Eu insist, dar el nu.#i
s'une ni#ic!întreb dacă ea 'oate călători cu 'a$a'ortul $i.#is'une că da, că nu co#isese nici un delict, de ce sănu 'oată ie$i sau intra liber în /ară
Q Atunci este 'osibil să nu #ai %ie în ;ran/a Q Crede/i că a/i %ost 'ărăsit din cauza do#ni.
$oarei cu care "ă culca/iîi răs'und că nu e treaba lui! )ns'ectorul %ace o
'auză, ia o %i-ură serioasă, î#i s'une că a# %ost ares.tat 'entru că acestea sunt 'rocedurile de rutină, dar îi 'are rău că so/ia #ea a dis'ărut! Este $i el căsătorit,
$i c&iar dacă nu.i 'lac căr/ile #ele 2a$adar $tie cinesunt, nu e a$a de i-norant cu# 'areS3, se 'oate 'uneîn situa/ia #ea, î$i dă sea#a că trec 'rin #o#ente-rele!
întreb ce trebuie să %ac de acu# înainte! î#i dăcartea lui de "izită, î#i cere să.1 in%or#ez dacă a%luce"a Q e o scenă 'e care o "ezi în toate %il#ele, nu#ă con"in-e, ins'ectorii ă$tia $tiu totdeauna #ai#ult dec7t s'un!
=ă întreabă dacă l.a# înt7lnit "reodată 'e bărbatul care se a%la cu Est&er ulti#a oară c7nd a %ost
"ăzută! îi răs'und că $tia# cu# i se s'unea, dar cănu îl cunoscuse# niciodată 'ersonal!
=ă întreabă dacă a"e# 'roble#e acasă! îi răs. 'und că sunte# î#'reună de zece ani $i că a"e#toate 'roble#ele co#une oricărei %a#ilii Q nici #ai#ulte, nici #ai 'u/ine!
întreabă, cu delicate/e, dacă a# "orbit recent ce"ades're di"or/, sau dacă so/ia #ea se -7ndea să se
des'artă de #ine! îi răs'und că o ase#enea 'roble#ănu s.a 'us niciodată, c&iar dacă Q $i.i re'et, ca înorice căsnicie:Q #ai a"ea# $i dis'ute din c7nd înc7nd!
0es sau din c7nd în c7nd
0in c7nd în c7nd, insist!întreabă, încă $i #ai delicat, dacă ea bănuia ce"ades're le-ătura #ea cu 'rietena ei! îi s'un că a %ost 'ri#a $i ulti#a oară c7nd ne.a# culcat î#'reună! 8uera ni#ic i#'ortant, 'ur $i si#'lu nu a"ea# cu cesă.#i o#or ti#'ul, era o zi 'licticoasă, nu $tia# cesă %ac du'ă 'r7nz, (ocul de.a seduc/ia ne treze$tetotdeauna la "ia/ă, de aceea ar& a(uns '7nă în 'at!
Q 0u#nea"oastră a(un-e/i în 'at doar %iindcăo zi este 'licticoasă
reau să.i s'un că ase#enea întrebări nu au le.
-ătură cu anc&eta, dar a# ne"oie de co#'licitatealui, sau 'oate "oi a"ea ne"oie de el de acu# încolo Q la ur#a ur#elor eistă o institu/ie in"izibilă nu.#ită anca ;a"orurilor Q care #i.a %ost totdeauna%oarte %olositoare!
Q Păi se #ai înt7#'lă c7teodată! 8.ai ni#ic de%ăcut, %e#eia este în căutare de e#o/ii, eu caut a"entura, $i -ata! A doua zi, a#7ndoi ne 're%ace# că nus.a înt7#'lat ni#ic, iar "ia/a #er-e înainte!
El î#i #ul/u#e$te, î#i întinde #7na, $i.#i s'unecă în lu#ea lui lucrurile nu stau c&iar a$a! Eistă
'lictiseală, /i.e ur7t, $i uneori c&iar î/i dore$ti săa(un-i în 'at cu %e#eia Q dar treburile astea sunt#ult #ai controlate, $i ni#eni nu %ace ce.i trece 'rinca' sau ce "rea el!
Q Poate cu arti$tii c&estiile astea sunt #ai libere,co#entează el!
îi răs'und că eu cunosc lu#ea lui, dar nu "reau să%ac acu# co#'ara/ii 'ri"ind 'ărerile noastre
'e (u#ătate, de iubirile cărora nu li se 'utea s'unenu: sau '7nă aici:, de du#inici c7nd erau obli-a/isă ia #asa cu cine nu a"eau c&e%! cla"i ai luului, aia'aren/ei de lu, ai a'aren/ei de a'aren/ă de lu!cla"i ai unei "ie/i 'e care nu au ales.o, dar 'e care
s.au &otăr7t să o trăiască Q %iindcă cine"a a reu$itsă.i con"in-ă că acela era cel #ai bun lucru 'entruei! i.$i trăiau a$a zilele $i no'/ile, #onoton, într.o"ia/ă în care a"entura era un cu"7nt dintr.o carte sauo i#a-ine la tele"izor, "ia/ă totdeauna înlăn/uită, iardacă li se o%erea "reo 'orti/ă, s'uneau #ereuB 8u#ă interesează, nu doresc a$a ce"a!:
Cu# 'uteau $ti dacă doresc sau nu ce"a, de "re#ece niciodată nu trecuseră 'rintr.o ast%el de e. 'erien/ă 0ar era inutil să întrebiB le era cu ade"ărat
%rică de orice sc&i#bare în stare să clatine lu#ea cucare erau obi$nui/i!)ns'ectorul î#i s'usese că sunt liber! Acu# sunt
liber, dar liber era# $i.n 'u$cărie, 'entru că libertateaeste în continuare lucrul 'e care.1 're/uiesc cel #ai#ult 'e lu#e! i-ur că asta #.a deter#inat să beau"inuri care nu.#i 'lăceau, să %ac lucruri 'e care nutrebuia să le %ac $i 'e care nu le "oi re'eta niciodată,să a# #ulte cicatrice 'e tru' $i în su%let, să.i rănesc 'e unii Q cărora a# s%7r$it 'rin a le cere iertare, într.
o 'erioadă în care a# în/eles că 'utea# să %ac orice,în a%ară de a obli-a 'e cine"a să #ă ur#eze înnebunia #ea, în setea #ea de a trăi! 8u #ă căiesc 'entru cli'ele în care a# 'ăti#it, î#i 'ort cicatriceleca $i cu# ar %i ni$te #edalii, $tiu că libertatea este%oarte scu#'ă, la %el de scu#'ă ca $i scla"ia? sin-uradi%eren/ă este că o 'lăte$ti cu 'lăcere $i! cu unz7#bet, c&iar dacă z7#betul este udat de lacri#i!
C7nd ies de la 'oli/ie e o zi %ru#oasă, o du#inică 'lină de soare care nu se 'otri"e$te deloc cu starea#ea de s'irit! A"ocatul #ă a$tea'tă a%ară cu două"orbe de consolare $i un buc&et de %lori! î#i s'une căa tele%onat 'e la toate s'italele, 'e la toate #or-ile
2lucrurile acelea de rutină de c7te ori înt7rzii acasă3,dar n.a -ăsit.o 'e Est&er! î#i s'une că a reu$it să leascundă ziari$tilor locul unde %usese# re/inut, î#is'une că trebuie să "orbească cu #ine, să 'ună la 'unct o strate-ie (uridică ce #i.ar 'er#ite să #ă a'ărde acuza/ii "iitoare! îi #ul/u#esc 'entru -ri(ă? $tiu cănu "rea să 'ună ni#ic la 'unct Q în realitate nu "reasă #ă lase sin-ur, 'entru că nu $tie cu# "oi reac/iona2dacă #ă î#băt $i #ă arestează din nou 0acă %ac"reun scandal 0acă încerc să #ă sinucid3 îi s'un
că a# treburi i#'ortante de rezol"at, $i că a#7ndoi$ti# că nu a# 'roble#e cu res'ectarea le-ii! Elinsistă, dar eu nu.i dau nici o $ansă Q în %ond, suntun o# liber!
Libertate! Libertatea de a %i în-rozitor de sin-ur!)au un tai '7nă în centrul Parisului, îi cer $o.
%erului să o'rească l7n-ă Arcul de riu#%! Pornescla 'as 'e C&a#'s.ElTsees, îns're Hotel ristol, undeobi$nuia# să iau o ciocolată caldă cu Est&er ori dec7te ori unul dintre noi se întorcea dintr.o #isiune înstrăinătate! Pentru noi era ca un ritual de întoarcere
acasă, o baie în dra-ostea care ne /inea uni/i, de$i"ia/a ne î#'in-ea din ce în ce #ai #ult 'e dru#uridi%erite!
i #er-, $i #er-! Oa#enii z7#besc, co'iii se bucură de aceste c7te"a ore de 'ri#ă"ară în 'linăiarnă, #a$inile cur- %ără o'rire, totul 'are în ordine Qîn a%ară de %a'tul că nici unul dintre ace$ti oa#eni nu$tie, sau se 're%ace că nu $tie sau nu.i 'asă că
toc#ai #i.a# 'ierdut so/ia! Oare nu în/ele- cat su.%ăr o/i ar trebui să %ie tri$ti, să #ă co#'ăti#ească,să %ie solidari cu un o# căruia îi s7n-erează su%letulde dra-oste? dar ei continuă să r7dă, cu%unda/i în"ie/ile lor #ărunte $i 'ră'ădite care se în"iorează
nu#ai la s%7r$it de să'tă#7nă!Ce -7nd ridicolB #ul/i dintre oa#enii cu care î#iîncruci$ez 'a$ii î$i si#t su%letul s%7$iat, iar eu &abarn.a# de ce sau cu# su%eră!
)ntru într.un bar să.#i iau /i-ări, $i o#ul î#i răs. 'unde în en-leză! =ă duc la o %ar#acie să.#i cu#. 'ăr ni$te bo#boane de #entă care.#i 'lac #ult, iar"7nzătorul î#i "orbe$te en-leze$te, de$i în a#7ndouăcazurile eu a# "orbit %ran/uze$te! înainte de a a(un-ela &otel, #ă o'resc doi băie/i sosi/i de cur7nd de laoulouse care "or să $tie unde se a%lă un anu#e
#a-azin, întrebaseră 'e #ai #ul/i $i ru#eni nuîn/ele-ea ce s'uneau! Ce.o %i asta Or %i sc&i#batli#ba de 'e C&a#'s.ElTsees în cele >4 de ore c7t a#%ost arestat
uris#ul $i banul sunt în stare de #inuniB dar cu#de n.a# obser"at #ai înainte ;iindcă de %a't eu $iEst&er nu ne #ai luaseră# ciocolata acolo de #ultă"re#e, de$i a#7ndoi călătoriseră# $i ne întor.seseră# de #ulte ori în ulti#a 'erioadă! ot ti#'ula"e# ce"a #ai i#'ortant de %ăcut! =ereu a'are c7teo obli-a/ie ce nu su%eră a#7nare! 0a, iubito, ne "o#
lua ciocolata data "iitoare, întoarce.te re'ede, $tii căazi a# un inter"iu cu ade"ărat i#'ortant $i nu 'ot"eni la aero'ort să te iau, c&ea#ă un tai, #obilul#eu ră#7ne desc&is, sună.#ă dacă a'are "reo ur.-en/ă, dacă nu, ne "ede# diseară!
=obilulS )) scot din buzunar, îl desc&id re'ede,sună de #ai #ulte ori $i de %iecare dată î#i sta ini.#a, "ăd 'e #icul ecran nu#ele celor care #ă caută
dar nu răs'und nici unuia dintre ei! 'er că "a a'ăreaun neidenti%icat:? nu#ai ea ar 'utea %i deoarece arenu#ărul restric/ionat, $tiut doar de "reo douăzeci de 'ersoane care au (urat să nu.1 dea niciodată altora! 8u a'are, celelalte sunt toate nu#ere ale 'rietenilor
sau cole-ilor %oarte a'ro'ia/i! Probabil că "or să $tiece s.a înt7#'lat, "or să a(ute 2cu# anu#e3, săîntrebe dacă a# ne"oie de ce"a!
ele%onul continuă să sune! ă răs'und ă #ăînt7lnesc cu "reunul dintre ei
=ă &otărăsc să a$te't '7nă ce "oi %i în/eles eactce s.a 'etrecut!
A(un- la ristol, 'e care Est&er îl descria #ereuca 'e unul dintre 'u/inele &oteluri din Paris undeclien/ii sunt trata/i ca oas'e/i, nu ca ni$te "a-abonzi
în căutare de adă'ost! =ă salută ca $i cu# a$ %i unulde.ai casei, ale- o #asă ce se a%lă în %a/a unei 'en.dule %ru#oase, ascult 'ianul, 'ri"esc -rădina care se"ede 'e %ereastră!
rebuie să %iu 'ractic, să analizez alternati"ele,"ia/a î$i ur#ează cursul! 8u sunt nici 'ri#ul, niciulti#ul bărbat 'ărăsit de ne"astă, dar trebuia ca lu.crul acesta să se înt7#'le toc#ai într.o zi cu soare,cu oa#eni sur7zători 'e stradă, cu co'ii c7nt7nd, cu 'ri#ă"ara arăt7ndu.$i 'ri#ele se#ne, cu soarestrălucitor, cu $o%erii res'ect7nd toate trecerile de
'ietoni)au un $er"e/el, "reau să.#i scot ideile astea din
ca' $i "reau să le 'un 'e &7rtie! ă lăsă# senti#en.tele deo'arte $i să "ede# ce trebuie să %acB
A 0acă iau în considerare 'osibilitatea de a %i%ost cu ade"ărat sec&estrată, atunci "ia/a îi este în 'ericol, sunt so/ul ei, to"ară$ul ei la bine $i la rău,trebuie să #ut $i #un/ii din loc ca s.o -ăsesc!
Re'lică la această i'otezăB $i.a luat 'a$a'ortul cuea! Poli/ia nu $tie, dar $i.a luat $i c7te"a obiecte deuz 'ersonal, $i un 'orto%el cu icoanele unor s%in/i 'rotectori, de care nu se des'ăr/ea niciodată c7nd 'leca în altă /ară! A scos $i bani de la bancă!
ConcluzieB s.a 're-ătit de 'lecare! ă luă# în calcul 'osibilitatea de a %i crezut"reo 'ro#isiune care a s%7r$it 'rin a de"eni o ca'cană!
Re'licăB de #ulte ori se i#'licase în situa/ii 'e.riculoase Q %ăcea 'arte din #unca ei! 0ar totdeauna#ă anun/a, 'entru că eu era# sin-ura 'ersoană încare a"ea încredere oarbă! î#i s'unea unde trebuia săse ducă, cu cine o să se înt7lnească 2însă 'entru a nu#ă e'une, #ai #ereu %olosea un nu#e de cod3, $ice trebuia să %ac dacă nu se întorcea '7nă la oanu#ită oră!
ConcluzieB nu inten/iona să se înt7lnească cu "re.unul din in%or#atorii ei!
C ă zice# că s.a înt7lnit cu alt bărbat!Re'licăB nu eistă re'lică! Este, dintre toate i'o.
tezele, sin-ura care stă în 'icioare! )ar eu nu 'ot săacce't a$a ce"a, nu 'ot să acce't că a 'lecat în %elulacesta, %ără ca #ăcar să.#i s'ună #oti"ul! i eu $iEst&er era# #7ndri că 'utea# în%runta în doi toate-reută/ile "ie/ii! A# su%erit, dar niciodată nu ne.a#
#in/it Q însă o#iterea unor esca'ade etracon(u.-ale %ăcuse 'arte din re-ulile (ocului! tiu că ea sesc&i#base #ult du'ă ce.1 cunoscuse 'e acel =i&ail,dar (usti%ică asta ru'tura unei căsătorii de zece ani
C&iar dacă s.ar %i culcat cu el, c&iar dacă ar %i %ă.cut o 'asiune, oare nu ar %i 'us în balan/ă toate #o.#entele trăite î#'reună, tot ce.a# cucerit, înainte dea 'orni într.o a"entură %ără întoarcere Era liberă
să 'lece c7nd "oia, trăia încon(urată de bărba/i, desolda/i care nu zăreau o %e#eie cu lunile, însă eu nici.odată n.o întreba# ni#ic, nici ea nu.#i s'unea ni.#ic! Era# a#7ndoi liberi $i ne #7ndrea# cu lucrulacesta!
0ar Est&er dis'ăruse, lăs7nd ur#e "izibile nu#ai 'entru #ine, ca $i cu# #i.ar %i trans#is un #esa(secretB eu 'lec!
0e ceC&iar #erită osteneala să răs'und la ase#enea
întrebare 8u, de "re#e ce în răs'uns se ascunde 'ro'ria
#ea ne'utin/ă de a o /ine alături de #ine 'e %e#eia 'e care o iubesc! =erită osteneala s.o con"in- să seîntoarcă la #ine .o i#'lor, să cer$esc încă o $ansă
în căsătoria noastrăAsta #i se 'are ridicolB #ai bine să su%ăr cu# a##ai su%erit, c7nd alte %e#ei 'e care le.a# iubit #.au 'ărăsit! =ai bine să.#i lin- rănile, cu# a# #ai %ă.cut.o cu alte ocazii! O să #ă #ai -7ndesc o "re#e laea, o să de"in trist, o să.#i irit 'rietenii "orbindnu#ai des're 'lecarea ne"esti.#ii! O să încerc să-ăsesc (usti%icări 'entru tot ce s.a înt7#'lat, o să.#i 'etrec zile $i no'/i re"ăz7nd %iecare cli'ă trăită ală.turi de ea $i "oi s%7r$i 'rin a tra-e concluzia că a %ostdură cu #ine, toc#ai cu #ine care totdeauna a#încercat să %iu $i să %ac tot ce e #ai bine! O să cunoscalte %e#ei! C7nd o să #er- 'e stradă, în %iecare cli'ăo să #ă înt7lnesc cu cine"a care 'oate %i ea! O să su.%ăr zi $i noa'te, noa'te $i zi! Asta 'oate dura să'tă.#7ni, luni, 'oate #ai #ult de un an!
P7nă într.o di#inea/ă c7nd o să #ă trezesc d7n.du.#i sea#a că #ă -7ndesc la altce"a, $i o să în/ele-că 'artea cea #ai rea a trecut! )ni#a #i.e zdrobită,
dar se %ace bine $i reu$e$te din nou să se bucure de%ru#use/ea "ie/ii! .a #ai înt7#'lat asta, $i se "a#ai înt7#'la, sunt si-ur! @7nd cine"a 'leacă, alt.cine"a sose$te Q a$a î#i "oi -ăsi o nouă dra-oste!
0eoca#dată sa"urez ideea noii #ele condi/iiB
sin-ur $i #ilionar! Pot ie$i cu cine.#i 'lace, ziua.na#iaza #are! Pot să #ă 'ort la 'etreceri a$a cu# nu#i.a# 'er#is niciodată în ulti#ii ani! estea o să serăs'7ndească re'ede $i cur7nd î#i "or bate la u$ă#ulte %e#ei, tinere sau #ai 'u/in tinere, bo-ate sau#ai 'u/in bo-ate dec7t "or să 'ară, inteli-ente sau 'oate doar $tiind ce anu#e #i.ar 'lăcea #ie să aud!
reau să î#i i#'un con"in-erea că e #ai bine să%iu liber! Liber din nou! Pre-ătit să înt7lnesc iubireaade"ărată a "ie/ii #ele, aceea care #ă a$tea'tă $icare niciodată nu #ă "a %ace să retrăiesc situa/iau#ilitoare de acu#!
***
î#i ter#in ciocolata, #ă uit la ceas $i $tiu că eîncă de"re#e ca să si#t senza/ia aceea 'lăcută că %acdin nou 'arte dintre oa#eni! Pentru c7te"a #o#ente"isez le-ăn7ndu.#ă în iluzia că Est&er o să intreacu# 'e u$a aceea, călc7nd 'e %ru#oasele co"oare 'ersane, o să #i se a$eze alături %ără a rosti un cu."7nt, o să a'rindă o /i-ară 'ri"ind la -rădina inte.
rioară $i o să #ă ia de #7nă! rece o (u#ătate de oră,ti#' de o (u#ătate de oră cred eu însu#i în 'o"estea 'e care a# 'lăs#uit.o, '7nă î#i dau sea#a că estedoar un "is!
=ă &otărăsc să nu #ă #ai întorc acasă! =ă duc larece'/ie, cer o ca#eră, o 'eriu/ă de ,din/i $i undeodorant! Hotelul e 'lin, dar rece'/ionerul î$i dă
silin/aB a(un- într.un a'arta#ent %ru#os cu terasă, cu"edere s're urnul Ei%%el $i s're aco'eri$urileParisului, unde lu#inile se a'rind 'e r7nd, iar %a#i.liile se înt7lnesc să ia cina de du#inică! 0ar re"ineaceea$i senza/ie 'e care a# si#/it.o 'e C&a#'s.ElT.
seesB cu c7t e #ai #ultă %ru#use/e în (urul #eu, cuat7t #ai #izerabil #ă si#t! 8ici să nu aud de tele"izor! 8ici de cină! =ă a$ez
'e terasă $i înce' să.#i de'ăn %irul "ie/iiB t7nărul care"isa să de"ină un scriitor celebru $i deodată des.co'eră că realitatea este cu totul alta Q scrie într.oli#bă în care a'roa'e ni#eni nu cite$te, într.o /arăunde se s'une că nu 'rea eistă cititori! ;a#ilia îlobli-ă să #ear-ă la o uni"ersitate 2oricare e bună, băiete, dacă reu$e$ti să ob/ii o di'lo#ă Q 'entru căîn caz contrar n.o să a(un-i ni#ic în "ia/ă, niciodată3!
El se răz"răte$te, străbate lu#ea în 'erioada &i''T,se.nt7lne$te cu un c7ntăre/, îi scrie c7te"a tete 'entru c7ntece $i deodată reu$e$te să c7$ti-e #ai#ul/i bani dec7t soru.sa care îi ascultase 'e 'ărin/i $ise &otăr7se 'entru cariera de in-iner c&i#ist!
Continui să scriu tete, c7ntăre/ul are din ce în ce#ai #ult succes, î#i cu#'ăr c7te"a a'arta#ente, #ăcert cu c7ntăre/ul dar a# destul ca'ital ca să trăiescc7/i"a ani %ără să #uncesc! =ă însor 'entru 'ri#aoară, cu o %e#eie #ai în "7rstă dec7t #ine, în"ă/#ulte .V cu# să %ac dra-oste, cu# să conduc, cu# să
"orbesc en-leze$te, cu# să dor# '7nă t7rziu Q dars%7r$i# 'rin a ne des'ăr/i, 'entru că eu sunt ceea ceea nu#e$te i#atur e#o/ional, se /ine du'ă orice 'u$toaică cu s7nii #ari:! =ă însor a doua $i a treiaoară, cu %e#ei în care cred $i care.#i "or dastabilitate e#o/ionalăB ob/in ceea ce "reau, dardesco'ăr că #ult dorita stabilitate este înso/ită de oad7ncă 'lictiseală!
încă două di"or/uri! 0in nou libertatea, dar e nu.#ai o 'ărereB libertate nu însea#nă li'sa an-a(a.#entelor, ci ca'acitatea de a ale-e Q $i de a.#i luaan-a(a#ente Q %a/ă de ce $i de cine cred eu că e #ai bine 'entru #ine!
i.#i continui căutările a#oroase, continui săscriu tete 'entru #uzică! )ar c7nd cine"a #ă în.treabă ce %ac, răs'und că sunt scriitor! 0acă.#i s'unecă n.a auzit dec7t de tetele #ele 'entru c7ntece, îis'un că asta e nu#ai o 'arte a #uncii #ele! i dacăî$i cere scuze că nu #i.a citit nici o carte, îi s'un călucrez la un 'roiect, sau că este o #inciună! )n re.alitate a# bani, a# rela/ii, ce nu a# este cura(ul de ascrie o carte, care.i "isul #eu, încă 'osibil! 0acă a$încerca $i a$ e$ua, nu $tiu cu# ar %i restul "ie/ii #eleBde aceea, #ai bine trăiesc -7ndindu.#ă la un "is de.
c7t să în%runt 'osibilitatea de a.1 "edea năruit!)ntr.o zi, "ine o ziaristă să.#i ia un inter"iuB "reasă $tie cu# e ca o /ară întrea-ă să./i cunoască #unca$i ni#eni să nu $tie cine e$ti, %iindcă în #od obi$nuitnu#ai c7ntăre/ul a'are în #ass.#edia! ;ru#oasă,inteli-entă, discretă! 8e înt7lni# din nou la o 'etrecere, acu# nu #ai eista 'resiunea #uncii, $ireu$esc s.o aduc în 'at c&iar în noa'tea aceea! Eu #ăîndră-ostesc, ea crede că a %ost ce"a li'sit dei#'ortan/ă! O sun, $i #ereu î#i s'une că e ocu'ată!Cu c7t #ă res'in-e #ai #ult, cu at7t #ai interesat
de"in, '7nă ce reu$esc s.o con"in- să.$i 'etreacă cu#ine un s%7r$it de să'tă#7nă la casa #ea de "acan/ă2oi %i %ost eu oaia nea-ră, oi %i %ost eu răz"rătit de#ulte ori, dar era# sin-urul dintre 'rietenii #ei carela "7rsta aceea reu$ise# să.#i cu#'ăr o casă de"acan/ă3!
rei zile stă# izola/i, conte#'l7nd #area, -ătesc 'entru ea, î#i 'o"este$te des're #unca ei $i '7nă
32
la ur#ă se îndră-oste$te de #ine! 8e întoarce# înora$ $i înce'e să ră#7nă 'este noa'te la #ine, în#od re-ulat! într.o di#inea/ă 'leacă #ai de"re#e $ise întoarce cu #a$ina ei de scrisB de acu#, %ără să nes'une# ni#ic, casa #ea a de"enit casa ei!
i înce' acelea$i con%licte 'e care le.a# a"ut cu%ostele #ele so/iiB ele caută #ereu stabilitatea, %ide.litatea, eu caut #ereu a"entura $i necunoscutul! 0edata aceasta rela/ia durează #ai #ult? dar $i a$a,du'ă doi ani #ă -7ndesc că a "enit "re#ea ca Est&ersă.$i ducă acasă #a$ina de scris $i tot ce a adus cuea!
Q Vred că n.o să #ear-ă! Q 0ar tu #ă iube$ti $i eu te iubesc, nu.i a$a Q 8u $tiu! C7nd #ă întrebi dacă î#i 'lace să %iu
cu tine, î/i răs'und că da! însă la întrebarea dacă 'ottrăi %ără tine răs'unsul este tot da!
Q 8iciodată n.a# "rut să %iu bărbat, sunt %oarte#ul/u#ită cu condi/ia #ea de %e#eie! La ur#a
ur#ei, tot ce a$te'ta/i "oi bărba/ii de la o %e#eie estesă -ătească bine, dar de la bărba/i noi a$te'tă# totul,absolut totul Q să.$i 'oată între/ine %a#ilia, să %acădra-oste, să.$i a'ere 'ro-eniturile, să 'ună &rană 'e#asă, să aibă succes!
Q 8u e "orba des're astaB sunt %oarte #ul/u#it de 'ersoana #ea! î#i 'lace să %iu cu tine, dar cred că n.o să #ear-ă!
Q î/i 'lace cu #ine, dar nu te su'or/i 'e tine! Ca.u/i #ereu a"entura, 'entru că a$a ui/i de lucrurile
i#'ortante! răie$ti de 'e ur#a adrenalinei din "e.nele tale, uit7nd că 'e acolo trebuie să cur-ă s7n-e,ni#ic altce"a!
Q 8u %u- de lucrurile i#'ortante! Ce ar %i i#. 'ortant, du'ă tine
Q ă scrii cartea! Q Pat s.o %ac oric7nd! Q Atunci %ă.o! 0u'ă aceea, dacă "rei, ne des.
'ăr/i#!
Qred că e absurd ce.#i s'une, 'ot scrie carteac7nd "reau, cunosc editori, ziari$ti, oa#eni care.#isunt datori! Est&er este doar o %e#eiu$că s'eriată că#ă 'ierde, in"entează te #iri ce! îi s'un '7nă aici:,le-ătura noastră a a(uns la %inal, nu e "orba des're cecrede ea că #.ar %ace %ericit, e "orba des'redra-oste!
Ce e dra-ostea =ă întreabă! încerc #ai #ult de.o (u#ătate de oră să.i e'lic, dar î#i dau sea#a cănu reu$esc să o de%inesc ca lu#ea!
Ea.#i s'une că dacă nu $tiu să de%inesc dra-os.tea, atunci trebuie să încerc să scriu o carte!
îi răs'und că cele două lucruri n.au nici în clinnici în #7necă unul cu altul, eu o să 'lec c&iar atuncidin casă, ea n.are dec7t să ră#7nă c7t "rea Q #ă "oiduce la &otel '7nă ce.#i "oi -ăsi un loc unde să stau!Ea.#i s'une că în ce o 'ri"e$te nu.i nici o 'roble#ă,
'ot 'leca c&iar acu#, în #ai 'u/in de o lunăa'arta#entul "a %i liber Q o să încea'ă să.$i cautecasă c&iar de a doua zi! Eu î#i %ac ba-a(ul, iar ea sea'ucă să citească o carte! îi s'un că s.a %ăcut t7rziu,că "oi 'leca #7ine! Ea.#i su-erează să 'lec c&iaracu#, 'entru că #7ine "oi %i #ai slab, #ai 'u/in &o.tăr7t! O întreb dacă "rea să sca'e de #ine! R7de,s'une că eu a# %ost acela care a "rut ca totul să ses%7r$ească! =er-e# la culcare, iar a doua zi dorin/a
din ca' ideea să %iu scriitor, că totul nu a %ost dec7tun "is de adolescent, ni#ic #ai #ult!
E o nebunieS ;e#eia cu care sunt de doi ani inter.#inabili Q o ade"ărată "e$nicie într.o le-ătură a#o.roasă Q î#i 'lani%ică "ia/a, #ă %ace să.#i las #unca,
"rea să tra"ersez 'e (os o /ară întrea-ăS E un delir,a$a că #ă &otărăsc să.1 iau în serios! =ă î#băt c7te."a no'/i la r7nd, bea $i ea cot la cot cu #ine, de$idis're/uie$te băutura! 0e"in a-resi", îi s'un că e in."idioasă 'e inde'enden/a #ea, că ideea asta bolna"ăi.a încol/it nu#ai 'entru că eu a# s'us că "reau s.o 'ărăsesc! Ea.#i răs'unde că totul a încol/it încă dec7nd eu era# în liceu $i "isa# să %iu scriitor Q acu#e doar o a#7nare, $i ori #ă con%runt cu #ine însu#i,ori î#i "oi 'etrece restul "ie/ii însur7n.du.#ă,di"or/7nd, s'un7nd 'o"e$ti %ru#oase des're trecutul
#eu, căz7nd din ce în ce #ai (os!0esi-ur că nu 'ot ad#ite că are dre'tate, de$i $tiu
că s'une ade"ărul! i cu c7t în/ele- că într.ade"ărare dre'tate, cu at7t de"in #ai a-resi"! Ea acce'tăa-resiunea %ără să cr7cnească Q doar î#i a#inte$tec7nd $i c7nd că data călătoriei se a'ro'ie!
)ntr.o noa'te, cu 'u/in înainte de ziua stabilită,re%uză să %acă dra-oste! Atunci %u#ez o /i-ară în.trea-ă de &a$i$, beau două stacane cu "in $i le$in în#i(locul ca#erei! C7nd #ă trezesc, î#i dau sea#a că
a# a(uns 'e %undul 'ră'astiei $i nu.#i ră#7nealtce"a de %ăcut dec7t să ies de acolo! i eu, care #ă#7ndresc at7ta cu cura(ul #eu, "ăd acu# c7t sunt dela$, co#od, #esc&in cu 'ro'ria #ea "ia/ă! )ndi#inea/a aceea, o trezesc cu un sărut $i îi s'un că"oi %ace tot ce.#i "a cere!
Călătoresc $i ti#' de treizeci $i o't de zile străbat , 'e (os dru#ul s're antia-o! A(uns la Co#'ostela,
în/ele- că ade"ărata #ea călătorie abia aici înce'e!)au &otăr7rea să #ă duc la =adrid, să trăiesc dindre'turile #ele de autor, să 'un un ocean între #ine$i tru'ul Est&erei Q de$i "o# continua o%icial să %i#î#'reună, să "orbi# la tele%on din c7nd în c7nd! E
#ult #ai con%ortabil să %ii în continuare căsătorit, să$tii că te 'o/i întoarce în bra/ele ei $i în acela$i ti#'să te bucuri de toată libertatea din lu#e!
=ă îndră-ostesc de o cercetătoare catalană, de o/i'ă din Ar-entina care con%ec/iona bi(uterii, de o%e/i$oară care c7nta la #etrou! 0re'turile de autor 'entru 'iese #uzicale continuă să cur-ă $i î#i suntde a(uns să 'ot trăi con%ortabil, %ără să trebuiască să#uncesc, a"7nd tot ti#'ul la dis'ozi/ie, 'entru orice,inclusi" 'entru!!! a scrie o carte!
Cartea 'oate #ereu să a$te'te ziua ur#ătoare,
're%ectul =adridului a &otăr7t că ora$ul trebuia săaibă o sărbătoare, a creat c&iar un slo-an interesant(!adrid me mata7*0 te îndea#nă să "izitezi #ai #ulte baruri într.o sin-ură noa'te, in"entează ro#anticulnu#e de mo%ida madrilena770 $i 'e asta n.o 'ot lăsa 'e #7ine, totul e at7t de distracti", zilele sunt scurte,no'/ile Q lun-i!!!
i, într.o bună zi, Est&er #ă sună $i.#i s'une că"ine să #ă "izitezeB du'ă 'ărerea ei, trebuie să re.zol"ă# o dată 'entru totdeauna situa/ia noastră! ta.
bile$te că "a "eni 'este o să'tă#7nă, a$a că î#i lasăti#' să -ăsesc o -ră#adă de scuze 2trebuie să 'lec înPortu-alia, dar #ă întorc într.o lună Q asta e 'entru%ata din #etrou care acu# doar#e se'arat, la &otel,dar iese cu #ine în %iecare noa'te la mo%ida
7 =adrid #e #ataB =adridul #ă ucide, în s'aniolă (n+tr+*+77 #o"ida #adrilenaB #i$care #adrilenă, în s'aniolă (n+tr+*+
madrilena+ 0eretic a'arta#entul, $ter- orice ur#ă de 'rezen/ă %e#inină, cer 'rietenilor tăcere absolută Qne"astă.#ea "ine ca să stea o lună de zile!
Est&er a cobor7t din a"ion cu o coa%ură oribilă $i ede nerecunoscut! A# 'lecat s're centrul 'aniei, a#
"ăzut oră$ele i#'ortante 'entru o sin-ură noa'te $iunde, dacă ar trebui să #ă întorc acu#, n.a$ #ai $tiunde se a%lă! A# asistat la coride, la dansuri%la#enco, sunt cel #ai bun so/ din! lu#e 'entru că"reau să 'lece cu i#'resia că încă o #ai iubesc! 8u$tiu de ce doresc să.i las o ase#enea i#'resie, 'oate 'entru că incon$tient $tiu că "isul =adridului se "as%7r$i într.o bună zi!
O cert 'entru că $i.a #asacrat 'ărul, ea î$i sc&i#. bă coa%ura $i de"ine iară$i %ru#oasă! =ai sunt doarzece zile $i "acan/a i se "a s%7r$i, "reau să 'lece #ul./u#ită $i să #ă lase din nou sin-ur cu =adridul care#ă ucide, cu discoteci care se desc&id la 16 di.#inea/a, cu tauri, cu taclale nes%7r$ite des're acelea$isubiecte, cu alcool, %e#ei, al/i tauri, alt alcool, alte%e#ei $i nici ur#ă, absolut nici o ur#ă de 'ro-ra#de lucru!
într.o du#inică, #er-7nd s're un local desc&istoată noa'tea, ea #ă întreabă des're subiectul in.terzisB cartea 'e care zicea# că o scriu! 0au 'e -7t osticlă de Jerez, tra- $uturi în 'or/ile de %ier de 'e
dru#, #ă răstesc la oa#enii de 'e stradă $i o întrebde ce a bătut at7ta cale dacă sin-urul ei sco' este să.#i %acă "ia/a un in%ern $i să.#i distru-ă bunadis'ozi/ie! 8u s'une ni#ic Q dar a#7ndoi în/ele-e#că le-ătura noastră a a(uns la ca'ăt de dru#! 0or#%ără "ise $i a doua zi, du'ă ce.i %ac scandaldirectorului că nu %unc/ionează cu# trebuie tele%o.nul, du'ă ce.o iau la rost 'e ca#eristă că nu #i.a
sc&i#bat a$ternuturile de o să'tă#7nă, du'ă ce %ac o baie #ter#inabilă ca să.#i alun- #a&#ureala dina(un, #ă a$ez în %a/a #a$inii de scris, doar 'entru a.iarăta Est&erei că încerc, în #od cinstit, c&iar încercsă #uncesc!
i dintr.o dată se 'etrece #inuneaB 'ri"ind.o 'e%e#eia din %a/a #ea, care toc#ai 're-ătise ca%eaua $iacu# cite$te ziarul, %e#eia asta ai cărei oc&i trădeazăoboseala $i dis'erarea, care stă aici tăcută caîntotdeauna, care nu.$i arată niciodată tandre/ea 'rin-esturi, %e#eia asta care #ereu #ă %ace să s'un da:c7nd "reau să s'un nu:, care #.a obli-at să lu't 'entru ceea ce ea credea Q 'e bună dre'tate Q căera rostul "ie/ii #ele, care renun/ase la "ia/a alăturide #ine 'entru că #ă iubea #iai #ult dec7t se iubea 'e ea însă$i, care #ă %ăcuse să 'ornesc în căutarea
"isului #eu? "ăz7nd.o 'e %e#eia aceasta a'roa'e oco'ilă, lini$tită, cu oc&i care s'un #ai #ult dec7toricare cu"inte, te#ătoare în su%letul ei, dartotdeauna cura(oasă în %a'te, ca'abilă să iubească%ără a se u#ili, %ără a cere iertare că lu'tă 'entru bărbatul ei Q "ăz7nd.o, de-etele #ele au înce'ut săatin-ă tastele #a$inii!
)ese 'ri#a %rază! i a doua!i trec două zile %ără să #ăn7nc, dor# c7te"a ore,
cu"intele 'ar să iz"orască dintr.un loc necunoscut Qa$a cu# se înt7#'la cu tetele 'entru #elodii 'e
"re#ea c7nd, du'ă #ultă te"atură, #ulte certuri %ărărost, eu $i asociatul #eu si#/ea# că acel ce"a: eraacolo, -ata, $i "enise cli'a să îl a$tern 'e &7rtie subnotele #uzicale! Acu# însă $tiu că acel ce"a: "inedin su%letul Est&erei, iubirea #ea rena$te încă o dată,scriu o carte 'entru că eistă ea, a de'ă$it #o#enteledi%icile %ără să cr7cnească, %ără a se considera o"icti#ă! înce' să.#i 'o"estesc e'erien/a
'ri"ind sin-urul lucru care #.a tulburat în ulti#ii ani Q dru#ul s're antia-o!
Pe #ăsură ce scriu, î#i dau sea#a că %elul #eu dea "edea lu#ea su%eră #ai #ulte sc&i#bări i#.
'ortante! =ul/i ani a# studiat $i a# 'racticat #a-ia,alc&i#ia, $tiin/ele oculteB era# %ascinat de ideea că o#7nă de oa#eni 'oate de/ine o 'utere i#ensă, care înnici un caz nu 'utea %i î#'ăr/ită cu restul o#enirii%iindcă ar %i %ost deosebit de riscant să la$i 'e #7inine'rice'ute acest enor# 'oten/ial! A# %ăcut 'arte dinsocietă/i secrete, #i.a# bă-at nasul 'rin secteeotice, a# cu#'ărat căr/i etre# de scu#'e de 'e 'ia/a nea-ră, #i.a# 'etrecut o -ră#adă de ti#' înritualuri $i in"oca/ii! O ducea# într.un du.te."ino deintrări $i ie$iri din -ru'uscule $i con%rerii, #ereu
entuzias#at că #ă înt7lnesc cu cine"a care în s%7r$ita"ea să.#i dez"ăluie #isterele lu#ii ne"ăzute, $i de%iecare dată dece'/ionat să a%lu, în %inal, că#a(oritatea acestor oa#eni Q c&iar dacă erau bineinten/iona/i Q abia dacă ur#au o do-#ă sau alta, cei#ai #ul/i se trans%or#au în %anatici, toc#ai 'entru că%anatis#ul este sin-ura cale de a stin-e îndoiala carenu încetează niciodată să a/7/e su%letul o#enesc!
E ade"ărat că a# desco'erit $i c7te"a ritualuricare %unc/ionau! însă a# desco'erit de ase#enea căaceia care.$i s'uneau #ae$tri $i de/inători ai secrete.
lor "ie/ii, care sus/ineau că stă'7nesc te&nici în staresă dea oricărui o# 'uterea de a ob/ine tot ce.$i do.re$te, 'ierduseră co#'let le-ătura cu în"ă/ăturileanticilor! Călătoria s're antia-o, %a'tul că #.a#a#estecat 'rintre oa#enii obi$nui/i, desco'erirea căUni"ersul "orbea o li#bă 'ro'rie Q nu#ită se#ne: Q. 'e care, ca să le în/ele-i, era de a(uns să 'ri"e$ti
cu #intea desc&isă ce se 'etrecea în (ur, toate acestea#.au %ăcut să #ă întreb dacă ocultis#ul era într.ade"ăr sin-ura cale s're #istere! în cartea des'reacest dru#, înce' 'rin a e"oca alte 'osibilită/i dedez"oltare $i ter#in cu ur#ătoarea concluzieB e de
a(uns să %ii atent? lec/iile "in totdeauna atunci c7nde$ti 're-ătit, iar dacă e$ti atent la se#ne, "ei a%la #e.reu tot ce./i trebuie 'entru 'asul ur#ător:!
;iin/a o#enească are două #ari 'roble#eB 'ri#ae să $tii c7nd să înce'i, $i a doua, c7nd să te o're$ti!
0u'ă o să'tă#7nă înce' 'ri#a, a doua, a treiare"izuire! =adridul nu #ă #ai ucide, e #o#entul să#ă întorc Q si#t că s.a înc&eiat un ciclu $i a#ne"oie să înce' altul! 'un adio ora$ului a$a cu# a#%ăcut.o #ereuB cu -7ndul că 'ot să #ă răz-7ndesc $i
să re"in oric7nd!=ă întorc în /ară î#'reună cu Est&er, $tiu că este
#o#entul să.#i caut altă slu(bă, dar cu# nu -ăsesc2$i nu -ăsesc 'entru că nu.#i trebuie3, re"ăd iar $i iar 'a-inile căr/ii! 8u cred că un o# nor#al ar 'utea %iinteresat 'rea tare de e'erien/a cui"a care astrăbătut un dru# din 'ania, ro#antic dar di%icil!
Peste 'atru luni, c7nd "reau să înce' cea de.a ze.cea re"izuire, desco'ăr că #anuscrisul nu #ai este,$i nici Est&er! )ar c7nd sunt în 'ra-ul nebuniei, ea se
întoarce cu o c&itan/ă de la 'o$tă Q 1.a tri#is unui%ost iubit care acu# este 'atronul unei #ici edituri!i %ostul iubit îl 'ublică! 8ici un r7nd în 'resă, dar
c7/i"a cu#'ără cartea! O reco#andă altora, care ocitesc $i, la r7ndul lor, o 'rezintă altora! 0u'ă $aseluni 'ri#a edi/ie este e'uizată! Un an #ai t7rziu,a'ăruseră de(a trei edi/ii, $i a$a înce' să c7$ti- banicu# nici 'rin "is nu.#i trecuseB cu literatura!
8u $tiu c7t "a dura acest "is, dar #ă &otărăsc sătrăiesc %iecare cli'ă ca $i cu# ar %i ulti#a! i obser"că succesul î#i desc&ide u$a 'e care de at7ta "re#eo a$te'ta# să se desc&idăB #ai #ulte edituri dorescsă 'ublice "iitoarea #ea carte!
8u#ai că nu 'o/i re'eta dru#ul la antia-o în%iecare an, $i atunci des're ce să scriu Oare dra#ade a #ă a$eza în %a/a #a$inii de scris $i de a %aceorice, nu#ai a scrie %raze $i 'ara-ra%e nu, "a înce'edin nou Este i#'ortant să.#i î#'ărtă$esc #aide'arte "iziunea des're lu#e, să.#i 'o"estesc e. 'erien/ele de "ia/ă! încerc #ai #ulte zile la r7nd,no'/i între-i, $i "ăd că e i#'osibil! într.o seară citescdin înt7#'lare 2din înt7#'lare3 o 'o"este in.teresantă din >??> de nop5i8 se a%lă în ea si#bolul 'ro'riului #eu dru#, ce"a care #ă a(ută să în/ele-cine sunt $i de ce a# înt7rziat at7ta '7nă să iau&otăr7rea care #.a a$te'tat dintotdeauna! ;olosesc 'o"estirea aceea 'entru a scrie des're un 'ăstor care 'leacă în căutarea "isului său, o co#oară ascunsă în 'ira#idele e-i'tene! orbesc des're iubirea care îla$tea'tă, a$a cu# Est&er #ă a$te'tase c7t ti#' ră.tăcise# 'rin "ia/ă!Acu# nu #ai sunt cel care "isa să ob/ină succesulBsunt eu însu#i! unt 'ăstorul care tra"erseazăde$ertul, dar unde este alc&i#istul care.1 a(ută să.$i
continue dru#ul C7nd ter#in noul ro#an, a'roa'ecă nu în/ele- ce #i.a ie$itB sea#ănă cu un bas# 'entru oa#eni #ari, dar ace$tia sunt interesa/i #ai#ult de războaie, se, istorii des're 'utere! Editorulacce'tă totu$i #anuscrisul, cartea este 'ublicată $i,din nou, cititorii o aduc 'e lista celor #ai "7ndute!rei ani #ai t7rziu căsătoria #ea #er-e ecelent, eu%ac ceea ce.#i doresc, a'are 'ri#a traducere, a
doua, este un succes Q lent, dar si-ur Q î#i "ăd#unca răs'7ndită în cele 'atru col/uri ale lu#ii!
Hotărăsc să #ă #ut la Paris, din 'ricina ca%ene.lelor, a scriitorilor lui, a "ie/ii culturale! 0esco'ăr cănu #ai eista #are lucru din toate asteaB ca%enelele
sunt atrac/ii turistice rn care 'o/i "edea %oto-ra%ii aleoa#enilor care le.au %ăcut celebre! =a(oritatea scri.itorilor sunt #ai 'reocu'a/i de stil dec7t de con/inut,încearcă să %ie ori-inali, nu reu$esc dec7t să %ie 'lictico$i, se înc&id în lu#ea lor! Cu această ocazieîn"ă/ o e'resie interesantă în li#ba %rancezăB să%aci să urce li%turX! Asta însea#năB eu î/i "orbesc de bine cartea, tu o "orbe$ti de bine 'e a #ea, creă#ast%el o nouă "ia/ă culturală, o re"olu/ie, o nouă-7ndire %ilozo%ică, $i su%eri# că nu ne în/ele-e ni.#eni, dar asta s.a #ai înt7#'lat cu at7tea -enii, #a.
rii arti$ti sunt #ereu neîn/ele$i în ti#'ul "ie/ii lor!;ac să urce li%tul: Q la înce'ut ob/in unele re.zultate Q oa#enii nu se.ncu#etă să critice 'e %a/ăceea ce nu în/ele-! 0ar 'rice' re'ede că au %ost 'ă.căli/i $i nu #ai cred ce s'une critica!
)nternetul cu li#ba(ul lui si#'lu este 'e cale săsc&i#be lu#ea! La Paris a'are o lu#e 'aralelăB scri.itori noi se c&inuie 'entru ca "orbele, dar $i su%letelelor să %ie în/elese! =ă alătur lor, în ca%enele necu.noscute, 'entru că nici ei, nici localurile nu sunt ce.lebre! 0e unul sin-ur î#i dez"olt stilul $i a(utat de un
editor în"ă/ ceea ce trebuie să $tiu des're co#. 'licitatea dintre oa#eni!
Q YV,e este anca ;a"orurilor Q tii 'rea bine! Oricine $tie! Q e 'oate, dar încă n.a# 'rice'ut ce "rea să
zică! Q A a'ărut într.o carte a unui scriitor a#erican!
Este banca cea #ai 'uternică din lu#e! Eistă întoate do#eniile!
Q in dintr.o /ară %ără tradi/ie în literatură! 8.arinteresa 'e ni#eni! Q 8u contează! Pot să./i dau un ee#'luB eu $tiu
că e$ti în 'lin a"7nt, că "ei a"ea #ultă in%luen/ă într.o bună zi! tiu 'entru că $i eu a# %ost ca du#neata,a#bi/ios, inde'endent, cinstit! Acu# nu #ai a#ener-ia 'e care a# a"ut.o, dar "reau să te a(ut 'entrucă nu 'ot sau nu "reau să stau de-eaba, nu "isez săies la 'ensie, î#i 'lace lu'ta asta a$a de interesantăcare este "ia/a, 'uterea, -loria!
înce' să de'un în contul du#itale Q nu sunt de.
'uneri de bani, ci de rela/ii! e 'rezint lui Cutărică $ilui Cutărescu, î/i u$urez c7te"a aran(a#ente Q nu#aidacă sunt le-ale! tii! că î#i datorezi ce"a, darniciodată nu iau bani!
Q i într.o zi!!! Q Eact! într.o zi î/i cer un ser"iciu, 'o/i să s'ui
nu, dar $tii că.#i e$ti dator! ei %ace ce./i cer, eu "oicontinua să te a(ut, ceilal/i "or "edea că e$ti o 'er.
soană loială, "or %ace $i ei de'uneri în contul du.#itale Q alte rela/ii Q 'entru că lu#ea asta eclădită din rela/ii, $i asta.i tot! i ei î/i "or cere ce"aîntr.o zi, du#neata îi "ei res'ecta $i a(uta 'e aceiacare te.au s'ri(init, cu ti#'ul te "ei 'utea bizui 'eto/i, îi "ei cunoa$te 'e cei 'e care trebuie să.i cuno$ti,iar in%luen/a du#itale "a cre$te 'e zi ce trece!
Q au 'ot re%uza să %ac ce.#i ceri du#neata! Q 0esi-ur! anca ;a"orurilor este o in"esti/ie de
risc, ca orice altă bancă! 0u#neata re%uzi să.#i %aci&at7rul 'e care /i l.a# cerut, crez7nd că te.a# a(utat 'entru că #eritai, că e$ti cel #ai -roza", că to/isunte# obli-a/i să./i recunoa$te# talentul! Per%ect,eu î/i #ul/u#esc, caut 'e altcine"a care să 'ri#eascăde'unerile #ele în contul lui, dar din cli'a aceeatoată lu#ea "a $ti, %ără să %ie ne"oie să s'un "reo"orbă, că du#neata nu e$ti un o# de încredere!
Po/i să cre$ti 'rin %or/e 'ro'rii ca# '7nă 'e la
(u#ătate, dar nu #ai #ult! i, la uri #o#ent dat,"ia/a du#itale "a intra în declin c&iar dacă #ai aiîncă #ul/i ani la dis'ozi/ie, e$ti un r7de.'l7n-e, nici%rustrat, nici o# î#'linit! 8ici rece, nici %ierbinte,e$ti l7nced, căldu/ $i, cu# s'une nu $tiu ce e"an.-&elist într.o carte s%7ntă, bucatele căldu/e nu în.c7ntă cerul -urii:!
Editorul %ace #ulte de'uneri Q rela/iiQîn contul#eu de la anca ;a"orurilor! în"ă/, su%ăr, căr/ile#ele sunt traduse în %ranceză, $i du'ă cu# cere tra.di/ia /ării, străinul este bine 'ri#it! i nu doar at7tBstrăinul are succesS Gece ani #ai t7rziu a# un a'ar.ta#ent uria$ cu "edere s're ena, sunt iubit de citi.tori, ur7t de critică 2care #.a adorat '7nă c7nd a#"7ndut 'ri#ele o sută de #ii de ee#'lare, du'ăaceea a# încetat să #ai %iu un -eniu neîn/eles:3!unt la zi cu de'unerile $i în scurt ti#' înce' să î#. 'ru#ut Q rela/ii! )n%luen/a #ea cre$te! în"ă/ să cer,în"ă/ să %ac $i eu ceea ce al/ii %ac 'entru #ine!
Est&er 'ri#e$te 'er#isiunea să lucreze ca ziaristă!Lăs7nd la o 'arte con%lictele obi$nuite din oricecăsătorie, sunt #ul/u#it! Obser" 'entru 'ri#a dată cătoate %rustrările #ele cu 'ri"ire la iubirile $i căsniciile
anterioare nu a"eau nici o le-ătură cu %e#eile 'e carele.a# cunoscut, ci cu 'ro'ria #ea a#ărăciune! )arEst&er a %ost sin-ura care a în/eles un lucru %oartesi#'luB 'entru a #ă 'utea înt7lni cu ea, trebuia #aiînt7i să #ă înt7lnesc cu #ine! unte# de o't aniî#'reună, cred că ea este %e#eia "ie/ii #ele, dar, de$idin c7nd în c7nd 2#ai bine zis, destul de des3, î#iîn-ăduie totu$i să #ă îndră-ostesc de alte %e#ei, nici 'rin -7nd nu.#i trece să iau în cal. , cui 'osibilitateadi"or/ului! 8u o întreb niciodată
4*
dacă $tie de esca'adele #ele! Ea niciodată nu aduce"orba des're acest subiect!
0e aceea sunt at7t de sur'rins c7nd, ie$ind de lacine#a, î#i s'une că ceruse re"istei la care lucra să%acă un re'orta( des're un război ci"il din A%rica!
Q Ze s'ui Q Că "reau să %iu cores'ondent de război! Q Ai înnebunit, ce ne"oie ai de asta E$ti an-a.
(ată acolo unde /i.ai dorit, c7$ti-i bine, c&iar nu aine"oie de banii ă$tia ca să trăie$ti! Ai toate rela/iilecare./i trebuie la anca ;a"orurilor! Ai talent $i res.
'ectul cole-ilor! Q Atunci să zice# că si#t ne"oia să %iu sin-ură! Q 0in cauza #ea Q 8e clădi# "ie/ile î#'reună! î#i iubesc băr.
batul $i el #ă iube$te, de$i nu este cel #ai %idel dintreso/i!
Q E 'ri#a dată c7nd "orbe$ti des're asta! Q ;iindcă nu are i#'ortan/ă 'entru #ine! Ce este
%idelitatea enti#entul că 'osed un tru' $i un su%letcare nu sunt ale #ele u crezi că nu #.a# culcat cu
nici un alt bărbat în at7/ia ani de c7nd sunte#î#'reună Q 8u #ă interesează! 8u "reau să $tiu! Q 8ici eu! Q Atunci, ce.i cu istoria asta cu războiul de la
ca'ătul lu#ii, unde a în/ărcat #utuX ia'a Q A# ne"oie de asta! Mi.a# s'us că î#i trebuie! Q 8.ai tot ce./i trebuie aici Q A# tot ce.$i 'oate dori o %e#eie! Q Ce nu #er-e în "ia/a ta
.[. oc#ai asta e! A# de toate, dar sunt ne%erici.tă! 8u sunt sin-uraB de.a lun-ul anilor, a# inter"ie."at tot %elul de oa#eniB bo-a/i, săraci, 'uternici, caretrăiau bine sau nu! i în oc&ii tuturor a# citit o a#ă.răciune in%inită! O triste/e care nici #ăcar nu era re.cunoscută, dar era acolo, indi%erent ce s'uneau! =ăascul/i
Q e ascult! =ă -7ndesc! i du'ă tine, ni#eni nueste %ericit
Q Unii 'ar %erici/iB 'ur $i si#'lu nu se -7ndesc laasta! Al/ii %ac 'lanuriB o să a# un so/, o casă în ora$,doi co'ii, o casă la /ară! C7t ti#' sunt ocu'a/i, suntca taurii în căutarea toreadorului, reac/ioneazăinstincti", o dau în bară, nu ni#eresc nici o /intă! Re.u$esc să.$i ia o #a$ină, uneori c&iar un ;errari, $icred că sensul "ie/ii stă în asta, a$a că niciodată nu se
întreabă ni#ic! 0ar în ciuda tuturor acestor lucruri, înoc&i li se cite$te o triste/e des're care nu $tiu nici eic7t le î#'o"ărează su%letul! u e$ti %ericit
Q 8u $tiu! Q 8u $tiu dacă c&iar toată lu#ea e ne%ericită! tiu
că oa#enii sunt tot ti#'ul ocu'a/iB #uncesc 'este 'ro-ra#, au -ri(ă de co'ii, de so/, de carieră, detitluri uni"ersitare, de ce "or %ace #7ine, de ce tre. buie să cu#'ere, de ce au ne"oie ca să nu ră#7nă#ai 're(os etc! )n s%7r$it, 'u/ini #i.au s'usB unt
ne%ericit:! Cei #ai #ul/i s'unB sunt %oarte bine, a#reu$it tot ce #i.a# dorit:! i atunci îi întrebB Ce "ă%ace %ericit: Răs'unsB A# tot ce.$i 'oate dori un
"or de"eni #ai de-rabă 'rieteni dec7t iubi/i ade."ăra/i! C&iar $i #unca se "a s%7r$i într.o zi! Ce "e/i%ace c7nd se "or înt7#'la toate astea: Răs'unsB nu
eistă răs'uns! c&i#bă "orba! Q 0e %a't, răs'undB C7nd "or cre$te co'iii, c7ndso/ul Q sau so/ia Q î#i "a %i #ai de-rabă 'rietendec7t iubit, c7nd #ă "oi 'ensiona, "oi a"ea ti#' liber să %ac ce #i.a# dorit toată "ia/aB să călătoresc!:
întrebareB 0ar nu s'une/i că sunte/i %ericit acu# 8u %ace/i ce a/i "isat dintotdeauna:! La asta, da,s'un că sunt %oarte ocu'a/i $i sc&i#bă "orba!
Q 0acă insist, #ereu desco'eră că li'se$te ce"a!Patronul %ir#ei n.a înc&eiat încă a%acerea "ie/ii lui,
-os'odina ar "rea #ai #ultă inde'enden/ă sau #ai#ul/i bani, 'u$tiului îndră-ostit îi e tea#ă să nu.$i 'iardă iubita, t7nărul care a 'ornit în "ia/ă se întreabădacă el $i.a ales cariera sau ceilal/i au ales 'entru el,dentistul "rea să %ie c7ntăre/, c7ntăre/ul "rea să %ie 'olitician, 'oliticianul "rea să %ie scriitor, scriitorul"rea să %ie /ăran! i c&iar dacă înt7lnesc 'e cine"acare %ace ce a "rut, $i acela are su%letul c&inuit! 8u.$i-ăse$te lini$tea! )ar acu#, #i.ar 'lăcea să insistB tue$ti %ericit
Q 8u! A# o ne"astă 'e care o iubesc, cariera lacare a# "isat! Libertatea 'e care #i.o in"idiază to/i 'rietenii! Călătoriile, onorurile, co#'li#entele!!! 0are ce"a!!!
Q Ce Q Cred că, dacă #ă o'resc, "ia/a î$i 'ierde rostul! Q 8u 'o/i să te relaezi, să 'ri"e$ti Parisul, să.#i
str7n-i #7na $i să s'uiB a# ob/inut tot ce #i.a# dorit,acu# &ai să 'ro%ită# de anii care ne.au #ai ră#as!
Q Pot 'ri"i Parisul, 'ot să./i str7n- #7na, dar nu 'ot s'une aceste cu"inte!
52
Q Pe strada asta 'e unde #er-e# acu#, 'ot să 'un 'ariu că to/i cei 'e care îi "ezi si#t acela$i lucru!;e#eia ele-antă ce toc#ai a trecut încearcă zilnic săo'rească ti#'ul, stă cu oc&ii 'e c7ntar să.$icontroleze -reutatea, crede că de asta de'inde dra.-ostea! )a uită.te 'e 'artea cealaltăB o %a#ilie cu doi/7nci! răiesc #o#ente de %ericire intensă c7nd ies săse 'li#be cu co'iii, dar în acela$i ti#' subcon$tientulnu încetează să.i terorizezeB se -7ndesc că $i.ar 'utea 'ierde ser"iciul, că s.ar 'utea î#bolnă"i sau că unuldintre co'ii ar 'utea %i călcat de o #a$ină! C7ndîncearcă să nu se #ai -7ndească, "or să -ăsească $iun #od de a se elibera de tra-edii, de a se 'rote(a de
lu#e! Q i! cer$etorul de la col/ Q 0es're ăsta nu $tiu, n.a# "orbit niciodată cu
"reunul! E c&iar ne%ericirea în 'ersoană, dar oc&iilui, ai oricărui cer$etor, 'ar să ascundă ce"a! ris.te/ea este a$a de #arcată înc7t nu reu$esc să î#i dausea#a!
Q Ce le li'se$te Q Habar n.a#! Răs%oiesc re"istele cu celebrită/iB
to/i r7d, to/i sunt #ul/u#i/i! 0ar, #ăritată cu o celebritate, $tiu că nu este a$aB toată lu#ea r7de $i se
distrează în acel #o#ent, în %oto-ra%ia res'ecti"ă,dar noa'tea, sau di#inea/a, treaba stă #ereu alt%el!Ce să %ac să a'ar din nou în re"istă: Cu# să ascund că nu #ai a# destui bani să trăiesc 'e 'icior #are: Cu# s7.#i -estionez bo-ă/ia, să o s'oresc,s.o %ac #ai 'resus dec7t a altora: Actri/a alături decare a'ar în %oto-ra%ia asta r7z7nd, bucur7ndu.#ă,#7ine î#i 'oate %ura rolulS: Oare sunt #ai bineî#brăcată dec7t ea 0e ce ne z7#bi# dacă ne dis 're/ui#: 0e ce "inde# %ericire cititorilor re"istei,dacă sunte# a$a de ne%erici/i, scla"i ai celebrită/ii:
Q 8u sunte# scla"ii celebrită/ii! Q 8u %ii 'aranoic, nu "orbesc des're noi! Q Ce crezi că se înt7#'lă Q Cu #ul/i ani în ur#ă a# citit o carte în care se
'o"estea o istorioară interesantă! ă 'resu'une# căHitler ar %i c7$ti-at războiul, ar %i lic&idat to/i e"reiidin lu#e $i $i.ar %i con"ins 'o'orul că într.ade"ăreistă o rasă su'erioară! Căr/ile de istorie înce' să %iesc&i#bate $i, du'ă o sută de ani, succesorii luireu$esc să.i eter#ine 'e indieni! încă treizeci de ani$i ne-rii dis'ar co#'let! 0urează "reo cinci sute deani, dar '7nă la ur#ă 'uternica #a$ină de război re.u$e$te să $tear-ă de 'e %a/a 'ă#7ntului rasa orientală!Căr/ile de istorie "orbesc des're bătălii de de#ultî#'otri"a barbarilor, însă ni#eni nu le cite$te cuaten/ie 'entru că nu #ai au nici o i#'ortan/ă!
i atunci, du'ă două #ii de ani de la a'ari/ia na.zis#ului, într.un bar din oio Q care de a'roa'ecinci secole e locuit de oa#eni înal/i, cu oc&i alba$tri Q Hans $i ;ritz beau o bere! La un #o#ent dat,Hans se uită la ;ritz $i.1 întreabăB ;ritz, crezi că to.tul a %ost a$a dintotdeauna: A$a, cu#: "rea să $tie;ritz! Păi, lu#ea!: i-ur că lu#ea a$a a %ost, nua$a a# în"ă/at: 0esi-ur, nu $tiu ce #.a a'ucat să 'un o întrebare at7t de t7#'ită:, s'une Hans! i.$iter#ină berea, "orbesc des're altce"a $i uită co#'let
de asta! Q 8u trebuie să te duci a$a de de'arte în "iitor, ede a(uns să te întorci cu > 666 de ani în ur#ă! Ar 'utea să./i 'lacă -&ilotina, să adori s'7nzurătoarea,să te 'asioneze scaunul electric
Q tiu unde "rei să a(un-iB la cel #ai -roaznicsu'liciu o#enesc, crucea! î#i a#intesc ce a# citit în ,CiceroB că era o 'edea'să abo#inabilă:, care 'ro.
"oca su%erin/e oribile '7nă "enea s%7r$itul! )ar acu#,oa#enii o 'oartă 'e 'ie't, o 'un 'e 'eretele din ca.#eră, au a(uns să o identi%ice cu un si#bol reli-ios,au uitat că au înaintea oc&ilor un instru#ent de tor.tură!
Q auB două secole $i (u#ătate au trecut înaintesă &otărască cine"a că trebuie să ter#ină# cu săr. bătorile 'ă-7ne care a"eau loc la solsti/iul de iarnă,c7nd soarele se a%lă la cea #ai #are distan/ă de Pă.#7nt! A'ostolii $i succesorii a'ostolilor erau 'reaocu'a/i cu răs'7ndirea #esa(ului lui )sus, $i nu le.a 'ăsat niciodată de natalis in%ict Solis0 sărbătoarea #i.traică a na$terii soarelui care a"ea loc la >5 dece#. brie! P7nă ce un e'isco' a &otăr7t că aceste serbăriale solsti/iului re'rezentau o a#enin/are 'entru cre.din/ă, $i -ataS Acu# a"e# slu(be, daruri, 'redici, bebelu$i de 'lastic în iesle de le#n $i con"in-erea,absoluta $i co#'leta con"in-ere că )sus s.a născut înaceastă ziS
Q =ai a"e# $i un 'o# de Crăciun! tii de unde"ine tradi/ia
Q 8.a# idee! Q %7ntul oni%aciu a &otăr7t să cre$tineze: un
ritual dedicat slă"irii zeului Odin c7nd era co'ilB odată 'e an triburile -er#anice a$ezau daruri în (urulunui ste(ar ca să le -ăsească cei #ici! Credeau că
ast%el bucură o di"initate 'ă-7nă! Q ă ne întoarce# la 'o"estea lui Hans $i ;ritzB
crezi că ci"iliza/ia, rela/iile u#ane, dorin/ele, cuceri.rile noastre, totul este rodul unei istorii 'o"estite-re$it
Q C7nd ai scris des're dru#ul s're antia-o, aia(uns la aceea$i concluzie, nu.i a$a înainte credeaică un -ru' de ale$i cunoa$te se#ni%ica/ia si#bolu.
Q i dacă $tii asta, tot ni#ic nu %aciB oa#enii sec&inuie să nu.$i #ai a#intească, să nu acce'te i#en.sul 'oten/ial #a-ic 'e care.1 de/in! Pentru că asta ardezec&ilibra uni"ersul lor or-anizat!
Q 0ar, oricu#, to/i sunt în stare să în/elea-ă se#.nele, nu.i a$a
Q i-ur că da! însă le li'se$te cura(ul de a.$i ur#a"isele $i se#nele! E 'osibil ca triste/ea de aici să nise tra-ă
Q 8u $tiu! i nu o să s'un acu# că sunt ne%ericitătot ti#'ul! =ă distrez, te iubesc, ador #unca 'e careo %ac! 0ar din c7nd în c7nd si#t triste/ea aceastaad7ncă, uneori a#estecată cu "ino"ă/ia sau cu %ricaBsenza/ia trece, re"ine #ai t7rziu, a'oi trece iar! Ca
Hans al nostru, întreb? $i cu# nu -ăsesc răs'unsul, 'ur $i si#'lu uit! A$ 'utea să.i a(ut 'e co'iiiîn%o#eta/i, să %ondez o asocia/ie de 'rote(are a del.%inilor, să încerc sal"area oa#enilor în nu#ele lui)sus, să %ac orice #i.ar da senza/ia că sunt %olosi.toare, dar nu "reau!
Q i atunci de ce "rei să %ii cores'ondent derăzboi
Q ;iindcă eu cred că în război o#ul a(un-e într.ositua/ie li#ită? 'oate #uri oric7nd! i cine atin-e oli#ită, ac/ionează alt%el!
Q rei să răs'unzi la întrebarea lui Hans Q reau!
IY!zi, în această a-reabilă co#'anie de!la Le @ristol0 cu urnul Ei%%el scli'ind ti#' de cinci #inu.te la %iecare oră %iă, cu sticla de "in -olită, /i-araa'roa'e ter#inată, oa#enii salut7ndu.#ă ca $i cu#nu s.ar %i înt7#'lat ni#ic -ra", #ă întrebB să %iînce'ut totul c&iar în ziua aceea, c7nd a# ie$it de lacine#ato-ra% Ar %i trebuit s.o las să 'lece în cău.
tarea acelei istorii -re$it 'o"estite, sau trebuia să %iu#ai dur, să.i s'un s.o lase baltă, %iindcă era ne"asta#ea $i a"ea# #are ne"oie de 'rezen/a $i de s'ri(inulei
Prostii! Atunci $tia#, cu# $tiu $i acu#, că nua"ea# încotro $i trebuia să acce't tot ce î$i dorea!0acă a$ %i s'us Ale-e între #ine $i ideea ta de a %icores'ondent de război:, a$ %i trădat tot ce %ăcuseEst&er 'entru #ine! C&iar dacă nu era# con"ins desco'ul ei Q să 'lece în desco'erirea unei istorii -re.$it 'o"estite: Q a(unsese# la concluzia că a"ea ne.
