sinteze drept civil partea generalaI. principiile dreptului
civil
clasificare: 1. principii fundamentale ale dreptului roman2.
principii generale ale dreptului civila) principiul proprietii art.
44, 136 constitutie, 555 c. civb) principiul egalitatii in fata
legii civile c) principiul imbinarii intereselor individuale cu
cele generaled) principiul ocrotirii drepturilor subiective civile
e) principiul bunei credinte 3. principii ale institutiilor de
drept civil
II. normele de drept civil A. izvoarele 1. izoare materiale
conditiile materiale de existenta care genereaza normele dr. civil
2. izvoare formale normele de drept civil
1. izvoarele materiale A) legeaB) uzantele C) principiile
generale ale dreptului D) institutiile uniunii europene E)
conventia europeana a drepturilor omuluiF) jurisprudenta curtii de
justitie a uniunii europene G) jurisprudenta curtii europene a
drepturilor omului Precizari: 1. jurisprudenta nu este izvor de
drept 2. deciziile curtii constitutionale sunt general obligatorii
si produc efecte numai pentru viitor art. 147 (4) constitutie, art.
31 (1) l. 47/1992 privind organizarea si functionarea curtii
constitutionale
III. clasificarea normelor juridice
1. dupa criteriul conduitei prescrise: A) dispozitive i.
supletiveii. permisiveB) imperativei. onerativeii. prohibitive
2. dupa criteriul finalitatii textului legal ( al interesului
ocrotit) A) norme de ordine publicaB) norme de ordine privata
3. dupa intinderea campului de aplicare: A) norme juridice
generale se aplica cand o dispoztie legala nu prevede altfel B)
norme juridice speciale se aplica numai in cazurile prevazute
expres de legeprincipii: i. n orma speciala deroga de la norma
generala ( specialia generalibus derogant) ii. norma speciala se
aplica prioritar normei generale si atunci cand aceasta este mai
veche iii. morma speciala nu poate fi abrogata decat expres si
direct printr-o norma generala (generalia specialibus non
derogant)iv. norma speciala este de stricta aplicare si
interpretare art. 10 c. civ.
IV. interpretarea normelor de drept civil
interpretarea reprezinta operatiunea de stabilire a continutului
si a sensului normelor juridice.
1. in functie de organul sau persoana de la care provine
A) oficiala provine de la organul care a emis norma efecte ex
tuncB) jurisdictionalaproduce fecte relative art. 9 alin. (3), insa
poate produce si efecte generale: i. recursul in interesul legiiii.
deciziile pronuntate de curtea constitutionalaiii. hotararile de
anulare a actelor normative in baza legii 554/2004C) doctrinara
2. in functie de rezultatu interpretarii
A) interpretare extensivaB) interpretare restrictiva
3. in functie de procedeul folosit pentru stabilirea sensului
normei juridice:
A) gramaticalaB) sistematicaC) instorico-teleologicaD)
interpretarea prin analogieE) interpretarea logica
e. intepretarea logica: i. adagii ii. argumente logice
i. adagii: a) exceptio est strictissimae interpretationis et
aplicationis b) ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus
c) ubi cessat ratio legis, ibi cessat lexd) actus interpretandus
est potius ut valeat quam ut pereatii. argumente: A) per a
contrario qui dicit de uno, negat de alteroB) a fortioriC) reductio
ad absurdumD) ad populum acordul majoritatiiE) ad hominem
calitatile persoanei care a formulat o opinieF) ad ingronantiam
imposibilitataea de a dovedi contrariulG) ex silentio daca un lucru
nu a fost negat de nimeni el este afirmat. aplicarea legii civile
in timpart. 6. c. civ.
principii ale aplicarii legii civile in timp: 1.
neretroactivitatea legii civile noiex: retroactivitatea2.
principiul aplicarii imediate a legii civile noiex:
ultraactivitatea
1. principiul neretroactivitatii legii civile. art. 15. alin 2
constitutie: legea dispune numai pentru viitor cu exceptia legii
penale sau contraventionale mai favoarabile. art. 6 alin. (1) c.
civ. legea civila este aplicabila cat timp ea este in vigoare.
aceasta nu are putere retroactiva.
lege civila se aplica numai situatiilor care se ivesc in
practica dupa intrerea ei in vigoare si nu situatiilor
anterioare.
criteriul neretroactivitatii: o lege ar fi retroactiva daca ar
reglementa fapte care, inainte de intrarea ei in vigoare au dat
nastere sau au modificat ori stins o situatie juridica, fie efecte
pe care acea situatie juridica le-a produs inainte de aceasi data.
