CM YK PATRIE - DEMNITATE - ONOARE REZERVISTULSâmb\t\, 1 decembrie 2012 Pagina 2- Patrie Demnitate Onoare Rezervistul de Col.(r) Gheorghe PANCU Activitatea Departamentul juridic al

CMYK

CMYK

Redactor-[[ef :: colonel (r ) Grigore Radosslavesscu - IA{I Anul II, Nr. 13 - 14 (19 - 20) - 8 pagini Sâmb\t\, 1 decembrie 2012

PATRIE - DEMNITATE - ONOARE

REZERVISTUL PPuubblliiccaa]]iiee ddee iinnffoorrmmaarree mmiilliittaarr\\,, eedduuccaa]]iiee ppaattrriioottiicc\\,, ssppiirriittuuaalliittaattee ccrree[[ttiinn\\,, ccuullttuurr\\,, aarrtt\\ [[ii aattiittuuddiinnee cciivviicc\\..

FONNDATORI:: colonel (r ) Gheorghe Pancu,, colonel (r ) Grigore Radosslavesscu Editor: Asocia]ia Na]ional\ a Cadrelor Militare în Rezerv\ [i în Retragere -

Filiala Jude]ean\ Ia[i „Henri Coand\“

Limba noastr\-i o comoar\~n adâncuri `nfundat\Un [irag de piatr\ rar\Pe mo[ie rev\rsat\.

Limba noastr\-i foc ce arde~ntr-un neam, ce f\r\ vesteS-a trezit din somn de moarteCa viteazul din poveste.

Limba noastr\-i numai cân-tec,

Doina dorurilor noastre,Roi de fulgere, ce spintecNouri negri, z\ri albastre.

Limba noastr\-i graiul pâinii,Când de vânt se mi[c\ vara;~n rostirea ei b\trâniiCu sudori sfin]it-au ]ara.

Limba noastr\-i frunz\ verde,Zbuciumul din codrii ve[nici,Nistrul lin, ce-n valuri pierdeAi luceferilor sfe[nici.

Nu ve]i plânge-atunci amar-nic,

C\ vi-i limba prea s\rac\,{i-]i vedea, cât `i de darnicGraiul ]\rii noastre drag\.

Limba noastr\-i vechiizvoade.

Povestiri din alte vremuri;{i citindu-le `n[irate, -Te-nfiori adânc [i tremuri.

Limba noastr\ `i aleas\S\ ridice slava-n ceruri,S\ ne spiue-n hram [i-acas\Ve[nicele adev\ruri.

Limba noastra-i limb\ sfânt\,Limba vechilor cazanii,Care o plâng [i care o cânt\Pe la vatra lor ]\ranii.

~nvia]i-v\ dar graiul,Ruginit de mult\ vreme,Sterge]i slinul, mucegaiulAl uit\rii `n care geme.

Str`nge]i piatra lucitoareCe din soare se aprinde -{i-]i avea `n rev\rsareUn potop nou de cuvinte.

R\s\ri-va o comoar\~n adâncuri `nfundat\,Un [irag de piatr\ rar\Pe mo[ie rev\rsat\.

(`n Imnul na]ional strofele1,2,5 [i 9)

LLiimmbbaa nnooaassttrr\\

ddee AAlleexxeeii MMaatteeeevviiccii

La 1 decembrie 1918 a fost con-vocat\, la Alba Iulia, Marea Adu-nare Na]ional\ a Românilor, lu-cr\rile finalizându-se cu Hot\râ-rea de Unire necondi]ionat\ aTransilvaniei, Banatului, Cri[anei[i Maramure[ului cu România,votat\ `n unanimitate (acest act aavut loc dup\ ce, la data de 27martie 1918, respectiv 28 noiem-brie 1918, organele reprezentativeale Basarabiei [i Bucovinei auvotat Unirea).

La Adunarea National\ au fostprezen]i peste 1.200 de delega]i a-le[i [i al]i 100.000 de români veni]is\ sus]in\ decizia de formare aRomâniei Mari. Cel care a deschislucrarile a fost Gheorghe Pop deB\se[ti, dup\ el luând cuvântulVasile Goldi[, care a proclamat U-nirea `ntr-un singur stat a tuturorromânilor.

~n Rezolu]ia Unirii s-a specifi-cat instituirea unui regim demo-cratic `n România, chiar a doua zifiind alese, cu titlu interimar,forurile de conducere `n stat. Dup\

`nl\turarea regimului comunist,autorit\]ile române au stabilit ca

zi na]ional\ a ]\rii data de 1 de-cembrie.

Anul 1918 reprezint\, `n istoriapoporului român anul triumfuluiidealului na]ional, anul `ncu-nun\rii victorioase a lungului [irde lupte [i sacrificii umane [i ma-teriale pentru f\urirea statuluina]ional unitar. Acest proces is-toric, desf\[urat pe `ntreg spa]iulde locuire românesc, a `nregistratputernice seisme `n 1784, 1821,1848-1849, ca [i evenimente cardi-nale cum ar fi Unirea Moldovei [iMunteniei `n 1859, proclamareaIndependen]ei absolute a }\rii desub domina]ia otoman\, consfin]i-t\ pe câmpul de lupt\ de Armataromân\ `n R\zboiul din 1877-1878, precum [i adun\rile repre-zentative, democratic alese ale ro-mânilor din teritoriile aflate sub

stapânirea str\in\ de la Chi[in\u,Cern\u]i [i Alba Iulia din 1918.Aceste memorabile momente din1918 au f\cut ca jertfa osta[ilorromâni `n Primul R\zboi Mondials\ nu fi fost zadarnic\. Ceea ce la1600 - prin fapta Viteazului - fus-ese doar o clipa de vis, la 1Decembrie 1918 devenea cea maimiraculoas\ realizare a acestuipopor.

,,~n aceast\ zi - scria NicolaeIorga - a sosit un ceas pe care-la[teptam de veacuri, pentru caream tr\it `ntreaga noastra via]\national\, pentru care am mun-cit [i am scris, am luptat [i amgândit. A sosit ceasul `n care ce-rem [i noi lumii dreptul de a tr\ipentru noi, dreptul de a nu danim\nui ca robi rodul ostenelilornoastre".

EEDDIITTOORRIIAALL

1 Decembrie, ZiuaNa]ional\ a României

,,,,NNooii,, aauuttoorriiii cc\\rr]]iiii PPooeettuull nnee-mmuurriittoorr AAlleexxeeii MMaatteeeevviiccii,, ccoonn-ssiiddeerr\\mm,, ff\\rr\\ tteeaammaa ddee aa ggrree[[ii ssaauuddee aa eexxaaggeerraa cc\\,, `̀nn zziilleellee nnooaassttrree,,nnuu ttrreebbuuiiee ss\\ ffiiee rroommâânn ddee bbiinnee,,iinnddiiffeerreenntt `̀nn ccee ppaarrttee ddee ppee gglloobbttrr\\iiee[[ttee,, ccaarree ss\\ nnuu ccuunnooaasscc\\IImmnnuull ddee SSttaatt aall RRoommâânniieeii -DDee[[tteeaapptt\\-ttee rroommâânnee [[ii IImmnnuull ddee

SSttaatt aall RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa - LLiimmbbaannooaassttrr\\.. AAmmbbeellee iimmnnuurrii ssuunntt aalleennooaassttrree,, aallee rroommâânniilloorr,, nnee rreepprree-zziinntt\\,, nnee ssll\\vveesscc [[ii,, `̀nn ccoonnsseecciinn]]\\,,ssee cceerree ss\\ llee dd\\mm rreessppeeccttuull ccee llii sseeccuuvviinn ssuubb TTrriiccoolloorruull ccaarree nneeuunnee[[ttee ppee ttoo]]ii""

CCoonnttiinnuuaarree `̀nn PPaaggiinnaa 33

EE ssccrriiss ppee ttrriiccoolloorr UUNNIIRREE

Sâmb\t\, 1 decembrie 2012

Pagina 2 - Patrie Demnitate Onoare Rezervistul

ddee CCooll..((rr))GGhheeoorrgghheePPAANNCCUU

ActivitateaDepartamentuljuridic al Asocia-]iei Na]ionale a

Cadrelor Militare `n Rezerv\ [i `nRetragere "Alexandru Ioan Cuza",desf\[urat\ `n perioada martie2011 - noiembrie 2012, a avut cabaz\ Hot\rârea Consiliului Na]io-nal din 25.03.2011, `n vedereadesf\[ur\rii unor ac]iuni de contin-uare a eforturilor depuse deA.N.C.M.R.R. pentru rezolvarea [ireglementarea unor probleme alepensiilor militare. Astfel de ac]iuniau fost materializate de regretatulgeneral de brigad\ `n rezerv\ AurelVornicescu [i continuate de Coman-dorul (r) Constantin Alexandru.

OUG 1/2011 `n centralpreocup\rilor

Direc]iile principale ale activi-t\]ii juridice `n perioada men]io-nat\ au vizat, pe de o parte, con-tinuarea interven]iilor [i ac]iu-nilor legate de modificarea siste-mului legislative, care a intrat `nvigoare iunie 2010, `n vedereatransform\rii pensiilor militare destat `n pensii publice [i, pe de alta,participarea la elaborarea unuinou proiect de lege a pensiilor mil-itare de stat, ANCMRR având ca]int\ anularea unor prevederi aleOUG 1/2011 pe baza urm\toare-lor principii: o respectarea nere-troactivit\]ii legii, urmând s\ fierepuse `n plat\ pensiile diminua-te, `n cuantumul din decembrie2010, prin anularea art. 6 dinOUG1/2011 o renun]area la recu-perarea diferen]ei dintre pensiadiminuat\ prin revizuire [i pensiaprimit\ de beneficiari, de la dataintr\rii `n vigoare a OUG1/2011,pân\ la data punerii `n plat\ apensiei revizuite, prin anulareaart. 7 din actul normativ men]io-nat o la revizuirea pensiilor mili-tarilor s\ se utilizeze [i datele dinmemoriul personal al cadrelor mil-itare, modificându-se, `n acestscop, art. 1 din OUG 1/2011.

R\spunsurile [i reac]iile au-torit\]ilor la demersurile f\cute aufost, `n general, evazive, protoco-lare, f\r\ a oferi vreo solu]ie rezon-abil\. Reprezentan]ii ANCMRR auparticipat la dezbaterile din comisi-ile reunite de munc\ [i de ap\rareale Camerei Deputa]ilor `n care s-au analizat propunerile pentru an-ularea art. 6 [i 7 din OUG1/2011.

La ultima dintre acestea, din mai2012, a fost acceptat\ propunereade anulare a art. 7 din OUG1/2011,dup\ care Guvernul a adoptat unmemorandum, aprobat ulterior deParlament, printr-o lege, care an-ula obliga]ia de a restitui diferen]adintre pensia diminuat\ [i cuantu-mul din decembrie 2010, evitându-se astfel afectarea grav\ a situa]ieicelor care trebuiau s\ restituiesumele respective.

~ntrucât demersurile f\cute lainstitu]ii oficiale, `n leg\tur\ cusolu]ionarea problemelor pension-arilor militari, nu au dat rezultate,]inând seama [i de solicit\rile fil-ialelor, B.P.C. a aprobat introduc-erea unor ac]iuni `n contencios ad-ministrativ, la Curtea de Apel Bu-cure[ti, pentru suspendarea aplic\-rii [i, respectiv, anularea articolelor6 [i 7 din OUG1/2011. Ambele ac-]iuni au fost `ns\ respinse.

Pentru o nou\ lege a pensiilor militare

~n ce prive[te cel de al doilea o-biectiv, ANCMRR consider\ c\ re-zolvarea pe fond a problemelor pen-siilor militarilor este posibil\ numaiprintr-o nou\ lege a pensiilor mil-itare de stat, ca pensii specificeacestei profesii. Prima posibilitatede a participa la o astfel de ac]iunea fost oferit\ de ini]iativa grupuluiP.N.L. din Camera Deputa]ilor, dea se elabora [i sus]ine un proiect allegii pensiilor militare de stat. La`ntâlnirile grupului respectiv, re-prezentantul ANCMRR a `ncercats\ l\mureasc\, f\r\ succes\ `ns\,pe participan]i asupra inadmisi-bilit\]ii ideii de a transforma pensi-ile militare `n "pensii ocupa]ionale",care sunt pensii private, facultative,ale c\ror fonduri nu pot fi asiguratesau completate prin sume provenitede la bugetul de stat, a[a cum suntsoldele militarilor.