"oie de 'u/ină libertate, să se distan/eze, să trăiascăe#o/ii 'uternice! Ce era rău în asta
A# acce'tat Q nu înainte de a.i arăta %oarte clarcă (e%uia anca ;a"orurilor 2ce c&estie ridicolă, dacă#ă -7ndesc #ai bineS3! i#' de doi ani, Est&er ur.#ărise îndea'roa'e #ai #ulte con%licte, sc&i#b7ndcontinentul #ai des dec7t 'anto%ii! 0e c7te ori se în.torcea, credea# că era 'entru ulti#a oară, nu 'o/i
să rezi$ti 'rea #ult unde"a unde nu -ăse$ti o #7n.care decentă, o baie caldă, cine#a sau teatru! i oîntreba# dacă -ăsise răs'unsul la întrebarea luiHans, iar ea.#i răs'undea #ereu că e 'e dru#ul cel bun, $i eu trebuia să #ă #ul/u#esc cu at7t! Uneori 'etrecea c7te"a luni bune în călătoriile astea ale ei? înciuda a ceea ce s'une istoria o%icială a căsătoriei:2înce'use# de(a să.i %olosesc e'resiile3, această dis.tan/ă %ăcea ca dra-ostea noastră să crească, arăt7n.du.ne c7t era# de i#'ortan/i unul 'entru celălalt!Rela/ia noastră, des're care credea# că atinsese 'unctul ideal c7nd ne.a# #utat la Paris, era din ce înce #ai bună!
0in c7te a# în/eles, 1.a cunoscut 'e =i&ail c7nd aa"ut ne"oie de un traducător care s.o înso/ească într.o /ară din Asia Centrală! La înce'ut î#i "orbea
des're el cu entuzias# Q un o# sensibil, care "edealu#ea a$a cu# era într.ade"ăr, nu cu# ni se s'usesecă trebuia să %ie! Era cu cinci ani #ai t7năr dec7t ea,dar a"ea o e'erien/ă 'e care Est&er o considera#a-ică:! Eu asculta# cu răbdare, 'oliticos, ca $icu# băiatul ăla $i ideile lui #.ar %i interesat teribil,dar de %a't era# cu -7ndurile în altă 'arteB latreburile 'e care trebuia să le duc la bun s%7r$it, laideile care î#i "eniseră 'entru "reun tet, la între. bările ziari$tilor $i editorilor, la cutare %e#eie ce 'ă.rea interesată de 'ersoana #ea, la 'lanurile de
călătorie 'entru 'ro#o"area căr/ilor! 8u $tiu dacă ea $i.a dat sea#a de toate astea! 0areu nu a# obser"at că =i&ail a înce'ut să 'ălească îndiscu/iile noastre, încet.încet, '7nă ce a dis'ărutco#'let! )ar co#'orta#entul ei s.a sc&i#bat co#. 'letB încă de c7nd $edea# la Paris a înce'ut să li'.sească noa'tea, de c7te"a ori 'e să'tă#7nă, s'un7nd#ereu că %ace re'orta(e des're cer$etori!
=i.a# înc&i'uit că se îndră-ostise! A# su%erit osă'tă#7nă $i #ă rodea întrebareaB trebuia oare să.#ie'ri# bănuielile, sau să #ă 're%ac că nu seînt7#'la ni#ic =.a# &otăr7t să i-nor totul, 'lec7ndde la 'rinci'iul ce oc&ii nu "ăd, ini#a nu si#te:!Era# absolut con"ins că nu eista nici cea #ai #ică 'osibilitate ca ea să #ă 'ărăsească Q #uncise at7taca să #ă a(ute să a(un- cine era# $i nu era lo-ic să#ă sca'e din #7nă acu#, 'entru o 'asiunetrecătoare!
0acă a$ %i %ost într.ade"ăr interesat de uni"ersulEst&erei, ar %i trebuit să întreb #ăcar o dată ce se în.t7#'lase cu traducătorul ei cel cu sensibilitate #a.-ică:! Ar %i trebuit să.#i de"ină sus'ectă aceastătăcere, această absen/ă a in%or#a/iilor! rebuia să.i %icerut #ăcar o dată să o înso/esc la unul dintre re.
'orta(ele: cu cer$etori!C7nd #ă întreba, uneori, dacă #ă interesează#unca ei, răs'unsul #eu era #ereu acela$iB #ă in.teresează, dar nu "reau să #ă a#estec, "reau să %iiliberă să./i continui "isul cu# "rei, a$a #.ai a(utat $itu 'e #ine:!
Asta nu înse#na dec7t total dezinteres, %ire$te!0ar cu# oa#enii cred #ereu ceea ce "or să creadă,Est&er era întotdeauna #ul/u#ită cu răs'unsul #eu!
)ar î#i "in în #inte cu"intele 'ronun/ate de
ins'ector c7nd a# ie$it din înc&isoareB sunte5i li#er+Ce însea#nă libertate însea#nă să "ezi că so/uluitău nu.i 'asă c7tu$i de 'u/in de ceea ce %aci în.sea#nă să te si#/i sin-ură, să nu ai cu cine să î#. 'ăr/i senti#entele tale cele #ai #tirne, 'entru că înrealitate bărbatul cu care te.ai căsătorit e absorbit de#unca lui, de i#'ortanta, #a-ni%ica, di%icila luicarieră
Pri"esc din nou la urnul Ei%%elB a #ai trecut ooră, %iindcă scli'e$te din nou, ca $i cu# ar %i %ăcutdin dia#ante! 8ici nu #ai $tiu de c7te ori s.a înt7#. 'lat asta, de c7nd stau aici la %ereastră!
tiu că, în nu#ele libertă/ii eistente în căsătorianoastră, eu n.a# obser"at că =i&ail a dis'ărut dincon"ersa/iile so/iei #ele!
A rea'ărut într.un bar $i a dis'ărut a'oi din nou,de data aceasta lu7nd.o cu el, $i trans%or#7ndu.1 'ecelebrul scriitor în sus'ect de cri#ă!
au, ceea ce este $i #ai rău, %ăc7nd din el un băr.
-ia @uenos Aires0 un 'ahir este o moneda0 o#işnu-it" de dou"eci de centime8 cu un %âr1 de cu5itaş sau decou'e.'a'ier sunt scri;elite literele 6T şi ci1ra B8 pe%erso este gra%at anul >:B:+ (2n uerat0 la s1ârşitul se-colului al $...-lea0 'ahir a 1ost un tigru8 2n a%a0 un or#
de la moscheea Surakarta0 care a 1ost lapidat de+ credin-cioşi8 2n Persia0 un astrola# pe care 6adir =ah a poruncit s" 1ie aruncat 2n mare8 2n 2nchisorile de la !ahdi0 2n >:B0o mic" #usol" pe care /udol1Carl %on Slatin a atins-o+++*
Un an #ai t7rziu, #ă trezesc cu -7ndul la 'o"es.tirea lui Jor-e Luis or-esB ce"a care, odată atins sau"ăzut, nu #ai 'oate %i uitat Q $i ne cotro'e$te -7n.durile '7nă a(un-e# la nebunie! Ga&irul #eu nuconstă în #eta%ore ro#antice cu orbi, busole, ti-ri
sau nu $tiu ce #onedă!El are un nu#e, iar nu#ele său este Est&er!0u'ă ce a# ie$it din 'u$cărie, a# a'ărut 'e co.
'ertele #ai #ultor re"iste de scandal? înce'eau"orbind des're o 'osibilă cri#ă, dar, ca să e"ite săa(un-ă 'rin tribunale, s%7r$eau totdeauna articolelea%ir#7nd că %usese# declarat ne"ino"at 28e"ino"at0ar nici #ăcar nu %usese# acuzatS3! Lăsau să treacăo să'tă#7nă, "edeau dacă "7nzarea %usese bună, 2da,%usese, eu era# un s'eci#en de scriitor a%latdeasu'ra oricăror sus'iciuni, $i to/i "oiau să
$tie cu# era 'osibil ca un o# care scrie des're s'iritsă ascundă o latură a$a de întunecată3! 0u'ă aceeare"eneau la atac, a%ir#au că ea %u-ise de acasă%iindcă eu era# cunoscut ca un cal breaz 'entru es.ca'adele #ele etracon(u-ale! O re"istă ne#/ească aa(uns '7nă acolo înc7t a insinuat o 'osibilă rela/ie cuo c7ntărea/ă, una cu douăzeci de ani #ai t7nără ca#ine, care sus/inea că #ă înt7lnise la Oslo, în 8or"e-ia 2era ade"ărat, dar înt7lnirea se 'etrecusedin cauza ăncii ;a"orurilor Q un 'rieten î#i ceruseasta, %usese $i el 'rezent 'e toată durata sin-urei cine 'e care o luase# cu c7ntărea/a3! ;ata s'unea că nuera ni#ic între noi 2iar dacă nu era, de ce 'useseră%oto-ra%ia noastră 'e co'ertă3 $i 'ro%ita să anun/e că"a lansa un nou disc? at7t eu c7t $i re"ista %useseră#%olosi/i ca s.o 'ro#o"ă# 'e ea, $i nici în ziua de azi
nu $tiu dacă e$ecul carierei ei n.a %ost consecin/aacestui ti' de recla#ă ie%tină 2de %a't, discul nu era 'rost Q ceea ce a întors totul 'e dos au %osta%ir#a/iile din 'resă3!
0ar scandalul cu celebrul scriitor n.a durat #ultBîn Euro'a, $i #ai ales în ;ran/a, in%idelitatea nunu#ai că este acce'tată, ci este c&iar ad#irată în se.cret! 8i#ănui nu.i 'lace să citească des're ce"a ce ise 'oate înt7#'la $i lui!
ubiectul a dis'ărut de 'e co'erte, dar i'otezele
au continuat să cur-ăB sec&estru, 'ărăsirea că#inuluidin cauza #altratărilor 2%oto-ra%ia unui c&elner cares'unea că ne certa# %oarte desB î#i a#intesc că într.ade"ăr, în acel restaurant #.a# certat cu Est&er într.o zi, c7nd era# %urios 'entru 'ărerea ei, absolutcontrarie 'ărerii #ele, des're un scriitor sud.a#e.rican3! )ar un tabloid din An-lia a a%ir#at Q totu$i%ără consecin/e -ra"e Q că so/ia #ea a intrat în
clandestinitate, s'ri(inind o or-aniza/ie teroristă is.la#ică!
Cu toate acestea, într.o lu#e 'lină de trădări, di."or/uri, atentate, asasinate, o lună #ai t7rziu #arele 'ublic uitase a%acerea! Anii de e'erien/ă #.au în."ă/at că acest ti' de $tire nu.1 "a a%ecta niciodată 'ecititorul #eu %idel 2se #ai înt7#'lase o dată, c7nd laun canal ar-entinian a a'ărut un ziarist caresus/inea că are 'robe: des're înt7lnirea #ea secretă,în C&ile, cu "iitoarea 'ri#ă doa#nă a /ării Q darcăr/ile #ele au ră#as 'e lista celor #ai "7ndute3!tirea senza/ională a %ost in"entată să dureze doarcincis'rezece #inute, cu# s'unea un artist a#erican?#area #ea -ri(ă era alta Q să.#i reor-anizez "ia/a,să.#i -ăsesc o nouă dra-oste, să #ă întorc la #asade scris $i să 'ăstrez, în sertăra$ul care se a%lă la
-rani/a dintre iubire $i ură, a#intirea so/iei #ele!au #ai bine zis 2trebuia să acce't ter#enul3
a#intirea %ostei #ele so/ii!O 'arte din lucrurile 'e care le.a# 'resi#/it în
acea ca#eră de &otel s.au înt7#'lat! O "re#e n.a#ie$it din casă? nu #ă si#/ea# în stare să dau oc&ii cu 'rietenii #ei $i să le s'un 'ur $i si#'luB ne."astă.#ea #.a 'ărăsit 'entru unul #ai t7năr:! C7nd a#ie$it, ni#eni nu #.a întrebat ni#ic, dar du'ă ce bea# c7te"a 'a&are cu "in si#/ea# ne"oia să
desc&id subiectul Q ca $i cu# a$ %i citit -7nduriletuturor $i #i.ar %i %ost li#'ede că nu doreau altce"adec7t să a%le ce se înt7#'lase în "ia/a #ea con(u-ală,însă erau 'rea bine.crescu/i 'entru a aduce "orbades're asta! în %unc/ie de starea #ea de s'irit dinziua res'ecti"ă, Est&er era %ie o ade"ărată s%7ntă care#erita o soartă #ai bună, %ie o %e#eie 'er%idă,trădătoare, care #ă adusese într.o situa/ie a$a
de încurcată înc7t a(unsese# să %iu considerat uncri#inal!
Prietenii, cunoscu/ii, editorii, cei care se a$ezau la#asa #ea în ti#'ul nu#eroaselor dineuri la careera# obli-at să 'artici', #ă ascultau cu oarecare cu.riozitate la înce'ut! re'tat #i.a# dat sea#a că în.
cercau să sc&i#be "orba Q subiectul îi interesasec7nd"a, dar nu #ai %i-ura 'e lista curiozită/ilor cu.rente Q era #ai incitant să "orbe$ti des're actri/aucisă de c7ntăre/ sau des're adolescentul care scri.sese o carte în care 'o"estea a"enturile lui cu 'oli.ticieni cunoscu/i! într.o zi, la =adrid, a# obser"at căin"ita/iile la e"eni#ente $i su'euri înce'useră să seî#'u/inezeB de$i î#i %ăcea %oarte bine su%lete$te să#ă descarc, s.o în"ino"ă/esc sau s.o binecu"7ntez 'eEst&er, a# înce'ut să în/ele- că a(unsese# #ai rău
dec7t un so/ în$elat Q de"enise# un indi"id 'licticos 'e care ni#eni nu dorea să.1 aibă alături!0in acel #o#ent #.a# &otăr7t să su%ăr în tăcere,
$i i#ediat in"ita/iile au înce'ut iar să.#i inunde cu.tia 'o$tală!
0ar Ga&irul, la care #ă -7ndea# cu a%ec/iune saucu iritare la înce'ut, cre$tea în ini#a #ea! i a# 'ornit s.o caut 'e Est&er în %iecare %e#eie 'e care oînt7lnea#! O "edea# 'arcă în toate barurile, cine.#ato-ra%ele, sta/iile de autobuz! 0e c7te ori nu i.a#cerut tai#etristului să o'rească #a$ina în 'linăstradă, sau să ur#ărească 'e cine"a, '7nă ce #ăcon"in-ea# că nu era 'ersoana 'e care o căuta#
Cu acest Ga&ir cotro'indu.#i toate -7ndurile,a"ea# ne"oie de un antidot, de ce"a care să #ăsal"eze de la dis'erare!
8u a"ea# dec7t o solu/ieB să.#i -ăsesc o iubită!A# înt7lnit "reo trei.'atru %e#ei care #ă atră-eau,
++
dar '7nă la ur#ă #.a# o'rit la =ărie, o actri/ă de 5de ani, %ran/uzoaică! A %ost sin-ura care nu #i.aîndru-at 'rostii de %elulB î#i 'lace de tine ca bărbat,nu ca 'ersoană 'e care to/i "or s.o cunoască: sau a$ 're%era să nu %ii celebru:, ori, $i #ai rău, nu #ă
interesează banii:! i a %ost sin-ura care nu #.ain"idiat 'entru succesul #eu, %iindcă $i ea era celebră$i $tia bine că %ai#a contează! ;ai#a e ca una%rodiziac! ă ai o rela/ie cu un bărbat care te.a alesdintre #ulte altele nu 'oate dec7t să./i #ă-uleascăor-oliul!
Era# "ăzu/i des î#'reună la serbări $i rece'/iiB ses'ecula asu'ra le-ăturii noastre, dar nici ea, nici eunu con%ir#a# nici nu in%ir#a# ni#ic, subiectul ară#as în aer $i tot ce #ai 'uteau %ace re"istele era săa$te'te %oto-ra%ia %ai#osului sărut Q 'e care n.auob/inut.o niciodată, 'entru că $i eu, $i ea considera#că un ase#enea s'ectacol 'ublic este ce"a "ul-ar! Ease ducea la %il#ări, eu î#i "edea# de #unca #ea?c7nd 'utea#, #er-ea# la =ilano, c7nd 'utea, "eneala Paris, ne si#/ea# a'ro'ia/i, dar nu de'indea#unul de celălalt!
=ărie se 're%ăcea că nu $tie ce se 'etrece în ini#a#ea, $i eu la %el, #ă 'urta# ca $i cu# &abar n.a"ea#de ce era în su%letul ei 2o iubire %ără s'eran/ă 'entru"ecinul ei căsătorit, cu toate că ea era o %e#eie care.
$i 'utea 'er#ite să aibă absolut orice bărbat $i.ar %idorit3! Era# 'rieteni, ca#arazi, ne a#uzau acelea$ilucruri, ba a$ risca să s'un că între noi se în%iri'asec&iar un anu#e %el de dra-oste Q di%erită de aceea 'e care eu o si#/ea# 'entru Est&er, sau ea 'entru"ecinul ei!
=.a# întors iară$i la serile #ele de auto-ra%e, a#reînce'ut să acce't in"ita/iile la con%erin/e, dineuri
în sco'uri caritabile, e#isiuni de tele"iziune, 'ro.iecte cu arti$ti debutan/i! ;ăcea# de toate, #ai 'u/ince trebuia să %acB să scriu o carte!
0ar nu.#i 'ăsa, în ad7ncul su%letului #eu cre.dea# că trebuie să.#i înc&ei cariera de scriitor, dacă%e#eia care #ă %ăcuse să 'ornesc 'e această cale nu#ai era cu #ine! î#i trăise# "isul din 'lin, c7t ti#'durase, a(unsese# acolo unde 'u/ini au a"ut noroculsă a(un-ă, acu# 'utea# să.#i 'etrec restul "ie/iidistr7ndu.#ă!
=ă trezea# di#inea/a cu aceste -7nduri! earaînsă, î#i dădea# sea#a că sin-urul lucru care.#i 'lăcea era să scriu! i noa'tea încerca# iară$i să #ăcon"in- că.#i realizase# "isul, că trebuia să încercce"a nou!
I"nul ur#ător a %ost un an s%7nt la Co#'o.stela Q s.a înt7#'lat ca ziua lui antia-o de Co#. 'ostela, >5 iulie, să cadă într.o du#inică! O u$ăs'ecială stă desc&isă ti#' de +5 de zile? con%or#tradi/iei, cine intră în catedrală 'e această u$ă 'ri.#e$te binecu"7ntări deosebite!
)n 'ania a"eau loc tot %elul co#e#orări $i cu#î#i 'lăcuse %oarte #ult 'elerina(ul 'e care.1 %ăcu.se#, #.a# &otăr7t să 'artici' cel 'u/in la un e"e.ni#entB o palestra70 în ianuarie, în Mara ascilor!Pentru a s'ar-e rutina Q încercarea de a scrie o car.teI #ers la banc&etI aero'ortI "izitat =ărie la =i.lanoI dineuI &otelI aero'ortI )nternetI aero'ortIinter"iuI aero'ortI Q a# ales să %ac cei 1466 #sin-ur, cu #a$ina!
;iecare loc Q c&iar $i acelea în care n.a# %ost nici.odată înainte Q î#i a#inte$te de Ga&irul #eu 'er.sonal! =ă -7ndesc că Est&erei i.ar %i 'lăcut enor# să
"adă asta, ar %i î&c7ntat.o să #ăn7nce în restaurantulăsta, să #ear-ă 'e #alul acestui r7u! înno'tez laaTonne, iar înainte de a înc&ide oc&ii a'rind te.le"izorul $i a%lu că a'roa'e 5 666 de 'elerini sunt bloca/i la %rontiera dintre ;ran/a $i 'ania din cauzaunei "iolente $i nea$te'tate %urtuni de ză'adă!
\ 'alestraB con"ersa/ie, lec/ie? în tet, #asă rotundă (n+tr+*+
=ă -7ndesc să #ă întorc la Paris! A# o scuză e.celentă 'entru a anula an-a(a#entul, iar or-anizatorii"or în/ele-e 'er%ect Q dru#ul e blocat, e 'olei 'e$osea, at7t autorită/ile %ranceze c7t $i cele s'anioles%ătuiesc oa#enii să nu iasă din casă la s%7r$itul
să'tă#7nii deoarece riscul de accidente este %oarte#are! itua/ia de"ine $i #ai -ra"ă dec7t era în seara 'recedentăB ziarul de di#inea/ă anun/ă că sunt 1 666de oa#eni bloca/i în alt loc, a'ărarea ci"ilă s.a #o. bilizat 'entru a.i a(uta cu ali#ente $i 'ături, %iindcă#ulte #a$ini au ră#as %ără co#bustibil $i %ărăîncălzire!
La rece'/ia &otelului a%lu că dacă trebuie 8EA.PFRA să călătoresc, dacă e "orba de o c&estiune de"ia/ă $i de #oarte, 'ot s.o iau 'e o $osea lăturalnică,să %ac un ocol care ar înse#na două ore de călătorieîn 'lus, dar ni#eni nu.#i 'oate -aranta stareadru#ului! 0in instinct iau &otăr7rea să #er- înainteBce"a #ă î#'in-e de la s'ate s're as%altul lunecos,s're orele de a$te'tare din bloca(e!
Poate nu#ele ora$uluiB ictoria! Poate ideea căsunt 'rea obi$nuit cu con%ortul $i #i.a# 'ierdut 'u.terea de i#'ro"iza/ie în situa/iile de criză! Poateentuzias#ul oa#enilor, care încearcă să reîn"ie ocatedrală construită cu #ulte secole în ur#ă Q $i 'entru a atra-e aten/ia asu'ra e%ortului 'e care.1 %ac,
au in"itat c7/i"a scriitori la 'alestre! au 'oate cu."intele "ec&ilor conc&istadori ai A#ericilorB săna"i-&ezi e obli-atoriu? să trăie$ti nu e obli-atoriu:!
Eu na"i-&ez! 0u'ă #ulte ore de încordare a(un-la ictoria, unde #ă a$tea'tă oa#eni încă $i #ai în.corda/i, î#i s'un că de 'este 6 de ani nu s.a 'o.#enit o ase#enea %urtună, î#i #ul/u#esc 'entrue%ort, dar din acest #o#ent trebuie să intră# în
'ro-ra#ul o%icial, iar asta însea#nă #ai înt7i o "i.zită la catedrala %7nta =ăria!
O t7nără cu o strălucire a'arte în oc&i înce'e să 'o"estească istoria catedralei! La înce'ut a %ost zidul!0u'ă aceea, zidul a ră#as, dar o 'arte a lui a %ost
%olosită 'entru construc/ia unei ca'ele! 0u'ă zeci deani, ca'ela s.a trans%or#at în biserică! Peste un secol, biserica a de"enit catedrală -otică! Catedrala a a"ut#o#entele ei de -lorie, dar au a'ărut 'roble#e destructură, o "re#e a %ost abandonată, a trecut 'rinreno"ări care i.au de%or#at 'lanul ini/ial, dar %iecare-enera/ie credea că trebuie să rezol"e 'roble#a $ire%ăcea 'lanurile! Ast%el, secol du'ă secol, au ridicatun 'erete ici, au de#olat o -rindă colo, au întăritcontra%or/ii într.o 'arte, au desc&is sau înc&is "itraliiîn altă 'arte!
i catedrala rezista!Parcur- 'artea ei centrală $i "ăd ulti#ele reno.
"ăriB ar&itec/ii -arantează că au -ăsit cea #ai bunăsolu/ie! Au ridicat sc&ele $i întărituri de o/el 'estetot, au elaborat a#'le teorii des're lucrările "iitoare$i au criticat uneori lucrările din trecut!
i deodată, în #i(locul naosului, în/ele- ce"a e.traordinarB catedrala sunt eu, e %iecare dintre noi!Cre$te#, ne sc&i#bă#, ne desco'eri# slăbiciuni 'ecare trebuie să le corectă# $i nu ale-e# totdeauna
cea #ai bună solu/ie, dar în 'o%ida acestor lucruri#er-e# înainte, încerc7nd să ne 'ăstră# "erticali.tatea, corect, ast%el înc7t să cinsti# nu 'ere/ii, nu u$i.le, nici %erestrele, ci s'a/iul dinăuntru, s'a/iul în careadoră# $i "eneră# tot ce ne este scu#' 'e lu#e!
0a, sunte# o catedrală, nu înca'e nici o îndoială!0ar ce se a%lă în s'a/iul din catedrala #ea ascunsă
Ea a u#'lut totul! Ea este sin-ura #ea ra/iune de atrăi! Pri"esc în (ur, #ă 're-ătesc 'entru con%erin/ă $iîn/ele- de ce a# în%runtat ză'ada, bloca(ele, 'oleiulde 'e $oseaB ca să.#i a#intesc că în %iecare zi a#ne"oie să #ă reclădesc 'e #ine însu#i $i ca să acce't QW 'ri#a oară în "ia/a #ea Q că iubesc o altă %iin/ă
o#enească #ai #ult dec7t 'e #ine însu#i, în dru#uls're Paris Q acu# în condi/ii #eteo inco#'arabil#ai bune Q #ă a%lu într.un %el de transăB nu -7ndesc$i abia dacă dau aten/ie tra%icului! Cu# a(un- acasă, îicer %e#eii de ser"iciu să nu lase 'e ni#eni să intre,iar în zilele ur#ătoare să.#i %acă doar ca%eadi#inea/a, a'oi 'r7nzul $i cina! Calc în 'icioarea'aratul #icu/ care #ă conecta la )nternet $i.1 distru-co#'let! #ul- tele%onul din 'erete! î#i î#'ac&etezcelularul $i.1 tri#it editorului #eu, cer7ndu.i să #i.1îna'oieze nu#ai c7nd #ă "oi duce eu 'ersonal să.1iau!
i#' de o!să'tă#7nă, di#inea/a, #ă 'li#b 'e#alurile enei, iar la întoarcere #ă încui în birou! Ca$i cu# a$ asculta "ocea unui în-er, scriu o carte Q#ai bine zis o scrisoare, o scrisoare nes%7r$ită către%e#eia "isurilor #ele, %e#eia 'e care o iubesc $i o"oi iubi #ereu! Poate că într.o zi această carte "aa(un-e în #7inile ei, $i c&iar dacă asta nu se "aînt7#'la, acu# a# cu-etul î#'ăcat! 8u #ai lu'tî#'otri"a or-oliului #eu rănit, n.o #ai caut 'e Est&er
'rin toate un-&erele, 'rin baruri, cine#ato-ra%e $i ladineuri, în =ărie $i în $tirile din ziar!0i#'otri"ă, sunt %ericit că ea eistă Q #i.a arătat căsunt ca'abil de o iubire de care nu era# con$tient, iarasta #ă %ace să #ă si#t într.o stare de -ra/ie! i acce'tGa&irul, îl "oi lăsa să #ă conducă la s%in/enie sau la
nebunie!
L imp de s1âşiat0 timp de reparat0 titlu ins'irat deun "ers din Ecleziastul, a %ost 'ublicată la s%7r$itullui a'rilie! în a doua să'tă#7nă din #ai, a(unsesede(a 'e 'ri#ul loc din lista celor #ai "7ndute căr/i!
u'li#entele literare, care niciodată nu %useserăa#abile cu #ine, $i.au înte/it atacurile! A# decu'atc7te"a %ra-#ente #ai i#'ortante $i le.a# 'us încaietul în care 'ăstra# criticile din anii anteriori? 'ractic, s'uneau ca# acela$i lucru, era altul nu#aititlul căr/iiB
!! !încă o dată, în "re#urile tu#ultuoase 'e carele trăi#, autorul ne %ace să e"adă# din realitate 'rin.tr.o 'o"este de dra-oste: 2de 'arcă o#ul ar 'utea trăi%ără asta3?
!! !%raze scurte, stil su'er%icial: 2'ăi da, ca $i cu#%razele lun-i însea#nă nea'ărat stil 'ro%und3?
!! !autorul a desco'erit c&eia succesului Q #ar.etin-ul: 2de 'arcă #.a$ %i născut într.o /ară de #are
tradi/ie literară $i a$ %i dis'us de a"eri între-i 'entrua in"esti în 'ri#a #ea carte3?!!! de$i "a "inde la %el de bine cu# a "7ndut #e.
reu, aceasta însea#nă doar că %iin/a o#enească nueste 're-ătită să acce'te tra-edia care ne încon(oară:2'arcă ei ar $ti ce însea#nă să %ii 're-ătit3?
otu$i, unele articole erau di%eriteB 'e l7n-ă a're.cieri ca #ai sus, a%ir#au că 'ro%it de scandalul de
ne înde'ărtează de ce a"e# #ai scu#'B 'rietenii! )arasta se înt7#'lă cu tine, dacă nu #ă în$el!
Q 0e cur7nd a# desco'erit ce"aB ade"ăra/ii 'rie.teni sunt aceia care se a%lă alături de noi atunci c7ndni se înt7#'lă lucruri bune $i se bucură de "ictoriilenoastreB ;al$ii 'rieteni a'ar în #o#entele -rele, cu#utra 'louată, de solidaritate: cu noi, dar de %a'tsu%erin/a noastră îi consolează 'entru "ia/a lor#izerabilă! )n ti#'ul crizei de anul trecut au a'ărut o#ul/i#e de indi"izi 'e care nu.i "ăzuse# în "ia/a#ea, care "eneau să #ă consoleze:! =i.e silă!
Q Asta s.a înt7#'lat $i cu #ine! Q Cu tine nuB î/i #ul/u#esc că ai a'ărut în "ia/a
#ea, =ărie! Q 8u te -răbi cu #ul/u#irile, rela/ia noastră nu
este încă destul de 'uternică! P7nă una alta, #ă bate
-7ndul să #ă #ut la Paris sau să te con"in- să "ii la=ilanoB #utarea nu însea#nă ni#ic 'entru #uncanoastră! u lucrezi tot ti#'ul acasă, eu sunt #ereu 'lecată în alte ora$e! rei să sc&i#bi subiectul, saucontinuă# să "orbi# des're asta
Q Hai să "orbi# des're altce"a! Q Cartea ta a %ost scrisă cu #are cura(! =ă sur.
'rinde că nici o cli'ă nu 'o#ene$ti de t7năr! Q 8u #ă interesează 'ersoana lui! Q a te interesează! i-ur că uneori te întrebiB de
ce 1.a ales Q 8u #ă întreb!] .. Cred că #in/i! =ie de 'ildă #i.ar 'lăcea să $tiu
de ce "ecinul #eu n.a di"or/at de %e#eia aia %ărăsare $i 'i'er, cu un z7#bet #ereu str7#b, care totti#'ul deretică 'rin casă, %ace #7ncare, în-ri(e$teco'iii, nu uită să 'lătească %acturile! i dacă eu #ăîntreb, $i tu te întrebi!
Q rei să s'ui că.1 urăsc 'entru că #i.a %uratne"asta
Q 8u! reau să aud că l.ai iertat! Q 8u 'ot! Q E %oarte -reu! 0ar n.ai încotroB dacă nu %aci
asta, toată "ia/a "ei %i obsedat de su%erin/a 'e care /i.a 'ro"ocat.o $i niciodată nu "ei uita această durere! 8uzic că trebuie s"-5i plac" de el! 8u zic că trebuie să.1cau/i! 8u su-erez să încerci să.1 "ezi ca 'e un în-er!0ar cu# îl c&ea#ă Era 'arcă un nu#e rusesc, dacănu #ă în$el!
Q 8u contează nu#ele! Q ezi 8ici #ăcar nu#ele nu "rei să i.1 'ro.
nun/i! E "reo su'ersti/ie la #i(loc Q =i&ail! Po%ti#, acu# ai $i nu#ele! Q Ener-ia urii n.o să te ducă nicăieri? dar ener-ia
iertării, care a'are 'rin dra-oste, "a reu$i să./i trans.%or#e "ia/a în #od 'oziti"!
Q e#eni acu# cu o 'reoteasă tibetană, "orbinddes're lucruri %oarte %ru#oase în teorie, dar i#'osi. bile în 'ractică! 8u uita că a# %ost rănit de #ulte ori!
Q oc#ai, încă îl #ai 'or/i în tine 'e co'ilul care 'l7n-ea ascunz7ndu.se de 'ărin/i %iindcă era cel #aislab din $coală! încă #ai 'or/i ur#ele adolescentului%ra-il care nu reu$ea să.$i -ăsească o iubită, care n.a%ost niciodată bun la "reun s'ort! 8.ai reu$it să $ter-i
cicatricele nedre'tă/ilor co#ise î#'otri"a ta de.alun-ul anilor! Ce e bun în toate astea Q Cine /i.a s'us că a$a s.au 'etrecut lucrurile Q Pur $i si#'lu $tiu! e dau de -ol oc&ii $i, cre.
de.#ă, a$a nu c7$ti-i ni#ic! 0oar dorin/a constantăde a./i 'l7n-e de #ilă 'entru că ai %ost "icti#a celor#ai 'uternici ca tine! au ia.o in"ersB trans.%or#ă.teîntr.un răzbunător -ata să.1 rănească $i
#ai rău 'e cel care te.a zdrobit! Alt%el, nu crezi că 'ierzi "re#ea
Q Cred că a# un co#'orta#ent u#an! Q E c&iar 'rea u#an! 0ar nu e inteli-ent, nici
ra/ional! Res'ectă./i trecerea 'e acest Pă#7nt, a%lă că
0u#nezeu totdeauna a iertat $i încă #ai iartă!
ri"ind #ul/i#ea care se adunase 'entru searade auto-ra%e într.un mega-store de 'e C&a#'s ElT.sees, #ă -7ndea#B oare c7/i dintre oa#enii de aiciau trăit e'erien/a 'e care a# trăit.o eu cu so/ia#ea
;oarte 'u/ini! Poate unul sau doi! i totu$i cei #ai#ul/i se identi%icau cu ceea ce citiseră în noua #eacarte!
crisul este una dintre acti"ită/ile cele #ai solitaredin lu#e! O dată la doi ani #ă a$ez în %a/a co#. 'uterului, 'ri"esc la #area necunoscută a su%letului#eu, obser" că eistă acolo ni$te insule Q idei carese dez"oltă $i sunt -ata să se lase e'lorate! Atunciî#i iau barca Q nu#ită Cu"7nt Q $i #ă &otărăsc săna"i-&ez s're cea #ai a'ro'iată! Pe dru# #ăcon%runt cu "i(elii, tai%unuri, curen/i, dar nu #ăo'resc din "7slit, #ort de oboseală, con$tient că #.a#abătut de la dru#ul #eu, că insula la care "oia# să
a(un- nu se #ai a%lă la orizont!0ar nu #erită să #ă întorc, trebuie să #er- #aide'arte orice ar %i, alt%el "oi ră#7ne 'ierdut în #i(.locul oceanului! în cli'a asta î#i trec 'rin #intescene în%rico$ătoare, cu# ar %i să.#i 'etrec restul"ie/ii co#ent7nd succesele #ele trecute sau critic7n.du.i 'lin de "enin 'e scriitorii tineri, nu#ai 'entru cănu #ai a# cura( să 'ublic alte căr/i! 8u %usese
"isul #eu să de"in scriitor Atunci trebuie să con.tinui, să creez alte %raze, 'ara-ra%e, ca'itole, să scriu '7nă la #oarte, să nu #ă las 'aralizat de succes, deîn%r7n-ere, de ca'cane! 0acă nu, care ar #ai %i sensul"ie/ii #eleB să 'ot cu#'ăra o casă în sudul ;ran/ei $isă în-ri(esc toată ziua de -rădină ă /in con%erin/e,
'entru că e #ai u$or să "orbe$ti dec7t să scrii ă #ăretra- din lu#e într.o #anieră studiată, #isterioasă,ca să creez o le-endă ce #.ar li'si de #ulte bucurii
î#boldit de aceste -7nduri su#bre, desco'ăr o%or/ă $i un cura( 'e care nu #i le cuno$tea#B ele #ăa(ută să #ă a"enturez către 'artea necunoscută asu%letului #eu, să #ă las dus de curent $i să s%7r$escancor7ndu.#i barca la /ăr#ul insulei s're care #.a#lăsat dus! Petrec zile $i no'/i descriind tot ce "ăd,întreb7ndu.#ă de ce %ac asta, s'un7ndu.#i în %iecarecli'ă că nu #erită e%ortul, că nu #ai trebuie săde#onstrez ni#ănui ni#ic, că a# ob/inut tot ce.#idorea# Q $i c&iar #ult #ai #ult!
î#i dau sea#a că %acerea: 'ri#ei căr/i se re'etăla nes%7r$itB #ă trezesc la nouă di#inea/a, &otăr7t să#ă a$ez la calculator i#ediat du'ă ce.#i beauca%eaua? citesc ziarele, ies să #ă 'li#b, #ă duc '7năla barul cel #ai a'ro'iat ca să sc&i#b c7te"a cu"intecu oa#enii, #ă întorc acasă, #ă uit la calculator,desco'ăr că trebuie să dau c7te"a tele%oane, iar 'ri."esc calculatorul, s.a %ăcut ora 'r7nzului, #ăn7nc cu
-7ndul că trebuia să #ă %i a'ucat de scris la 11di#inea/a, dar acu# trebuie să dor# 'u/in, #ă scol lacinci, în s%7r$it #ă a$ez la calculator, î#i "eri%iccores'onden/a 'e e.#ail $i.#i dau sea#a că s.aîntreru't coneiunea la )nternet, trebuie să ies $i să#ă duc la zece #inute distan/ă de casă unde #ă 'otconecta din nou, dar #ai înainte nu s.ar cu"eni oare,
ca să.#i u$urez con$tiin/a de senti#entul de "ino."ă/ie, să scriu #ăcar o (u#ătate de oră
înce' din obli-a/ie, dar dintr.odată treaba: #ă 'rinde $i nu #ă #ai o'resc! =ena(era #ă c&ea#ă să#ăn7nc, îi cer să nu #ă întreru'ă, du'ă o oră #ăc&ea#ă din nou, #i.e %oa#e, dar încă un r7nd, o %ra.ză, o 'a-ină $i -ata! C7nd #ă a$ez la #asă, #7ncareae rece, cinez în %u-ă $i #ă întorc la co#'uter Qacu# nu.#i #ai controlez 'a$ii, insula #i se dez"ă.luie, sunt î#'ins 'e 'otecile ei, desco'ăr lucruri 'ecare nicic7nd nu le.a# -7ndit sau "isat! eau o ca.%ea, încă una, iar 'e la două di#inea/a #ă o'resc dinscris, 'entru că #ă dor oc&ii!
=ă întind 'e 'at $i ră#7n a$a #ai #ult de unceas, -7ndindu.#ă la ce "a trebui să scriu în 'ara.-ra%ul ur#ător, eerci/iu care totdeauna s.a do"edit
inutil Q #ă a(ută doar să.#i -olesc #intea, '7nă"ine so#nul! î#i 'ro#it că a doua zi "oi înce'e ne.-re$it la 11! 0ar a doua zi o iau de la ca'ăt Q 'li#. bare, taclale, 'r7nz, siestă, "ino"ă/ie, ener"are,obli-a/ia de a scrie o 'a-ină etc!
i trec două, trei, 'atru, uns'rezece să'tă#7ni,$tiu că sunt a'roa'e de %inal, #ă cotro'e$te un si#./ă#7nt de -ol, ca atunci c7nd 'ui în cu"inte ceea cetrebuia să 'ăstrezi doar 'entru tine! 0ar trebuie săa(un- la ulti#a %rază Q $i a(un-!
0e#ult, c7nd citea# bio-ra%iile scriitorilor cele. bri, credea# că încercau să ur7/ească 'ro%esia atuncic7nd s'uneau că o carte se scrie sin-ură, scriitorul enu#ai un dactilo-ra%:! Acu# $tiu că este ade"ărul-ol.-olu/, ni#eni nu 'rice'e de ce curentul 1.a 'urtat s're o anu#ită insulă, care nu este aceea 'ecare o "isase! înce' re"izuirile obsedante, tăieturile$i, c7nd nu #ai su'ort să citesc #ereu $i #ereu
acelea$i cu"inte, tri#it #anuscrisul editorului care îl#ai re"izuie$te o dată, a'oi îl 'ublică!
're sur'rinderea #ea constantă, al/i oa#enicăutau c&iar acea insulă 'e care o -ăsesc în carte!Una 'o"este$te 'entru cealaltă, lan/ul #isterios se
înc&ide $i ceea ce scriitorul considera că este o#uncă solitară de"ine o 'unte, o barcă, un #i(loc 'rin care su%letele călătoresc $i co#unică!
i din acest #o#ent nu #ai sunt o#ul 'ierdut în%urtunăB #ă înt7lnesc cu #ine însu#i 'rin cititorii#ei, în/ele- ce a# scris c7nd "ăd că $i al/ii în/ele-, darniciodată #ai înainte! )n unele #o#ente, %oarte rare,ca acela care este 'e cale să se înt7#'le, reu$esc să.i 'ri"esc dre't în oc&i 'e unii dintre ace$ti oa#eni $isă 'rice' că nici su%letul nu.#i este sin-ur!
La ora %iată, înce' să scriu auto-ra%ele 'e căr/i!Un sc&i#b ra'id de 'ri"iri, cu senza/ia de co#'li.citate, de bucurie, de res'ect reci'roc! tr7n-eri de#7ini, c7te"a căr/i de "izită, cadouri, co#entarii! Unceas $i (u#ătate #ai t7rziu cer o 'auză, ni#eni nu 'rotestează, editorul #eu 2a$a cu# a intrat de(a întradi/ie la serile de auto-ra%e3 %ace se#n să li seser"ească o cu'ă de $a#'anie celor care a$tea'tă lar7nd 2a# încercat să.i con"in- $i 'e editorii din alte/ări să ado'te această tradi/ie, dar î#i s'un #ereu că
$a#'ania %ran/uzească e 'rea scu#'ă $i '7nă la ur#ăo%eră a'ă #inerală Q c&iar $i a$a, este un se#n deres'ect 'entru cei care a$tea'tă3!
=ă întorc la #asă! 0ouă ore #ai t7rziu, contrar 'ărerii celor care obser"ă e"eni#entul, nu sunt obo.sit, ci 'lin de ener-ie, a$ 'utea să continui '7nă noa'.tea t7rziu! )ntre ti#' #a-azinul a înc&is u$ile, coadase scurtează, #ai sunt 'atruzeci de oa#eni,
ră#7n treizeci, douăzeci, uns'rezece, cinci, 'atru,trei, doi!!! $i, iată, 'ri"irile ni se înt7lnesc!
Q A# a$te'tat '7nă la s%7r$it! oia# să %iu ulti#ul, 'entru că a# un #esa(!
8u $tiu ce să răs'und! =ă uit în (urul #eu Qeditorii, re'rezentan/ii de "7nzări, librarii stau de"orbă entuzias#a/i, cur7nd "o# #er-e să luă# cina,să be#, să ne î#'ărtă$i# c7te"a din e#o/iile acesteiseri!
8u.1 #ai "ăzuse# niciodată, dar $tia# cine este!îi iau cartea din #7nă $i scriuB
GPentru !ihail0 cu a1ec5iune+4 8u s'un o "orbă! 8u "reau să.1 'ierd acu# Q
orice "orbă, orice %rază, orice #i$care bruscă îl 'oate%ace să 'lece $i să nu se #ai întoarcă niciodată, într.o%rac/iune de secundă în/ele- că el $i nu#ai el #ă "a
sal"a de binecu"7ntarea Q sau bleste#ul QGa&irului, 'entru că e sin-urul care $tie unde se a%lă,iar eu în s%7r$it îi "oi 'utea 'une întrebările 'e carede at7ta "re#e #i le 'un doar #ie!
Q oia# să $tii că e bine! i că 'robabil /i.a citit cartea!
Editorii, re'rezentan/ii de "7nzări, librarii s.aua'ro'iat! =ă î#bră/i$ează, î#i s'un că a %ost o searăs'ecială! ă #er-e# acu# să ne destinde#, să be#,să stă# de "orbă!
Q =i.ar 'lăcea să.1 in"it $i 'e cititorul acesta,
s'un eu! El a %ost ulti#ul, îi "a re'rezenta 'e to/iceilal/i care au %ost aici cu noi! Q 8u 'ot! A# alt 'ro-ra#!i întorc7ndu.se s're #ine, ca# s'eriatB
Q A# "enit doar să trans#it un #esa(! Q Ce #esa( întreabă un librar! Q El nu in"ită niciodată 'e ni#eniS s'une edi.
Q =ul/u#esc, dar #ă duc la o reuniune în %ie.care (oi!
Q La ce oră Q Peste două ore! Q Unde Q La restaurantul ar#enesc!o%erul #eu, ar#ean, întreabă la care din ele $i ne
s'une că se a%lă la cincis'rezece #inute distan/ă delocul unde "o# #er-e să #7ncă#! o/i "or să.#i%acă 'e 'lac! 0acă in"it 'e cine"a, î$i înc&i'uie ei,o#ul acela este at7t de %ericit că i s.a %ăcut oase#enea onoare, înc7t a#7nă %ără ezitare oricare altan-a(a#ent!
Q Cu# "ă nu#i/i întreabă =ărie! Q =i&ail! Q =i&ail Q $i î#i dau sea#a că =ărie a 'ri
ce'ut tot Q "eni/i cu noi #ăcar un ceas? restaurantul unde #er-e# e la doi 'a$i! Pe ur#ă $o%erul osă "ă ducă unde "re/i! au, dacă 're%era/i, anulă#rezer"area de la restaurantul nostru $i #er-e# to/isă #7ncă# la restaurantul ar#enesc, a$a o să "ăsi#/i/i #ai bine!
8u #ă satur să.1 'ri"esc! 8u e ne#ai'o#enit de%ru#os, dar nici ur7t! 8ici înalt, nici scund! E î#bră.cat în ne-ru, si#'lu $i ele-ant Q $i 'rin ele-an/ăîn/ele- absen/a totală a oricăror accesorii sau 'o.
doabe!=ărie îl ia de bra/ 'e =i&ail $i 'orne$te s're ie.$ire! Librarul #ai are căr/i ale cititorilor care n.au 'utut "eni $i 'e care trebuia să le se#nez, dar îi 'ro.#it că "oi trece 'e acolo a doua zi! î#i tre#ură 'i.cioarele, ini#a bate să.#i s'ar-ă 'ie'tul, dar trebuiesă #ă 're%ac că totul e în ordine, că succesul #ă %ace%ericit, că #ă interesează ce zice unul sau altul!
ra"ersă# bule"ardul C&a#'s.ElTsees, soarele a'u.ne în s'atele Arcului de riu#% $i, %ără nici o e'lica./ie, în/ele- că acela este un se#n, un se#n bun!
8u#ai să ră#7n stă'7n 'e situa/ie!0e ce "reau să "orbesc cu el Personalul editurii
continuă să discute cu #ine, răs'und auto#at, ni.#eni nu.$i dă sea#a ce de'arte sunt, nici eu nu $tiueact de ce l.a# in"itat la #asă 'e cel 'e care ar %itrebuit să.1 urăsc! reau să desco'ăr unde este Es.t&er reau să #ă răzbun 'e băiatul ăsta a$a de $o."ăitor, a$a de rătăcit, care Q de$i e ast%el Q a reu$ittotu$i să o înde'ărteze de #ine 'e %e#eia iubităreau să.#i do"edesc #ie însu#i că sunt #ai bun,#ult #ai bun dec7t el reau să.1 #ituiesc, să.1 se.duc doar ca s.o con"in-ă 'e ne"astă.#ea să se în.toarcă
8u $tiu ce să răs'und la nici una din aceste între. bări, dar nu are i#'ortan/ă! P7nă acu# sin-ura %rază 'e care a# 'ronun/at.o a %ost =i.ar %ace 'lăcere să"ii să cinezi cu noi:!
@ata cu întrebările, acu# trebuie doar să n.o 'ierddin oc&i 'e =ărie, care #er-e la c7/i"a 'a$i înaintea#ea, a-ă/ată de bra/ul lui =i&ail Q ca $i cu# ar %iiubita lui! Ea nu 1.a lăsat să 'lece, dar, 'e de altă 'arte, #ă întreb de ce #ă a(ută, de$i în/ele-e %oarte bine că a$a 'oate "oi a%la unde se ascunde ne"astă.
#ea!A# a(uns! =i&ail încearcă să se a$eze de'arte de#ine, 'oate că "rea să e"ite o discu/ie în doi! eselie,$a#'anie, "odcă $i ca"iar Q arunc o 'ri"ire în #e.niu $i desco'ăr în-rozit că nu#ai antreurile îl costă 'e librar "reo #ie de dolari! 0iscu/ii -enerale,=i&ail este întrebat cu# i s.a 'ărut seara, răs'undecă i.a 'lăcut, este întrebat ce 'ărere are des're carte,
s'une că i.a 'lăcut %oarte #ult! A'oi îl uită $i toatăaten/ia se concentrează asu'ra #ea Q sunt #ul/u#it,seara de auto-ra%e a %ost a$a cu# î#i dorea#, ec&i'ade ordine $i.a %ăcut datoria )ni#a continuă să.#i bată nebune$te, dar 'ăstrez a'aren/ele, #ul/u#esc 'entru toate, 'entru 'er%ec/iunea cu care a %ost
or-anizat e"eni#entul!0u'ă o (u#ătate de oră de discu/ii $i #ultă "odcă,
obser" că =i&ail s.a destins! 8u se #ai a%lă încentrul aten/iei, nu trebuie să #ai s'ună ni#ic, e dea(uns să aibă 'u/ină răbdare, cur7nd 'oate 'leca! tiucă nu a #in/it în le-ătură cu restaurantul ar#enesc,a$a că acu# a# o 'istă! asăzică ne"astă.#ea esteîncă la ParisS rebuie să %iu a#abil, să încerc să.ic7$ti- încrederea, tensiunea de la înce'ut a dis'ărut!
rece o oră! =i&ail se uită la ceas $i "ăd că se 're.
-ăte$te să 'lece! rebuie să %ac ce"a, re'ede! 0e c7teori îl 'ri"esc #ă si#t #ai neînse#nat, dar în/ele- dince în ce #ai 'u/in cu# de Est&er #.a 'ărăsit 'entruunul care 'are a$a de ru't de realitate 2zicea că el ara"ea 'uteri #a-ice:3! C&iar dacă î#i "ine %oarte-reu să #ă 're%ac că sunt în a'ele #ele, să discut cuun bărbat care.#i este ad"ersar, trebuie să %ac ce"a!
Q Hai să a%lă# #ai #ulte des're cititorul nostru, #ă adresez celorlal/i, care %ac i#ediat lini$te! a 'leca în scurt ti#', dar nu ne.a s'us ni#ic des're
el! Cu ce te ocu'i=i&ail, în ciuda 'a&arelor de "odcă băute, 'aresă.$i %i re"enit!
Q Or-anizez reuniuni la restaurantul ar#enesc! Q Ce însea#nă asta Q Că s'un 'o"e$ti 'e scenă! i in"it 'ublicul să.
$i istorisească 'ro'riile înt7#'lări!
Q i eu %ac acela$i lucru în căr/ile #ele! Q tiu! 0e aceea #.a# a'ro'iat!!!O să s'ună cine eS Q .a/i născut aici întreabă =ărie, întreru'7nd
brusc continuarea %razei 2#.a# a'ro'iat de so/iadu#nea"oastră:3!
Q =.a# născut în ste'ele Naza&stanului!Naza&stan! Cine o să aibă cura(ul să întrebe unde
este Naza&stanul Q Unde e Naza&stanul întreabă un re'rezen
tant de "7nzări!;erici/i cei cărora nu le este %rică să.$i ascundă
ne$tiin/a! Q A$te'ta# această întrebare, $i oc&ii lui =i&ail
radiază un %el de bucurie! 0e c7te ori s'un că #.a#născut acolo, "reo zece #inute se %ac 'resu'uneriB că
"in din Paistan, din A%-anistan! Mara #ea se a%lă înAsia Centrală! 8u are dec7t 14 #ilioane de locuitori,dar o su'ra%a/ă cu #ult #ai #are dec7t ;ran/a cucele +6 de #ilioane de su%lete ale ei!
Q Adică un loc unde ni#eni nu se 'l7n-e de li'sade s'a/iu, co#entează editorul #eu, r7z7nd!
Q Un loc unde, în secolul , ni#eni nu a a"utdre'tul să se 'l7n-ă de ni#ic, c&iar dacă "oia! =aiînt7i, c7nd re-i#ul co#unist a des%iin/at 'ro'rietatea 'ri"ată, "itele au ră#as abandonate în ste'ă $i 4*,+̂din locuitori a #urit de %oa#e! ă da/i sea#a
A'roa'e (u#ătate din 'o'ula/ia /ării #ele a #urit de%oa#e între 19> $i 19!
Lini$tea se a$terne 'este #asă! 0u'ă un ti#',unul dintre co#eseni sc&i#bă "orba! 0ar eu insist ca=i&ail să ne #ai s'ună ce"a des're /ara lui!
Q Cu# este ste'a îl întreb! Q C7#'ii enor#e a'roa'e %ără "e-eta/ie, $ti/i
tiu, dar trebuia să întreb ce"a, să între/in con."ersa/ia!
Q =i.a# adus a#inte de ce"a des're Naza&stan,s'une editorul #eu! Acu# c7t"a ti#' a# 'ri#it un#anuscris de la un scriitor care locuie$te acolo Qdescria testele ato#ice care s.au %ăcut în ste'ă!
Q Mara noastră are s7n-e 'e 'ă#7nturile ei, dar $iîn su%let! .a sc&i#bat '7nă $i ce nu 'utea %i sc&i#bat,iar noi "o# 'lăti 'entru asta ti#' de #ulte -enera/ii!A# reu$it să %ace# în a$a %el înc7t să dis'ară o #are,în între-i#e!
Acu# inter"ine =ărie! Q 8i#eni nu 'oate %ace să dis'ară o #are! Q A# >5 de ani, dar de at7t a %ost ne"oie, o sin.
-ură -enera/ie $i a'a care era acolo de #ilenii s.atrans%or#at în /ăr7nă! @u"ernan/ii re-i#ului co#u.
nist au &otăr7t să sc&i#be cursul a două %lu"ii, A#u.0aria $i ir.0aria, ast%el înc7t să 'oată iri-a ni$te 'lanta/ii de bu#bac! 8.au reu$it să.$i atin-ăobiecti"ul, dar era de(a 'rea t7rziu Q #area a încetatsă #ai eiste, iar 'ă#7ntul culti"at s.a trans%or#at înde$ert! Li'sa a'ei a sc&i#bat co#'let cli#a! Acu#%urtuni în-rozitoare de nisi' răs'7ndesc 156 666 detone de nisi' $i sare 'e an! Cincizeci de #ilioane deoa#eni din cinci /ări au su%erit de 'e ur#a &otăr7riiires'onsabile Q dar ire"ersibile Q a birocra/ilor
so"ietici! Pu/ina a'ă care a #ai ră#as e 'oluată, %ocar 'entru toate bolile!=i.a# înti'ărit în #inte ce s'unea! Putea să %ie de
%olos în con%erin/ele #ele! =i&ail a continuat, iartonul lui nu a"ea deloc accente ecolo-iste, era 'ur $isi#'lu tra-ic!
Q unicul #eu 'o"este$te că #area Arai era nu#ită în "ec&i#e =area Albastră, de la culoarea a'e.
lor ei! Azi nu #ai este ni#ic acolo, dar nici acu#oa#enii nu "or să.$i 'ărăsească -os'odăriileB încă#ai "isează la undele ei, la 'e$ti, î$i 'ăstrează cu-ri(ă undi/ele $i s'un 'o"e$ti cu bărci $i %urtuni!
Q 0ar e'loziile ato#ice c&iar au a"ut loc in.sistă editorul #eu!
Q Cred că to/i cei care s.au născut în /ara #ea$tiu ce a si#/it 'ă#7ntul, 'entru că orice aza& are 'ă#7ntul natal în s7n-e! i#' de 46 de ani c7#'iileau %ost z-uduite de bo#be nucleare sau ter#onu.cleare, în total 45+, '7nă în 19*9! 0in aceste e'lozii,11+ au %ost la su'ra%a/ă, însu#7nd o 'utere de > 566de ori #ai #are dec7t a bo#bei de la Hiros&i#a!Rezultatul este că #ii de oa#eni au %ost conta#ina/i Q cancer 'ul#onar Q în ti#' ce alte #ii de co'ii s.au născut cu de%icien/e #otorii, %ără #e#bre, cu
'roble#e #intale!=i&ail î$i 'ri"e$te ceasul! Q 0acă.#i 'er#ite/i, acu# trebuie să 'lec!Ju#ătate dintre co#eseni î$i e'ri#ă 'ărerea de
rău, discu/ia de"enise interesantă! Cealaltă (u#ătatee #ul/u#ităB e absurd să "orbe$ti des're tra-ediiîntr.o seară a$a de "eselă!
=i&ail îi salută 'e to/i cu o înclinare a ca'ului $i 'e #ine #ă î#bră/i$ează! 8u 'entru că si#te ce"as'ecial 'entru #ine, ci 'entru a.#i $o'tiB
Q Oă nu.#i %ac -ri(i, #i.a s'usS 0e ce să.#i %ac-ri(iB 'entru o %e#eie care #.a 'ărăsit Care #.aadus în situa/ia de a %i intero-at de 'oli/ie, #.a %ăcutsă a'ar 'e 'ri#a 'a-ină a ziarelor $i re"istelor descandal, să su%ăr zile $i no'/i între-i, să.#i 'ierd 'rietenii, $i!!!
Q !!!$i să scrii Timp de s1âşiat0 timp de reparat+ e
ro-, sunte# #aturi, trecu/i 'rin "ia/ă, să nu ne a#ă.-i#B %ire$te că /i.ar 'lăcea să a%li ce %ace! a #er-încă $i #ai de'arteB "rei s.o "ezi!
Q 0acă $tii toate astea, de ce #.ai a(utat să "or. besc cu el Acu# a# o 'istăB "ine în %iecare (oi larestaurantul ăla ar#enesc!
cu# zice una din ilustratele astea 'e care le -ăse$ti laoricare c&io$c! 0a, te iubesc! în realitate sunt în.
dră-ostită '7nă 'este urec&i, înce' să #ă -7ndesc să"in acolo, în a'arta#entul ăla uria$ $i 'ustiu Q $i de%iecare dată c7nd discută# des're asta, cel caresc&i#bă ce"a e$ti tuB sc&i#bi "orba!!! Uit de a#orul 'ro'riu $i re'et c7t de i#'ortant ar %i să stă#î#'reună, aud că deoca#dată e 'rea de"re#e 'entruasta, #ă -7ndesc că 'oate /i.e tea#ă că #ă."ei 'ierdecu# ai 'ierdut.o 'e Est&er, ori 'oate încă #ai
a$te'/i să se întoarcă, sau te.ai si#/i încătu$at, /i.e%rică să nu ră#7i sin-ur, dar $i #ai %rică /i.e de co#. 'anie Q în %ine, e o nebunie co#'letă rela/ia asta anoastră! otu$i, 'entru că #.ai întrebat, uite răs. 'unsulB te iubesc #ult!
Q Atunci, de ce %aci asta Q Pentru că nu 'ot trăi la nes%7r$it cu %anto#a
%e#eii care a 'lecat %ără e'lica/ii! Mi.a# citit cartea!Cred că doar atunci c7nd o "ei înt7lni, c7nd î/i "eirezol"a 'roble#a, ini#a ta "a 'utea %i cu ade"ărat a#ea! La %el s.a înt7#'lat $i cu "ecinul #euB #i.eradestul de a'roa'e ca să obser" c7t de la$ a %ost înrela/ia noastră, cu# nu $i.a asu#at niciodată ceea ceî$i dorea at7t de #ult, credea că este 'rea 'ericulos!0e #ulte ori ai s'us că libertatea absolută nu eistăBeistă doar libertatea de a ale-e ce"a, iar a'oi de ară#7ne consec"ent cu &otăr7rea ta! Cu c7t #ăa'ro'ia# #ai #ult de "ecinul #eu, cu at7t te ad.
#ira# #ai tareB un bărbat care a continuat să o iu. bească 'e %e#eia care 1.a 'ărăsit, care n.a #ai "rutsă $tie de el! i nu nu#ai că a acce'tat situa/ia, ci a%ăcut.o $i 'ublică! Uite aici un %ra-#ent din cartea ta 'e care.1 $tiu 'e dina%arăB
GCând n-am mai a%ut nimic de pierdut0 am pri-mit totul+ Când am 2ncetat s" mai 1iu cine eram0 m-am g"sit pe mine 2nsumi+ Când am cunoscut umilin5a0chiar şi atunci0 mi-am continuat drumul0 şi am 2n5elesc" eram li#er s"-mi aleg soarta+ 6u ştiu dac" sunt #ol-na%0 dac" maria;ul meu a 1ost un %is pe care n-am re-
uşit s"-l 2n5eleg cât timp a durat+ =tiu capot tr"i 1"r"ea0 dar mi-ar pl"cea s" o 2ntâlnesc din nou Q pentru
Q =i&ail #i.a s'us că Est&er a citit 'robabilcartea! Este de a(uns!
Q C&iar a$a st7nd lucrurile, ca să te re-ăse$ti, tre. buie să te înt7lne$ti cu ea $i să.i s'ui asta 'ri"ind.o înoc&i! Poate că nu "ei reu$i, 'oate că ea nu "rea să te#ai "adă Q dar cel 'u/in ai încercat! Eu "oi scă'a de
%e#eia ideală:, iar tu te "ei elibera de 'rezen/aabsolută a Ga&irului, cu# îi zici tu!
Q Ai cura(! Q 8u, #i.e %rică! 0ar n.a# încotro! I doua zi, #i.a# (urat că nu "oi încerca să a%lu
unde se ascunde Est&er! )ncon$tient, ti#' de doi ania# 're%erat să cred că a a %ost obli-ată să 'lece, se.c&estrată sau $anta(ată de un -ru' terorist! Acu#însă, c7nd $tia# că e "ie $i ne"ătă#ată, că e bine:2cu# î#i s'usese băiatul3, de ce să insist s.o re"ăd;osta #ea so/ie a"ea dre'tul să.$i caute %ericirea, iar
eu trebuia să.i res'ect decizia!=.a# -7ndit la toate acestea #ai #ult de 'atruore! eara #.a# dus la o biserică, a# a'rins o lu.#7nare $i iar a# (urat, acu# du'ă toate re-ulileritualului sacruB "oi încerca s.o re-ăsesc! =ărie a"eadre'tateB era# destul de #atur înc7t să nu #ă #ai#int, 're%ăc7ndu.#ă că nu.#i 'ăsa! îi res'ecta#&otăr7rea de a 'leca, dar ea, %e#eia care #ă a(utasesă.#i clădesc "ia/a, acu# a'roa'e că #i.o distru-ea!otdeauna %usese cura(oasă! 0e ce %u-ise &o/e$te, în 'lină noa'te, %ără a.$i 'ri"i în oc&i so/ul, %ără a.ie'lica #oti"ul Era# a#7ndoi destul de #aturiînc7t să ne asu#ă# consecin/ele ac/iunilor noastreBco#'orta#entul so/iei #ele 2#ai corectB al %ostei#ele so/ii3 nu se 'otri"ea cu caracterul ei $i trebuia săa%lu de ce!
=ai era o să'tă#7nă Q o "e$nicieQ'7nă la s'ec.tacolul de la restaurant! )n zilele acelea a# acce'tatsă dau inter"iuri 'e care în "ia/a #ea nu le.a$ %i dat,a# scris %el de %el de articole 'entru ziare, a# %ăcutTo-a, a# #editat, a# citit o carte des're un 'ictorrus, alta des're o cri#ă din 8e'al, a# scris două
're%e/e $i a# reco#andat 'atru căr/i editorilor care#ereu î#i cereau asta $i 'e care eu #ereu îi re%uza#!0ar $i a$a î#i ră#7nea 'rea #ult ti#' liber, de
care a# 'ro%itat ca să ac&it ni$te conturi la anca ;a."orurilor Q acce't7nd c7te"a dineuri, scurte lec/ii 'ela $colile unde 'rietenii î$i a"eau înscri$i co'iii, o"izită la un club de -ol%, auto-ra%e i#'ro"izate într.olibrărie a unui 'rieten 'e ule"ardul u%%ren2anun/ate 'rintr.un a%i$ 'us în "itrină cu trei zile îna.inte $i care a reu$it să adune "reo >6 de 'ersoane3!ecretara #i.a s'us că 'ese#ne sunt %oarte #ul/u#it,
%iindcă de #ultă "re#e nu #ă #ai "ăzuse a$a deacti"? i.a# răs'uns că succesul ulti#ei #ele căr/i #ăînde#na să #uncesc $i #ai #ult!
)n acea să'tă#7nă nu#ai două lucruri n.a# %ăcutB 'ri#ul a %ost să citesc #anuscrisele altora Q du'ăcu# insistau a"oca/ii #ei, acestea trebuiau să %iei#ediat îna'oiate 'rin 'o$tă, alt%el risca# să #ăacuze cine"a că a# %olosit "reo idee de.a lui? n.a#în/eles niciodată de ce.#i tri#iteau oa#enii #anu.scrise Q la ur#a ur#ei, eu nu sunt editor!
Al doilea lucru 'e care nu l.a# %ăcut a %ost să #ăuit în atlas unde era Naza&stanul, de$i $tia# că 'en.tru a c7$ti-a încrederea lui =i&ail, trebuia să a%lu#ai #ulte des're rădăcinile lui!
.la#enii a$tea'tă cu răbdare desc&iderea u$iicare duce la salonul situat în s'atele restaurantului! 8i#ic din %ar#ecul barurilor din aint.@er#ain desPre$, nici ur#ă de ca%ea cu un 'ă&ărel de a'ă alături,doar oa#eni bine î#brăca/i $i bine educa/i! 8i#icdin ele-an/a %oaierelor de la teatru, ni#ic din #a-ias'ectacolelor care au loc în tot ora$ul, în #icile bistrouri, cu arti$ti care dau tot ce au #ai bun în ei,s'er7nd că 'rintre s'ectatori s.ar 'utea a%la "reuni#'resar celebru care se "a 'rezenta la s%7r$ituls&o<.ului, le "a s'une că sunt -eniali $i.i "a con"ocala "reun centru cultural %ai#os!
0e %a't, nu în/ele- cu# de este localul at7t de 'linB niciodată n.a# citit #ăcar un cu"7nt des're el 'rin re"istele 'ariziene s'ecializate în di"ertis#ent $ie"eni#ente artistice!
)n ti#' ce a$te't, %ac con"ersa/ie cu 'atronul Q $i
a%lu că se -7nde$te ca în cur7nd să %olosească 'entrus'ectacol tot s'a/iul restaurantului său! Q Publicul este cu %iecare să'tă#7nă #ai nu#e.
ros, s'une el! La înce'ut a# acce'tat 'entru că #.aru-at o ziaristă,, care în sc&i#b #i.a 'ro#is să 'u. blice ce"a des're restaurantul #eu în re"ista la carelucra! A# s'us da, %iindcă salonul este %olosit %oarterar (oia! Acu#, c7t ti#' a$tea'tă, 'ro%ită $i iau #asa
de seară, 'robabil că asta e cea #ai bună zi de înca.sări din să'tă#7nă! 8u #i.e %rică dec7t de un lucruBsă nu cu#"a să %ie "reo sectă! 0u'ă cu# $ti/i, le-ilesunt %oarte stricte aici!
0a, $tia# Q au %ost c&iar unii care au insinuat căro#anele #ele 'ro'o"ăduiau un curent de -7ndire 'ericulos, erau un %el de 'redică reli-ioasă care nu se 'otri"ea cu "alorile co#un acce'tate! ;ran/a, at7t deliberală în a'roa'e toate do#eniile, su%erea de un %elde 'aranoia c7nd era "orba des're a$a ce"a! Recent%usese 'ublicată o relatare a#ănun/ită des'res'ălarea creierelor: 'e care anu#ite -ru'uri o 'racticau 'e sea#a celor nea"iza/i! Ca $i cu# oa.#enii s.ar 'rice'e să alea-ă tot Q $coala, uni"ersi.tatea, 'asta de din/i, auto#obilul, %il#ul, so/ul, so/ia,a#antul Q dar, în #aterie de credin/ă, s.ar lăsa #a.ni'ula/i cu #are u$urin/ă!
Q Cu# î$i %ac recla#ă întreb!
Q Habar n.a#! 0acă a$ $ti, a$ %olosi aceea$i 'er.soană ca să.#i %acă 'ublicitate la restaurant!
i ca să $tear-ă orice ur#ă de îndoială, %iindcă nu$tie cine suntB
Q 8u e nici o sectă, ba- #7na în %oc! unt arti$ti!
U$a salonului se desc&ide, #ul/i#ea intră $i %ie.care lasă cinci euro într.un co$ #ic de la intrare! înă.untru, i#'asibili 'e scena i#'ro"izată, doi băie/i $idouă %ete, to/i cu %uste albe, circulare, ca o crinolină
ce creează un cerc uria$ în (urul tru'ului! în a%ară decei 'atru obser" $i un bărbat #ai în "7rstă, cu unata#aJue7 în #7nă, $i o %e#eie cu un tal-er enor# de bronz orna#entat? de %iecare dată c7nd atin-e
\ Ataba_ueB tobă #ică ( >>+tr +*+
9+
%ără să "rea instru#entul, se aude un sunet ca al unei 'loi de #etal!
Unul dintre tineri este =i&ail, acu# co#'let di.%erit de băiaBul 'e care l.a# cunoscut la seara #ea deauto-ra%eB 'ri"irea lui, %i7nd ce"a ineistent îns'a/iu, are o strălucire a'arte!
Oa#enii se a$ază 'e scaunele răs'7ndite 'rin sală!
ineri î#brăca/i ast%el înc7t, dacă i.a$ %i înt7lnit 'estradă, a$ %i zis că a'ar/in "reunui -ru' de'ra"at,de'endent de dro-uri 'ericuloase! 0irectori sau%unc/ionari între două "7rste, cu ne"estele! 0oi.treico'ii de nouă.zece ani, 'robabil adu$i de 'ărin/i!C7/i"a bătr7ni, care 'robabil au %ăcut un e%ort %or#i.dabil să a(un-ă aici, %iindcă sta/ia de #etrou cea #aia'ro'iată se a%lă la a'roa'e cinci c"artale distan/ă!
eau, %u#ează, "orbesc tare, de 'arcă oa#enii de 'e scenă n.ar eista! în scurt ti#', discu/iile de"in tot#ai a'rinse, se aud &o&ote de r7s, at#os%era este
sărbătorească! ectă Poate doar "reo con%rerie de%u#ători! Pri"esc nerăbdător în toate 'ăr/ile, o "ăd 'eEst&er în %iecare %e#eie de aici, dar de %iecare datăc7nd #ă a'ro'ii, constat că este altcine"a Q uneori%ără nici o ase#ănare %izică cu ne"astă.#ea 2de ceoare nu #ă 'ot obi$nui să s'un %osta #ea ne."astă:3!