1. facta praeterita faptele constitutive, modificatoare sau
extictive de situatii juridice, relaizate in intregime inainte de
intrarea in vigoare la legii noi, cat si efectele produse de acea
situatie inainte de acest moment. se aplica legea numai legea veche
in vigoare la data producerii faptelor ori efectelor ei in sens
contrar s-ar produce un efect retroactiv
2. facta pendentia situatii juridice in curs de formare,
modificare sau stingere la data intraii ei in vigoare se poate
aplica legea noua, sau se poate opta pentru ultraactivitatea legii
vechi 3. facta futura situatii care se vor naste, modifica sau
stinge dupa intrarea in vigoare la legii noi precum si efectele
viitoare ale situatiilor juridice trecute in privinta acestora se
va aplica legea noua, in afara de cazul in care se opteaza pentru
supravietuirea legii vechi.
aplicarea imediata legii civile noi si ultraactivitatea legii
vechide indata ce afost adoptata, legea civila noua se aplica
tuturor situatiilor ivite dupa intrarea ei in vigoare, exluzand
aplicare legii civle vechi. art. 6 alin (5) c. civ. dispozitiile
legii noi se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau dupa
caz produse ori savarsite dupa intrarea sa in vigoare precum si
situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare. art. 6
alin (6)dispozitiile legii noi sunt de asemnea aplicabile si
efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior
intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea
persoanelor, casatorie, filiatie, adpotie, obligatia legala de
intretinere, raporutrile de proprietate, inclusiv regimul general
al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste
situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii
noi.
ultraactivitatea legii vechi aplicarea la unele situatii
juridice determinate a legii civile vechi desi a intrat in vigoare
o lege nouaeste justificata de cele mai multe ori de necesitatea ca
anumite situatii juridice pendente sa ramana guvernate de legea sub
inperiul careia au inceput sa se constituie, sa se modifice ori sa
se stinga. art. 6 alin (2) actele si faptele incheiate ori dupa caz
savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi nu
pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in
vigoare la data incheierii sau dupa caz a savarsirii lor. este o
aplicatie a principiului neretroactivitatii, dar si o aplicatie a
principiului ultraactivitatii pentru efectele juridice ce se produc
dupa intrarea in vigoare la legii noi. art. 6 alin (3) actele
juridice nule, anulabile sau afectate de alte cazue de
ineficacitate la data intrarii in vigoare a legii noi sunt supuse
dispozitiilor legii vechi, neputand fi considerate valabile sau
eficace potrivit dispozitiilor legii noi. art. 6 alin (4)
prescirptiile, decaderile, uzucapiunile incepute si neimplinite la
data intrarii in vigoare a legii noi sunt in intregime supuse
dispozitiilor legale care le-au instituit.
aplicarea legii civile in spatiu: 1. aspect internA. actele
normative adoptate de autoritatile si institutiile publice centrale
se aplica pe intreg teritoriul tariiB. actele normative adoptate de
autoritatile si institutiile administratiei publice locale se
aplica numai in raza lor de competenta2. aspect international
aplicarea legii civile asupra persoanelor: destinatarii legii
sunt subiectele de drept civil. 1. norme cu aplicabilitate generala
2. norme care se aplica doar poersoanelor fizice3. norme care se
aplica numai persoanelor juridice.
raportul juridic civil
definite: relatia sociala patrimoniala sau nepatrimoniala,
reglementata de norma de drept civil. caractere 1. socialse
adreseaza numai conduitei oamenilor chiar si atunci cand aceasta
conduita este in legatura cu un bun. 2. volitional (in actele
juridice raportul este dublu volitional)I. prin vointa statului
edictarea normeiII. prin vointa autorului actului juridic3. partile
au pozitia de egalitate
structura 1. continut totalitatea drepturilor si obligatiilor
partilor2. obiect - conduita partilor actiunea sau inactiunea la
care sunt indreptatite 3. parti persoane fizice si juridice
clasificare: 1. raport juridic abstractA) subiecte B) norma
reglementatoare
2. raport juridic concretA) subiecteB) norma reglementatoare C)
act sau fapt de care legea stabileste nasterea unui raport juridic
civil
izvoarele raporturilor judirice1. acte juridice manifestare de
vointa facuta cu intentia de a constitui, modifica sau stinge un
raport juridic concret2. fapte juridice A) fapte omenesti i.
comisiveii. omisiveB) fapte naturale evenimente
2.1 fapte juridice A) stricto sensu fara intentia de a produce
efecte juridiceB) lato sensu fapte omenesti si evenimente
clasificare drepturilor subiective civile
definitie:dreptul subiectiv civil este posibilitatea subiectului
activ, in limita normelor juridice civile, de a avea o anumita
conduita, de a pretinde subiectului pasiv o conduita
corespunzatoare iar in caz de nevoie de a solicita concursul fortei
coercitive a statuluiclasificare:1. in functie de modul cum va
exercita dreptul sauA. absolut fara concursul altei persoaneB.