Dup\ schimbarea de guvern dinmai 2012, ANCMRR a trimis scri-sori noului prim ministru, domnulVictor Ponta [i noului ministru alap\r\rii na]ionale, dl. CorneliuDobri]oiu, `n leg\tur\ cu principi-ile pe care le sus]ine, pentru regle-mentarea situa]iei pensiilor mili-tarilor, `n special ale celor diminu-ate. Noul ministru al ap\r\rii na-]ionale a dispus reluarea activit\-]ii de elaborare a unui nou proiectde lege a pensiilor militare de stat.~n acest scop, a fost `nfiin]at\ ocomisie pentru discutarea di-verselor propuneri provenite de latoate institu]iile militare [i de lastructurile asociative ale pension-arilor militar.

Noua lege se va aplica numaicelor care se vor pensiona dup\ in-trarea ei `n vigoare, pentru ceiafla]i deja `n pensie aplicându-senumai unele prevederi tranzitoriispeciale, cum sunt r\mânerea `nplat\ a pensiilor nediminuate [itransformarea lor `n pensii mil-itare de stat, actualizarea cuantu-mului pensiei aflate `n plat\, `nfunc]ie de majorarea soldelor ca-drelor active, aplicarea [i celor a-fla]i deja la pensie a m\surilorprev\zute pentru condi]ii de mun-c\ deosebite, speciale [i alte con-di]ii, potrivit legisla]iei `n vigoare.Ca urmare a interven]iilor repre-zentan]ilor structurii noastre cen-trale `n dezbaterile din comisia re-spectiv\ au fost corectate uneleprevederi ale proiectului de lege [iintroduse articole noi, astfel: o s-aacceptat integral propunerea AN-CMRR privind introducerea pen-siei anticipate par]ial pentru ca-drele care au cel pu]in 20 de anivechime, iar pentru solda]i [i gra-da]i - de cel pu]in 18 ani o s-a maiintrodus un articol care prevede camilitarii activi care au pl\tit [ipl\tesc contribu]ii la asigur\rilesociale, potrivit legii 263/2011, s\pl\teasc\ `n continuare sumele re-spective, urmând ca, `n momentulpension\rii, beneficiarii s\ pri-measc\ sporuri `ntre 3 [i 5% dincuantumul stabilit potrivit legii oa fost acceptat\ solicitarea de re-nun]are la men]inerea prevederiiLegii 164/2001, referitoare la bazade calcul a pensiei militare, res-pectiv solda de grad [i func]ie dinultima lun\ de serviciu, M.Ap.N.propunând ca dreptul la pensie s\fie calculat pe baza soldei mediidin 12 luni consecutive, din ultimii10 ani de serviciu.

Prin varianta propus\ de AN-CMRR s-a urm\rit ca pensiilemilitar de stat s\ se calculeze pebaza sumelor ob]inute de militaripe parcursul `ntregii cariere. Res-pectarea principiului neretroacti-vit\]ii legii, prin garantarea r\mâ-nerii `n plat\ a pensiei existente afost, de asemenea, acceptat\. A-ceast\ prevedere este `nso]it\ `n-s\, contrar opozi]iei ANCMRR laarticolul respectiv, de recalculareaacestor pensii, fapt contestat per-manent de rezervi[ti, inclusiv prinscrisori adresate ministrului ap\-r\rii na]ionale [i ministrului ad-ministra]iei [i internelor

ANCMRR consider\ c\ regle-mentarea revenirii pensiilor mili-tarilor la cuantumul din 2010 estede natur\ s\ faciliteze revenireapensiilor noastre la regimul depensii militare de stat, mai ales c\OUG1/2011 reglementeaz\ exclu-siv pensiile militare, prin derogarede la legea comun\ 263/2010.

La [edin]a Comisiei din23.08.2012, reprezentanta M.Ap.N. aprezentat [i un proiect de ordonan]\de urgen]\, prin care s\ se rezolveunele probleme urgente ale pensiilormilitare, mai ales ale celor diminuateprin recalculare/revizuire. Proiectulde ordonan]\ de urgen]\ propus, cuunele modific\ri, a fost transmisministrului ap\r\rii [i trimis la toatefilialele, pentru informare.

~n interesul tuturorpensionarilor militari

Un alt domeniu al activit\]ii ju-ridice a fost asigurarea promov\rii[i sus]inerii `n instan]\ a unorcauze de interes pentru ANCMRR[i pentru to]i membrii s\i. AN-

CMRR a intentat, `n anul 2011, `nafar\ de cele dou\ ac]iuni referi-toare la OUG1/2011, o ac]iune pe-nal\ `mpotriva ziarului "JurnalulNa]ional" [i a unui ziarist al aces-tuia, `n urma public\rii unui ma-terial incorect [i jignitor la adresamilitarilor. De[i au fost explicate[i sus]inute motivele noastre,Procuratura de pe lâng\ Judec\to-ria sectorului 1 a dat o solu]ie dene`ncepere a urm\ririi penale. Ohot\râre similar\ a dat [i Procu-ratura de pe lâng\ Curtea de ApelBucure[ti.

Departamentul juridic a avut `npreocup\rile sale [i sprijinirea unorfiliale pentru rezolvarea `n instan]\a unor cauze, respectiv ale filialeinoastre de la Ia[i, ale filialelorCovasna [i Vâlcea, ac]iuni finalizatepozitiv. O ac]iune de succes a fostparticiparea ANCMRR, la solicita-rea Filialei Covasna, la ob]inerea u-nei hot\râri de respingere a cereriide retrocedare a unui imobil apar]i-nând Ministerului Ap\r\rii Na]io-nale, ̀ n care ̀ [i are sediului CerculuiMilitar Sf. Gheorghe, precum [i fil-iala ANCMRR Covasna, revendicatde un cet\]ean englez de originemaghiar\. Prin interven]ia AN-CMRR `n cauza ce avea ca titularMinisterul Ap\r\rii Na]ionale, s-aob]inut o hot\râre favorabil\ a Cur-]ii de Apel Bucure[ti, prin care a fostrespins\ ac]iunea `n revendicare.

Pentru perioada urm\toare,Departamentul juridic `[i propunes\ continue, cu sprijinul BirouluiPermanent Central, eforturilepentru finalizarea corespunz\toa-re a actelor normative referitoarela pensiile militare de stat, pentruca solu]iile ce vor fi adoptate s\ nuprejudicieze interesele noastre, aletuturor pensionarilor militari.

Obiectivul prioritar alA.N.C.M.R.R.: actele normativeprivind pensiile militare de stat

Sâmb\t\, 1 decembrie 2012

Pagina 3 - Cultul Eroilor

Rezervistul

Poetul AlexeiMateevici, preotmilitar `n R\zboiul dere`ntregire a neamuluiromanesc

ddee GGeenneerraall ((rr)) FFlloo-rriiaann TTUUCC||,, iissttoorriicc,,ssccrriiiittoorr [[ii ppuubblliicciissttmmiilliittaarr,, mmeemmbbrruu aallAAccaaddeemmiieeii OOaammee-nniilloorr ddee {{ttiiiinn]]\\ ddiinn RRoommâânniiaa

~n mai multe studii si lucr\ri pecare le-am cercetat ca istoric, `ncare se vorbe[te despre `nceputulactivit\]ii preo]e[ti militare a luiAlexei Mateevici, se consemneaz\faptul c\ el se afla, "de la data de16 septembrie 1915, pe frontul dinGali]ia". Nu se spune `ns\ aproapenimic `n leg\tur\ cu activitatea sapastoral\ [i cât a durat ea `n aceazona de aprige `ncle[tari, dar serelateaz\, `n numeroase scriituri,ca de pilda `n cartea semnat\ deIon Nu]\, ap\ruta `n anul 1989, laIa[i, `n Editura "Junimea", c\ `nanul 1916 Alexei Mateevici cere s\fie trimis `n România [i e `ncadrat,tot ca preot militar, `n Brigada 71ruseasc\ de artilerie, dislocate pefrontul Tecuci-Marasesti".

Ce se `ntâmplase `ntre timp?România intrase si ea, `nce-

pând din noaptea de 14/15 august1916, `n Primul R\zboi Mondial,`n tab\ra Antantei, din care f\ceaparte Fran]a, Marea Britanie, Ru-sia [i Italia. ~n noaptea de 14/15august (respectiv 27/28) 1916, tru-pele române au primit ordin s\treac\ frontiera cu Austro-Unga-ria [i s\ declan[eze ofensiva `nTransilvania. Ac]iunea a avut un

puternic ecou `n sufletele români-lor de pretutindeni. Scopul expresal intr\rii României `n prima ma-re conflagra]ie mondial\, al\turide cei patru alia]i era, de fapt,drept [i nobil, acela a readucerii latrupul ]\rii a pamânturilor româ-ne[ti `n care gemeau de veacuri`ntregi fra]ii no[tri de neam, delimb\, de cultur\ [i de credin]\.

~ntregirea neamului - ]elulsuprem al intr\rii României `nr\zboi este amplu prezentat `n dis-cursul cu care regele Ferdinand [iGuvernul României s-au adresatpoporului român [i O[tirii sale `nnoaptea de 15 august 1916. Iat\câteva extrase din acest discurs:"Români, r\zboiul care de doi ani a`ncins tot mai strâns hotarele noas-tre, a zdruncinat adânc vechiul ase-zamânt al Europei si a `nvederatc\, pentru viitor, numai pe terito-riul na]ional se poate asigura via]apa[nic\ a popoarelor. Pentru nea-mul nostru, el a adus ziua a[tep-tat\ de veacuri de constiin]a na]io-nal\, Ziua Unirii lui. Dup\ veacuri`ndelungate de nenorociri [i de gre-le `ncerc\ri, `naintasii no[tri aureu[it s\ `ntemeieze Statul Român,prin Unirea Principatelor, prinR\zboiul Independen]ei, prin mun-ca lor neobosit\ pentru rena[terena]ional\. Ast\zi ne este dat nou\s\ `ntregim opera lor, `nchegândpentru totdeauna ceea ce Mihai Vi-teazul a `nf\ptuit numai pentru oclip\: unirea românilor de pe celedou\ p\r]i ale Carpa]ilor. De noi a-târn\ ast\zi s\ sc\p\m de sub st\-pânirea str\in\ pe fra]ii no[tri depeste mun]i [i plaiurile Bucovineiunde {tefan cel Mare doarme som-nul lui de veci. ~n noi, `n virtu]ile, `nvitejia noastr\ st\ putin]a de a redadreptul ca `ntr-o Românie `ntregit\[i liber\, de la Tisa pâna la Mare, s\prop\[easc\ `n pace potrivit da-tinilor [i aspira]iilor gintei noastre.~nsufle]i]i de datoria sfânta ce ni seimpune, hot\râ]i s\ `nfrunt\m cub\rb\]ie toate jertfele legate de uncrâncen r\zboi, pornim la lupt\ cuavântul puternic al unui popor careare credin]a neclintit\ `n menirealui. Ne vor r\splati roadele glorioaseale izbânzii. Cu Dumnezeu `nainte!"

~n aceea[i noapte istoric\ de14/15 august 1916, la chemareaPatriei [i a propriei lor constiin]e,trupele române, care num\rau unefectiv de peste 135.000 de mili-tari, s-au avântat `n lupt\ cu unelan `n care re`nnoiau ecourile

b\t\liei de la C\lugareni [i {elim-ber sau ale asalturilor temerare laredutele otomane de la 1877.