O întreb 'e o %e#eie bine î#brăcată des're ce e"orba! Parcă r!u are răbdare să.#i răs'undă, #ă 'ri."e$te ca $i cu# a$ %i 'icat din lună $i ar trebui să #ă
ini/ieze în #isterele "ie/ii! Q Po"e$ti de dra-oste, î#i s'une! Po"e$ti $iener-ie!
Po"e$ti $i ener-ie! =ai bine nu insist, de$i cu.coana 'are să %ie absolut nor#ală! =ă -7ndesc săîntreb 'e altcine"a, dar î#i dau sea#a că e #ai bine
să tac Q în cur7nd "oi desco'eri eu însu#i totul! Undo#n de l7n-ă #ine #ă 'ri"e$te $i z7#be$teB
Q.a# citit căr/ile! i, desi-ur, $tiu #oti"ul 'entru care sunte/i aici!
=ă s'eriiB o %i a%lat des're rela/ia lui =i&ail cune"astă.#ea Q iar trebuie să #ă corectez Q des're
rela/ia unuia dintre 'ersona(ele de 'e scenă cu %osta#ea so/ie Q Un autor ca du#nea"oastră îi cunoa$te 'e
ten-ri! Au le-ătură directă cu ceea ce se c&ea#ă răz. boinicii lu#inii:!
Q 0esi-ur, răsu%lu eu u$urat!)ar în -7nd î#i s'unB în "ia/a #ea n.a# auzit "or.
bindu.se de asta!0ouăzeci de #inute #ai t7rziu, c7nd aerul din
sală a de"enit a'roa'e ires'irabil din cauza %u#uluide /i-ară, se aude sunetul tal-erului de #etal! 0is.cu/iile încetează ca 'rin %ar#ec, at#os%era de anar&ieabsolută 'are să ca'ete ca 'rin %ar#ec o aură reli.-ioasăB at7t sala c7t $i scena sunt cu'rinse de lini$te,se aude nu#ai z-o#otul din restaurantul alăturat!
=i&ail, care 'are în transă, %i7nd #ai de'arte 'unctul in"izibil dinaintea lui, înce'eB
Q Po"estesc #itul #on-ol al %acerii lu#iiB
S-a i%it un câine s"l#atic care era al#astru şi cenuşiu0 .ar destinul lui 1usese hot"rât 2n cer+ Soa5a lui erao c"prioar"+
ocea îi sună alt%el, #ai %e#inină, #ai si-ură! Q A$a înce'e încă o 'o"este de dra-oste! C7i
nele sălbatic 'lin de cura(, de %or/ă, că'rioara cu bl7nde/ea, intui/ia, ele-an/a ei! 7nătorul $i "7natul seînt7lnesc $i se iubesc! 0u'ă le-ile naturii, unul tre buia să.1 distru-ă 'e celălalt Q dar în dra-oste nueistă nici bine, nici rău, nu eistă construc/ie, nici
distru-ere, ci doar #i$cări! )ar iubirea sc&i#bă le-ilenaturii!
;ace un -est $i to/i 'atru se rotesc în (urul lor! Q în ste'ele de unde "in eu, c7inele sălbatic este
un ani#al %e#inin! ensibil, bun "7nător 'entru că$i.a dez"oltat instinctul, dar, în acela$i ti#', ti#id! 8u %olose$te %or/a brută, ci nu#ai strate-ia! Cura(os,$i 'recaut, $i iute! într.o cli'ă înlocuie$te relaareatotală cu tensiunea saltului asu'ra 'răzii!
i că'rioara #ă -7ndesc, %iindcă sunt obi$nuit săscriu 'o"e$ti! )ar =i&ail e obi$nuit să 'o"estească,a$a că răs'unde la întrebarea ce 'lutea în aerB
Q Că'rioara are calită/i #asculineB "iteză, cunoa$terea 'ă#7ntului! A#7ndoi călătoresc 'rin lu#ile lor si#bolice, înt7lnirea lor 'are i#'osibilă dar alcătuiesc o 'erec&e $i, %iindcă î$i de'ă$esc natura
$i li#itele, %ac să %ie 'osibilă $i eisten/a lu#ii! Acesta este #itul #on-olB iubirea se na$te din naturidi%erite? iubirea c7$ti-ă %or/ă din contradic/ii? iubirease 'ăstrează 'rin con%runtare $i trans%or#are! A"e#"ia/a noastră! Lu#ea a su%erit #ult '7nă să a(un-ăunde se a%lă acu#, ne -os'odări# cu# 'ute# #ai bine? nu a# atins idealul, însă reu$i# să con"ie/ui#!0ar li'se$te ce"a Q totdeauna li'se$te ce"a, $i deaceea sunte# aici, acu#B 'entru ca %iecare dintre noisă.i a(ute 'e ceilal/i să re%lecteze 'u/in asu'ra #oti
"ului eisten/ei lor! 'un7nd 'o"e$ti %ără un sens 'recis, căut7nd %a'te care nu se 'otri"esc cu #odul-eneral de 'erce'ere a realită/ii '7nă c7nd, 'oate 'este una sau două -enera/ii, ne "o# desco'eri dru#ul! C7nd 0ante a scris Di%ina Comedie0 el a s'usBG2n iua când omul %a 2ng"dui iu#irii ade%"rate s" r" sar"0 lucrurile #ine cl"dite se %or cl"tina0 şi %om pune 2ncump"n" tot ce credem c" e sigur0 c" e ade%"rat+4 Lu#ea
"a %i ade"ărată atunci c7nd o#ul "a $ti să iubească Q '7nă atunci, "o# trăi crez7nd că $ti# ce e dra-ostea,dar "o# %i li'si/i de cura(ul de a o în%runta a$a cu#este ea! 0ra-ostea este o %or/ă sălbatică! C7ndîncercă# să o /ine# în %r7u, ne distru-e! C7ndîncercă# s.o înc&ide#, ne înrobe$te! C7nd încercă#
să o în/ele-e#, ne tulbură $i ne a#ă-e$te! Această%or/ă eistă 'e 'ă#7nt 'entru a ne %ace %erici/i, 'entrua ne a'ro'ia de 0u#nezeu $i de a'roa'ele nostru!0ar a$a cu# iubi# acu#, a"e# 'arte de un ceas denelini$te 'entru %iecare #inut de 'ace!
=i&ail %ăcu o 'auză! traniul tal-er de #etal sunădin nou!
Q Cu# %ace# în %iecare (oi, nu o să s'une# 'o"e$ti de dra-oste! O să s'une# 'o"e$ti de ne.dra-os.te! O să "ede# ce se a%lă la su'ra%a/ă $i o să în/ele-e#
ce este dedesubtB stratul unde se a%lă tradi/iile noastre, "alorile noastre! C7nd "o# reu$i să %oră# în aceststrat, "o# "edea că acolo ne -ăsi# c&iar noi! Cineînce'e
=ai #ulte 'ersoane au ridicat #7na! A arătat s'reo %ată, 'ese#ne de ori-ine arabă! Ea s.a întors s'reun bărbat din celălalt col/ al sălii!
Q A/i %ost "reodată i#'otent c7nd era/i în 'atcu o %e#eie
oată lu#ea a izbucnit în r7s! ărbatul a e"itat un
răs'uns direct! Q întrebi asta 'entru că ai un iubit i#'otent)ar a r7s toată lu#ea! )n ti#' ce =i&ail "orbea,
'e #ine #ă c&inuia din nou întrebarea dacă nu cu#."a o nouă sectă se %or#a c&iar acolo, sub oc&ii #ei,de$i î#i înc&i'ui că la reuniunile sectan/ilor ni#eninu bea, nu %u#ează, nici nu 'une întrebări delicatedes're acti"itatea seuală a celorlal/i!
Q 8u, s'use %ata cu "oce si-ură! 0ar i s.a înt7# 'lat! i $tiu că, dacă #i.a/i %i luat întrebarea în serios, răs'unsul ar %i %ost da, #i s.a înt7#'lat:! o/i bărba/ii, în toate culturile $i în toate /ările, inde'endent de iubire sau de atrac/ia seuală, au %ost #ăcar o dată i#'oten/i, de cele #ai #ulte ori c&iar cu
%e#eia 'e care o doreau #ai #ult! E nor#al!0a, era nor#al, iar cel care #i.a con%ir#at asta, c7nda# a"ut $i eu o 'roble#ă, a %ost un 'si&iatru! ;atacontinuăB
Q 0u'ă aceea, 'o"estea care ni s.a s'us a %ostur#ătoareaB to/i bărba/ii reu$esc să aibă o erec/ie!C7nd nu reu$esc, cred că ei sunt de "ină, iar %e#eile î$i s'un că nu sunt destul de atră-ătoare ca să lest7rnească interesul! Cu# c&estiunea este un tabu, bărbatul nu "orbe$te cu 'rietenii des're asta! ;e
#eii îi s'une re'lica celebrăB e 'ri#a oară c7nd #ise.nt7#'lă:! )i e ru$ine de el însu$i, iar în #a(oritatea cazurilor se înde'ărtează de cine"a alături decare ar %i 'utut a"ea o rela/ie ecelentă, dacă i s.ar %io%erit o a doua, a treia, a 'atra $ansă! 0acă ar %i a"ut#ai #ultă încredere în 'rieteni, dacă ar %i s'us ade"ărul, ar %i desco'erit că nu e sin-urul! 0acă ar %i a"ut#ai #ultă încredere în iubirea %e#eii, nu s.ar %i si#/it u#ilit!
A'lauze! Mi-ări a'rinse, ca $i cu# cei #ai #ul/i Q bărba/i $i %e#ei deo'otri"ă Q ar %i si#/it o #areu$urare!
=i&ail arată s're un do#n cu aer de director ee.cuti" de #ultina/ională!
Q unt a"ocat $i lucrez în 'rocese liti-ioase dedi"or/!
Q C7nd una dintre 'ăr/i nu este de acord, răs. 'unde a"ocatul, iritat din cauza întreru'erii $i a%i$7ndo e'resie de sur'rindere că cine"a nu $tie un cu"7nta$a de si#'lu!
Q Continuă, îi s'une =i&ail, cu o autoritate 'ecare niciodată nu i.a$ %i bănuit.o t7nărului 'e care.1înt7lnise# la seara #ea de auto-ra%e!
A"ocatul se su'uneB Q Azi a# 'ri#it un ra'ort de la %ir#a uman and
Legal /esources0 cu sediul la Londra! )ată ce s'uneBA3 0ouă trei#i din an-a(a/ii unei %ir#e au un
anu#e ti' de rela/ie a%ecti"ă! )#a-ina/i."ăS Asta însea#nă că într.un birou de trei 'ersoane, două "or a(un-e să aibă un %el sau altul de ra'orturi inti#e!
3 Circa 16^ î$i 'ărăsesc 'ostul din această cau
ză, 46^ au rela/ii care durează #ai #ult de trei luni,iar în cazul anu#itor 'ro%esii care i#'lică 'erioadelun-i 'etrecute de'arte de casă, cel 'u/in o't dinzece oa#eni s%7r$esc 'rin a a"ea rela/ii inti#e!
8u.i a$a că e de necrezut Q ;iind "orba de statistici, trebuie să le res'ec
tă#S co#entează unul dintre tinerii î#brăca/i ca $icu# ar %i %ăcut 'arte dintr.un -ru' de t7l&ari 'ericulo$i! o/i crede# în statisticiS Asta însea#nă că#a#a îl în$ală 'robabil 'e tata, iar "ina nu este a
ei, ci a statisticilorSAlte r7sete, alte /i-ări a'rinse, altă u$urare, ca $icu# acolo, în acea adunare, oa#enii ar %i ascultat 'o"e$ti 'e care totdeauna s.au te#ut să le asculte, iarasta i.ar %i eliberat de nelini$ti! =ă -7ndesc la Est&er$i =i&ailB 'ro%esii care necesită #ult ti#', de'artede casă Q o't din zece 'ersoane:!
16>
=ă -7ndesc $i la #ine $i la #ultele ocazii c7nd s.a înt7#'lat acela$i lucru! La ur#a ur#elor, suntstatistici, nu sunte# si-uri!
Alte 'o"e$ti sunt s'use Q -elozie, abandon, de. 'resie Q dar nu #ai ascult! Ga&irul #eu s.a întors cutoată 'uterea Q stau în aceea$i sală cu bărbatul care
#i.a %urat %e#eia, de$i crezuse# ti#' de c7te"a cli'ecă era# acolo doar 'entru a %ace tera'ie de -ru'!ecinul #eu, care #.a recunoscut, #ă întreabă dacă.#i 'lace! Pentru o cli'ă, #ă distra-e de la Ga&ir $i#ă 're%ac interesat să.i răs'undB
Q 8u în/ele- sco'ul! Pare un -ru' de s'ri(in reci'roc, ca alcoolicii anoni#i sau consilierii #atri#oniali! Q Ceea ce auzi/i nu este real Q Probabil! 0ar re'etB care e sco'ul
Q Asta nu e 'artea cea #ai i#'ortantă a serii Q edoar o %or#ulă 'entru a nu ne #ai si#/i sin-uri! 0acăne 'o"esti# "ia/a în %a/a celorlal/i, s%7r$i# 'rin adesco'eri că #a(oritatea oa#enilor au trăit acela$ilucru!
Q i rezultatul 'ractic Q 0acă nu sunte# sin-uri, a"e# #ai #ultă 'utere
să a%lă# unde a# -re$it dru#ul $i să 'orni# 'e altul!0ar cu# a# s'us, acesta este doar un inter#ezzoîntre ceea ce a s'us co'ilul la înce'ut $i #o#entulc7nd se in"ocă ener-ia!
Q Cine e co'ilul0iscu/ia este întreru'tă de z-o#otul tal-erului de#etal! 0e data aceasta bătr7nul cu toba e cel care"orbe$te!
Q Partea ra/iunii s.a ter#inat! ă înce'e# ritualul, e#o/ia care încununează totul $i trans%or#ă totul! Pentru cei care azi sunt 'ri#a dată aici, acest
dans ne dez"oltă 'uterea de a acce'ta )ubirea! )ubi.rea este sin-urul lucru care acti"ează inteli-en/a $icreati"itatea, care ne 'uri%ică $i ne eliberează!
Mi-ările se stin-, clinc&etul 'a&arelor încetează! Olini$te stranie coboară din nou 'este sală, iar unadintre %ete s'une o ru-ăciune!
Q %7nto, "o# dansa în cinstea "oastră! ;ie cadansul nostru să ne 'oarte în zbor '7nă în zare!
A s'us s%7ntă:, sau n.a# auzit bine0a, si-ur a s'us s%7ntă:!Cealaltă %ată a'rinde lu#7nările din 'atru can.
delabre, lu#ina electrică este stinsă! Cele 'atru %i-uri,î#brăcate în alb, cu %ustele lor circulare, coboară de 'e scenă $i li se alătură celor din sală! i#' de a'roa. 'e o (u#ătate de oră al doilea băiat, cu o "oce care 'arcă îi iese din sto#ac, intonează un c7nt #onoton,
re'etat, dar care în #od curios #ă %ace să uit deGa&ir, să #ă relaez, să si#t că #ă cu'rinde un %elde so#nolen/ă! C&iar $i unul dintre co'ii, care %u-isede colo.colo tot ti#'ul c7t s.a re'o"estit iubirea:,stătea acu# lini$tit, 'ri"ind %i în direc/ia scenei!C7/i"a dintre cei de %a/ă stau cu oc&ii înc&i$i, al/ii 'ri"esc în 'ă#7nt sau s're un 'unct in"izibil, a$acu# l.a# "ăzut %ăc7nd 'e =i&ail!
C7nd s.a ter#inat c7ntecul, au înce'ut să răsuneinstru#entele de 'ercu/ie Q acel tal-er de #etal cu
incrusta/ii $i toba Q cu un rit# %oarte ase#ănătorcelui 'e care era# obi$nuit să.1 aud la cere#oniilereli-ioase din A%rica!
Persona(ele î#brăcate în alb se rotesc în (urul 'ro. 'riei ae Q iar 'ublicul, în acel s'a/iu ticsit, se dă lao 'arte 'entru ca lar-ile crinoline să 'oată trasacercuri în aer! )nstru#entele î$i înte/esc rit#ul, cei 'atru se în"7rtesc din ce în ce #ai iute, #ur#ur7nd
cu"inte care nu a'ar/in nici unei li#bi cunoscute Qca $i cu# ar "orbi direct cu în-erii sau cu %7nta:,cu# i se s'usese!
ecinul #eu se ridică $i înce'e de ase#enea sădanseze, #ur#ur7nd cu"inte de neîn/eles! Gece, un.s'rezece oa#eni din sală %ac acela$i lucru, în ti#' cerestul asistă cu un a#estec de res'ect $i ad#ira/ie!
8u $tiu c7t a durat dansul acela, dar sunetul in.stru#entelor 'ărea să ur#ărească bătăile ini#ii #ele,$i a# si#/it o dorin/ă uria$ă de a #ă dărui, de a "orbides're lucruri ciudate, de a.#i #i$ca tru'ul Q doarun a#estec de autocontrol $i si#/ al ridicolului #.ao'rit să #ă în"7rtesc ca un nebun! i între ti#', caniciodată, c&i'ul Est&erei, Ga&irul #eu, 'ărea să.#istea dinainte, sur7z7nd, cer7ndu.#i să o slă"esc 'e%7ntă:!
Lu'ta# să nu %iu atras în acel ritual 'e care nu.1cuno$tea#, dar totul s.a s%7r$it! în ti#' ce încerca#să #ă concentrez asu'ra obiecti"ului 'entru care #ăa%la# acolo Q să discut cu =i&ail, să.1 %ac să #ăconducă la Ga&irul #eu Q a# si#/it că î#i era i#. 'osibil să #ai stau ne#i$cat! =.a# ridicat de 'escaun $i 'e c7nd încerca#, cu #are -ri(ă $i ti#idi.tate, 'ri#ii 'a$i, #uzica s.a o'rit brusc!
)n salonul slab lu#inat de lu#7nări, nu auzea#dec7t res'ira/ia -7%7ită a celor care dansaseră! înscurt ti#' %o$netul răsu%lărilor s.a stins, lu#inile s.au a'rins din nou $i totul 'ărea să %i re"enit la nor.#al! A# obser"at că 'a&arele au %ost u#'lute iară$icu bere, "in, a'ă, răcoritoare, co'iii $i.au reluat %u-a$i -ălă-ia, $i to/i discutau Q ca $i cu# ni#ic, abso.lut ni#ic nu s.ar %i înt7#'lat!
Q A sosit #o#entul să înc&eie# înt7lnirea noastră, ne.a anun/at %ata care a'rinsese lu#7nările! Al#a"a s'une 'o"estea de %inal!
Al#a era %e#eia care bătea în tal-erul de #etal!orbea cu accentul cui"a care a trăit în Orient!
Q în"ă/ătorul a"ea un zi#bru! Coarnele de'ăr tate îl înde#nau să creadă că, de "a reu$i să se a$ezeîntre ele, "a %i ca $i cu# s.ar a$eza 'e un tron! )ntr.ozi, c7nd ani#alul se odi&nea neatent, el î$i duse "isul la înde'linire! în aceea$i cli'ă zi#brul îl aruncăc7t colo! o/ia lui, "ăz7ndu.1, înce'u să 'l7n-ă! 8u 'l7n-e:, s'use în"ă/ătorul, de cu# reu$i să se scoale!A# su%erit, dar #i.a# î#'linit dorin/a!:
Oa#enii au înce'ut să 'lece! L.a# întrebat 'e"ecinul #eu ce si#/ise!
8u $tia#, dar trebuia să #ă 're%ac! Q .ar 'utea să $tiu! 0ar "reau să a# certitudini!El #ă 'ri"i de 'arcă n.a$ %i a"ut &abar de ni#ic
$i 'entru 'ri#a oară înce'u să se îndoiască de %a'tulcă era# într.ade"ăr scriitorul 'e care credea că.1cunoa$te!
Q =.a# a%lat în contact cu ener-ia Uni"ersului,î#i răs'unse! 0u#nezeu a trecut 'rin su%letul #eu!
i se ridică, ca să nu %ie obli-at să e'lice ce "oiasă s'ună!
în sala -oală ră#ăseseră nu#ai cei 'atru actori,doi #uzican/i $i cu #ine! ;e#eile s.au dus la toaletadin restaurant, 'robabil ca să se sc&i#be! ărba/ii $i.au scos "e$#intele albe c&iar acolo în salon, î#. brăc7nd &aine obi$nuite! )#ediat au înce'ut să 'unăcandelabrele $i instru#entele în două "alize #ari
ărbatul #ai în "7rstă, care bătuse la at"#aJue înti#'ul cere#onialului, înce'u să nu#ere banii, 'ecare.i î#'ăr/i în $ase %i$icuri e-ale! Cred că abia acu#=i&ail #.a obser"at!
Q A$te'ta# să "ă "ăd aici! Q î#i înc&i'ui că $tii #oti"ul! Q 0u'ă ce a# lăsat ener-ia di"ină să.#i tra"er.
seze cor'ul, $tiu #oti"ul tuturor lucrurilor! tiu #o.ti"ul iubirii $i al războiului! tiu #oti"ul bărbatuluicare î$i caută %e#eia iubită!
0in nou a# si#/it că #er-ea 'e #uc&ie de cu/it!0acă $tia că sunt acolo 'entru Ga&irul #eu, $tia $i căera# o a#enin/are 'entru rela/ia lui!
Q Pute# discuta ca doi bărba/i de onoare carelu'tă 'entru ce"a ce #erită într.ade"ăr să lu'/i
=i&ail 'ăru că $o"ăie 'u/in! Eu a# continuatB
Q tiu că "oi %i zdrobit, ca în"ă/ătorul care a "rutsă se a$eze între coarnele taurului, dar cred că #erita$a ce"a! =erit asta 'entru durerea 'e care a# 'ro"ocat.o, %ie $i %ără să "reau! 8u cred că Est&er #.ar %i 'ărăsit dacă i.a$ %i res'ectat dra-ostea!
Q 8u în/ele-e/i ni#ic, s'use =i&ail!;raza asta #.a iritat! Cu# 'oate un #ucos de >5
de ani să.i s'ună unui bărbat trecut 'rin "ia/ă, 'rinsu%erin/e, 'rin încercări -rele, că nu în/ele-ea ni#ic)nsă trebuia să #ă controlez, să #ă u#ilesc, să %ac
ce trebuia să %ac? nu #ai 'utea# trăi cu %anto#e, nu 'utea# lăsa ca tot uni"ersul să.#i %ie do#inat deGa&ir!
Q .ar 'utea ca eu să nu în/ele-B de aceea suntaici! Ca să în/ele-! ă #ă eliberez 'rin în/ele-ere deceea ce s.a înt7#'lat!
Q în/ele-ea/i totul %oarte bine $i, dintr.odată, a/iîncetat să #ai 'rice'e/i? cel 'u/in asta #i.a 'o"estit
Est&er! Pentru to/i so/ii "ine un #o#ent în care în.ce' să.$i 'ri"ească so/ia ca 'e o #obilă, ca 'e unobiect din casă!
A# %ost -ata să.i s'unB atunci #i.ar 'lăcea să oaud din -ura ei! =i.ar da $ansa să.#i îndre't -re.$elile, nu a$a, să.1 lase 'e un tinerel de douăzeci $ice"a de ani să.#i s'ună, %iindcă în cur7nd $i el o săse 'oarte la %el ca #ine:! 0ar a# rostit o %rază %oartecu#inteB
Q 8u cred că este a$a! =i.ai citit cartea, ai "enitla seara de auto-ra%e 'entru că $tii ce si#t, $i "oiai să#ă lini$te$ti! u%letul #eu încă #ai este s%7$iatB aiauzit "reodată de Ga&ir
Q A# %ost educat în reli-ia isla#ică! Cunoscideea de Ga&ir!
Q )n cazul #eu, Est&er î#i u#'le toată "ia/a! A#
crezut că, dacă "oi scrie tot ce si#t, #ă "oi elibera de 'rezen/a ei! Azi o iubesc în tăcere, dar tot nu reu$escsă #ă -7ndesc la altce"a! )/i cer o %a"oareB "oi %ace totce.#i ceri, dar e'lică.#i de ce a dis'ărut a$a! Cu#ai s'us $i du#neata, nu în/ele- ni#ic!
=i.era -reu să stau acolo i#'lor7ndu.1 'e a#an.tul ne"estei #ele să #ă a(ute să în/ele- ce se înt7#. 'lase! 0acă =i&ail n.ar %i a'ărut la seara de auto-ra%e, 'oate că acel #o#ent din catedrala ictoria, unde#i.a# acce'tat iubirea $i a# scris Timp de s1âşiat0
timp de reparat0 ar %i %ost de a(uns! 0ar soarta a"eaalte 'lanuri Q $i si#'la 'osibilitate de a.#i 'uteaînt7lni din nou so/ia anula orice ec&ilibru!
Q ă luă# #7ine #asa î#'reună, 'ro'use =i&ail, du'ă o 'auză nes%7r$ită! C&iar că nu în/ele-e/ini#ic! 0ar ener-ia di"ină care #.a stră%ul-erat e -eneroasă cu du#nea"oastră!
16*
A# stabilit înt7lnirea 'entru ziua ur#ătoare! Laîntoarcere, #i.a# a#intit de o discu/ie cu Est&er, carea a"ut loc cu trei luni înainte de dis'ari/ia ei!
O discu/ie des're ener-ia di"ină care ne străbatetru'urile!
le-ea, trădătorii, desco'eră ca#araderia $i loialitatea$i de"in inca'abili să %acă "reun -est inu#an! Adicătotul %unc/ionează 'e dos!
Q e.a a(utat asta să răs'unzi la întrebarea 'ecare i.a 'us.o Hans lui ;ritz în barul din oio, aceeadin 'o"estirea 'e care #i.ai s'us.o
Q 0a! Răs'unsul se a%lă într.o %rază a iezuituluieil&ard de C&ardin, acela$i care s'une că lu#eanoastră este în"elită într.un strat de iubireB tă'7.ni# de(a ener-ia "7ntului, a #ărilor, a soarelui! 0arziua în care o#ul "a $ti să do#ine ener-ia iubirii "a%i tot a$a de i#'ortantă ca $i aceea în care a des.co'erit %ocul!:
Q i ai în"ă/at asta nu#ai 'entru că te.ai dus 'e%ront
Q 8u $tiu! 0ar a# "ăzut că în război, oric7t de
'aradoal ar 'ărea, oa#enii sunt %erici/i! Lu#ea, 'entru ei, are un sens! Cu# /i.a# s'us, 'uterea totalăsau sacri%iciul 'entru o cauză dau sens "ie/ii lor! untîn stare să iubească %ără li#ită 'entru că nu #ai auni#ic de 'ierdut! Un soldat rănit de #oarte nu.i cereniciodată doctorului al"ează.#ă, te i#'lorS:Ulti#ele lui cu"inte, sunt, de obicei, acesteaB s'une.i %iului $i so/iei #ele că.i iubesc:! )n #o#entul cel#ai dis'erat ei "orbesc de dra-osteS
Q Adică, du'ă tine, %iin/a o#enească -ăse$te un
sens "ie/ii nu#ai c7nd 'artici'ă la un război! Q 0ar tot ti#'ul sunte# 'e c7#'ul de lu'tă! otti#'ul ne lu'tă# cu #oartea, de$i $ti# că #oartea "ac7$ti-a '7nă la ur#ă! în con%lictele ar#ate lucrulacesta de"ine #ai "izibil, dar $i în "ia/a de zi cu zi ela %el! 8u ne 'ute# 'er#ite luul de a %i ne%erici/i totti#'ul!
Q Ce ai "rea să %ac
Q A# ne"oie de a(utor! 0ar a(utor nu însea#nădu.te $i dă./i de#isia:, 'entru că a$a #ă 'ierd într.ocea/ă $i #ai deasă! A"e# ne"oie să desco'eri# o#odalitate de a canaliza toate acestea, de a 'er#ite caener-ia acestei iubiri 'ure, absolute, să ne tra"ersezetru'ul $i să se răs'7ndească în (urul nostru! in-urulo# care a reu$it să #ă în/elea-ă '7nă acu# a %ost untraducător, care s'une că a a"ut re"ela/ia acesteiener-ii, dar o#ul #i se 'are un 'ic ru't de realitate!
Q u "orbe$ti des're iubirea du#nezeiască Q 0acă cine"a e în stare să.$i iubească a'roa'ele
%ără li#ite, %ără condi/ii, î$i #ani%estă iubirea du#ne.zeiască! C7nd se arată iubirea lui 0u#nezeu, atunciî/i "ei iubi a'roa'ele! 0acă./i iube$ti a'roa'ele, teiube$ti 'e tine! C7nd te iube$ti 'e tine, lucrurile seîntorc la locul lor! e sc&i#bă )storia! )storia, nu se
"a sc&i#ba niciodată din cauza 'oliticii, sau a cuce.ririlor $tiin/ei, sau a teoriilor, sau a războaielor Qtoate astea sunt re'eti/ii, asistă# la ele de la %acerealu#ii încoace! )storia se "a sc&i#ba atunci c7nd ne"o# 'utea %olosi ener-ia iubirii a$a cu# %olosi#ener-ia "7ntului, a #ărilor, a ato#ului!
Q i crezi că noi doi a# 'utea sal"a lu#ea Q Cred că sunt #ai #ul/i care -7ndesc ca #ine!
O să #ă a(u/i Q i-ur, nu#ai să.#i s'ui ce trebuie să %ac! Q oc#ai asta nu $tiuS
i#'atica 'izzerie unde #ă ducea# încă de la 'ri#a #ea călătorie la Paris %ăcea acu# 'arte dinistoria #ea 'ersonalăB "enise# ulti#a oară aici 'en.tru a sărbători 'ri#irea #edaliei de =aestru al Ar.telor $i Literelor, 'e care #i.a o%erit.o =inisterulCulturii, de$i #ul/i cred că un restaurant #ai scu#'$i #ai ele-ant ar %i %ost locul ideal 'entru a celebraun e"eni#ent at7t de i#'ortant! 0ar Roberto, 'a.tronul localului, era ca o #ascotă 'entru #ineB dec7te ori intra# în restaurantul lui #i se înt7#'la ce"ade bine!
Q A$ 'utea înce'e 'rin a "orbi des're lucruri 'lăcute, des're Timp de s1âşiat0 timp de reparat sau de.s're e#o/iile contradictorii din ti#'ul s'ectacoluluidu#itale de teatru!
Q 8u este un s'ectacol de teatru, este o reuniune,#ă corectă el! 'une# 'o"e$ti $i dansă# 'entruEner-ia )ubirii!
Q A$ 'utea "orbi des're orice /i.ar %ace 'lăcere!0ar a#7ndoi $ti# de ce stă# aici!
Q tă# aici din cauza so/iei du#nea"oastră, s'u.se =i&ail, care a"ea aerul ostentati" $i 'ro"ocator alcelor de "7rsta lui $i nu #ai 'ărea deloc tinerelulti#id din seara #ea de auto-ra%e, nici liderul s'iri.tual al a$a.zisei reuniuni!
Q Ai -re$itB este %osta #ea so/ie! =i.ar 'lăceasă./i cer o %a"oareB să #ă duci la ea! ă.#i s'ună ea, 'ri"indu.#ă dre't în oc&i, #oti"ul 'entru care a 'lecat! 8u#ai din acel #o#ent #ă "oi elibera deGa&ir! )n caz contrar, "oi continua să #ă #acin -7n.dindu.#ă la ea zi $i noa'te, noa'te $i zi, re"ăz7nd 'o"estea noastră de sute, de #ii de ori! încerc7ndsă desco'ăr #o#entul în care a# -re$it, în care dru
#urile noastre au înce'ut să se de'ărteze unul decelălalt!El a r7s!
Q ;oarte bună ideea de a re#e#ora 'o"estea, a$ase sc&i#bă lucrurile!
Q Per%ect, dar 're%er să lăsă# discu/iile %ilozo%icedeo'arte! tiu că, a$a cu# i se înt7#'lă oricăruit7năr, $i du#neata ai în #7nă %or#ula eactă 'entruîndre'tarea lu#ii! a "eni însă ziua c7nd "ei a"ea"7rsta #ea, iar atunci "ei "edea că nu e a$a de u$orsă sc&i#bi lucrurile! 0ar '7nă atunci e inutil să "or. bi# des're asta Q î#i 'o/i %ace binele 'e care /i l.a#cerut
Q =ai înt7i "reau să "ă întrebB $i.a luat ră.#as. bun
Q 8u! Q A s'us că 'leacă Q 8u a s'us ni#ic! 0oar $tii! Q i du#nea"oastră crede/i că Q Est&er %iind a$a
cu# o cunoa$te/i Q ar %i în stare să.1 'ărăsească 'e bărbatul cu care a trăit #ai #ult de zece ani %ără a.1
în%runta #ai înt7i, %ără a.$i e'lica #oti"ele Q Păi toc#ai asta nu 'rice'! 0ar ce "rei să s'ui
o "a în-ădui Q să aduce# din nou ener-ia iubirii 'ePă#7nt! î#'ărtă$i# aceea$i #isiune!
i ca să %i/i #ai lini$titB a# o iubită, %ata blondăcare stătea în 'ri#ul r7nd! O c&ea#ă Lucrezia, e ita.liancă!
Q orbe$ti serios, nu #ă #in/i
Q Jur 'e Ener-ia 0i"ină că s'un ade"ărul!i scoase din -eantă o bucată de '7nză de culoare
înc&isă! Q ede/i asta în realitate '7nza este "erdeB 'are
nea-ră 'entru că are 'e ea s7n-e uscat! Un soldat,dintr.o /ară de 'e lu#ea asta, i.a cerut înainte să #oa.ră să.i scoată că#a$a $i s.o ru'ă în bucă/ele 'e caresă le î#'artă celor care ar 'utea în/ele-e #esa(ul#or/ii sale! A"e/i "reo bucată
Q Est&er nu #i.a "orbit niciodată des're asta!
Q C7nd înt7lne$te 'e cine"a care trebuie să 'ri.#ească #esa(ul, îi dă $i o bucă/ică de '7nză î#bibatăcu s7n-ele soldatului!
Q i care este acest #esa( Q 0acă nu "i 1.a s'us ea, nu cred că a# "oie să
"i.1 s'un eu, de$i nu #i.a cerut să 'ăstrez secretul! Q tii 'e altcine"a care are o bucă/ică de '7nză Q o/i cei din sală! unte# î#'reună 'entru că
Est&er ne.a unit!Acu# trebuia să a# #are -ri(ă, să stabilesc o le.
-ătură! ă %ac o de'unere la anca ;a"orurilor! ănu.1 s'erii, să nu arăt nerăbdare! ă.i 'un întrebărides're el, des're #unca lui, des're /ara natală decare "orbea cu at7ta #7ndrie! ă a%lu dacă ce.#i s'u.nea era ade"ărat, sau dacă nu cu#"a a"ea alte in.ten/ii! ă %iu absolut si-ur că #ai /inea încă le-ăturacu Est&er, sau di#'otri"ă, îi 'ierduse $i el ur#a!C&iar dacă "enea dintr.o /ară a$a de înde'ărtată,
unde 'robabil că "alorile erau altele, $tia# că anca;a"orurilor %unc/iona oriunde, era o institu/ie %ără%rontiere!
Pe de o 'arte, "oia# să cred tot ce.#i s'unea! Pede altă 'arte, su%erise# destul în cele o #ie $i una deno'/i în care nu înc&isese# oc&ii, 'entru că a$te'ta#
z-o#otul c&eii în broască, a$te'ta# s.o "ăd 'eEst&er intr7nd $i a$ez7ndu.se l7n-ă #ine! î#i (u.rase# că, dacă se "a înt7#'la "reodată #inunea asta,n.o "oi întreba ni#ic, o "oi săruta doar, îi "oi s'uneso#n u$or, iubito:, $i ne "o# trezi a doua zi/in7ndu.ne de #7nă!
Roberto a "enit cu 'izzele Q 'ărea că are un al$aselea si#/, a'ărea eact atunci c7nd a"ea# ne"oiede ti#' 'entru a #ă -7ndi!
=.a# întors s're =i&ail, 'ri"indu.1 dre't în oc&i!
Cal#, controlează./i bătăile ini#ii dacă nu "rei să%aci in%arct! A# dat 'este ca' 'a&arul cu "in, ob.ser"7nd că $i el a %ăcut acela$i lucru!
0e ce era ner"os Q Cred tot ce #i.ai s'us! A"e# ti#' să stă# de
"orbă! Q O să.#i cere/i să "ă duc la ea!=i.a stricat (ocul? trebuia s.o iau de la înce'ut! Q 0a, o să încerc să te con"in-! O să %ac tot ce.#i
stă în 'utin/ă ca să ob/in acest lucru! 0ar nu #ă -ră
besc, a"e# o 'izza întrea-ă în %a/a noastră! reausă $tiu #ai #ulte des're du#neata!A# obser"at că.i tre#urau #7inile $i că încerca
să se controleze! Q unt un o# care are o #isiune! P7nă acu# n.
a# reu$it să o înde'linesc, dar s'er că #ai a# #ultde trăit!
Q =ă 'ute/i a(uta! Oricine #ă 'oate a(uta, e dea(uns să a(u/i Ener-ia )ubirii să se răs'7ndească înlu#e!
Q Pot să %ac #ai #ult dec7t at7t! 8u "oia# să #er- 'rea de'arte, ca să nu i se 'ară
că încerc să.i cu#'ăr bună"oin/a! Ai -ri(ă Q #are
-ri(ă! Poate s'une ade"ărul, dar 'oate #inte, încer.c7nd să 'ro%ite de 'e ur#a su%erin/ei #ele! Q. 8u cunosc dec7t o sin-ură ener-ie a iubirii, a#
continuat eu! Aceea 'e care o si#t 'entru %e#eia carea 'lecat!!! #ai bine zis, care s.a de'ărtat de #ine $iacu# #ă a$tea'tă! 0acă a$ 'utea s.o #ai "ăd o dată,a$ %i un o# %ericit! )ar lu#ea ar %i #ai bună, 'entrucă un su%let este #ul/u#it!
El a 'ri"it în ta"an, a'oi a cu'rins #asa cu 'ri."irea, iar eu a# lăsat ca tăcerea să se 'relun-ească la
nes%7r$it! Q Aud o "oce, a s'us într.un t7rziu, %ără să îndrăznească să.$i ridice 'ri"irea!
=arele a"anta( de a trata te#e s'irituale în căr/iletale este acela de a înt7lni #ereu oa#eni care au un&ar oarecare! La unii &arul este real, la al/ii este 'urăin"en/ie, ace$tia din ur#ă încearcă să 'ro%ite, ceilal/i#ă 'un la încercare! A# "ăzut de(a at7tea lucruriui#itoare înc7t nu #ai a# nici o îndoială că eistă#inuni, că totul e 'osibil, că o#ul înce'e să în"e/eceea ce a uitat Q să.$i desco'ere 'uterile interioare!
0ar nu 'rea era #o#entul să "orbi# des're asta!in-urul lucru care #ă interesa era Ga&irul! rebuia,a"ea# ne"oie ca Ga&irul să se nu#ească iar Est&er!
Q =i&ail!!! Q 8u#ele #eu ade"ărat nu este =i&ail! =ă nu.
#esc Ole-!
1>6
.Ole-!!! Q =i&ail e un nu#e!!! l.a# ales c7nd #.a# &o.
tăr7t să renasc 'entru "ia/ă! Ar&an-&elul războinic,cu sabia lui de %oc, desc&iz7ndu.$i dru# 'entru ca!!! Q &##, cu# se s'une Q da, războinicii lu#inii:să se 'oată înt7lni! Aceasta este #isiunea #ea!
Q i a #ea! Q 8.a/i 're%era să "orbi# des're Est&er)a te uităS )ar de"iază discu/ia $i aduce "orba toc.
#ai des're ce #ă interesează Q 8u #ă si#t bine, $i oc&ii au înce'ut să i se
înce/o$eze, 'ri"ea în -ol 'rin restaurant, 'arcă nu#ă #ai "edea! 8u #ai "reau să "orbesc des're asta!ocea!!!
e înt7#'la ce"a ciudat, %oarte ciudat! P7nă undeera în stare să #ear-ă doar ca să #ă i#'resioneze
Oare "a s%7r$i 'rin a.#i cere, cu# au % ăciit.o $i al/iiînainte, să scriu o carte des're "ia/a $i 'uterile luiC7nd a# în #inte un obiecti" clar, totdeauna sunt
dis'us să %ac orice 'entru a.1 atin-e Q în %ond astas'unea# în căr/ile #ele $i nu #ă 'utea# deziceacu#! A"ea# un sco'B să.#i #ai 'ri"esc o dată.noc&i Ga&irul! =i&ail î#i dăduse!o serie de in%or#a/iinoiB nu era a#antul ei, ea nu #ă 'ărăsise, totul era oc&estiune de ti#' '7nă ce "oi reu$i s.o aduc îna'oi!0ar eista $i 'osibilitatea ca înt7lnirea din 'izzerie să%ie o %arsă? un tinerel care n.are #i(loace de trai 'ro%ită de durerea altora 'entru a ob/ine ce dore$te!
A# #ai dat 'e -7t un 'a&ar cu "in, dintr.o în.-&i/itură! =i&ail a %ăcut la %el!
Q 8u.i ade"ărat! re/i să #ă c7$ti-a/i, să #ă con"in-e/i să %ac lucruri 'e care oricu#, de la bun înce'ut,era# dis'us să le %ac! 0ar durerea du#nea"oastrănu "ă lasă să "ede/i clarB crede/i că a$ 'utea să "ă#int, să 'ro%it de situa/ie!
Acu# =i&ail $tia eact ce -7ndea#, nu#ai că
"orbea #ai tare dec7t cereau bunele #aniere! Oa.#enii au înce'ut să se întoarcă s're noi, curio$i să"adă ce se înt7#'la!
Q re/i să #ă i#'resiona/i, %ără să $ti/i că toatecăr/ile du#nea"oastră #i.au #arcat "ia/a, că a#în"ă/at enor# din ceea ce a/i scris în ele! 0urereadu#nea"oastră ".a orbit, ".a %ăcut #esc&in, sunte/ido#inat doar de obsesia Ga&irului! 8u iubirea du#nea"oastră 'entru ea #.a %ăcut să acce't această înt7lnire? nu sunt con"ins, cred că e "orba nu#ai des'reor-oliul du#nea"oastră rănit! Ceea ce #ă %ace să%iu aici!!!
ocea i se ridica #ereu? a 'ri"it în (ur cu oc&ii 'ier.du/i, ca $i cu# situa/ia i.ar %i scă'at de sub control!
Q Lu#inile!!! Q Ce se înt7#'lă Q Ceea ce #ă %ace să %iu aici este iubirea ei 'en.
tru du#nea"oastrăS Q e si#/i bineRoberto a obser"at că ce"a nu era în re-ulă! A "e.
nit '7nă la #asă, z7#bind, 1.a bătut 'e u#ăr 'e t7.
năr ca $i cu# nu s.ar %i înt7#'lat ni#icB Q ine, e clar că 'izza #ea a %ost în-rozitoare! 8u trebuie să 'lăti/i, 'ute/i să 'leca/i!
oc#ai asta ar %i trebuit să %ace#! 8e 'utea# ri.dica, ie$i, 'utea# e"ita dezolantul s'ectacol al cui"acare se 're%ace că 'ri#e$te "izita unui s'irit într.o 'izzerie doar 'entru a #ă ui#i $i a #ă constr7n-e Q
1>>
de$i înce'use# să cred că era "orba de ce"a #aiserios, nu de o si#'lă scenă de teatru!
Q i#/i/i o adiereAcu# era# si-ur că nu (uca teatruB di#'otri"ă,
%ăcea un e%ort dis'erat să se controleze $i 'ărea cu. 'rins de o 'anică #ai #are dec7t a #ea!
Q Lu#inile, lu#inile au a'ărut iarS ă ro-, lua./i.#ă de aiciSru'ul a înce'ut să.i %ie scuturat de un tre#ur! 8u
#ai 'utea# disi#ula ni#ic, oa#enii se ridicaseră dela #ese!
Q La cazaci!!! 8u a reu$it să ter#ine %raza! A î#'ins #asa Q
%ar%uriile, 'a&arele, tac7#urile au zburat, lo"indu.i 'e cei ce se a%lau l7n-ă noi! ;a/a i se sc&i#onosise,cor'ul îi tre#ura, iar oc&ii i se ad7nciseră în orbite!Ca'ul i.a %ost aruncat "iolent 'e s'ate Q a# auzit
trosnet de oase! Un bărbat s.a sculat re'ede de la o#asă! Roberto 1.a 'rins înainte să cadă în ti#' cedo#nul a luat o lin-ură de 'e (os $i i.a bă-at.o în-ură!
cena a durat 'robabil doar c7te"a secunde, dar#ie #i s.a 'ărut o "e$nicie! î#i înc&i'uia# re"istelede scandal descriind cu# celebrul scriitor, 'osibilcandidat la un 're#iu literar i#'ortant în 'o%idaad"ersită/ii între-ii bresle a criticii, 'ro"ocase o $e.din/ă de s'iritis# într.o 'izzerie, nu#ai 'entru aatra-e aten/ia asu'ra noii sale căr/i! Paranoia #ea
continuă, scă'ată de sub controlB "or desco'eri i#e.diat că acel #ediu# era c&iar bărbatul cu care dis. 'ăruse ne"asta lui Q $i totul se "a re'eta, dar acu#nu #ai a"ea# cura( sau 'utere să în%runt din nouacelea$i încercări!
0esi-ur, la #esele acelea erau c7/i"a cunoscu/ide.ai #ei, dar care din ei î#i era cu ade"ărat 'rieten
a#erican, entuzias#at la cul#e de ideea de a ecra.niza una din căr/ile #ele!
P7nă atunci, de c7te ori "orbise# de "reo ada'tare 'entru cine#a, răs'unsul #eu %usese nu suntinteresat:? cred că %iecare dintre noi, c7nd cite$te ocarte, î$i creează 'ro'riul său %il# în #inte, dă c&i'
'ersona(elor, construie$te scenarii, ascultă "oci, si#.te #irosuri! i toc#ai de aceea, c7nd "ezi un %il# ba.zat 'e un ro#an care /i.a 'lăcut, 'leci #ereu de lacine#ato-ra% cu senza/ia că ai %ost în$elat, $i totdea.una î/i s'uiB cartea e #ai bună ca %il#ul:!
0e data aceasta, a-entul #eu literar a insistat%oarte #ult! us/inea că res'ecti"ul actor $i 'rodu.cător a'ar/inea ti#'urilor noastre:, 'retindea că "a%ace ce"a cu totul di%erit de ceea ce ni se 'ro'usesecu alte ocazii! înt7lnirea %usese stabilită cu două luni
înainte, trebuia să luă# cina în seara asta, sădiscută# detaliile, să "ede# dacă a"ea# într.ade"ărun %el co#un de a -7ndi!
0ar de două să'tă#7ni a-enda #ea se sc&i#baseco#'letB era (oi, trebuia să #ă duc la un restaurantar#enesc, să încerc să iau din nou le-ătura cu unt7năr e'ile'tic care s'unea că aude "oci, dar erasin-urul care $tia unde este Ga&irul #eu! =i.a# s'uscă toate astea sunt un se#n că nu trebuie să "7nddre'turile de autor, a# încercat să anulez înt7lnirea
cu actorul? el însă a insistat, nu a"ea nici o i#'or.tan/ă, 'utea# să sc&i#bă# cina cu un 'r7nz, a douaziB ni#eni nu se întristează dacă 'etrece o noa'tesin-ur la Paris:, %usese co#entariul lui care #ă lă.sase %ără nici un ar-u#ent!
în lu#ea înc&i'uită de #ine, Est&er încă #ai erato"ară$a #ea de "ia/ă, iar iubirea ei î#i dădea %or/ă
'entru a #er-e #ai de'arte, 'entru a.#i e'lora 'ro'riile li#ite!
în lu#ea reală, ea era obsesia #ea! î#i su-ea toa.tă ener-ia, î#i ocu'a tot s'a/iul, obli-7ndu.#ă să %acun e%ort uria$ ca să.#i continui "ia/a, #unca, să #ăînt7lnesc cu 'roducători, să dau inter"iuri!
Cu# e 'osibil ca du'ă doi ani încă să nu %i reu$its.o uit 8u #ai su'orta# să #ă -7ndesc doar la asta,să întorc toate datele 'e %a/ă $i 'e dos, să încerc să%u-, să #ă î#'ac cu ideea, să scriu o carte, să #ăa'uc de To-a, să %ac #uncă "oluntară, să #ă înt7l.nesc cu 'rietenii, să a-ă/ %e#ei, să ies la dineuri, să#er- la cine#a 2e"it7nd ada'tările literare, bineîn./eles, căut7nd nu#ai %il#e care au %ost scrise 'entruecran3, la teatru, la o'eră, la #eciuri de %otbal! 0arGa&irul ie$ea în"in-ător, era #ereu cu #ine, #ă %ă.
cea să re''t la nes%7r$it în -7nd cu# #i.ar 'lăcea caea să se a%le aici cu #ine:!Pri"ea# ceasul din -ară Q #ai erau încă cinci.
s'rezece #inute! în lu#ea "iselor #ele =i&ail î#iera aliat! )n lu#ea reală, nu a"ea# nici o do"adă con.cretă în a%ară de enor#a #ea dorin/ă de a crede ceeace.#i s'unea, a$a că 'utea %oarte bine să %ie un du$.#an #ascat!
=.a# întors la "e$nicele întrebăriB de ce nu.#is'unea ni#ic Oare era "orba des're acea întrebare
a lui Hans Oare &otăr7se Est&er că trebuia să sal."eze lu#ea, a$a cu# î#i su-erase c7nd a# discutatdes're dra-oste $i război, iar atunci #ă 're-ătea: 'entru a o înso/i în această #isiune
;ia# cu 'ri"irea $inele de tren! Eu $i Est&er, #er.-7nd unul l7n-ă altul, în 'aralel, %ără să ne înt7lni#"reodată! 0ouă destine care!!!
Ca să.#i uit Ga&irul, încerc să #ă in%or#ez între. b7nd un an-a(at care se a%la 'e 'eron!
Q 0istan/a este de 14,5 centi#etri sau 4 'icioare$i *,5 /oii, #i.a răs'uns!
Era un o# care 'ărea î#'ăcat cu "ia/a, #7ndru de#eseria lui $i nu se 'otri"ea deloc cu ideea %iă a
Est&erei că to/i ascunde# o #are triste/e în su%let!0ar răs'unsul lui n.a"ea nici o noi#ăB 14,5 cen.ti#etri sau 4 'icioare $i *,5 /oii Absurd! Lo-ic ar %i%ost 156 centi#etri! au 5 'icioare! Un nu#ăr rotund,clar, 'e care constructorii de "a-oane $i #uncitorii%ero"iari l.ar %i /inut #inte cu u$urin/ă!
Q 0ar de ce a# insistat eu! Q Pentru că a$a sunt ro/ile "a-oanelor! Q 8u crede/i că ro/ile sunt a$a din cauza distan/ei
dintre $ine Q 0u#neata ai i#'resia că trebuie să $tiu totul
des're trenuri nu#ai 'entru că lucrez într.o -arăA$a stau lucrurile $i basta! 8u #ai era o#ul %ericit, î#'ăcat cu #unca lui?
$tia să răs'undă la o întrebare, dar nu reu$ea să trea.că la a doua! ).a# cerut scuze, a# ră#as #ai de'arte 'ri"ind $inele de tren, si#/ind, intuiti", că "oiau să.#i trans#ită ce"a!
Oric7t de ciudat ar %i, $inele 'ăreau să.#i s'unăce"a des're căsnicia #ea Q $i des're toate căsniciile!
Actorul a sosit Q era #ai si#'atic dec7t î#i în.c&i'uise# eu, în 'o%ida celebrită/ii lui! L.a# dus la&otelul #eu 're%erat $i #.a# întors acasă! 're sur. 'rinderea #ea, =ărie #.a anun/at că din cauza "re.#ii 'roaste %il#area a %ost a#7nată cu o să'tă#7nă!
Q .red că azi, %iind (oi, o să #er-i la restaurant! Q rei să #er-i $i tu Q 0a! in cu tine! au 're%eri să #er-i sin-ur Q Pre%er, da! Q Oricu#, #.a# &otăr7t să #er-? încă nu s.a năs.
cut bărbatul care să.#i s'ună ce să %ac! Q tii de ce au $inele de tren între ele o distan/ă
de 14,5 centi#etri
Q Pot să încerc să a%lu de 'e )nternet! E i#. 'ortant
Q ;oarte! Q ă lăsă# $inele deoca#dată! A# stat de "orbă
cu ni$te 'rieteni, %ani de.ai tăi! unt con"in$i căcine"a care scrie căr/i ca Timp de s1âşiat0 timp de repa-rat0 sau 'o"estea 'ăstorului cu oile, sau 'elerina(ul 'e dru#ul s're antia-o, trebuie să %ie un în/ele'tcare are răs'unsuri la toate întrebările!
Q Ceea ce nu.i deloc ade"ărat, cu# bine $tii!
Q i atunci ce.i ade"ărat Cu# de trans#i/i citi.torilor tăi lucruri 'e care nu le cuno$ti Q 8u că nu le.a$ cunoa$te, %iindcă tot ce a# scris
%ace 'arte din su%letul #eu, sunt lec/ii 'e care le.a#în"ă/at de.a lun-ul "ie/ii $i 'e care încerc să #i lea'lic #ie însu#i! unt un cititor al 'ro'riilor #elecăr/i! Ele î#i arată lucruri 'e care le $tia#, dar nuera# con$tient de ele!
Q 0ar cititorul Q Cred că se 'etrece acela$i lucru $i cu el! O carte
Q sau orice altce"a, un %il#, o 'iesă #uzicală, o-rădină, "iziunea unui #unte Q dez"ăluie ce"a! Adez"ălui însea#nă a lua $i a rea$eza un "ăl! ă iei"ălul de 'e ce"a care eistă de(a este altce"a dec7t să
încerci să.i în"e/i 'e oa#eni să trăiască #ai bine!0eoca#dată, cu# bine $tii, eu su%ăr de iubire! Asta 'oate %i o cobor7re în iad, dar 'oate %i $i o re"ela/ie!A$a a %ost c7nd a# scris Timp de s1âşiat0 timp de repa-rat0 c7nd #i.a# 'erce'ut 'uterea de a iubi! A# reu.$it asta în ti#' ce bătea# la tastatură cu"inte $i %raze!
Q i 'artea s'irituală Partea care 'are 'rezentăîn %iecare 'a-ină a scrierilor tale
Q înce'e să.#i 'lacă ideea de a #ă înso/i disea.răla restaurantul ar#enesc, 'entru că "ei desco'eri Q
#ai bine zis, "ei con$tientiza Q trei lucruri %oartei#'ortante! Pri#ulB c7nd cine"a se &otără$te săîn%runte o 'roble#ă, î$i dă sea#a că este #ult #aica'abil dec7t î$i înc&i'uia! Al doileaB toată ener-ia,toată în/ele'ciunea "in din aceea$i sursă necunoscută 'e care o nu#i# în #od nor#al 0u#nezeu! încerccli'ă de cli'ă, de c7nd a# înce'ut să #er- 'e ceea ceeu nu#esc dru#ul #eu, să res'ect această ener-ie, săintru în contact cu ea zi de zi, să #ă las condus dese#ne, să în"ă/ în ti#' ce %ac, nu în ti#' ce.#i 'ro'un să %ac ce"a! i al treileaB ni#eni nu e sin-urcu necazul lui Q totdeauna #ai eistă cine"a care se-7nde$te la el, care se bucură, care su%eră la %el, $iaceasta ne dă 'utere să în%runtă# #ai bine 'ro"ocarea care ne stă în %a/ă!
Q Asta include $i su%erin/a din dra-oste Q )nclude tot! 0acă ai a(uns la su%erin/ă, atunci e
#ai bine s.o acce'/i, 'entru că nu "a dis'ărea doar
're%ăc7ndu.te că nu eistă! 0acă ai o bucurie, ac.ce't.o $i 'e ea, dar cu tea#a că într.o bună zi o sădis'ară! unt oa#eni care /in le-ătura cu "ia/a nu#ai 'rin sacri%icii $i renun/ări! unt oa#eni care reu$escsă se si#tă oa#eni nu#ai c7nd cred că sunt%erici/i:! 0ar de ce #ă întrebi toate astea
Q Pentru că iubesc $i #i.e %rică de su%erin/ă! Q ă nu./i %ie %rică? sin-urul #od de a e"ita su.%erin/a este să nu #ai iube$ti!
Q tiu că Est&er e 'rezentă! )n a%ară de criza dee'ile'sie a t7nărului, nu #i.ai #ai 'o"estit ni#ic de.s're #t7lnirea de la 'izzerie! Fsta.i un se#n rău 'en.tru #ine, de$i 'entru tine ar 'utea %i un se#n bun!
Q i 'entru #ine 'oate %i un se#n rău! Q tii ce #i.ar 'lăcea să a%lu 0acă $i tu #ă iu.
be$ti a$a cu# te iubesc eu! 0ar nu 'rea a# cura( să teîntreb! Oare de ce a# eu rela/ii i#'osibile cu at7/ia
bărba/i Pentru că tot ti#'ul si#t că trebuie să a# 'ecine"a l7n-ă #ine Q $i a$a sunt obli-ată să %iu%antastică, inteli-entă, sensibilă, ece'/ională! E%or.tul de a seduce #ă obli-ă să dau tot ce e #ai bun din#ine, iar asta #ă a(ută! Pe deasu'ra, e #ult #ai -reusă con"ie/uiesc cu #ine însă#i, însă nu $tiu dacăasta e cea #ai bună ale-ere!
Q rei să #ă întrebi dacă #ai sunt în stare să iu. besc, $tiind bine că o anu#ită %e#eie #.a 'ărăsit %ărănici o e'lica/ie
Q Mi.a# citit cartea! tiu că e$ti în stare! Q Atunci "rei să #ă întrebi dacă a$ 'utea să te
iubesc $i 'e tine, în 'o%ida iubirii #ele 'entru Est&er Q 8.a$ îndrăzni să./i 'un o ase#enea întrebare,
'entru că răs'unsul ar 'utea să.#i distru-ă "ia/a! Q Atunci "rei să $tii dacă ini#a unui bărbat sau a
unei %e#ei 'oate cu'rinde iubiri 'entru #ai #ulte 'ersoane
Q 0a, #i.ar 'lăcea să $tiu, %iindcă nu.i o între. bare a$a de directă ca a doua!
Q Cred că se 'oate! în a%ară de cazul c7nd o iu. bire de"ine!!!
Q Ga&ir! otu$i eu "oi lu'ta 'entru tine, cred că#erită e%ortul! Un bărbat care e în stare să iubească o
%e#eie a$a cu# ai iubit.o tu Q sau o iube$ti tu Q 'eEst&er, #erită res'ectul $i toate e%orturile #ele! )aracu#, ca să./i arăt c7t de 'uternică e dorin/a de a tea"ea l7n-ă #ine, ca să./i arăt c7t de i#'ortant e$ti în"ia/a #ea, o să %ac ce #i.ai cerut, oric7t de absurd #is.ar 'ăreaB o să a%lu de ce între $inele de tren este odistan/ă de 'atru 'icioare $i *,5 uncii!
J! atronul restaurantului ar#enesc a %ăcut eacta$a cu# s'usese cu o să'tă#7nă în ur#ăB acu# eraocu'at tot restaurantul, nu nu#ai salonul din s'ate!=ărie îi 'ri"ea 'lină de curiozitate 'e to/i cei din (ur$i re#arca, din c7nd în c7nd, uria$a di%eren/ă dintreei!
Q Cu# de aduc aici co'ii E absurdS Q Poate că nu au cu cine.i lăsa acasă!
La nouă %i, cele $ase 'ersona(e, doi #uzican/i cu&aine orientale $i 'atru %ete cu bluze albe $i %uste Qcrinoline ca ni$te rotocoale Q au a'ărut 'e 'odiu#!C&elnerii s.au retras i#ediat $i toată lu#ea a tăcut!
Q )n #itul #on-ol des're %acerea lu#ii, că'rioara $i c7inele sălbatic se înt7lnesc Q s'use =i&ail, cu"ocea aceea care 'arcă nu era a lui! 0ouă %iin/e cutrăsături di%eriteB în natură, c7inele sălbatic ucide că 'rioara ca s.o #ăn7nce! în #itul #on-ol, a#7ndoiîn/ele- că unul are ne"oie de calită/ile celuilalt 'entru a su'ra"ie/ui într.un #ediu ostil $i trebuie să.$iunească %or/ele! 0ar #ai înt7i trebuie să în"e/e să seiubească! )ar 'entru a iubi, trebuie să înceteze să #ai%ie cine sunt, 'entru că alt%el niciodată nu "or 'uteacon"ie/ui! re'tat, c7inele sălbatic înce'e să acce'te că instinctul lui, #ereu concentrat asu'ra lu'tei 'entru su'ra"ie/uire, ser"e$te acu# unui sco' #ai
înaltB să -ăsească 'e cine"a cu care să reconstruiascălu#ea!
A %ăcut o 'auză! Q C7nd dansă#, ne în"7rti# în (urul aceleia$i
Ener-ii, care suie '7nă la %7nta $i se întoarce cu 'u.teri însutite asu'ra noastră, a$a cu# a'a se e"a'orădin r7uri, se trans%or#ă în nori $i se întoarce sub%or#ă de 'loaie! Azi, "oi 'o"esti des're cercul dra.-osteiB într.o di#inea/ă de"re#e, un /ăran bătu cu 'utere în 'oarta unei #ănăstiri! C7nd %ratele 'ortar adesc&is, el i.a întins o %ru#use/e de ciorc&ine destru-uri!
Q 0ra-ă %rate 'ortar, acestea sunt cele #ai %ru.#oase roade ale "iei #ele! A# "enit să /i le o%er îndar!
Q =ul/u#escS Le "oi duce i#ediat la stare/, carese "a bucura de darul du#itale!
Q 8uS Eu le.a# adus 'entru du#neata! Q Pentru #ine Eu nu #erit un dar a$a de %ru#os
al naturii! Q 0e %iecare dată c7nd a# bătut la 'oarta asta,
du#neata #i.ai desc&is! C7nd a# a"ut ne"oie dea(utor, %iindcă recolta.#i %usese distrusă de secetă,du#neata #i.ai dat #ereu o bucată de '7ine $i un 'a&ar cu "in! Acu# "reau ca acest ciorc&ine de stru.
-uri să./i aducă 'u/ină iubire a soarelui, 'u/ină %ru.#use/e a 'loii $i #inunea lui 0u#nezeu!
;ratele 'ortar a a$ezat ciorc&inele în %a/a lui $i $i.a 'etrecut toată di#inea/a ad#ir7ndu.1B era într.ade"ăr %ru#os! 0e aceea se &otărî să.1 o%ere stare./ului, care totdeauna îl sti#ulase cu "orbe 'line deîn/ele'ciune!
tare/ul a %ost %oarte #ul/u#it de stru-uri, dar $i.aadus a#inte că în #ănăstire era un călu-ăr bolna",
14
a$a că s.a -7nditB O să.i dau ciorc&inele! Cine $tie, % 'oate că.i aduce 'u/ină bucurie de a trăi:!
0ar stru-urii n.au stat 'rea #ult în că#ăru/a %ra. % telui bolna", 'entru că acesta se -7ndiB ;ratele bu.
%?catar are -ri(ă de #ine, î#i dă să #ăn7nc tot ce are #ai bun! unt si-ur că asta.i "a aduce #ultă %ericire!
Hi
i C7nd călu-ărul bucătar a'ăru la ora 'r7nzului adu.K2
I c7ndu.i 'or/ia, acesta îi dădu stru-urii! (? Qunt 'entru du#neata! Cu# stai tot ti#'ul în.
/ tre roadele 'e care ni le o%eră natura, "ei $ti ce să %aci) cu această #inune a lui 0u#nezeu!) ;ratele bucătar %u ui#it de %ru#use/ea ciorc&i.
nelui $i.i arătă ucenicului său 'er%ec/iunea boabelorde stru-ure! A$a de 'er%ecte, înc7t ni#erii nu le 'u.tea a'recia, în a%ara %ratelui 'aracliser, res'onsabil
/ cu 'ăstrarea %intei Cu#inecături $i 'e care #ul/idin #ănăstire îl 'ri"eau ca 'e un s%7nt!
;ratele 'aracliser, la r7ndul lui, dărui ciorc&ineleno"icelui celui #ai t7năr, 'entru ca acesta să în/e
lea-ă că o'era 0o#nului se a%lă în cele #ai #ăruntelucruri ale ;acerii! C7nd no"icele îl 'ri#i, su%letullui se u#'lu de @loria 0o#nului, 'entru că nicio.
8H
dată nu "ăzuse un ciorc&ine a$a de %ru#os! în acela$i#o#ent î$i a#inti de 'ri#a dată c7nd "enise
] la #ănăstire, $i de o#ul care îi desc&isese 'oarta?acest -est %ăcuse ca azi el să se a%le în acea co#uni.tate de oa#eni care $tiau să 're/uiască #inunile!
A$a că, 'u/in înainte de căderea no'/ii, duse cior c&inele de stru-uri la %ratele 'ortar!
%ericit! Ast%el, cercul a %ost înc&is? un cerc al %ericirii$i bucuriei, care îi cu'rinde totdeauna 'e aceia carese a%lă în contact cu Ener-ia )ubirii:!
;e#eia nu#ită Al#a bătu în tal-erul de #etal cuorna#ente!
Q Ca în %iecare (oi, ascultă# o 'o"este de iubire$i 'o"esti# des're iubiri ne%ericite! o# "edea cese a%lă la su'ra%a/ă, $i atunci, 'u/in c7te 'u/in, "o#în/ele-e ce se a%lă în ad7ncB obiceiurile noastre, "alorile noastre! i c7nd "o# reu$i să stră'un-e# aceststrat, "o# %i în stare să ne înt7lni# 'e noi în$ine!Cine înce'e
=ai #ulte #7ini s.au ridicat, inclusi" a #ea Qs're sur'rinderea =ăriei! G-o#otul reînce'u, oa.#enii se a-itau 'e scaune! =i&ail arătă s're o %e#eie
%ru#oasă, înaltă, cu oc&i alba$tri! Q ă'tă#7na trecută a# %ost în "izită la un 'rieten care locuie$te sin-ur la #unte, a'roa'e de %rontiera ;ran/ei? este o 'ersoană care adoră 'lăcerile"ie/ii, $i de #ulte ori a s'us că toată în/ele'ciunea 'e care zic unii că o de/in "ine toc#ai din %a'tul cătrăiesc %iecare cli'ă! o/ului #eu nu i.a 'lăcut ideeaBîl cuno$tea 'rea bine, $tia că 'lăcerile lui sunt "7nătoarea de 'ăsări $i %e#eile! 0ar eu a"ea# ne"oiesă stau de "orbă cu acest 'rieten, trecea# 'rintr.un#o#ent de criză $i nu#ai el #ă 'utea a(uta! o/ul#eu #i.a 'ro'us un 'si&olo-, o călătorie, a# discutat, ne.a# certat, dar în ciuda tuturor 'resiunilor lui, a# 'lecat! Prietenul #eu #.a a$te'tat la aero 'ort, a# stat de "orbă, a# cinat, a# băut, a# #aidiscutat 'u/in $i #.a# dus la culcare! A doua zi, a#"izitat î#'re(uri#ile $i a'oi el #.a condus la aero 'ort! )#ediat ce a# a(uns acasă, au înce'ut între.
bările! Era sin-ur 0a! 8ici o 'uicu/ă cu el 8u! A/i băut A# băut! 0e ce nu "rei să "orbe$ti des're asta0ar des're asta "orbescS A/i stat sin-uri într.o casăde la #unte, un scenariu ro#antic, nu.i a$a 0a! inu s.a înt7#'lat ni#ic altce"a în a%ară de con"ersa/ia"oastră 8u s.a înt7#'lat ni#ic! i tu ai i#'resia că
eu cred toate astea 0e ce să nu crezi Pentru că esteî#'otri"a naturii o#ului Q un bărbat $i o %e#eie,dacă sunt î#'reună, dacă beau, dacă î$i î#'ărtă$esc-7nduri inti#e, s%7r$esc în 'atS unt de acord cuso/ul #eu! oate acestea sunt î#'otri"a a ceea ce a#%ost în"ă/a/i! El nu "a crede niciodată 'o"estea 'ecare i.a# s'us.o, dar e ade"ărul -ol -olu/! 0e atunci,"ia/a noastră a de"enit un #ic in%ern! O să treacă, dare o su%erin/ă inutilă, o su%erin/ă cauzată de tot ce ne.au în"ă/at al/iiB c7nd un bărbat $i o %e#eie se ad#iră
reci'roc, dacă circu#stan/ele o 'er#it, s%7r$esc în 'at!
A'lauze! Mi-ări care se a'rind! G-o#ot de sticle$i 'a&are!
Q Ce #ai e $i asta întrebă =ărie în $oa'tă! Otera'ie colecti"ă 'entru cu'luri
Q ;ace 'arte din reuniune:! 8i#eni nu criticăsau nu a'robă, î$i s'un nu#ai e'erien/ele!
Q 0ar de ce o %ac în 'ublic, a$a, %ără (enă, cu bău.tură, /i-ări!!!
Q Poate %iindcă le "ine #ai u$or! i dacă e #aiu$or, e #ai si#'lu! i dacă e #ai si#'lu, de ce nu
QB =ai si#'lu în #i(locul unor necunoscu/i care#7ine se 'ot înt7lni cu so/ul sau so/ia $i.i 'ot 'o"estitot
Altcine"a înce'use să "orbească, a$a că nu i.a##ai 'utut e'lica =ăriei că n.a"ea nici o i#'ortan/ă,
că to/i "eneau aici ca să "orbească de absen/a dra.-ostei #ascată în dra-oste!