relativ cu concursul altei persoane
2. in funcite de natura continutului drepturilorA. patrimoniale
evaluabile in baniB. nepatrimoniale neevaluabile in baniA.1
Drepturi de creanta (ius ad personam)dreptul in temeiul caruia
subiectul activ numit creditor poate sa ceara subiectului pasiv
numit debitor sa dea sa faca sau sa nu faca ceva sub sacnctiunea
constrangerii de catre stat. A.2 Drepturi reale (ius in re)
3. in functie de corelatia dintre drepturiA. principale i. reale
ii. de creantaB. accesoriii. realeii. de creanta-accesorium
seguitur principale-4. drepturile reale principaleA. dreptul de
proprietatei. publicaii. privataB. dezmembramintele drepturilor de
proprietatei. superficieii. uzufructiii. uziv. abitatiev.
servituteC. dreptul de administrareD. dreptul de concesiune5.
Drepturi reale accesorii: A. ipotecaB. gajC. privilegiiD.
retentietoate drepturile reale accesorii presupun un drept de
creanta6. Drepturi dre creanta accesorii: dreptul de a pretinde
arvuna dreptul de a pretinde dobanda aferenta creantei principale
clauza penala fidejusiunea
7. in raport de gradul de certitudineA. drepturi civile pure si
simpleB. drepturi civile afectate de modalitati
Abuzul de drept: conditii: Element subiectiv 1. exercitarea
drepturilor cu rea credintaelement obiectiv:2. exercitarea
dreptului in limitele sale externe3. deturnarea de la scopul pentru
care a fost recunoscut de lege, in scopul de vatama sau pagubi pe
altul sau intr-un mod excesiv si nerezonabil.
clasificarea obligatiilor
definitie: legatura de drept in virtutea careia debitorul este
tinut sa procure o prestatie creditorului iar acesta are dreptul sa
obtina prestatia datorata. clasificare: 1. dupa felul lorA. a da B.
a faceC. a nu face
2. pozitive3. negative
1. a de rezultat2. de mijloace
1. obligatii obisnuite incuba debitorului fata de care s-a
nascut2. obligatii scriptae in rem opozabila tertilor (locatiune)
3. obligatii propter rem (reale) se transmit odata cu bunul
1. perfecte se bucura de sanctiune civila2. imperfecte
(naturale) nu se bucura de constrangerea statului
dupa izvorul lor1. nascute din acte juridice unilaterale2.
nascute din contracte3. nascute din fapte ilicite cauzatoare de
prejudicii4. nascute din gestiunea de afaceri5. nascute din plata
nedatorata6. nascute din imbogatirea fara justa cauza
1. obligatii simple 2. obligatii complexei. afectate de
modalitati ( cu termen, conditionale) ii. cu pluralitate de parti
(divizibile, solidare, idivizibile) iii. cu pluralitate de obiecte
(alternative, facultative)
dupa cum pot fi sau nu exprimate in bani1. patrimoniale
(pecuniare)2. nepatrimonialeobiectul raportului juridicprin obiect
al raportului juridic vil intelegem coinduita partilor adica
actiunea sau inactiunea la care este indrituit subiectul activ si
de care este tinut subiectul pasiv.in relatiile patrimoniale
coduita partilor se refera adesea la lucruri. ele nu pot intra in
structura raportului juridic cvil tinand cont de caracterul social
al actestuia. bunurile sun considerate obiect derivat al raportului
juridic civil art. 535 c. civ sunt bunuri lucririle corporale sau
necorporale care constituie obiectul unui drept
patrimonialclasificarea bunurilorin functie de natura bunurilor si
calificarea data de lege1. imobileA. prin matura lor 537 c. civ
terenurile izvoarele si cursurile de apa, plantatiile prinse in
radacini, constructiile si alte lucrari fixate in pamant cu
caracter permanent, platforme si alte instalatii de exploatare a
resurselor submarine situate pe platoul continental, precum si tot
ceea ce, in mod natural sau artificial este incorporat in acestea
cu caracter permanent. B. prin destinatie538 (1) c. civ raman
bunuri imobile materialel separate in mod provizoriu de un imobil,
pentru a fi din nou intrebuintate atata timp cat sunt patraste in
acceasi forma, precut si paritle integrate ale unui imobil care
sunt temporar detasate de acesta, daca sunt destina spre a fi
reintegrate. materialele aduse in locul celor vechi devin bunuri
imobile din momentul in care au dobandit aceasta destinatie.