Glorie preo]easc\,poetic\ [i militar\pentru AlexeiMateevici, lupt\tor `ncea de-a 19 b\t\liedecisiv\ din istorialumii

ddee CCooll..((rr))pprrooff..uunniivv..ddrr..iinngg..EEuuggeenn SSIITTEEAANNUU,,mmeemmbbrruu aallAAccaaddeemmiieeiiOOaammeenniilloorr ddee{{ttiiiinn]]\\ ddiinnRRoommâânniiaa

Pe când r\zboiul era `n toi, pefrontul românesc, la un momentdat, lui Alexei Mateevici i-a venit `ngând ideea pe care o putem consid-era curajoas\, cu adev\rat "na]io-nal-patriotic\", de a solicita maimarilor s\i pe linie militar\ s\ `iaprobe s\ fie `ncadrat ca preot mili-tar `ntr-o unitate ruseasc\ carelupta efectiv pe frontul românesc, ̀ nnumele alung\rii trupelor inamicede pe teritoriul României [i al `nal-telor deziderate na]ionale pe careromânii a[teptau s\ le fie realizatedup\ `ncheierea campaniei. ~n celedin urm\, dup\ cereri repetate f\-cute verbal sau `n scris la [efii s\imilitari [i religio[i direc]i, lui AlexeiMateevici i s-a aprobat s\ fie mutat`ntr-o mare unitate ruseasc\ carelupta pe frontul românesc, `ntr-ostructur\ militar\ de artilerie careac]iona pe frontul din Moldova, `nzona Tecuci-M\r\[e[ti, [i anume `nBrigada ruseasc\ nr. 71. Spremarea sa bucurie, preotul militarbasarabean a ajuns s\ lupte `nacest teatru de r\zboi `n momentul`n care se desf\[ura glorioasa b\t\-lie de la M\r\[e[ti (24 iulie - 6 au-gust 1917), ac]iune militar\ care es-te apreciat\, de c\tre unii anali[timilitari de valoare interna]ional\,prin prisma for]elor angajate `ndesf\[urarea ei, ca [i prin con-secin]e, drept "cea de-a 19-a b\t\liedecisiv\ din istoria lumii".

"Venirea sa pe frontul românescde la M\r\[e[ti - se apreciaz\ `ntr-oreprezentativ\ carte istoric\ ap\ru-t\ `n anul 1989 `n România - a fostf\cut\ de c\tre românul basara-bean Mateevici din convingerea c\-[i ap\r\ pamântul [i neamul". ~ntr-un alt paragraf al respectivei c\r]iafl\m c\ Alexei Mateevici le-ar fir\spuns printr-o scrisoare celorcare-l sf\tuiau s\ se `ntoarc\ ime-diat acas\, de pe front, la ai s\i,pentru c\ au mare nevoie de el: "Lar\zboi am plecat din Chi[inau, un-de puteam s\ r\mân ... Tare a[ vreas\ m\ lini[tesc [i s\ fiu cu voi! Darcât timp se lunge[te r\zboiul, prefers\ fiu `n Chi[inau ca oaspete".

Atât `nainte, cât [i pe duratab\t\liei de la M\r\[e[ti din iulie-

august 1917, preotul militar AlexeiMateevici a desf\[urat, pe de oparte, o activitate religioas\ de-osebit de bogat\, iar pe de altaparte, [i-a manifestat pe largprezen]a `n via]a cultural\, reli-gioas\ [i literar\ de pe front [i dinspecial `n Basarabia. Zilele dinain-tea `ncle[t\rilor de la M\r\[e[ti, [i`n special tumultul derul\rii lor,aveau s\-i aduc\ preotului militarbasarabean [i glorie preo]easc\, [iglorie poetic\, [i glorie militar\.Glorie preo]easc\ fiindc\ pe timpulderul\rii b\t\liei [i-a `ndeplinit `nchip exemplar `ndatoririle ce-i reve-neau pe linie religioas\. Glorie po-etic\ fiindc\, pe timpul unor scurtepermisii ob]inute de la sefii s\i, mil-itari si religio[i, a putut participa,`n special la Chi[in\u, la câtevamanifestari culturale populare, laultima dintre ele având inspira]iade a citi, `n fa]a unui numeros pub-lic avizat de `nv\]atori de limbaromâna din Chi[in\u, geniala, tul-buratoarea [i nemuritoarea poezieintitulat\ "Limba noastr\". Gloriemilitar\ pentru c\ cel care a partic-ipat efectiv la b\t\lia de laM\r\[e[ti `[i va g\si sfâr[itul, `nziua de 13 august 1917, pe un patde spital militar, fiindc\ se`mboln\vise de tifos pe front.

Poetul o[tean roman-basarabean:„Cu Dumnezeu~nainte! S\ ne apere [iocroteasc\ SfantaCruce!"

ddee GGeenneerraall mmaaiioorr((rr)) pprrooff..CCoonnssttaannttiinnMMIINNCCUU,, mmeemmbbrruuaall AAccaaddeemmiieeiiOOaammeenniilloorr ddee{{ttiiiinn]]\\ ddiinnRRoommâânniiaa

Preotul Alexei Mateevici a aflatde intrarea României `n r\zboi,al\turi de Rusia, Fran]a, MareaBritanie [i Italia, chiar `n cea de adoua zi de la producerea evenimen-tului, adic\ pe data de 16 august1916. {tirea respectiv\ a circulat la`nceput prin comunicatele oficiale,iar apoi prin pres\ [i prin discu]iilede la om la om. ~n momentul `n careAlexei Mateevici a aflat primele in-forma]ii privitoare la con]inutul"Manifestului" cu care Regele Ro-mâniei s-a adresat poporului [i O[-tirii sale, preotul român-basara-bean s-a bucurat `n special atuncicând Suveranul României a afirmatclar c\ scopul principal al intr\riiRomâniei `n r\zboiul mondial eraacela al unirii românilor cu ro-mânii, al desfiin]arii hotarelor arbi-trare [i vremelnice care desp\r]eaude veacuri neam de neam, frate defrate, copii, p\rin]i, bunici [istr\bunici.

C\ "s-a bucurat nespus demult" afl\m dintr-o scrisoare pe

care avea s-o adreseze so]iei salela numai câteva zile de la aflareaacestei ve[ti. Din acea epistol\afl\m, de exemplu, c\ AlexeiMateevici i-ar fi scris preotesei c\,din cele auzite `n mod oficial [i dincele ce se discutau `n rândurileapropia]ilor s\i, "pe ceruldrept\]ii [i pe cerul lui Dumnezeuvor apare `n curând zorii Unirii,c\ vor dispare grani]ele caredespart oameni uni]i `ntre ei printeritoriu, limb\, prin cugete [iprin sim]iri, prin voin]a Celui desus".

Dintr-o alta scrisoare, pe carepreotul a adresat-o so]iei sale, maiafl\m c\ atunci când el a luatcunostinn]\ de versurile cântecu-lui ost\[esc de `mb\rb\tare `nlupt\ intitulat "Trece]i batalioaneromâne Carpa]ii", a re]inut dou\dintre acele versuri, pe care apoile-a cântat `mpreun\ cu câ]ivaosta[i de-ai s\i basarabeni: "'Na-inte, nainte, spre Marea Unire,/Hotarul nedrept sa-l zdrobim".Mai afl\m din aceea[i scrisoare c\,la un moment dat, cei ce cântaser\versurile la care ne-am referit s-arfi prins [i `ntr-un fel de hor\ pecare ei aveau s-o numeasc\, `nmod symbolic, [i "Hora bucuriei,"[i "Hora româneasc\".

Din unele scrisori pe care preo-tul le-a adresat fie so]iei sale, fieunor prieteni apropia]i, pe timpulluptei de la M\r\[e[ti, ca [i dintr-o dare de seam\ ce fusese `n-tocmit\ pe front de c\tre [eful re-ligios al lui Mateevici c\tree[alonul superior, am aflat multemomente tr\ite de preotulMateevici pe front. Iat\ câtevadintre ele: o "M-am dus s\ oficiezun serviciu religios `ntr-o zon\ afrontului... Cad obuze `napropierea noastr\ [i se aud salvede mitraliere... Un aeroplan aaruncat bombe, aflând, ulterior,c\ din cauza lor au murit câ]ivasolda]i [i mai mul]i cai..." o "~nsitua]ii grele specifice frontului,am stat `n mijlocul lupt\torilor,sub ploaie de gloan]e, f\cândrug\ciuni [i `ncurajându-i s\ steaneclintit la posturi, f\cându-[i da-toria ..." o "Pe timpul unei aprige`ncle[t\ri de la M\r\[e[ti, cucrucea atârnat\ de dup\ gât [i cuIcoana `n mân\, am binecuvântat[i am `mb\rb\tat pe lupt\toriimei" o "M-am deplasat la un postde prim- ajutor, unde am stat devorba cu r\ni]ii, i-am spovedit [i i-am `mp\rt\[it pe unii dintre ei,urându-le tuturor s\n\tate [i bu-curii ..." o "{i pe front, ca [i acas\,via]a religioas\ este aproape a-ceea[i. St\m cu Crucea [i cuIcoana `n mâini, facem rug\ciuni,`i binecuvânt\m pe cei cu care ne-am `nfr\]it `ntru Credin]a [i `nBunul Dumnezeu, iar atunci cândsuntem nevoi]i sa ne desp\r]imvremelnic de bunii no[tri cre[tini,le spunem cam acelea[i cuvinte:"Doamne ajut\! ... Cu Dumnezeu~nainte! S\ ne apere [i ocroteasc\Sfânta Cruce!""

1144-1155 ddeecceemmbbrriiee:: EEvveenniimmeenntt eeddiittoorriiaall ddee eexxcceepp]]iiee llaa CChhii[[iinn\\uu

Lansare de carte: ,,POETUL NEMURITOR ALEXEI MATEEVICI"~~nn oorrggaanniizzaarreeaa AAssoocciiaa]]iieeii CCaaddrreelloorr MMiilliittaarree `̀nn RReezzeerrvv\\ [[ii `̀nnRReettrraaggeerree ,,,,HHeennrrii CCooaanndd\\"" ddiinn IIaa[[ii [[ii aa LLiiggiiii VVeetteerraanniilloorr FFoorr]]eelloorrAArrmmaattee aallee RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa,, llaa AAccaaddeemmiiaa MMiilliittaarr\\ ,,,,{{tteeffaanncceell MMaarree"" aa FFoorr]]eelloorr AArrmmaattee,, llaa sseeddiiuull BBrriigg\\zziiii 11 IInnffaanntteerriiee MMoottoo,,,,{{tteeffaann cceell MMaarree"",, llaa CCaassaa AArrmmaatteeii [[ii llaa CCaatteeddrraa MMiilliittaarr\\ aaUUnniivveerrssiitt\\]]iiii TTeehhnniiccee ddiinn CChhii[[iinn\\uu,, vvoorr aavveeaa lloocc,, `̀nn zziilleellee ddee 1144[[ii 1155 ddeecceemmbbrriiee aa..cc..,, mmaaii mmuullttee mmaanniiffeesstt\\rrii pprriilleejjuuiittee ddeellaannssaarreeaa vvoolluummuulluuii ,,,,PPOOEETTUULL NNEEMMUURRIITTOORR AALLEEXXEEIIMMAATTEEEEVVIICCII"" aavvâânndd ccaa aauuttoorrii ppee ggeenneerraalliiii FFlloorriiaann TTuucc\\,,CCoonnssttaannttiinn MMiinnccuu [[ii ccoolloonneelluull EEuuggeenn SSiitteeaannuu,, ttrreeii ssccrriiiittoorriirreezzeerrvvii[[ttii mmiilliittaarrii rroommâânnii ddiinn BBuuccuurree[[ttii..

ddee JJiicc\\ AAIIOONNOOAAIIEE

De la Caragiale`ncoace, cet\]eanulse tot `ntreab\ lafiecare ciclu elec-

toral: "Eu cu cine votez?"Chiar dac\, `n cele 1469 de zile

(fix trecute) de la alegerile din2008, a fost un "nimeni cu CNP",pe care polticienii l-au umilit, l-autr\dat, l-au neglijat [i l-au s\r\cit,acum este [i el un cet\]ean impor-tant, pe care viitorii parlamentari`ncearc\ s\-l conving\ s\ le deavotul, cum s-ar zice "i-a venit si luiapa la moar\".

Dar cum oferta promisiuniloreste ame]itoare, nu [tie `n cine s\mai aib\ `ncredere.