Q unt so/ul %e#eii care toc#ai $i.a istorisit în.t7#'larea, s'use un bărbat care era cel 'u/in cu >6 deani #ai în "7rstă dec7t t7năra blondă $i %ru#oasă! otce a s'us e ade"ărat! 0ar este ce"a ce ea nu $tie, iar eu
n.a# a"ut cura(ul să.i #ărturisesc! O "oi %ace acu#!C7nd ea s.a dus la #unte, n.a# reu$it să dor# toatănoa'tea, î#i înc&i'uia# Q în detaliu Q tot ce se 'etrecea! Ea intră în casă, că#inul este a'rins, î$iscoate &aina, î$i dă (os 'ulo"erul Q nu 'oartă sutien 'e sub că#a$a %ină! El îi 'oate "edea clar conturuls7nilor! Ea se 're%ace că nu obser"ă 'ri"irea lui!'une că se duce la bucătărie să #ai ia o sticlă de$a#'anie! Poartă ;eans %oarte str7#/i, 'ă$e$te lent, $ic&iar dacă e cu s'atele $tie că el o soarbe din oc&i, din
ca' '7nă în 'icioare! Ea se întoarce, î$i s'un lucruricu ade"ărat inti#e $i asta le dă un senti#ent deco#'licitate! er#ină de discutat des're ceea ce aadus.o acolo! Celularul sună Q sunt eu, "reau să $tiudacă totul e în ordine! Ea se a'ro'ie de el, îi 'unetele%onul la urec&e, a#7ndoi #ă ascultă, sunt cu"intedelicate, 'entru că $tiu că e 'rea t7rziu să #ai %ac 'resiuni, cel #ai bine este să #ă 're%ac că nu.#i 'asă,să.i su-erez să 'ro%ite de "acan/a la #unte %iindcă adoua zi trebuie să se întoarcă la Paris, să aibă -ri(ă deco'ii, de casă! înc&id tele%onul, $tiind că el a ascultat
discu/ia! Acu# a#7ndoi Q care '7nă atunci stătuseră 'e cana'ele se'arate Q s.au a$ezat unul l7n-ă altul!)n cli'a aceea a# încetat să #ă #ai -7ndesc la ce se 'etrecea acolo! =.a# ridicat, #.a# dus '7nă înca#era co'iilor, a'oi #.a# dus la %ereastră $i a# 'ri"it Parisul, $i $ti/i ce a# obser"at Că -7ndurileacelea #.au ecitat! ;oarte, %oarte #ult!.
@7ndul că so/ia #ea 'utea, în acel #o#ent, să săruteun bărbat, să %acă dra-oste cu el! =.a# si#/it %oarte 'rost! Cu# #ă 'utea ecita a$a ce"a A doua zi, a#stat de "orbă cu doi 'rieteni? desi-ur, nu le.a# s'uscă trecuse# 'rin asta, dar a# întrebat dacă, "reodată,li s.a 'ărut erotic #o#entul c7nd, la o 'etrecere,
sur'rindeau 'ri"irea altui bărbat în decolteul ne"esteilor! A#7ndoi au e"itat să răs'undă Q %iindcă e unsubiect tabu! 0ar a#7ndoi #i.au s'us că e 'lăcut să$tii că ne"asta î/i este dorită de alt bărbat, însă n.au#ers #ai de'arte! a %i %iind aceasta o %anteziesecretă, ascunsă în su%letul tuturor bărba/ilor 8u$tiu! ă'tă#7na asta a %ost un in%ern 'entru noi,%iindcă nu în/ele- ce a %ost în su%letul #eu! i cu#nu în/ele-, o %ac 'e ea "ino"ată de a.#i %i 'ro"ocatdezec&ilibrul interior!
.au a'rins #ulte /i-ări, dar ni#eni nu a a'laudat,ca $i cu# te#a ar %i continuat să %ie un tabu, c&iar $iîn acel loc!
)n ti#' ce stătea# cu #7na ridicată, #.a# între. bat dacă era# de acord cu bărbatul care "orbise îna.inte! 0a, era# de acordB î#i i#a-inase# de(a ce"aase#ănător cu Est&er $i cu solda/ii, dar nu îndrăz.nea# să recunosc asta nici #ăcar %a/ă de #ine în.su#i!
=i&ail s.a uitat în direc/ia #ea $i a %ăcut un se#ncu #7na!
8u $tiu cu# a# reu$it să #ă ridic, să 'ri"esc toa.tă adunarea aceea încă "izibil $ocată de 'o"estea bărbatului care se ecita -7ndindu.se la so/ia lui 'o.sedată de altul! 8i#eni nu 'ărea atent, iar asta #.aa(utat să înce'!
Q ă ro- să #ă ierta/i dacă nu "oi %i a$a de directca 'redecesorii #ei, dar trebuie să "ă s'un ce"a! Azi
a# %ost într.o -ară $i a# desco'erit că distan/a carese'ară $inele este de 14,5 centi#etri, sau 4 'icioare$i *,5 /oii! 0e ce o ase#enea distan/ă absurdă ).a#cerut iubitei #ele să desco'ere #oti"ul $i iată re.zultatulB 'entru că la înce'ut, c7nd au %ost construite 'ri#ele "a-oane de tren, s.au %olosit acelea$i utila(e
de la construc/ia "e&iculelor! 0e ce "e&iculele a"eauo ase#enea distan/ă între ro/i Pentru că "ec&ile dru.#uri %useseră %ăcute 'entru această #ări#e, în a$a %elca "e&iculele să 'oată #er-e 'e ele! Cine a dis'us cadru#urile să %ie %ăcute cu aceste di#ensiuni Aici dinnou ne înde'ărtă# în ti#'B ro#anii, 'ri#ii #ariconstructori de dru#uri, au &otăr7t asta! =oti"ulCarele de război erau trase de doi cai Q $i dacăa$eză# două ani#ale unul l7n-ă altul, "ede# căocu'ă 14,5 centi#etri! Cu# "ede/i, distan/a dintre
$inele de azi, utilizate de ultra#odernele noastretrenuri de #are "iteză, a %ost deter#inată de ro#ani!C7nd e#i-ran/ii care s.au dus în tatele Unite auconstruit căi %erate, nu s.au întrebat dacă era #ai binesă #odi%ice distan/a, a$a că au continuat cu acela$ietalon! Asta a a(uns să aibă re'ercusiuni '7nă $iasu'ra construc/iei na"elor s'a/ialeB in-ineriia#ericani considerau că tancurile de co#bustibiltrebuiau să %ie #ai late, dar erau %abricate în Uta&,trebuiau trans'ortate cu trenul '7nă la Centrul s'a/ialdin ;lorida, iar tunelurile nu 'er#iteau alte
di#ensiuni! ConcluzieB a trebuit să se rese#neze cuceea ce ro#anii &otăr7seră ca %iind #ăsura ideală! Cele-ătură are asta cu o căsnicie
A# %ăcut o 'auză! C7/i"a din sală nu erau delocinteresa/i de $inele de tren, a$a că înce'useră să "or. bească între ei! Al/ii însă #ă ascultau cu cea #ai#are aten/ie Q între ei, =ărie $i =i&ail!
Q Are o %oarte str7nsă le-ătură cu orice căsnicie$i cu cele două 'o"e$ti 'e care le.a# ascultat! )n.tr.un anu#it #o#ent al istoriei, a'are cine"a cares'uneB c7nd "ă "e/i căsători, a#7ndoi "e/i ră#7neîncre#eni/i tot restul "ie/ii! e/i #er-e unul l7n-ăcelălalt ca două $ine de tren, su'un7ndu."ă acestui
etalon! C&iar dacă uneori unul dintre "oi si#te ne."oia să se de'ărteze sau să "ină #ai a'roa'e, e î#'o.tri"a re-ulilor! Re-ulile s'unB %i/i în/ele'/i, -7ndi/i."ăla "iitor, la co'ii! 8u 'ute/i să sc&i#ba/i ni#ic, tre. buie să %i/i ca $ineleB să a"e/i aceea$i distan/ă între"oi în 'unctul de 'lecare, la #i(locul dru#ului $i ladestina/ie! ă nu în-ădui/i iubirii să sc&i#be ce"a,nici să crească 'este ni"elul de la înce'ut, nici să sca.dă la (u#ătate Q e %oarte riscant! 0e aceea? c&iar dacăa trecut entuzias#ul 'ri#ilor ani, î$i #en/in aceea$i
distan/ă, aceea$i soliditate, aceea$i bună %unc/ionare!0u#nea"oastră sunte/i #ecanicii care au -ri(ă catrenul su'ra"ie/uirii s'eciei să #ear-ă în direc/ia "i.itorB co'iii nu "or %i %erici/i dec7t dacă "e/i %i #ereuca la înce'ut Q la 14,5 centi#etri distan/ă unul decelălalt! 0acă nu sunte/i #ul/u#i/i cu o "ia/ă care nuse sc&i#bă deloc, atunci -7ndi/i."ă la ei, la co'iii 'ecare i.a/i adus 'e lu#e! au -7ndi/i."ă la "ecini!Arăta/i.le că sunte/i %erici/i, că #7nca/i turtă dulcedu#inicile, că "ă uita/i la tele"izor, că.i a(uta/i 'e ceidin (ur! @7ndi/i."ă la societateB î#brăca/i."ă ast%elînc7t să se "adă că între "oi nu eistă con%licte! 8u"ă uita/i în (ur, c&iar dacă cine"a se uită la "oi, astaeste o is'ită, 'oate înse#na di"or/, crize, de'resie!G7#bi/i în %oto-ra%ii! A$eza/i."ă 'ozele în salon, săle "adă to/i! unde/i -azonul, %ace/i s'ort Q #ai ales%ace/i s'ort, ca să 'ute/i ră#7ne con-ela/i în ti#'!C7nd s'ortul nu #ai a(ută, trece/i la o'era/ii estetice!
inter'retată ca o încercare de a "eri%ica, cu oc&ii #ei,dacă Est&er era cu el!
Pe dru#, ea 1.a 'resat 'e =i&ail încerc7nd să a%lece era de %a't înt7lnirea:, iar el i.a răs'uns in"a.riabil că era un #od de a recu'era iubirea! A 'ro%itatde ocazie ca să.#i s'ună că i.a 'lăcut istoria #ea cu
$inele de tren! Q A$a s.a 'ierdut iubirea, a zis! C7nd a# înce'ut
să stabili# re-uli %oarte eacte 'entru ca ea să se 'oată #ani%esta!
Q i c7nd s.a înt7#'lat asta a întrebat =ărie! Q 8u $tiu! 0ar $tiu că este 'osibil să %ace# ast%el
înc7t Ener-ia să re"ină! tiu, %iindcă atunci c7nddansez, sau c7nd ascult "ocea, )ubirea "orbe$te cu#ine!
=ărie nu $tia ce însea#nă să asculte "ocea:, dar
a(unsese# de(a la 'od! A# cobor7t $i a# înce'ut să#er-e# 'rin noa'tea rece a Parisului!
Q tiu că ".a/i s'eriat de ce a/i "ăzut! Cel #ai#are 'ericol e să./i în-&i/i li#ba $i să te su%oci? 'atronul restaurantului $tia ce să %acă, asta însea#năcă s.a #ai înt7#'lat a$a ce"a în 'izzeria lui! 8u eun caz c&iar at7t de rar! 0ar %iindcă a "enit "orba,dia-nosticul du#nea"oastră e -re$itB nu sunt e'ile'tic! E contactul cu Ener-ia!
;ire$te că era e'ile'tic, dar nu.#i %olosea la ni#icsă.1 contrazic! încerca# să #ă 'ort nor#al! rebuiasă /in situa/ia sub control Q $i era# sur'rins de u$u.rin/a cu care el acce'tase înt7lnirea de acu#!
Q A# ne"oie de du#nea"oastră! A# ne"oie săscrie/i ce"a des're i#'ortan/a iubirii, a s'us =i&ail!
Q oată lu#ea $tie c7t de i#'ortantă e iubi/ea!A'roa'e toate căr/ile doar des're asta "orbesc!
Q Atunci, re%or#ulezB a# ne"oie să scrie/i ce"ades're noua Rena$tere!
.Q Ce este noua Rena$tere Q Este un #o#ent ase#ănător celui din )talia în
secolele al .lea $i al ).lea, c7nd -enii ca Eras.#us, da inci, =ic&elan-elo au încetat să #ai /ină
sea#a de barierele 'rezentului, de 'resiunile con."en/iilor e'ocii $i s.au întors s're trecut! La %el cu#s.a înt7#'lat în acea e'ocă, ne întoarce# acu# lali#ba(ul #a-ic, la alc&i#ie, la ideea de Gei/ă =a#ă,la libertatea de a ne î#'lini credin/ele, $i a# renun/atsă ne #ai con%or#ă# cerin/elor bisericii sau -u."ernelor! Ca în ;loren/a anilor 1566, desco'eri# iarcă trecutul con/ine răs'unsurile "iitorului! ă luă# 'o"estea asta cu trenul, 'e care a/i s'us.oB în c7tealte situa/ii res'ectă# #odele 'e care nu le în/ele.
-e# i cu# oa#enii citesc ceea ce scrie/i du#nea."oastră, de ce să nu aborda/i $i această te#ă Q 8.a# ne-ociat niciodată o carte, i.a# răs'uns,
arruntindu.#i iară$i că trebuia să.#i 'ăstrez res'ec.tul %a/ă de #ine însu#i! 0acă subiectul e interesant,dacă are ecou în su%letul #eu, dacă barca nu#ităCu"7nt #ă "a duce '7nă la insula 'e care o caut, 'oate că "oi scrie! 0ar asta nu are nici o le-ătură cuEst&er!
Q tiu, $i nu i#'un condi/ii, s'un doar ce #i se 'are %oarte i#'ortant!
Q Mi.a "orbit "reodată des're anca ;a"orurilor Q 0a! 0ar nu este "orba des're anca ;a"oru.
rilor! Este "orba de o #isiune 'e care nu reu$esc să oînde'linesc de unul sin-ur!
Q =isiunea du#itale este ceea ce %aci la restau.rantul ar#enesc
Q 8u#ai în #ică 'arte! ;ace# acela$i lucru "inerea, cu cer$etorii! =iercurea lucră# cu noii no#azi!
8oii no#azi =ai bine nu.1 întreru'? =i&ail celcare discută cu #ine acu# nu are aro-an/a din 'izze.rie, nici caris#a din restaurant, nici nesi-uran/a dinlibrărie! Este o 'ersoană nor#ală, un ca#arad cu
care î/i 'etreci seara "orbind des're 'roble#ele lu#ii! Q 8u 'ot să scriu dec7t des're ceea ce î#i 'ă.
trunde su%letul, a# insistat! Q .ar 'lăcea să "eni/i cu noi să discută# cu cer.
$etorii=i.a# a#intit ce s'unea Est&er des're triste/ea
're%ăcută din oc&ii celor care ar %i trebuit să %ie cei#ai ne%erici/i oa#eni din lu#e!
Q ă #ă #ai -7ndesc! 8e a'ro'iaseră# de Lu"ru, dar el s.a o'rit, s.a
s'ri(init de 'ara'etul ce #ăr-inea a'a $i a# ră#asa$a, uit7ndu.ne la "a'oarele care treceau $i %erin.du.ne oc&ii de lu#ina re%lectoarelor!
Q Uită.te la ă$tia, a# s'us, încerc7nd să "orbescdes're orice, ca să nu se răcească discu/ia $i să îi "inăideea să 'lece acasă! Pri"esc $i ei ce lu#inează re.%lectorul! C7nd se "or duce acasă "or s'une că au "ă.zut Parisul! =7ine "or "edea =ona Lisa $i "or s'unecă au "izitat Lu"rul! Habar n.au de Paris $i nici deLu"ru, doar s.au 'li#bat cu "a'orul $i au 'ri"it untablou, unul sin-ur! @are e di%eren/a între a "edea un%il# 'orno-ra%ic $i a %ace dra-oste Aceea$i ca întrea 'ri"i un ora$ din a"ion $i a încerca să a%li ce seînt7#'lă acolo intr7nd în c7rciu#i, #er-7nd 'estrăzi care nu sunt în -&idurile turistice, 'ierz7n.du.te ca să te înt7lne$ti cu tine însu/i!
Q ă ad#ir ca'acitatea de autocontrol! orbi/ides're "a'oarele de 'e ena $i a$te'ta/i #o#entul
o'ortun ca să.#i 'une/i întrebarea 'e care a/i 're.-ătit.o 'entru #ine! Acu# sunte/i liber să discuta/idesc&is des're tot ce "re/i să $ti/i!
8u era nici un 'ic de a-resi"itate în "ocea lui, a$acă #.a# &otăr7t să #er- #ai de'arte!
Q Unde este Est&er Q ;izic, %oarte de'arte, în Asia Centrală! 'iri.
tual, %oarte a'roa'e, înso/indu.#ă zi $i noa'te cuz7#betul $i cu entuzias#ul ei! Ea #.a adus aici, untinerel de >1 de ani, %ără "iitor, 'e care oa#enii dinsat îl considerau anor#al, un dezaat sau un %eti$istcare se "7nduse dia"olului, iar oră$enii Q un /ăransi#'lu în căutare de lucru! O să "ă 'o"estesc "ia/a#ea cu altă ocazie, cert este că $tia# en-leză $i a#înce'ut să lucrez ca inter'ret 'entru ea! 8e a%la# la-rani/a cu o /ară în care "oia să intreB a#ericaniiconstruiau c7te"a baze #ilitare acolo, se 're-ăteau 'entru războiul din A%-anistan $i era i#'osibil săob/ii o "iză! A# a(utat.o să treacă #un/ii ile-al! A# 'etrecut o să'tă#7nă î#'reună $i în ti#'ul acesta#i.a arătat că nu era# sin-ur, că #ă în/ele-ea! A#întrebat.o ce %ăcea a$a de de'arte de casă! A ezitat,dar #i.a 'o"estit '7nă la ur#ă ceea ce 'robabil că ".a 'o"estit $i du#nea"oastrăB căuta locul unde seascunde %ericirea! ).a# "orbit des're #isiunea #eaBsă încerc să răs'7ndesc din nou Ener-ia )ubirii înlu#e! )n %ond, a#7ndoi căuta# acela$i lucru! Est&ers.a dus la A#basada ;ran/ei $i #i.a ob/inut o "iză Qca traducător de li#bă aza&ă, de$i în /ara #ea toatălu#ea "orbe$te nu#ai ruse$te! A# "enit aici! 8e"edea# ori de c7te ori se întorcea din #isiunile ei înstrăinătate? a# #ai %ost de două ori î#'reună înNaza&stan? era etre# de interesată de cultura en-ri
Ener-ia, atunci ei îi a(ută cu ade"ărat 'e to/i bărba/ii$i %e#eile din lu#e!
Q încetează să #ă #ai s'erii! O iubesc! tii că oiubesc, #i.ai s'us că $i ea #ă iube$te încă! 8u $tiuce însea#nă să %ii 're-ătit, nu 'ot trăi în %unc/ie dece a$tea'tă al/ii de la #ine, nici #ăcar Est&er!
Q 0in c7te a# în/eles din discu/iile cu ea, la un#o#ent dat du#nea"oastră ".a/i rătăcit! Lu#ea aînce'ut să se rotească nu#ai în (urul du#nea"oastră,eclusi" în (urul du#nea"oastră!
Q 8u.i ade"ărat! A a"ut libertatea să.$i creeze 'ro'riul ei dru#! .a &otăr7t să %ie cores'ondent derăzboi, c&iar î#'otri"a "oin/ei #ele! A considerat cătrebuie să caute #oti"ul ne%ericirii o#ului, c&iar dacăeu i.a# arătat că e i#'osibil să.1 a%li! au 'oatedore$te ca eu să de"in o $ină l7n-ă altă $ină, 'ăstr7nd
aceea$i distan/ă stu'idă, nu#ai 'entru că ro#anii au&otăr7t a$a Q 0i#'otri"ă!=i&ail a 'ornit a-ale, iar eu l.a# ur#at!
Q Crede/i că eu aud o "oce Q ă./i s'un dre't, nu $tiu! i dacă tot sunte#
aici, lasă.#ă să./i arăt ce"a! Q oată lu#ea crede că su%ăr de e'ile'sie, iar eu
îi las să creadă ce "orB e #ai u$or a$a! 0ar "ocea î#i"orbe$te de c7nd era# co'il, du'ă ce a# "ăzut.o 'e%e#eie!
Q Care %e#eie Q ă 'o"estesc #ai t7rziu! Q 0e c7te ori te întreb ce"a, î#i s'ui "ă 'o"es.
tesc #ai t7rziu:! Q ocea î#i s'une ce"a! tiu că sunte/i nerăb.
dător sau 'oate s'eriat! La 'izzerie, c7nd a# si#/it"7ntul %ierbinte $i a# "ăzut lu#inile, a# $tiut că
sunt si#'to#ele conectării #ele cu Puterea! tia#că Ea era acolo ca să ne a(ute 'e a#7ndoi! 0acă cre.de/i că tot ce s'un nu este dec7t boala unui t7năre'ile'tic care "rea să 'ro%ite de senti#entele unuiscriitor celebru, atunci #7ine "ă dau o &artă 'e caree #arcat locul unde se a%lă ea, $i "e/i 'leca s.o cău.
ta/i! 0ar acu# "ocea ne s'une ce"a! Q Pot să $tiu ce s'une sau î#i zici #ai t7rziu Q ă s'un i#ediat, dar încă n.a# în/eles bine
#esa(ul! Q Oricu#, 'ro#ite.#i că.#i dai &arta $i.#i s'ui
locul! Q Pro#it! Pe Ener-ia 0i"ină a )ubirii, 'ro#it! Ce
"oia/i să.#i arăta/iA# %ăcut se#n s're o statuie aurită Q o t7nără 'e
cal! Q Asta! i ea auzea "oci! C7t ti#' oa#enii au
%ăcut ce s'unea, a %ost bine! Cu# au înce'ut să aibăîndoieli, "7ntul "ictoriei a bătut s're cealaltă 'arte!
)oana dXArc, %ecioara din Orleans, eroina Războ.iului de o sută de ani, care la cei 1 ani ai săi a %ostnu#ită co#andantul tru'elor 'entru că!!! auzea "oci,iar "ocile îi arătau cea #ai bună strate-ie 'entru a.iîn"in-e 'e en-lezi! 0u'ă doi ani, era conda#nată la#oarte 'e ru-, acuzată de "ră(itorie! ;olosise# într.una din căr/ile #ele o 'arte a intero-atoriului, datată>4 %ebruarie 141B
A 1ost mai 2ntâi interogat" de Dr+ ean @eaupere+2ntre#at" dac" a auit %reo %oce0 ea a r"spunsH
GAm auit-o de trei ori0 ieri şi ai+ Diminea5"0 la%ecernie şi când se intona A%e !"ria+++4
2ntre#at" dac" %ocea era 2n 2nc"pere0 ea a r"spunsc" nu ştia0 dar c" 1usese treit" de %oce+ 6u era 2n 2n-c"pere0 dar era 2n castel+
Ea a 2ntre#at %ocea ce tre#uia s" 1ac"0 iar %ocea i-a cerut s" se ridice din pat şi s"-şi 2mpreunee palmele+ =iatunci (.oana d Arc* i-a spus episcopului care
o interogaHG2n"l5imea $oastr" spune c"-mi este ;udec"tor+ Cu
toate acestea0 1i5i cu #"gare de seam" 2n tot ce 1ace5i0
pentru c" eu sunt trimis" de Dumneeu0 iar 2n"l5i-mea %oastr" se a1l" 2n pericol+ $ocea m" iluminea"
cu re%ela5ii pe care eu tre#uie s" le spun /egelui0 nu
2n"l5imii %oastre+ Aceast" %oce pe care o aud (de mul-
t" %reme* %ine de la Dumneeu0 iar mie 2mi este mult
mai 1ric" s" nu ascult %ocea0 decât s" nu %" ascult pe
2n"l5imea %oastr"+4
Q 0oar nu insinua/i că!!! Q Că e$ti o reîncarnare a )oanei dXArc 8u cred!
Ea a #urit c7nd a"ea abia 19 ani, iar du#neata ai >5!Ea a co#andat ar#ata %ranceză, iar du#neata, dinc7te.#i s'ui, nu reu$e$ti să co#anzi nici #ăcar în"ia/a du#itale!
8e.a# s'ri(init iară$i de 'ara'etul enei! Q Cred în se#ne, a# insistat! Cred în destin!
Cred că oa#enii au, în %iecare zi, $ansa de a a%la careeste cea #ai bună decizie 'e care trebuie s.o ia! Credcă a# -re$it, că a# 'ierdut, într.un anu#it #o#ent,le-ătura cu %e#eia 'e care o iubea#! )ar acu# nu a#ne"oie dec7t să înc&id acest ciclu? deci "reau &arta,"reau să #ă duc la ea!
El #ă 'ri"i Q 'ărea iar în transă, ca 'e scena res.taurantului! A# 'resi#/it un nou atac de e'ile'sie Q în 'lină noa'te, într.un loc 'ractic 'ustiu!
Q iziunea #i.a dat 'utere! Puterea este a'roa'e"izibilă, 'al'abilă! Pot s.o #ane"rez, dar n.o 'otdo#ina!
Q E t7rziu 'entru ase#enea discu/ii! unt obosit,$i du#neata la %el! e ro- să.#i dai &arta $i să.#iară/i locul!
Q ocea!!! o să "ă dau &arta #7ine du'ă.#asă!Unde 'ot să "ă -ăsesc
).a# dat adresa, dar #.a sur'rins că nu $tia undelocuia# cu Est&er!
Q Crede/i că #.a# culcat cu so/ia du#nea"oastră Q 8iciodată n.a$ întreba a$a ce"a! 8u e treaba
#ea!
Q 0ar a/i întrebat, c7nd era# la 'izzerie!Uitase#! ineîn/eles că era treaba #ea, dar acu#
răs'unsul lui nu #ă #ai interesa!Pri"irea lui =i&ail s.a sc&i#bat! A# căutat 'rin
buzunare un obiect 'e care să i.1 'un între din/i, încaz de criză, dar el 'ărea cal#, 'ărea că /ine situa/iasub control!
Q C&iar acu# ascult "ocea! =7ine "oi lua &arta,înse#nările, orarul zborurilor de a"ion $i "oi "eni ladu#nea"oastră! Cred că "ă a$tea'tă! Cred că lu#ea"a %i #ai %ericită dacă doi oa#eni, doar doi oa#enisunt #ai %erici/i! 0ar eistă o 'roble#ăB "ocea.#is'une că nu "o# reu$i să ne "ede# #7ine!
Q Eu a# doar o înt7lnire cu un actor care a sositdin tatele Unite! e a$te't tot restul zilei!
Q 0ar a$a zice "ocea! Q )/i interzice să #ă a(u/i s.o re-ăsesc 'e Est&er Q 8u cred! ocea #.a tri#is la du#nea"oastră în
seara c7nd a/i dat auto-ra%e! 0in cli'a aceea, eu a#$tiut, #ai #ult sau #ai 'u/in, cu# "or #er-elucrurile, 'entru că a# citit Timp de s1âşiat0 timp dereparat+
Q Atunci Q $i #i.era în-rozitor de %rică să nu serăz-7ndească Q să %ace# a$a cu# ne.a# în/eles!unt liber înce'7nd cu ora două!
Q 0ar "ocea.#i s'une că încă nu.i #o#entul! Q =i.ai 'ro#is! Q ine!
=i.a întins #7na $i #i.a s'us că a doua zi a"ea sătreacă 'e la #ine s're seară! Ulti#ele lui cu"inte au%ostB
Q ocea î#i s'une că "a în-ădui să se înt7#'leasta nu#ai la #o#entul 'otri"it!
)n ti#' ce #ă întorcea# acasă, sin-ura "oce 'ecare a# auzit.o a %ost aceea a Est&erei, "orbindu.#ides're iubire! i, în ti#' ce î#i a#intea# discu/ia,a# în/eles că ea se re%erea la căsătoria noastră!
Q V7nd a"ea# 15 ani, era# înnebunită să des.co'ăr seul! 0ar era un 'ăcat, era interzis! 8u 'u.tea# să în/ele- de ce era un 'ăcatB tu 'o/i Po/i să.#is'ui de ce toate reli-iile, în toate col/urile acestei lu#i,consideră seul ca 'e un lucru interzis Q c&iar reli.-iile $i culturile cele #ai 'ri#iti"e
Q Ai atins un subiect %oarte delicat! 0e ce crezică e interzis seul
Q 0in cauza &ranei! Q A &ranei Q Acu# #ii de ani triburile erau no#ade, %ăceau
dra-oste liber, a"eau #ul/i co'ii $i cu c7t #ai nu#eros era un trib, cu at7t riscul de a dis'ărea era #ai#are Q oa#enii se lu'tau între ei 'entru &rană, ucideau co'iii, a'oi %e#eile! u'ra"ie/uiau doar cei 'uternici, dar to/i erau bărba/i! )ar bărba/ii, %ără %e#ei,nu 'ot 'er'etua s'ecia! Atunci cine"a, "ăz7nd ce seînt7#'lă în tribul "ecin, s.a -7ndit să.$i sal"eze tri bul de la o ase#enea soartă! A in"entat o 'o"esteB
zeii le interziceau bărba/ilor să %acă dra-oste cu toate %e#eile! e 'uteau culca doar cu una, #ai# cudouă! Unii bărba/i erau i#'oten/i, unele %e#ei erausterile, nu 'uteau a"ea co'ii, cu toate acestea ni#ănui nu.i era 'er#is să.$i sc&i#be 'artenerul! o/il.au crezut, 'entru că o#ul care le "orbea în nu#elezeilor era adesea deosebit Q a"ea o de%or#are %izică,
o boală care 'ro"oca con"ulsii, un dar s'ecial, o 'ar.ticularitate care.1 di%eren/ia de ceilal/i Q $i a$a aua'ărut 'ri#ii conducători! în c7/i"a ani tribul a de."enit #ai 'uternicB su%icient de #ul/i bărba/i înc7t să.i &rănească 'e to/i, destule %e#ei ca'abile să nascăco'ii sănăto$i care cu ti#'ul a"eau să s'orească
nu#ărul "7nătorilor $i %e#eilor %ertile! tii care este 'lăcerea cea #ai #are a %e#eii într.o căsnicie Q eul! Q @re$itB să 'ună #7ncarea 'e #asă! ă.$i "adă
bărbatul #7nc7nd! Este #o#entul de -lorie al %e.#eii, care.$i 'etrece toată ziua -7ndindu.se la cină!)ar asta a a'ărut, 'robabil, din cauza "reunei le-ende 'ierdute în ne-ura ti#'ului Q des're tea#a de%oa#ete, s'ectrul dis'ari/iei s'eciei, lu'ta 'entru su. 'ra"ie/uire!
Q i#/i li'sa co'iilor Q Păi nu i.a# a"ut '7nă acu#, nu.i a$a Cu# 'ot si#/i li'sa a ce n.a# a"ut
Q Crezi că asta ar %i sc&i#bat căsnicia noastră Q 0e unde să $tiu =ă uit la 'rietenele $i 'rietenii
#eiB sunt oare #ai %erici/i din cauza co'iilor Unii da,al/ii nu 'rea! Poate că sunt %erici/i că au co'ii, dar astan.a î#bunătă/it, nici n.a înrăută/it rela/ia dintre ei!Continuă să se în"ino"ă/ească de încercarea de ac7$ti-a controlul asu'ra celuilalt! Continuă să creadăcă 'ro#isiunea totdeauna "o# %i %erici/i: trebuie să
%ie res'ectată c&iar cu 're/ul ne%ericirii zilnice! Q î/i %ace rău războiul, Est&er! e 'une în contact
cu o realitate %oarte di%erită de "ia/a 'e care o duce#aici! 0a, $tiu că o să #or? de aceea trăiesc %iecare zica 'e un #iracol! 0ar asta nu #ă obli-ă să #ă -7n.?dese doar la iubire, %ericire, se, &rană, căsnicie!
Q Războiul nu.#i 'er#ite să -7ndesc! 0oar eist, 'unct! C7nd $tiu că în orice cli'ă 'ot %i lo"ită de un-lon/ rătăcit, î#i s'unB ce bine, nu trebuie să.#i %ac-ri(i des're ce se "a înt7#'la cu co'ilul #eu:! 0arî#i trece 'rin #inte $iB ce 'ăcat, o să #or $i nu "a#ai ră#7ne ni#ic din #ine! 8.a# %ost în stare dec7t
să.#i 'ierd "ia/a, nu să aduc o alta 'e lu#e:! Q Este ce"a în nere-ulă cu noi e întreb 'entru
că #i se 'are că "rei să.#i s'ui ce"a, dar te o're$tiînainte de a înce'e!
Q 0a, este! A"e# obli-a/ia să %i# %erici/i î#'re.ună! u crezi că î#i datorezi tot ce ai, iar eu cred cătrebuie să #ă si#t 'ri"ile-iată l7n-ă un bărbat catine!
Q A# %e#eia 'e care o iubesc, c&iar dacă nu re.cunosc totdeauna, $i totu$i #ă întrebB unde -re$esc:
Q ;oarte bine că în/ele-i! 8u -re$e$ti cu ni#ic, $inici eu nu -re$esc cu ce"a, eu care #ă întreb, lar7ndul #eu, acela$i lucru! @re$it e %elul în care ne#ani%estă# dra-ostea! 0acă a# recunoa$te de undea'ar 'roble#ele, a# 'utea con"ie/ui cu ele $i a# %i%erici/i! Ar %i o lu'tă neîncetată, care ne.ar #en/ineacti"i, ener-ici, 'lini de "ia/ă, ne.ar dez"ălui #ulteuni"ersuri care a$tea'tă să %ie cucerite! 0ar noi #er.-e# 'e o cale unde lucrurile se re'ară de la sine! Pecare iubirea nu creează 'roble#e, con%runtări, ci ade"enit o solu/ie!
Q i ce este -re$it în asta Q otul! i#t că ener-ia dra-ostei, %or/a aceea
care se c&ea#ă 'asiune, a încetat să.#i #ai străbatătru'ul $i su%letul!
Q 0ar a ră#as ce"a! Q A ră#as Oare toate căsniciile trebuie să s%7r.
$ească a$a, oare 'asiunea trebuie să lase locul a$a.zisei
rela/ii #ature: A# ne"oie de tine! î/i si#t li'sa!Uneori sunt -eloasă! î#i 'lace să #ă -7ndesc la ce osă #ăn7nci la cină, de$i uneori nici nu "ezi ce ba-i în-ură! 0ar li'se$te bucuria!
Q 8u li'se$te! C7nd e$ti de'arte #i.ar 'lăcea să%ii l7n-ă #ine! tau $i.#i înc&i'ui tot %elul de dis.
cu/ii 'e care le "o# a"ea c7nd te "ei întoarce! ele.%onez ca să $tiu că totul este în ordine, si#t ne"oiasă./i aud "ocea în %iecare zi! Pot să te asi-ur că te iu. besc în continuare cu 'asiune!
Q Asta se înt7#'lă $i cu #ine, dar ce se 'etrecec7nd sunte# a'roa'e 0iscu/ii, certuri 'entru %leacuri,%iecare "rea să.1 sc&i#!be 'e celălalt, "rea să.i i#'ună 'unctul lui de "edere! =ă taezi 'entru ni#icuri, dar$i eu %ac la %el! C7teodată, în ad7ncul su%letuluinostru, ne s'une#B ce bine ar %i să %iu liber, să n.a#
nici o obli-a/ie:! Q Ai dre'tate! 0ar în ase#enea cli'e #ă si#t 'ierdut, 'entru că $tiu că sunt î#'reună cu %e#eia 'ecare o doresc!
Q 0ar $i eu sunt cu bărbatul 'e care totdeauna #il.a# dorit!
Q i crezi că 'o/i sc&i#ba asta Q Pe #ăsură ce î#bătr7nesc, bărba/ii se uită la
#ine din ce în ce #ai rar, iar eu -7ndesc din ce în ce#ai desB #ai bine las totul a$a cu# este:! untsi-ură că #ă 'ot a#ă-i 'entru tot restul "ie/ii! Cutoate astea, de c7te ori #ă duc într.o zonă de con%lict,constat că dra-ostea este #ai 'uternică, #ult #ai 'uternică dec7t ura care.i î#'in-e 'e oa#eni să seucidă între ei! i, în ase#enea #o#ente, dar nu#aiîn ase#enea #o#ente, cred că 'ot sc&i#ba totul!
Q 8u 'o/i trăi tot ti#'ul într.un război!
Q 8u 'ot trăi tot ti#'ul nici în 'acea de care a# 'arte l7n-ă tine! Pentru că distru-e sin-urul lucrui#'ortant 'e care.1 a#B rela/ia #ea cu tine! C&iardacă 'ăstrează intensitatea iubirii noastre!
Q =ilioane de oa#eni din lu#ea întrea-ă se -7n.desc acu# la acela$i lucru, rezistă cu erois# $i trec
'este #o#entele de de'resie! Rezistă la una, două,trei crize $i '7nă la ur#ă î$i -ăsesc lini$tea! Q tii că nu e bine să %ie a$a! au n.ar %i trebuit
ilotăr7se# să iau 'r7nzul cu actorul a#erican la 'izzeria lui Roberto Q trebuia să #ă întorc acolo c7t#ai cur7nd 'entru a $ter-e i#'resia 'roastă 'e care 'robabil o 'ro"ocase#! înainte de a ie$i, a# lăsat"orbă 'ortarului $i #ena(ereiB dacă nu #ă întorcea# '7nă la ora %iată $i "enea un t7năr cu trăsături#on-oloide 'entru a.#i lăsa ce"a, era etre# de i#. 'ortant să.1 in"ite să intre, să #ă a$te'te în salon $i
să.1 ser"ească cu tot ce.ar %i dorit! 0acă t7nărul nu 'utea a$te'ta, atunci să.i ceară să lase unuia dintre eiceea ce.#i adusese! i, #ai ales, în ru'tul ca'ului sănu.i dea "oie să 'lece %ără să le dea ce trebuiaS
A# luat un tai $i i.a# cerut $o%erului să o'reascăla col/ul dintre oule"ard aint.@er#ain cu Rueaint.Peres! Cădea o 'loaie #ăruntă, dar a"ea# de#ers doar treizeci de #etri '7nă la restaurant, care teînt7#'ina cu %ir#a lui discretă $i cu z7#betul -e.neros al lui Roberto Q c7nd ie$ea să #ai %u#eze o/i-ară! O %e#eie care î#'in-ea un landou "enea s're
#ine 'e trotuarul în-ust $i, cu# nu a"ea# loca#7ndoi, a# cobor7t 'e carosabil 'entru a.i da "oiesă treacă!
i atunci, 'arcă în ralenti0 lu#ea s.a răsucit cu to.tulB 'ă#7ntul a de"enit cer, cerul 'ă#7nt, a# "ăzutdetalii ale corni$elor clădirii din col/ Q trecuse#adesea 'e acolo, 'ri"ise# în sus de at7tea ori!!! î#iX
a#intesc de senza/ia de sur'riză, de aerul $uieran.du.#i 'uternic în urec&i $i de un lătrat de c7ine înde'ărtare? 'e ur#ă, totul s.a întunecat!
A# căzut cu o "iteză a#e/itoare într.o -aură nea.-ră, în care 'utea# "edea o lu#ini/ă unde"a %oartede'arte! înainte de a a(un-e acolo, #7ini ne"ăzute #.au tras îna'oi %oarte "iolent $i #.a# trezit din cauza/i'etelcr ce se auzeau în (urul #euB totul nu 'utea să
%i durat #ai #ult de c7te"a secunde! A# si#/it-ustul s7n-elui în -ură, #irosul as%altului ud $ii#ediat #i.a# dat sea#a că a"usese# un accident!Era# con$tient $i incon$tient în acela$i ti#', a#încercat, dar n.a# reu$it să #ă #i$c, a# zărit 'e încăcine"a întins 'e (os, l7n-ă #ine Q îi 'utea# si#/i#irosul, 'ar%u#ul, $i #i.a# înc&i'uit că era %e#eiacu co'ilul 'e trotuar? O, 0oa#neS
Cine"a s.a a'ro'iat 'entru a încerca să #ă ridice,i.a# stri-at să nu #ă atin-ă, era 'ericulos să.#i #i$.te cor'ul acu#? în"ă/ase# într.o discu/ie li'sită dei#'ortan/ă, dintr.o seară oarecare că dacă a"eai o%ractură la -7t orice #i$care -re$ită te 'utea 'araliza 'e "ia/ă!
=.a# lu'tat să ră#7n con$tient, a# a$te'tat du.rerea care nu a #ai "enit, a# încercat să #ă #i$c,dar #.a# -7ndit că e #ai bine să n.o %ac Q #.a cu. 'rins o senza/ie de #ole$eală, de toro'eală! A# ce.rut iar să nu %iu atins, a# auzit în de'ărtare o sirenă$i a# în/eles că 'utea# ador#i, nu #ai trebuia sălu't 'entru "ia/a #ea, era %ie 'ierdută, %ie c7$ti-ată,
nu #ai de'indea de #ine ci de #edici, de in%ir#iere,de destin, de ce"a:, de 0u#nezeu!
- , 'si#/it că î#i a$ezau ce"a la -7t, o #ască 'e %a/ă, $iatunci a# ador#it iar, $i n.a# "isat ni#ic!
<7nd #i.a# recă'ătat cuno$tin/a, nu si#/ea#altce"a dec7t un zu#zet în-rozitor în urec&iB restulera tăcere $i întuneric co#'let! 0eodată a# si#/it cătotul se în"ăl#ă$ea $i a# %ost si-ur că î#i cărausicriul Q a"eau să #ă în-roa'e de "iuS
A# încercat să bat în 'ere/ii ce #ă încon(urau, darnu reu$ea# să #i$c nici un #u$c&i! O "re#e, care#i.a 'ărut nes%7r$ită, a# si#/it că era# î#'insînainte, nu reu$ea# să #ai controlez ni#ic $i, în cli. 'a aceea, adun7ndu.#i toate 'uterile ce.#i #ai ră.#ăseseră, a# dat un /i'ăt care s.a întors ca ecoul îns'a/iul acela înc&is, #i.a stră'uns auzul, #.a asurzit Q dar $tia# că /i'ătul acela #.a sal"at, %iindcăi#ediat a înce'ut să se zărească o lu#ini/ă la 'icioa.rele #eleB desco'eriseră că nu #urise#S
Lu#inaQbinecu"7ntata lu#ină care #ă sal"asede la cel #ai -roaznic su'liciu, as%iia Q înce'u să.#i inunde cor'ul, scoteau ca'acul sicriului în s%7r$it, 'e #ine #ă treceau sudori reci, si#/ea# o durerei#ensă dar era# #ul/u#it, u$urat, î$i dăduseră
sea#a de eroare, ce bucurie să te întorci 'e lu#eaastaS
)n cele din ur#ă lu#ina î#i a(unse la oc&iB o #7năsua"ă #ă atinse, un c&i' în-eresc se a'lecă 'esteca'ul #eu asudatB
Q 8u "ă %ace/i -ri(i, s'use a'ari/ia an-elică, blon.dă, î#brăcată în alb! 8u sunt în-er, du#nea"oastrăn.a/i #urit, iar acesta nu.i un co$ciu-, ci un a'arat derezonan/ă #a-netică 'entru a "edea 'osibileleleziuni ce ar %i 'utut să a'ară! 0u'ă cu# se 'are nu.ini#ic -ra", dar "a trebui să #ai ră#7ne/i sub ob.
ser"a/ie! Q 8ici un os ru't Q Escoria/ii -eneralizate! 0acă ".a$ aduce o o-lin.
dă, ".a/i s'eria de cu# arăta/iB dar asta "a trece înc7te"a zile!
A# încercat să #ă ridic, dar ea #.a î#'iedicat cu bl7nde/e! Atunci a# si#/it o durere de ca' în.-rozitoare $i a# -e#ut!
Q A/i su%erit un accident, e nor#al, nu crede/i Q Cred că #ă a#ă-i/i, a# zis eu cu -reutate!
unt adult, a# trăit intens toată "ia/a #ea, 'ot săacce't orice %ără să intru în 'anică! Un "as de s7n-e în ca'ul #eu e -ata să 'lesnească!
0oi in%ir#ieri au "enit $i #.au a$ezat 'e o tar-a!=i.a# dat sea#a că a"ea# un a'arat orto'edic în (urul -7tului!
Q Cine"a #i.a s'us că a/i cerut să nu %i/i #i$cat,s'use a'ari/ia an-elică! ;oarte bună &otăr7re! O sătrebuiască să ră#7ne/i cu acest -ulera$ o "re#e, dardacă nu a'are "reo sur'riză ne'lăcutăQnu 'ute# 're"edea niciodată toate consecin/ele Q în cur7nd
totul nu "a %i altce"a dec7t o s'erietură zdra"ănă $iun noroc %or#idabil!
Q C7tă "re#e 8u 'ot sta aici! 8.a# 'ri#it nici un răs'uns! =ărie #ă a$te'ta
z7#bitoare a%ară, l7n-ă sala de radiolo-ie Q 'ese#ne#edicii îi s'useseră că în 'rinci'iu nu era ni#ic -ra"!i.a trecut #7na 'este 'ărul #eu, $i.a ascuns .
-roaza 'e care 'robabil că o si#/ea "ăz7ndu.#ă în&alul acela!
=icul alai #er-ea 'e culoarul s'italului Q ea, doiin%ir#ieri care î#'in-eau tar-a $i în-erul în alb!Ca'ul #ă durea din ce în ce #ai tare!
Q oră, ca'ul!!!
Q 8u sunt soră, sunt #edicul du#nea"oastrădeoca#dată, a$te'tă# să sosească #edicul du#nea."oastră 'ersonal! C7t 'ri"e$te ca'ul, nu %i/i în-ri(oratBla declan$area #ecanis#ului de a'ărare, or-anis#ulînc&ide toate "asele de s7n-e în #o#entul unui ac.cident, ca să e"ite s7n-erarea! C7nd si#te că 'erico.lul a trecut, "asele se desc&id din nouIs7n-ele cur-eiară$i, $i asta doare! 8i#ic altce"a! Oricu#, dacă do.ri/i, "ă 'ot da ce"a ca să 'ute/i dor#i!
A# re%uzat! i, /7$nind 'arcă dintr.un col/ întu.necat al su%letului, #i.a# a#intit de %raza 'e care oauzise# cu o zi înainteB
ocea s'une că asta se "a înt7#'la la #o#entul 'otri"it:!
8.a"ea de unde să $tie! 8u se 'utea ca tot ce seînt7#'la la intersec/ia dintre aint.@er#ain $i aint.Peres să %i %osB rezultatul unei cons'ira/ii uni"ersale,a ce"a 'redeter#inat de zei, care 'robabil că erau 'rea ocu'a/i cu în-ri(irea acestei 'lanete a(unse în
condi/ii at7t de (alnice, 'e cale de a %i distrusă, ca sălase totul baltă nu#ai $i nu#ai 'entru a #ă î#'ie.dica să a(un- să.#i -ăsesc Ga&irul! 7nărul nu a"eacu# să 're"adă "iitorul, nu#ai dacă nu cu#"a!!! o %iauzit cu ade"ărat o "oce, c&iar o %i eist7nd "reun 'lan, iar lucrurile s.ar do"edi cu #ult #ai co#'licatedec7t î#i înc&i'uia# eu!
Ea s'use ce"a unuia dintre in%ir#ierii care î#'in.
-eau tar-a, iar acesta ie$i $i se întoarse înainte c&iarca noi să %i a(uns în salon! A# si#/it o în/e'ătură în bra/, $i i#ediat a# ador#it!
C7nd #.a# trezit, a# "rut să $tiu eact ce s.a în.t7#'lat, dacă %e#eia 'e care o "ăzuse# l7n-ă #inescă'ase, ce se înt7#'lase cu co'ila$ul ei! =ărie #i.as'us că trebuia să #ă odi&nesc, dar dr! Louit, #edi.cul $i 'rietenul #eu, care sosise între ti#', a consi.derat că nu era nici o 'roble#ă dacă #i se 'o"estea!
;usese# lo"it de o #otocicletăB cor'ul 'e care.1 "ă.zuse# 'e (os era al t7nărului care o conducea $i care%usese adus la acela$i s'ital $i a"usese aceea$i soartăca $i #ine Q escoria/ii -enerale! Procesul."erbal al 'oli/iei %ăcut i#ediat du'ă accident s'unea clar că eu#ă a%la# în #i(locul străzii c7nd s.a înt7#'lataccidentul, $i că ast%el 'usese# în 'ericol "ia/a#otociclistului!
Adică, a'arent, eu era# "ino"at de tot, dar t7nărul&otăr7se să nu de'ună nici o 'l7n-ere! =ărie îl
"izitase, au stat 'u/in de "orbă, a a%lat că era i#i.-rant $i #uncea la ne-ru, îi era %rică să s'ună ce"a la 'oli/ie! A ie$it din s'ital du'ă >4 de ore, %iindcă în#o#entul accidentului a"ea cască $i riscul de ac.cident cerebral era #ini#!
Q Gici că a 'lecat du'ă >4 de ore rei să s'ui căsunt aici de #ai #ult de o zi
Q 0e trei! 0u'ă ce ai ie$it de la rezonan/ă #a-.netică, doctori/a #i.a tele%onat $i #i.a cerut 'er#i.siunea să te /ină sub seda/i"e! i cu# cred că e$ti%oarte tensionat, iritat, de'ri#at, a# autorizat.o să%acă asta!
Q i acu# ce ur#ează
Q )n 'rinci'iu, încă două zile de s'ital $i trei să'.tă#7ni cu a'aratul ăsta la -7tB cele 4* de ore criticeau trecut de(a! 0ar $i a$a, o 'arte a cor'ului se 'oatere"olta, $i atunci a# a"ea o 'roble#ă! 0ar e #ai binesă nu ne -7ndi# la asta dec7t dacă a'are "reo ur.-en/ă Q nu #erită să ne %ace# -ri(i de 'e acu#!
Q Adică #ai eistă 'osibilitatea să #or Q 0u'ă cu# bine $tii, noi, to/i, nu nu#ai că 'u.
te#, dar asta ni se $i înt7#'lă! Q reau să s'un Q încă #ai 'ot să #or din cau.
za accidentului ăsta0r! Louit %ăcu o 'auză! Q 0a! otdeauna eistă 'osibilitatea să se %or.
#eze un c&ea- 'e care a'aratele să nu reu$ească să.1localizeze, care 'oate să se des'rindă oric7nd $i să 'ro"oace o e#bolie! au ca o celulă să înnebunească$i să încea'ă să %or#eze un cancer!
Q 8u trebuia să %ace/i ase#enea co#entarii, îlîntreru'se =ărie!
Q unte# 'rieteni de cinci ani! El #.a întrebat,iar eu îi răs'und! i acu#, "ă ro- să #ă ierta/i, tre. buie să #ă întorc la cabinet! =edicina nu e cu# "ăînc&i'ui/i "oi! )n lu#ea "oastră, dacă un co'il se ducesă cu#'ere cinci #ere, dar nu "ine dec7t cu două,tra-e/i concluzia că le.a #7ncat 'e cele trei care li'.sesc! )n lu#ea #ea, eistă $i alte 'osibilită/iB 'oate căle.a #7ncat, dar 'oate că a %ost (e%uit, nu i.au #aia(uns banii să cu#'ere cinci, sau le.a 'ierdut 'e
dru#, sau cui"a i.a %ost %oa#e $i el a &otăr7t să î#. 'artă %ructele cu o#ul acela etc! în lu#ea #ea, totule 'osibil, totul e relati"!
Q 0octore, ce $tii des're e'ile'sie=ărie în/elese i#ediat că #ă re%erea# la =i&ail Q
$i %irea ei dădu la i"eală un dra# de ne#ul/u#ire!
)#ediat s'use că ea trebuie să 'lece, %iindcă era a$.te'tată la %il#ări!0ar dr! Louit, de$i î$i str7nsese de(a lucrurile ca
să 'lece, se o'ri ca să.#i răs'undă! Q Este "orba des're un eces de i#'ulsuri elec
trice într.o anu#ită re-iune a creierului, ceea ce 'ro"oacă con"ulsii de o -ra"itate #ai #are sau #ai#ică! 8u eistă nici un studiu de%initi" asu'ra c&estiunii, se crede că o criză se declan$ează atunci c7nd 'ersoana este %oarte tensionată! 0ar nu trebuie să./i%aci -ri(iB de$i boala 'oate declan$a 'ri#ele ei si#'.to#e la orice "7rstă, cu -reu ar 'utea %i 'ro"ocatăde un accident de #otocicletă!
Q i care este cauza Q 8u este s'ecialitatea #ea, dar #ă 'ot in%or#a
dacă "rei! Q 0a, "reau! i #ai a# o întrebare, dar te ro- să
nu crezi că e din cauza accidentului! Este 'osibil cae'ile'ticii să audă "oci $i să aibă 're#oni/ii
Q Mi.a s'us cine"a că o să se înt7#'le accidentulăsta
Q 8u c&iar asta! 0ar eu a$a a# în/eles! Q )artă.#ă, dar nu #ai 'ot ră#7ne nici o cli'ă, o
s.o iau $i 'e =ărie în tai! C7t des're e'ile'sie, o să#ă in%or#ez!
)n ti#'ul celor două zile c7t =ărie s.a a%lat de. 'arte, Ga&irul a re"enit la locul lui, cu toată s'erie.tura 'e care a# tras.o cu accidentul! Eu $tia# că,
în cazul în care băiatul s.a /inut de cu"7nt, acasă la#ine eista un 'lic, cu adresa Est&erei Q dar acu#era# s'eriat!
0acă =i&ail a s'us ade"ărul în ceea ce 'ri"e$te"ocea
A# încercat să.#i a#intesc detaliileB a# cobor7t
de 'e trotuar, a# aruncat auto#at o 'ri"ire, a# "ăzuto #a$ină, dar a# "ăzut $i că era la o distan/ă si-ură 'entru #ine! Cu toate astea, a# %ost lo"it de o#otocicletă care 'oate încerca să de'ă$ească #a$ina$i se a%la în a%ara c7#'ului #eu "izual!
Cred în se#ne! 0u'ă 0ru#ul s're antia-o, totulse sc&i#base co#'letB tot ce.i ne"oie să în"e/i sea%lă la "edere, este de a(uns să 'ri"e$ti în (ur cu res. 'ect $i aten/ie 'entru a desco'eri unde dore$te 0u#.nezeu să te conducă $i care este cel #ai 'otri"it 'as
'e care.1 'o/i %ace în ur#ătorul #inut! A# #ai în ."ă/at $i să res'ect #isterulB a$a cu# s'unea Einstein,0u#nezeu nu (oacă zaruri cu Uni"ersul, totul esteinterconectat $i are un sens! 0e$i acest sens ră#7ne#ai tot ti#'ul ascuns, $ti# c7nd sunte# a'roa'e deade"ărata noastră #isiune 'e 'ă#7nt, %iindcă atuncitot ce %ace# se #oli'se$te de ener-ia entuzias#ului!
0acă esteV e.n re-ulă! 0acă nu este, #ai binesc&i#bă# direc/ia!
C7nd ne a%lă# 'e dru#ul cel bun, ur#ă# se#.nele, dar din c7nd în c7nd #ai %ace# $i un 'as -re$it,
iar di"initatea ne "ine în a(utor, î#'iedic7ndu.ne săco#ite# ire'arabilul! Oare accidentul #eu a %ost unse#n Oare =i&ail, în ziua aceea, intuise un se#n ce.#i era destinat
A# &otăr7t că răs'unsul la această întrebare era0a:!
Vi 'oate toc#ai de aceeaI'entru că #i.a#acce'tat destinul $i #.a# lăsat condus de o %or/ă su. 'erioară, a# obser"at că în cursul acelei zile Ga&irulînce'ea să.$i 'iardă din 'utere! tia# că tot ce a"ea#de %ăcut era să desc&id un 'lic, să citesc adresa $i săsun la soneria casei ei!
0ar se#nele arătau că nu era #o#entul! 0acă în.tr.ade"ăr Est&er era at7t de i#'ortantă în "ia/a #ea
cu# î#i înc&i'uia#, dacă ea continua să #ă iubeas.că 2a$a cu# s'usese t7nărul3, de ce să %or/ez o situ.a/ie care a"ea să #ă deter#ine să %ac iară$i acelea$i-re$eli din trecut
Cu# să e"it re'etarea lorîn/ele-7nd #ai bine cine era#, sau ce se sc&i#.
base, ori ce 'utea să 'ro"oace această întreru'ere bruscă a unui destin #arcat '7nă atunci de bucurie!
Era oare su%icient 8u, trebuia să a%lu $i cine era Est&er Q 'rin ce
trans%or#ări trecuse în toată 'erioada c7t a# %ost
î#'reună!Ar %i %ost de.a(uns răs'unsul la aceste două în.
trebăriLi'sea o a treiaB de ce soarta ne uniseA"7nd a$a de #ult ti#' liber în salonul de s'ital,
a# %ăcut o trecere în re"istă a între-ii #ele "ie/i! A#căutat #ereu a"entura $i si-uran/a în acela$i
ti#' Q de$i $tia# că cele două lucruri nu se 'otri."eau! C&iar dacă a"ea# certitudinea iubirii #ele 'entru Est&er, #ă îndră-ostea# c7t ai cli'i de alte%e#ei, nu#ai 'entru că (ocul seduc/iei este cel #aiinteresant de 'e lu#e!
A# $tiut să.i arăt so/iei #ele că o iubesc Poate,un ti#', dar în nici un caz totdeauna! 0e ce Pentrucă î#i înc&i'uia# că nu era ne"oie, ea trebuia să
$tie, nu 'utea să.#i 'ună senti#entele la îndoială!î#i a#intesc, cu #ul/i ani în ur#ă, că cine"a #.aîntrebat ce a"eau în co#un toate iubitele care trecu.seră 'rin "ia/a #ea! Răs'unsul a %ost u$orB EU! id7ndu.#i sea#a de asta, a# constatat c7t ti#' 'ier.duse# în căutarea 'ersoanei 'otri"ite Q %e#eile sesc&i#bau, eu ră#7nea# acela$i $i nu #ă ale-ea# cuni#ic de 'e ur#a traiului î#'reună! A# a"ut #ulteiubite, dar totdeauna a# a$te'tat 'ersoana 'otri"ită!A# a"ut controlul, a# %ost controlat, dar rela/ia nu ade'ă$it acest stadiu Q '7nă ce a a'ărut Est&er $i arăsturnat co#'let 'ers'ecti"a!
=ă -7ndea# la %osta #ea so/ie cu duio$ieB nu #aia'ărea obsesia re-ăsirii, dorin/a de a $ti de ce dis'ă.ruse %ără e'lica/ii! C&iar dacă Timp de s1âşiat0 timpde reparat re'rezenta un ade"ărat tratat des're căsă.toria #ea, cartea con%ir#a în 'ri#ul r7nd că eu #ăsonda# 'e #ine însu#iB sunt în stare să iubesc, săsi#t li'sa cui"a! Est&er #erita #ult #ai #ult dec7t"orbe? c&iar $i "orbele, si#'lele "orbe, nu %useserăniciodată s'use c7t ti#' %usese# î#'reună!
otdeauna trebuie să î/i dai sea#a c7nd se înc&eieo eta'ă! înc&iz7nd cicluri, ză"or7nd 'or/i, ter#in7nd
că î#i era cu ne'utin/ă să re"in la cel care a# %ostc7nd"aB cei doi ani, care înainte 'ăreau un in%ern %ărăs%7r$it, înce'eau acu# să.$i arate ade"ărata lor se#.ni%ica/ie!
)ar această se#ni%ica/ie trecea dincolo de căsăto.ria #eaB orice bărbat, orice %e#eie sunt conecta/i la
ener-ia 'e care #ul/i o nu#esc iubire, dar care înrealitate este #ateria 'ri#ă din care a %ost construituni"ersul! Această ener-ie nu 'oate %i #ani'ulată, eane diri(ează 'e noi, discret, în ea stă toată e'erien/anoastră de "ia/ă! C7nd încercă# s.o orientă# s'receea ce dori# noi, a(un-e# dis'era/i, %rustra/i,a#ă-i/i Q 'entru că ea e nesu'usă $i neî#bl7nzită!
8e 'etrece# restul "ie/ii s'un7nd că iubi# 'e nu$tiu cine sau nu $tiu ce, c7nd în realitate su%eri#nu#ai 'entru că, în loc să acce'tă# %or/a ei, încer.că# s.o reduce# ca să înca'ă în lu#ea în care neînc&i'ui# că trăi#!
Cu c7t #ă -7ndea# #ai #ult la asta, cu at7tGa&irul î$i 'ierdea din %or/ă, cu at7t #ai #ult #ăa'ro'ia# eu de #ine însu#i! =.a# 're-ătit 'entru o#uncă îndelun-ată, care a"ea să.#i ceară tăcere,#edita/ie $i 'erse"eren/ă! Accidentul #ă a(ută săîn/ele- că nu 'utea# %or/a ce"a 'entru care încă nusosise ti#'ul de re'arat:!
=i.a# adus a#inte ce.#i s'usese dr! LouitB du'ăo trau#ă ca aceasta, #oartea 'utea sosi în orice cli.
'ă! 0acă a"ea să %ie a$a 0acă 'este zece #inute ini.#a #ea încetează să #ai bată
Un in%ir#ier a intrat în salon ca să.#i ser"eascăcina $i eu l.a# întrebatB
Qe.ai -7ndit "reodată la 'ro'ria în#or#7ntare Q 8u "ă %ace/i -ri(i, î#i răs'unse el! O să su'ra.
"ie/ui/i, arăta/i #ult #ai bine azi!
Q 8u.#i %ac -ri(i! i $tiu că "oi su'ra"ie/ui, %iindcă #i.a s'us o "oce că a$a "a %i!
A# "orbit de "oce: dinadins, ca să.1 'ro"oc! El#.a 'ri"it neîncrezător, -7ndind că 'oate ar %i cazulsă ceară un nou consult, $i să "eri%ice dacă creierul#eu nu %usese cu#"a a%ectat!
Q tiu că "oi su'ra"ie/ui, a# continuat! Poate ozi, un an, treizeci sau 'atruzeci de ani! 0ar într.o bună zi, în ciuda tuturor cuceririlor $tiin/ei, tot "oia"ea 'arte de o în#or#7ntare! La asta #ă -7ndea#acu#, $i #i.ar 'lăcea să a%lu dacă du#neata, "re.odată, te.ai -7ndit la treaba asta!
Q 8iciodată! i nici nu "reau să #ă -7ndesc? dealt%el, lucrul care #ă îns'ăi#7ntă cel #ai tare estec&iar %a'tul că $tiu că într.o bună zi totul se "a s%7r$i!
Q Că ne 'lace ori ba, c.o acce'tă# sau o res'in.-e#, aceasta este o realitate de care ni#eni nu sca'ă!
Ce.ai zice să stă# 'u/in de "orbă des're asta Q rebuie să #ă ocu' $i de al/i 'acien/i, s'use,
lăs7nd #7ncarea 'e #asă $i ie$ind c7t se 'utea dere'ede, ca $i cu# încerca să %u-ă! 8u de #ine, ci decu"intele #ele!
0acă in%ir#ierul nu "oia să "orbească des're a$ace"a, ce.ar %i să re%lectez de unul sin-ur la asta =i.a#a#intit de un 'oe# 'e care l.a# în"ă/at în co'ilărie
Când nedorita omului sosi-%a Poate c" m" %oi teme+ Poate c" %oi âm#i şi spuneH
@un" mi-a 1ost iua0 noaptea poate co#or2+$a g"si câmpul lucrat0 şi masa pus"0 şi casa lun"0 şi
1iece lucru la locul s"u+
=i.ar 'lăcea să %ie ade"ăratB %iece lucru la loculsău! 0ar cu# ar suna e'ita%ul #eu At7t eu c7t $iEst&er ne %ăcuseră# testa#entul $i, 'rintre altele, ale.seseră# incinerarea Q cenu$a #ea să %ie răs'7ndită
de "7nt în locul nu#it Cebreiro, 'e dru#ul s're an.tia-o, iar cenu$a ei, 'este a'a #ării! A$a că n.o săa"e# celebra les'ede cu inscri'/ie!
0ar dacă a$ 'utea ale-e o %rază A$ cere să %ie -ra."atB El a #urit încă din ti#'ul "ie/ii:!
Ar 'utea 'ărea un nonsens, dar cuno$tea# de(a
#ul/i oa#eni care încetaseră să trăiască de$i î$i con.tinuau #unca, #7ncau, a"eau acti"ită/ile socialeobi$nuite! ;ăceau totul auto#at, %ără să în/elea-ă #o.#entul #a-ic 'e care %iecare zi îl aduce cu sine, %ărăa se o'ri să #editeze asu'ra #iracolului "ie/ii, %ărăsă în/elea-ă că #inutul ur#ător 'oate %i ulti#ul!
Era inutil să încerc să.i e'lic asta in%ir#ierului Q#ai ales că altcine"a a "enit să ia %ar%uria, cine"a carea înce'ut să "orbească cu #ine %ără încetare, 'oatedin ordinul "reunui #edic! oia să $tie dacă.#ia#intea# cu# #ă nu#esc, dacă $tia# în ce an sun.
te#, nu#ele 're$edintelui tatelor Unite $i alte în.trebări care nu au sens dec7t atunci c7nd sunte#ea#ina/i ca să se do"edească sănătatea noastră#intală!
i toate astea nu#ai 'entru că eu 'usese# o în.trebare 'e care orice o# trebuia să $i.o 'unăB e.ai-7ndit "reodată la în#or#7ntarea ta tii că o să#ori, #ai de"re#e sau #ai t7rziu
)n noa'tea aceea, a# ador#it z7#bind! Ga&ir era 'e cale să dis'ară, Est&er se întorcea, $i, dacă #i.ar
%i %ost scris să #or azi, în ciuda a tot ce #i se înt7#. 'lase în "ia/ă, în ciuda tuturor în%r7n-erilor #ele, adis'ari/iei %e#eii iubite, a nedre'tă/ilor 'e care lesu%erise# sau 'e care le 'ro"ocase# cui"a, "oiră#7ne "iu '7nă în ulti#ul #inut $i cu si-uran/ă "oi 'utea a%ir#aB
@un" mi-a 1ost iua0 noaptea poate co#or2+
LJouă zile #ai t7rziu, era# acasă! în ti#' ce=ărie 're-ătea 'r7nzul, a# a'ucat să.#i arunc o 'ri"ire 'este cores'onden/a care se str7nsese! A su.nat inter%onul, era 'ortarul care.#i s'unea că 'licul 'e care.1 a$te'ta# să'tă#7na trecută sosise $i tre. buia să se a%le 'e #asa #ea!
).a# #ul/u#it $i, contrar tuturor lucrurilor în.c&i'uite de #ine înainte, nu #.a# re'ezit să.1 des.c&id! A# luat 'r7nzul, a# întrebat.o 'e =ărie des're%il#ările ei, ea #.a întrebat des're 'lanurile #ele Q%iindcă, din 'ricina -ulerului orto'edic, nu 'utea# săies i#ediat! î#i s'use că, dacă a"ea# ne"oie, "ară#7ne cu #ine c7t era ne"oie!
Q A# o #ică 'rezentare 'entru un canal t" co.reean, dar 'ot să o a#7n, sau 'ur $i si#'lu s.o re%uz!Asta, %ire$te, dacă ai ne"oie de co#'ania #ea!
Q i-ur că a# $i sunt %oarte #ul/u#it să a%lu că 'o/i să stai 'e.a'roa'e!
Cu un z7#bet lar-, ea luă i#ediat tele%onul, %or#ă
nu#ărul i#'resarului ei $i.i ceru să.i sc&i#bean-a(a#entele! A# auzit.o co#ent7ndB nu s'une că#.a# î#bolnă"it, a# o su'ersti/ie, de c7te ori a#%olosit această scuză a# a(uns să stau la 'at? s'unecă trebuie să.1 în-ri(esc 'e cel 'e care.1 iubesc!:
rebuia să iau o serie de #ăsuri ur-enteB inter."iuri care %useseră a#7nate, in"ita/ii cărora trebuia
14 15
să le răs'und căr/i de "izită cu #ul/u#iri 'entru #ai cores'onden/ă con%iden/ială "reo %e#eie îndră-os
să le răs'und, căr/i de "izită cu #ul/u#iri 'entru #ai#ulte tele%oane $i buc&ete de %lori 'e care le 'ri#i.se#, tete, 're%e/e, reco#andări! =ărie î$i 'etreceatoată ziua lu7nd le-ătura cu a-enta #ea, reor-ani.z7ndu.#i a-enda ast%el înc7t să nu ră#7nă ni#eni%ără răs'uns! )n %iecare seară cina# acasă, tăi%ăsuindc7nd des're lucruri interesante, c7nd des're ba.nalită/i, ca în orice #ena(! i în ti#'ul uneia dintreaceste cine, du'ă c7te"a 'a&are de "in, ea.#i s'usecă #ă sc&i#base#!
Q e 'are că de c7nd ai "ăzut #oartea cu oc&ii aire"enit 'u/in la "ia/ă, zise ea!
Q A$a 'ă/esc to/i care trec 'rin ce a# trecut eu! Q 0ar, dacă.#i dai "oie Q $i nu "reau să desc&id
discu/ii, nici să 'ro"oc o criză de -elozie Q de c7ndai "enit acasă, n.ai 'o#enit de Est&er! Asta s.a #aiînt7#'lat o dată c7nd ai ter#inat Timp de s1âşiat0
timp de reparatH cartea a %unc/ionat ca un %el detera'ie, care din ne%ericire a durat 'u/in! Q rei să s'ui că accidentul are consecin/e, că
#i.a a%ectat cu#"a creierul0e$i n.o s'usese# 'e un ton a-resi", ea 're%eră să
sc&i#be "orba, $i înce'u să.#i 'o"estească 'rin ces'ai#ă a trecut într.o călătorie cu elico'terul din=onaco, la Cannes! 8oa'tea, era# în 'at $i %ăcea#dra-oste Q cu #ari di%icultă/i din cauza -ulerului#eu orto'edic Q dar era bine, %ăcea# dra-oste $i nesi#/ea# %oarte a'ro'ia/i unul de celălalt!
Patru zile #ai t7rziu, uria$ul #or#an de &7rtii de 'e #asa #ea dis'ăruse! Ră#ăsese nu#ai un 'lic#are, alb, cu nu#ele $i adresa #ea! =ărie #ă între. base dacă să.1 desc&idă, dar eu i.a# s'us că nu, că 'oate să #ai a$te'te!