C. prin determinarea legii drepturile reale imobiliare precum si
actiunile in justitie care au ca scop valorificarea unui drept real
asupra unui lucru. dreptul de proprietate asupra unui lucru imobil
nu este un bun imobil prin determinarea legii ci un bun imobil prin
natura lui deoarece dreptul de proprietate este incorporat si
materializat in obiectul sau deci se confunda cu lucrul de il
formeaza.
2. Bunuri mobileA) prin natura lorart. 539 c. civ (1) sunt
bunuri prin natura lor acele bunuri pe care legea nu le considera
imobile(2) sunt bunuri mobile si undele electromagnetice sau
asimilate acestora precum si orice fel de produse captate si
transmise in conditiile legii, de orice persoana si puse in
serviciul sau indiferent de natura imobiliara sau mobiliara a
sursei acestora.
B) prin anticipatie art. 540 c. civ. (1) bogatiile de orice
natura ale solului si subsolului, fructele neculese inca,
plantatiile si constructiile incorporate in sol devin bunuri mobile
prin anticipatie atunci cand prin vointa partilor sunt privite in
natura lor individula in vederea detasarii lor. (2) pentru
opozabilitate este necesara notarea in cartea funciara.
C) bunuri mobile prin determinarea legiiDrepturile reale asupra
unui lucru mobil, toate drepturile de creanta, drepturile
intelectuale, actiunile in justitie referitoare la un drept
mobiliar. mobilis este actio que tendit ad quid mobile, immobile
que tendit a quid immobile
dupa regimul circulatiei lor juridice1. bunuri aflate in
circuitul civil regula 2. bunuri scoase din circuitul civil
exceptia bunurile scoase din circuitul civil nu pot forma obiectul
prestatiei unui act juridic. Ex: lucruri comune res communis aerul,
razele soarelui, apa marii. = ele nu apartin nimanui si al caror uz
este comun tuturor, in conditiile si limitele prevazute de
lege.
dupa cum pot fi inlocuite unele cu altele in executarea
obligatiilor civile1. bunuri fungibiledeterminabile dupa numar,
masura sau greutate si pot fi inlocuite unele prin altele in
executarea obligatiilor 2. bunuri nefungibile Nu pot fi inlocuite
cu altele in executarea obligatiilor astfel ca debitorul nu este
eliberat decat prin predarea bunuri datorat.
caracterul fungibil este dat de : 1. natura bunului2. vointa
partilor
dupa criteriul individualizarii lor 1. bunuri individual
determinate res certa sunt determinate prin insusiri proprii 2.
bunuri determinate generic res genera se individualizeaza prin
insusirile speciei sau categoriei din care fac parte,
individualizarea lor se realizaeaza cu indicarea numarului
greutatii, masurii etc.bunurile determinate generic sun bunuri
fungibilebunurile individual determinate sunt bunuri nefungibile.
in cazul bunurilor individual determinate proprietatea se transfera
(se constituie dreptul real) in momentul acordului de vointa al
partilor chiar daca bunul nu a fost predat. in cazul bunurilor
determinate generic proprietatea se transfera in momentul predarii,
numararii, cantaririi, etc, adica in momentul individualizarii lor.
Exceptie: vanzarea in bloc transferul are loc in momentul
incheierii contractului.
Locul de executare: 1. bun nefungibil locul unde se afla bunul
in momentul incheierii contractului plata portabila2. bun fungibil
la domiciliul sau sediul debitorului din momentul incheierii
contractului plata cherabila
dupa cum folosirea bunurilor implica sau nu consumarea
substantei sau instrainarea1. bunuri consumptibile2. bunuri
neconsumptibileuzufructul asupra unui bun consumptibil este denumit
cvasiuzufruct deoarece obligatia uzufrcutarului nu mai este aceea
de a conserva substanta bunului ci de a restuiti bunuri de aceeasi
cantitate calitate si valoare cu cele primite sau contravaloarea
lor la data stingerii uzufructului, la alegerea proprietarului.
dupa cum sunt producatoare sau nu de alte bunuri: 1. bunuri
frugifere2. bunuri nefrugiferefructe: 1. naturale produse periodice
si directe ale unui bun fara interventia omului2. industriale
produse periodice si directe ale unui bun cu interventia omului3.
civile rezultate din folosirea bunului de catre alte persoane in
virtutea unui act juridic. productele sunt produse obtinute
dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substantei acestuia. dupa
modul lor de percepere1. bunuri coporale2. bunuri incorporaleA.
drepturile reale altele decat dreptul de proprietateB.
proprietatile incorporale drepturi de proprietate intelectualaC.
titlurile de valoareD. drepturile de creantadupa cum pot fi sau nu
impartile fara sa isi schimbe destinatia1. bunuri divizibile 2.