Pân\ `n 2008, a tot votat par-tide [i alian]e, dar, ca un f\cut, defiecare dat\, a fost neinspirat...sau poate s-a l\sat manipulat f\r\s\-[i dea seama. Mai apoi, dup\promulgarea mult-trâmbi]ateiLegi a votului uninominal din2008, a crezut c\ de acum `naintea g\sit ac de cojocul unor candida]icu apetit fripturist, ce tr\geau sfo-rile pentru a fi plasa]i pe un loceligibil. Dar s-a `n[elat amarnic, fi-indc\ iar a fost tradus de algorit-mul politic.

Dup\ cum se [tie, a ie[it o a[afrumse]e de parlament cu majori-tate pestri]\ [i multe marionete [is-au numit a[a guverne `ncât,dup\ patru ani de la alegerile din2008, se poate spune, f\r\ a gre[icu nimic c\ ,,nominal am vrut,umilin]\ [i s\r\cie am avut!"

Alegerile locale au sanc]ionat,oarecum, partidul guvernamentalcu marionetele lui, dar nu sufi-cient. Poate c\ la alegerile parla-mentare din decembrie, grupareaformat\ din continuatorii [i ur-ma[ii respectivei puteri apuse vaachita `n mod integral factura

pentru suferin]ele pe carecet\]enii le-au suferit `n anii lor deguvernare [i vor `nv\]a to]i c\Puterea este `n slujba cet\]eanu-lui [i nu invers.

Acum suntem `n plin\ b\t\liepolitic\ pentru alegerile din de-cembrie 2012, iar el, cet\]eanul,este iar `n mare dilem\!

Tot circul politic `ncepe acolounde "p\l\ria" candidatului pen-tru func]ia public\ vizat\ este maimare decât competen]a sa `ndomeniul respectiv; inerent, astfelde personaje o iau la pas prin târg,prin sate cu ocaua mic\, pentru ane convinge pe noi, electorii, câtsunt ei de frumo[i, de[tep]i [i pri-cepu]i `n ale politicii [i adminis-tra]iei.

Este de a[teptat ca, [i `n nouacampanie electoral\, arta ma-nipul\rii s\-[i etaleze valen]ele eiconving\toare, care l-ar face in-vidios [i pe mentorul acesteia,SUN-TZI.

Pân\ acum cet\]eanul a totvotat, fie dus de valul revolu]io-nar, ca `n 1992, fie vr\jit de sono-ritatea cuvântului "schimbare", ca`n 1996; fie marcat de spiritulreparator, ca `n 2000; fie dus devalul filmelor SF, unde "alian]ele"fac legea lumii, ca `n 2004; fie se-dus de puterea votului uninominl,ca `n 2008.

{i mai are electoratul nostru odilem\: trimite, de regul\, `n par-lament, persoane onorabile, iar a-colo, printr-un ,,proces ocult", greude `n]eles pentru muritorul derând, mul]i dintre ei se transform\`n ni[te mutan]i cu abilit\]i `ndomenii str\ine de obiectul de ac-tivitate a acestei institu]ii funda-mentale [i, nu de pu]ine ori, chiar`n pu[c\riabili!

Dac\, la alegerile locale, a fostmai simplu s\ evalueze candida]ii- `i cunoa[te pe candida]i [i, `n

func]ie de performan]ele profesio-nale [i politice, de aptitudinile ma-nageriale, dar [i de caracter, a datcredit electoral celui mai bun -, laalegerile parlamentare, situa]ia seschimb\ radical, deoarece parla-mentarul, legat ombilical de par-tid, implicat `n mod direct `n gene-rarea legilor, este mai pu]in vizibil`n cadrul comunit\]ii. Pe unii can-dida]i `i cunoa[te, fiindc\ au maiavut unul sau dou\ mandate deparlamentari; [tie ce ini]iative leg-islative au avut, [tie cum au votat,[tie cum [i cât s-a implicat `n via]aurbei. Pe ceilal]i candida]i `i cu-noa[te mai pu]in, dar [i ace[tiamerit\ o [ans\. Cel pu]in ei bene-ficiaz\ de prezum]ia de bun\ cre-din]\, iar dac\ au [i un bun par-curs profesional, respectiv o anu-mit\ credibilitate, o expertiz\ teh-nic\ `ntr-un domeniu de interesna]ional sau comunitar, pot fi ni[-te parlamentari viabili.

Acum, când mai sunt pu]ine zilepân\ la alegerile parlamentare,când deja sarabanda promisiu-nilor a `ntrecut orice m\sur\, el,cet\]eanul, `nc\ se `ntreab\ pe ci-ne s\ voteze? S\ voteze pe repre-zentan]ii Opozi]iei, aceea[i din vre-mea trecut\, regrupa]i sub alt\p\l\rie, de alt\ culoare? P\i, zicecet\]eanul, doar nu suntem maso-chi[ti, nu ne-am fript `n 2008 cu ei?Nu ne-a a ajuns incompeten]a, aro-gan]a [i tembelismul unora dintreei? S\ r\mân\ `n Opozi]ie vreo

dou\-trei cicluri electorale, apoimai vedem! {i totu[i, pentru pro-tec]ia democra]iei nu este bine caviitoarea Putere s\ aib\ o majori-tate zdrobitoare. A[a ca n-ar fi r\uca unul-doi reprezentan]i ai lor s\fie vota]i, a[a de s\mân]\!

S\ vot\m pe reprezentan]ii noi-lor partide aspirante la guvernare,ba chiar [i la pre[edin]ie?

Desigur, n-ar fi r\u ca `nParlamentul României s\ intre [ireprezentan]ii altor partide, cares\ nu fie compromise politic. Darcând, din start, "min]i poporul cutelevizorul", atunci cum po]i s\ leacorzi credibilitate? Poate c\ `naceste partide sunt oameni bineinten]iona]i, dar când au drept lid-eri indivizi cala]i pe manipulare, [i`nc\ pe cea mediatic\, parc\ artrebui s\ stai [i s\ te gânde[ti dedou\ ori dac\ este bine sau nu s\le dai votul!

Au mai r\mas cei care au maireparat câte ceva (desigur, cât s-aputut) din dezastrul [i r\nilel\sate de fosta Putere. Cu ei se`ntrez\re[te o speran]\, ce p\reacândva pierdut\. {i parc\, totu[i,sunt mai umani. Numai s\ nu sedea lovi]i de "baroniad\", de clien-telism politic, de... Vom vedea!

~n tot cazul, ar vrea cet\]eanulnostru ca ceva sa schimbe `n ati-tudinea ale[ilor, iar acel ceva senume[te raportarea responsabil\a acestuia la interesul na]ional [icet\]enesc. Când interesul na]io-

nal primeaz\, ar trebui ca votul s\fie eliberat de sub jugul canoane-lor de partid [i s\ fie liber expri-mat `n func]ie de con[tiin]a fiec\-ruia [i a[tept\rile cet\]enilor.

{i ar mai vrea cet\]eanul s\-ifac\ pe parlamentari s\ `n]eleag\c\ atât Puterea, cât [i Opozi]iaparlamentar\ reprezint\ intere-sele poporului [i, ca atare, ati-tudinea fa]\ de o votarea unei legitrebuie raportat\ la aceast\ cerin-]\, nu la ini]atorul ei, nu la lafor]ele politice din parlament; s\se dueleze nu de dragul b\rcii `ncare se afl\, ci pe baz\ de principii[i eficien]\ economic\.Oare câ]idintre candida]ii no[tri fie ei c\vor reprezenta Puterea, fie Opozi-]ia, se pot deta[a de ,,disciplina departid" [i vor vota a[a cum gân-desc, a[a cum se a[teapt\ elec-toratul?

~n urbea noastr\ cu siguran]\sunt câ]iva, iar unul dintre ace[tiaeste Gheorghe Emacu, general `nrezerv\. Având `n vedere forma]iasa militar\, respectiv, jurist\,precum [i parcursul s\u profesio-nal, avem speran]a c\ sintagama,,am onoarea ...", din salutul mili-tar, se va reg\si `n votul pe care `lva da `n Parlamentul României

~n tot cazul, la alegerile parla-mentare din decembrie, cet\]ea-nul este hot\rât s\ nu mai repetegre[eala din al]i ani. Oare chiara[a va fi?

Vom vedea!

Eu cu cine votez?

CMYK

CMYK

Sâmb\t\, 1 decembrie 2012

Pagina 4 - Interferente

Rezervistul

Asocia]ia Cadrelor Militare `n Rezerv\ [i `n Retragere(A.N.C.M.R.R.) ,,Alexandru Ioan Cuza " - din care face parte [iAsocia]ia Cadrelor Militare `n Rezerv\ [i `n Retragere ,,HenriCoand\" Ia[i - este persoan\ juridic\ de drept privat, de utilitatepublic\, independent\, democratic\, apartinic\, nonprofit, deschis\,care cuprinde cadreler militare `n rezerv\ [i `n retragere provenitedin Ministerul Ap\r\rii Na]ionale.

Deviza Asocia]iei este ,,PATRIE-ONOARE-DEMNITATE."

Asocia]ia func]ioneaz\ sub `naltul patronaj al pre[edinteluiRomânei, `n calitatea sa de comandant al For]elor Armate [i sub pa-tronajul Ministerului Ap\r\rii, ministrul fiind Pre[edinte de onoare.Acceptarea de c\tre `naltele personalit\]i a acestor func]ii onorificeconstituie o recunoa[tere cert\ a notoriet\]ii, reprezentativit\]ii [iutilit\]ii publice a A.N.C.M.R.R.

Asocia]ia este continuatoarea nobilelor tradi]ii ale organiza]iilorcadrelor militare `n rezerv\ [i `n retragere existente `n ]ara noastr\din anul 1864, precum [i mo[tenitoarea patrimoniului de]inut deacestea.

Asocia]ia nu este angajat\ politic [i nu desf\[oar\ activit\]i `nfavoarea sau defavoarea vreunui partid sau organiza]ie politic\.

Asocia]ia poate `ns\ solicita sprijinul acestora `n ini]ierea,sus]inerea sau promovarea unor legi [i acte normative ce vizeaz\ pro-tec]ia social\ a cadrelor militare `n rezerv\ [i `n retragere.

,, REZERVISTUL" face public\ Lista politicienilordin jude]ele Ia[i, Boto[ani, Suceava [i Neam] care audobândit ilegal gradele de ,,colonel", `n prezent aces-tea fiindu-le retrase de c\tre ministrul Ap\r\riiNa]ionale:

1. MACOVEI Ioan Ioan (Ia[i)2. SIMIRAD Constantin (Ia[i)3 .FLUTUR C\t\lin Mugurel (Boto[ani)

4.T|RÂ}| Gheorghe Culi]\ (Boto[ani)5. ARCHIP Ioan Mihai (Boto[ani)6. ROMAN Cristian (Boto[ani)7. }|BULEAC Mihai (Boto[ani)

8. HUMELNICU Petrea Augustin Daniel(Boto[ani)

9. FLUTURE Nicolai Gheorghe (Suceava)10. PETRARIU F\nel Viorel (Suceava)11. M|RCU}IANU Viorel Ovidius ( Neam])

Politicienii moldoveni avansa]i ,,Colonei" la apelul desear\ au fost degrada]i

CMYK

CMYK

Sâmb\t\, 1 decembrie 2012

Pagina 5 - Omul si timpul

Rezervistul

„Ia[ii trebuie s\-[irecapete statutul deodinioar\“

- Domnule General Emacu, `nnum\rul trecut al publica]ieinoastre ( Rezervistul nr. 17-118din 8 noiembrie 2012 - n.n.) v-a]i referit pe larg la aspecte le-gate de cariera dumneavoastr\militar\, evolu]ia profesional\,expertiza tehnic\ `n domeniujusti]iei, valorile social-ddemo-cra]iei de stânga la care adera]i,rostul credin]ei ortodoxe `n via-]a oamenilor, s\r\cia caracteris-tic\ regiunii Nord-EEst a Româ-niei [i, nu `n cele din urm\, re-spectul ie[enilor pentru cultuleroilor. Este momentul, data fi-ind apropiata dumneavoastr\op]iune pentru ob]inerea unuiloc de deputat `n ParlamentulRomâniei din partea ie[enilordomicilia]i `n arealul circum-scris Colegiului nr. 8, s\ v\punem urm\toarea `ntrebare:,,Cunoa[te]i `n profunzime pro-blematica urbei ie[ene? {i, dac\da, `n ce m\sur\ crede]i c\, dinpostura de deputat, ve]i con-tribui la `mbog\]irea material\,cultural\ [i spiritual\ a acestuideosebit ora[, cu preten]ii de vi-itoare capital\ european\?