8.a #ai întrebat ni#ic Q 'oate era "orba des'rein%or#a/ii 'ri"ind conturile #ele din bancă, sau de
cores'onden/ă con%iden/ială, "reo %e#eie îndră-os.tită! 8ici eu nu i.a# e'licat ni#ic, l.a# luat de 'e#asă $i l.a# 'us între ni$te căr/i! 0acă #.a$ %i uitattot ti#'ul la el, Ga&irul s.ar %i întors!
8ici o cli'ă iubirea #ea 'entru Est&er nu scăzuse?dar %iecare zi 'etrecută în s'ital #ă %ăcuse să.#i
a#intesc ce"a interesantB nu con"ersa/iile noastre, ci#o#entele în care stătea# a#7ndoi tăcu/i! î#ia#intea# oc&ii ei de %ată entuzias#ată de a"entură,de %e#eie #7ndră de succesul so/ului ei, de ziaristăinteresată de %iecare te#ă des're care scria $iQînce. '7nd dintr.o cli'ă anu#e Q de so/ie care 'ărea sănu.$i #ai a%le locul în "ia/a #ea! Pri"irea asta 'linăde triste/e înce'use înainte de a cere să %ie cores'on.dent de război? se trans%or#a în bucurie de %iecaredată c7nd se întorcea de 'e c7#'ul de lu'tă, dar dura 'u/ine zile, iar a'oi rede"enea ceea ce %usese!
într.o seară a sunat tele%onul! Q E t7nărul acela, s'use =ărie d7ndu.#i tele
%onul!La ca'ătul %irului a# auzit "t cea lui =i&ail, #ai
înt7i s'un7ndu.#i c7t îi 'ărea de rău 'entru celeînt7#'late $i a'oi întreb7ndu.#ă dacă 'ri#ise# 'licul!
Q 0a, e aici! Q i "re/i să #er-e/i în căutarea ei=ărie #ă asculta, a$a că #i s.a 'ărut #ai 'otri"it
să sc&i#b "orba! Q 0es're asta "orbi# c7nd ne "ede#! Q 8u "ă cer ni#ic, dar #i.a/i 'ro#is să #ă a(uta/i! Q i î#i /in 'ro#isiunile! Cu# a# stabilit, ră.
#7ne să ne "ede#!El #i.a lăsat nu#ărul de #obil, a# înc&is $i a#
obser"at că =ărie nu #ai 'ărea aceea$i %e#eie!
1+ 1
A$adar totul continuă ca înainte a %ost co#en întrebare %ără rostB e"ident cel care e 'lin de
Q A$adar, totul continuă ca înainte, a %ost co#en.tariul ei!
Q 8u! otul s.a sc&i#bat!Ar %i trebuit să %iu #ai e'licit, să s'un că încă
#ai si#/ea# dorin/a de a o "edea, că $tia# unde o 'utea# -ăsi! C7nd "a suna ceasul "oi lua un tren, un
tai, un a"ion, orice #i(loc de trans'ort, nu#ai $inu#ai ca să a(un- l7n-ă ea! 0ar asta înse#na să o 'ierd 'e %e#eia care se a%la acu# l7n-ă #ine, ac.ce't7nd totul, %ăc7nd orice 'entru a de#onstra c7t dei#'ortant era# eu 'entru ea!
Un co#'orta#ent la$, desi-ur! =i.a %ost ru$ine de#ine, dar a$a era "ia/a $i, într.un %el 'e care nu #i.1 'utea# e'lica 'rea bine, $i eu o iubea# 'e =ărie!
A# tăcut, dar 'entru că eu credea# în se#ne,c7nd a#intirea #o#entelor de tăcere alături de so/ia
#ea a re"enit Q cu sau %ără "oci, cu sau %ără e. 'lica/ii Q a# $tiut că nu sosise încă cli'a re"ederii!rebuia să las de.o 'arte toate con"ersa/iile noastre$i să #ă concentrez doar asu'ra tăcerilor, %iindcă ele#i.ar %i adus în/ele-erea de'lină a lu#ii în care lu.crurile #er-eau 'er%ect $i #i.ar %i dez"ăluit cli'a încare totul a înce'ut să #ear-ă 'rost!
=ărie stătea l7n-ă #ine $i #ă 'ri"ea! Putea# sătrădez 'e cine"a care %ăcea totul 'entru #ine A#înce'ut să #ă si#t 'rost, dar era i#'osibil să 'o.
"estesc tot, doar dacă!!! doar dacă nu -ăsea# o #o.dalitate indirectă de a.i s'une ce si#/ea#! Q =ărie, să 'resu'une# că doi 'o#'ieri intră
într.o 'ădure ca să stin-ă un #ic %oc! C7nd ter#ină$i ies, îndre't7ndu.se s're #alul unui '7r7u, unuldintre ei are %a/a 'lină de %unin-ine, iar celălalt esteabsolut curat! întrebB care dintre ei î$i "a s'ăla %a/a
Qîntrebare %ără rostB e"ident, cel care e 'lin de%unin-ine!
Q @re$itB cel care are %a/a #urdară, îl "a 'ri"i 'ecelălalt $i "a crede că arată la %el ca el! i in"ersB celcu %a/a curată î$i "a "edea to"ară$ul 'lin de %unin.-ine $i.$i "a s'uneB $i eu sunt #urdar, trebuie să #ă
s'ăl! Q Ce "rei să s'ui Q reau să s'un că în ti#'ul 'etrecut la s'ital a#
în/eles că #.a# căutat totdeauna 'e #ine în %e#eile 'e care le.a# iubit! Le 'ri"ea# c&i'ul curat, %ru#os,$i #ă "edea# re%lectat în el! Pe de altă 'arte, ele #ă 'ri"eau, "edeau cenu$a de 'e %a/a #ea $i, oric7t deinteli-ente $i de si-ure ar %i %ost, a(un-eau să se "adă$i ele re%lectate de #ine $i se considerau #ai reledec7t erau! e ro-, nu lăsa să se înt7#'le la %el $i cutine!
=i.ar %i 'lăcut să adau-B asta s.a 'etrecut cu Est&er!0ar n.a# în/eles dec7t atunci c7nd #i.a# a#intitcu# s.a sc&i#bat 'ri"irea ei! Eu totdeauna absor. bea# lu#ina, ener-ia ei, care #ă %ăcea %ericit, în staresă.#i continui dru#ul! Ea #ă 'ri"ea, se si#/ea ur7.tă, #ic$orată, 'entru că 'e #ăsură ce au trecut anii,cariera #ea Q acea carieră 'e care ea a a(utat.o a$ade #ult să de"ină realitate Q î#'in-ea rela/ia noas.tră 'e 'lanul al doilea!
0ar 'entru a o re"edea, trebuia să %ac în a$a %elînc7t %a/a #ea să %ie la %el de curată ca $i a ei! înaintede a #ă înt7lni cu ea, trebuia să #ă înt7lnesc cu #ineînsu#i!
ă / s -ă $ oa' e du'ă a(u o ! eoda ă, $te! Prietenul tatălui #eu, crez7nd că -er#anii s.auretras, se ridică! ata încearcă să.1 'rindă de 'icioare,îi stri-ă (osS: 0ar e 'rea t7rziu Q un -lon/i.a stră. 'uns craniul!
=ai trec două zile, taică.#eu e sin-ur cu cada"rul
'rietenului l7n-ă el! 'une întruna (osS:, %ără a se 'utea o'ri! )n s%7r$it e sal"at de cine"a $i dus înclădire! 8u eistă #7ncare, nu#ai #uni/ie $i /i-ări!=ăn7ncă %oi de tutun! 0u'ă o să'tă#7nă înce' să#ăn7nce din carnea to"ară$ilor #or/i $i con-ela/i!=ai sose$te un al treilea batalion, desc&iz7ndu.$idru# cu ar#ele, su'ra"ie/uitorii sunt sal"a/i, răni/iiîn-ri(i/i $i a'oi se întorc 'e %ront în linia înt7i Qtalin-radul nu 'oate cădea, în (oc e "iitorul Rusiei!0u'ă 'atru luni de lu'te cr7ncene, canibalis#, 'i.cioare $i #7ini a#'utate din cauza de-eraturilor, îns%7r$it ne#/ii se 'redau Q e înce'utul s%7r$itului luiHitler $i al celui de.al ))).lea Reic&! atăl #eu se în.toarce 'e (os în satul lui, a%lat la a'roa'e o #ie deilo#etri distan/ă de talin-rad! 0esco'eră că nu#ai are so#n Q îl "isează în %iecare noa'te 'e to."ară$ul care ar %i 'utut scă'a!
0u'ă doi ani, se ter#ină războiul! Pri#e$te o #e.dalie, dar nu -ăse$te de lucru! Partici'ă la co#e#o.rări, dar abia dacă are ce #7nca! Este considerat unuldintre eroii talin-radului, dar o duce de azi 'e #7i.
ne, %ăc7nd #ici treburi 'entru care 'ri#e$te c7/i"a bănu/i! într.o zi, cine"a îi o%eră slu(ba de "7nzător deco"oare! Cu# nu 'oate dor#i, călătore$te nu#ainoa'tea, cunoa$te contrabandi$ti, le c7$ti-ă încre.derea, iar banii înce' să cur-ă!
E desco'erit de -u"ernul co#unist care.1 acuzăde le-ături cu cri#inalii $i, cu toate că era erou de
război, 'etrece zece ani în iberia ca trădător al 'o'orului:! ătr7n acu#, este eliberat, $i sin-urullucru 'e care $tie să.1 %acă e să "7ndă co"oare! Reu.$e$te să.$i restabilească "ec&ile contacte, cine"a îi dăsă "7ndă c7te"a co"oare, dar ni#eni nu "rea să cu#. 'ereB "re#urile sunt -rele! e &otără$te să 'lece în
lu#e, cere de 'o#ană 'e dru#, a(un-e în Naza&stan!Este bătr7n, sin-ur $i trebuie să lucreze ca să #ă.n7nce! Giua %ace #ici treburi -os'odăre$ti, noa'teadoar#e %oarte 'u/in, se treze$te #ereu stri-7ndB(osS:! Ciudat, du'ă tot ce i s.a înt7#'lat, cu toatăinso#nia, li'sa de &rană, %rustrările $i ecesele %izi.ce, cu toate /i-ările %u#ate, atunci c7nd le a"ea, are osănătate de %ier!
într.un cătun, înt7lne$te o %ată! Ea stă cu 'ărin/ii,îl duce la ai ei Q tradi/ia os'italită/ii este cel #ai de
sea#ă lucru în re-iunea aceea! îi dau un loc sădoar#ă în ca#era de oas'e/i, dar se trezesc to/i s'e.ria/i de stri-ătele (osS:! ;ata "ine la el, îi s'une oru-ăciune, îi trece #7na 'este %runte $i, 'entru 'ri#aoară du'ă zeci de ani, el adoar#e lini$tit!
A doua zi, ea.i s'une că a a"ut un "is c7nd era#ică Q un bărbat %oarte bătr7n a"ea să.i dăruiascăun co'il! A a$te'tat ani $i ani, a a"ut c7/i"a 'reten.den/i, dar totdeauna au deza#ă-it.o! Părin/ii erau%oarte în-ri(ora/i, nu "oiau să.o "adă 'e sin-ura lor
%iică a(unsă %ată bătr7nă $i res'insă de co#unitate!îl întreabă dacă "rea să se căsătorească cu ea! El e%oarte sur'rins, are "7rsta la care i.ar 'utea %i ne. 'oată, nu răs'unde ni#ic! C7nd a'une soarele, înca#era cea #ică de oas'e/i a %a#iliei, ea îi cere să olase să /ină #7na 'e %runtea lui înainte de a ador#i!El reu$e$te să aibă încă o noa'te lini$tită!
1*4 1*5
0iscu/ia des're căsătorie se reia a doua zi, de data 'ană la .5C! tă# laolaltă cu cer$etori care se în.
0iscu/ia des're căsătorie se reia a doua zi, de dataasta în %a/a 'ărin/ilor, care 'ar să %ie de acord cu toate,c7tă "re#e %ata lor î$i caută so/ e %oarte bine, căci nu"a #ai %i #oti" de ru$ine 'entru %a#ilie! Răs'7ndesc 'o"estea unui bătr7n care a "enit de de'arte, unco#erciant de co"oare 'utred de bo-at, obosit să
trăiască în lu $i &uzur $i care a lăsat totul $i.a 'ornitîn căutarea a"enturii! Oa#enii ră#7n cu -ura căscată,se -7ndesc la dote %abuloase, conturi bancare uria$e,$i cu# de are #a#a #ea a$a un noroc să înt7lnească 'e cine"a care în s%7r$it o să o ducă de'arte de %undulacela de lu#e! atăl #eu ascultă toate aceste 'o"e$ticu un a#estec de ui#ire $i sur'rindere, în/ele-e că atrăit sin-ur at7/ia ani, a călătorit, a su%erit, nu $i.a #aire"ăzut %a#ilia $i că 'entru 'ri#a oară în "ia/ă 'oatea"ea un că#in! Acce'tă 'ro'unerea, intră în (ocul#inciunii des're trecutul lui $i se căsătoresc du'ă
obiceiurile #usul#ane! 0ouă luni #ai t7rziu, eară#7ne -ra"idă cu #ine! răiesc l7n-ă tatăl #eu '7năla $a'te aniB el dor#ea bine, #uncea la c7#', "7na,"orbea cu oa#enii din sat des're 'ă#7nturile $ia"erile lui, o 'ri"ea 'e #a#a ca $i cu# ar %i %ostsin-urul lucru #inunat care i s.a înt7#'lat în "ia/ă!Eu cred că sunt %iul unui o# a"ut, dar într.o noa'te, la-ura sobei, el î#i 'o"este$te trecutul lui, #oti"ulcăsătoriei, $i.#i cere să 'ăstrez secretul! î#i s'une că"a #uri cur7nd Q ceea ce se înt7#'lă 'atru luni #ait7rziu! î$i dă ulti#a su%lare în bra/ele #a#ei,
sur7zător, ca $i cu# toate tra-ediile eisten/ei lui n.ar%i înse#nat ni#ic! =oare %ericit!
=i&ail î$i dea'ănă 'o"estea într.o noa'te de 'ri.#ă"ară, %oarte rece, dar desi-ur, nu a$a de în-&e/atăca la talin-rad, unde te#'eratura 'oate scădea
'ană la 5 C! tă# laolaltă cu cer$etori care se încălzesc în (urul unui %oc i#'ro"izat! enise# du'ădouă tele%oane de.ale lui, înde'linindu.#i o 'arte din 'ro#isiune! )n ti#'ul discu/iei nu #.a întrebat ni#icdes're 'licul lăsat la #ine acasă, ca $i cu# ar %i $tiut Q 'oate de la "oce: Q că eu &otăr7se# '7nă la
ur#ă să #ă iau du'ă se#ne, să las lucrurile să se 'etreacă la "re#ea lor, $i ast%el să #ă eliberez deGa&ir!
C7nd #i.a cerut să.1 înt7lnesc într.una dintre cele#ai "iolente suburbii ale Parisului, #.a# s'eriat, în#od nor#al a$ %i s'us că a"ea# #ult de lucru, sau a$%i încercat să.1 con"in- că era #ult #ai bine să#er-e# la un bar, unde a# %i 'utut discuta con.%ortabil lucruri i#'ortante! ineîn/eles, #ă te#ea#încă de.o altă criză de e'ile'sie de %a/ă cu al/i oa.#eni, dar acu# $tia# ce trebuie să %ac $i 're%era#asta în locul riscului de a %i t7l&ărit, c7nd a"ea# -u.ler orto'edic $i nici o 'osibilitate să #ă a'ăr!
=i&ail a insistatB era i#'ortant să #ă înt7lnesc cucer$etorii, ei %ăceau 'arte din "ia/a lui, 'recu# $i din"ia/a Est&erei! La s'ital, în/elesese# că ce"a era-re$it în "ia/a #ea $i că trebuia să #ă sc&i#b %oartere'ede!
Ce trebuia să %ac 'entru astaot %elul de lucruri! Cu# ar %i să #er- 'rin locuri
'ericuloase sau să #ă înt7lnesc cu #ar-inaliza/i!
Le-enda s'une că un erou -rec, ezeii, intră într.un labirint 'entru a ucide un #onstru! )ubita lui,Ariadna, îi dă ca'ătul unui %ir, 'entru ca el să des.%ă$oare -&e#ul 'u/in c7te 'u/in $i să nu 'iardă dru.#ul la întoarcere! t7nd între acei oa#eni, ascult7ndo istorisire, #i.a# dat sea#a că de #ult nu #ai si#./ise# ce"a ase#ănător Q -ustul 'entru necunoscut,
1*+ 1*
'entru a"entură! Cine $tie, 'oate că %irul Ariadnei #ă =ă ridic în -rabă, o.ntreru' 'e #a#a din treburile
' $ , 'a$te'ta în locurile 'e care nu le.a$ %i "izitat niciodatădacă n.a$ %i %ost absolut con"ins că trebuia să %ac une%ort uria$, co'le$itor, 'entru a.#i sc&i#ba 'o"estea$i "ia/a di#'reună!
=i&ail continuă Q $i a# "ăzut că tot -ru'ul era
atent la ce s'uneaB nu întotdeauna cele #ai reu$iteînt7lniri au loc în (urul #eselor ele-ante, în restau.rante cu încălzire centrală în %unc/iune!
* * *
în %iecare zi trebuie să #er- 'e (os "reo oră '7năla locul unde în"ă/! Pri"esc %e#eile care se duc du'ăa'ă, ste'a nes%7r$ită, solda/ii ru$i care trec în lun-icon"oaie, #un/ii înză'ezi/i care, #i se s'une, ascundo /ară uria$ăB C&ina! atul are o casă #e#orială de.
dicată 'oetului ei, o #osc&ee, $coala, trei sau 'atrustrădu/e! în"ă/ă# că eistă un "is, un idealB trebuie sălu'tă# 'entru "ictoria co#unis#ului $i 'entrue-alitatea între toate %iin/ele o#ene$ti! 8u cred înacest "is, 'entru că '7nă $i în locul acesta 'ră'ăditeistă di%eren/e uria$e Q re'rezentan/ii 'artiduluico#unist sunt deasu'ra tuturor, iar din c7nd în c7ndse duc la ora$ul cel #are, Al#a Ata, $i se întorc încăr.ca/i cu 'ac&ete cu #7ncăruri alese, cu cadouri 'entruco'iii lor, cu &aine scu#'e!
într.o seară, întorc7ndu.#ă acasă, si#t un "7nt 'uternic, "ăd lu#ini în (urul #eu $i.#i 'ierd cu.no$tin/a 'entru c7te"a cli'e! C7nd #ă trezesc, suntîntins 'e (os $i o %eti/ă în"ăluită.ntr.o lu#ină albă,î#brăcată.n &aine albe 'rinse cu o centură albastră, 'lute$te în aer! î#i z7#be$te, nu s'une ni#ic $idis'are!
- , ' 'ei $i.i s'un 'ă/ania! Ea se s'erie %oarte tare $i.#icere să nu #ai 'o"estesc ni#ănui acea.nt7#'lare!î#i e'lică Q at7t c7t i se 'oate e'lica unui 'u$tande o't ani ce"a a$a de co#'licat Q că nu este dec7to &alucina/ie! Eu insist că a# "ăzut.o 'e co'ilă,
a'roa'e că 'ot s.o descriu în a#ănunt! Adau- că nu#i.a %ost %rică $i că a# "enit în %u-ă 'entru ca ea săa%le re'ede ce #i se înt7#'lase!
A doua zi, c7nd #.a# întors de la $coală, a# cău.tat.o 'e %ată, dar ea nu era acolo! 8u se #ai înt7#'lăni#ic ti#' de o să'tă#7nă, $i înce' să cred că #a#aa a"ut dre'tateB 'robabil că a# ador#it %ără să "reau$i a# "isat toate acele lucruri!
otu$i, altă dată #er-7nd s're $coală dis.de.di.#inea/ă, o "ăd iar 'e co'ilă 'lutind în aer, cu lu#inaalbă în"ăluind.oB n.a# #ai căzut, nici n.a# #ai"ăzut lu#ini! 8e.a# uitat o "re#e unul la celălalt, ea#i.a z7#bit, eu i.a# întors z7#betul, a# întrebat.ocu# o c&ea#ă, dar nu #i.a răs'uns! C7nd a(un- la$coală, î#i întreb cole-ii dacă au "ăzut "reodată "reo%ată 'lutind în aer! o/i r7d de #ine!
)n ti#'ul orei, sunt c&e#at în cabinetul directoru.lui, î#i s'une că 'robabil a# o 'roble#ă 'si&ică Qnu eistă "iziuniB lu#ea nu este dec7t realitatea 'ecare o "ede#, iar reli-ia a %ost in"entată ca să în$ele 'o'orul! întreb atunci ce.i cu #osc&eea din ora$? î#i
s'une că cei care o %rec"entează nu sunt dec7t ni$te bătr7ni su'ersti/io$i, oa#eni i-noran/i, %ără ocu'a/ie,inca'abili să a(ute la reconstruc/ia lu#ii socialiste! i#a a#enin/ăB dacă #ai 'o"estesc acele lucruri, "oi %ie#atriculat! =ă s'erii, îi cer să nu.i s'ună ni#ic#a#ei? el 'ro#ite să n.o %acă, dacă $i eu le "oi zicecole-ilor #ei că a# in"entat 'o"estea!
1** 1*9
El $i.a /inut 'ro#isiunea lui, eu 'e a #ea! Priete. $i, la răsăritul soarelui, să s'ună în -7nd o ru-ăciune
nii #ei n.au dat 'rea #ultă i#'ortan/ă 'o"e$tii, nici#ăcar nu #i.au cerut să.i duc la locul unde a'ărea%ata! 0ar din ziua aceea, o lună întrea-ă ea a conti.nuat să.#i a'ară! Uneori le$ina#, alteori nu se în.t7#'la ni#ic! 8u "orbea#, stătea# doar î#'reunăc7t ti#' &otăra ea să ră#7nă cu #ine! =a#a înce'esă se nelini$tească, nu #ai a(un-ea# acasă la aceea$ioră! )ntr.o noa'te #ă obli-ă să.i s'un ce %ăcea# între$coală $i casăB eu îi re'et 'o"estea cu %ata!
're sur'rinderea #ea, în loc să #ă certe iar, eaî#i s'une că "a #er-e cu #ine '7nă la locul acela! Adoua zi, ne trezi# dis.de.di#inea/ă, ne duce# acolo,%eti/a a'are, dar ea nu o 'oate "edea! =a#a î#i ceres.o întreb des're tata! 8u în/ele- întrebarea, dar %acce.#i cereB $i atunci, 'entru 'ri#a oară, aud "ocea:!;eti/a nu.$i #i$că buzele, dar $tiu că.#i "orbe$teB
î#i s'une că tata e %oarte bine, ne a'ără, $i căsu%erin/a 'e care a 'ăti#it.o 'e 'ă#7nt este acu#răs'lătită! î#i 'ro'une să.i s'un #a#ei des're 'o."estea cu -odinul! îi re'et ce aud de la "oce, iar eaînce'e să 'l7n-ă, î#i zice că tatei îi 'lăcea să aibă un-odin l7n-ă el, din cauza %ri-ului 'e care îl înduraseîn război! ;eti/a îi cere ca data "iitoare c7nd "a trece 'e aici să le-e într.un arbust o 'an-lică 'e care săscrie o dorin/ă!
iziunile au continuat tot anul! =a#a le 'o"es.
te$te 'rietenelor ei de încredere, care s'un altor 'ri.etene, $i arbustul se u#'le de 'an-lici! otul în cel#ai #are secretB %e#eile întreabă des're 'ersoaneiubite care au dis'ărut, eu ascult răs'unsul "ocii: $ile trans#it #esa(ele! în #a(oritatea cazurilor, totul se 'etrece la %el Q de două ori însă %eti/a cere: ca-ru'ul să se ducă '7nă la dealul din a'ro'iere
$ , , ' - - 'entru su%letul acelor oa#eni! ;e#eile î#i 'o"estesccă de c7te ori intru în transă #ă 'răbu$esc $i s'unlucruri %ără sens Q niciodată nu reu$esc să.#ia#intesc! tiu doar c7nd se a'ro'ie transaB si#t un"7nt %ierbinte $i "ăd ni$te s%ere de lu#ină în (urul
#eu!într.o zi, 'e c7nd conduc un -ru' la înt7lnirea cu
%eti/a, sunte# o'ri/i de un cordon de 'oli/i$ti! ;e#e.ile 'rotestează, stri-ă, dar nu reu$i# să trece#! =ăescortează '7nă la $coală, unde directorul î#i s'unecă toc#ai a# %ost e#atriculat 'entru că a# 'ro."ocat o re"oltă $i a# încura(at su'ersti/ia!
La întoarcere, "ăd arbustul distrus, iar 'an-licilearuncate 'e (os! =ă a$ez acolo sin-ur $i 'l7n-, 'en.tru că acelea au %ost cele #ai %ru#oase #o#ente din
"ia/a #ea! i, în cli'a aceea, %eti/a a'are din nou! î#is'une să nu.#i %ac -ri(i, că totul era de(a scris,inclusi" distru-erea arbustului! i că, din acel #o.#ent, ea #ă "a înso/i c7te zile "oi a"ea $i.#i "a s'u.ne #ereu ce trebuie să %ac!
Q i nu /i.a s'us niciodată cu# o c&ea#ă în.treabă un cer$etor!
Q 8iciodată! 0ar n.are i#'ortan/ăB eu $tiu c7ndî#i "orbe$te!
Q A# 'utea a%la $i noi, acu#, c7te ce"a des're#or/ii no$tri Q 8u! Asta se 'utea doar atunci, acu# #isiunea
#ea este alta! Pot continua 'o"estirea Q rebuie s.o continui, s'un eu! 0ar #ai înt7i
"reau să $tiu un lucru! în sud."estul ;ran/ei eistă unloc care se nu#e$te Lourdes? cu #ult ti#' în
196 191
ur#ă, o 'ăstori/ă a "ăzut o %eti/ă care 'are să cores. Q 0eci sunte/i so/ul ziaristei
'undă cu "iziunea du#itale! Q ă în$ela/i, co#entează un cer$etor bătr7n, cu
un 'icior de #etal! Păstori/a aceea, care se nu#e$teernadette, a "ăzu t.o 'e ;ecioara =ăria!
Q întruc7t a# scris o carte des're "iziuni, a tre.
buit să studiez cu #ultă -ri(ă c&estiunea aceasta, îirăs'und! A# citit tot ce s.a 'ublicat la s%7r$itul se.colului ), a# a"ut acces la nu#eroasele de'ozi/ii%ăcute de ernadette la 'oli/ie, la biserică, 'entruoa#enii de $tiin/ă! 8ici o cli'ă ea nu a%ir#ă că a "ă.zut o %e#eieB insistă că era o co'ilă! A re'etat 'o"es.tea aceasta toată "ia/a ei, s.a necă(it %oarte rău c7ndau 'us statuia în -rotă? a s'us că nu se#ăna deloc cu"iziunea Q ea "ăzuse o co'ilă, nu o %e#eie! 0ar $ia$a, iserica a 'us stă'7nire 'e le-endă, 'e "iziuni, 'e locul a'ari/iilor, a trans%or#at a'ari/ia în =a#alui )sus, iar ade"ărul a %ost uitat? o #inciună re'etatăde #ulte ori a(un-e să con"in-ă 'e toată lu#ea!in-ura di%eren/ă este că acea #ică %eti/ă: Q cu#insista să.i s'ună ernadette Q $i.a rostit nu#ele!
Q i care era acesta întreabă =i&ail! Q Eu sunt )#aculata Conce'/ie!: 8u este un
nu#e ca eatriz, =ăria, )sabelle! Ea se descrie ca un%a't, ca o reu$ită, ca o înt7#'lare 'e care a# 'utea s.o traduce# 'rin eu sunt născuta %ără se:! e ro-,continuă 'o"estirea!
Q înainte să continue, 'ot să "ă întreb ce"a s'u.ne un cer$etor care 'are să %ie ca# de "7rsta #ea!'une/i că a/i scris o carteB cu# îi zice
Q A# scris #ai #ulte!i.i s'un titlul căr/ii în care "orbesc des're 'o.
"estea ernadettei $i a "iziunii ei!
19>
/ / Q unte/i so/ul Est&erei se &olbează la #ine o
cer$etoare cu &ainele în dezordine, cu 'ălărie "erde$i taior 'ur'uriu!
8u $tiu ce să le răs'und! Q 0e ce n.a #ai trecut 'e.aici întreabă altul!
'er că n.a #uritS răia nu#ai în locuri 'ericuloase,i.a# s'us de nenu#ărate ori să se o'reascăS Uită.tenu#ai la ce a 'utut să.#i deaS
i arată acela$i 'etic 'ătat de s7n-eB o 'arte dincă#a$a soldatului #ort!
Q 8.a #urit, îi răs'und eu! 0ar #ă #iră că a"enit 'e aici!
Q 0e ce Pentru că sunte# alt%el Q 8u #.a/i în/elesB nu "ă (udec! =ă sur'rinde,
sunt bucuros să a%lu acest lucru!
0ar "odca #enită să alun-e %ri-ul î$i %ace e%ectulasu'ra noastră a tuturor! Q unte/i ironic, î#i s'une un bărbat 'uternic,
cu 'lete $i cu barba de c7te"a zile! Pleca/i de aici, dacăcrede/i că "ă a%la/i într.o co#'anie a$a de 'roastă!
0ar băuse# $i eu, a$a că a"ea# cura(! Q Cine sunte/i "oi Ce "ia/ă e asta 'e care a/i
ales.o unte/i sănăto$i, 'ute/i #unci, dar "ă 'lace săsta/i de-eabaS
Q unte# oa#eni care au ales să ră#7nă 'e din.
a%ară, 'rice'i )n a%ara lu#ii ăsteia care se 'răbu$e$te bucată cu bucată, se'ara/i de oa#enii care trăiesc cu%rica de.a nu 'ierde ce"a, de oa#enii care trec 'estradă ca $i cu# totul ar #er-e ca 'e roate, de$i totul#er-e a$a de rău, în-rozitor de răuS 0u#neata nucer$e$ti 8u ceri de 'o#ană 'entru 'atronul du.#itale, 'entru 'ro'rietarul i#obilului unde stai
19
Q 0u#itale nu /i.e ru$ine să./i irose$ti "ia/a în 'ri#a să'tă#7nă, î#i #oare o oaie, $i u#blă z"onul
treabă %e#eia în 'ur'uriu! Q Cine a zis că.#i irosesc "ia/a ;ac ce "reauS=ata&ala inter"eniB Q i ce "rei #atale ă trăie$ti în "7r%ul lu#ii
Cine ne -arantează că #untele e #ai bun dec7t c7#
'ia Crezi că nu $ti# să trăi#, nu.i a$a A%lă că ne"asta du#itale în/ele-ea că noi $ti# la 'er.%ec./i.ece "re# de la "ia/ăS tii ce "re# PaceS i ti#' liberSi să nu %i# obli-a/i să ne luă# du'ă #odă Q aicinoi ne %ace# 'ro'riile noastre #odele! e# c7nda"e# c&e%, dor#i# unde crede# că.i #ai bineS 8iciunul dintre noi nu a ales scla"ia, $i sunte# %oarte#7ndri de asta, de$i do#niile "oastre cred că sunte# ni$te bie/i a#ăr7/iS
@lasurile înce'eau să %ie a-resi"e! =i&ail le în.treru'eB
Q re/i să asculta/i restul 'o"estirii #ele, sau"re/i să 'lecă# c&iar acu#
Q Păi el ne criticăS co#entează cel cu 'iciorul de#etal! A "enit aici ca să ne (udece, 'arcă ar %i 0u#.nezeuS
e #ai aud c7te"a #or#ăieli, cine"a #ă bate 'eu#ăr, îi dau o /i-ară, cara%a de "odcă a(un-e din noula #ine! 'iritele se lini$tesc încet.încet, eu continuisă %iu sur'rins $i $ocat de %a'tul că acei oa#eni ocunoscuseră 'e Est&er Q du'ă cu# se "edea, o cu.
no$teau #ai bine dec7t #ine, dob7ndiseră o bucatăde '7nză 'ătată de s7n-e!
=i&ail î$i continuă istorisireaB
Acu# nu #ai a"ea# unde.n"ă/a $i era# 'rea#ic ca să în-ri(esc de cai, #7ndria re-iunii $i a 'ă.rin/ilor no$tri, a$a că 'lec să lucrez ca cioban! )n
că sunt un co'il bleste#at, %iul unui bărbat care"enise de de'arte, îi 'ro#isese #a#ei bo-ă/ii $i '7năla ur#ă ne lăsase săraci li'i/i! 0e$i co#uni$tii-arantau că reli-ia era doar un #od de a da celor dis. 'era/i s'eran/e %alse, de$i to/i acolo crescuseră cu cer.
titudinea că nu eistă dec7t realitatea 'al'abilă $i cătot ce nu se 'oate "edea este doar rodul i#a-ina/ieio#ului, tradi/iile stră"ec&i ră#ăseseră neatinse $itrecuseră din -ură în -ură de la o -enera/ie la alta!
0u'ă distru-erea co'ăcelului nu #ai 'ot "edeaco'ila, însă îi aud "ocea? îi cer să #ă a(ute să 'ăzesctur#ele, ea.#i s'une să a# răbdare, că "or "eni ti#. 'uri -rele, dar că înainte să î#'linesc >> de ani o%e#eie "a "eni de de'arte $i #ă "a duce să cunosclu#ea! î#i s'une $i că a# o #isiune de înde'linit,iar această #isiune e să a(ut la răs'7ndirea ade"ărateiener-ii a iubirii 'e %a/a 'ă#7ntului!
tă'7nul oilor este in%luen/at de z"onurile carecirculă #ereu tot #ai a'ăsat Q iar cei care îi 'o"es.tesc toate astea, cei care încearcă să.#i distru-ă "ia/asunt toc#ai aceia 'e care co'ila i.a a(utat tot ti#'ulanului! )ntr.o zi, se &otără$te să se ducă la biroul 'ar.tidului co#unist din satul "ecin $i a%lă că at7t eu c7t$i #a#a sunte# considera/i du$#anii 'o'orului!unt dat a%ară i#ediat! 0ar asta nu ne a%ectează "ia/a 'rea tare, %iindcă #a#a lucrează ca brodeză într.o
%abrică din cel #ai #are ora$ al re-iunii? acoloni#eni nu $tie că sunte# du$#anii 'o'orului $i aiclasei #uncitoare, tot ce doresc directorii %abricii esteca ea să continue să 'roducă broderii de di#inea/ă '7nă seara!
;iindcă a# tot ti#'ul din lu#e, &oinăresc 'rinste'ă, înso/esc "7nătorii Q B care cunosc $i ei 'o.
194 195
"estea #ea, dar î#i atribuie 'uteri #a-ice, %iindcă dacă nu "reau să #ă întorc la studii! =ari con"oaie
totdeauna -ăsesc "ul'i c7nd sunt eu 'e.a'roa'e! î#i 'etrec zile între-i în casa #e#orială a 'oetului, 'ri."indu.i lucrurile, citindu.i căr/ile, ascult7ndu.i 'e ceice "eneau aici să.i recite "ersurile! 0in c7nd în c7ndsi#t "7ntul, "ăd lu#inile, cad la 'ă#7nt Q $i.n ase.
#enea #o#ente "ocea î#i s'une lucruri destul deconcrete, cu# ar %i 'erioadele de secetă, #oli#elecare a#enin/ă ani#alele, "enirea ne-ustorilor! Eu nu'un ni#ănui, cu ece'/ia #a#ei, care este tot #aiîndurerată $i.n-ri(orată!
La un #o#ent dat, trece un doctor 'rin re-iune $iea #ă duce la o consulta/ie? du'ă ce ascultă cu aten/ietoată 'o"estea #ea, ia noti/e, se uită în oc&ii #ei cuun a'arat, î#i ascultă bătăile ini#ii, î#i ciocăne$te-enunc&iul $i.#i 'une dia-nosticul de e'ile'sie, nu#ai $tiu de care.anu#e! 'une că nu e conta-ios,crizele se "or rări odată cu "7rsta!
Eu $tiu că nu e "orba de nici o boală? dar #ă 're.%ac că da, cred, ca s.o lini$tesc 'e #a#a! 0irectoruluicasei #e#oriale, care "ede cu c7tă dis'erare "reausă.n"ă/, i se %ace #ilă $i înce'e să.i înlocuiască 'e 'ro%esorii de la $coalăB în"ă/ -eo-ra%ie, literatură! în."ă/ lucrul care "a %i cel #ai i#'ortant în "ia/a #eaBsă "orbesc en-leze$te! într.o seară, "ocea î#i cere să.i s'un directorului că 'este 'u/in ti#' "a! ocu'a o%unc/ie i#'ortantă! C7nd îi s'un asta, nu aud dec7t
un r7s ti#id $i un răs'uns 'recisB nu se 'oate, subnici o %or#ă, 'entru că niciodată nu s.a înscris în 'artidul co#unistB e #usul#an con"ins!
A# cincis'rezece ani! La două luni du'ă discu/ianoastră, si#t că ce"a nou se 'etrece în re-iuneB"ec&ii %unc/ionari 'ublici, #ereu at7t de aro-an/i,de"in #ai a#abili ca niciodată $i înce' să #ă.ntrebe
#ilitare ruse$ti se îndre'tau s're %rontieră! într.oseară, în ti#' ce studia# la biroul care.i a'ar/inuse 'oetului, directorul intră în %u-ă, #ă 'ri"e$te cus'ai#ă $i ca# (enatB s'une că ulti#ul lucru care se 'utea 'etrece 'e lu#e Q cola'sul re-i#ului co#u.
nist Q are loc acu# %ul-erător! ec&ile re'ublici so."ietice de"eneau re'ublici inde'endente, $tirile caresoseau de la Al#a Ata "orbeau des're %or#area unuinou -u"ern, iar el %usese dese#nat să -u"erneze 'ro"inciaS
în loc să #ă î#bră/i$eze $i să %ie #ul/u#it, el #ăîntreabă cu# de a# $tiut că o să se înt7#'le astaBauzise# 'e cine"a s'un7nd ce"a ;usese# an-a(atde ser"iciile secrete ca să.1 s'ionez, %iindcă el nu %ă.cea 'arte din 'artid au Q ceea ce era cel #ai răudintre toate Q într.un #o#ent al "ie/ii #ele, %ăcu.se# un 'act cu dia"olul
îi răs'und că.#i $tie 'o"esteaB a'ari/iile co'ilei,"ocea, crizele care #ă %ăceau să aud lucruri 'e careal/ii nu le 'uteau auzi! î#i răs'unde că toate astea nusunt dec7t boală? nu eista dec7t un 'ro%et, =a.&o#ed, $i tot ceea ce trebuia să %ie s'us %usese re"e.lat! 0ar, în ciuda acestor lucruri, continuă el, dia"olulră#ăsese 'e această lu#e $i %olosea tot %elul de ar.ti%icii Q inclusi" 'retinsa ca'acitate de a "edea "i.itorul Q 'entru a.i în$ela 'e cei slabi $i a.i înde'ărta
'e oa#eni de la ade"ărata credin/ă! î#i dăduse oslu(bă 'entru că )sla#ul cere ca oa#enii să %ie ca.ritabili, dar acu# se caia a#arnicB era# %ie instru.#entul ser"iciilor secrete, %ie tri#isul dia"olului!
unt dat a%ară i#ediat!re#urile, care nici înainte nu erau u$oare, au de.
"enit acu# $i #ai -rele! ;abrica de con%ec/ii 'entru
19+ 19
care lucrează #a#a, $i care înainte era a -u"ernului,i il i l il ii i l
trece în #7inile 'articularilor Q noii stă'7ni au alteidei, restructurează 'roiectul $i o trec în $o#a(! 0u'ădouă luni nu #ai a"e# cu ce ne duce traiul, sin-urullucru care ne ră#7ne de %ăcut este să 'ărăsi# satul încare #a#a î$i 'etrecuse toată "ia/a $i să 'lecă# încăutare de lucru!
unicii re%uză să 'lece? 're%eră să #oară de %oa#edec7t să lase 'ă#7ntul unde se născuseră $i unde.$i 'etrecuseră "ia/a! Eu $i #a#a 'lecă# la Al#a Ata $icunosc 'ri#ul ora$ #areB #ă i#'resionează #a.$inile, clădirile uria$e, recla#ele lu#inoase, scărilerulante $i Q #ai ales Q tele%ericul de ora$\! =ă#icaob/ine un 'ost de "7nzătoare într.un #a-azin, eulucrez ca a(utor de #ecanic la o benzinărie! O #are 'arte din banii c7$ti-a/i o tri#ite# bunicilor, dar neră#7n su%icien/i să #7ncă# $i să "ede# ce n.a#
"ăzut niciodatăB cine#a, 'arcul de distrac/ii, #eciuride %otbal!Odată cu #utarea la ora$, crizele au încetat, au
dis'ărut $i co'ila, $i "ocea! Cred că e #ai bine a$a,nu si#t li'sa 'rietenei in"izibile care #ă înso/ea dela o't ani? #ă %ascinează Al#a Ata $i sunt ocu'at să.#i c7$ti- eisten/a? în"ă/ că "oi 'utea '7nă la ur#ă,cu un dra# de inteli-en/ă, să a(un- o 'ersoanăi#'ortantă! i.a$a, într.o seară de du#inică, stătea#la sin-ura %ereastră a #icului nostru a'arta#ent $i 'ri"ea# ulicioara %ără as%alt 'e care locuia#, ner"os
din cale.a%ară, %iindcă în ziua anterioară lo"ise# o#a$ină 'e c7nd o #ane"ra# în -ara( $i.#i era at7t de%rică să nu #ă dea a%ară înc7t nu reu$ise# să 'unce"a.n -ură toată ziua!
\ tele%eric de ora$B #i(loc de trans'ort în co#un, 'e cablu,%olosit în #arile ora$e construite 'e coline abru'te (n+tr+*+
lu#inile! 0u'ă s'usele #a#ei a# căzut, a# "orbitîntr.o li#bă necunoscută, iar transa a /inut #ai #ultca de obicei? $tiu că "ocea: #i.a a#intit că a"ea#de î#'linit o #isiune! C7nd #ă trezesc, înce' să.isi#t din nou 'rezen/a $i, cu toate că nu "ăd ni#ic, îi
'ot "orbi!0ar acu# nu #ă #ai intereseazăB #ut7ndu.#ă dinsat, #i.a# sc&i#bat $i lu#ea! O întreb totu$i care e#isiunea #eaB "ocea î#i răs'unde că e #isiuneatuturor %iin/elor o#ene$ti, să i#'re-nă# lu#ea cuener-ia iubirii totale! întreb des're sin-urul lucru care#ă interesează cu ade"ărat în acel #o#entB #a$inalo"ită $i reac/ia 'atronului! Ea î#i s'une să nu.#i %ac-ri(i Q să.i s'un ade"ărul, că el #ă "a în/ele-e!
=uncesc de cinci ani la benzinărie! P7nă la ur#ă,î#i %ac 'rieteni, a# 'ri#ele #ele iubite, desco'ărseul, 'artici' la încăierările de 'e stradă Q în %ine,î#i trăiesc tinere/ea c7t se 'oate de nor#al! =ai a#c7te"a crizeB la înce'ut, 'rietenii au un $oc, dar du'ăce in"entez că ăsta este e%ectul unor 'uteri su'e.rioare:, înce' să #ă res'ecte! î#i cer a(utorul, î$i#ărturisesc 'roble#ele de dra-oste, rela/iile di%iciledin %a#ilie, dar eu nu.#i întreb "ocea nirnic Q e'e.rien/a cu arbustul #ă a%ectase 'rea tare, #ă %ăcuse săîn/ele- că atunci c7nd a(u/i 'e cine"a, nu 'ri#e$ti însc&i#b dec7t li'să de recuno$tin/ă!
C7nd 'rietenii insistă, in"entez că %ac 'arte din.tr.o societate secretă: Q în "re#urile acelea, du'ădecenii de re'resiune reli-ioasă, #isticis#ul $i ezo.teris#ul erau în #are "o-ă la Al#a Ata! e 'ublică#ulte căr/i des're 'uterile su'erioare:, -uru $i #a.e$tri înce' să răsară de 'rin )ndia $i C&ina, a'ar o-ră#adă de cursuri de 'er%ec/ionare s'irituală! =ă
19* 199
duc 'e la c7te"a, î#i dau sea#a că nu în"ă/ ni#ic,i l l î d ă i d
care #ă "a duce de'arte de aici, se a%la l7n-ă #inei 7 d % i i ă i l l
sin-urul lucru în care cred cu tărie este "ocea, darsunt 'rea ocu'at ca să %iu atent la ce s'une!
într.o zi, o %e#eie într.o ca#ionetă cu trac/iune44 se o're$te la ser"ice.ul unde lucrez $i.#i ceresă.i %ac 'linul! î#i "orbe$te în rusă, cu un accent în.
-rozitor $i cu #are -reutate, iar eu îi răs'und în en.-leză! Ea răsu%lă u$urată $i #ă întreabă dacă nu $tiu"reun -&id inter'ret, %iindcă trebuie să călătorească 'rin /ară!
în ti#' ce rostea aceste cu"inte, 'rezen/a %eti/eiu#'le s'a/iul $i.#i dau sea#a că ea e 'ersoana 'ecare o a$te'tase# toată "ia/a! E scă'area #ea, nu 'otsă 'ierd ocaziaB îi s'un c.o 'ot a(uta eu, dacă "rea!;e#eia î#i s'une că a# de(a o ocu'a/ie, iar ea arene"oie de cine"a în "7rstă, e'eri#entat $i dis'us săcălătorească! îi răs'und că $tiu toate dru#urile din
ste'ă, cărările din #unte, #int sus/in7nd că an-a(area#ea la ser"ice e te#'orară! O i#'lor să.#i dea o$ansă? cu re/inere, ea stabile$te o înt7lnire 'entrudiscu/ie în cel #ai luos &otel din ora$!
8e înt7lni# în &ol? î#i testează cuno$tin/ele lin-."istice, î#i 'une întrebări des're -eo-ra%ia AsieiCentrale, "rea să $tie cine sunt $i de unde "in! E sus. 'icioasă, nu.#i s'une eact ce %ace, nici unde "reasă #ear-ă! Eu încerc să.#i (oc rolul c7t #ai bine, darconstat că nu reu$esc s.o con"in-!
0intr.odată î#i dau sea#a că, ine'licabil, #ăîndră-ostise# de ea, de o 'ersoană 'e care.o cunos.cuse# cu c7te"a ore în ur#ă! î#i stă'7nesc nelini$tea$i #ă încred în "oce? i#'lor a(utorul %eti/ei in"izibile,îi cer să #ă lu#ineze, îi 'ro#it că "oi înde'lini #i.siunea ce #i.a %ost încredin/ată dacă ob/in an-a(areaaceeaB doar #i.a s'us că într.o zi "a "eni o %e#eie
atunci c7nd %e#eia a "enit să.$i u#'le rezer"orul,a# ne"oie de un răs'uns a%ir#ati" din 'artea acelei 'ersoane!
0u'ă acest intero-atoriu intens, a# i#'resia căînce' să.i c7$ti- încredereaB #ă 're"ine că ceea ce
"rea ea este absolut ile-al! î#i e'lică %a'tul că e zia.ristă, că "rea să %acă un re'orta( des're bazele a#e.ricane care se construiesc în /ara "ecină 'entru as'ri(ini un război -ata să izbucnească! ;iindcă i.aure%uzat "iza, "a trebui să trece# -rani/a 'e (os, 'rinlocuri ne'ăzite Q oa#enii ei de le-ătură îi dăduserăo &artă $i.i arătaseră 'e unde trebuia să treacă, dar#i.a s'us că n.o să.#i arate ni#ic din toate astea '7nă ce nu "o# a(un-e de'arte de Al#a Ata! 0acătot #ai "reau s.o înso/esc trebuie să "in la &otel 'estedouă zile, la ora 11 di#inea/a! 8u.#i 'ro#ite ni#ic
în a%ară de lea%a 'e o să'tă#7nă, %ără să $tie că a# unloc de #uncă stabil, c7$ti- destul ca să.#i 'otîntre/ine #a#a $i bunicii, că $e%ul #eu are încredereîn #ine de$i "ăzuse "reo trei.'atru con"ulsii, saucrize de e'ile'sie:, cu# le s'une el, atunci c7nd in.tru în contact cu lu#i necunoscute!
înainte de a 'leca, %e#eia î#i s'une cu# o c&ea.#ă Q Est&er Q $i #ă 're"ine că, dacă #ă duc la 'oli/ie s.o denun/, ea "a %i înc&isă $i de'ortată! î#i#ai s'une că sunt #o#ente în "ia/ă c7nd trebuie să
ne încrede# orbe$te în intui/ie, $i ea toc#ai asta%ăcea în acea cli'ă! îi s'un să nu %ie în-ri(orată, #ăsi#t tentat să.i s'un des're "oce $i des're 'rezen/aco'ilei, dar '7nă la ur#ă 're%er să 'ăstrez tăcerea!=ă întorc acasă, îi 'o"estesc #a#ei, o con"in- că#i.a# -ăsit altce"a de lucru, ca -&id inter'ret, că osă c7$ti- #ai #ul/i bani Q dar trebuie să 'lec 'entru
o "re#e! Ea nu 'are să.$i %acă -ri(i? în (urul #eu to.tul se des%ă$oară ca $i cu# a$ %i 'lănuit de #ult $itoată lu#ea nu a$te'ta dec7t #o#entul 'otri"it!
0or# 'rost, a doua zi #ă duc #ai de"re#e ca deobicei la benzinărie! îi cer iertare 'atronului, îi re'et
că #i.a# -ăsit altce"a de lucru! e%ul î#i s'une că#ai de"re#e sau #ai t7rziu î$i "or da sea#a că suntun o# bolna", că e %oarte riscant să la$i din #7năce"a si-ur 'entru altce"a îndoielnic Q dar tot a$acu# s.a înt7#'lat $i cu #a#a, '7nă la ur#ă e deacord %ără să.$i %acă 'rea #ulte 'roble#e, ca $i cu#"ocea ar %i #ane"rat "oin/ele tuturor celor cu care"orbea#, u$ur7ndu.#i ast%el sarcina, a(ut7ndu.#ă să%ac 'ri#ii 'a$i!
C7nd ne "ede# la &otel, îi e'licB dacă ne 'rind,tot ce "i se 'oate înt7#'la este să %i/i e'ulzată în/ara du#nea"oastră, dar eu "oi #er-e la înc&isoare, 'oate 'entru ani -rei! Cu toate acestea, î#i asu# cel#ai #are risc $i ea trebuie să aibă încredere în #ine!Pare că în/ele-e 'unctul #eu de "edere, 'orni# ladru# $i #er-e# două zile, un -ru' o a$tea'tă de cea.laltă 'arte a -rani/ei, ea dis'are $i a'oi re"ine la scurtti#', ne#ul/u#ită, iritată! Războiul e -ata să izbuc.nească, toate dru#urile sunt 'ăzite, este i#'osibil săînainteze %ără să %ie luată dre't s'ion!
8e înce'e# dru#ul de întoarcere! Est&er, care
%usese at7t de si-ură 'e ea, 'are acu# tristă $i con.%uză! Pentru a o distra, înce' să.i recit din "ersurile 'oetului din satul #eu, $i în acela$i ti#' #ă -7ndesccă 'este 4* de ore totul se "a %i ter#inat! 0ar trebuiesă #ă încred în "oce, trebuie să %ac totul 'entru ca easă nu 'lece la %el de abru't cu# a "enit? 'oate cătrebuie să.i arăt că a# a$te'tat.o dintotdea.una, că eaeste i#'ortantă 'entru #ine!
-
în noa'tea aceea, du'ă ce ne.a# a$ezat sacii dedor#it în a'ro'ierea unor st7nci, încerc să.i iau #7.na! Ea #ă înde'ărtează cu duio$ie, î#i s'une că e
căsătorită! tiu că a# %ăcut un 'as -re$it, că a# ac./ionat %ără să #ă -7ndescB cu# nu #ai a# ni#ic de 'ierdut, îi s'un des're "iziunile din co'ilărie, des're#isiunea de a răs'7ndi iubirea, des're dia-nosticul#edicului care 'o#enise de e'ile'sie!
're sur'rinderea #ea, în/ele-e 'er%ect tot ce.is'un! î#i 'o"este$te 'u/in din "ia/a ei, î#i s'une că.$i iube$te so/ul, că $i el o iube$te, dar cu trecereati#'ului s.a 'ierdut ce"a i#'ortant, 're%eră să steade'arte ca să lase căsnicia să se #acine 'u/in c7te
'u/in! A"ea tot ce $i.ar %i 'utut dori, dar era ne%eri.cită? de$i 'utea să se 're%acă tot restul "ie/ii că ase.#enea ne%ericire nu eista, #oare de %rică să nu %acă"reo de'resie din care să nu #ai 'oată ie$i niciodată!
Ast%el, s.a &otăr7t să lase totul deo'arte $i să 'leceîn căutarea a"enturii, a unor lucruri care să nu.i #aiîn-ăduie să se -7ndească la iubirea care se destră#a?cu c7t se căuta #ai #ult, cu at7t se 'ierdea #aiad7nc $i cu at7t #ai sin-ură se si#/ea! Credea că $i.a 'ierdut 'entru totdeauna busola, iar e'erien/a 'ecare toc#ai o trăiseră# î#'reună îi de#onstra că#er-ea 'e un dru# -re$it, era #ai bine să se întoarcăla rutina zilnică!
îi s'un că a# 'utea încerca altă cale, #ai 'u/in 'ăzită, că ni$te contrabandi$ti 'e care.i cunosc, din
i Al#a Ata, ne.ar 'utea a(uta Q dar ea 'are sleită, li'.sită de dorin/a de a #er-e #ai de'arte!
în cli'a aceea "ocea î#i cere s.o înc&in Pă#7n.tului! ;ără să $tiu 'rea bine ce %ac, #ă ridic, desc&idrucsacul, î#i în#oi de-etele în #icu/ul "as cu ulei
202 203
'e care.1 a"ea# 'entru -ătit, î#i 'un #7na 'e cre$.tetul ei #ă ro- în -7nd iar la s%7r$it îi cer să $i conti
Est&er îl întreabă de ce sunt oa#enii tri$ti!E i l ă d băt 7 l t i i i
tetul ei, #ă ro- în -7nd, iar la s%7r$it îi cer să.$i conti.nue căutarea, %iindcă este i#'ortantă 'entru noi to/i!ocea î#i s'une, $i eu re'et cu -las tare, că sc&i#. barea unei sin-ure 'ersoane însea#nă sc&i#bareaîntre-ii rase o#ene$ti! Ea #ă î#bră/i$ează, si#t căPă#7ntul o binecu"7ntează, $i stă# a$a, str7n$i unull7n-ă altul, ore între-i!
0u'ă o "re#e, o întreb dacă crede ce i.a# 'o"estitdes're "ocea 'e care o aud! Ea.#i s'une că da $i nu!Crede că to/i a"e# o 'utere 'e care n.a# %olosit.oniciodată $i, în acela$i ti#', consideră că eu a# intratîn contact cu această 'utere din cauza crizelor #elede e'ile'sie! =i.a #ai s'us că a# %i 'utut "eri%icaasta î#'reună, că se -7ndea să ia un inter"iu unuino#ad din nordul Al#ei Ata, des're care se s'uneacă are 'uteri #iraculoase? dacă "oia# s.o înso/esc,
era# bine"enit! C7nd î#i s'une nu#ele acelui o#,î#i dau sea#a că.i cunosc ne'otul, ceea ce o să %acătotul #ai u$or!
A# tra"ersat Al#a Ata, ne.a# o'rit nu#ai ca să%ace# 'linul cu benzină $i să cu#'ără# ce"a 'ro."izii, $i ne.a# continuat dru#ul s're un #ic sătuca%lat în a'ro'ierea unui lac arti%icial construit de re.-i#ul so"ietic! A(un$i la locul unde se a%la no#adul,a trebuit să a$te'tă# ore între-i, cu toate că.i s'use.se# unuia dintre înso/itorii lui că îl cunosc 'e ne'o.
tul no#adului Q o #ul/i#e de oa#eni î$i a$te'tar7ndul ca să 'ri#ească s%aturile celui 'e care.1 con.siderau un s%7nt!
)n s%7r$it, sunte# 'ri#i/iB cu traducerea inter"iu.lui, cu cititul re'orta(ului de #ai #ulte ori, du'ă ce a%ost 'ublicat, a(un- să în"ă/ o -ră#adă de lucruri 'ecare dorea# să le $tiu!
204
Q E si#'lu, răs'unde bătr7nul! unt 'rizonieriîn 'o"estea lor 'ersonală! oată lu#ea crede că obiecti"ul "ie/ii acesteia este să ur#ezi un 'lan! 8i#eninu se întreabă dacă acest 'lan e al lui sau a %ost creatde altcine"a! tr7n- e'erien/e, a#intiri, lucruri, idei
ale altora, $i asta e #ai #ult dec7t 'ot duce! 0ar î$iuită 'ro'riile "ise!Est&er obser"ă că #ul/i îi s'unB a"e/i noroc, $ti/i
ce "re/i de la "ia/ăB dar eu nu $tiu ce.a$ "rea să %ac:! Q i-ur că $ti/i, îi răs'unde no#adul! C7/i oa
#eni cunoa$te/i care să recunoascăB n.a# %ăcut ni#ic din ce.#i dorea#, asta e realitatea! 0acă s'uncă n.au %ăcut ce.$i doreau, atunci însea#nă că $tiauce.$i doreau! C7t des're realitate, e "orba doar deceea ce al/ii au 'o"estit des're lu#e $i 'ărerea lor
des're cu# ar trebui să ne 'urtă# în această lu#e!i sunt #ul/i al/ii care s'un lucruri $i #ai releB sunt#ul/u#it 'entru că î#i sacri%ic "ia/a 'entru aceia 'e care îi iubesc! 0u#nea"oastră crede/i că aceia 'ecare.i iubi# "or să ne "adă su%erind 'entru ei 0u#nea"oastră crede/i că iubirea este iz"or de su%erin/e
Q Ca să %iu sinceră, da!]Q 8.ar trebui să %ie a$a! Q 0acă uit 'o"estea 'e care #i.au s'us.o, "oi
uita $i lucruri %oarte i#'ortante 'e care le.a# în"ă/at
de la "ia/ă! 0e ce #.a# c&inuit at7t să a# o e. 'erien/ă de "ia/ă c7t #ai "astă, să $tiu cu# să #ădescurc în carieră, cu so/ul #eu, cu crizele #ele
Q Cuno$tin/ele acu#ulate sunt %olositoare ca să$tii să -ăte$ti, să nu c&eltui #ai #ult dec7t c7$ti-i, săte adă'oste$ti de %ri-ul iernii, să res'ec/i anu#iteli#ite, să $tii unde #er- anu#ite linii de autobuz
205
$i de tren! Cu toate astea, crede/i că iubirile din trecut" au în"ă/at să iubi/i #ai bine
Q 8i#eni, în zilele noastre, nu.$i 'oate 'etrecei ălă i d
".au în"ă/at să iubi/i #ai bine Q =.au în"ă/at să $tiu ce "reau! Q 8u asta ".a# întrebat! )ubirile du#nea"oastră
trecute ".au în"ă/at să "ă iubi/i so/ul #ai #ult Q 0i#'otri"ă! Pentru a #ă 'utea dărui cu totul
lui, a trebuit să uit cicatricele 'e care #i le.au %ăcutal/i bărba/i! La asta "ă re%eri/i
Q Pentru ca ade"ărata ener-ie a iubirii să "ă 'oa.tă străbate su%letul, trebuie ca aceasta să "ă -ăseascăde 'arcă ".a/i %i născut c&iar în cli'a aceea! 0e cesunt oa#enii ne%erici/i Pentru că "or să struneascăaceastă ener-ie, ceea ce este i#'osibil! ă ui/i de 'o."estea ta, să #en/ii acest canal curat, să la$i ca în %ie.care zi această ener-ie să se #ani%este cu# are eac&e%, să te la$i condus de ea!
Q ;oarte ro#antic, dar %oarte -reu! ;iindcă tot.
deauna această ener-ie este încătu$ată de #ulteB an.-a(a#ente, co'ii, situa/ie socială!!!
!!! iar du'ă o "re#e, dis'erare, %rică, sin-urătate,încercarea de a controla i#'osibilul! Potri"it tradi/ieiste'ei, nu#ită en-ri, 'entru a trăi din 'lin trebuia să%ii în continuă #i$care, nu#ai a$a %iecare zi era alt%eldec7t cealaltă! C7nd treceau 'rin ora$e, no#azii î$is'uneauB bie/ii oa#eni care trăiesc aici, 'entru eitotul e la %el:! Probabil că oa#enii de la ora$ se uitaula no#azi $i.$i s'uneauB săracii, nu reu$esc să aibă
$i ei un loc al lor, unde să trăiască:! 8o#azii nu autrecut, ci doar 'rezent, de aceea au %ost întotdeauna%erici/i Q '7nă c7nd -u"ernan/ii co#uni$ti i.auî#'iedicat să #ai călătorească $i i.au înc&is încol&ozuri! 0e atunci, încet.încet au înce'ut să creadăcă 'o"estea 'e care le.o s'unea societatea era ade."ărată! )ar astăzi, $i.au 'ierdut %or/a!
"ia/a călătorind! Q 8u 'ot călători în sens %izic! 0ar o 'ot %ace în
'lan s'iritual! ă #er-i #ereu #ai de'arte, să te în.de'ărtezi de 'o"estea 'ersonală, de ceea ce ne.au%or/at să %i#!
Q Ce trebuie să %ace# ca să abandonă# această 'o"este 'e care al/ii ne.au s'us.o Q .o re'etă# cu -las tare, în cele #ai #ici a#ă.
nunte! Pe #ăsură ce o 'o"esti#, ne des'ăr/i# deceea ce a# %ost $i Q o să "ede/i, dacă "re/i să încer.ca/i Q desc&ide# un dru# 'entru o lu#e nouă, ne.cunoscută! ă re'etă# această 'o"este "ec&e '7năc7nd ea nu #ai are nici o i#'ortan/ă 'entru noi!
Q 8u#ai at7t Q Li'se$te un a#ănuntB 'e #ăsură ce s'a/iile se
-olesc, 'entru a nu ne si#/i 'ustii/i, trebuie să le u#. 'le# re'ede Q c&iar dacă e 'ro"izoriu!
Q Cu# Q Cu alte 'o"e$ti, e'erien/e 'e care nu le trăi#
de obicei, sau 'e care nu "re# să le încercă#! A$a nesc&i#bă#! A$a cre$te iubirea! i c7nd cre$te iubirea,cre$te# $i noi cu ea!
Q Asta însea#nă că 'ute# $i 'ierde lucruri i#. 'ortante!
Q 8iciodată! Lucrurile i#'ortante ră#7n totdeauna Q cele care dis'ar sunt lucrurile 'e care le
credea# i#'ortante, dar care sunt inutile Q 'recu#%alsa 'utere de a controla ener-ia iubirii!
ătr7nul s'une că ti#'ul care.i era acordat s.a în.c&eiat, că trebuie să.i #ai 'ri#ească $i 'e al/ii! Ori.c7t a# insistat, ră#7ne de neclintit, dar 'ro'une caEst&er să se întoarcă în altă zi, $i.atunci o s.o în"e/e#ai #ulte!
-a/i, %a#ilii care se si#t "ino"ate, turi$ti care cred căParisul e un ora$ #urdar, tineri ideali$ti care suntcon"in$i că 'ot sal"a lu#ea ărac e$ti du#neata Qnu 'o/i controla ti#'ul, n.ai dre'tul să %aci ce "rei,e$ti obli-at să ur#ezi re-uli 'e care nu le.ai in"entat$i 'e care nu le în/ele-i!
=i&ail întreru'e din nou discu/ia! Q Ce dorea doa#na să $tie #ai eact Qoia# să $tiu de ce ne.ai istorisit 'o"estea asta,
dacă bătr7nul no#ad /i.a s'us s.o ui/i! Q 8u #ai este 'o"estea #eaB de %iecare dată c7nd
"orbesc des're lucruri 'e care le.a# trăit, #ă si#t ca$i cu# a$ relata ce"a absolut străin de #ine! ot ceră#7ne în 'rezent e "ocea, 'rezen/a, i#'ortan/a de aînde'lini #isiunea! 8u su%ăr din cauza -reută/ilortrăite Q cred că ele #.au a(utat să %iu cine sunt
acu#! =ă si#t cu# ar trebui să se si#tă un războinicdu'ă ce a trecut 'rin ani de antrena#entB nu.$ia#inte$te de toate detaliile 'e care le.a în"ă/at, $tiedoar să lo"ească la #o#entul 'otri"it!
Q i de ce du#neata $i ziarista "enea/i #ereu săne "izita/i
Q Ca să ne &răni#! Cu# s'unea bătr7nul no#addin ste'ă, lu#ea 'e care o cunoa$te# azi e doar 'o"estea 'e care al/ii ne.au s'us.o, nu e ade"ărata 'o"este! O altă 'o"este con/ine &arul, 'uterea, ca'a.
citatea de a trece dincolo de ceea ce cunoa$te#! 0e$ieu con"ie/uiesc cu o 'rezen/ă încă de c7nd era# co. 'il, iar într.un #o#ent al "ie/ii #ele a# %ost c&iar înstare s.o "ăd, Est&er a %ost cea care #i.a arătat că nusunt sin-ur! =.a 'rezentat oa#enilor care a"eau un&ar, cu# ar %i acela de a îndoi tac7#uri doar cu %or/a-7ndului, sau de a %ace c&irur-ie %olosind cu/i.
stare să 'lece 'e 'icioarele lui i#ediat du'ă o'era/ie!Eu încă #ai în"ă/ să.#i dez"olt 'oten/ialul ne.cunoscut, dar a# ne"oie de alia/i, de oa#eni care nuau, nici ei, o 'o"este Q a$a cu# sunte/i du#nea."oastră!
0e data aceasta a# si#/it eu dorin/a de a le s'uneacelor necunoscu/i 'o"estea #ea? a# si#/it dorin/ade a înce'e să #ă eliberez de trecutul #eu, dar erat7rziu $i a doua zi trebuia să #ă scol de"re#e 'entrucă #edicul ur#a să.#i scoată -ulerul orto'edic!
L.a# întrebat 'e =i&ail dacă "oia să c&e# un tai,dar #i.a răs'uns că nu, si#/ea ne"oia să #ear-ă 'u./in 'e (os, %iindcă în noa'tea aceea îi era %oarte dorde Est&er! A# 'ărăsit -ru'ul $i ne.a# îndre'tat s'reun bule"ard de unde 'utea# să iau un tai!
Q Cred că %e#eia aceea are dre'tate, a# s'us!0acă s'ui o 'o"este, nu te eliberezi de e7
Q Eu sunt liber! 0ar %ăc7nd acest lucru, în/ele-e/i$i du#nea"oastră Q ăsta e secretul ]Q că unele 'o."e$ti au %ost întreru'te la (u#ătate! Acestea ră#7ncele #ai 'rezente, iar '7nă ce nu înc&eie# un ca'i.tol, nu 'ute# să trece# la celălalt!
=i.a# adus a#inte că citise# odată un tet de.s're asta, 'e )nternet, care.#i era atribuit 2de$i nuscrisese# a$a ce"a niciodată3B
GDe aceea e aşa de important s" laşi+ anumite lu-cruri s" treac"+ S" le dai drumul+ S" te desprini deele+ ,amenii tre#uie s" 2n5eleag" c" nimeni nu trişea"0uneori câştig"m0 alteori pierdem+ 6u aştepta s" 5i sedea ce%a 2napoi0 nu aştepta s" 5i se recunoasc" e1or-tul0 s" 5i se descopere geniul0 s" 5i se 2n5eleag" iu#irea+
>1> >1
2ncheie nişte etape+ 6u din orgoliu0 din neputin5" saumândrie ci pur şi simplu pentru c" acel lucru nu se
mândrie0 ci pur şi simplu pentru c" acel lucru nu semai potri%eşte cu %ia5a ta+ 2nchide uşa0 schim#" dis-cul0 1" curat 2n cas"0 şterge pra1ul+ 2ncetea" s" mai 1ii cine erai0 şi trans1orm"-te 2n cine eşti+4
0ar #ai bine să "ede# ce s'une =i&ailB
Q Ce sunt 'o"e$tile întreru'te: Q Est&er nu este aici! La un #o#ent dat, n.a re.u$it să ducă #ai de'arte 'rocesul de a se -oli de ne.%ericire 'entru a lăsa loc bucuriei! 0e ce Pentru că 'o"estea ei, la %el ca cea a #ilioane de al/i oa#eni,se a%lă sub 'uterea Ener-iei )ubirii! 8u 'oate e"oluasin-urăB %ie încetează să #ai iubească, %ie a$tea'tă caiubitul ei s.o a(un-ă din ur#ă!
în căsătoriile e$uate, c7nd unul dintre so/i se o're$.te din #ers, celălalt este constr7ns să %acă la %el! )arc7t ti#' a$tea'tă, a'ar a#an/i, di"erse asocia/ii de
bine%acere, -ri(a ecesi"ă 'entru co'ii, #uncă ece.si"ă etc! Ar %i #ult #ai u$or să "orbească desc&is de.s're asta, să insiste, să stri-e #er-e# înainte, #uri#de 'lictiseală, de -ri(ă, de %ricăS:
Q oc#ai s'uneai că Est&er nu reu$e$te să ducă#ai de'arte 'rocesul ei de eliberare de sub triste/ea 'ro"ocată de #ine!
Q 8.a# s'us astaB nu cred că eistă "reo situa/iec7nd cine"a 'oate să dea "ina 'e altcine"a! A# s'uscă ea are de ales între a înceta să "ă #ai iubească saua "ă %ace să "eni/i în înt7#'inarea ei!
Q Păi toc#ai asta %ace! Q tiu! 0ar dacă ar %i du'ă #ine, a# #er-e s.o
înt7lni# nu#ai c7nd "a în-ădui "ocea:!