bunuri indivizibile
prin act juridic un bun divizibil prin natura lui poate fi
considerat indivizibil
in functie de corelatia dintre ele: 1. bunuri principale2.
bunuri accesorii accesorium sequitur principalecaracterul accesoriu
nu deriva atat din insusirile fizice ale bunului cat mai ales din
vointa omului, proprietarul celor doua stabilind destinatia comuna
a acestora. bunuri ce apartin statului si unitatilor
administrativ-teritoriale1 bunuri din domeniul publiccriterii de
stabilire: legea, afectatiunea bunului la uzul public2 bunuri din
domeniul privatdupa posbilitatea executarii silite1. bunuri
sesizabile (urmaribile)2. bunuri insesizabile
dupa apartenenta lor: 1. bunuri comune sotilor2. bunuri proprii
A. bunuri de uz personalB. destinate exercitarii profesieiC.
dreptri de proprietate intelectualaD. bunuri cu titlu de premiu sau
recompensa, manuscrise, schite, proiecte artistice, invetii,E.
indemnizatia de asigurare si despagubire pentru orice prejudiciu
material sau moral adus unuia dintre soti,F. sumele sau alte valori
ce inlocuiesc un bun propriu si bunul dobandit in schimbul
acestoraG. fructele bunurilor proprii.
pluralitatea subiectelor1. in cazul drepturilor reale A.
proprietate exclusivaB. proprietate comuna i. pe cote partiii. in
devalmasie
2. pluralitatea subiectelor in cadrul raporturilor de creantaA.
pluralitate activaB. pluralitate pasivaC. pluralitate mixta
forme: 1. obligatii divizibile (conjuncta) A. activaprimus +
secundus -----imprumut---- tertius 1000 leiprimius = 500, secundus
=500 B. pasivaprimus ----imprumut-----secundus si tertius 1200
leisecundus 600, tertius 600 = primus C. mixtaprimus si secundus
-----imprumut ---- tertius si quartus 2000primus =1000 lei,
secundus 1000 lei tertius = 500 primus, 500 secundusquartus= 500
primus 500 secundus raport cu mai multi creditori sau debitori
intre care creanta sau datoria este divizibila. Toti sunt obligati
fara de creditori la aceeasi prestatie dar fiecare este constrans
in limita partii sale din datorie. creditorii nu pot cere de la
debitorul comun decat executarea partii sale din
creanta.divizibilitatea este regula, ea nu trebuie prevazuta expres
ci se subintelege. 2. obligatii solidareA. solidaritate activa
posibilitatea fiecarui creditor de a cere de la debitor plata
intregii creanteplata facuta unui creditor il elibereaza fata de
ceilalti creditori solidari. iar cel care a incasat creanta este
obligat sa o imparta cu ceilalti creditori. primus si secundus -
----- imprumut --- tertius 1000 leiprimus poate cere 1000 si este
eliberat si fata de secundus. solidaritatea activa se poate naste
numai din act juridic (conventie, testament)B. solidaritate
pasivaposibilitatea creditorului de a cere oricaruia dintre
codebitori executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul
obligatiei.plata facuta de un codebitor solidar ii elibereaza si pe
ceilalti fata de creditor si are dreptul sa se indrepte impotriva
celorlalti codebitori pentru a pretinde ceea ce a platit peste
partea sa de datorie. datoria codebitorilor nu mai este solidara ci
divizibila. primus, secundus, tertius ----fapta ilicita
----quartius = 3000 leiquartius poate cere 3000 lei oricarui
codebitorprimus plateste 3000 lei ; poate cere 1000 de la secundus
si 1000 de la tertius si nu poate cere 2000 de la secundus sau
tertius. insolvabilitatea lui tertius va si suportata de secundus
si primus proportional cu partea de datorie ce revine fiecaruia
primus achita 3000 lei, poate cere lui secundussolidaritatea activa
se naste fie din lege fie dintr-un act juridic
3. obligatii indivizibileobligatii care datorita vointei exprese
a partilor ori naturii obiectului obligatiei este nesusceptibil de
divizare materiala sau intelectuala.A. indivizibilitate
activaprimus, secundus -----palton----tertius B. indivizibilitate
pasiva
asemenanari indivizibilitate si solidaritate dreptul
creditorilor de a pretinde de la oricare dintre debitori plata
integrala, sau dreptul debitorului de a plati intreaga datorie
oricaruia dintre creditorideosebiri idivizibilitate si solidaritate
idivizibilitate se refera la obiectul obligatiei solidaritatea se
refera la subiectele obligatiei, solidaritatea nu poate fi de
natura obligatiei izvoare proprii : legea pentru solidaritate,
natura obiectului obligatiei in cazul indivizibilitatii
solidaritatea opereaza numai fata de cei intre care s-a nascut fata
de succesori se transmite divizata indivizibilitatea se transmite
si succesorilor primus----imprumut----secundus si tertius = 2000
lei secundus decedeaza pana la scadenta - mostenitori quartus si
quintus -1/21. obligatie solidara primus poate cere de la tertius
intreaga suma si de la succesorii lui tertius poate pretinde numai
din ce datora autorul lor adica 500 fiecare2. obligatia
indivizibilaprimus poate cere plata integral de la tertius, quartus
sau quintus
in cazul indivizibilitatii pasive, debitorul chemat in judecata
poate cere introducerea in cauza a celorlalti debitori pentru a fi
obligati impreuna la executarea prestatiei in cazul solidaritatii
pasive debitorul chemat in judecata poate sa solicite introducerea
in cauza a celorlalti debitori doar pentru a se intoarce impotriva
lor pentru partea datorata de fiecare dintre ei.