- Am tr\it [i tr\iesc `n mareparte, fizic [i, mai ales spiritual, `nIa[ii ce `[i mai zic [i capitalaMoldovei. Aici m-am n\scut, aiciam crescut, aici am fost la [coal\, deaici am plecat ̀ n via]\. De aceea ̀ midoresc ca Ia[ii s\ fie cel dintâi ora[al României mari [i re`ntregite. Darpân\ acolo e un drum lung, pe carefiecare trebuie s\ punem câte oc\r\mid\ arhitectural\.

Nu este deloc u[or `ntr-o lumebulversat\ economic, financiar [ispiritual, `n care mondialismulocult [i globalizarea s\r\ciei, de-scre[tinarea cea f\r\ de Hristos,masonerismul [i francmasoneria,precum [i colonizarea cultural\ neagreseaz\ ceas de ceas, minut deminut, umilindu-ne, subjugându-ne[i `nrobindu-ne intereselor str\inede na]ia noastr\.

Ia[ii sunt [i vor fi `ntotdeaunacapital\ regional\. Pentru ca Ia[iitrebuie s\-[i recapete statutul deodinioar\. Pentru c\ Ia[ii au fost [isunt centrul cultural, religios [i ac-ademic al Moldovei! {i, `n viitor,centru cultural European. De aceea,ca deputat ̀ n viitorul Parlament, voimunci pentru m\rirea procentuluide atragere de fonduri europene,astfel `ncât Ia[ul s\ continue s\ sedezvolte `n ritm alert. Pentru c\suntem pe primul loc `n }ar\ `nceea ce prive[te atragerea fondurilorcomunitare. A[a c\ suntem obliga]is\ ne men]inem `n frunte!

Apoi, este vorba de Aeroportulinterna]ional, Ia[ul având nevoiede o leg\tur\ rapid\ [i direct\ cuEuropa, `ntrucât zeci de mii deie[eni muncesc `n str\in\tate, `nAnglia, `n Italia, `n Fran]a, `n }\-rile Nordice, chiar [i `n `ndep\r-tata Japonie.

- Care, când vin la Ia[i, uniiaterizeaz\ la Bac\u, al]ii se

plâng de fragila infrastructur\rutier\ Bucure[ti - Ia[i, ori fron-tiera de vest- Ia[i…

- Da, [tiu c\ invoca]i AutostradaEst - Vest care tot `n stadiul deproiect este. Aici cred c\ este timpulca, `n mandatul meu, Ia[ul s\ ias\din izolarea ultimilor 22 de ani. Nunumai pentru faptul c\ o infra-structur\ modern\ `nseamn\ maimult\ atractivitate pentru investi-torii importan]i, ci [i pentru faptulc\ Ia[ul are nevoie de o conexiune`ntre Aeroport, zona cargo a aero-portului [i sistemul de c\i ferate,adic\ este necesar un CentruIntermodal Regional de Transport,proiect la care pu]ini s-au gânditpân\ acum. Deci, Ia[ul trebuie s\gândeasc\ `n perspectiv\.

{i `nc\ un detaliu de mare im-portan]\: Ia[ul trebuie s\-[i con-solideze pozi]ia de capital\ medical\a Moldovei. Or, din acest punct devedere, Spitalul Regional deUrgen]\ devine o prioritate abso-lut\ pentru to]i parlamentarii ie[enideoarece, `n fiecare an, zeci de miide pacien]i din spitalele Ia[uluiprovin din jude]ele Moldovei.

La toate acestea a[ ad\uga ne-cesitatea permanentiz\rii la Ia[i aunui Festival Interna]ional al E-duca]iei, ora[ul dispunând detoate atuurile `n domeniu, urbeanoastr\ având cea mai bun\ ofertaeduca]ional\ pe ]ar\; transfor-marea ora[ului `ntr-un ,,Hub" re-gional de afaceri - Ia[ul având for-]\ de munc\ ultracalificat\ caretrebuie folosit\ la poten]ialul ma-xim `n scopul dezvolt\rii industri-ilor creative si IT; constituirea u-nui Centru cultural [i turistic,pentru c\ Ia[ul de]ine unele dintrecelebrele monumente din Româ-nia, ora[ul nostru cultural fiindconsiderat drept una dintre cele[apte… minuni ale României. Dinatâtea [i atâtea motive voi partic-ipa cu tot sufletul la `mbog\]ireamaterial\, cultural\ [i spiritual\a Ia[ilor.

- Sunte]i cunoscut ca un bunprieten [i colaborator al pri-marului Ia[ilor, domnul Gheor-ghe Nichita. Spera]i `ntr-oo co-laborare fructuoas\ [i `n viitor?

- Da, foarte mult. Prieteniadomnului primar Gheorghe Nichi-ta m\ onoreaz\ [i m\ mobilizeaz\.Vreau ca `mpreun\ cu marea echi-p\ pe care o conduce s\ continu\mtoate proiectele importante aleIa[ului, dar s\ ini]iem [i altele noi.Toate aceste proiecte vor asigurabun\starea comunit\]ii, cu totceea ce `nseamn\ ea: locuri demunc\ stabile, salarii decente, unsistem de s\n\tate modern [i acce-sibil, gr\dini]e [i [coli, dar [i sigu-ran]a cet\]enilor. Pentru un Ia[iputernic `i a[tept pe ie[eni la votpe 9 decembrie.

-DDomnule Emacu, sunte]i n\s-cut `n Valea Lupului, localitatereprezentativ\ pentru satulromânesc cu aspira]ii europene.

Ca viitor deputat `n Parlamen-tul României `i ve]i putea re-prezenta [i pe locuitorii satuluidv. natal dar [i pe cei ai altoradin mediul rural?

- Experien]a bogat\ pe care amacumulat-o `n Administra]ia cen-tral\, preg\tirea juridic\ de spe-cialitate, precum [i calit\]ile do-bândite `n cariera militar\ din ca-re m-am retras cu gradul de colo-nel sunt atuurile mele puternice`n a-mi asuma o mare responsabil-itate, respectiv aceea de a con-tribui hot\râtor la rena[terea sat-ului românesc `n aceast\ parte aMoldovei. Dorin]a mea cea maimare, cu care pornesc la drum, pecare vreau s\ o `mp\rt\[esc [i ce-t\]enilor din Valea Lupului c\rorale solicit votul, este de a trans-forma odat\ [i odat\ satul româ-nesc `ntr-un sat cu adev\rat euro-pean printr-o component\ solid\de dezvoltare rural\. Pentru c\ne-am s\turat cu to]ii s\ tot a-uzim, de peste dou\zeci de ani, dedezvoltarea zonelor rurale, de alo-c\ri de subven]ii, de modernizareainfrastructurii de drumuri jude]e-ne, de ajutorarea agricultorilorpentru a-[i `ntemeia ferme [i mi-croferme, de culturi productive pearii mari ori confort urban `n ca-sele ]\ranilor, mai recent de totfelul de programe europene pe…m\suri [i axe longitudinale [itransversale, toate doar pe hârtie[i `n proiecte trâmbi]ate cu multalai pe la diferite campanii, sim-pozioane [i conferin]e. ~n reali-tate, gospod\ria ]\ranului nu nu-mai c\ nu a stagnat, ci a involuat.}\ranul român `n general, iar celdin Moldova `n special, tr\ie[temai r\u ca `nainte de 1989.

- Totu[i, progresul a p\truns [ila sate…

- Desigur, de[i mediul urban estepoate cel mai afectat de schimb\rileproduse, având un acces nelimitatla tehnologiile nou-ap\rute, nicimediul rural nu a fost ocolit de im-pactul moderniz\rii. Dac\ tindems\ ne imagin\m lumea satului cadesprins\ `nc\ din romanele luiMarin Preda [i Liviu Rebreanu,aceast\ perspectiv\ este contrazis\cel mai adesea de realitatea actual\a satului românesc. Progresul ̀ nreg-istrat `n mediul rural `n ultimeledecenii este observabil atât `n ceeace prive[te aspectul cel mai concretal configura]iei satului, activit\]ilepe care oamenii le practic\, cât [i `nmentalitatea s\tenilor [i `n ra-portarea lor la valorile spirituale.

- V\ propune]i s\ v\ adresa]i cuprec\dere tinerilor ? Conta]i pevotul acestora?

- ~n satele române[ti inculturaeste la ea acas\. Copiii nu sunt `n-druma]i s\ frecventeze [coala, iarfoarte multe minore r\mân `ns\r-cinate [i nasc copii, pe care apoi `iabandoneaz\. Din satul românescproxene]ii reu[esc s\ recruteze ce-le mai multe minore pe care le

trimit `n str\inatate s\ se prosti-tuieze. Nimeni nu face nimic pe a-ceast\ linie, l\sând satul româ-nesc s\ se pr\bu[easc\. Primarul,alesul cet\]enilor tace, poli]istul seface ca nu vede, iar biserica noas-tra ortodoxa este inexistent\. Iat\de ce trebuie s\ ne trezim cu to]iidin adormire [i s\ facem ca satulromânesc s\ `nfloreasc\, s\ aibecultur\, cinste [i corectitudine, a[acum a fost el odat\, când vizitamaceste meleaguri cu pl\cere. Ple-carea tinerilor are un impact di-rect asupra vie]ii spirituale [i cul-turale a comunit\]ii [i `n specialasupra vie]ii de familie. {tim cuto]ii [i vedem adesea drama fami-liilor din care p\rin]ii sau fra]iimai mari pleac\ pentru a lucra `nalt\ parte. Aceast\ form\ de deza-gregare a familiei are urm\ri foar-te grave `n planul educa]iei copi-ilor, `ntrucât `i priveaz\ de trans-miterea competen]elor fundamen-tale ale existen]ei armonioase `n-tre semeni.

- Bun, am `n]eles, ave]i perfect\dreptate, Dar cum vede]i dv.transformarea satului românesc`n sat european?

- Ca viitor deputat, dac\ voi fiales, pornind de la specificul satuluimeu natal Valea Lupului, `mipropun s\ ac]ionez pentru stabili-tate [i consecven]\ `n abordarea

problemelor satului prin programede dezvoltare economic\ [i in-vesti]ii sustenabile, care s\ duc\ lacrearea de noi locuri de munc\ [i laridicarea nivelului de trai, printr-oagricultur\ independent\ decondi]iile meteo, prin eficientizezemuncii produc\torilor de legume.Toate acestea f\r\ a l\sa pe plansecond reabilitarea, modernizarea[i dotarea c\minelor culturale,`nfiin]area gr\dini]elor, `nfiin]areacentrelor sociale de `ngrijireb\trâni, restaurarea bisericilor [i amonumentelor istorice, `mbun\-t\]irea serviciilor de baz\ pentrueconomia [i popula]ia rural\. Eu nuvoi milita mioritic pentru `ntoar-cerea la origini cu f\cutul pâinei `ncas\, pentru munca p\mântului `nmod individual, eventual cu plugultras de boi, pentru munca zilier\, `nlipsa de altceva mai bun, ori pentru`ntr-ajutorarea `n sistem de clac\ [ialtele de acest gen, care or avea eler\d\cini adânci `n istoria [id\inuirea satului, dar nu vor ducela crearea acelui sat european, occi-dental, `n care ]\ranii s\ tr\iasc\confortabil, ca la ora[, dar s\ poat\munci p\mântul eficient, cu pro-ductivitate, cu plusvaloare, ob]in-ând produse garantate ecologic, cusubven]ii alocate doar celor care lu-creaz\ efectiv p\mântul dar [i pla-fonate `n cazul marilor propriet\]i.