Q Jata, -ulerul orto'edic iese din "ia/a ta $i s'ersă nu se #ai întoarcă niciodată! e ro-, încearcă săe"i/i ecesele de #i$care, 'entru că #u$c&ii trebuiesă se obi$nuiască din nou să ac/ioneze! A'ro'o, ce.icu %ata care are 're#oni/ii
Q Care %ată Ce 're#oni/ii Q 8u #i.ai s'us c7nd erai la s'ital că cine"a /i.a
zis că a auzit o "oce s'un7ndu.i că a"ea să /i se în.t7#'le ce"a
Q 8u era o %ată! 0ar $i du#neata #i.ai 'ro#isc7nd era# La s'ital că o să te interesezi de e'ile'sie!
Q A# luat le-ătura cu un s'ecialist! L.a# între. bat dacă a înt7lnit cazuri ase#ănătoare! Răs'unsul#.a ca# sur'rins însă #i.a a#intit că #edicina.$iare #isterele ei! î/i aduci a#inte de 'o"estea cu co. 'ilul care 'leacă de acasă să cu#'ere cinci #ere $i"ine doar cu două
Q 0aB 'oate le.a 'ierdut, le.a dat cadou, au costat 'rea #ult!!! etc! 8u./i %ace -ri(i, $tiu că ni#ic nu are
un răs'uns absolut 'e lu#e! 0ar #ai înt7i, )oanadXArc a"ea e'ile'sie Q Prietenul #eu a a#intit de ea în discu/ia noas.
tră! )oana dXArc a înce'ut să audă "oci 'e la "7rsta de1 ani! 0e'ozi/iile ei arată că "edea $i lu#ini Q unsi#'to# al crizelor! 8eurolo-ul LTdia aTne sus/inecă aceste e'erien/e etatice ale s%intei războinice
>15
erau 'ro"ocate de ceea ce nu#i#, e'ile'sie #uzico.-enică? crizele erau cauzate de o anu#ită #uzicăB su.
Q 8u.1 cuno$ti $i, %iindcă de %iecare dată c7nd"ine să #ă "adă du#neata ai o consulta/ie ce.ar %i
-enică? crizele erau cauzate de o anu#ită #uzicăB sunetul clo'otelor, în cazul )oanei! ăiatul a a"ut "reocriză de %a/ă cu tine
Q 0a! X Q e auzea "reo #uzică Q 8u.#i a#intesc! i c&iar dacă ar %i %ost, nu a#
%i 'utut auzi ni#ic dincolo de z-o#otul tac7#urilor$i al discu/iilor!
Q Părea încordat Q ;oarte încordat! Q )ată încă un #oti" care 'utea declan$a criza!
e#a e #ai "ec&e dec7t 'areB încă din =eso'ota#iaeistă tete %oarte 'recise des're ceea ce nu#eauboala căderii:, ur#ată de con"ulsii! trăbunii no$tricredeau că era 'ro"ocată de 'rezen/a de#onilor, carein"adau cor'ul cui"aB #ult #ai t7rziu, -recul
Hi'ocrate "a stabili o le-ătură între con"ulsii $i o dis.%unc/ionalitate cerebrală! E'ile'ticii însă sunt $i azi"icti#ele 're(udecă/ilor!
Q C7nd #i.ai s'us des're 'ro%e/ie, i.a# cerut 'rietenului #eu să.$i concentreze cercetările s'reacest do#eniu! 0u'ă el, #a(oritatea oa#enilor de$tiin/ă este de acord că, de$i #ul/i oa#eni i#'ortan/iau su%erit de această boală, ea nu con%eră ni#ănui
'uteri #ai #ici sau #ai #ari! 0ar, cu toate acestea,e'ile'ticii celebri au s%7r$it 'rin a.i %ace 'e oa#enisă "adă o aură #istică: în (urul crizelor!
Q E'ile'tici celebri cu# ar %i!!! Q 8a'oleon, Aleandru cel =are, 0ante! A tre.
buit să scurtez lista nu#elor, 'entru că te interesa#ai #ult 'ro%e/ia băiatului! A'ro'o, cu# îl c&ea#ă
"ine să #ă "adă, du#neata ai o consulta/ie, ce.ar %isă continuă# cu e'lica/ia
Q Cercetătorii care studiază iblia -arantează căa'ostolul Pa "el era e'ile'tic! e bazează 'e %a'tulcă, 'e dru#ul 0a#ascului, el a "ăzut o lu#ină stră.
lucitoare l7n-ă el, care 1.a aruncat la 'ă#7nt, 1.a or. bit, $i 1.a %ăcut inca'abil să #ai 'oată #7nca sau beati#' de c7te"a zile! )n literatura #edicală, o ast%el decriză indică o e'ile'sie a lobului te#'oral:!
Q 8u cred ca iserica e de acord! Q 8ici eu nu sunt de acord, dar asta s'une lite.
ratura de s'ecialitate! Eistă, de ase#enea, e'ile'ticicare.$i dez"oltă latura autodistructi"ă, cu# a %ostcazul lui an @o-&B el î$i descria con"ulsiile ca 'eni$te %urtuni interioare:! Un in%ir#ier de la aint.Re#T, unde %usese internat, a asistat la o criză!
Q Cel 'u/in a reu$it să trans%or#e, 'rin 'icturilelui, autodistru-erea în reconstruc/ie a lu#ii!
Q e bănuie$te că Le<is Carroll ar %i scris Alice2n <ara !inunilor toc#ai 'entru a descrie 'ro'riilesale e'erien/e ca e'ile'tic! Relatarea de la înce'utulcăr/ii, c7nd Alice intră într.o -roa'ă întunecată, leeste %a#iliară #a(orită/ii e'ile'ticilor! C7nd tra."ersează Mara =inunilor, Alice "ede #ulte lucrurizbur7nd $i se si#te %oarte u$oară Q o altă descriere%oarte 'recisă a e%ectelor crizei!
Q e 'are, deci, că e'ile'ticii au adus #ulte înartă! Q )n nici un cazB este "orba des're %a'tul că, de.
"enind arti$ti celebri, te#ele tratate de ei a(un- să %ieasociate cu boala! Literatura e 'lină de ee#'le descriitori sus'ecta/i, sau cu dia-nostic con%ir#atB=oliere, Ed-ar Allan Poe, ;laubert! 0ostoie"si a
VLa-reb, Croa/ia!+,6 di#inea/a!Eu $i =ărie ne a%lă# în %a/a unei %7nt7ni în-&e.
/ate, anul acesta 'ri#ă"ara a &otăr7t să nu a'ară Qse 'are că "o# trece din iarnă direct în "ară! )n #i(.locul %7nt7nii, o coloană cu o statuie deasu'ra!
=i.a# 'etrecut du'ă.a#iaza d7nd inter"iuri $i nu#ai su'ort să tot "orbesc des're noua carte! în.trebările ziari$tilor sunt acelea$i dintotdeaunaB dacă
so/ia #ea a citit cartea 2răs'und că nu $tiu3, dacă credcă #i se %ace o nedre'tate din 'artea criticii 2ce3,dacă %a'tul că a# scris Timp de s1âşiat0 timp de reparata 'ro"ocat "reun $oc cititorilor #ei, deoarece dez"ă.lui destule din "ia/a #ea inti#ă 2un scriitor nu 'oatescrie dec7t des're "ia/a lui3, dacă ro#anul "a %iecranizat 2re'et 'entru a #ia oară că %il#ul ruleazăîn ca'ul cititorului, a# interzis "7nzarea dre'turilor 'entru toate titlurile3, ce cred des're dra-oste, 'entrucă a# scris des're dra-oste, ce trebuie %ăcut ca să %ii
%ericit în dra-oste, dra-oste, dra-oste!!!La s%7r$itul inter"iurilor, cina cu editorii Q %ace 'arte din ritual! )au #asa cu notabilită/ile locale, care#ă întreru' ori de c7te ori duc %urculi/a la -ură, în-eneral întreb7ndu.#ă acela$i lucruB de unde "ăins'ira/i: încerc să #ăn7nc, dar trebuie să %iu si#. 'atic, să %ac con"ersa/ie, să.#i (oc rolul de celebritate,
să 'o"estesc c7te"a istorii interesante, să %ac i#'re.sie bună! tiu că editorul e un erou, niciodată nu $tiedacă o carte "a %i un succes Q ar %i %ost #ai si-urdacă ar %i "7ndut banane sau să'un Q nu este "ani.tos, e-olatru, nu se 'l7n-e dacă 'ublicitatea e 'rost%ăcută sau dacă nu are căr/i într.o anu#e librărie!
0u'ă cină, itinerariul obi$nuitB "or să.#i arate tot Q #onu#ente, locuri istorice, baruri la #odă! =ereucu un -&id care $tie absolut tot, î#i u#'le ca'ul cu
in%or#a/ii, trebuie să a# aerul cui"a care este %oarteatent, să întreb c7te ce"a din c7nd în c7nd, ca să 'arinteresat! Cunosc a'roa'e toate #onu#entele,#uzeele, locurile istorice din #ultele ora$e 'e carele.a# "izitat 'entru a.#i 'ro#o"a #unca Q $i nu.#ia#intesc de absolut ni#ic! 8u ră#7n dec7t lucrurilenea$te'tate, înt7lnirile cu cititorii, barurile, străzile 'eunde a# a(uns din înt7#'lare, c7nd a# dat col/ul $ideodată a# "ăzut ce"a #inunat!
într.o zi o să scriu un -&id de călătorie nu#ai cu
&ăr/ile, adresele &otelurilor, iar restul 'a-inilor albeBîn %elul acesta oa#enii î$i "or %ace un itinerariu 'er.sonal, "or desco'eri sin-uri restaurantele, #onu#en.tele, lucrurile #a-ni%ice 'e care le are %iecare ora$,dar care niciodată nu au %ost a#intite, 'entru că is.toria 'e care ne.au istorisit.o: nu le.a inclus în sec./iunea "izite obli-atorii:!
=ai %usese# la Ga-reb! )ar %7nt7na aceasta Q de$inu a'are în nici un -&id turistic local Q are #ult #ai#ultă i#'ortan/ă dec7t oricare alt lucru 'e care l.a#
"ăzutB 'entru că e %ru#oasă, eu a# desco'erit.o dinînt7#'lare, $i e le-ată de o 'o"este din "ia/ă! Cu
' ' , 8e.a# des'ăr/it în acest loc, b7nd două sticle de "in,"orbind des're tot ce se înt7#'lase c7t %usese# î#. 'reună Q reli-ie, %e#ei, #uzică, 're/ul &otelurilor,dro-uri! A# "orbit des're toate, #ai 'u/in des're
dra-oste, 'entru că iubea# %ără să a"e# ne"oie s.os'une#!0u'ă ce 'ictorul s.a dus acasă eu a# cunoscut o
%ată, ne.a# iubit trei zile, cu toată intensitatea uneiiubiri des're care $tia#, $i eu, $i ea, că o să dureze%oarte 'u/in! Ea #.a %ăcut să în/ele- su%letul acelui 'o'or $i eu n.a# uitat niciodată, tot a$a cu# n.a#uitat %7nt7na $i des'ăr/irea de to"ară$ul #eu dedru#!
0e aceea, du'ă inter"iuri, auto-ra%e, cină, "izitala #onu#ente $i locuri istorice, i.a# înnebunit 'eeditori cer7ndu.le să #ă ducă la %7nt7nă! =.au în.trebat unde eraB nu $tia#, cu# nu $tia# că Ga-rebulare a$a de #ulte %7nt7ni! 0u'ă a'roa'e o oră de cău.tări, a# reu$it în s%7r$it s.o -ăsi#! A# cerut o sticlăde "in, ne.a# luat ră#as.bun de la to/i, #.a# a$ezatcu =ărie $i a# stat tăcu/i, î#bră/i$a/i, b7nd $i a$te'.t7nd răsăritul soarelui!
Q E$ti tot #ai î#'ăcat 'e zi ce trece, co#enteazăea, cu ca'ul 'e u#ărul #eu!
Q Pentru că încerc să uit cine sunt! =ai bine zis,n.a# ne"oie să car cu #ine -reutatea între-ii #ele 'o"e$ti!
îi relatez discu/ia lui =i&ail cu no#adul! Q i cu actorii se 'etrece ce"a ase#ănător, s'une
ea! La %iecare rol nou, trebuie să încetă# să %i# cinesunte#, ca să trăi# 'ersona(ul! 0ar '7nă la ur#ă,
bună să /i la$i deo'arte 'o"estea 'ersonală Q Păi nu s'ui că sunt #ai bine Q Cred că e$ti #ai 'u/in e-oist! =i.a 'lăcut că i.
ai înnebunit 'e to/i '7nă să -ăse$ti %7nt7naB dar asta%ace 'arte din trecutul tău!
Q Pentru #ine e un si#bol! 0ar eu nu car %7nt7nacu #irie, nu #ă -7ndesc la ea, n.a# %ăcut 'oze să learăt 'rietenilor, nu #i.e dor de 'ictorul care a 'lecatsau de %ata de care #.a# îndră-ostit! Ce bine că #.a# întors aici a doua oară Q însă dacă nu s.ar %iînt7#'lat, nu se sc&i#ba ni#ic din ce a# trăit!
Q în/ele- ce.#i s'ui! Q unt #ul/u#it! Q Eu sunt tristă? toate astea î#i s'un că "ei 'leca!
tia# de c7nd ne.a# înt7lnit 'ri#a oară, dar oricu#
e -reuB #.a# obi$nuit însă! Q Asta.i 'roble#aB obi$nuin/a! Q 0ar e o#ene$te! Q 0e asta %e#eia cu care #.a# căsătorit s.a trans.
%or#at în Ga&ir! P7nă în ziua accidentului, #ă con."insese# că nu#ai cu ea 'utea# %i %ericit, nu că oiubea# #ai 'resus de tot $i toate în lu#e! 0oar %iind.că î#i înc&i'uia# că nu#ai ea #ă în/ele-ea, î#i $tia-usturile, a'ucăturile, %elul de a "edea "ia/a! Era#recunoscător 'entru ce %ăcuse 'entru #ine, credea#
că $i ea trebuia să.#i %ie recunoscătoare 'entru tot ce%ăcuse# 'entru ea! Era# obi$nuit să 'ri"esc lu#ea 'rin oc&ii ei! )/i a#inte$ti de 'o"estea celor doioa#eni care ies din incendiu, iar unul are %a/a #7n(ităde cenu$ă
Ea î$i săltă ca'ul de 'e u#ărul #eu? a# "ăzut căa"ea oc&ii înlăcri#a/i!
222 223
Q A$a era lu#ea 'entru #ine, a# continuat! Unre%le al %ru#use/ii Est&erei! Asta e dra-oste au e
să "orbească cu 'rietenii, trec dre't întruc&i'areaunei %a#ilii %ericite, care se s'ri(ină reci'roc, are ace.
Q 8u $tiu! Cred că dra-ostea $i de'enden/a #er-#7nă în #7nă!
Q .ar 'utea! 0ar să 'resu'une# că în loc săscriu Timp de s1âşiat0 timp de reparat0 care în realitatenu e dec7t o scrisoare adresată unei %e#ei a%late de. 'arte, eu a$ %i ales altă cale, cu# ar %iB
ărbatul $i %e#eia sunt î#'reună de zece ani!;ăceau dra-oste în %iecare zi, acu# abia dacă se #aiînt7#'lă o dată 'e să'tă#7nă, dar asta, la ur#a ur.#elor, nu e 'rea i#'ortantB eistă co#uniune de idei,s'ri(in reci'roc, ca#araderie! El se întristează dacătrebuie să cineze sin-ur %iindcă ea #ai are de lucru laser"iciu! Ei îi 'are rău c7nd el trebuie să călătorească,dar în/ele-e că asta %ace 'arte din 'ro%esia lui! i#t
că ce"a înce'e să li'sească, dar sunt adul/i, au atins#aturitatea, $tiu c7t de i#'ortant este să #en/ii ole-ătură stabilă Q %ie $i în nu#ele co'iilor! ededică din ce în ce #ai #ult 'ro%esiei $i co'iilor, se-7ndesc din ce în ce #ai 'u/in la căsnicie Q carea'arent #er-e %oarte bine, nu eistă un alt bărbat sauo altă %e#eie!
î$i dau sea#a că ce"a nu e în re-ulă! 8u reu$escsă localizeze 'roble#a! Pe #ăsură ce trece ti#'ul,de"in tot #ai de'enden/i unul de altul, '7nă la ur#ă
"ine bătr7ne/ea, ocazia unei noi "ie/i se înde'ărtează,încearcă să.$i ocu'e ti#'ul c7t #ai #ult, lectură, broderie, tele"izor Q dar totdeauna a'are discu/ia dela cină, sau de du'ă cină! El se ener"ează u$or, eatace #ai #ult ca de obicei! ;iecare în/ele-e căcelălalt e din ce în ce #ai de'arte $i nu 'rice'e de ce!A(un- la concluzia că a$a este căsnicia, dar re%uză
, ' ( ' ,lea$i 'reocu'ări! A'are o a#antă ici, un a#ant colo,ni#ic serios, desi-ur! )#'ortant, necesar, de%initi"este să te 'or/i ca $i cu# ni#ic nu s.a înt7#'lat, este 'rea t7rziu ca să #ai sc&i#bi ce"a!:
Q Cunosc 'o"estea asta, de$i n.a# trăit.o niciodată! i cred că ne 'etrece# "ia/a %iind antrena/i 'entru a su'orta situa/ii ca aceasta!
Eu î#i arunc 'altonul $i #ă sui 'e #ar-inea %7n.t7nii! Ea #ă întreabă ce "reau să %ac!
Q ă #ă duc '7nă la coloană! Q E o nebunie! E 'ri#ă"ară, -&ea/a 'robabil că
este %oarte sub/ire! Q rebuie să a(un- acolo!Pun 'iciorul, stratul de -&ea/ă se #i$că tot, dar nu
se cra'ă! Cu# 'ri"ea# răsăritul de soare, #.a#
-7ndit la un %el de (oc cu 0u#nezeuB dacă eu reu.$ea# să a(un- '7nă la coloană $i să #ă întorc îna'oi%ără ca -&ea/a să se s'ar-ă înse#na că era# 'e dru.#ul cel bun, că =7na lui î#i arăta 'e unde trebuia să#er-!
Q O să cazi în a'ă! Q i ce ot ce 'ot risca este să în-&e/, dar &ote.
lul nu.i de'arte, o să treacă totul re'ede!Pun $i celălalt 'iciorB acu# sunt cu totul înăuntrul
%7nt7nii, -&ea/a a cedat 'e #ar-ini, "ine 'u/ină a'ă
'este su'ra%a/a în-&e/ată, dar nu cra'ă! =er- îndirec/ia coloanei, nu sunt dec7t 'atru #etri, dus.în.tors $i nu risc dec7t o baie rece! Cu toate astea, nici"orbă să #ă -7ndesc la consecin/eB a# %ăcut 'ri#ul 'as, trebuie să #er- '7nă la ca'ăt!
înaintez, a(un- la coloană, o atin- cu #7na, audcu# cra'ă totul, dar încă sunt la su'ra%a/ă! Pri#ul
#ă cu'rinde c7nd #ena(era #ă c&ea#ă de 'rea#ulte ori, ca să.#i s'ună că #7ncarea e 'e #asă!
oate astea "or dis'ărea! Ră#7ne iubirea care#ută ceruri, stele, oa#eni, %lori, insecte $i.i obli-ă 'e to/i să #ear-ă 'e su'ra%a/a 'ericuloasă a -&e/ii,
ne u#'le de bucurie $i de %rică, dar dă un sens tu.turor lucrurilor!Atin- #ar-inea de 'iatră, o #7nă #i se întinde,
eu o 'rind, =ărie #ă a(ută să #ă /in $i să ies! Q unt #7ndră de tine! Eu n.a$ %i %ăcut niciodată
a$a ce"a! Q 8ici eu, cu ce"a ti#' în ur#ă Q 'are in%antil,
ires'onsabil, inutil, %ără nici o #oti"a/ie 'ractică!0ar si#t că renasc, si#t ne"oia să risc lucruri noi!
Q Lu#ina răsăritului te ins'irăB "orbe$ti ca unîn/ele't!
Q în/ele'/ii nu %ac ce.a# %ăcut eu!
JL rebuie să scriu un tet i#'ortant 'entru o re."istă care are un credit #are %a/ă de #ine la anca;a"orurilor! A# sute, #ii de idei, dar nu $tiu care din.tre ele #erită e%ortul, concentrarea, s7n-ele #eu!
8u.i 'ri#a dată c7nd se înt7#'lă asta? dar cred căa# s'us tot ce era i#'ortant, î#i 'ierd a#intirile, uitcine sunt!
=ă duc la %ereastră, 'ri"esc strada, încerc să #ă
con"in- că sunt un o# realizat 'ro%esional, nu #aia# ni#ic de de#onstrat, #ă 'ot retra-e la o căsu/ăîn #un/i, î#i 'ot 'etrece restul "ie/ii călătorind, ci.tind, con"ers7nd des're -astrono#ie $i des're "re.#e! 'un $i re'et că a# reu$it ceea ce 'u/ini scriitoriau reu$it Q să %iu 'ublicat în a'roa'e toate li#bile 'ă#7ntului! 0e ce să #ă deran(ez cu un si#'lu tet 'entru o re"istă, oric7t de i#'ortantă ar %i ea
0in cauza ăncii ;a"orurilor! Atunci sunt cu ade."ărat ne"oit să scriu, dar ce să le s'un oa#enilor Cătrebuie să uite istoriile 'o"estite de al/ii $i să ri$te un 'ic #ai #ult
o/i "or răs'undeB sunt inde'endent $i %ac ce.#i 'lace:!
ă le s'un să lase să circule liberă ener-ia iubiriior răs'undeB Eu iubesc! )ubesc din ce în ce #ai
#ult:, de 'arcă ar 'utea #ăsura iubirea la %el cu#
>>9
#ăsură# distan/a dintre $inele de cale %erată, înăl./i#ea clădirii sau cantitatea de dro(die necesară la o
"oci de.a lun-ul "ie/ii! Ele sunt cele care ne %ac săîn/ele-e# se#nele, 'rice'e/i
'ră(itură!=ă întorc la #asă! Plicul 'e care #i 1.a lăsat =i.
&ail este desc&is, $tiu unde se a%lă Est&er, trebuie să#ă interesez cu# a(un- acolo! îi dau un tele%on $i.i
s'un 'o"estea cu %7nt7na! îi 'lace %oarte #ult! îl în.treb ce.o să %acă deseară, $i.#i răs'unde că o să iasăcu Lucrecia, iubita lui! Pot să.1 in"it la cină Azi nu,dar să'tă#7na "iitoare, dacă "reau, "o# ie$i î#'re.ună cu 'rietenii lui!
)i s'un că să'tă#7na "iitoare a# o #asă rotundăîn tatele Unite! 8u.i nici o -rabă, î#i răs'unde, "o#a$te'ta două să'tă#7ni!
Q Probabil că a/i auzit o "oce care ".a înde#natsă #er-e/i 'e -&ea/ă, î#i s'une el!
Q 8.a# auzit nici o "oce! Q Atunci de ce a/i %ăcut.o Q Pentru că a# si#/it că trebuia s.o %ac! Q ine, e $i ăsta un %el de a asculta "ocea! Q A# 'us un 'ariu! 0acă reu$ea# să tra"ersez
-&ea/a, era# 're-ătit! 0e aceea cred că acu# sunt-ata!
Q Prin ur#are, "ocea ".a tri#is se#nul de carea"ea/i ne"oie!
Q 8u! 0ar nici nu era ne"oieB c7nd a# stat 'e#alul enei iar "ocea #i.a s'us că nu "enise cli'a,a# $tiut ca "ă "a da ea de.n/eles!
Q Mi.a# s'us că n.a# auzit nici o "oce! Q Asta crede/i du#nea"oastră! A$a crede toată
lu#ea! 0ar 'rezen/a ei î#i s'une că noi to/i auzi#
Hotărăsc să nu #ai stau 'e -7nduri! 8.a# ne"oiedec7t de detalii te&niceB să $tiu de unde să înc&iriez o#a$ină, c7t durează călătoria, cu# să -ăsesc casa, 'entru că nu a# în %a/a #ea, în a%ară de &artă, dec7to -ră#adă de indica/ii a'roi#ati"e Q să #er- 'e#alul nu $tiu cărui lac, să caut %ir#a unei între'rin.deri, s.o iau la drea'ta etc! Poate că $tie el ce"a ce#ă 'oate a(uta #ai #ult!
întreb care trib! Adică oa#enii care lucrează cu#ine la restaurant:, î#i răs'unde, %ără a intra îna#ănunte! întreb dacă "rea ce"a din A#erica, el î#icere să.i aduc un anu#it #edica#ent 'entru arsuri la
sto#ac! Eu consider că eistă lucruri #ult #ai in.teresante, dar notez ce.#i cere!
i articolul=ă a$ez iar la #asă, #ă -7ndesc ce să scriu, 'ri.
"esc din nou s're 'licul desc&is $i a(un- la concluziacă nu #.a sur'rins ce a# -ăsit înăuntru! în %ond,du'ă c7te"a înt7lniri cu =i&ăil, c&iar la asta #ă a$.te'ta#!
Est&er se a%lă în ste'ă, într.un #ic sat din Asia
Centrală, #ai 'recis, într.un sat din Naza&stan! 8u#ic nu #ă #ai -răbe$teB î#i re"ăd iar $i iar 'ro'ria 'o"este, 'e care o descriu în a#ănunt, con.str7ns, 'entru =ărie? s.a &otăr7t să %acă $i ea acela$ilucru, #ă sur'rinde ce s'une, dar se 'are că 'rocesuldă rezultate Q este #ai si-ură 'e ea, #ai 'u/innelini$tită!
ne"oia să.#i li#'ezesc ca'ul, să #ă relaez, 'entrucă obsesia n.o să #ă a(ute să scriu articolul acela!înce' să o răs%oiesc $i deodată citesc ce"a ce #ăsur'rindeB
Obi$nuin/ă:B e)ist" totdeauna o 2ntâmplare 2n%ia5a noastr" care este responsa#il" de 1aptul c" am 2n-cetat s" progres"m+ , traum"0 o 2n1rângere 1oarte ama-r"0 o deiluie 2n dragoste0 chiar şi o %ictorie pe carenu o 2n5elegem cum tre#uie ne 1ace 2n cele din urm" s" de%enim laşi0 ca s" nu spunem mai multe+ $r";ito-rul0 2n procesul de creştere a puterilor lui oculte0 arene%oie ca mai 2ntâi s" se eli#eree de acest Gpunct deadaptare40 dar pentru asta tre#uie s"-şi re%iuiasc" toa-t" %ia5a şi s" descopere unde a a;uns+
Obi$nuin/aS Asta se 'otri"ea cu ce în"ă/ase# de.
s're arc $i să-eată Q sin-urul s'ort care #ă atră-ea Q? #aestrul #i.a s'us că %iecare tir nu 'oate %iniciodată re'etat, nu a(ută cu ni#ic să încerci să în."e/i din succese $i erori! in-urul lucru care conteazăe să re'e/i de sute, de #ii de ori, '7nă ce te eliberezide ideea de a ni#eri /inta $i te trans%or#i în să-eată,în arc, în obiecti"! în acest #o#ent ener-ia a ce"a:2#aestrul #eu de kyudo Q tirul cu arcul (a'onez 'ecare.1 'ractica# Q nu %olosea niciodată cu"7ntul0u#nezeu:3 ne conduce #i$cările $i dă# dru#ulsă-e/ii nu c7nd dori# noi, ci c7nd acel ce"a: con.sideră că a sosit cli'a!
Obi$nuin/a! Altă 'arte din 'o"estea #ea 'erso.nală înce'e să se i"ească, ce bine ar %i ca =ărie să %ieacu# aiciS rebuie să "orbesc des're #ine, des'reco'ilăria #ea, să 'o"estesc că, atunci c7nd era# #ic,#ereu #ă certa# $i îi bătea# 'e ceilal/i 'entru că
tul acela n.o să #ai c7$ti- %iecare bătaie, a$a că deatunci a# e"itat orice con%runtare %izică, c&iar dacăde #ulte ori #ă %ăceau la$, #ă lăsa# u#ilit în %a/aiubitelor $i a 'rietenilor!
Obi$nuin/a! 0oi ani a# încercat să în"ă/ să c7nt la"ioarăB a# 'ro-resat #ult la înce'ut, '7nă la un 'unct c7nd n.a# #ai 'utut a"ansa Q 'entru că a#desco'erit că al/ii în"ă/au #ai re'ede ca #ine, a#si#/it că era# #ediocru, a# decis să nu #ă %ac deru$ine $i a# s'us că "ioara nu #ă #ai interesa! La%el s.a înt7#'lat cu (ocul de %otbal, cu bicicletaB în."ă/a# destul c7t să %ac %a/ă rezonabil, dar "enea un#o#ent în care nu #ai 'utea# %ace ni#ic!
0e ce
Pentru că 'o"estea care ne.a %ost s'usă a%ir#ă căla un #o#ent dat în "ia/a noastră a(un-e# la 'ro'ria li#ită:! =ereu î#i a#intea# de lu'ta #ea 'entru a.#i ne-a destinul de scriitor, $i cu# nu aacce'tat Est&er niciodată ca obi$nuin/a să dictezere-ulile "isului #eu! Acel si#'lu 'ara-ra% 'e caretoc#ai îl citise# se 'otri"ea cu ideea uitării 'o"e$tii 'ersonale, a necesită/ii de a ră#7ne doar cu instinc.tul dez"oltat de tra-ediile $i de -reută/ile 'e care le.a# tra"ersatB a$a %ăceau "ră(itorii în =eic, a$a
'redicau no#azii din ste'ele Asiei Centrale!Obi$nuin/ăB Ge)ist" totdeauna o 2ntâmplare 2n %ia-
5a noastr" care este responsa#il" de 1aptul c" am 2ncetat
s" mai progres"m4+Asta se 'otri"ea, în -en, nu#ăr $i -rad cu căs.
niciile în -eneral, $i cu rela/ia #ea cu Est&er în 'ar.ticular!
234 235
0a, 'utea# să scriu articolul 'entru re"istă! =.a#a$ezat în %a/a co#'uterului, într.o (u#ătate de orăsc&i/a era -ata iar eu era# #ul/u#it de rezultat A#
sc&i/a era -ata, iar eu era# #ul/u#it de rezultat! A# 'o"estit sub %or#ă de dialo-, ca $i cu# ar %i %ost o%ic/iune Q dar discu/ia c&iar a"usese loc într.o ca.#eră de &otel la A#sterda#, du'ă o zi de 'ro#o"area căr/ii #ele, du'ă cina neli'sită, "izita la atrac/iile
turistice: etc! 8u#ele 'ersona(elor $i situa/ia în care se a%lă li'.sesc cu desă"7r$ire din articol! în "ia/a reală de atunci,Est&er 'oartă doar o că#a$ă de noa'te $i 'ri"e$tea'a care trecea 'e sub %erestrele noastre! încă nu estecores'ondent de război, are 'ri"irea "eselă, î$i adoră#unca, "ine cu #ine ori de c7te ori 'oate, iar "ia/acontinuă să %ie o #are a"entură! Eu stau întins 'e 'at, tăcut, #intea #ea e de'arte, #ă -7ndesc laa-enda zilei ur#ătoare!
Q ă'tă#7na trecută i.a# luat un inter"iu unuis'ecialist în intero-atorii 'oli/iene$ti! =i.a 'o"estitcu# reu$e$te să s#ul-ă cea #ai #are 'arte a in.%or#a/iilorB %olosind o te&nică 'e care ei o nu#escreceIcald:! înce' totdeauna cu un 'oli/ist "iolentcare a#enin/ă că el nu res'ectă nici o re-ulă, /i'ă, dăcu 'u#nul în #asă! C7nd de/inutul e su%icient deîn-rozit, intră 'oli/istul cel bun:, îi cere celui rău:
să înceteze, îi o%eră sus'ectului /i-ări, de"ineco#'licele lui $i ob/ine tot ce "rea! Q tia# toate astea! Q 0ar #i.a #ai s'us ce"a care #.a îns'ăi#7ntat!
în 191, un -ru' de cercetători de la Uni"ersitateatan%ord, din tatele Unite, a &otăr7t să creeze oînc&isoare si#ulată 'entru a studia 'si&olo-ia inte.ro-atoriilorB 7u selec/ionat >4 de studen/i "oluntari,î#'ăr/i/i în &o/i: $i "ardi$ti:!
La s%7r$itul să'tă#7nii a trebuit să întreru'ă e.
'erien/aB "ardi$tii: Q %ete $i băie/i nor#ali, educa/iîn %a#ilii bune, de"eniseră ade"ăra/i #on$tri!;olosirea torturii de"enise rutină, abuzurile seualeasu'ra 'rizonierilor: erau "ăzute ca ce"a nor#al!tuden/ii care au 'artici'at la 'roiect Q at7t -ar.dienii: c7t $i delinc"en/ii: Q a"eau trau#e a$a deserioase înc7t au a"ut ne"oie de în-ri(iri #edicale
237
de lun-ă durată, iar e'erien/a n.a #ai %ost niciodatăre'etată!
) t t
Q i ce "rei să %ac ă nu #ai #uncesc ă lastot ce a# reu$it î#'reună a$a de -reu $i să %ace# o
Q )nteresant! Q Cu# adică interesant: orbesc des're ce"a
de o i#'ortan/ă ca'italăB ca'acitatea o#ului de a%ace rău ori de c7te ori are ocazia! orbesc des're#unca #ea, des're lucrurile 'e care le.a# desco. 'eritS
Q oc#ai asta #i se 'are interesant! 0e ce să tesu'eri
Q u'ărată Cu# să %iu su'ărată 'e cine"a carenici #ăcar nu aude ce.i s'un Cu# să a# "reo reac./ie în %a/a cui"a care stă doar întins în 'at $i 'ri"e$.te.n -ol
Q Ai băut ce"a azi Q 8ici #ăcar asta nu $tii, nu.i a$a A# %ost l7n-ă
tine toată seara $i n.ai "ăzut dacă a# băut sau nuS
8u.#i "orbeai dec7t dacă trebuia să./i con%ir#s'usele sau să 'o"estesc "reo istorie %ru#oasă des'retine!
Q 0ar nu "ezi că a# #uncit de azi.di#inea/ă $isunt s%7r$it 0e ce nu te culci, ne odi&ni#, iar #7inestă# de "orbă
Q Pentru că asta %ac de să'tă#7ni, de luni, în ul.ti#ii doi aniS încerc să discut, tu e$ti obosit, ne cul.că# $i "orbi# #7ineS 0ar #7ine a'ar alte lucruri de%ăcut, altă zi de #uncă, #ese %esti"e, ne culcă# $i
"orbi# din nou #7ine! A$a trece "ia/a #eaB a$te'.t7nd o zi în care să te a# din nou l7n-ă #ine, '7nă ce"oi obosi, n.o să #ai cer ni#ic, o să.#i %ac o lu#e încare să #ă 'ot re%u-ia ori de c7te ori a# ne"oie? olu#e nu %oarte de'ărtată, ca să nu 'ară că a# o "ia/ăru'tă de a ta, dar nici %oarte a'ro'iată, ca să nu aii#'resia că./i in"adez uni"ersul!
croazieră în insulele din Caraibe 8u în/ele-i că.#i 'lace ce %ac, $i n.a# deloc inten/ia să.#i sc&i#b"ia/a
Q în căr/ile tale "orbe$ti des're i#'ortan/a dra.-ostei, de c7t de necesară e a"entura, de bucuria lu'.tei 'entru "ise! i acu#, 'e cine a# în %a/a #ea Pecine"a care nu cite$te ce scrie! Pe cine"a care con%un.dă dra-ostea cu con"enien/a, a"entura cu riscurileinutile, bucuria cu obli-a/ia! Unde este bărbatul cucare #.a# căsătorit, care era a$a de atent cu tot ces'unea
Q Unde este %e#eia cu care #.a# căsătorit Q Cea care te s'ri(inea #ereu, te sti#ula, î/i dă.
ruia a%ec/iune ru'ul ei este aici, 'ri"ind canalulin-el din A#sterda#, $i cred că "a continua să %ie
l7n-ă tine toată "ia/aS 0ar su%letul acestei %e#ei sea%lă la u$a aceea, -ata să 'lece!
Q 0e ce Q 0in cauza nenorocitei ăleia de %raze #7ine
stă# de "orbă:! E de a(uns 0acă nu e de a(uns, -7n.de$te.te că %e#eia cu care te.ai căsătorit era 'lină de"ia/ă, de idei, de bucurie, de dorin/e, iar acu# se în.drea'tă cu re'eziciune către starea de -os'odină!
Q E ridicol! Q ine, e ridicol! O 'rostieS Un lucru %ără i#'or.
tan/ă, #ai ales dacă ne -7ndi# că a"e# de toate,sunte# realiza/i, a"e# bani, nu "orbi# des're e"en.tuali a#an/i, n.a# a"ut niciodată crize de -elozie! Pedeasu'ra, sunt #ilioane de co'ii în lu#e care su%erăde %oa#e, sunt bolna"i, au loc tai%unuri $i tra-edii în%iecare cli'ă! i atunci, de ce #ă 'ot 'l7n-e
Q 8u crezi că ar %i ti#'ul să a"e# un co'il
238 >9
Q A$a $i.au rezol"at 'roble#ele toate %a#iliile 'ecare le cunoscB a"7nd un co'ilS u, care 'redicai at7.ta des're 'ro'ria libertate care credeai că trebuie să
ta des're 'ro'ria libertate, care credeai că trebuie să#er-e# #ereu înainte, acu# /i.ai sc&i#bat 'ărerea
Q Acu# cred că e #o#entul! Q a eu cred că ni#ic n.ar %i #ai -re$itS 8u, nu
"reau un co'il de la tine Q "reau un co'il de la băr.
batul 'e care l.a# cunoscut, care "isa, care stăteal7n-ă #ineS 0acă într.o zi #ă &otărăsc să ră#7n -ra."idă, o să %ie cu cine"a care #ă în/ele-e, este l7n-ă#ine, #ă ascultă, #ă dore$te cu ade"ăratS
Q unt si-ur că ai băut! î/i 'ro#it, #7ine c&iardiscută#, dar "ino să te culci, sunt %oarte obosit!
Q Atunci discută# #7ine! i dacă su%letul #eu,care se a%lă la u$a acestei încă'eri, se decide să 'lece,asta n.o să a%ecteze 'rea #ult "ia/a noastră!
Q 8.o să 'lece!
Q =i.ai cunoscut %oarte bine su%letul? dar sunt anide c7nd n.ai #ai stat de "orbă cu el, nu $tii c7t s.asc&i#bat, c7t cere Q cu dis.'e.ra.re Q să %ie as.cultat! C&iar dacă sunt lucruri banale, cu# ar %i e. 'erien/ele de 'e la uni"ersită/ile a#ericane!
.Q 0acă su%letul /i s.a sc&i#bat acu#, de ce con.tinui să %ii la %el
Q 0in la$itate! Pentru că a$te't ca #7ine să staide "orbă cu #ine! Pentru tot ce a# construit î#'reună $i nu "reau să %ie distrus! au din #oti"ul cel#ai -ra"B #.a# obi$nuit!
Q Acu# c7te"a cli'e #ă acuzai 'e #ine de toateastea!
Q Ai dre'tate! e.a# 'ri"it, a# crezut că e$ti tu,dar de %a't era# eu! )n noa'tea asta o să #ă ro- cutoată 'uterea $i cu toată credin/aB îi "oi cere lui 0u#.nezeu să nu #ă lase să.#i 'etrec tot restul zilelor a$a!
IYscult a'lauzele, teatrul este 'lin! O să înce' să/in ceea ce totdeauna, în a(un, î#i 'ro"oacă in.so#niiB o con%erin/ă!
Prezentatorul înce'e 'rin a s'une că nu e ne"oiesă #ă 'rezinte Q ceea ce este o absurditate, doar deasta este acolo, nu /ine sea#a că 'robabil #ul/i dinsală nu $tiu eact cine sunt Q au "enit adu$i de 'rie.teni! 0ar în 'o%ida co#entariului său, dă c7te"a date bio-ra%ice, "orbe$te des're calită/ile #ele, de 're#ii,de #ilioanele de căr/i "7ndute! =ul/u#e$te s'onso.rilor, #ă salută $i.#i dă cu"7ntul!
=ul/u#esc $i eu! 'un că lucrurile cele #ai i#. 'ortante 'e care trebuie să le tra! is#it le 'un în căr./ile #ele,, dar cred că a# o obli-a/ie 'entru 'ublicul#euB să.i arăt o#ul care eistă în s'atele %razelor $i 'ara-ra%elor! Condi/ia u#ană, le e'lic, este cea carene %ace să î#'ăr/i# cu ceilal/i nu#ai ceea ce a"e##ai bun Q 'entru că ne a%lă# tot ti#'ul în căutareaiubirii, a acce'tării! Cu toate acestea, căr/ile #ele "or
%i totdeauna "7r%ul "izibil al unui #unte încon(uratde nori, sau o insulă într.un oceanB lu#ina bate într.acolo, totul 'are să %ie în re-ulă, dar 'e sub su'ra%a/a"izibilă eistă necunoscutul, tenebrele, neîncetatacăutare a sinelui!
Po"estesc c7t de -reu a %ost să scriu Timp de s1â- şiat0 timp de reparat0 că #ulte 'ăr/i ale acestei căr/i
240 >41
abia acu# le.a# în/eles, recitindu.le, ca $i cu# cre.a/ia ar %i #ereu #ai -eneroasă $i #ai #are dec7t
t l
#ult ca si-ur că a"ea# să %iu recunoscut $i cine"a#ă "a in"ita la #asa lui! 0ar a# rezistat is'itei $i a#î t ă t ăi l t 7 ă l ăt
creatorul!'un că nu eistă lucru #ai 'licticos dec7t să ci.
te$ti inter"iuri sau să asi$ti la con%erin/e ale unor au.tori care î$i e'lică 'ersona(ele de 'rin căr/iB ce e scris
%ie se e'lică sin-ur, %ie este o carte care nu trebuiecitită! C7nd un scriitor a'are în 'ublic ceea ce trebuiesă încerce să %acă e să.$i dez"ăluie uni"ersul, nu să.$ie'lice o'era? de aceea, înce' să "orbesc des're ce"a#ai 'ersonalB
Q Acu# c7t"a ti#', a# %ost la @ene"a 'entru oserie de inter"iuri! La s%7r$itul unei zile de #uncă,%iindcă o 'rietenă $i.a anulat cina cu #ine, a# ie$itsă #ă 'li#b 'rin ora$! 8oa'tea era %oarte 'lăcută,străzile 'ustii, barurile $i restaurantele 'line de "ia/ă,totul 'ărea absolut cal#, în ordine, %ru#os, dar
deodată!!!!!! deodată #i.a# dat sea#a că era# în-rozitor de
sin-ur!0esi-ur, anul acesta a# %ost de #ulte ori sin-ur!
)ubita #ă a$te'ta #ereu unde"a, la c7te"a ore dezbor distan/ă! 0esi-ur că du'ă o zi a-itată cu# %u.sese aceea, nu 'utea %i ni#ic #ai bun dec7t să te 'li#bi 'e strădu/ele $i ulicioarele ora$ului "ec&i, %ărăsă trebuiască să "orbe$ti cu ni#eni, conte#'l7nddoar %ru#use/ea din (urul tău! 0ar nu a'ăruse dec7t
un senti#ent de solitudine o'ri#ant, nelini$titor Qnu a"ea# cu cine să î#'art ora$ul, 'li#barea,co#entariile 'e care #i.ar %i 'lăcut să le %ac!
A# scos celularul din buzunar, în %ond a"ea# înora$ un nu#ăr a'reciabil de 'rieteni, dar era t7rziu să#ai sun 'e oricare din ei! =.a# -7ndit să intru î&tr.unul din baruri $i să cer ce"a de băut Q #ai
încercat să trăiesc acel #o#ent '7nă la ca'ăt,desco'erind că nu eistă ni#ic #ai -roaznic dec7t săsi#/i# că ni#ănui nu.i 'asă dacă eistă# sau nu, căni#eni nu e interesat de 'ărerile noastre des're "ia/ă,
că lu#ea #er-e înainte $i în li'sa eisten/ei noastreinco#ode!=i.a# i#a-inat c7te #ilioane de oa#eni, în acel
#o#ent, a"eau certitudinea inutilită/ii lor, se si#/eau#izerabil Q oric7t de bo-a/i erau, de $ar#an/i, desi#'atici Q nu#ai $i nu#ai 'entru că erau sin-uri înnoa'tea aceea, sau ieri, $i s.ar 'utea ca $i #7ine!tuden/i care n.au -ăsit cu cine să iasă, oa#eni în"7rstă în %a/a tele"izorului, care de"ine ast%el ulti#asal"are, oa#eni de a%aceri în ca#erele lor de &otel,-7ndindu.se dacă ceea ce %ac are "reun rost, %e#ei
care $i.au 'etrecut seara %ăc7ndu.$i #ac&ia(ul $icoa%7ndu.se ca să #ear-ă la "reun bar, să se 'oarteca $i cu# n.ar căuta co#'anie, ci doar să "adă căîncă #ai sunt atră-ătoare, că bărba/ii întorc ca'uldu'ă ele, intră în "orbă cu ele, res'in-7nd a'oi, cu unaer de su'erioritate, orice încercare de a'ro'iere Qnu#ai $i nu#ai 'entru că se si#t în in%erioritate, le e%rică să nu se desco'ere că sunt #a#e sin-ure, cu unser"iciu oarecare, inca'abile să s'ună ce"a des're cese înt7#'lă în lu#e, %iindcă #uncesc de di#inea/ă
'7nă seara ca să /ină casa $i nu au ti#' să citească$tirile zilei!Oa#eni care s.au 'ri"it în o-lindă, s.au conside.
rat ur7/i, se -7ndesc că %ru#use/ea e %unda#entală $ise #ul/u#esc să 'ri"ească re"istele unde to/i sunt%ru#o$i, bo-a/i, celebri! o/i $i ne"este care au ter.#inat cina, le.ar 'lăcea să stea la taclale cu# %ăceau
242 243
'e "re#uri, dar acu# au alte 'reocu'ări, alte lucruri#ai i#'ortante de %ăcut, iar con"ersa/iile 'ot a$te'ta'7nă la un #7ine care nu #ai "ine
ă s'un toate astea 'entru că #i.a# a#intit re.cent de un &otel din A#sterda#, de o %e#eie care sea%la l7n-ă #ine $i #i "orbea $i $i 'o"estea "ia/a ă
'7nă la un #7ine care nu #ai "ine!în ziua aceea la 'r7nz luase# #asa cu o 'rietenă
care toc#ai di"or/ase $i.#i s'uneaB acu# a# liber.tatea la care a# "isat toată "ia/a:! =inciunăS 8i#eninu.$i dore$te acest ti' de libertate, to/i "re# oobli-a/ie, 'e cine"a l7n-ă noi cu care să "ede# %ru.#use/ile @ene"ei, să "orbi# des're căr/i, inter"iuri,%il#e, sau să.#'ăr/i# un sand"ici %iindcă n.a"e#destui bani ca să cu#'ără# două! =ai bine să #ă.n7nci (u#ătate, dec7t unul între-! =ai bine să %ii în.treru't de bărbatul care "rea să se întoarcă acasăi#ediat, %iindcă e un #eci i#'ortant la tele"izor, saude %e#eia care se o're$te în %a/a unei "itrine $i nu#ai aude co#entariul des're turnul catedralei, des'retot ce.i 'oate arăta @ene"a Q a"e# tot ti#'ul dinlu#e să le "izită#!
=ai bine să./i %ie %oa#e dec7t să %ii sin-ur! Pentrucă atunci c7nd e$ti sin-ur Q $i nu "orbesc de solitu.dinea 'e care o ale-e# noi, ci de aceea 'e care sun.te# obli-a/i să o acce'tă# Q este ca $i cu# n.a##ai %ace 'arte din rasa u#ană!
;ru#osul &otel #ă a$te'ta 'e celălalt #al, cu as. 'ectul lui con%ortabil, an-a(a/ii aten/i, ser"iciile deînaltă calitate Q ceea ce #ă %ăcea să #ă si#t $i #airău, 'entru că trebuia să #ă arăt #ul/u#it, satis%ăcut
cu tot ce a"ea#!La întoarcere #.a# înt7lnit cu al/ii în aceea$i si.
tua/ie ca #ine, $i a# obser"at că a"eau două ti'uride 'ri"iriB aro-ante, 'entru că "oiau să 'ară că ale.seseră sin-urătatea în noa'tea asta #inunată! autriste, ru$inate că sunt sin-ure!
a%la l7n-ă #ine $i.#i "orbea, $i.$i 'o"estea "ia/a! ăs'un toate astea 'entru că, de$i Ecleziastul s'une căe un ti#' de s%7$iat $i un ti#' de re'arat, uneoriti#'ul s%7$ierii lasă cicatrice %oarte ad7nci! =ai răudec7t să te 'li#bi sin-ur $i să te si#/i #izerabil 'rin
@ene"a este să ai 'e cine"a alături $i să te 'or/i îna$a %el înc7t acea 'ersoană să si#tă că 'entru "ia/anoastră este total li'sită de i#'ortan/ă!:
Un lun- #o#ent de lini$te a ur#at înainteaa'lauzelor!
lIm a(uns într.un loc sinistru, într.un cartier dinParis des're care se s'unea că are "ia/a culturală cea#ai interesantă din tot ora$ul! =i.a luat ce"a ti#' casă "ăd că -ru'ul î#brăcat aiurea 'e care.1 a"ea#dinainte era acela$i care î#brăcat în alb din ca' '7nă.n 'icioare, se 'rezenta în %iecare (oi larestaurantul ar#enesc!
Q 0e ce 'urta/i c&estiile astea %anteziste )n%lu.en/a "reunui %il#
Q 8u sunt %antezii, răs'unse =i&ail! C7nd du#.nea"oastră #er-e/i la un dineu, nu "ă sc&i#ba/i&ainele ă î#brăca/i în costu# cu cra"ată c7nd (u.ca/i -ol%
Q La restaurant, ne ali#entă# tru'ul $i "orbi#des're Ener-ie oa#enilor care au ce"a de 'ierdut!)ntre cer$etori, ne ali#entă# su%letul $i "orbi# cucei care nu au ni#ic de 'ierdut! Acu# %ace# cea #aii#'ortantă 'arte a #uncii noastreB înt7lni# #i$careain"izibilă care înnoie$te lu#ea Q oa#eni care
trăiesc ziua de azi ca $i cu# ar %i ulti#a $i bătr7nicare o trăiesc ca $i cu# ar %i 'ri#a!
orbea des're ce"a ce obser"ase# de(a, dar care 'ărea că se #ăre$te 'e zi ce treceB tineri î#brăca/iciudat, &aine #urdare dar etre# de artistice, du'ă#odelul unor uni%or#e #ilitare sau din %il#e $tiin/i.%ico.%antastice! o/i %oloseau piercing-%+ ;iecare a"eaaltă tunsoare! @ru'ul era înso/it de un c7ine.lu' cuaer a#enin/ător! O dată i.a# întrebat de ce a"eau
#ereu c7te un că/el cu ei, $i #i s.a e'licatQnu $tiudacă e ade"ărat Q că 'oli/ia nu.i 'utea înc&ide 'estă'7ni %iindcă nu a"eau unde să ducă ani#alul!
O sticlă de "odcă a înce'ut să circule Q acela$ilucru îl beau $i c7nd erau cu cer$etorii, $i #.a# în.trebat dacă nu era din cauza ori-inii lui =i&ail! A#luat o du$că, înc&i'uindu.#i ce.ar zice unii dacă #.ar "edea acolo!
=i.a# s'us că "or ziceB Caută ce"a 'entru ur.#ătoarea lui carte:, $i #.a# lini$tit!
Q unt -ata! =ă duc s.o caut 'e Est&er $i a# ne."oie de c7te"a in%or#a/ii, 'entru că nu./i cunosc de.loc /ara!
Q O să #er- cu du#nea"oastră! Q Po%ti#A$a ce"a nu intra în 'lanurile #ele! Călătoria #ea
era o întoarcere s're tot ce 'ierduse# în #ine în.su#i, "oi a(un-e în cine $tie ce loc din ste'ele Asiei Qdar era ce"a inti#, 'ersonal, %ără #artori!
Q 0acă.#i 'lăti/i dru#ul, bineîn/eles! 0ar trebuiesă a(un- în Naza&stan, #i.e dor de locurile natale!
Q 0ar n.ai treabă aici 8u trebuie să %ii în %iecare
(oi la restaurant, la s'ectacol Q )nsista/i să.1 nu#i/i s'ectacol! .a# #ai s'us
că e "orba de o înt7lnire, de o retrăire a ceea ce a#
'ierdutB tradi/ia con"ersa/iei! 0ar nu "ă %ace/i -ri(i,Anastasia Q $i arătă s're %ata cu piercing în nas Qî$i dez"oltă &arul ei e 'oate în-ri(i de toate c7t ti#'
c7nd trec 'e stradă, #a(oritatea se %ace că nu.i "ede, 'entru că îi e %rică!
î$i dez"oltă &arul ei! e 'oate în-ri(i de toate c7t ti#'li'sesc eu!
Q E -elos, s'use Al#a, %e#eia care c7nta la in.stru#entul de #etal ase#ănător cu tal-erele $i careistorisea 'o"estiri: la %inalul înt7lnirilor:!
Q .ar 'utea! Era celălalt t7năr, care de data asta 'urta nu#ai &aine din 'iele cu orna#ente din #etal Q ace de si-uran/ă, bro$e i#it7nd la#ele de ras!=i&ail e #ai t7năr, #ai %ru#os, #ai conectat cuEner-ia!
Q i #ai 'u/in celebru, #ai 'u/in bo-at, #ai 'u./in conectat la darul 'uterii Q s'use Anastasia! 0in 'unct de "edere %e#inin, lucrurile sunt ec&ilibrate,a#7ndoi au aceea$i $ansă!
o/i au r7s, sticla cu "odcă a #ai %ăcut un tur,
era# sin-urul care nu -ăsise# ni#ic a#uzant înasta! 0ar era# sur'rins de #ine însu#iB de #ul/i aninu #ai stătuse# 'e (os 'e o stradă 'ariziană, iar asta#ă %ăcea %oarte #ul/u#it!
Q 0u'ă c7te se 'are, tribul este #ai #are dec7t neînc&i'ui#! E 'rezent la urnul Ei%%el $i în ora$ularbes, unde a# %ost de cur7nd! 8u 'rea în/ele- ce seînt7#'lă!
Q ă -arantez că #er-e #ai de'arte de arbes $iale-e destina/ii %oarte interesante, cu# ar %i 0ru#ul
s're antia-o! ineri care 'leacă din cine $tie ce locdin ;ran/a sau din Euro'a, (ur7nd că "or %ace 'artedintr.o societate în a%ara societă/ii! e te# să seîntoarcă acasă, să.$i caute de lucru, să se căsătorească Q "or lu'ta î#'otri"a acestor lucruri c7t ti#' "or 'utea! unt săraci $i bo-a/i, dar banii nu 'reainteresează! unt co#'let di%eri/iB dar $i a$a,
Q Este necesară această a-resi"itate Q EsteB 'asiunea distru-erii este o 'asiune crea.
toare! 0acă n.ar %i a-resi"i, i#ediat toate buticurilear %i 'line de &aine ca acestea, editurile ar 'ublica
re"iste s'ecializate în noua #i$care care #ătură lu.#ea cu &ainele ei re"olu/ionare:, 'ro-ra#ele detele"iziune ar a"ea o e#isiune dedicată tri#ului0 socio.lo-ii ar scrie tratate, 'si&olo-ii ar s%ătui %a#iliile Q$i totul $i.ar 'ierde din %or/ă! 0e aceea, cu c7t "or $ti#ai 'u/in, cu at7t #ai bineB atacul nostru %unc./ionează ca a'ărare!
Q Eu n.a# "enit dec7t să./i cer c7te"a in%or#a/ii,ni#ic #ai #ult! Poate că într.ade"ăr #.a$ î#bo-ă/icu ade"ărat dacă a$ 'etrece noa'tea cu "oi, #.ar a(uta
să #ă înde'ărtez #ai #ult de o 'o"este 'ersonalăcare nu.#i #ai 'er#ite alte e'erien/e! otu$i, n.a#inten/ia să iau 'e ni#eni în călătoria #ea? dacă nu #ăa(u/i, anca ;a"orurilor î$i "a lua sarcina să.#i %acătoate le-ăturile necesare! în 'lus, 'lec 'este două zile,a# un dineu i#'ortant #7ine seară, dar du'ă aceeasunt liber ti#' de două să'tă#7ni!
=i&ail 'ăru să $o"ăie! Q 0u#nea"oastră &otăr7/iB a"e/i &arta, nu#ele
satului $i nu "a %i -reu să -ăsi/i casa unde stă! 0ar,
du'ă #ine, anca ;a"orurilor "ă 'oate a(uta nu#ai '7nă la Al#a Ata, #ai de'arte nu, 'entru că re-ulile ste'ei sunt altele! în ceea ce #ă 'ri"e$te, a# %ăcut $i eu unele de'ozite în contul du#nea"oastră laanca ;a"orurilor, nu crede/i Ar %i ti#'ul să le răs.cu#'ăr, #i.e dor de #a#a!
A"ea dre'tate!
248 >49
Q rebuie să ne a'ucă# de treabă, întreru'seo#ul căsătorit cu Al#a!
Q 0e ce "rei să #er-i cu #ine =i&ail 8u#ai
"reo "orbă, #.a# dus la un bar, a# cu#'ărat douăsticle de "odcă, #.a# întors $i a# aruncat ro#ul lacanal Anastasia 'are #ul/u#ită de -estul #eu $i
0e ce "rei să #er-i cu #ine, =i&ail 8u#aide dorul #a#ei
El nu răs'unse! O#ul înce'u să bată toba, Al#a%olosea tal-erul de #etal cu orna#ente, ceilal/i ce.reau de 'o#ană trecătorilor! 0e ce "oia să #ear-ă cu#ine i cu# să %olosesc anca ;a"orurilor în ste'ă,dacă nu cuno$tea# 'e ni#eni acolo Putea# ob/ineo "iză la a#basada Naza&stanului, o #a$ină la oa-en/ie de înc&iriat #a$ini $i un -&id la consulatul;ran/ei de la Al#a Ata Q o %i ne"oie de #ai #ultde.at7t
A# ră#as 'e loc, obser"7nd -ru'ul, %ără să $tiuce să %ac! 8u era #o#entul să discut des're călăto.rie, a"ea# de lucru $i iubita #ă a$te'ta acasăB de cesă nu.#i iau ră#as.bun acu#
Pentru că #ă si#/ea# liber! ;ăcea# lucruri 'ecare nu le #ai %ăcuse# de ani de zile, desc&idea#s'a/ii în su%letul #eu 'entru alte e'erien/e, -onindo#işnuin5a din "ia/a #ea, încerca# lucruri care 'oatecă nu #ă interesau 'rea tare, dar care #ăcar eraudi%erite!
ăutura s.a ter#inat, a %ost înlocuită de ro#! 8u.#i 'lace ro#ul, dar altce"a nu a"eau, #ai bine #ăada'ta# situa/iei! Cei doi #uzican/i c7ntau la tobă $ila tal-er, iar c7nd cine"a îndrăznea să treacă 'rin
a'ro'iere, una dintre %ete întindea #7na, cer7nd un bănu/! O#ul de obicei -răbea 'asul, dar totdeaunaauzea un #ul/u#esc, "ă doresc noa'te bună:!Cine"a, "ăz7nd că nu %usese a-resat, ci i se #ul/u.#ise, s.a întors $i a lăsat un bănu/!
0u'ă ce a# asistat la scena aceea #ai #ult dezece #inute, %ără ca ni#eni din -ru' să.#i adreseze
canal! Anastasia 'are #ul/u#ită de -estul #eu Q $iîncerc să reiau con"ersa/ia!
Q 0e ce %olose$ti piercing0 'o/i să.#i e'lici Q 0ar du#nea"oastră de ce %olosi/i bi(uterii
Panto%i cu toc î#brăcă#inte decoltată c&iar $iiarna Q Fsta nu.i un răs'uns! Q ;olosi# piercing 'entru că sunte# noii barbari
care in"adează Ro#a? cu# ni#eni nu #ai 'oartăuni%or#ă, ce"a trebuie să.i identi%ice 'e cei carea'ar/in triburilor in"adatoare!
;ăceau zar"ă de 'arcă ar %i trăit cine $tie ce #o.#ent istoric i#'ortant? dar 'entru cei care se întor.ceau acasă în noa'tea aceea, nu erau dec7t un -ru'
de t7r7ie.br7u care nu a"eau unde dor#i, care u#. 'leau străzile Parisului inco#od7ndu.i 'e turi$tiicare %ăceau at7ta bine econo#iei locale, î#'in-7n.du.i 'e 'ărin/i în 'ra-ul nebuniei 'entru cari adu.seseră 'e lu#e $i nu.i #ai 'uteau controla!
i eu %usese# odată la %el, c7nd #i$carea &i''T aîncercat să.$i arate %or/a Q #e-a.concertele de roc, 'letele, &ainele /i'ătoare, si#bolul "iin-ilor,de-etele ridicate în , înse#n7nd 'ace $i iubire:!Au s%7r$it Q cu# a s'us =i&ail Q de"enind încă un
'rodus de lar- consu#, au dis'ărut de 'e %a/a 'ă#7ntului, $i.au distrus icoanele!Un bărbat "enea sin-ur 'e stradăB băiatul cu &aine
din 'iele $i ace de si-uran/ă s.a a'ro'iat de el cu#7na întinsă! A cerut bani! 0ar în loc să -răbească 'asul $i să #ur#ure ce"a de -enul n.a# #ărunt:, els.a o'rit $i a s'us tareB
250 >51
Q în %iecare di#inea/ă #ă trezesc cu o datorie de"reo sută de #ii de euro, din cauza casei, a situa/ieiecono#ice din Euro'a, a c&eltuielilor ne"esti.#iiS
năuntru Q $i nu s'uneau ni#ic, dar absolut ni#icinteresant!
' ,Adică eu sunt într.o situa/ie #ai rea dec7t "oi $i #ult#ai ner"osS 8.a/i 'utea să.#i da/i #ăcar un bănu/,ca să #ai #ic$orez din datoria #ea
Lucrecia Q des're care =i&ail s'unea că e iubita
lui Q scoase o bancnotă de cincizeci de euro $i i.oîntinse o#ului!
Q Cu#'ăra/i."ă 'u/in ca"iar! A"e/i ne"oie de un 'ic de bucurie în #izera du#nea"oastră "ia/ă!
ărbatul #ul/u#i, ca $i cu# -estul ei ar %i %ost cel#ai nor#al lucru din lu#e, $i 'lecă #ai de'arte!Cincizeci de euroS )talianca a"ea cincizeci de euro în buzunarS i cerea bani, cer$ea 'e stradăS
Q tă 'e.aici 'e.a'roa'e, s'use băiatul cu &ainede 'iele!
Q Unde #er-e#, întrebă =i&ail! Q în căutarea altora! 8ord sau sudAnastasia &otărî s're "est? de %a't, du'ă cu# auzise#, ea î$i dez"olta &arul!
A# trecut 'rin %a/a urnului aint.Jac_ues, undecu #ulte secole în ur#ă se str7n-eau 'elerinii 'entruantia-o de Co#'ostela! A# trecut 'rin %a/aCatedralei 8otre 0a#e, unde a# înt7lnit al/i noi barbari:! odca se ter#inase, eu #.a# dus $i a# #aicu#'ărat două sticle, de$i nu era# si-ur că to/i erau#a(ori! 8u #i.a #ul/u#it ni#eni, au -ăsit că a$a eranor#al să %ac!
=i.a# dat sea#a că era# ca# băut $i 'ri"ea# cuinteres la una dintre %etele abia a'ărute! orbeautare, dădeau $uturi în cutiile de -unoi Q de %a't,ni$te obiecte de cositor cu un sac de 'lastic 'e di.
t a"e sat e a $ deodată e a o' t a/aunei 'an-lici din acelea care #arc&ează o zonă undese lucrează ce"a! Pan-lica î#'iedica trecerea 'e tro.tuar Q to/i au %ost ne"oi/i să coboare $i să #ear-ă 'e#i(locul străzii, a'oi să re"ină 'e trotuar "reo cinci
#etri #ai încolo! Q încă #ai este aici, s'use unul dintre cei nou.
sosi/i! Q Ce este încă aici a# întrebat! Q Cine.i ti'ul ăsta Q Un 'rieten de.al nostru, răs'unse Lucrecia! 0e
alt%el, 'robabil că i.ai citit "reuna din căr/i! 8ou."enitul #ă recunoscu, %ără să arate însă sur.
'riză sau a#abilitate? di#'otri"ă, #ă întrebă dacă 'utea# să.i dau ce"a bani, ceea ce eu a# re%uzat
i#ediat! Q 0acă "rei să a%li de ce e 'an-lica aici, î#i daiun ban! otul în "ia/a asta are un 're/, du#neata$tii #ai bine ca oricine! )ar in%or#a/ia e unul dintre 'rodusele cele #ai scu#'e din lu#e!
8i#eni din -ru' nu #i.a sărit în a(utor? a trebuitsă.i dau un euro 'entru răs'uns!
Q încă se #ai a%lă aici această 'an-lică! 8oi a#le-at.o! 0ar 'ri"i/i #ai bine, nu eistă nici o lucrare,ni#ic, doar o c&estie t7#'ită de 'lastic, alb $i ro$u,
care întreru'e trecerea 'e un trotuar la %el de t7#'it!i ni#eni nu întreabă ce caută aiciB to/i coboară '7năîn #i(locul străzii $i #er- 'e acolo, risc7nd să %iecălca/i de #a$ini, a'oi suie la loc 'e trotuar! A'ro'o,du#nea"oastră a/i a"ut un accident Q e ade"ărat
Q oc#ai 'entru că a# cobor7t de 'e trotuar!
252 253
Q 8u "ă %ace/i -ri(iB c7nd oa#enii %ac asta, suntde două ori #ai aten/iB de asta a# %olosit 'an-lica Qca să "adă $i ei ce se înt7#'lă în (urul lor!
=a#a de 'ildă, se dro-&ează -ătind 'entru %a#ilie,si#/indu.se obli-ată să %acă curat în casă, su%erind'entru #ine! C7nd #er-e ce"a rău cu a%acerile tatei,
$ ' ( Q Aiurea! Era %ata 'e care toc#ai o -ăsise# atră.
-ătoare! 8u.i dec7t o (oacă, ca să 'ute# r7de de oa.#enii care se su'un %ără să $tie de ce! 8.a"e# niciun #oti", e li'sit de i#'ortan/ă $i ni#eni nu "a %i
era# uns'rezece, 'lus doi c7ini.lu'i! 8u #ai cereau bani, 'entru că ni#eni nu îndrăznea să se a'ro'ie de banda de sălbatici 'e care 'ărea s.o a#uze %rica 'ecare.o ins'ira! ăutura s.a ter#inat, to/i au întorsca'ul s're #ine, ca $i cu# a$ %i %ost obli-at să.iî#băt, $i #i.au cerut să #ai cu#'ăr o sticlă! A# în./eles că ăsta era 'a$a'ortul: #eu 'entru 'elerina( $ia# înce'ut să caut un #a-azin!
;ata 'e care o -ăsise# interesantă ... $i care, ca"7rstă, 'utea să.#i %ie %iică Q se 'are că a obser"at 'ri"irea #ea $i a "enit să discute cu #ine! Eu $tia#că nu era dec7t o 'ro"ocare, dar a# acce'tat! 8u #i.a s'us ni#ic des're "ia/a ei 'ersonalăB #.a întrebatdacă $tia# c7te 'isici $i c7te %elinare erau 'e re"ersulunei bancnote de zece dolari!
Q Pisici $i %elinare Q 8u $ti/i! 8u 're/ui/i banii! Ei bine, a%la/i că sunt
"oi "eri%ica, 'ri#a dată c7nd "oi "edea o bancnotă! Q 0ro-uri circulă 'e aici Q Unele, #ai ales alcoolul! 0ar se %olosesc %oarte
'u/in, nu %ace 'arte din stilul nostru! 0ro-urile sunt#ai #ult 'entru -enera/ia du#nea"oastră, nii.i a$a
'entru #ine! C7nd #er-e ce"a rău cu a%acerile tatei,ea su%eră! Pute/i să crede/i u%eră 'entru #ine, 'entru tata, 'entru %ra/ii #ei, 'entru tot! Cu# eu tre. buia să.#i dau 'rea #ultă silin/ă ca să #ă 're%ac#ul/u#ită tot ti#'ul, a# zis că e #ai bine să 'lec deacasă!
ine, iată o 'o"estire 'ersonală! QCa so/ia du#nea"oastră, s'use un t7năr blond,
cu piercing la o 'leoa'ă! i ea a 'lecat de acasă tot 'entru că trebuia să se 're%acă #ul/u#ită
A&a, $i aici Oare $i ăstora le.o %i dat Q "reunuiadintre ei #ăcar Q un 'etic de '7nză 'ătat de s7n-e
Q i ea su%erea, r7se Lucrecia! 0ar din c7te $ti#,acu# nu #ai su%erăB ăsta da, cura(S
Q i ce %ăcea ne"astă.#ea aici
Q enea cu #on-olul, cu ideile ei ciudate des'reiubire, 'e care nu#ai acu# a# înce'ut să le în/ele.-e# cu ade"ărat! i întreba! î$i s'unea 'o"estea, într.o bună zi, n.a #ai întrebat $i n.a #ai 'o"estit ni#icBa s'us că era obosită să se tot 'l7n-ă! ).a# su-erat sălase tot $i să "ină cu noi, 'lănuise# să %ace# ocălătorie în nordul A%ricii! Ea a #ul/u#it, a e'licatcă a"ea alte 'lanuri $i a 'lecat în direc/ia o'usă!
Q 8u i.ai citit ulti#a carte a întrebat Anastasia! Q =i s.a s'us că e 'rea ro#antică $i nu #ă in.
teresează! C7nd cu#'ără# dro-ul ăla de băuturăOa#enii ne lăsau să trece#, de 'arcă era# sa#u.
rai intr7nd într.un sat, bandi/i care a(unseseră într.unora$ din "est, barbari 'ătrunz7nd în Ro#a! 0e$i ni.#eni din -ru' nu %ăcuse "reun -est a#enin/ător,
254 255
a-resi"itatea stătea în &aine, în piercing0 în discu/iilecu "oce tare, în di%eren/e! A# a(uns în s%7r$it la un#a-azin de băuturiB s're dezolarea $i #area #ea
dat aten/ie Q %ăcea 'arte din 'ro"ocare să dai oc&iicu re'rezentan/ii ordinii 'restabilite! Probabil că tre.cuseră de #ulte ori 'rin a$a ce"a tia# că nu co.
a-a de băutu B s' e de o a ea $ a ea eanelini$te, au intrat to/i $i s.au bă-at 'rintre standuri!