schimbarea subeictelor raportului juridic civil: se naste numai
in cazul raporturilor juridice patrimoniale in cazul raporturilor
cu ce au in continut drepturi reale se pune problema schimbarii
doar subiectului activ.
1. raporturi cu continut de drepturi reale prin modalitatile de
transmitere a proprietatii2. raporturi obligationale de creantaA.
schimbarea creditoruluiI. cesiunea de creantaart. 1566 c. civ.
Conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o
creanta impotriva unui tert. creanta ramane neschimbata, se
pastreaza natura ei, eventualele garantii ce o insoteau. cesiunea
poate fi facuta: A. cu titlu gratuit B. cu titlu oneros parti sunt:
cesionarul si creditorul cedent. nu este necesar acordul
debitorului cedatopozabilitatea cesiunii: notificarea cesiunii de
creanta catre debitorul cedat, acceptarea cesiunii de creanta de
catre debitorul cedat printr-un inscris cu data certa. doar
creantele cesibile pot fi cesionate.
II. subrogatia personalasubrogatia in drepturile creditorului
prin lata creantei este o modalitate de transmitere legala sau
conventionala a dreptului de creanta catre un tert care l-a platit
pe creditorul initial in locul debitorului. subrogatie personala:
1. legalaA. cand un creditor plateste altui creditor cu rang
preferentialB. cand un dobanditor al bunului plateste pe titularul
creantei insotite de o garantie asupra bunului. C. daca o persoana
obligata la plata datoriei cu alte persoae face o plataD. daca
mostentiroul plateste din patrimoniul sau o datoria a succesiunii.
2. conventionala
III. novatia prin schimbare de creditor novatia este o conventie
prin care partile sting o obligatie existenta si o inlocuiesc cu o
noua obligatie. 1. obiectiva intre aceleasi parti dar cu schimbarea
obiectului si a cauzei2. subiectiva se schimba creditorul sau
debitorul in raportul obligational. creanta veche se stinge si se
transforma intr-o creanta noua avand ca titular noul creditor. (
desi obligatia veche se stinge , efectele obligatiei vechi nu
inceteaza ci se transforma in efectele obligatiei nascute prin
novatie.) schimbarea subiectului activ poate avea loc prin
succesiune, fuziune, divizare, transformare, poprire, cesiunea
contractului, stipulatie pentru altul.
schimbarea subiectului pasiv al raportului juridic
obligational.
actul juridic
definitie: manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce
efecte juridice adica de a naste, modifica sau stinge un raport
juridic concret.
act juridic: 1. operatiune juridica negotiun juris2. suport
material al operatiunii juridice instrumentum probationis
clasificarea actelor juridice. 1. dupa numarul partilorA. acte
juridce unilateralei. supuse comunicariiii. nesupuse comunicariiB.
acte juridice bilaterlaC. acte juridice plurilaterale
nu este egalitate intre notiunea de parte si de persoana. o
parte poate fi formata din mai multe persoane (coproprietarii)
2. dupa scopul urmarit la incheiera lor A. acte juridice cu
titlu oneros fiecare parte urmareste sa isi procure un avantaj in
schimbul obligatiilor asumate. i. comutative la mimentul incheierii
lor existenta drepturilor si obligatiilor partilor este certa iar
intinderea lor este determinata sau determinabilaii. aleeatorii
acte juridice cu titlu oneros care prin natura sau vointa partilor
ofera cel putin uneia dintre parti sansa uni castig si o expune
totodata la riscul unei pierderi ce depind de un eveniment viitor
si incertB. acte juridice cu titlu gratuit una dintre parti
urmareste sa procure celeilalte parti un beneficiu fara o abontine
in schimb un avantaj i. liberalitatiacte juridice cu titlu gratuit
prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul cu folosul
patrimonial procurat gratificatuluiii. acte dezinteresateactele
dezinteresate sunt
3. dupa efectul lorA. constitutive dau nastere unui drept
subiectiv care nu a existat anterior (contractul de ipoteca,
instituirea unui uzufruct, conventia de partaj) efecte ex nuncB.