,,Voi participa cu tot sufletul la `mbog\]ireamaterial\, cultural\ [i spiritual\ a Ia[ilor"

Invitatul ,,Rezervistului": Generalul `n rezerv\ Gheorghe EMACU

Adresa: str. BERTHELOTHENRI MATHIAS nr. 7-9, IA{I

Telefon: 0232-266268, 0232-266269, 0332-458670

Fax: 0232-267847, 0232-211552

E-Mail: [email protected] site: http://www.smuis.ro Program\ri consulta]ii Ambu-

latoriu la num\rul de telefon0733-981480 `ntre orele 8:00-15:00

Spitalul Clinic Militar deUrgen]\ " Dr. I. Czihac" Ia[i esteunitatea militar\ responsabil\ denivelul ter]iar de asisten]\ medi-cal\ specializat\ pentru toate per-soanele care, potrivit legisla]iei `nvigoare, beneficiaz\ de servicii des\nat\te prestate de c\tre forma-]iunile medicale din re]eaua Mi-nisterului Ap\r\rii Na]ionale, `ntimp de pace, situa]ii de criz\ saur\zboi, aflate `n zona de respons-abilitate.

Spitalul Militar Ia[i este subordo-nat Direc]iei Medicale din MinisterulAp\r\rii Na]ionale, colaboreaz\ custructurile militare [i civile dinGarnizoana Ia[i, având rela]ii con-tractuale de servicii medicale cuCasa de Asigur\ri de S\n\tate aAp\r\rii, Ordinii Publice, Siguran]ei

Na]ionale [i Autorit\]ii Judecatore[ti(CASAOPSNAJ).

Zona de responsabilitate a Spi-talului Clinic de Urgen]\ MilitarIa[i, conform arond\rii teritorialestabilite de Direc]ia Medical\, estecea a jude]elor Ia[i, Suceava, Bo-to[ani, Bac\u, Neam] [i Vasluipentru asisten]a medical\, [i Iasi,Suceava, Boto[ani [i Neam] pen-tru expertiza medico-militar\.

Misiunea de baz\ const\ `nasigurarea asisten]ei medicale despecialitate pentru personalulmilitar [i civil [i membrii famili-ilor acestora din unit\]ile [i for-matiunile militare arondate dinjude]ele Ia[i, Suceava, Boto[ani,Bac\u [i Neamt, precum [i pen-sionarilor militari [i veteranilorde r\zboi.

Sâmb\t\, 1 decembrie 2012

Pagina 6 - Medicale

Rezervistul

ddee CCooll..((rr)) VVaassiilleeRRAADDUU

Rezervi[tii mili-tari, prin pre[edinteleANCMRR, domnul

General (r) Mihai ILIESCU, autransmis Ministerului S\n\t\]iiPublice urm\toarele propuneri laProiectul Legii privind organizarea[i func]ionarea sistemului de s\n\-tate din România - Legea s\n\t\]ii

1. ~ntrucât Proiectul are o dez-voltare prea mare [i abund\ `ntermeni de specialitate, este nece-sar s\ se supun\ exigen]elor Legiinr.24/2000 privind normele detehnic\ legislativ\ pentru elabo-rarea actelor normative, adic\ s\fie redactat `ntr-un stil concis [isimplu; s\ fie redactat mai simplu(mai u[or de `n]eles [i de c\tre ne-speciali[ti, dar cu destina]ie [ipentru ace[tia); termenii, denu-mirile [i no]iunile explicite s\ fiescoase din text [i s\ fie redactate`n anex\, ca parte competent\ alegii; s\ fie corelat cu reglement\-rile comunitare `n materie (celereferitoare la drepturile cadrelormilitare din ]\rile europene [itransatlantice), precum [i cu legile`n vigoare din ]ara noastr\, cumeste Legea Nr.80/1995 privindstatutul cadrelor militare;

2. Men]inerea, pentru rezervi[-tii militari, a drepturilor gratuiteprev\zute de art.26 din Legeanr.80/ 1995 privind statutul cadre-lor militare, care stipuleaz\ c\ ofi-]erii, mai[tri militari [i subofi]erii`n rezerv\ [i `n retragere pension-ari militari au dreptul gratuit laasisten]\ medical\ [i medicamente`n condi]iile art.23 aln. (1), lit.a);

3. Asigurarea , pentru membride familie ai cadrelor militare `nrezerv\ [i `n retragere pensionarimilitari, a asisten]ei medicale gra-

tuite `n condi]iile art.23, aln.1, lita), respectiv `n condi]ii similare cucele pentru membrii de familie aicadrelor militare `n activitate.

Propunerea se bazeaz\ pe faptulc\ Legea nr.80/1995 este lege or-ganic\, iar modific\rile [icomplet\rile ulterioare nu au f\cutobiectul articolului sus men]ionat, eafiind, deci, `n vigoare, la art.108 pre-cizându-se: ,,Prevederile din prezentalege referitoare la cadrele militare `nrezerv\ [i ̀ n retragere pensionari mil-itari se aplic\ [i celor afla]i `n plat\ laintrarea `n vigoare a prezentei legi"

Rezervi[tii militari consider\ c\aceast\ reglementare este pe de-plin actual\, ea corespunzând e-forturilor [i priva]iunilor serviciu-lui militar, atât `n plan na]ional,cât [i `n condi]iile misiunilor Ar-matei României `n teatrele de o-pera]ii externe, `n conformitate cuangajamentele asumate de Româ-nia `n cadrul alian]elor.

4. La art. 42, aln. (2) s\ se ada-uge dispozi]ia potrivit c\reia, dincomisiile speciale care stabilescnecesarul de medici de familiepentru acoperirea nevoilor des\n\tate ale popula]iei, s\ fac\parte [i reprezentan]i ai ministe-relor cu re]ea proprie de s\n\tate(M.Ap.N.), fapt ce ar permite `n-cadrarea cu medici de familie `nzonele deficitare [i, la nevoie, arfacilita autorizarea `nfiin]\rii denoi cabinete de medici de familie.

5. La art. 58, aln.(1), lit.c) [i d)s\ se prevad\ ca centrele de diag-nostic [i tratament, laboratoarelede radiologie [i imagistic\ med-ical\, analize medicale [i explor\rifunc]ionale aflate `n re]elele pro-prii ale ministerelor (M.Ap.N.) s\r\mân\ `n continuare `n structura[i sub autoritatea acestora.

6. La art. 70, 74 [i 77 s\ se pre-cizeze ca spitalele militare [i - mai

cu seam\ - spitalele universitare deurgen]e militare (cum este SpitalulUniversitar de Urgen]\ MilitarCentral "Dr.Carol Davila" -S.U.U.M.C) - s\ r\mân\ `n func-]iune ca spitale publice de utilitatepublic\ (nu private [i publice) ̀ n ad-ministrarea ministerelor cu re]easanitar\ proprie (M.Ap.N.), cu fi-nan]are de la bugetul de stat prinbugetul ministerelor de resort, curespectarea prevederilor din pro-iectul de lege. Aceast\ prevedereeste necesar\ deoarece spitalelerespective au unit\]i de primireurgen]e medico-chirurgicale pentrutoate nevoile, r\spund solicit\rilor`n caz de r\zboi, dezastre, atacuriteroriste [i alte situa]ii de criz\,precum [i `n misiunile din teatrelede opera]ii. Cheltuielile suportate`n aceste cazuri de spitalele militares\ fie rambursate de la bugetul destat, prin bugetele ministerelor re-spective, potrivit prevederilorart.74, al.(2) din proiectul de lege.

7. La art. 142 s\ se stabileasc\ca `n structura sistemului deasigur\ri obligatorii de s\n\tates\ se men]in\ Casa de Asigur\ripentru Ap\rare, Ordine Public\,Siguran]\ Na]ional\, [i AutoritateJudec\toreasc\ - CASAOPSNAJ -ca asigurator de s\n\tate `n con-tract cu Autoritatea Na]ional\ deReglementare a Asigur\rilor Obli-gatorii de S\n\tate - ANRAOS,conform prevederilor din proiectulde lege, fapt ce corespunde specifi-cului segmentului socio-profesio-nal pentru care a fost creat\ in-stitu]ia respectiv\.

8. Acordul cadru care, potrivitart.143 - 151, se elaboreaz\ odat\la patru ani de c\tre MinisterulS\n\t\]ii [i Autoritatea de Regle-mentare a Asigur\rilor Obligatoriide S\n\tate, s\ aib\ la baz\ [i con-sultarea reprezentan]ilor structu-

rilor asociative ale cadrelor milita-re active [i `n rezerv\ [i `n retra-gere, al\turi de celelalte institu]ii -Colegiul medicilor din România,Colegiul Farmaci[tilor din Româ-nia, Colegiul medicilor denti[ti -`ntrucât [i asocia]iile sus men]ion-ate au dreptul la opinii `n leg\tur\cu cele mai importante reglemen-t\ri, precum pachetele de serviciide s\n\tate, decontarea cheltuie-lilor din Fondul Na]ional de asigu-r\ri obligatorii de s\n\tate, nor-mele metodologice de aplicare a A-cordului cadru [.a.

Se impune ca decontarea chel-tuielilor pentru servicii medicale [imedicamente s\ fie mai bine regle-mentat\, transparent tratat\ `ndetaliu, precis [i clar, s\ fie posi-bil\ `n toate casele de asigur\ri des\n\tate [i pentru to]i pacien]ii, in-diferent de institu]iile furnizoarede servicii medicale [i medica-mente [i de domiciliul asiguratului.

9. Dac\, la formarea, utilizarea[i administrarea F.N.A.O.S parti-cip\ [i CASAOPSNAJ, atunci a-ceasta s\ participe [i la alocareacotelor din FOND, ]inând seamanu numai de principiul solidarit\-]ii sociale dar [i de principiul con-tributivit\]ii asigura]ilor acesteicase. Propor]ional cu v\rs\minteles\ i se aloce [i fondurile core-spunz\toare. (Art.164 [i art.165).

10. Potrivit art. 218 [i 221 co-plata, care reprezint\ o plat\ su-plimentar\ contribu]iei individ-uale de 5,5% de asigur\ri de s\n\-tate, va constitui o povar\ [i maigrea asupra asigura]ilor, mai cuseam\ asupra pensionarilor cupensii mici. Aplicându-se cota de5,5% din pensie [i pentru membride familie (so], so]ie, p\rin]i, copiilipsi]i de venituri), cuantumulpensiei va sc\dea drastic, ceea ceva diminua posibilit\]ile de trata-

re [i de procurare a medicamente-lor. ~n plus, introducerea copl\]ii`ntre 5 [i 90 lei pentru serviciimedicale, inclusiv pentru asis-ten]\ medical\ de familie, coplatapentru asisten]\ medical\ ambu-latorie de specialitate, paraclinic\[i spitaliceasc\, vor agrava stareade s\n\tate a unei bune p\r]i dinpopula]ie. A[adar este necesar s\se reanalizeze m\sura preconizat\de lege `n sensul, pe de o parte, demic[orarea sau eliminare a unortarife [i, pe de alt\ parte, de re-strângere a copl\]ii pentru servici-ile medicale. Cu atât mai mult cucât asigur\rile de s\n\tate facul-tative vor fi apanajul doar al celormai `nst\ri]i cet\]eni (pacien]i).

11. Coplata ce revine cadrelormilitare `n rezerv\ [i `n retrageres\ intre sub inciden]a gratuit\]iiprev\zut\ de Legea nr.80/1995.

12. Coplata introdus\ ca surs\ devenit suplimentar\ pentru furni-zorii de servicii de s\n\tate s\ fiereglementat\ pe criterii precise [itransparente. Pentru a-[i atinge cuadev\rat scopul, criteriile s\ consti-tuie un sistem de control [i degarantare a utiliz\rii banilor `nca-sa]i numai `n direc]ia `mbun\t\]iriicalit\]ii serviciilor de s\n\tate.

Not\:Preocuparea ANCMRR pentru

asigurarea condi]iilor decente devia]\, `ntre care [i cele de s\n\ta-te, s-a concretizat, anterior, `nurm\toarele dou\ de interveni]iila Ministerul S\n\t\]ii:

- Scrisoarea nr.35319.04.2011adresat\ ministrului Atilla CSEKE,r\mas\ f\r\ nici un rezultat;

- Scrisoarea nr-141/15.02.2012adresat\ ministrului LadislauRITLI cu propuneri concrete [i punc-tuale la proiectul de lege de s\n\tateanterior care, ulterior, a fost retras,r\mas\ [i ea f\r\ nici un rezultat.