Pe cine cuno$tea# de acolo 0oar 'e =i&ail, darnu $tia# dacă 'o"estea lui era ade"ărată! i dacă%urau 0acă "reunul din ei a"ea o ar#ă Eu era# cu-ru'ul acela Q răs'undea# 'entru ei %iindcă era##ai bătr7n
ărbatul de la casă 'ri"ea %i în o-linda din ta."anul #icii 'ră"ălii! @ru'ul, $tiind că era în-ri(orat,u#bla de colo.colo, -esticulau de la distan/ă Q ten.siunea cre$tea! Ca să nu #ai re'et e'erien/a asta a#în$%ăcat re'ede trei sticle cu "odcă $i #.a# îndre'tatiute s're casă!
O %e#eie care 'lătea un 'ac&et de /i-ări co#entăcă 'e "re#ea ei Parisul a"ea boe#i, a"ea arti$ti, dar
nu bande de "a-abonzi a#enin/7nd 'e toată lu#ea!i.i su-eră casierului să c&e#e 'oli/ia!
Q unt si-ură că în c7te"a #inute o să se înt7# 'le ce"a ur7t, s'use ea încet!
Casierul era %oarte s'eriat de in"azia asta în #icasa lu#e, rodul #ultor ani de #uncă, a #ultor datorii,locul unde 'robabil că %iul #uncea di#inea/a, so/iadu'ă.a#iaza, iar el noa'tea! îi %ăcu un se#n %e#eii $ia# în/eles că c&e#ase 'oli/ia!
=i.e silă să #ă ba- în lucruri care nu #ă 'ri"esc!
0ar #i.e silă $i să %iu la$ Q de %iecare dată c7nd seînt7#'lă, î#i 'ierd res'ectul de #ine "reo să'tă.#7nă!
Q 8u "ă %ace/i 'roble#e!!!Era 'rea t7rziu!0oi 'oli/i$ti intrau, 'atronul le %ăcu un se#n, dar
ti'ii aceia î#brăca/i ca etraterestrii nu le.au 'rea
cuseră de #ulte ori 'rin a$a ce"a! tia# că nu co.#iseseră nici o cri#ă 2cu ece'/ia atentatelor asu'ra#odei, dar $i asta se 'utea sc&i#ba la ur#ătoareasta/ie de haute couture*+ Probabil că!le era %rică, dar
nu lăsau să se "adă, continuau discu/ia url7nd! Q Alaltăieri a# auzit un co#ic s'un7ndB to/i 'ro$tii ar trebui să aibă scris 'rost: în buletin, s'u.nea Anastasia 'entru cine "oia s.o asculte! A$a a#$ti $i noi cu cine "orbi#!
Q A$a.i, oa#enii 'ro$ti sunt un 'ericol 'entrusocietate, îi răs'unse %ata cu c&i' de în-er $i &aine de"a#'ir care stătuse de "orbă cu #ine 'u/in #aiînainte des're 'isicile $i st7l'ii de 'e bancnota dezece dolari! Ar trebui testa/i o dată 'e an $i să li se
dea 'er#is ca să circule 'e stradă, a$a cu# $o%erilor lise cere carnet de conducere!
Poli/i$tii, care 'robabil că nu erau cu #ult #ai în"7rstă dec7t tribul:, nu s'uneau ni#ic!
Q tii ce #i.ar 'lăcea să %ac era "ocea lui =i&ail,dar eu nu.1 'utea# "edea, se a%la du'ă un stand! ăsc&i#b etic&etele la toate 'rodusele astea! Oa#eniiar %i năuci/i 'e "ia/ăB n.ar $ti c7nd să #ăn7nce cald,c7nd rece, c7nd %iert sau 'ră(it! 0acă nu citesc in.struc/iunile, nu $tiu să 're-ătească #7ncarea! 8u #aiau instinct!
Q Pa$a'ortul du#nea"oastră, s'use 'oli/istul! Q Este cu #ine, inter"in eu!
>5+ 257
Cu"intele #i.au ie$it s'ontan, de$i $tia# ce 'uteasă înse#ne Q un nou scandal! Poli/istul se întoarses're #ine!
Q 8.a# "orbit cu du#nea"oastră! 0ar dacă tota/i inter"enit, dacă sunte/i cu -ru'ul, s'er că a"e/i
Q 8u sunt deasu'ra le-ii! în realitate, ni#eni nua încălcat nici o le-e! 0oar dacă do#nul de la casăsau doa#na care cu#'ără /i-ări nu doresc să de'ună o 'l7n-ere e'licită!
un act de identitate! i un ar-u#ent solid ca să.#ie'lica/i de ce sunte/i încon(urat de 'ersoane careau (u#ătate din "7rsta du#nea"oastră, cu#'ăr7nd"odcă!
Putea# să re%uz să.i arăt docu#entele Q le-ea nu#ă obli-a să le iau cu #ine! 0ar #ă -7ndea# la=i&ailB unul dintre 'oli/i$ti stătea acu# l7n-ă el! O#ai %i a"7nd "iza "alabilă ca să stea în ;ran/a Ce$tia# eu des're el, în a%ară de "iziuni $i de e'ile'sie0acă tensiunea #o#entului îi 'ro"oca altă criză
A# bă-at #7na în buzunar $i #i.a# scos 'er#i.sul de conducere!
Q 0o#nul este!!! Q 0a, sunt!
Q =ă -7ndea# eu că du#nea"oastră sunte/iB".a# citit o carte! 0ar asta nu "ă a$ază deasu'rale-ii!
;a'tul că era unul dintre cititorii #ei #.a dezar.#at co#'let! L7n-ă #ine stătea un t7năr tuns zero,î#brăcat în uni%or#ă Q de$i cu totul alt%el dec7t &ai.nele 'e care tribul: le %olosea 'entru a se recunoa$teîntre ei! Poate că #ai de#ult a "isat $i el o libertatedi%erită, un alt %el de a se 'urta, a "rut să 'ro"oaceautoritatea într.un #od subtil, %ără încălcarea le-ii,care duce la înc&isoare! au 'oate a"ea un tată carenu 1.a lăsat niciodată să alea-ă, sau o %a#ilie 'e caresă o între/ină, sau îi era doar %rică să treacă dincolode lu#ea cunoscută de el!
A# răs'uns delicatB
$i boe#ii de 'e "re#ea ei, 'ro%eta unei tra-edii 'ecale să se dezlăn/uie, stă'7na ade"ărului $i a bunelor#aniere dis'ăruse! în #od si-ur "a co#enta cu"ecinii că datorită ei o t7l&ărie %usese întreru'tă la
ti#'! Q 8.a# nici o 'l7n-ere, s'use o#ul de la casă,
a# căzut în cursa unei lu#i în care oa#enii "orbesctare, dar se 'are că nu %ac nici un rău!
Q odca este 'entru du#nea"oastrăA# %ăcut se#n cu ca'ul că da! Ei $tiau că to/i din
-ru' erau bău/i, dar nici nu "oiau să %acă un caz din.tr.o situa/ie care nu 'une în 'ericol 'e ni#eni!
Q Lu#ea %ără 'ro$ti ar %i un &aosS s.a auzit "oceacelui î#brăcat în &aine din 'iele cu lan/uri! )n loc să
a"e# $o#a( ca acu#, a# a"ea 'rea #ult de lucru $ini#eni n.ar #unciS Q A(un-eSEra "ocea #ea autoritară, tăioasă!
Q 8i#eni nu #ai scoate o "orbăSi, s're sur'rinderea #ea, s.a %ăcut tăcere! î#i
bătea ini#a să.#i s'ar-ă 'ie'tul, dar a# continuat să"orbesc cu 'oli/i$tii ca cel #ai cal# o# din lu#e!
Q 0acă erau 'ericulo$i, nu 'ro"ocau!Poli/istul se întoarse s're o#ul de la casăB Q 0acă e ne"oie, sunte# a'roa'e!i înainte să iasă, îi s'use celuilalt cu o "oce care
răsună în tot #a-azinulB Q Ador 'ro$tiiB %ără ei, la ora asta, a# %i %ost obli
-a/i să în%runtă# t7l&ari!
258 >59
i
Q Ai dre'tate, îi răs'unse cole-ul! Pro$tii ne.audistrat, nu.i ni#ic riscant!
i, cu o 'olite/e i#'ecabilă, s.au des'ăr/it de #ine!
"ise, sau era de a(uns să u#ble lela 'rin lu#e oateastea erau #ult #ai interesante dec7t dineul undetrebuia să #ă duc a doua zi, $i la care $tia# absolut
in-urul lucru care #i.a "enit în #inte c7nd a#ie$it din #a-azin a %ost să s'ar- sticlele de "odcăi#ediat Q una doar a %ost sal"ată de la distru-ere $i
trecea de la o -ură la alta cu re'eziciune! 0u'ă cu# beau, #i.a# dat sea#a că erau s'eria/i Q la %el des'eria/i ca $i #ine! 0i%eren/a e că, $i#/indu.sea#enin/a/i, se 're-ăteau de atac!
Q 8u #ă si#t bine, îi s'use =i&ail unuia dintreei! Hai să #er-e#!
8u $tia# ce însea#nă să #er-e#:B %iecare lacasa lui ;iecare s're ora$ul lui, sau sub 'odul lui 8i#eni nu #.a întrebat dacă #er-ea#: $i eu, a$a căi.a# înso/it #ai de'arte! ;raza nu #ă si#t bine:nu.#i 'lăcea Q nu #ai s'usese ni#ic des're călă.
toria în Asia Centrală! rebuia să.#i iau ră#as.bunau să #er- '7nă la ca'ăt, să "ăd ce însea#nă &aisă #er-e#: A# desco'erit că #ă distra# $i că.#i 'lăcea să o seduc 'e %ata cu &aine de "a#'ir!
A%anti0 deci!i s.o $ter- la 'ri#ul se#n de 'ericol!Cu# #er-ea# 'rintr.un loc 'e care eu nu.1 $tia#,
#ă -7ndea# la tot ce trăia# în acele cli'e! Un trib!O întoarcere si#bolică la ti#'urile în care oa#enii#i-rau, se 'rote(au în -ru' $i a"eau ne"oie de %oarte 'u/in ca să su'ra"ie/uiască! Un trib în #i(locul altuitrib, ostil, nu#it societate, tra"ers7ndu.i c7#'urile, bă-7nd -roaza în ei, 'entru că erau totdeauna 'ro"oca/i! Un -ru' care se str7nsese într.o societateideală, des're care eu nu $tia# ni#ic în a%ară de piercing-u)i $i &ainele de 'e ei! Care erau "alorile lorCe -7ndeau des're "ia/ă Cu# c7$ti-au bani A"eau
, $ $tot ce se "a înt7#'la! Era# con"ins că era e%ectul"odcii, dar #ă si#/ea# liber, 'o"estea #ea 'erso.nală era din ce în ce #ai de'arte, conta nu#ai #o.#entul 'rezent, instinctul, Ga&irul dis'ăruse!!!Ga&irul
0is'ăruse, dar acu# î#i dădea# sea#a că un Ga.&ir era #ai #ult dec7t un o# orbit de un obiect, #ai#ult dec7t una dintre #iile de coloane ale #osc&eiidin Cordoba, cu# s'unea o 'o"estire de or-es, sauo %e#eie a%lată în Asia Centrală, cu# %usese -roaz.nica #ea e'erien/ă care durase doi ani! Ga&ir eraobsesia creată de tot ce trecuse din -enera/ie în -e.nera/ie, care nu lăsa nici o întrebareX %ără răs'uns,ocu'a tot s'a/iul, nu ne dădea ră-azul să ne -7ndi#că lucrurile 'ot %i sc&i#bate!
Ga&ir.atot'uternicul 'ărea că se na$te odată cu%iecare %iin/ă o#enească $i.$i tra-e %or/ele co"7r$i.toare din co'ilărie i#'un7nd re-uli care i#ediat "or%i res'ectate toată "ia/a!
Oa#enii di%eri/i sunt 'ericulo$i, a'ar/in altui trib,r7"nesc la 'ă#7nturile $i la %e#eile noastre!
rebuie să ne căsători#, să a"e# co'ii, să 'er'e.tuă# s'ecia!
)ubirea e #ică, abia a(un-e 'entru o 'ersoană $i%ii atent Q orice încercare de a s'une că ini#a e #aiîncă'ătoare, e considerată blas%e#ie!
C7nd ne căsători#, ni se dă "oie să intră# în 'o.sesia cor'ului $i su%letului celuilalt!
A$a că trebuie să #unci# 'entru ce"a ce detestă#, 'entru că %ace# 'arte dintr.o societate or-anizată,
>+6 >+1
iar dacă to/i ar %ace ce le 'lace, lu#ea n.ar #ai #er.-e înainte!
rebuie să cu#'ără# bi(uterii Q asta ne identi.
Co'iii trebuie să ne ur#eze 'a$ii, în %ond sunte##ai bătr7ni $i cunoa$te# lu#ea!
%ică cu tribul nostru, la %el cu# piercing-uI identi%icăun alt trib!rebuie să %i# si#'atici $i să.i ironiză# 'e cei care.$i e'ri#ă senti#entele Q să în-ădui ca un #e#brusă arate ce si#te este un 'ericol 'entru trib! rebuiesă te %ere$ti c7t 'o/i să s'ui nu:, %iindcă oa#enilorle 'lac #ai #ult cei care s'un da: Q $i asta ne 'er#ite să su'ra"ie/ui# 'e un teren ostil! E #aii#'ortant ce -7ndesc ceilal/i dec7t ce si#/i# noi!
ă nu %aci niciodată scandal, 'o/i atra-e aten/iatribului du$#an!
0acă te 'or/i di%erit, "ei %i e'ulzat din trib, 'en.tru că.i 'o/i conta#ina 'e ceilal/i $i 'o/i distru-eceea ce a %ost or-anizat cu at7ta -reutate!
ot ti#'ul trebuie să ne -7ndi# cu# să aran(ă#noile ca"erne, iar dacă nu $ti# 'rea bine, să c&e#ă#un decorator Q care "a %ace tot ce.i stă în 'utin/ă săle arate celorlal/i că a"e# bun.-ust!
rebuie să ne î#brăcă# du'ă cu# cer re"istele de#odă, să %ace# dra-oste cu sau %ără c&e%, să ucide#în nu#ele %rontierelor, să lăsă# ti#'ul să treacă re. 'ede $i 'ensia să "ină i#ediat, să ale-e# 'oliticieni,să ne 'l7n-e# de costul "ie/ii, să ne sc&i#bă# 'ie'.tănătura, să.i "orbi# de rău 'e cei care sunt di%eri/i,
să 'ractică# un cult reli-ios în %iecare du#inică, saus7#bătă, sau "ineri, în %unc/ie de reli-ie? acolo săcere# iertare 'entru 'ăcatele noastre, să ne u#%la#în 'ene 'entru că $ti# ade"ărul, să dis're/ui# ce.lălalt trib care adoră un zeu %als!
c&iar dacă niciodată nu ob/ine# un 'ost în ceea cene.au obli-at să ale-e# dre't carieră!
ă studie# lucruri de care nu a"e# ne"oie nici.odată, dar des're care ni s.a s'us că era i#'ortant să
le $ti#B al-ebră, tri-ono#etrie, codul lui Ha#.#urabi!
ă nu ne întristă# niciodată 'ărin/ii, c&iar dacăasta însea#nă să renun/ă# la tot ce ne #ul/u#e$te!
ă ascultă# #uzică încet, să "orbi# încet, să 'l7n.-e# 'e ascuns, 'entru că eu sunt atot'uternicul Ga.&ir, acela care a dictat re-ulile (ocului, distan/a dintre$ine, ideea de succes, %or#ele de iubire, i#'ortan/areco#'enselor!
8e.a# o'rit în %a/a unui i#obil destul de $ic, din.tr.o zonă scu#'ă! Unul dintre ei a butonat codul dela intrare $i a# urcat to/i la eta(ul trei! =i.a# înc&i. 'uit că a"ea# să înt7lnesc acea %a#ilie în/ele-ătoare,care îi tolerează 'e 'rietenii %iului Q c7tă "re#e îiau a'roa'e $i 'ot controla totul! 0ar c7nd Lucre.cia adesc&is u$a, era întuneric de'linB 'e #ăsură ce oc&ii#i se obi$nuiau cu lu#ina de 'e stradă care intra%iltrată 'e %erestre, a# 'utut "edea un salon i#ens $i-ol Q sin-ura decora/ie era un $e#ineu care 'ăreane%olosit de ani de zile!
Un băiat de a'roa'e doi #etri, blond, cu #antielun-ă de -abardină $i cu 'ărul tăiat du'ă #oda in.dienilor siou a#ericani, s.a dus la bucătărie $i s.aîntors cu ni$te lu#7nări a'rinse! o/i s.au a$ezat încerc 'e (os $i 'entru 'ri#a oară în noa'tea aceea #is.a %ăcut %ricăB 'arcă era# într.un %il# de -roază,
>+> >+
un ritual satanic era -ata să încea'ă Q "icti#a "a %istrăinul nai" care s.a &otăr7t să.i înso/ească!
=i&ail era 'alid, cli'ea dezordonat, cu 'ri"irea ră.
e'erien/a din noa'tea aceea, c&iar dacă era t7rziu,era# băut, obosit, cu tea#a că =ărie #ă a$te'ta trea.ză, 'reocu'ată sau %urioasă! =.a# a$ezat l7n-ă =i.
tăcită, %ără a reu$i să.$i o'rească oc&ii într.un loc Qasta #i.a s'orit nelini$tea! Era -ata să %acă o criză dee'ile'sieB oare cei de acolo $tiau cu# să rezol"e ositua/ie ca asta 8u era #ai bine să 'lec, ca să nu #ă
"ăd i#'licat într.o tra-ediePoate că asta ar %i %ost atitudinea cea #ai în/elea'.
tă, con%or#ă cu acea "ia/ă în care sunt un scriitor ce.lebru, care scrie des're s'iritualitate $i care ar trebuisă dea un ee#'lu! 0acă a$ %i rezonabil, i.a$ s'uneLucreciei că în cazul unei crize trebuia să.i ba-e ce"aî& -ură iubitului ei 'entru ca acesta să nu.$i în-&ităli#ba $i să #oară su%ocat! E"ident că ea $tia toateastea, dar în lu#ea celor ce ur#ează Ga&irul social,nu lăsă# ni#ic la înt7#'lare, trebuie să a"e# con.
$tiin/a î#'ăcată!înainte de accident, a$a a$ %i %ăcut! 0ar acu# 'o."estea #ea 'ersonală î$i 'ierduse din i#'ortan/ă,încetase să #ai %ie 'o"este, de"enea iar le-endă, cău.tare, a"entură, călătorie în a%ara $i înlăuntrul #eu!=ă a%la# din nou într.un ti#' în care lucrurile setrans%or#au în (urul #eu, $i a$a "oia# să %ie '7nă las%7r$itul zilelor #ele 2#i.a# adus a#inte de e'ita%ul#euB El a #urit încă din ti#'ul "ie/ii:3! Lua# du'ă#ine e'erien/ele trecutului care.#i 'er#iteau săreac/ionez cu iu/eală $i 'recizie, dar nu.#i a#intea#tot ti#'ul lec/iile 'e care le în"ă/ase#! ă înc&i'ui/iun războinic, în #i(locul lu'tei, o'rin.du.se ca sădecidă care ar %i lo"itura cea #ai bună Ar #uri c7tai cli'i!
)ar războinicul din #ine, ac/ion7nd cu intui/ie $ite&nică, a &otăr7t că trebuia să ră#7n? să continui
, ' eocu' s u u o s ! $e -&ail, ca să 'ot să ac/ionez re'ede în cazul unei noicrize!
=i s.a 'ărut că o 'utea do#inaS .a lini$tit, încetul
cu încetul, 'ri"irea a înce'ut să aibă aceea$i inten.sitate ca a t7nărului î#brăcat în alb de 'e 'odiu#ulrestaurantului ar#enesc!
Q o# înce'e cu ru-ăciunea obi$nuită, s'use el!i oa#enii aceia, '7nă atunci a$a de a-resi"i, be/i,
#ar-inaliza/i, au înc&is oc&ii $i s.au luat de #7nă %or.#7nd un cerc %oarte #are! P7nă $i cei doi c7ini.lu'i 'ăreau să se %i do#olit într.un col/ al salonului!
Q A&, %7nto, c7nd #ă uit la #a$ini, la "itrine, laoa#enii cu 'ri"irea -oală, la clădiri $i #onu#ente,
"ăd în toate absen/a a! ;ă ce"a ca să %i# în staresă e aduce# îna'oi!
într.un -las, -ru'ul continuăB Q A&, %7nto, recunoa$te# 'rezen/a a în încer
cările 'rin care trece#! A(ută.ne să nu renun/ă#! ăne a#inti# de ine cu lini$te $i &otăr7re, c&iar $i încli'ele c7nd e -reu să recunoa$te# că e iubi#!
A# obser"at că to/i a"eau acela$i si#bol
>+4
unde"a 'e &aine! Era o bro$a, sau a'lice de #etal,ori ce"a brodat, sau c&iar un desen %ăcut cu 'eni/adirect 'e &aine!
#eni l7n-ă noi, a(un-e# să ne întrebă# dacă #erităe%ortul!
Q A$ "rea să dedic această noa'te bărbatuluicare stă în drea'ta #ea! .a a$ezat l7n-ă #ine 'entru că "rea să #ă 'rote(eze!
0e unde $tia
Q E un o# bunB a în/eles că iubirea te sc&i#bă$i se lasă trans%or#at de ea! Poartă.n su%letul luiîncă #ult din 'o"estea 'ersonală, dar încearcă să seelibereze ori de c7te ori e 'osibil $i de aceea a ră#ascu noi! Este so/ul %e#eii 'e care to/i o cunoa$te#,care #i.a lăsat o relic"ă ca do"adă a 'rieteniei sale$i ca talis#an!
=i&ail scoase 'eticul de '7nză 'ătat de s7n-e $i îla$eză dinaintea lui!
Q Aceasta este o 'arte din că#a$a soldatului ne
cunoscut, înainte de a #uri, el i.a cerut %e#eiiB aie.#i că#a$a $i î#'arte.o cu cei care cred în #oarte,$i care de aceea sunt în stare să trăiască ca $i cu#ar %i ulti#a lor zi 'e Pă#7nt! 'une acestor oa#enică toc#ai a# "ăzut c&i'ul lui 0u#nezeu? să nu ses'erie, dar nici să nu se culce lini$ti/i! ă caute ade"ărul unic, care este iubirea! ă trăiască du'ă le-ile ei:!
o/i 'ri"eau cu res'ect bucata de '7nză! Q 8e.a# născut în "re#ea re"oltei! 8e.a# de
dicat ei cu entuzias#, ne.a# riscat "ia/a $i tinere/ea,$i deodată ne e %ricăB bucuria ini/ială lasă locul ade"ăratelor 'ro"ocări Q oboseala, #onotonia, îndoielile 'ri"ind 'ro'riile 'uteri! 8e dă# sea#a că unii 'rieteni au renun/at de(a! unte# obli-a/i să în%runtă# sin-urătatea, sur'rizele care se i"esc la %iecare 'as, iar du'ă c7te"a căderi c7nd n.a# a"ut 'e ni.
Q =erită e%ortul! i "o# continua, c&iar $tiind căsu%letul nostru, de$i etern, este în această cli'ă 'ri.zonier în 'lasa ti#'ului, cu cli'ele $i li#itările lui! 8e "o# strădui din răs'uteri să ne eliberă# din
această 'lasă! C7nd nu se "a #ai 'utea $i ne "o# în.toarce la 'o"estea 'e care al/ii ne.au s'us.o, dar încăne "o# a#inti de bătăliile noastre, "o# %i -ata săreluă# lu'ta dacă $i condi/iile "or rede"eni %a"o.rabile! A#in!
Q A#in, au re'etat to/i! Q rebuie să "orbesc cu %7nta, s'use băiatul
blond cu 'ărul tăiat ca la indienii a#ericani! Q Azi nu! unt obosit!.a auzit un #ur#ur -eneral de ne#ul/u#ireB
s're deosebire de restaurantul ar#enesc, oa#enii deaici $tiau 'o"estea lui =i&ail $i de 'rezen/a: 'e careo credea #ereu în 'rea(#ă! El s.a ridicat $i s.a dus '7nă la bucătărie du'ă un 'a&ar cu a'ă! L.a# înso/it!
L.a# întrebat cu# de ob/inuseră a'arta#entul? el#i.a s'us că le-ea %ranceză 'er#ite oricărui cetă/eansă %olosească în #od le-al un i#obil care nu este%olosit de 'ro'rietarul lui! Adică, aceasta era oocu'are\:!
)deea că =ărie #ă a$te'ta înce'ea să nu.#i dea 'ace! El #.a luat de bra/!
Q A/i s'us azi că o să #er-e/i în ste'ă! 0oar odată "ă #ai re'etB "ă ro-, lua/i.#ă $i 'e #ine!
\ ocu'are:B re%erire la sJuatteri0 care a'licau le-ea 'ri#u.lui ocu'ant al unui teren "ir-in în A#erica! Princi'iul %unc./ionează $i în le-isla/ia %ranceză, (n+tr+*
>++ >+
rebuie să #ă întorc in /ara #ea, #ăcar 'entru o"re#e, dar n.a# bani! =i.e dor de 'o'orul #eu, de#a#a, de 'rieteni! A$ %i 'utut s'une "ocea î#is'une că o să a"e/i ne"oie de #ine: dar nu este ade
acu# #ă -7ndesc că trebuie să des%ă$or sin-ur %irulAriadnei $i să ies din labirintul în care #.a# bă-at!ia/a #ea s.a sc&i#bat, 'arcă a# întinerit cu zece,d ă i d i d ă î ă
s'une că o să a"e/i ne"oie de #ine , dar nu este ade."ărat Q o 'ute/i înt7lni 'e Est&er %ără 'roble#e, %ărăa(utorul ni#ănui! 0ar eu si#t ne"oia să #ă ali.#entez cu ener-ia 'ă#7ntului natal!
Q î/i 'ot 'lăti o călătorie dus.întors! Q tiu că 'ute/i! 0ar #i.ar 'lăcea să %iu acolo cudu#nea"oastră, să #er- '7nă în satul unde se a%lăea, să si#t "7ntul în %a/ă, să "ă a(ut să 'arcur-e/idru#ul s're %e#eia 'e care o iubi/i! Ea a %ost Q $icontinuă să %ie Q %oarte i#'ortantă 'entru #ine! ă.z7nd sc&i#barea ei, $i &otăr7rea, a# în"ă/at #ulte $i"reau să #ai în"ă/! ă a#inti/i că a# "orbit o datădes're 'o"e$ti neter#inate: =i.ar 'lăcea să %iul7n-ă du#nea"oastră '7nă în cli'a în care "o# zăricasa ei! Ast%el, "oi %i trăit '7nă la s%7r$it această 'e.
rioadă din "ia/a du#nea"oastră Q $i din "ia/a #ea!0eîndată ce "ede# casa, eu "ă las sin-ur! 8u $tia# ce să s'un! A# încercat să sc&i#b "or.
ba $i a# întrebat cine erau ti'ii din sală! Q Oa#eni ca du#nea"oastră, care se te# să.$i
ter#ine 'o"estea, o -enera/ie care "isa să sc&i#belu#ea, dar care a'roa'e că a a(uns să se 'redea în%a/a realită/ii:! 8e 're%ace# că sunte# 'uternici 'entru că sunte# slabi! unte# încă 'u/ini, %oarte 'u/ini, dar s'er ca asta să treacă? oa#enii nu se 'ota#ă-i la nes%7r$it!
0ar care e răs'unsul la ru-ă#intea #ea Q =i&ail, $tii că încerc în #od sincer să #ă eli
berez de 'o"estea #ea 'ersonală! 0acă era cu ce"ati#' în ur#ă, #i s.ar %i 'ărut #ult #ai con%ortabil$i #ai con"enabil să călătoresc cu du#neata, carecuno$ti re-iunea, obiceiurile, 'osibilele 'ericole! 0ar
>+*
douăzeci de ani Q de aceea "reau să 'ornesc în cău.tarea a"enturii!
Q C7nd "e/i 'leca Q )#ediat ce ob/in "iza! în două.trei zile!
Q %7nta "ă înso/e$te! ocea î#i s'une că a sositcli'a! 0acă "ă răz-7ndi/i, să #ă anun/a/i!
* * *
A# trecut 'rintre oa#enii tr7nti/i 'e (os, -ata săadoar#ă! în dru# s're casă, #ă -7ndea# că "ia/a era#ult #ai "eselă dec7t crezuse# că 'oate %i la "7rstaasta? e oric7nd 'osibil să rede"ii t7năr $i nebun! Era#at7t de concentrat asu'ra 'rezentului, că #.a sur'rins%oarte tare %a'tul că oa#enii nu se %ereau să #ă lasesă trec, nici nu lăsau oc&ii în (os cu tea#ă! 8i#eni n.a obser"at 'rezen/a #ea, $i.#i 'lăcea, ora$ul era dinnou acela$i ca atunci c7nd, cri.tic7ndu.1 'e Henric al).lea că $i.a trădat reli-ia 'rotestantă $i s.a căsătoritcu o catolică, el a răs'unsB Parisul #erită o #esă!:
=erita c&iar #ai #ult dec7t at7t! Putea# să re"ăd#asacre reli-ioase, ritualuri s7n-eroase, re-i, re-ine,#uzee, castele, 'ictori care su%ereau, scriitori carese.#bătau, %ilozo%i care se sinucideau, #ilitari careunelteau 'entru cucerirea lu#ii, 'o"e$ti care la un#o#ent dat %useseră uitate, iar acu# erau readuse la
lu#ină Q $i re'o"estite!Pentru 'ri#a oară du'ă #ultă "re#e a# intrat în
casă $i nu #.a# re'ezit la co#'uter ca să "ăd dacă nu#i.a scris cine"a, dacă nu a'ăruse "reun lucru ce nusu%erea a#7nare Q ni#ic nu era cu ade"ărat
>+9
de nea#7nat! 8ici '7nă la ca#era =ăriei nu #.a#dus să "ăd dacă dor#ea, 'entru că $tia# că se 're.%ăcea că doar#e!
8.a# a'rins tele"izorul ca să "ăd $tirile de noa'.
8.a# a'rins tele"izorul ca să "ăd $tirile de noa'.te, 'entru că erau acelea$i 'e care le asculta# dec7nd era# co'ilB /ara î$i a#enin/ă "ecina, cine"a atrădat 'e altcine"a, econo#ia #er-e rău, toc#ai s.a
consu#at un #are scandal 'asional, )srael $i Pa.lestina n.au a(uns la un acord în ulti#ii cincizeci deani, altă bo#bă a e'lodat, un tai%un a lăsat #ii de 'ersoane %ără adă'ost!
=i.a# adus a#inte că în di#inea/a aceea, ne.!a"7nd la înde#7nă atentate teroriste, #arile cotidi.ane anun/au cu litere de o $c&ioa'ă o rebeliune înHaiti! i ce #ă interesa 'e #ine Haiti Ce a"ea săaducă nou în "ia/a #ea, în "ia/a so/iei #ele, în 're/ul '7inii de la Paris sau în tribul lui =i&ail Cu# 'utea# să.#i 'ierd cinci #inute din 're/ioasa #ea
"ia/ă ascult7nd c&estii des're rebeli $i 're$edinte,"ăz7nd acelea$i scene ale #ani%esta/iilor de stradăre'etate la in%init, $i toate astea 'rezentate ca $i cu#ar %i %ost #arele e"eni#ent al u#anită/iiB o rebeliuneîn HaitiS i eu crezuse#S i asistase# '7nă la s%7r$itSîntr.ade"ăr, 'ro$tii ar #erita să aibă le-iti#a/ies'ecială, 'entru că sus/in 'rostia colecti"ă!
A# desc&is %ereastra, a# lăsat să intre aerul în.-&e/at al no'/ii, #.a# dezbrăcat s'un7ndu.#i că #ă 'utea# controla $i 'utea# rezista %ri-ului! A# stata$a, -olit de -7nduri, si#/ind doar cu# 'icioarele
'ă$eau 'e 'odea, oc&ii erau %ia/i 'e urnul Ei%%el,auzul 'erce'ea lătrături de c7ini, sirene, -lasuricon%uze!
Eu nu era# eu, eu nu era# ni#ic Q $i.#i 'ărea#inunat!
Q ri$ti ciudată! Q Cu# adică Q Pari tristă! Q 0ar nu sunt tristă! unt #ul/u#ită! Q ezi onul "ocii tale e %als, e$ti tristă cu #ine
dar nu îndrăzne$ti să.#i s'ui ni#ic! Q 0ar de ce a$ %i Q Pentru că aseară #.a# întors t7rziu $i beat!
8ici #ăcar nu #.ai întrebat unde a# %ost!
Q 8u #ă interesează! Q 0e ce nu 8u /i.a# s'us că ies cu =i&ail Q i n.ai ie$it Q a da! Q Atunci, ce "rei să te întreb Q C7nd iubitul se întoarce acasă t7rziu, iar tu
sus/ii că îl iube$ti, nu crezi c.ar trebui să.ncerci #ă.car să a%li ce s.a.nt7#'lat
Q i ce s.a înt7#'lat Q 8i#ic! A# ie$it cu el $i un -ru' de 'rieteni!
Q Atunci e bine! Q C&iar crezi asta Q i-ur că da! Q Cred că nu #ă #ai iube$ti! 8u e$ti -eloasă!
E$ti indi%erentă! E nor#al să "in la două noa'tea Q 0ar n.ai s'us că e$ti un o# liber Q i-ur că sunt!
270 >1
Q Atunci, e nor#al să "ii la două di#inea/a! i să%aci ce crezi că e #ai bine! 0acă a$ %i #a#a ta, a$ %iîn-ri(orată, dar tu e$ti adult, nu ărba/ii trebuie săînceteze să se #ai co#'orte ca $i cu# ne"estele lor
înceteze să se #ai co#'orte ca $i cu# ne"estele lorar trebui să.i trateze ca 'e ni$te co'ii!
Q 8u "orbesc de ti'ul ăsta de în-ri(orare! or. besc de -elozie!
Q Ai %i #ai #ul/u#it dacă a$ %ace o scenă acu#,la ca%eaua de di#inea/ă Q ă nu %aci asta, că ne aud "ecinii! Q Pu/in î#i 'asă de "eciniB n.o %ac 'entru că n.
a# c&e% s.o %ac! =.a costat, dar a# ter#inat 'rin aacce'ta ce #i.ai s'us la Ga-reb, $i încerc să #ăobi$nuiesc cu ideea! 0ar, dacă asta te %ace %ericit, #ă 'ot 're%ace că sunt -eloasă, 'lictisită, înnebunită!
Q E$ti ciudată! înce' să cred că nu #ai contez 'entru tine!
Q )ar eu înce' să cred că ai uitat că un ziarist te
a$tea'tă în antica#eră $i că 'oate să audă discu/ianoastră!
A , da, ziaristul! ă 'orni# 'ilotulauto#at, 'entru că $tiu ce întrebări o să.#i 'ună!tiu cu# înce'e inter"iul 2să "orbi# des're nouadu#nea"oastră carte, care e #esa(ul 'rinci'al:3,$tiu ce "oi răs'unde 2dacă "oia# să trans#it un#esa(, scria# o %rază, nu o carte:3!
tiu că "a întreba ce 'ărere a# des're critică, careeste, de obicei, %oarte dură cu #unca #ea! tiu cădiscu/ia noastră se "a ter#ina cu a/i înce'ut de(a să
scrie/i o nouă carte Care sunt 'roiectele du#nea."oastră de "iitor:, la care "oi răs'undeB e secret:!
Care este #esa(ul 'rinci'al Q 0acă "oia# să scriu un #esa(, scria# nu#ai o
%rază! Q 0ar de ce scrie/i Q Pentru că aceasta este %or#ula 'e care a# -ă.
sit.o ca să.#i î#'art e#o/iile cu al/ii!
;raza era a 'ilotului auto#at, dar eu #ă o'resc $iîl corectezB Q otu$i, această 'o"este 'oate %i istorisită alt%el! Q O 'o"este care 'utea %i istorisită alt%el re/i
să s'une/i că nu sunte/i #ul/u#it de Timp de s1âşiat0timp de reparat3
273
Q 8u des're carte este "orba, ci des're răs'unsul 'e care "i l.a# dat! 0e ce scriu Ade"ăratul răs 'uns este ur#ătorulB scriu 'entru că "reau să %iu
Q i totul din cauza unui 'oe#, a# continuat eu!Un 'oe# #.a %ăcut să în/ele- că, scriind, arăt7nd tuturor lu#ea #ea in"izibilă, 'utea# concura a"7nd
iubit!Giaristul #ă 'ri"i cu un aer sus'iciosB ce %el de
con%esiune #ai era $i asta
Q criu 'entru că, în tinere/e, nu $tia# să (oc bine%otbal, nu a"ea# #a$ină, nu a"ea# o lea%ă ca lu#ea, nu era# 'uternic!
;ăcea# un e%ort uria$ ca să continui! 0iscu/ia cu=ărie î#i a#intise un trecut care nu #ai a"ea nici unrost, acu# trebuia să "orbesc des're ade"ărata #ea 'o"este 'ersonală, să #ă eliberez de ea! A#continuatB
Q 8ici &aine la #odă nu 'urta#! Pe cole-ele#ele doar asta le interesa, a$a că nici nu se uitau la#ine! 8oa'tea, c7nd 'rietenii #ei erau cu iubitele,eu a# înce'ut să.#i trec ti#'ul cre7nd o lu#e încare 'utea# să %iu %ericitB cole-ii #ei erau scriitoriicăr/ilor lor! într.o bună zi a# scris un 'oe# 'entruo "ecină de 'e stradă! Un 'rieten 1.a desco'erit înca#era #ea, 1.a %urat $i, c7nd era# to/i î#'reună,1.a arătat tuturor! Au r7s $i au -ăsit că era ridicol Q eu, îndră-ostitS
;ata căreia i.a# dedicat 'oe#ul nu a r7s! în searaur#ătoare, c7nd ne.a# dus cu to/ii la teatru, ea s.aa$ezat l7n-ă #ine $i #.a luat de #7nă! A$a a# ie$itde la s'ectacol, /in7ndu.ne de #7năB eu, care #ăconsidera# ur7t, slab, %ără &aine la #odă, era# cu%ata cea #ai dorită din clasă!
A# %ăcut o 'auză! Era ca $i cu# #ă întorcea# întrecut, la #o#entul c7nd #7na ei o atin-ea 'e.a #ea$i.#i sc&i#ba "ia/a!
$anse e-ale cu lu#ea "izibilă a 'rietenilor #ei Q cu%or/a %izică, &ainele la #odă, #a$inile, su'erioritatea la s'ort!
Giaristul este 'u/in sur'rins, dar at7t! e contro.lează $i continuăB
Q 0e ce crede/i că este critica a$a de dură cu lucrările du#nea"oastră
La asta, 'ilotul auto#at ar %i răs'unsB este dea(uns să citi# bio-ra%ia oricărui clasic Q $i să nu #ăîn/ele-e/i -re$it, nu #ă co#'ar cu ei Q ca să des.co'eri# că întotdeauna critica a %ost ne#iloasă! =o.ti"ul e si#'luB criticii sunt %oarte nesi-uri, nu $tiueact ce se înt7#'lă, sunt de#ocra/i c7nd "orbesc de 'olitică, dar %asci$ti c7nd "orbesc de cultură! Cred că
'o'orul $tie să.$i alea-ă -u"ernan/ii, dar nu $tie săalea-ă un %il#, o carte, #uzica:!
Q A/i auzit "reodată de Le-ea din Jante@ata! )ar 'ărăsise# 'ilotul auto#at, de$i $tia#
că $ansele ca ziaristul să.#i 'ublice răs'unsul erau#ini#e!
Q 8u, n.a# auzit niciodată, răs'unde el! Q Cu toate că ea eistă de la înce'uturile ci"ili
za/iei, a %ost enun/ată !o%icial abia în 19 de un scriitor danez! în oră$elul Jante, stă'7nii 'uterii au creat
zece 'orunci care s'uneau cu# trebuie să se 'oarteoa#enii $i desi-ur că ele nu erau "alabile doar înJante, ci în orice col/ al lu#ii! 0acă ar trebui să rezu#între- tetul nu#ai într.o %rază, a$ s'uneB #ediocritatea $i anoni#atul sunt cea #ai bună ale-ere!0acă "e/i %ace ast%el, nu "e/i a"ea #ari 'roble#e în"ia/ă! 0ar dacă "e/i încerca să %i/i di%eri/i!!!:
274 275
Q A$ "rea să $tiu care sunt 'oruncile din Jante,#ă întreru'se ziaristul, 'ăr7nd cu ade"ărat interesat!
Q 8u le a# aici, dar 'ot rezu#a tetul în între.-i#e
#eaB un 'rieten rus îi tele%onase iubitei, directoare aunui trust de 'resă din Naza&stan! Ea 1.a c&e#at 'ea#basadorul de la Paris $i '7nă seara totul ur#a să%ie -ata
-i#e!=.a# dus la calculator $i a# scos la i#'ri#antă
o "ersiune condensatăB
Eşti un nimeni0 nu 2ndr"ni s" crei c" ştii mai
mult ca noi+ 6u ai nici o importan5"0 nu reuşeşti s" 1aci nimic cu ade%"rat0 munca ta e ne2nsemnat"0 nune pro%oca şi %ei putea s" tr"ieşti 1ericit+ .a totdeauna2n serios ce-5i spunem şi nu lua niciodat" 2n derâdere p"rerile noastre+
Giaristul î#'ături &7rtia $i o 'use în buzunar! Q Are dre'tate! 0acă du#nea"oastră sunte/i un
ni#eni, dacă #unca du#nea"oastră e li'sită de consecin/e, atunci #erita/i elo-ii! 0ar cine iese din #ediocritate, $i are succes, $i nesocote$te le-ea, #erită
să %ie 'ede'sit!Ce bine că a tras sin-ur concluziile! Q 0eci nu nu#ai criticii, l.a# co#'letat eu! =ult
#ai #ul/i oa#eni dec7t crede/i!
0u'ă.a#iaza, l.a# sunat 'e =i&ail 'e #obil! Q =er-e# î#'reună! 8.a 'ărut sur'rins? #i.a #ul/u#it doar $i #.a
întrebat de ce #ă răz-7ndise#! Q i#' de doi ani, "ia/a #ea s.a rezu#at la Ga&ir!
0e c7nd te.a# înt7lnit, a# înce'ut să #er- 'e undru# 'e care.1 uitase#, o cale %erată 'ărăsită, cu buruieni între $ine, dar care încă #ai %olose$te trenurilor ca să treacă! Cu# n.a# a(uns la sta/ia ter#inus,nu #ă 'ot o'ri din dru#!
=.a întrebat dacă reu$ise# să iau "iza? i.a# e. 'licat că anca ;a"orurilor era %oarte acti"ă în "ia/a
%ie -ata! Q C7nd 'lecă# Q =7ine! A# ne"oie însă de nu#ele du#itale
ade"ărat, ca să 'ot cu#'ăra biletele Q "orbesc cu
a-en/ia 'e tele%onul %i! Q înainte de a înc&ide, "reau să "ă s'un ce"aB #i.
a 'lăcut ee#'lul du#nea"oastră cu distan/a dintre$ine, #i.a 'lăcut $i ee#'lul cu linia %erată 'ărăsită!0ar acu# nu cred că #ă in"ita/i 'entru asta! Cred căeste din cauza unui tet 'e care l.a/i scris $i 'e care îl$tiu 'e dina%ară Q so/ia du#nea"oastră obi$nuia să.1 citeze Q $i este #ult #ai ro#antic dec7t aceastăancă a ;a"orurilor:B
&n r"#oinic al luminii nu uit" niciodat" recunoş-
tin5a+2n timpul luptei0 a 1ost a;utat de 2ngeri8 puterile
cereşti au aşeat 1iecare lucru la locul s"u0 2ng"duin-du-i ast1el 1iec"ruia s" dea tot ce poate+ De aceea0 când soarele apune0 2ngenunchea" şi mul5umeşte $"lului Protector pentru re2ntoarcerea lui+
Camaraii comentea"H GCât e de norocos4 Darel 2n5elege c" Gnoroc4 2nseamn" s" pri%eşti de;ur-2m- pre;ur şi s" %ei unde-5i sunt prieteniiH pentru c" princeea ce au spus ei s-au 1"cut aui5i 2ngerii+
Q 8u.#i a#intesc totdeauna ce.a# scris, darsunt #ul/u#it! Pe cur7nd, î#i trebuie nu#ele du.#itale 'entru a-en/ia de "oia(!
0 ouăzeci de #inute '7nă c7nd centralistade la tai a răs'uns! ocea 'rost.dis'usă î#i s'unecă trebuie să #ai a$te't o (u#ătate de oră! =ărie 'are"eselă în euberanta $i senzuala ei roc&ie nea-ră, $i.#i a#intesc de restaurantul ar#enesc, c7nd do#nulacela a "orbit des're cu# se ecita c7nd se -7ndea căso/ia lui era dorită de al/ii! tiu că la 'etrecerea de-ală toate %e#eile "or %i î#brăcate ast%el înc7t s7nii $icurbele tru'ului să de"ină centrul aten/iei tuturor 'ri"irilor, iar so/ii sau iubi/ii lor, $tiind că ele sunt
dorite, î$i s'unB a$a, să se bucure de de'arte, 'entrucă ea e cu #ine, eu 'ot, eu sunt cel #ai bun $i a#ob/inut ce"a ce ".a/i dori $i "oi:!
8u "oi %ace nici o a%acere, nu "oi se#na contracte,nu "oi da inter"iuri Q "oi asista doar la o cere#onie,"oi 'lăti 'entru un de'ozit care a %ost %ăcut la anca;a"orurilor, "oi cina cu cine"a 'licticos l7n-ă #inecare #ă "a întreba de unde #ă ins'ir 'entru căr/ile#ele! iza"i "or sta 'robabil o 'erec&e de s7ni la"edere, 'oate so/ia "reunui 'rieten de.al #eu, iar eu
"a trebui să #ă controlez tot ti#'ul ca să nu cobor 'ri"irea, 'entru că nu#ai o cli'ă dacă %ac asta, ea osă.i s'ună so/ului că a# încercat s.o seduc! în ti#'ce a$te'tă# taiul, %ac o listă a lucrurilor care 'ota'ăreaB
A3Co#entarii des're as'ectul eteriorB ce ele.-antă e$ti:, ce roc&ie %ru#oasă ai:, ce ten -roza"ai:! C7nd a(un- acasă, co#entează cu 'artenerul căto/i erau 'rost î#brăca/i, cu %i-uri bolnă"icioase!
3 Călătorii recenteB trebuie să #er-i la Aruba, e%antastic:, nu eistă ni#ic #ai bun 'e lu#e dec7t onoa'te de "ară la Cancun, b7nd =artini 'e #alul#ării:! în realitate, ni#eni nu s.a distrat 'rea #ult,abia dacă au a"ut senza/ia libertă/ii Q 'entru c7te"azile, $i au %ost obli-a/i să le 'lacă, %iindcă au c&eltuit
bani!C3 Alte călătorii, de data asta în locuri care 'ot %i
criticateB a# %ost la Rio de Janeiro, nu./i înc&i'ui ceora$ "iolent:, e i#'resionantă #izeria de 'e străzileCalcuttei:! 0e %a't, nu s.au dus dec7t 'entru cade'ărtarea la care au a(uns să.i %acă să se si#tă 'u.ternici $i 'ri"ile-ia/i c7nd s.au întors la realitatea#esc&ină din "ia/a lor, unde cel 'u/in nu eistă nici#izerie, nici "iolen/ă!
038oi tera'iiB tinctură de -r7u "erde ti#' de
o să'tă#7nă, î#bunătă/e$te as'ectul 'ărului:, a#stat două zile într.un spaa din iarritz, a'a desc&ide 'orii $i eli#ină toinele:! în să'tă#7na ur#ătoare"or desco'eri că -r7ul "erde n.a a"ut nici o calitate$i că orice a'ă %ierbinte desc&ide 'orii $i eli#ină toinele!
E3 Ceilal/iB de #ult nu l.a# #ai "ăzut 'e cutare,ce.o #ai %ace:, a# auzit că doa#na nu.$tiu.cu#$i.a "7ndut a'arta#entul, 'entru că este într.o situa/ie di%icilă:! e 'oate "orbi des're cei care nu au%ost in"ita/i la 'etrecerea res'ecti"ă, se 'oate critica
însă cu condi/ia ca la s%7r$it să luă# un aer inocent,#ilos $i să înc&eie# cu dar oricu#, e o 'ersoană
;3 =ici 'l7n-eri 'ersonale, c7t să dea 'u/ină sa"oare înt7lniriiB #i.ar 'lăcea să se înt7#'le ce"anou $i.n "ia/a #ea:, sunt %oarte în-ri(orat de co'iii#ei, ce ascultă ei nu este #uzică, ce citesc Q nu e
a ad#ite contrariul ar înse#na să acce'te că lu#ea încare trăiau nu#ai eistă, că nu sunt la curent culucrurile i#'ortante care se 'etrec acu#!
#ei, ce ascultă ei nu este #uzică, ce citesc nu eliteratură:! A$tea'tă reac/ia celor cu acelea$i 'roble#e, se si#t #ai 'u/in sin-uri $i 'leacă "eseli!
@3 La 'etreceri intelectuale, cu# trebuie să %ie
cea de azi, "o# discuta des're războiul din Orientul =i(lociu, 'roble#ele isla#is#ului, ulti#a e 'ozi/ie, %ilozo%ul la #odă, cartea %antastică 'e careni#eni n.o cunoa$te, #uzica de azi care nu #ai ece a %ost? ne "o# e'ri#a o'iniile noastre inteli-ente, de bun.si#/, absolut contrare %a/ă de ceea ce -7ndi# de %a't Q $ti# doar c7t ne costă să #er-e# lae'ozi/iile alea, să citi# căr/ile astea insu'ortabile,să "ede# %il#e ultra.'licticoase Q nu#ai $i nu#ai 'entru a a"ea un subiect de con"ersa/ie într.o noa'
te ca asta!aiul sose$te $i, în ti#' ce ne îndre'tă# s're lo.
cal, #ai adau- un lucru %oarte 'ersonal 'e lista #eaBsă #ă 'l7n- =ăriei că detest cinele de -ală! îi s'un,$i ea.#i răs'unde că '7nă la ur#ă #ă distrez $i.#i 'lace Q ceea ce e ade"ărat!
)ntră# într.unui dintre restaurantele cele #ai $icdin ora$, ne îndre'tă# s're salonul rezer"at e"eni.#entului Q un 're#iu literar în al cărui (uriu #.a#a%lat $i eu! o/i în 'icioare, con"ers7nd, unii #ă sa.lută, al/ii abia î#i aruncă o 'ri"ire $i.$i continuă dis.cu/iile, or-anizatorul "ine la #ine, #ă 'rezintă tuturorcelor care sunt acolo, #ereu cu aceea$i %rază iritantăBdu#nea"oastră îl cunoa$te/i 'rea bine:! Unii z7#. besc $i #ă recunosc, al/ii doar z7#besc $i nu #ă re.cunosc, dar se 're%ac că $tiu cine sunt Q 'entru că
î#i aduc a#inte de tribul din noa'tea 'rece.dentă $i adau-B 'ro$tii ar trebui du$i to/i 'e un "a'orîn lar-, să aibă 'etreceri în %iecare seară, să %ie 'rezenta/i la nes%7r$it celorlal/i, luni între-i, '7nă ce
"or reu$i să /ină #inte %iecare cine este!=i.a# re"ăzut catalo-ul 'ersoanelor care %rec.
"entează e"eni#ente ca acesta! Gece la sută suntAsocia/ii:, oa#eni cu 'utere de decizie, care au ie$itdin casă nu#ai din cauza ăncii ;a"orurilor, caresunt aten/i la orice 'oate "eni în bene%iciul #unciilor, de unde să ia bani, unde să.i in"estească! )#ediat"ăd dacă e"eni#entul este 'ro%itabil sau nu, sunt ceicare totdeauna 'leacă înainte ca 'etrecerea 'ro.'riu.zisă să încea'ă, nu.$i 'ierd niciodată "re#ea!
0oi la sută sunt alentele:, care au într.ade"ărun "iitor 'ro#i/ător, au reu$it să tra"erseze ni$te%lu"ii, $i.au dat sea#a că eistă anca ;a"orurilor $isunt clien/i 'oten/iali? 'ot 'resta ser"icii i#'ortante,dar încă nu sunt în stare să &otărască sau să ia deciziii#'ortante! unt dră-u/i cu toată lu#ea, 'entru că nu$tiu 'rea bine cu cine "orbesc $i sunt #ult #aidesc&i$i dec7t Asocia/ii:, %iindcă orice dru#, 'entruei, 'oate duce unde"a!
rei la sută sunt u'a#aros:, nu#it a$a în cin.
stea unui "ec&i -ru' de -&erilă uru-uaTanB au reu$itsă se in%iltreze în #i(locul acelor oa#eni, suntînnebuni/i du'ă contacte cu cei i#'ortan/i, nu $tiudacă să ră#7nă aici sau să se ducă la cealaltă 'etre.cere care are loc în acela$i ti#' cu asta, sunt nelini$.ti/i, "or să arate i#ediat că au talent, dar nu au %ost
280 >*1
in"ita/i, nu s.au că/ărat încă 'e #un/i, $i i#ediat cesunt identi%ica/i, nu #ai sunt bă-a/i în sea#ă!
)n s%7r$it, *5 la sută sunt ă"i: Q i.a# botezat cunu#ele acesta 'entru că a$a cu# nu eistă 'etrecere
că lucrează în cine#ato-ra%ie:! ;ata e'licăB scriecritică 'entru un ziar, are o carte 'ublicată! 20es'recine#a 8u, des're "ia/a ei, scurta $i neinteresantaei "ia/ă î#i înc&i'ui 3
nu#ele acesta 'entru că, a$a cu# nu eistă 'etrecere%ără această ustensilă, tot a$a nu eistă e"eni#ent %ărăei! T"%ile nu $tiu eact ce se înt7#'lă, dar $tiu că estei#'ortant să se a%le acolo, se -ăsesc 'e lista 'ro#otorilor 'entru că succesul oricărui lucru de'inde$i de cantitatea 'ersoanelor care a'ar acolo! unt e.ce"a i#'ortant Q e.banc&eri, %o$ti directori, %o$ti so/iai "reunei %e#ei celebre, %oste so/ii ale "reunui bărbatcare azi a a(uns în "7r%, la 'utere! unt con/i dintr.o/ară unde nu #ai eistă #onar&ie, 'rin/ese $i #arc&izecare trăiesc din înc&irierea 'ro'riilor castele! in de lao 'etrecere $i se duc la alta, de la un dineu la altul Q#ă întreb, oare nu li se %ace -rea/ă niciodată0e cur7nd, c7nd i.a# s'us =ăriei des're toate astea,
ea #i.a re'licat că eistă oa#eni de'enden/i de#uncă $i oa#eni de'enden/i de distrac/ie! A#belecate-orii sunt ne%ericite, consider7nd că 'ierd ce"a 'rin asta, dar nu reu$esc să.$i stă'7nească "iciul! O%e#eie blondă, t7nără $i %ru#oasă se a'ro'ie în ti#'ce stau de "orbă cu unul dintre or-anizatorii unuicon-res de %il# $i literatură, $i.#i s'une că i.a 'lăcut#ult Timp de s1âşiat0 timp de reparat+ î#i s'une că"ine dintr.o /ară baltică $i că lucrează încine#ato-ra%ie! )#ediat este identi%icată de -ru' ca
%iind o Tupamara0 %iindcă a arătat cu de-etul într.odirec/ie 2s're #ine3, dar e interesată $i de ce se în.t7#'lă l7n-ă ea 2or-anizatorii con-resului3! 0e$ico#isese această -re$eală a'roa'e de neiertat, eistătotu$i $ansa să %ie un Talent li'sit de e'erien/ă Q oor-anizatoare a con-resului o întreabă ce însea#nă
ei "ia/ă, î#i înc&i'ui!3i, cul#ea 'ăcatelorB se -răbe$te în-rozitor, în.
treabă dacă 'oate %i in"itată la e"eni#entul din acestan! Or-anizatorul îi s'une că editoarea #ea, care este
o %e#eie in%luentă $i %oarte #uncitoare 2$i %oarte %ru.#oasă, î#i s'un eu3 a %ost de(a in"itată ca re'rezen.tantă a /ării ei! e întorc s're #ine ca să continuă#discu/ia, Tupamari5a #ai stă c7te"a #o#ente %ără să$tie ce să s'ună, a'oi se înde'ărtează!
Cea #ai #are 'arte a in"ita/ilor de azi Q Tupa-maros0 Talente $i T"%i Q a'ar/ine #ediului artistic,deoarece este "orba de un 're#iu literarB nu#ai Aso-cia5ii sunt %ie s'onsori, %ie 'ersoane de la %unda/iicare s'ri(ină #uzeele, concertele de #uzică clasică $i
'e arti$tii 'ro#i/ători! 0u'ă #ai #ulte discu/ii de.s're cine a %ăcut 'resiuni #ai #ari 'entru c7$ti-areaacelui 're#iu, 'rezentatorul a'are 'e scenă, le ceretuturor să se a$eze la locul ce le.a %ost rezer"at la#ese, 2ne a$eză# to/i3, %ace c7te"a -lu#e 2%ace 'artedin ritual $i to/i r7de#3, $i s'une că to/i c7$ti-ătorii"or %i anun/a/i între antreu $i %elul înt7i!
=ă duc la #asa 'rinci'ală? asta î#i 'er#ite săstau de'arte de T"%i0 dar #ă $i î#'iedică să %iu ală.turi de entuziastele $i interesantele Talente+ =ă a%lu
între directoarea unui concern de co#'anii de auto.#obile, care 'atronează banc&etul, $i o #o$tenitoarecare s.a &otăr7t să in"estească în artă 2s're sur'rin.derea #ea, nici una nu are decolteu 'ro"ocator3! La#asă #ai este directorul unei %ir#e de 'ar%u#uri, un 'rin/ arab 2care 'robabil că era în trecere 'rin ora$ $ia %ost 'escuit de una dintre 'rotectoarele artelor,
282 283
'entru a da #ai #ult 'resti-iu e"eni#entului3, un banc&er israelian care colec/ionează #anuscrise dinsecolul al .lea, or-anizatorul serii, consulul ;ran./ei în =onaco $i o %ată blondă des're care nu 'rea
Q Ce.ar %i să "orbi# des're altce"a;raza #i.a scă'at %ără să "reau! o/i cei de la #asă
tac dintr.odată? în %ondIeste teribil de ne'oliticos să.iîntreru'i 'e ceilal/i $i încă $i #ai în-rozitor este să
/ei în =onaco $i o %ată blondă des're care nu 'rea$tiu ce în"7rte 'e acolo, dar deduc că este o 'oten/i.ală a#antă a or-anizatorului!
ot ti#'ul trebuie să.#i 'un oc&elarii $i, 'e %uri$,
să citesc nu#ele "ecinilor #ei 2trebuia să %iu $i eu în"a'orul 'e care #i l.a# înc&i'uit, să %iu in"itat laaceastă 'etrecere de "reo zece ori, '7nă ce a"ea# săre/in nu#ele in"ita/ilor3! =ărie a %ost a$ezată la altă#asă, a$a cu# cere 'rotocolul? cine"a, într.un anu#e#o#ent al istoriei o#enirii, a in"entat că %a#iliiletrebuiau să se a$eze se'arat, lăs7nd să 'lutească înaer îndoiala dacă 'ersoana de l7n-ă noi estecăsătorită, sin-ură, sau căsătorită dar dis'onibilă! au 'oate e din cauză că so/ii, c7nd se a$a.ză unul l7n-ă
altul, ar 'utea "orbi nu#ai între ei Q dar dacă ar %ia$a, la ce bun să #ai ie$i, să iei taiul $i să #er-i laun banc&et
A$a cu# 're"ăzuse# 'e lista #ea de con"ersa/iide 'etrecere, discu/ia înce'e să se în"7rtească în (urulunor 'lăcute c&estiuni culturale Q ce #inunatăe'ozi/ie, ce inteli-entă critica lui cutărică! Eu "reausă #ă concentrez asu'ra antreuluiQ ca"iar cu so#on$i ou Q dar tot ti#'ul sunt întreru't de %ai#oaseleîntrebări 'ri"itoare la 'ri#irea noii #ele căr/i, deunde.#i "ine ins'ira/ia, sau dacă lucrez la altce"a!o/i de#onstrează o #are cultură, to/i citează Q 're%ăc7ndu.se că le.a scă'at, desi-ur Q cine $tie care 'ersonalitate cunoscută $i des're care s'un căsunte# 'rieteni inti#i! o/i $tiu să co#enteze cani$te 'ro%esioni$ti starea 'oliticii actuale sau 'roble.#ele cu care se con%runtă cultura!
întreru'i 'e ceilal/i, $i încă $i #ai în-rozitor este să"rei să atra-i aten/ia tuturor asu'ra ta! 0ar se 'are că 'li#barea de ieri cu cer$etorii 'e străzile Parisului#i.a %ăcut un rău ire"ersibil $i nu #ai 'ot su'orta
ase#enea discu/ii! Q Pute# "orbi des're obi$nuin/ăB un #o#ent
din "ia/a noastră în care renun/ă# să #ai #er-e#înainte $i ne #ul/u#i# cu ce a"e#!
8i#eni nu este interesat! =ă &otărăsc să sc&i#bsubiectul!
Q Pute# "orbi des're i#'ortan/a de a uita 'o"estea istorisită de al/ii $i des're încercarea de a trăice"a nou! ă %ace# un lucru di%erit în %iecare zi Q cu# ar %i să discută# cu o#ul de l7n-ă noi la res
taurant, să "izită# un s'ital, să bă-ă# 'iciorul într.o baltă, să ascultă# ce "rea să ne s'ună cel de l7n-ănoi, să lăsă# %or/a iubirii să circule, în loc să încer că# s.o înc&ide# într.o cutie 'e care o 'ăstră# într.un col/!
Q Asta ar însenina adulter întreabă 'atronul deziar!
Q 8u! Asta însea#nă să %ii instru#entul iubirii,nu stă'7nul ei! Asta ne asi-ură că sunte# cu cine"a 'entru că a$a dori# noi, nu 'entru că ne obli-ă con.
"en/iile!Consulul ;ran/ei în =onaco î#i e'lică cu #ultă
delicate/e, dar $i cu oarecare ironie, %a'tul că toate 'ersoanele de la #asa aceea î$i eercitau dre'tul laaceastă libertate! o/i sunt de acord, de$i ni#eni nucrede în ade"ărul a%ir#a/iei!
284 285
Q eS stri-ă blonda des're care ni#eni nu $tie 'rea bine ce caută acolo! 0e ce să nu "orbi# des'rese E #ult #ai interesant $i #ai 'u/in co#'licatS
=ăcar e naturală în co#entariul ei! Una dintre
ciară e un tabu #ai -roza" dec7t seul, #ai teribildec7t întrebarea des're trădare, coru'/ie, intri-i 'arla#entare!
0ar 'rin/ul din /ara arabă 'oate 'lictisit de at7tea
"ecinele #ele de #asă r7de ironic, dar eu a'laud! Q eul este într.ade"ăr #ai interesant, dar nu
cred că e ce"a di%erit, nou, nu crede/i în 'lus, nu
#ai este interzis să "orbe$ti des're asta! Q Pe deasu'ra, este de un 'rost.-ust în-rozitor,s'une una dintre "ecinele #ele!
Q Atunci a$ 'utea $ti $i eu ce este interzis or-a.nizatorul înce'ea să se si#tă 'rost!
Q anii, de 'ildă! 8oi to/i aici a"e#, sau ne 're.%ace# că a"e# bani! Crede# că a# %ost in"ita/i 'en.tru că sunte# bo-a/i, celebri, in%luen/i! 0ar nu cu#"ani s.a înt7#'lat de(a să %olosi# o ast%el de cină 'en.tru a a%la într.ade"ăr c7t c7$ti-ă %iecare 0acă sunte#a$a de si-uri 'e noi în$ine, a$a de i#'ortan/i, ce.ar %isă 'ri"i# lu#ea noastră a$a cu# este ea $i nu cu# neînc&i'ui# că e
Q Unde "re/i să a(un-e/i întreabă directoarea dela auto#obile!
Q E o 'o"este lun-ăB a$ 'utea înce'e 'rin a "orbides're Hans $i ;ritz a%la/i într.un bar din oio, săcontinui des're un #on-ol no#ad care a s'us cătrebuie să uită# ce crede# că sunte#, 'entru a 'utea%i într.ade"ăr ceea ce sunte#!
Q 8.a# în/eles ni#ic!
Q 8ici eu n.a# e'licat, dar să ne o'ri# la ce neintereseazăB "reau să $tiu c7t c7$ti-ă %iecare! Ceînsea#nă, în bani, să %ii a$ezat la #asa cea #ai i#. 'ortantă din salon!
O cli'ă de tăcereQ(ocul #eu n.o să #ear-ă #aide'arte! Oa#enii #ă 'ri"esc s'eria/iB situa/ia %inan.
0ar 'rin/ul din /ara arabă, 'oate 'lictisit de at7tearece'/ii $i banc&ete cu con"ersa/ii sterile, 'oate 'entru că în ziua aceea 'ri#ise de la #edicul lui "es.tea că o să #oară, sau din cine $tie ce alte #oti"e, se
&otără$te să ducă (ocul #ai de'arteB Q C7$ti- în (ur de >6 666 de euro 'e lună, du'ă
cu# a a'robat 'arla#entul /ării #ele! Asta nu cores'unde cu c7t c&eltuiesc, 'entru că a# o su#ăneli#itată care se nu#e$te re'rezentare:! Ceea ceînsea#nă că sunt aici cu #a$ina $i $o%erul a#basadei, &ainele 'e care le 'ort a'ar/in -u"ernului, #7ine "oi 'leca s're altă /ară euro'eană într.un a"ion 'ri"at cu 'ilot, co#bustibil $i tae de aero'ort decontate din su#a de re'rezentare!
i înc&eieB Q Realitatea "izibilă nu este o $tiin/ă eactă!0acă 'rin/ul a "orbit at7t de cinstit $i cu# era 'er.
soana cea #ai i#'ortantă de la #asă din 'unct de"edere ierar&ic, ni#eni n.o 'utea lăsa 'e Alte/a aîntr.o 'ozi/ie sin-ulară! rebuie să 'artici'e la (oc, laconstr7n-ere, să răs'undă la întrebare!
Q 8u $tiu eact c7t c7$ti-, s'une or-anizatorul,unul din clasicii re'rezentan/i ai ăncii ;a"orurilor 'e care oa#enii îl nu#esc lobbist:! Ce"a în (ur de
16 666 de euro, dar $i eu dis'un de su#ă de re'rezentare din 'artea or-aniza/iilor 'e care le 'rezidez!Pot deconta totul Q dineuri, 'r7nzuri, bilete de a"ion,uneori c&iar &aine, dar nu a# a"ion 'articular!
inul s.a ter#inat, el a %ăcut un se#n, 'a&arelenoastre erau din nou 'line! Acu# era r7ndul di.rectoarei de la %ir#a de auto#obile, cea căreia nu.i
>*+287
'lăcuse ideea, dar care acu# 'ărea că înce'e să sedistreze!
Q Cred că $i eu c7$ti- ca# tot 'e at7t, cu aceea$isu#ă de re'rezentare neli#itată!
Q 0i#'otri"ă, s'use 'rin/ul! Eu î#i înc&i'uia#că un artist a$a de #are ca du#nea"oastră este cu#ult #ai bo-at!
Unul c7te unul, to/i au s'us c7t c7$ti-au! anc&e.rul era cel #ai bo-at dintre to/iB de zece ori 16 #ili.oane de euro 'e an, în a%ară de %a'tul că a"ea ac/iuni
la banca lui în 'er#anentă dez"oltare!C7nd a "enit r7ndul %etei celei blonde care nu %u.sese 'rezentată, ea a re%uzat!
Q Asta %ace 'arte din -rădina #ea secretă! 8uinteresează 'e ni#eni!
Q i-ur că nu interesează 'e ni#eni, dar a# intratîntr.un (oc, s'une or-anizatorul e"eni#entului!
0ar %ata a re%uzat să 'artici'e! Re%uz7nd, s.a situat 'e un 'alier su'erior %a/ă de to/i ceilal/iB de %a't erasin-ura care a"ea secrete %a/ă de -ru'! 0ar si.tu7ndu.se 'e un 'alier su'erior, a %ost i#ediat 'ri"ită cu
dis're/! Ca să nu se si#tă u#ilită cu salariul ei #izer,a u#ilit ea 'e toată lu#ea %ăc7nd 'e #isterioasa, %ărăsă.$i dea sea#a că cei #ai #ul/i de acolo trăiau 'e#ar-inea 'ră'astiei, at7rn7nd de %ai#oasele su#e dere'rezentare care 'uteau să dis'ară 'este noa'te!
Cu# era de a$te'tat, întrebarea a a(uns în s%7r$it $ila #ine!
Q 0e'inde! 0acă lansez o carte nouă, 'oate a(un.-e la circa cinci #ilioane de dolari în anul res'ecti"!0acă nu lansez ni#ic, "orbi# ca# de două #ilioanedin dre'turile ră#ase de la titlurile 'ublicate!
Q A/i întrebat asta 'entru că dorea/i să s'une/i c7tc7$ti-a/i, s'use %ata cu -rădina secretă:! 8u i#. 'resionează 'e ni#eni!
î$i dăduse sea#a că %ăcuse un 'as -re$it, iar acu#încerca să îndre'te lucrurile, ie$ind la atac!
'desc&ide -ura toată noa'tea!