translativeare ca efect stramutarea unui drept subiectiv din
patrimoniul unei persoane in patrimoniul altei persoane. efecte ex
nuncC. declarativeare ca efect consolidarea sau definitivarea unui
drept subiectiv civil preexistent (tranzactia) efecte ex tunc
4. dupa importanta lor A. acte juridice de conservarese
urmareste preintampinarea pierderii unui drept subiectv civi. este
un act intotdeauna avantajos pentru autorul sau. ex: intreruperea
unei prescriptii, inscrierea unei ipoteci sau privilegiu, somatia,
punerea pecetilor. B. acte juridce de administrareurmaresc o
normala punere in valoare a unui bun dintr-un patrimoniu. i. actul
de administrarea a unul bunii. actul de administrare a unui
patrimoniu
C. acte juridice de dispozitie
5. dupa modul de formareA. acte juridice consensuale ia nastere
in mod valabil prin simpla manifestare de vointa a partii sau
partilor, neinsotita de niciun fel de forma. daca partile insotesc
manifestarea de vointa cu un inscris care sa o consemneze ele nu o
fac pentru validitatea actului ci pentru a-si aisgura un mijloc de
proba pentru incheierea si continutul acestuia. actul juridic
consensual este regula principiul consensualismuluiB. acte juridice
solemne ad solemnitatemeste actul juridic pentru fromarea caruia
simpla manifestare de vointa nu este suficienta ci trebuie sa
imbrace o forma prevazute de lege. C. actul jurid real este acel
act care nu se poate forma valabil decat daca manifestarea de
vointa este insotita de remiterea bunului.
6. dupa continutul lorA. acte juridice patromoniale B. acte
juridice nepatrimoniale
7. dupa momentul in care isi produc efectele A. acte juridice
inter vivosB. acte juridice mortis causa
8. dupa rolul vointei partilor in stabilirea continutuli actelor
juridice civileA. acte juridice subiectiveB. acte juridice
conditiecontinutul acest acte este predeterminat si partile nu pot
deroga de la el. categorie intermediara: contractele de
adeziune.
9. dupa legatura lor cu modalitatileA. acte juridice pure si
simpleB. acte juridice afectate de modalitati
A. acte juridice incompatibile cu modalitatileB. acte juridice
care pot fi sau nu afectate de modalitatiC. acte juridice
inseparabile de modalitati
10. dupa raportul dintre eleA. acte juridice pricipaleB. acte
juridice accesoriiaccesorium squitur principale
11. dupa legatura lor cu cauzaA. acte juridice cauzale
valabilitatea sa implica analiza cauzei. in cazul in care cauza
lipseste, este ilicita sau imorala, insusi actul este lovit de
nulitate. majoritatea actelor juridice civile sunt acte cauzaleB.
acte juridice abstractevalabilitatea sa nu implica analiza cauzei.
ex: titlurile de valoare
12. in raport de modalitatea incheierii actelor juridiceA. acte
juridice strict persoanle - exceptianu pot fi incheiate decat
personal B. acte juridice care pot fi incheiate personal dar si
prin reprezentant
13. dupa reglementarea si denumirea lor legalaA. acte juridice
numite (tipice)B. acte juridice nenumite (atipice) in categoria
contractelor nenumite nu se includ contractele complexe care
reunesc elemente din doua sau mai multe contracte numite.
14. dupa modul de executare a actelor juridice civileA. acte
juridice cu executare dintr-o data (uno ictu)B. acte juridice cu
executare succesiva
conditiile actului juridic civil sunt elemente componente care
trebuie sau pot sa intre in structura actului juridic civl, deci
elemente din care este alcatuit actul juridic civil. clasificare:in
functie de aspectul la care se refera acestea 1. conditii de fond
(intrinseci)2. conditii de forma (extrinseci)
in functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor1.
conditii esentiale2. conditii neesentiale
dupa sanctiunea ce intervine in cazul nerespectarii lor: 1.
conditii de validitate2. conditii de eficacitate
in functie de vocatia lor1. condtii generale2. conditii
speciale
1. capacitatea de a incheia actul juridic civil. art. 34 48 c.