~~nn aatteenn]]iiaa ccaannddiiddaa]]iilloorr ppeennttrruu PPaarrllaammeennttuull RRoommaanniieeii ccaarree,, llaa aalleeggeerriillee ddiinn 99 ddeecceemmbbrriiee,, ssoolliicciitt\\ sspprriijjiinnuull rreezzeerrvvii[[ttiilloorr mmiilliittaarrii[[ii aall mmeemmbbrriilloorr ddee ffaammiilliiee aaii aacceessttoorraa

Propunerile ANCMRR la Proiectul Legii privind organizarea [i func]ionarea sistemului de s\n\tate din România - Legea s\n\t\]ii

GGeenneerraalluullZZ||PPOORR

IIOOAANN nnuu mmaaiieessttee !!

OO ttrriisstt\\ vveessttee!!BBuunnuull [[ii rreessppeeccttaattuull nnoossttrruu

ccaammaarraadd GGll..mmrr.. ZZ||PPOORR IIOOAANN aapp\\rr\\ssiitt aacceeaasstt\\ lluummee..

AA ffoosstt uunn oomm bbuunn ssii uunn pprrii-eetteenn ddeess\\vvâârr[[iitt!!

OO ggrreeaa ppiieerrddeerree ppeennttrruu ffaammii-lliiee ,, pprriieetteennii,, ccoolleeggii [[ii ccuunnoossccuu]]ii!!

DDuummnneezzeeuu ss\\-ll iieerrttee ppeeGGeenneerraalluull ZZ\\ppoorr ccaarree `̀[[ii ddooaarr-mmee aaccuumm ssoommnnuull ddee vveeccii `̀nncciimmiittiirruull ddiinn ccoommuunnaa BBooddee[[ttii,,jjuuddee]]uull NNeeaamm]]!! ((CCooll.. rr.. DD\\nnuu]]MMoorraarruu))

Spitalul clinic militar de Urgen]\ "Dr. I. Czihac"

Sâmb\t\, 1 decembrie 2012

Pagina 7 - Primaria iasiLor

Rezervistul

Dezbaterile politice de la sfâr-[itul secolului XIX `nfl\c\rau spi-ritele ie[enilor, dar inspirau [icrea]ii literare. Sediul Prim\riei,situat `n spatele statuii lui MironCostin, g\zduia discu]iile, de lacare nu lipseau junimi[tii, dar [iIon Creang\, pe atunci preot.

Iacob Negruzzi, impresionat deatmosfera [i dezbaterile `ntrunir-ilor politice la vechea Prim\rie, leimortaliza `n faimoasa copie dup\natur\, "Electorale", cu peste 300de versuri [i publicat\ `n revista"Convorbiri literare" din 15 febru-arie 1871. Scris\ cu scopul de a-iironiza pe adversarii s\i cât [i pe"profesorii care erau `n frunteami[c\rii frac]ioniste" (George Pa-nu), creiona figurile acestora, nu-mindu-le poreclele, bine cunoscutepe vremea aceea. Dintre oratorii`nfierbânta]i nu lipsea tân\rul Po-pa Smânt`n\ - Ion Creang\, de-spre care tot George Panu scria c\"vorbea frumos" cu "limbajul s\ucolorat" [i era pasionat de `ntru-nirile publice, `n care "lua mai`ntotdeauna cuvântul cu mare suc-ces" `ntrerupt de capul b\c\limii,N\stase Patlagic\ [i a]â]at de[eful profesorimii, Tiberiu Leh\es-cu - ultimul `ntruchipând profe-sorul de filosofie C. Dumitrescu,iar N\stase Patlagic\ pe avocatulGeorge Panu, a[a cum `i identific\C. S\teanu `n volumul Figuri dinJunimea.

~ntalnire cu Creang\~ntr-una din paginile Aminti-

rilor de la Junimea tot Iacob Ne-gruzzi, directorul "Convorbirilorliterare" [i politician conservator-junimist poveste[te cum l-acunoscut, la Prim\rie, pe Ion

Creang\: "Liberal `n ideile salepolitice, el se d\duse cu adver-sarii no[tri din Ia[i, care com-puneau a[a zisa "frac]iune liber\[i independent\". De[i fusese la{coala Trei Ierarhi [colarul luiMaiorescu [i recuno[tea acestuiamari calit\]i didactice, ca frac]io-nist el nu ne putea suferi, `nchi-puindu-[i c\ noi voim s\ vindem]ara nem]ilor [i evreilor. Eu amvorbit cu Creang\ pentru `ntâiaoar\ la o alegere `n sala Prim\rieide Ia[i. Eram candidat la depu-t\]ie [i discutam `n dreapta [istânga cu aleg\torii s\ m\ voteze,st\ruind s\ m\ voteze, c`nd v\dpe un institutor numit Urziceanu`n vorb\ cu un pop\". Fiindc\ in-stitutorul avusese un proces lacare avocatul Negruzzi `i ob]inuseachitarea, aceasta i-a cerut votul.Intrând `n vorb\, Creang\ i-areplicat: "N-are a face una cu al-ta, domnule Negruzzi, d-ta i-aif\cut un serviciu privat [i aici evorba de trebi publice. Bate dum-neata la alte u[i, noi oamenii cei

mici vot\m pe ai no[tri". Dreptconsecin]\ s-au desp\r]it furio[i.

Din adversar - partizanMai târziu, dup\ ce institutorul

Ion Creang\ a fost adus la [edin-]ele Junimii de Mihai Eminescu [is-au `mp\cat, povestitorul "alergaprin mahalale f\când o activ\ pro-pagand\" pentru editorul "Convor-birilor". Peste ani, acesta avea s\-i recunoasc\ [i meritele: "Creang\era totdeauna un orator iubit `n a-dun\ri populare [i eu la dânsul m-am gândit când am creat pe p\rin-tele Smânt`n\ `n o copie de pe na-tur\, intitulat\, Electorale" (IacobNegruzzi). ~n sala Prim\riei `l `n-tâlnea prin 1880 [i tân\rul Th.Speran]ia. Institutorul, vesel [isf\tos, `ntâmpina aleg\torii, pov\-]uindu-i cu cine s\ voteze - candi-datul s\u, bine`n]eles. Cet\]eanprogresist [i ordonat, Creang\r\spundea la toate chem\rile tim-pului, având `n fa]\ ca pe un farinteresele ob[te[ti. A[a, bun\oar\,

prin februarie 1886, când se vân-tura legea monopolului alcoolului,iar cârciumarii, velni]arii, rachie-rii [i to]i fabrican]ii de t\rii nu vo-iau s\ aud\ de asemenea pacoste[i `nc\lcarea drepturilor cet\]e-ne[ti, strigând pe toate str\zile c\va cre[te cohorta calicilor, datorit\`nchiderii multor dugheni, cine se

afla `n fruntea adep]ilor legii? IonCreang\. Umblând printre maha-lagiii aprin[i, le t\lm\cea avanta-jele, `ndemn`ndu-i s\-[i `nsu[eas-c\ legea ce avea s\ curme negusto-ria `nc\put\ pe mâinile afaceri[-tilor [i profitorilor str\ini de inte-resele societ\]ii [i s\n\t\]ii po-porului. ((IIoonn MMiittiiccaann))

~~nnvv\\]]\\mmiinnttee ddiinn ttrreeccuutt ppeennttrruu aalleeggeerriillee ddiinn 99 ddeecceemmbbrriiee

DDeesseemmnnaarree ddee ddeeppuuttaatt `̀nn IIaa[[iiii ddee aalltt\\ddaatt\\

Cl\direa Prim\riei (`n spatele statuii lui Miron Costin) g\zduia dezbateripolitice aprinse `n anii 1870.Dezbaterile politice de la sfâr[itul secolului XIX`nfl\c\rau spiritele ie[enilor, dar inspirau [i crea]iile literare. Sediul Prim\riei,situat `n spatele statuii lui Miron Costin, g\zduia discu]iile, de la care nulipseau junimi[tii, dar [i Ion Creang\, pe atunci preot.

Statuia lui Miron CostinIon Creang\ la vremea primeleor im-plic\ri politice

Iacob Negruzzi, directorul"Convorbirilor" a satirizat dezbaterilepolitice

Primarul Gheorghe Nichita [ipre[edintele Directoratului Dalkia,Gilles Humbert, au semnat vineri,9 noiembrie, contractul prin careDalkia Termo Ia[i a preluat efectivserviciul de termoficare din mu-nicipiu. "Este un moment foarteimportant pentru serviciile publice.Avem un parteneriat public privatcare ofer\ garan]ia c\ ie[enii voravea un serviciu mai bun [i, prin in-vesti]iile de viitor perspectivele dea ajunge cel mai eficient serviciudin ]ar\", a declarat primarulGheorghe Nichita. ~n condi]iile `ncare pre]ul gigacaloriei a r\mas laacela[i nivel ca anul trecut, [efulmunicipalit\]ii se arat\ `ncrez\torc\ facturile pentru c\ldur\ vor fimai mici `n aceast\ iarn\. "Printr-un management mai bun, cantitateade energie termic\ facturat\ va fimai mic\. De asemenea, DalkiaTermo Ia[i a stabilit un mod de lu-cru cu firmele de repartitoare pen-tru a nu mai avea facturi aberante,inclusiv posibilitatea de a ini]iaprocese pentru a ap\ra cet\]enii", amai spus primarul.

Pre[edintele directoratului Dal-kia, Gilles Humbert, a dorit s\

asigure c\ serviciul de termoficareva fi eficientizat, astfel `ncât s\devin\ atractiv pentru ie[enii careau renun]at pân\ acum la sistemulcentralizat de `nc\lzire. "Avem a-cum posibilitatea s\ demonstr\mo gestiune performant\ a serviciu-lui de termoficare, s\ asigur\mcalitate [i un dialog mult mai de-schis cu clien]ii. Scopul nostrueste de a readuce clien]ii `n sis-temul centralizat. Avem chiar `nacest moment `n negocieri un

contract de racordare a unor imo-bile care sunt echivalentul a 400de apartamente", a spus GillesHumbert.

Dalkia Termo Ia[i SA este o so-cietate nou format\ din partener-iatul municipalit\]ii cu companiafrancez\ Dalkia. Practic prin con-tracul semnat pe 9 noiembrie, so-cietatea preia integral operareaserviciului, de la produc]ie, trans-port [i distribu]ie pân\ la facturare[i rela]ia cu clien]ii. (Vasile Tiron)

Dalkia Termo Ia[i a preluat oficial serviciul de termoficare

Pentru servicii de calitate

Iat\ cum descria Iacob Ne-gruzzi, directorul "Convorbiri-lor" [i politician cu trecere, se-diul Prim\riei [i dezbaterileaprinse:

~ntruniri cu "cantec"Acum sala este plin\, prezidentul s-a

sculat{i mi[cându-[i clopo]elul acest fel a

cuvântat:"Domnilor, v\ rog t\cere, domnilor,

m\ asculta]i!Noi aleg\tori ai ]\rii suntem ast\zi

aduna]iS\ ne sf\tuim pe cine deputat trebui

ales.Vede]i, `ntrunirea noastr\ e de mare

interes,Cum v-am spus, eu cred de-aceea c\

`ncet [i f\r\ grab\Trebui s\ c\t\m pe unul care-a [ti s\

fac treab\"…Strig\-n stânga multe glasuri, `ns\

prezidentul sun\Clopo]elul, [i-i `ndeamn\ to]i t\cere

s\ p\zeasc\C\ci p\rintele Smânt`n\ acum vrea s\

le vorbeasc\."Fra]ilor!" `ncepe-acesta, mânecele

suflecând{i potcapul ce-l apas\ mai pe ceaf\

a[\zând,

"Fra]i iubi]i, eu [tiu desigur c\ voito]i gândi]i ca mine

C\-n iubita noastr\ ]ar\ n-ar fi r\u s\fie bine.