0iscu/ia des're bani a ru't o serie de tabuuri, 'entru că salariul era cel #ai 'rost dintre toate! C&el.
nerul înce'u să "ină #ai des, sticlele de "in se -oleaucu o iu/eală incredibilă, 'rezentatorulIor-anizator area'ărut 'e scenă ca# 'rea "esel, a anun/at c7$ti.-ătorul, i.a dat 're#iul $i a'oi s.a întors la discu/ianoastră, care nu încetase cu toate că bunele #anierecereau să tăce# dacă cine"a "orbea la #icro%on! 0is.cuta# des're ce %ăcea# cu banii no$tri 2în #a(ori.tatea cazurilor, se cu#'ără ti#' liber:, călătorindsau %ăc7nd s'ort3!
=.a# -7ndit să 'ro"oc o discu/ie des're cu# le.
ar 'lăcea să %ie %uneraliile lor Q #oartea era un tabula %el de #are ca $i banii! 0ar at#os%era era a$a de"eselă, oa#enii a$a de co#unicati"i, înc7t #.a#&otăr7t să tac!
Q orbi/i des're bani, dar nu $ti/i ce este banul,s'use banc&erul! 0e ce cred oa#enii că o &7rtie colorată, un c7rd de 'lastic sau o #onedă %ăcută din.tr.un #etal de #7na a $a'tea au "aloare =ai răuB$ti/i că banii du#nea"oastră, #ilioanele du#nea"oastră de dolari nu sunt dec7t i#'ulsuri electronice, $ti/i
i-ur că to/i $tiau! Q Ei bine, la înce'ut, bo-ă/ia era ce "ede# acu#
la doa#nele acestea, continuă el! Orna#ente %ăcutedin lucruri rare, u$or de trans'ortat, de nu#ărat $iî#'ăr/it! Perle, bobite de aur, 'ietre 're/ioase! 8e/inea# to/i a"erea la "edere!
288 >*9
Acestea erau la r7ndul lor sc&i#bate 'e ani#alesau cereale, însă ni#eni nu ie$ea 'e stradă căr7nddu'ă el ani#alele sau sacii de -r7u! Partea co#icăeste că încă ne 'urtă# ca un trib 'ri#iti" Q 'urtă#
'odoabe ca să arătă# c7t sunte# de bo-a/i $i adeseaa"e# #ai #ulte orna#ente dec7t bani!
Q Este codul tribului, a# s'us eu! inerii de 'e
"re#ea #ea 'urtau 'lete, tinerii de azi 'oartă pier-cingH a(ută la identi%icarea celor care -7ndesc ca ei,dar nu #ai ser"e$te ca să 'lăte$ti ce"a!
Q Pot i#'ulsurile electronice 'e care le a"e# săne 'lătească o oră în 'lus de "ia/ă 8u! Poate 'lăti 'entru întoarcerea celor dra-i $i dis'ăru/i 8u! Poate 'lăti dra-ostea
Q 0ra-ostea, da, s'use cu ton -lu#e/ directoareaco#'aniei de auto#obile!
Pri"irea ei arăta o triste/e in%inită! =i.a# adusa#inte de Est&er $i de răs'unsul 'e care l.a# dat în
inter"iul de azi.di#inea/ă! în ciuda 'odoabelor $i.acăr/ilor de credit, noi to/i Q bo-a/i, 'uternici,inteli-en/i Q $tia# că de %a't toate se datorau cău.tării iubirii, a a%ec/iunii, a cui"a care să ne iubească!
Q 8u totdeauna, răs'unse directorul de la %abricade 'ar%u#uri, 'ri"ind s're #ine!
Q A"e/i dre'tate, nu totdeauna, $i 'entru că "ăuita/i la #ine, în/ele- ce "re/i să s'une/i, că so/ia #ea#.a lăsat de$i sunt un o# bo-at! 0ar asta e o ece'./ie! A'ro'o, $tie cine"a de la #asa aceasta c7te 'isici$i c7te %elinare sunt 'e re"ersul unei bancnote de zece
dolari 8i#eni nu $tia, 'e ni#eni nu interesa! 0iscu/ia de.
s're dra-oste năruise cu totul at#os%era de "eselie, $ia# înce'ut să "orbi# iar des're 're#ii literare,e'ozi/ii din #uzee, un %il# de.abia lansat, o 'iesăde teatru al cărei succes întrecuse toate a$te'tările!
Q Zu# a %ost la #asa ta Q 8or#al! Ca întotdeauna! Q Eu a# reu$it să 'ro"oc o discu/ie interesantă
des're bani! 0ar a s%7r$it într.o tra-edie! Q La ce oră 'leci Q Plec de aici la $a'te $i (u#ătate di#inea/a! 0ar
$i tu 'leci la erlin, 'ute# lua acela$i tai! Q Unde 'leci Q tii tu! 8u #.ai întrebat, dar $tii!
Q 0a, $tiu! Q Cu# $tii $i că acu# ne luă# adio! Q 8e.a# 'utea întoarce la #o#entul în care te.
a# cunoscutB un bărbat s%7$iat din cauza cui"a care a 'lecat $i o %e#eie îndră-ostită nebune$te de "ecinulei! A$ 'utea să s'un din nou ce /i.a# s'us #ai de#ultB a# să lu't 'entru tine '7nă în ulti#a cli'ă! A#lu'tat, a# 'ierdut Q acu# "reau să.#i oblo(escrănile $i să 'ornesc s're altă bătălie!
Q i eu a# lu'tat, $i a# 'ierdut! 8u încerc să
re'ar ce s.a s%7$iatB "reau nu#ai să #er- '7nă laca'ăt! Q u%ăr zi de zi, $tiai asta u%ăr de #ulte luni de
zile, încerc7nd să./i arăt c7t te iubesc, cu# lucrurilede"in i#'ortante doar c7nd e$ti l7n-ă #ine! 0aracu#, c&iar dacă su%ăr, #i.a# zisB '7nă aici! .a ter.#inat! A# obosit! 0in noa'tea aceea la Ga-reb, a#
>96 >91
lăsat -arda (os $i #i.a# s'usB dacă "ine o lo"itură, să"ină ă #ă tr7ntească la 'odea să #ă %acă knock
călare. =a$ina #ea nu 'oate trece 'rin nisi'ulste'ei!
unte# într.un %el de buncăr de 'rin Al 0oilea
Război =ondial! Un do#n, cu so/ia $i ne'oata, ne.aînt7#'inat $i ne.a arătat o ca#eră si#'lă, dar curată!
0os a continuatB Q i nu uita/iB ale-e/i un nu#e! Q 8u cred să.1 intereseze, răs'unse =i&ail! Q a si-ur că.1 interesează, insistă 0os! A# %ost
la so/ia du#nea"oastră de cur7nd! tiu cu# -7n.de$te, $tiu ce a desco'erit, $tiu ce a$tea'tă!
ocea lui 0os era 'lăcută, dar în acela$i ti#' &o.tăr7tă! 0a, o să.#i ale- un nu#e, o să %ac tot ce #ise su-erează, o să las 'o"estea #ea 'ersonală deo. 'arte $i o să intru în le-enda #ea Q c&iar dacă nu.#ai $i nu#ai din oboseală!
Era# s%7r$it, dor#ise# nu#ai două ore azi.noa'.teB cor'ul #eu încă nu se obi$nuise cu uria$a di%e.ren/ă de %us orar! A(unsese# la Al#a Ata 'e la 11
noa'tea Q ora locală Q c7nd în ;ran/a era $ase sea.ra! =i&ail #ă lăsase la &otel, a# 'icotit 'u/in, #.a#trezit cu noa'tea.n ca', a# 'ri"it lu#inile de (os, #ă-7ndea#, că la ora asta la Paris era ora cinci, #i.era%oa#e, a# întrebat dacă ser"iciul de ca#eră î#i 'u.tea aduce ce"aB si-ur, dar ar trebui să %ace/i un e%ort
se trans%or#a într.un %el de /esătură, cu cărări în #ul.te direc/ii, ast%el înc7t au 'er#is stabilirea unor no.duri co#erciale care #ai t7rziu au de"enit ora$e $icare au %ost distruse de lu'tele dintre triburile ri"ale,
t it d l it ii l i di t i i
Q 8u este "orba des're asta! unt sur'rins însăde unele coinciden/e! e 'are că #ul/i oa#eni, în#ulte locuri din lu#ea asta, de"in con$tien/i de ace.la$i lucru $i se 'oartă într.un %el %oarte ase#ănător!
reconstruite de locuitorii lor, iar distruse $i iarreîn"iate! 0e$i 'e aici treceau 'ractic de toate Q aur,ani#ale eotice, %ilde$, se#in/e, idei 'olitice, -ru'uri
de re%u-ia/i din războaiele ci"ile, bandi/i înar#a/i,ar#ate de #ercenari care a'ărau cara"anele Q#ătasea era 'rodusul cel #ai rar $i cel #ai r7"nit!0atorită unei ra#i%ica/ii a 0ru#ului, budis#ul a că.lătorit din C&ina în )ndia!
Q A# 'lecat din Antio&ia nu#ai cu două sute dedolari, #i.a s'us olandezul du'ă care a descris#un/ii, 'eisa(ul, triburile eotice, nes%7r$itele 'ro. ble#e cu 'atrulele de 'oli/ie din di"erse /ări! 8u $tiudacă în/ele-e/i ce "reau să s'un, dar si#/ea# ne"oia
să a%lu dacă era# în stare să rede"in eu însu#i! Q în/ele- #ai #ult dec7t "ă înc&i'ui/i! Q A# %ost obli-at să cer$esc, să cer de 'o#anăB
s're sur'rinderea #ea, oa#enii sunt #ult #ai -e.nero$i dec7t ne înc&i'ui#!
ă cer$ească A# cercetat cu aten/ie rucsacul $i&ainele lui, să "ăd dacă nu re-ăsea# si#bolul acelaal tribului:, dar n.a# obser"at ni#ic!
Q A/i %ost "reodată la un restaurant ar#enesc laParis
Q A# %ost în #ulte restaurante ar#ene$ti, darniciodată la Paris! Q )) cunoa$te/i 'e un anu#e =i&ail Q E un nu#e %oarte răs'7ndit în re-iunea asta!
Q Pri#a senza/ie, c7nd înce'i o ast%el de călăto.rie, este că nu "ei a(un-e niciodată la ca'ătul dru#u.lui! A doua este că înce'i să te si#/i sin-ur, 'ărăsit,
zi $i noa'te te bate -7ndul să renun/i! 0acă rezi$ti osă'tă#7nă, #er-i '7nă la ca'ăt! Q A# rătăcit 'e străzile aceluia$i ora$, dar abia
acu# a# a(uns într.un loc di%erit! Pot să "ă binecu."7ntez
El #.a 'ri"it ciudat! Q 8u călătoresc din #oti"e reli-ioase! unte/i
'reot Q 8u sunt 'reot, dar a# si#/it că trebuie să "ă
binecu"7ntez! Cu# bine $ti/i, unele lucruri nu 'reaau lo-ică!
Olandezul nu#it Jan, 'e care nu.1 "oi #ai "edeaîn "ia/a #ea, a lăsat ca'ul în (os $i a înc&is oc&ii! Eu#i.a# 'us #7inile 'e u#erii lui $i "orbind în li#ba#ea natală 'e care el n.o "a în/ele-e nicic7nd Q a#cerut să a(un-ă la ca'ătul dru#ului în de'linăsi-uran/ă, să lase 'e 0ru#ul =ătăsii triste/ea $i sen.za/ia că "ia/a nu are sens $i să se întoarcă la %a#ilialui cu su%let curat $i oc&i strălucitori!
El #i.a #ul/u#it, $i.a luat rucsacul, s.a întors s'reC&ina $i $i.a continuat dru#ul! =.a# întors la &otel
-7ndindu.#ă că niciodată în "ia/a #ea nu bine.cu"7ntase# 'e cine"a! 0ar ur#ase# un i#'uls, iar 'ornirea #ea era bună, ru-ăciunea î#i "a %i înde. 'linită!
A doua zi =i&ail a a'ărut cu un 'rieten nu#it0os, care a"ea să ne înso/ească! 0os a"ea #a$ină, o
>9* >99
cuno$tea 'e so/ia #ea, $tia ste'ele $i "oia $i el să %iea'roa'e atunci c7nd a"ea# să a(un- în satul unde sea%la Est&er!
A# "rut să 'rotestezB la înce'ut =i&ail, acu#i t l l i i 7 d ă ( l ă d ă
$i un loc de #uncă în ;ran/a! =i.a cerut s.o duc într.un sat %oarte izolat, 'e care.1 cunoscuse într.una din"izitele ei! 8.a# întrebat #oti"ul, #.a# su'us cererii!Pe dru# a insistat să trece# 'e la casa unui no#ad 'e
'rietenul lui, iar c7nd o să a(un- acolo o să a# du'ă#ine o #ul/i#e care să #ă ur#eze, să a'laude sau să 'l7n-ă Q una din două, în %unc/ie de ce a"ea să #ă
a$te'te! 0ar era# 'rea obosit ca să #ai scot o "orbăBîn ziua ur#ătoare îi "oi cere lui =i&ail să.$i /ină 'ro#isiunea Q nu "oi lăsa 'e ni#eni să %ie #artor alacelui #o#ent!
8e.a# suit în #a$ină, a# #ers o "re#e 'e 0ru.#ul =ătăsii Q #.au întrebat dacă $tia# ce era acela,le.a# s'us că înt7lnise# un 'elerin în noa'tea 'recedentă, iar ei #i.au s'us că ti'ul acesta de că.lătorie de"enea din ce în ce #ai obi$nuit, în scurtti#' a"ea să încea'ă să %acă #ult bine industriei tu.
ristice a /ării!0ouă ore #ai t7rziu a# 'ărăsit $oseaua 'rinci'ală$i a# intrat 'e una secundară, '7nă ce ne.a# o'rit labuner.ul: unde sunte# acu# $i #7ncă# 'e$teascult7nd adierea care su%lă deasu'ra ste'ei!
Q Est&er a %ost %oarte i#'ortantă 'entru #ine,e'lică 0os, arăt7ndu.#i o %oto-ra%ie cu un tabloude.al lui în care se "edea o bucată de '7nză 'ătată des7n-e! Eu "isa# să 'lec de aici, ca Ole-!!!
Q 'une.#i #ai bine =i&ail, ca să în/elea-ă #ai bine!
Qisa# să 'lec de aici, la %el ca #ul/i al/ii de "7r.sta #ea! într.o zi, Ole- Q sau #ai bine zis =i&ail Q#i.a tele%onat! =i.a s'us că bine%ăcătoarea lui se &o.tăr7se să 'etreacă o "re#e în ste'ă $i #ă ru-a să oa(ut! A# acce'tat, zic7ndu.#i că asta era $ansa #ea$i că "oi ob/ine acelea$i %a"oruriB "iză, dru# 'lătit
care.1 "izitase #ai înainteB s're sur'rinderea #ea,"oia să se înt7lnească cu bunicul #euS A %ost 'ri#ităcu os'italitatea celor care trăiesc în acest s'a/iu
in%init! El i.a s'us că nu era cu.ade"ărat tristă, a$acu# credea ea, ci su%letul ei se bucura de %a't, eraliber, %or/a iubirii înce'use din nou să circule! Aasi-urat.o că acest lucru se "a răs%r7n-e asu'ra între-iilu#i, inclusi" asu'ra so/ului ei! A în"ă/at.o #ultelucruri des're cultura ste'ei $i #i.a cerut $i #ie să oîn"ă/ ce a #ai ră#as! în s%7r$it, a &otăr7t că ea î$i 'utea 'ăstra nu#ele, contrar celor cerute de tradi/ie!Ea în"ă/a de la bunicul #eu, eu de la ea, $i a# în/elescă nu trebuia să #ă duc 'rea de'arte, ca =i&ailB#isiunea #ea e să ră#7n aici, în s'a/iul acesta -ol Qste'a Q $i să.i în/ele- culorile, trans%or.#7ndu.le întablouri!
Q 8u 'rea în/ele- ce.a"ea so/ia #ea de în"ă/at!unicul du#itale s'usese că trebuie să uită# tot!
Q ă arăt #7ine, s'use 0os!
i a doua zi a %ăcut.o, %ără a %i ne"oie să s'unăce"a! A# "ăzut ste'a nes%7r$ită care 'ărea un 'ustiu,dar era 'lină de "ia/a ascunsă în "e-eta/ia t7r7toare!A# "ăzut orizontul 'lat, uria$ul s'a/iu -ol, z-o#otul
co'itelor cailor, "7ntul neîncetat $i în rest ni#ic,absolut ni#ic în (urul nostru!
A# 'ri"it cerul albastru, #i.a# scos oc&elarii desoare $i #.a# lăsat inundat de lu#ina aceea, de sen.za/ia că #ă a%la# niciunde $i 'retutindeni în acela$iti#'! A# călărit tăcu/i, o'rindu.ne nu#ai ca să
300 61
adă'ă# caii la '7raie 'e care doar oa#enii locului le$tiau! C7nd $i c7nd a'ăreau în zare al/i călăre/i, 'ăstori cu tur#ele, înră#a/i între c7#'ie $i cer!
încotro #er-ea# Habar nu a"ea# $i nici nu #ă
te'a î#i răs'unde cu %o$netul constant al "7ntu.lui! i este de a(unsB să $tii că întrebările %unda#en.tale ale "ie/ii nu "or 'ri#i niciodată răs'uns, dar că$i a$a 'ute# #er-e #ai de'arte!
interesa să $tiu? %e#eia 'e care o căuta# se -ăsea îns'a/iul acela nes%7r$it, îi 'utea# atin-e su%letul, 'u.tea# auzi #elodia 'e care o în-7na în ti#' ce /eseaco"oare! Acu# în/ele-ea# de ce alesese acest locBni#ic, absolut ni#ic care să distra-ă aten/ia, -olul 'ecare at7ta 1.a căutat, "7ntul care su%la înceti$or dorulei '7nă de'arte! Oare $i.o %i înc&i'uit că într.o bunăzi a"ea# să a'ar aici călare, în căutarea ei
0intr.odată a# a"ut senza/ia Raiului cobor7t 'e 'ă#7nt! )ar eu sunt con$tient că trăiesc un #o#entde neuitat în "ia/a #ea Q această con$tiin/ă 'e carede #ulte ori o atin-e# du'ă ce a trecut #o#entul#a-ic! unt aici cu totul, %ără trecut, %ără "iitor, 'ede'lin concentrat asu'ra acelei di#ine/i, asu'ra #u.zicii co'itelor de cal, asu'ra bl7nde/ii cu care "7ntulî#i #7n-7ie tru'ul, asu'ra -ra/iei nea$te'tate ce.#i 'er#ite să conte#'lu cerul, 'ă#7ntul, oa#enii! )ntruîntr.un %el de adora/ie, de etaz, de -ratitudine 'entrucă sunt "iu! =ă ro- în $oa'tă, ascult7nd "ocea naturii$i în/ele- că lu#ea in"izibilă se #ani%estă totdeaunaîn lu#ea "izibilă!
Pun c7te"a întrebări cerului, acelea$i 'e care i le
'unea# #a#ei c7nd era# co'ilB De ce-i iu#im pe unii oameni şi-i urâm pe al5ii3
&nde mergem dup" moarte3
De ce ne naştem0 dac" tot murim3
Ce 2nseamn" Dumneeu3
C7nd #un/ii s.au i"it la orizont, 0os s.a o'rit!A# obser"at că era un '7r7u ce trecea 'rin a'ro.
'iere! Q ă %ace# 'o'as aici!A# luat rucsacurile de 'e cai, a# #ontat cortul!
=i&ail a înce'ut să sa'e o -aură în 'ă#7ntB Q A$a %ăceau no#aziiB să'au o -aură, o u#'leau
cu 'ietre, #ai 'uneau 'ietre $i 'e #ar-ini $i a"eauun loc de a'rins %ocul %ără ca "7ntul să.i deran(eze!
La sud, între #un/i $i noi, a a'ărut un nor de 'ra%$i i#ediat a# în/eles că era %ăcut de -alo'ul cailor!Le.a# atras aten/iaB cei doi to"ară$i ai #ei au sărit
brusc $i au ră#as 'e loc încorda/i! 0ar du'ă ce ausc&i#bat între ei c7te"a cu"inte în ruse$te, s.au li.ni$tit, 0os s.a întors la #ontarea cortului, iar =i&aila'rindea %ocul!
Q Pute/i să.#i e'lica/i ce se înt7#'lă Q 0e$i 'are că sunte# încon(ura/i de un s'a/iu
'ustiu, a/i obser"at că a# trecut 'e l7n-ă 'ăstori,r7uri, broa$te /estoase, "ul'i, călăre/i i c&iar dacăa"ea/i senza/ia că "ede/i torul în (ur Q de unde "e.neau %iin/ele astea Unde sunt casele lor Unde.$i /intur#ele Pustiul ăsta e o iluzieB obser"ă# tot ti#'ul
$i sunte# obser"a/i! Pentru un străin care nu cunoa$tese#nele ste'ei, totul se a%lă sub control, $i tot ce 'oate distin-e sunt caii $i călăre/ii! 8oi, care a# cres.cut aici, $ti# să "ede# iurtele Q casele acelea ro.tunde care se 'ierd în 'eisa(! ti# să citi# ce seînt7#'lă, obser"7nd cu# se #i$că $i în ce direc/ie
302 303
o iau călăre/ii? în "ec&i#e, su'ra"ie/uirea tribului de. 'indea de 'uterea aceasta Q 'entru că eistau du$.#ani, in"adatori, contrabandi$ti! i acu#, "estea reaBau desco'erit că #er-e# s're satul din #un/i $i tri.#it oa#eni care să 1 ucidă 'e "ră(itorul care are "i
Q =ai t7rziu, o să "ă s'un c7te ce"a des're cul.tura en-ri, cultura ste'ei, continuă 0os! 0ar cu#du#nea"oastră "ede/i acu# scena, lăsa/i.#ă să "ăe'lic ce"a %oarte i#'ortantB aici, 'e 'ă#7nturile
#it oa#eni care să.1 ucidă 'e "ră(itorul care are "i.ziuni cu co'ile $i 'e bărbatul care "ine să tulbure 'acea %e#eii străine!
)zbucni într.un &o&ot de r7s! Q A"e/i răbdare, o să în/ele-e/i în cur7nd!Călăre/ii se a'ro'iau! Cur7nd, a# 'utut să distin- ce se înt7#'la!
Q 8u.i nor#al! O %e#eie ur#ărită de un bărbat! Q 8u.i nor#al! 0ar %ace 'arte din "ia/a noastră!;e#eia trecu 'rintre noi în"7rtind un bici lun-,
scoase un stri-ăt $i.i z7#bi lui 0os Q ce"a ca un %elde salut de bun."enit Q $i înce'u să -alo'eze în cercîn (urul locului unde ne 're-ătea# tabăra! ărbatul,asudat dar z7#bitor, ne salută $i el re'ede, în ti#' ceîncerca să /ină 'asul cu %e#eia!
Q 8ina ar trebui să %ie #ai a#abilă Q s'use =i.&ail! 8u era ne"oie de toate astea!
Q Păi toc#ai de astaB 'entru că nu e ne"oie, eanu trebuie să %ie a#abilăQrăs'unse 0os! E de a(unscă e %ru#oasă $i are un cal bun!
Q 0ar 'rea %ace asta cu toată lu#ea! Q Eu a# descălecat.o, s'use 0os, #7ndru! Q 8u în/ele- ni#ic!;e#eia r7dea, călărea #ereu #ai iute, iar r7sul ei
u#'lea ste'a de "eselie! Q Este doar o %or#ă de cucerire! e nu#e$te NTz
Nuu, sau să descaleci %ata:! 8oi to/i, într.un anu#e #o#ent din "ia/a noastră, a# 'artici'at la asta!
ărbatul care o ur#ărea era din ce în ce #ai a'roa. 'e, dar to/i "edea# cu# calul lui nu #ai 'utea!
astea, %e#eia co#andă totul! otdeauna este 'ri#a!Ea 'ri#e$te (u#ătate din dotă, c&iar dacă a %ost &o.tăr7rea ei să di"or/eze! C7nd un bărbat "ede o %e#eie
care are turban alb, $tie că e #a#ă $i trebuie să.$iducă #7na la ini#ă $i să.$i 'lece ca'ul în se#n deres'ect!
Q i ce le-ătură are asta cu să descaleci %ata: Q în satul de la 'oalele #un/ilor un -ru' de băr.
ba/i s.a str7ns în (urul acestei %ete care se nu#e$te 8ina, cea #ai dorită din re-iune! Au înce'ut (oculacesta, NTz Nuu, a'ărut în ti#'uri stră"ec&i, c7nd%e#eile din ste'ă, nu#ite a#azoane, erau $i ele răz. boinice, în "re#urile acelea ni#eni nu cerea "oie
%a#iliei să se căsătoreascăB 'retenden/ii $i %ata se în.t7lneau într.un anu#e loc, to/i călare! Ea dădea ocol bărba/ilor, r7z7nd, 'ro"oc7ndu.i, rănindu.i cu biciul!P7nă c7nd cel #ai "iteaz se încu#eta să o ur#ăreas.că! 0acă o scă'a din "edere, %lăcăul trebuia să ceară 'ă#7ntului să.1 aco'ere 'entru totdeauna Q "a %iconsiderat un călăre/ 'rost, su're#a ru$ine 'entru unrăzboinic! 0acă a(un-e a'roa'e, în%runt7nd biciul, $ireu$e$te să tra-ă %ata (os de 'e cal, este un bărbatade"ărat, o 'oate săruta $i se 'oate căsători cu ea!
i-ur că, at7t 'e "re#uri c7t $i acu#, %etele $tiau decine să sca'e $i de cine să se lase 'rinse!
Era clar că 8ina nu "oia dec7t să se distreze! ede'ărtase iar de %lăcău $i acu# se întorcea s're sat!
Q A "enit nu#ai ca să ne %acă o de#onstra/ie!tie că sosi# $i noi, acu# o să ducă "estea!
304 305
Q A# două întrebări! Pri#a 'oate să 'ara o 'rostieB încă î$i #ai ale- so/ii a$a
0os s'use că în zilele noastre asta nu era dec7t o (oacă! A$a cu# în Occident oa#enii se î#brăcauîntr un anu#e %el $i se duceau la baruri sau 'rin
Q 8u este i#'ortant, insistă din nou =i&ail! otnu în/ele-e $i nici nu %ace 'arte din cultura noastră!
Q E i#'ortant 'entru #ine, s'use 0os! unicul#i.a s'us că trebuie să o a'ăr $i să o a(ut 'e %e#eiat ăi ă l % l ă t i ( t t îi d
într.un anu#e %el $i se duceau la baruri sau 'rinlocuri la #odă, în ste'ă (ocul seduc/iei era NTz Nuu! 8ina u#ilise de(a un #are nu#ăr de %lăcăi Q $i se
lăsase dată (os de 'e cal de al/ii Q cu# se înt7#'lăîn cele #ai bune discoteci din lu#e! Q A doua întrebare "a 'ărea încă $i #ai t7#'ităB
so/ia #ea este în satul de la 'oalele #un/ilor0os %ăcu un se#n a%ir#ati" cu ca'ul!
Q i dacă sunte# la nu#ai două ore distan/ă, dece nu #er-e# să înno'tă# acolo =ai este '7nă săse lase întunericul!
Q într.ade"ăr, sunte# la două ore distan/ă $i eistă două #oti"e! Pri#ulB c&iar dacă 8ina n.ar %i "enit
'7nă aici, cine"a tot ne.a "ăzut $i î$i ia sarcina să.is'ună Est&erei că "eni#! Ast%el, ea 'oate să &otărască dacă "rea să ne "adă sau dore$te să 'lece 'entruc7te"a zile într.un sat "ecin Q în cazul acesta, noinu o "o# ur#a!
=i.a sărit ini#a! Q 0u'ă tot ce a# %ăcut ca să a(un- aici Q ă nu #ai s'une/i asta niciodată, 'entru că în.
sea#nă că n.a/i în/eles ni#ic! Ce "ă %ace să crede/i căe%ortul du#nea"oastră trebuie să %ie reco#'ensat cusu'unere, #ul/u#ire, recuno$tin/ă din 'artea
'ersoanei 'e care o iubi/i A/i "enit '7nă aici 'entrucă acesta era dru#ul du#nea"oastră, nu ca să cu#. 'ăra/i iubirea so/iei!
Oric7t de in(ust 'ărea, a"ea dre'tate! A# întrebatcare era al doilea #oti"!
Q încă nu ".a/i ales al doilea nu#e!
străină, la %el cu# #.a a'ărat $i #.a a(utat ea! îi da.torez Est&erei 'acea oc&ilor #ei $i "reau ca $i oc&iiei să ră#7nă lini$ti/i! a trebui să.$i alea-ă un nu#e!
a trebui să uite 'entru totdeauna 'o"estea lui dedurere $i su%erin/ă, $i să acce'te că este altcine"a caretoc#ai a renăscut $i "a rena$te în %iecare zi de acu#încolo! 0acă nu "a %ace a$a $i "a reînce'e să trăiascăalături de ea, "a redob7ndi iar tot ce a 'ăti#it dincauza ei!
Q =i.a# ales de(a un nu#e azi.noa'te, i.a# răs. 'uns!
Q Atunci a$tea'tă zorii ca să #i.1 s'ui!
Cu# a ie$it 'u/in soarele la orizont, ne.a# dusîntr.un loc din ste'ă care era 'ractic un de$ert, cudune uria$e de nisi'! A# înce'ut să aud un %o$netdi%erit, un %el de rezonan/ă, de "ibra/ie intensă! =i.&ail #i.a s'us că aici era unul dintre 'u/inele locuridin lu#e unde dunele c7ntauB
Q C7nd era# la Paris $i a# 'o"estit asta, #.aucrezut nu#ai 'entru că un a#erican a s'us că "ăzuse a$a ce"a în nordul A%ricii? nu eistă dec7t 6de locuri ca acesta în lu#ea întrea-ă! Azi, te&nicae'lică totB din cauza con%i-ura/iei unice a locului,"7ntul 'ătrunde 'rintre -răun/ele de nisi' $i creează z-o#otul ăsta s'ecial! 0e alt%el, 'entru stră#o$i,era unul dintre locurile #a-ice ale ste'ei $i este oonoare că 0os 1.a ales ca să "ă sc&i#ba/i aici nu#ele!
A# înce'ut să sui# o dună $i 'e #ăsură ce urca#%o$netul era #ai intens, "7ntul #ai 'uternic!
6+ 307
C7nd a# a(uns acolo sus, 'utea# "edea #un/ii #aiclar s're sud $i uria$a c7#'ie din (urul nostru!
A# %ăcut ce.#i cerea el, %ără să întreb de ce! Aînce'ut să.#i %ie %ri-, dar ei nu 'ăreau deloc 'reo.cu'a/i de starea #ea! =i&ail a în-enunc&eat $i 'ărea
că se roa-ă! 0os 'ri"i cerul, 'ă#7ntul, 'e #ine, $i.$i 'use #7inile 'e u#erii #ei Q cu acela$i -est 'e careeu îl %ăcuse#, incon$tient, cu olandezul!
Q în nu#ele %intei, te (ert%esc! e (ert%esc Pă#7ntului, care este %7nta! în nu#ele calului, te (ert%esc!e (ert%esc lu#ii $i.i cer să te a(ute să #er-i! )n nu#ele ste'ei, care este nes%7r$ită, te (ert%esc! e (ert%esc în/ele'ciunii in%inite $i cer ca orizontul tău să%ie #ai lar- dec7t acela 'e care.1 cu'rinzi cu oc&ii!Mi.ai ales un nu#e $i.1 "ei 'ronun/a acu# 'entru
'ri#a oară! Q în nu#ele ste'ei nes%7r$ite, eu î#i ale- unnu#e, a# răs'uns, %ără să întreb dacă %ăcea# du'ăcu# cerea ritualul, dar lăs7ndu.#ă călăuzit de %o$netul "7ntului 'rintre dune! Cu #ulte secole în ur #ă, un 'oet a descris 'ere-rinările unui o#, Ulise, 7în dru#ul de întoarcere s're insula nu#ită )taca,unde îl a$te'ta 'reaiubita lui so/ie! A în%runtat #ulte 'ericole, de la %urtuni, la is'ita con%ortului! La un#o#ent dat, c7nd era într.o 'e$teră, a înt7lnit un#onstru cu un sin-ur oc&i în %runte! =onstrul 1.a
întrebat care.i este nu#eleB 8i#eni:, s'une Ulise!e lu'tă, $i el reu$e$te să.i stră'un-ă sin-urul oc&icu s'ada, $i înc&ide 'e$tera cu o st7ncă! Al/i #on$tri auzind stri-ătele îi "in în a(utor! ăz7nd st7nca la intrare, îl întreabă cine era cu el! 8i#eniS 8i#eniS:, răs'unde #onstrul! Ceilal/i 'leacă,
Q 8u#ele #eu e 8i#eni!Cor'ul î#i tre#ură, ca $i cu# #ii de ace î#i 'ă.
trund în 'iele!
Q Concentrează.te asu'ra %ri-ului '7nă ce încetezi să #ai tre#uri! 8u.1 lăsa să./i ocu'e toate-7ndurile '7nă ce nu #ai ră#7ne loc 'entru ni#ic,concentrează.te '7nă ce $i el î/i "a de"eni to"ară$ $i 'rieten! 8u încerca să.1 controlezi! 8u te -7ndi lasoare Q "a %i #ult #ai rău Q 'entru că "ei $ti căeistă altce"a, cu# ar %i căldura, $i ast%el %ri-ul "asi#/i că nu e dorit, nici iubit!
=u$c&ii #i se str7n-eau $i se relaau ca să 'ro.ducă ener-ie, 'entru ca ast%el să reu$esc să.#i #en./in or-anis#ul în "ia/ă! 0ar a# %ăcut ce.#i cerea0os, 'entru că a"ea# încredere în el, în cal#ul lui,în duio$ia, în autoritatea lui! A# lăsat acele să.#i 'ătrundă 'rin 'iele, #u$c&ii să #i se zbată, din/ii să.#i clăn/ăne, în ti#' ce le re'eta# în #inteB nu #ailu'ta/i? %ri-ul este 'rietenul nostru:! =u$c&ii nuascultau, $i a# ră#as a$a a'roa'e cincis'rezece#inute, '7nă ce $i.au 'ierdut %or/a, au încetat să.#i#ai scuture cor'ul $i a# intrat într.un %el de toro. 'eală? a# "rut să #ă a$ez, dar =i&ail #.a tras $i #.a 'us în 'icioare, în ti#' ce 0os "orbea cu #ine! Cu.
"intele lui 'ăreau că "in de %oarte de'arte, de acolode unde ste'a se înt7lne$te cu cerulB
Q ;ii bine."enit, no#adule ce tra"ersezi ste'a!;ii bine."enit în locul unde se s'une totdeauna căcerul e albastru, c&iar dacă e cenu$iu, 'entru că $ti#culoarea care se a%lă dincolo de nori! ;ii bine."enit
308 69
în re-iunea en-ri! ;ii bine."enit la #ine, care #ă a%luaici 'entru a te 'ri#i $i cinsti 'entru căutarea ta!
=i&ail se a$eză 'e (os, î#i ceru să beau ce"a carei#ediat #i.a încălzit s7n-ele! 0os #ă a(ută să #ăî#brac, a# cobor7t de 'e dunele care con"ersau între
b c, cobo de 'e du e e c e co "e s u eele, ne.a# suit 'e cai $i ne.a# întors la tabăra i#. 'ro"izată! =ai înainte c&iar de a înce'e să 're-ăti##asa, a# căzut într.un so#n 'ro%und!
Q .e e asta încă n.a răsărit soarele Q A răsărit de #ultB dar acu# e o %urtună de ni.
si', nu./i %ace -ri(i! Pune./i oc&elarii de soare, 'ro.te(ează./i oc&ii!
Q Unde este 0os Q .a întors la Al#a Ata! 0ar să $tii că r&.a i#.
'resionat cere#onia de ieriB într.ade"ăr, nu trebuia să%acă tot ce.a %ăcut, 'entru du#neata trebuie că a %osto 'ierdere de "re#e $i 'osibilitatea de a %ace
'neu#onie! 'er că în/ele-i că a %ost %elul lui de aarăta c7t de bine."enit te consideră! )a uleiul! Q A# dor#it #ai #ult dec7t trebuia! Q 8u sunt dec7t două ore de #ers călare! o#
a(un-e acolo înainte ca soarele să %ie sus 'e cer! Q rebuie să %ac o baie! ă.#i sc&i#b &ainele! Q )#'osibilB sunte# în #i(locul ste'ei! Pune ule.
iul în crati/ă, dar #ai înainte să.1 o%eri# %intei Qeste 'rodusul cel #ai "aloros du'ă sare!
Q Ce este en-ri Q Cu"7ntul însea#nă cultul cerului:, un %el de
reli-ie %ără reli-ie! Pe aici au trecut budi$tii, &indu$ii,catolicii, #usul#anii, sectele, credin/ele, su'ersti/iile! 8o#azii se con"erteau ca să sca'e de re'resiuni Qdar continuau, $i continuă să creadă că 0i"initateaeistă în toate, la orice ceas! 8u se 'oate retra-e dinnatură ca s.o 'une# în căr/i, între 'atru 'ere/i! 0e,
11
c7nd a# călcat 'e 'ă#7ntul ăsta #ă si#t #ai bine, eca $i cu# c&iar a$ %i a"ut ne"oie de ali#entul ăsta! î/i#ul/u#esc 'entru că #.ai lăsat să "in cu du#neata!
Q i eu î/i #ul/u#esc 'entru că #.ai 'rezentatlui 0os! )eri, c7nd #ă (ert%ea, a# si#/it că e %oarte
care #ă călăuze$te $i uneori cred că toate astea nusunt dec7t &alucina/iiB 'oate că într.ade"ăr, nu a#dec7t crize de e'ile'sie, at7t $i ni#ic #ai #ult!
Q Acu# un #inut î#i #ul/u#eai că ai "enit cu#ine iar acu# se 'are că asta te %ace %oarte ne%ericit
lui 0os! )eri, c7nd #ă (ert%ea, a# si#/it că e %oartes'ecial!
Q A în"ă/at cu bunicul lui, care a în"ă/at cu tatăl
lui, care a în"ă/at de la tatăl tatălui lui $i a$a #aide'arte! ;elul de "ia/ă al no#azilor $i li'sa unei li#biscrise '7nă la s%7r$itul secolului al l.lea au %ăcutsă se dez"olte tradi/ia akyn0 cine"a care trebuia să.$ia#intească de toate $i să ducă #ai de'arte istorisi.rile! 0os este un akyn+
otu$i, c7nd s'un că a în"ă/at:, s'er că nu în/e.le-i că a acu#ulat cuno$tin/e:! )ar istorisirile nu auni#ic de.a %ace cu date, nu#e sau %a'te reale! untle-ende cu eroi $i eroine, ani#ale $i bătălii, si#bo.luri ale esen/ei o#ului, nu doar ale %a'telor lui! 8ueste o 'o"este cu în"in-ători $i în"in$i, ci una cu oa.#eni care străbat lu#ea, conte#'lă ste'a $i se lasăatin$i de %or/a iubirii! oarnă uleiul #ai încet că.1"er$i 'este tot!
Q =.a# si#/it binecu"7ntat! Q Ce bine ar %i să #ă si#t $i eu a$a! )eri a# "izi.
tat.o 'e #a#a la Al#a Ata, #.a întrebat dacă era# bine, dacă $i c7$ti-a#! A# #in/it, i.a# s'us că era#%oarte bine, că 'rezenta# un s'ectacol teatral de#are succes la Paris! Azi #ă întorc în satul #eu, #i
se 'are că a# 'lecat #ai ieri $i că tot ti#'ul c7t a#%ost de'arte n.a# %ăcut ni#ic! orbesc cu cer$etorii,u#blu cu triburile, or-anizez înt7lniri la restaurant Q$i care sunt rezultatele 8i#ic! 8u sunt ca 0os, carea în"ă/at cu bunicul lui! 8u a# dec7t 'rezen/a
#ine, iar acu# se 'are că asta te %ace %oarte ne%ericit!Hotără$teB ce si#/i
Q i#t a#7ndouă lucrurile, nu trebuie să &otă.
răsc, 'ot na"i-a între 'olii #ei o'u$i, între contra.dic/iile #ele! Q reau să./i s'un ce"a, =i&ail! i eu a# na"i-at
între #ulte o'ozi/ii, de c7nd te.a# cunoscut! A#înce'ut 'rin a te urî, a'oi te.a# acce'tat, $i 'e #ă.sură ce./i ur#a# 'a$ii, acce'tarea #ea se trans%or#aîn res'ect! E$ti încă t7năr, iar ceea ce si#/i esteabsolut nor#alB ne'utin/ă! 8u $tiu 'e c7/i oa#eni i.aa%ectat #unca du#itale, dar un lucru e si-urB #ie #i.ai sc&i#bat "ia/a!
Q 8u te interesa dec7t să./i -ăse$ti so/ia! Q i #ă interesează în continuare! 0ar asta #.a
%ăcut să tra"ersez #ai #ult dec7t ste'ele Naza&sta.nuluiB a# străbătut trecutul #eu, a# "ăzut unde a#-re$it, unde #.a# 'oticnit, a# "ăzut în ce #o#enta# 'ierdut.o 'e Est&er Q în #o#entul 'e care in.dienii #eicani îl nu#esc obi$nuin/ă:! A# "ăzutlucruri 'e care niciodată nu #i.a# înc&i'uit că le "oitrăi la "7rsta #ea! i toate astea 'entru că du#neataai %ost l7n-ă #ine $i #.ai călăuzit, c&iar dacă nu eraicon$tient de asta! i #ai $tii ce"a Cred cu ade"ărat
că auzi "oci! Cred că ai a"ut "iziuni c7nd erai co'il!otdeauna a# crezut #ulte lucruri, dar acu# credîncă $i #ai #ulte!
Q 8u #ai e$ti acela$i o# 'e care l.a# cunoscut! Q 8u! i s'er ca Est&er să %ie #ul/u#ită! Q 0u#neata e$ti
1> 1
Q i-ur! Q Atunci e de a(uns! Hai să #7ncă#, să a$te'tă#
să se #ai 'otolească %urtuna $i să ne continuă#dru#ul!
ă în%runtă# %urtuna! Q ine! ;ace# cu# "reiB %urtuna nu este un
se#n, este nu#ai consecin/a distru-erii =ării Arai!
Juria "7ntului s.a #ai 'otolit $i caii 'ar să iu./ească 'asul! )ntră# într.un %el de "ale, $i deodată 'eisa(ul se sc&i#bă co#'letB orizontul in%init a %ostînlocuit cu st7nci înalte $i li'site de "e-eta/ie! Pri."esc la drea'ta $i "ăd un arbust 'lin cu 'an-lici!
Q AiciS Aici ai "ăzut!!! Q 8u! Arbustul #eu a %ost distrus! Q Atunci ce este asta QUn loc unde s.a 'etrecut ce"a %oarte i#'ortant!0escăleca, desc&ide rucsacul, scoate un cu/it, taie
o bucată din #7neca că#ă$ii $i o lea-ă de o ra#ură!Pri"irea i s.a sc&i#bat, 'oate că este cu 'rezen/a l7n.-ă el, dar nu "reau să.1 întreb ni#ic!
;ac $i eu acela$i lucru! Cer să #ă a'ere, să #ăa(ute, si#t $i eu o 'rezen/ă l7n-ă #ineB "isul #eu,lun-a #ea călătorie de întoarcere la %e#eia 'e care oiubesc!
încălecă# iar! El nu.#i s'une ni#ic des're ce a
cerut $i nici eu nu "orbesc des're dorin/a #ea! Cinci#inute #ai t7rziu, a'are un sătuc cu case albe! Un bărbat ne a$tea'tă, i se adresează lui =i&ail $i "or. be$te cu el ruse$te! Cei doi discută o "re#e, a'oio#ul 'leacă!
Q Ce "oia
15
Q =i.a cerut să "in acasă la el, să.i "indec %ata! 8ina le.a s'us 'robabil că sosi# azi, iar bătr7nii încăî$i #ai a#intesc de "iziunile #ele!
Pare nesi-ur 'e el! 8u se #ai "ede ni#eni, 'ro. babil că este oră de #uncă sau de re'aus! A# tra.
* * *
A# %ăcut totul ca să #ă controlez! Q Ce %ace Q Cu# /i.a# s'us, în"a/ă să %acă co"oare $i în&i b dă l ii d % ă O i
'"ersat strada 'rinci'ală, care 'arcă ducea la o clădirealbă în #i(locul unei -rădini!
Q A#inte$te./i di#inea/a de azi, =i&ail! Poate cănu e$ti dec7t un o# su%erind de e'ile'sie, care re%uzăsă.$i acce'te boala $i care $i.a lăsat subcon$tientul săcreeze o întrea-ă 'o"este le-ată de asta! 0ar se 'oatesă ai $i o #isiune 'e 'ă#7ntB să.i în"e/i 'e oa#enisă.$i uite 'o"e$tile 'ersonale, să %ie #ai desc&i$i s'reiubire ca ener-ie 'ură, di"ină!
Q 8u te în/ele-! 0e at7tea luni de zile de c7nd necunoa$te#, nu "orbeai dec7t des're acest #o#ent Qs.o înt7lne$ti 'e Est&er! i deodată, înce'7nd cu di.#inea/a asta, te 'reocu'ă #ai #ult 'ersoana #ea
dec7t orice altce"a! Oare ritualul lui 0os o %i a"ut"reun e%ect Q unt si-ur că da!oia# să s'un că #i.e %oarte %rică! reau să #ă
-7ndesc la orice, #ai 'u/in la ceea ce trebuie să seînt7#'le 'este c7te"a #inute! Azi sunt o#ul cel #ai-eneros de 'e %a/a Pă#7ntului, 'entru că sunt a'roa. 'e de /inta #ea, #i.e -roază de ce #ă a$tea'tă $iatunci %elul #eu de a #ă 'urta este să încerc să.i a(ut 'e ceilal/i, să.i arăt lui 0u#nezeu că sunt bun, că#erit binecu"7ntarea at7t de -reu de ob/inut!
=i&ail descăleca $i.#i cere să %ac la %el! Q =er- '7nă la casa o#ului cu co'ilul bolna",iar a'oi "oi a"ea -ri(ă de cal c7t ti#' du#neata "or be$ti cu ea!
Arătă s're căsu/a dintre co'aci! Q Acolo!
sc&i#b dă lec/ii de %ranceză! Oricu#, sunt co"oare%oarte co#'licate, de$i a'arent si#'le, cu# este $iste'aB coloran/ii sunt din 'lante care trebuie tăiate
într.un anu#e #o#ent, ca să nu.$i 'iardă calită/ile!A'oi 'un l7na oilor 'e (os, o a#estecă în a'ă cloco.tită, î#'letesc %irele c7nd l7na este încă udă $i du'ă#ulte zile, c7nd soarele a reu$it să usuce totul, înce'e#unca de /esut! Orna#entele de la s%7r$it sunt %ăcutede co'ii? #7na adul/ilor este 'rea #are 'entru #icile$i delicatele broderii!
;ăcu o 'auză! Q i să nu.#i "ii cu 'rostii des're #unca $i e.
'loatarea co'iilorB asta e o tradi/ie care trebuie res.
'ectată! Q Cu# se si#te Q 8u $tiu! 8.a# #ai "orbit cu ea de "reo $ase
luni! Q =i&ail, ăsta e încă un se#nB co"oarele! Q Co"oarele Q )/i a#inte$ti că ieri, c7nd 0os #i.a cerut un
nu#e, eu a# istorisit 'o"estea unui războinic care seîntoarce într.o insulă în căutarea 'reaiubitei lui so/ii)nsula se nu#e$te )taca, so/ia se nu#e$te Pene.lo'a!0e c7nd Ulise a 'lecat la război, ea s.a a'ucat Q de
ce 0e /esut '7nzăS Mesea 'ro'riul ei "e$#7nt! oiasă %ie -ata c7nd Ulise a"ea să se întoarcă acasă? darcu# el înt7rzia #ai #ult dec7t se a$te'ta, noa'teade$ira $i ziua /esea!
ărba/ii o caută să se căsătorească cu ea, dar ea"isează la întoarcerea celui 'e care.1 iube$te! i în
1+ 1
s%7r$it, c7nd obose$te să tot a$te'te, $i decide căaceea "a %i ulti#a dată c7nd "a #ai de$ira, sose$teUlise!
Q 0in înt7#'lare nu#ele acestui sat nu este)taca! )ar 'e ea n.o c&ea#ă Penelo'a!
' '=i&ail n.a în/eles 'o"estea, n.are rost să stau să
e'lic că eu dăduse# nu#ai un ee#'lu! ).a# dat
calul #eu $i a# #ers 'e (os cei o sută de #etri care#ă des'ăr/eau de aceea care odată %usese so/ia #ea,de"enise Ga&ir, iar acu# de"enea din nou #ult iubita 'e care to/i bărba/ii "isează să o înt7lnească atuncic7nd se întorc din război sau de la lucru!
Vunt în-rozitor de #urdar! A# &ainele $i %a/a 'line de nisi', tru'ul asudat, de$i acu# te#'eratura e%oarte scăzută!
=ă -7ndesc la %elul cu# arăt, lucrul cel #ai su. 'er%icial din lu#e Q ca $i cu# a$ %i %ăcut tot acestdru# lun- '7nă la )taca #ea 'ersonală nu#ai ca să#ă %ălesc cu &aine noi! în ace$ti o sută de #etri c7t#ai ră#ăseseră, trebuie să %ac un e%ort, să #ă -7n.desc la tot ce este i#'ortant $i s.a înt7#'lat c7t ti#'
ea Q sau eu Q. era# 'leca/i!Ce trebuie să s'un c7nd o să ne "ede# =.a#-7ndit #ultă "re#e la asta, la c&estii de %elul a#a$te'tat #ult #o#entul ăsta:, sau a# în/eles că a#-re$it:, a# "enit '7nă aici ca să./i s'un că teiubesc:, sau c&iar e$ti #ai %ru#oasă ca oric7nd:!
=.a# &otăr7t 'entru ună:! Ca $i cu# ea n.ar %i 'lecat niciodată! Ca $i cu# n.ar %i trecut dec7t o zi,nu doi ani, nouă luni, uns'rezece zile $i uns'rezeceore!
i ea trebuie să în/elea-ă că #.a# sc&i#bat de
c7nd a# %ost 'rin acelea$i locuri 'e unde %usese $iea, 'e care nu le $tia# sau nu #ă interesau! A# "ă.zut bucata de '7nză 'ătată de s7n-e în #7na unuicer$etor, a unor tineri sau #ai "7rstnici care "eneaula un restaurant din Paris, la un 'ictor, la #edicul#eu, la un t7năr care s'unea că aude "oci $i are
19
"iziuni! i în ti#' ce îl ur#a# 'e acesta 'e calea sa,a# cunoscut.o 'e %e#eia cu care #ă căsătorise#, a#redesco'erit sensul "ie/ii #ele care se sc&i#baseat7ta $i acu# o #ai %ăcea o dată!
8u #i.a# cunoscut cu.ade"ărat so/ia de$i sunte#
0ar ea -7ndea alt%el! Ac/iona! A încercat să.#iarate, dar eu n.a# $tiut să "ăd Q a trebuit s.o 'ierdca să în/ele- că sa"oarea lucrurilor recu'erate este#ierea cea #ai dulce 'e care o 'ute# -usta! Acu#eu #ă a%la# aici, #er-7nd 'e strădu/a unui sat ador.
/ $căsători/i de.at7ta ti#'? crease# o 'o"este deiubire: ca cele de 'rin %il#e, de la tele"izor, citite din
căr/i, re"iste! în 'o"estea #ea, iubirea: era ce"acare cre$tea, a(un-ea '7nă la o anu#e di#ensiune $ia'oi nu trebuia dec7t s.o #en/ii în "ia/ă ca 'e o 'lantă, ud7nd.o din c7nd în c7nd, tăindu.i %runzeleuscate! )ubire: era totuna cu duio$ie, si-uran/ă, 'resti-iu, con%ort, succes! )ubire: se traducea 'rinz7#bete, cu"inte cu# ar %i te iubesc: sau î#i 'lacea$a de #ult c7nd te întorci acasă:!
0ar lucrurile erau cu #ult #ai con%uze dec7t î#ii#a-ina# euB uneori o iubea# la nebunie 'e Est&erînainte de a tra"ersa o stradă, dar c7nd a(un-ea# 'etrotuarul celălalt #ă si#/ea# 'rins în la/, trist 'entrucă #ă an-a(ase# %a/ă de cine"a, nebun du'ă o nouăie$ire în căutarea a"enturii! i #ă -7ndea#B n.o #aiiubesc:! )ar c7nd iubirea se întorcea cu aceea$iintensitate ca înainte, #ă cu'rindea îndoiala, $i.#is'unea#B cred că #.a# obi$nuit:!
Poate că $i Est&er a"ea acelea$i -7nduri $i.$i s'u.neaB ce 'rostie, sunte# %erici/i:, ne 'ute# 'etrecea$a tot restul "ie/ii:! 0e %a't citise acelea$i istorisiri,"ăzuse acelea$i %il#e, 'ri"iseră# î#'reună acelea$i
seriale , de$i nici unul dintre ele nu s'unea că iu. birea era #ult #ai #ult dec7t un %inal %ericit? de ce sănu %ii #ai tolerantă cu tine însă/i 0acă ar %i re'etatîn %iecare di#inea/ă că era #ul/u#ită cu "ia/a ei, în#od si-ur ar %i a(uns nu doar s.o creadă, dar $i să.icon"in-ă 'e cei din (urul nostru!
, - ' /#it, în-&e/at, %ăc7nd încă un dru# din 'ricina ei!Pri#ul $i cel #ai i#'ortant %ir care #ă /inea Q toa.
te 'o"e$tile de dra-oste sunt la %el: Q se ru'sesec7nd a dat 'este #ine o #otocicletă!La s'ital, dra-ostea a stat de "orbă cu #ineB eu
sunt totul $i ni#ic! unt ca "7ntul, $i nu 'ot intraacolo unde %erestrele $i u$ile sunt înc&ise:!X).a# răs'unsB dar eu sunt desc&is 'entru tineS: )area #i.a răs'unsB "7ntul e %ăcut din aer! Este aer încasa ta, dar totul este înc&is! =obilele se "or u#'lede 'ra%, u#ezeala "a distru-e tablourile $i "a 'ăta 'ere/ii! ei continua să res'iri, "ei cunoa$te o 'artedin #ine Q dar eu nu sunt o 'arte, sunt otul, $i astan.o să a%li niciodată:!A# zărit #obilele 'line de 'ra%, tablourile 'utrezinddin cauza i-rasiei Q n.a"ea# altă alternati"ă dec7tsă desc&id %erestrele $i u$ile! C7nd le.a# desc&islar-, "7ntul a #ăturat totul! Eu "oia# să.#i 'ăstreza#intirile, să 'rote(ez ceea ce ob/inuse# cu at7tae%ort, dar toate lucrurile au dis'ărut, era# 'ustiu caste'a.i încă o dată a# în/eles de ce "enise Est&eraiciB 'ustiul ste'ei!
i 'entru că era 'ustiu, "7ntul care a intrat a adus
lucruri noi, z-o#ote 'e care nu le #ai auzise#, oa.#eni cu care nu #ai stătuse# de "orbă! A# înce'utsă a# din nou acela$i entuzias#, 'entru că "7ntul #ăeliberase de 'o"estea #ea 'ersonală, distruseseobi$nuin/a:, î#i dez"ăluise un o# în stare să.i
320 >1
binecu"7nteze 'e al/ii la %el cu# no#azii $i "ră(itoriidin ste'ă î$i binecu"7ntau se#enii! A# desco'erit căera# #ult #ai bun $i #ai ca'abil dec7t #ă credea#,"7rsta nu reu$e$te dec7t să rărească nu#ărul aceloracare niciodată n.au a"ut cura(ul să #ear-ă 'e
'ro'riile lor 'icioare!într.o zi, din 'ricina unei %e#ei, %ăcuse# o lun-ă
'ere-rinare 'entru a.#i înt7lni "isul! =ul/i ani du'ăaceea, aceea$i %e#eie #ă obli-ase să 'lec din nou, dedata aceasta 'entru a #ă înt7lni cu bărbatul care se 'ierduse 'e dru#!
Acu# #ă -7ndesc la toate Q #ai 'u/in la lucru.rile i#'ortanteB c7nt în -7nd o #elodie, #ă întreb dece nu sunt #a$ini sta/ionate 'e aici, obser" că 'anto%ul #ă (enează $i că ceasul de #7nă încă #aiarată ora euro'eană!
oate astea 'entru că o %e#eie, a #ea, călăuza $idra-ostea #ea de o "ia/ă, se a%lă acu# la c7/i"a 'a$i
distan/ă? orice î#i e de %olos 'entru a %u-i de realita.tea 'e care.a# căutat.o at7t $i de care, acu#, #ă te#!=ă a$ez 'e una din tre'tele casei, %u#ez o /i-ară!
=ă -7ndesc să #ă întorc în ;ran/aB a# a(uns unde"oia#, de ce să #er- #ai de'arteV
=ă ridic, 'icioarele î#i tre#ură! în loc să %ac dru.#ul îna'oi, î#i $ter- cu# 'ot #ai bine %a/a de nisi',î#i scutur &ainele, 'un #7na 'e clan/a u$ii $i intru!
LMeşi ştiu c" este posi#il s-o1i pierdut pentru totdea-
una pe 1emeia pe care o iu#esc0 tre#uie s" 1ac un e1ort
ca s" tr"iesc toate darurile pe care Dumneeu mi le-a
dat ai+ Darul nu poate 1i economisit+ 6u e)ist" o #an-
c" unde s"-l depun ca s"-l utilie când o s" 1iu din
nou 2mp"cat cu mine 2nsumi+ Dac" nu %oi culege roa-
dele acestor daruri #inecu%ântate le %oi pierde ireme-
dia#il+
Dumneeu ştie c" suntem artişti ai %ie5ii+ 2ntr-o
i ne d" o dalt" pentru sculptur"0 2n alt" i pensule şi culori pentru un ta#lou0 sau hârtie şi stilou ca s"
scriem+ Dar niciodat" nu %oi reuşi s" 1olosesc dalte
pentru pân"0 sau pensule pentru sculpturi+ Cu toate
acestea0 oricât de greu ar 1i0 tre#uie s" accept micile
daruri #inecu%ântate de ai0 deşi mi se par #lestemate0
pentru c" su1"r0 iua e 1rumoas"0 soarele str"luceşte
şi copiii cânt" pe strad"+ =i totuşi numai aşa %oi reuşi
s" ies din durerea mea şi s"-mi recl"desc %ia5a+
Locul era 'lin de lu#ină! Ea a ridicat oc&ii c7nda# intrat, a z7#bit $i a continuat să citească Timp de
s1âşiat0 timp de reparat 'entru %e#eile $i co'iii a$eza/i 'e (os, cu '7nze colorate în (urul lor! 0e c7te oriEst&er %ăcea o 'auză, ele re'etau %ra-#entul, %ără a.$i ridica oc&ii de la lucru!
323
A# si#/it un nod în -7tle(, #.a# stă'7nit să nu 'l7n- $i din #o#entul acela n.a# #ai si#/it ni#ic!A# ră#as 'ri"ind la scena aceea, ascult7nd cu"in.tele #ele 'e buzele ei, încon(urat de culori, de lu.#ină, de oa#eni concentra/i asu'ra #uncii lor!
de #o#entele 'etrecute î#'reună, de /ările "izitate,de bucuriile noastre, de certurile noastre! i atunci,a# 'ri"it îna'oi, la ur#ele lăsate de 'a$ii #ei, $i nute.a# "ăzut A# su%erit #ult! A# în/eles că %ăcuse#un dru# %ără întoarcere, iar c7nd %ace# asta nu ne
Dar la urma urmelor0 aşa cum a spus un 2n5elept persan0 dragostea este o #oal" de care nimeni nu %rea
s" scape+ Cine a 1ost contaminat de ea nu %rea s" se 1ac" #ine şi cine su1er" nu %rea s" 1ie %indecat+
Est&er a înc&is cartea! ;e#eile au ridicat oc&ii $i#.au "ăzut!
Q )es să #ă 'li#b cu 'rietenul care toc#ai a sosit, s'use ea -ru'ului! Lec/ia de azi s.a ter#inat!
o/i au z7#bit $i #.au salutat! Ea a "enit la #ine,#.a sărutat 'e obraz, #.a luat de bra/ $i a# ie$it!
Q ună, îi s'un eu! Q e a$te'ta#, #i.a răs'uns ea!A# î#bră/i$at.o, #i.a# 'us ca'ul 'e u#ărul ei $i
a# înce'ut să 'l7n-! Ea î#i #7n-7ia 'ărul $i du'ă%elul cu# #ă atin-ea înce'ea# să în/ele- ceea ce nu"oise# să 'rice', să acce't ceea ce nu "oise# săacce't!
Q A# a$te'tat în #ulte %eluri, s'use ea, "ăz7ndcă lacri#ile se 'otoleau încet.încet! Ca o %e#eie dis 'erată, care $tie că bărbatul ei nu i.a în/eles niciodată 'a$ii $i că nu "a "eni niciodată '7nă aici, iar atuncitrebuie să iau un a"ion $i să #ă întorc $i iar să 'lec
la 'ri#a criză, $i să #ă duc, $i să #ă întorc!!!7ntul nu #ai bătea a$a de tare, co'acii ascultautot ce s'unea ea!
Q A# a$te'tat a$a cu# Penelo'a 1.a a$te'tat 'eUlise, Ro#eo 'e Julieta, eatrice 'e 0ante 'entrua o sal"a! Pustiul ste'ei era 'lin de a#intirile tale,
324
,ră#7ne dec7t să #er-e# înainte! =.a# dus la no.#adul 'e care l.a# cunoscut #ai de #ult, i.a# cerut
să #ă în"e/e să uit 'o"estea #ea 'ersonală $i să #ădesc&idă 'entru dra-ostea care e 'rezentă 'este tot!A# înce'ut să în"ă/ de la el tradi/ia en-ri! )n.tr.ozi, a# 'ri"it în (ur $i a# "ăzut dra-ostea re%lectatăîntr.o 'erec&e de oc&iB un 'ictor nu#it 0os!
Eu n.a# scos o "orbă! Q Era# zdrobită, nu credea# că este 'osibil să
iubesc din nou! El nu #i.a s'us 'rea #ulte,.#.a în."ă/at nu#ai să "orbesc ruse$te $i.#i 'o"estea că înste'ă %olosesc #ereu cu"7ntul albastru ca să descriecerul, c&iar dacă el e cenu$iuQ'entru că $tiu că dea.su'ra norilor el continuă să %ie albastru! =i.a luat#7na $i #.a a(utat să tra"ersez norii aceia! =.a în."ă/at să iubesc, înainte de a.1 iubi 'e el! =i.a arătatcă ini#a #ea era în slu(ba #ea $i a lui 0u#nezeu, nuîn slu(ba altora! A s'us că trecutul #eu #ă "a înso/i#ereu, dar că dacă #ă "oi elibera de %a'te $i #ă "oiconcentra nu#ai asu'ra e#o/iilor, "oi în/ele-e că în 'rezent eistă totdeauna un s'a/iu la %el de #are caste'a 'e care.1 'ute# u#'le cu altă dra-oste, cu alte bucurii ale "ie/ii! )n s%7r$it, #i.a e'licat că su%erin/a
a'are atunci c7nd a$te'tă# ca ceilal/i să ne iubeascăîn %elul dorit de noi, iar nu a$a cu# trebuie să se#ani%este iubirea Q liber, nestă'7nit, călăuzindu.necu %or/a ei, î#'iedic7ndu.ne să ne o'ri#!
=i.a# luat ca'ul de 'e u#ărul ei $i a# 'ri"it.o!
325
Q îl iube$ti Q L.a# iubit! Q i.1 #ai iube$ti Q Crezi că ar %i 'osibil Crezi că dacă iubea# 'e
altcine"a, c7nd a# a%lat că "ii, n.a$ %i 'lecat de aici
Q 8.a# %ăcut 8u din cauza #ea ai a(uns aiciau crezi că e 'u/in lucru
Ea scoase din buzunarul "e$#7ntului alb un 'eticde '7nză 'ătată de s7n-e $i #i.1 dădu, cu oc&iiînlăcri#a/i!
, , $ ' Q Ai dre'tate! Cred că /i.ai 'etrecut di#inea/a
a$te't7nd să se desc&idă u$a!
Q Atunci de ce 'ui întrebări 'roste$ti0in nesi-uran/ă, #i.a# s'us eu! 0ar a %ost etra.ordinar că a# încercat să re-ăsesc dra-ostea!
Q unt -ra"idă!Parcă s.a 'răbu$it lu#ea în ca'ul #eu, dar n.a
durat dec7t o cli'ă! Q 0os Q 8u! Cine"a 'e care l.a# cunoscut $i a 'lecat!A# r7s, de$i a"ea# ini#a c7t un 'urice! Q 0e %a't, nu 'rea ai #ulte de %ăcut în acest ca.
'ăt de lu#e, a# s'us eu! Q 8u este ca'ătul lu#ii, răs'unse Est&er, r7z7nd$i ea!
Q 0ar 'oate că e #o#entul să te întorci la Paris!=.au sunat de la tine de la ser"iciu $i #.au întrebatdacă $tia# unde să te -ăsească! oiau să %aci un re. 'orta( înso/ind o 'atrulă 8AO în A%-anistan! re. buie să le s'ui că nu 'o/i!
Q 0e ce nu 'ot Q E$ti -ra"idăS rei ca cel #ic să încea'ă să 'ri.
#ească a$a de de"re#e ener-iile ne-ati"e ale răz. boiului Q Cel #ic 0ar crezi că asta o să #ă î#'iedice să
lucrez i 'e ur#ă, ce./i 'asă 8.ai %ăcut ni#ic 'entru astaS
Q E 'entru tine! =i.era dor de certurile noastre!i du'ă o 'auzăB
Q 'une.i lui =i&ail să #ai %acă rost de un cal!Eu #.a# ridicat, a# luat.o 'e du'ă u#eri, a# binecu"7ntat.o la %el cu# %usese# si eu binecu"7ntat!
A# scris 'ahir 'e c7nd î#i %ăcea# 'ro'riul 'e.lerina( 'rin lu#ea aceasta, între ianuarie $i iunie>664! Păr/i din carte au %ost scrise la Paris, t! =artin2;ran/a3, =adrid, arcelona 2'ania3, A#sterda#2Olanda3, 'e o $osea 2el-ia3, la Al#a Ata $i în ste'ă2Naza&stan3!
reau să le #ul/u#esc editorilor #ei %rancezi,Anne $i Alain Carrierre, care $i.au asu#at sarcina săob/ină toate in%or#a/iile 'ri"itoare la le-ile %ranceze
citate de.a lun-ul căr/ii!A# citit 'entru 'ri#a oară ce"a des're anca;a"orurilor în /ugul deşert"ciunilor de o# Dol%e!Cartea 'e care Est&er a citit.o $i în care se 'o"este$tedes're ;ritz $i Hans la oio este .shmael de 0anieluirtn! =isticul citat de =ărie, c7nd se re%eră la i#. 'ortan/a de a %i #ereu "i-ilen/i, este Nenan Ri%ai!=a(oritatea dialo-urilor tribului de la Paris #i.au%ost relatate de tineri care %ac 'arte din -ru'uri ase.#ănătoare! Unii dintre ei î$i 'un tetele 'e )nternet,dar este i#'osibil să se stabilească autorul!
ersurile 'e care 'ersona(ul 'rinci'al le.a în"ă/atîn co'ilărie $i 'e care $i le a#inte$te c7ndse a%lă îns'ital NCând nedorita omului sosi-%a+++* %ac 'arte din 'oe#ul =asa de seară: al brazilianului =anuelandeira! Unele dintre co#entariile =ăriei, i#ediatdu'ă scena în care 'ersona(ul 'rinci'al se duce la
>9
-ară să.1 înt7#'ine 'e actor, au a'ărut într.o con."ersa/ie cu A-neta (odin, actri/ă suedeză! Conce'tulde uitare a 'o"e$tii 'ersonale, de$i %ace 'arte din#ulte tradi/ii ini/iatice, este dez"oltat în detaliu încartea C"l"torie la .)tlan de Carlos Casta%ieda Le-ea
La 're/ul de "7nzare se adau-ă >^,re'rezent7nd "aloarea ti#bruluiliterar ce se "irează Uniunii
cartea C"l"torie la .)tlan de Carlos Casta%ieda! Le-eadin Jante a %ost realizată de scriitorul danez Aselande#ose în ro#anul &n re1ugiat 2şi dep"şeşte limitele+
0ouă 'ersoane care #ă onorează cu 'rietenia lor,0i#itri osoboinio" $i E"-&enia 0otsu #i.auo%erit toate înlesnirile necesare 'entru a "izita Na.za&stanul!
La Al#a Ata l.a# înt7lnit 'e )#an-ali as#a.-a#beto", autorul căr/ii The Centaurs o1 the reatSteppe0 #are cunoscător al culturii locale, care #i.ao%erit o serie de in%or#a/ii i#'ortante des're situa/ia 'olitică $i culturală din Naza&stan, în trecut $i în 'rezent! =ul/u#esc, de ase#enea, 're$edintelui
Re'ublicii, 8ursultan 8azarbae", 'entru ecelenta 'ri#ire $i #ă %olosesc de ocazie 'entru a.1 %elicita cănu a #ai 'er#is continuarea testelor nucleare în /aralui, de$i a"ea toată te&nolo-ia necesară 'entruaceasta, $i a o'tat 'entru eli#inarea între-ului arse.nal ato#ic!
)n s%7r$it, eistă trei 'ersoane cărora le datorez#ult din #a-ica #ea e'erien/ă în ste'ă, 'entru că#.au înso/it $i au a"ut #ultă răbdareB Naisar Ali#.ulo", 0os 20osbol Nasi#o"3, 'ictor de #are talentce #i.a %ost sursă de ins'ira/ie 'entru 'ersona(ul cu
acela$i nu#e care a'are la s%7r$itul căr/ii, $i =ăria 8i#iro"saia, la înce'ut doar -&idul #eu inter'ret$i, a'oi, 'rietena #ea!