Pentru asta, f\r\ ur\ [i cu gând`mp\c\cios

Cum st\ scris `n evanghelii c-a zischiar Domnul Hristos

S\ fim to]i cu `nfr\]ire [i ca fra]ii s\ne-n]elegem,

Dintre noi pe cel mai vrednic, depu-tat ca s\-l alegem.

~ns\ pentru a-l cunoa[te, nu voim acerceta

Vârsta lui [i meseria, ci de-[i ]inelegea sa

Cum st\ scris, dac\ poste[te [i de s-aspov\duit,

Dac\ d\ de paraclisuri [i se-nchin\umilit,

C\ci tr\im ca-n vremi p\gâne, oa-menii nu mai sunt buni,

Nu mai au credin]a veche ca odat\ lastr\buni.

Preo]ii prea mic\ leaf\ au, bisericiletoate

Chiar `n zi de s\rb\toare r\mân ast\zide[ertate

Discul gol e p\n `n funduri". - "Aivorbit destul, p\rinte".

Unul curm\ din mul]ime,"p\rinte[tele-]i cuvinte

Sus de pe amvon le spune, aici nu sepotrivesc".

"Taci, cre[tin f\r\ credin]\ [i m\ las\s\ sf`r[esc".

"Electorale" la Prim\rie

CMYK

CMYK

Sâmb\t\, 1 decembrie 2012

Pagina 8 - cultura si spiritualitate

Rezervistul

Pre[edintele Colegiului: Col.(r) Gheorghe Pancu

Seniori editori: Jic\ Aioanei, Emil-Teofil B\lteanu, Constantin Chiril\,

Constantin Longinus Enescu, Ion Mih\il\, Dumitru Merticariu, Gheorghe Pancu,Nicolae Petric\, Ionel Pintilii, Vasile Radu, Gabriel Mihai Surdu, Ing. Ioan Timofte,Constantin O]elea, Mihai Prisecaru, Paul Velescu

Secretar general de redac]ie: Dumitru Zaharia

Tehnoredactare computerizat\: Constantin Matei

Corectur\: Ramona Balahura, Viorica Pancu, Georgeta Radoslavescu

Fotoreporter: Nicolae Mitic\, Silviu B\d\r\u, Ioan N\stase, Eugen Mihai,

Constantin -Nony Popa

Consultan]i [tiin]ifici: Prof. univ. dr. Ion, Agrigoroaie, Prof. univ. dr. Petru Otu,Preot Constantin Sturzu, Preot prof. univ. dr. Mihai Valic\, Preot prof. univ. dr. Ion

Vicovan

Distribu]ie: Emil Burlacu. Web editor: Lucian Apopei

Web-designer: Constantin Matei

Adresa redacc]iieii:: Cerccul MMiiliitar Ia[ii, BBd. Carol I nr.7; Tel:: 0770-5549215; 0742-078745; FFax:: 0332-4402806; 0232-2212831.

www. bg15mc.ro

CCoolleeggiiuull ddee rreeddaacc]]iiee::

~n perioada, 6-8 noiembrie2012, Cercul militar din Timi[oaraa fost gazda celei de a XX-a edi]iia Festivalului forma]iilor de tea-tru din Armat\. Pe parcursul atrei zile au urcat pe scen\ forma-]iile de teatru ale Cercurilor Mili-tare din Ia[i, Bra[ov, Medgidia,Roman, Pite[ti [i Timi[oara.

Este bine cunoscut faptul c\Cercul Militar Ia[i, condus cu m\-iestrie de colonelul (r) Benone Ti-ron, a surprins la fiecare edi]ie aforma]iilor de teatru din Armat\.Cu numai doi ani `n urm\, tot laTimi[oara, regizorul Emil Gatencocaptase publicul cu monologul „Io-na“ de Marin Sorescu.

Emil Gatenco [i trupa de teatrua Cercului Militar Ia[i a reu[it s\impresioneze `nc\ odat\, `n acestan, pe b\n\]eni, la sfâr[it fiindaplaudat cu toat\ simpatia, iar ju-riul desemnându-i pe ie[eni pen-tru Marele Premiu [i pentru ceamai bun\ interpretare feminin\.

Anul trecut s-a plecat la Timi-[oara cu o parte din trupa de laIa[i [i cu Paul Ioachim `n reperto-riu (tot un dramaturg modern), cupiesa „Ultimul Don Juan“, `ntr-ointerpretare foarte elaborat\ [ichiar `ndr\znea]\. La fel ca [i `n e-di]ia din 2010, Emil Gatenco a ob-]inut premiul pentru cea mai bun\interpretare masculin\. Anulacesta Ia[ii au fost prezen]i cu pie-sa „Jacques sau supunerea“ de Eu-gen Ionescu, `n fa]a b\n\]enilor,evoluând o distribu]ie impresion-ant\, format\ din nou\ personaje,tineri cu mult talent [i cu o maredorin]\ de afirmare, elevi [i stu-den]i care sunt `mpreun\ deaproximativ doi ani de zile.

Criteriul principal de recrutareal regizorului a fost acela ca tineriiactori amatori s\ reprezinte acea

„plastelin\ mulabil\“ dar [i cu„multiple valen]e dramatice“.

Piesa „Jacques sau supunerea“este una „mai p\mântean\ `n gamalucr\rilor de teatru absurd ale luiEugen Ionescu, `n care fiul non-conformist nu se adapteaz\ prin-cipiilor din familia care `ncearc\ cugreu s\-l aduc\ la o linie de plutire,s\-l fac\ s\ vorbeasc\, s\ fie recep-tiv la dorin]ele p\rin]ilor, bunicilor,dar totu[i reu[esc, `n cele din urm\,s\-l c\s\toreasc\. Pe acest tân\rintrovertit va reu[i s\-l transformeRoberta care, „prin toate mecanis-mele feminine pe care le posed\, `ncontextul absurdului lui EugenIonescu, reu[e[te `ncet-`ncet s\-lcapteze [i s\-l transforme `ntr-uncopila[ cu care se putea juca dintoate punctele de vedere, iar `n celedin urm\ el o ia de so]ie“.

Cu toate c\ Juriul, compus [i a-nul acesta din personalit\]i alevie]ii cultural-artistice militare [icivile - pre[edinte prof. univ. dr.Violeta Zonte, decanul Facult\]iide Muzic\ a „Universit\]ii deVest“ Timi[oara, locotenent-colo-nel Luigi Mihail Cojocaru din sec-

]ia Tradi]ii [i Cultur\ a SMG, pro-fesor Ciprian Cipu, manager gene-ral al Centrului de Cultur\ [iArt\ a jude]ului Timi[, conf. univ.dr. Suto-Utvani Adras, de la Fa-cultatea de Arte a „Universit\]iide Vest“ din Timi[oara, locote-nent-colonel Sorin Ionescu, [efbirou Conducere ac]iuni militaredin Brigada 18 Infanterie „Banat“,Timi[oara - a avut o misiunefoarte grea, talentul deosebit al in-terpre]ilor [i regia de excep]ie aspectacolului au condus la ob]i-nerea de c\tre Cercul Militar Ia[ia MARELUI PREMIU [i a PRE-MIULUI SPECIAL PENTRU IN-TERPRETARE FEMININ|.

CCeellee ddoouu\\ pprreessttiiggiiooaassee pprreemmiiii`̀nnccuunnuunneeaazz\\ uunn aann bbooggaatt ppeennttrruuCCeerrccuull MMiilliittaarr IIaa[[ii,, iinnssttiittuu]]iiaannooaassttrr\\ oobb]]iinnâânndd,, nnuummaaii ddiinn iiaann-uuaarriiee [[ii ppâânn\\ `̀nn pprreezzeenntt:: TROFEUL FESTIVALULUI [i

[ase locuri `ntâi `n cadrulFestivalului na]ional de umor cazon„Podul Minciunilor“ - Sibiu, Edi]ia22, 2012, respectiv la Sec]iunile „Fo-tografie umoristic\“, „InterpretareGrup“, „Epigram\“, „Interpretare

individual“, „Interpretare duet“ [i„Grafic\ umoristic\“; Locul `ntâi la Campionatul

na]ional de dans sportiv, Edi]iaIa[i 2012, categoria 19-30 ani; Diploma [i Placheta Festiva-

lului la Festivalul na]ional de teatru„Tan]a [i Costel“- Medgidia 2012; Premiul Special al Juriului

la „Festivalul na]ional de roman]e

[i poezie“ - Câmpulung Muscel2012, Sec]iunea „Roman]e“; Locul `ntâi la Festivalul na-

]ional al cântecului de c\t\nie“ -Cluj Napoca, Edi]ia 9, 2012, inter-pret\ Andreea Chis\li]\; Premiul Festivalului la Festi-

valul de muzic\ u[oar\ „Novem-ber Music Fest“ - Cercul MilitarPloie[ti, Edi]ia `ntâi, 2012.

CERCUL MILITAR IA{I câ[tig\torul MARELUI PREMIU [i alPREMIULUI SPECIAL PENTRU INTERPRETARE FEMININ| laFestivalul forma]iilor de teatru din Armat\ de la Timi[oara

ddee CCooll..((rr)) IIoonneell PPIINNTTIILLIIIIDin ini]ativa Col.(r) Grigore

Radoslavescu [i a Col. (r) IonelPintilii, un grup de rezervi[ti s-a `n-trunit recent pentru a analiza posi-bilitatea constituirii unei Asocia]iide crea]ie cu scop literar, [tiin]ific,cultural- artistic [i spiritual din cares\ fac\ parte membri ai structurilorasociative ale militarilor afla]i `nrezerv\ [i `n retragere, militari ac-tivi [i angaja]i civili provenind de launit\]ile Sistemului de ap\rare, or-dine public\ [i siguran]\ na]ional\din Garnizoan\, membri ai famili-ilor acestora, dar [i al]i ie[eni cu pre-ocup\ri `n domeniile men]ionate [icu dorin]a de a avea un cadru orga-nizat `n care s\-[i prezinte lucr\rile.

~n prima sa [edin]\ s-a hot\râtca, `n perioada imediat urm\toa-re, viitori membri ai ASOCIA}IEIs\ pun\ la dispozi]ia ini]iatorilorun CV (cu poz\) actualizat dome-

niului, la care s\ fie ata[ate, `nformat tip\rit [i electronic, arti-cole critice, referiri, referin]e, re-portaje de la lans\ri de carte, pre-fe]e ale unor volume sau articole(poezii) reprezentative. ~n CV sevor prezenta func]iile de]inute `ndiferite asocia]ii cultural-patrio-tice [i [tiin]ifice cât [i Diplomeprimite pentru contribu]iile per-sonale. Aceste materiale vorconstitui patrimoniul de `nceput alAsocia]iei [i vor forma con]inutulunui volum ce va consemna aceas-t\ valoare patrimonial\ a asocia-]iei la `nfiin]area ei. Pentru core-sponden]a electronic\ se pot folosiadresele [email protected] [email protected].

Membri fondatori au hot\rât ca`ntâlnirile de lucru s\ aib\ loc lunar[i de câte ori este nevoie pentru anali-zarea stadiului `ndeplinirii hot\râri-lor, stabilirea ac]iunilor ulterioare,

`ndeosebi a celor privind conceperea [iredactarea documentelor statutare derecunoa[tere [i desf\[urare a ac-tivit\]ii viitoare a Asocia]iei.

Fondatorii au mai hot\rât cacei doi ini]iatori pentru `nfiin]areaAsocia]iei s\ continuie activitateade identificare [i atragere de noimembri, pân\ la finele primuluitrimestru al anului viitor, când sepreconizeaz\ a avea loc adunareageneral\ de constituire statutar\.

~n acest scop se a[teapt\ propu-neri, idei, ini]iative [i opinii pen-tru trecerea efectiv\ la `nfiin]areaAsocia]iei, stabilirea denumirii a-cesteia, a con]inutului Statutului,a planurilor de activit\]i etc. Pen-tru `nceput, ini]iatorii, membriifondatori [i doritorii de a se `nscrie[i a sprijini `nfiin]area Asocia]ieise vor `ntâlni la Cercul militar Ia[i`n zilele de mar]i, `ntre orele10.30-12.30.

Important proiect cultural-lliterar al rezervi[tilor ie[eni