civ. capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor orice
persoana are capacitate de folsinta si cu exceptia cazurilor
prevazute de lege capacitate de exercitiu ingradirea in capacitatea
de folsointa sau lipsirea de capacitate de exercitiu se face in
cazurile si conditiile expres prevazute de lege. nu se poate
renunta in tot sau in parte la capacitatea de folosinta sau
exercitiu. capacitatea este o conditie:1. de fond2. esentiala 3. de
validitate4. generala capacitatea civila cuprinde: 1. capacitatea
de folosintaart. 34 c. civ este aptitudinea persoanei de a avea
drepturi si obligatii civile2. capacitatea d exercitiu art. 37 c.
civ este aptitudinea persaonei de a incheia singura acte juridice
civilecapacitatea este o stare de drept (de iure), discernamantul
este o stare de fapt (de facto).
calsificarea incapacitatilor: 1. dupa natura lorA. incapacitati
de folosintaB. incapacitati de exercitiu
2. dupa intinderea lor: A. incapacitati generaleB. icapacitati
speciale
pentru persoana fizica1. incapacitatile de exercitiu sunt
incapacitati gnerale2. incapacitatile de folosinta sunt
incapacitati speciale
3. dupa izvorul lor: A. incapacitati stabilite de legea civilaB.
incapacitati stabilite de legea penala
4. in functie de modul in care opereazaA. incapacitati ce
opereaza de drept (ope legis)B. incapacitati care opereaza ca efect
al unei hotarari judecatoresti (incapacitatile de folosinta cu
caracter de sanctiune decaderea din drepturile partintesti,
incapacitatea exercitiu a unei persoane puse sub interdictie)
5. in raport cu opozabilitatea lorA. incapacitati absolute
impiedica incheierea valabila a actului juridic de incapabil cu
orice alta persoana incapacitati de exercitiu si anumite
incapacitati de folosinta (312/2005 privind dobandirea dreptului de
proprietate privata asupra terenurilor de cetatenii straini si
apatrizi precum si de persoanele juridice straine) B. incapacitati
relativeimpiedica incheierea valabila a actului judic de catre
incapabil cu o anumita persoana sau cu anumite persoane
6. dupa finalitatea lor: A. incapacitati cu caracter de
Sanctiune B. incapacitati cu caracter de protectie sau ocrotire
7. incapacitati instituite intuituu personae8. incapacitati
instituite in considerarea naturii sau destinatiei specifice a
anumitor bunuri (intuituu rei)
sanctiuni: 1. in cazul persoanelor fiziceA. nulitatea absolutai.
incapacitati de folosinta pentru ocrotirea unui interes generalB.
nulitatea relativaii. incapacitati de folosinta pentru ocrotirea
unui interes individualiii. nesocotirea regulilor referitoare la
capacitatea de exercitiu
2. in cazul persoanelor juridice: A. lipsa capacitatii de
folosinta sau nerespectarea principiului specialitatii capacitatii
de folosinta de catre persoanele uridice fara scop lucrativ atrag
sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic respectivB.
nerespectarea anumitor dispozitii privind capacitatea de exercitiu
atrage nulitatea relativa in cond art. 211, iar in principiu
nesocotirea regulilor referitoare la capacitatea de exercitiu a
persoanelor juridice nu se sanctioneaza cu nulitatea ( art. 210
(2), art. 218 (2) c. civ.) persoana fizica1. capacitatea de
folosintaaptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii
civileincepe la nastere si inceteaza odata cu decesul A. constatat
fizicB. data pe care hotararea ramasa definitiva a stabilit-o ca
fiind cea a mortii capacitatea anticipata de folsinta: art. 36 c.
civ drepturile copilului sunt recunoscut de la conceptiune insa
numai daca el se naste viuinfans conceptus pro nato habetur quoties
de commodis eius agitur2. capacitatea de exercitiu 1. lipsa
capacitatii de exercitiu A. minor mai mic de 14 aniB. interzisul
judecatoresc2. capacitatea de exercitiu restransa A. minorul intre
14-18 ani3. capacitatea deplia de exercitiu A. persoanele majore
(18 ani) B. minorul emancipatC. minorul casatorit capacitatea de
exercitiu inceteaza : 1. prin deces 2. prin punerea sunb
interdictie 3. prin anularea castoriei fata de minorul de rea
credinta
actele juridice incheiate: 1. lipsiti de capacitate de exercitiu
art. 43 c. civ. actele se incheie in numele acestora de catre
reprezentatii legali in conditiile prevazute de lege cel lipsit de
capacitate de exercitiu poate incheia singur acte de conservare si
acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent, si care se
executa la data incheierii lor. actele pe care le poate incheia
singur pot fi incheiate si de reprezentantul sau legal afara de
cazul in care legea dispune altfel sau natura actului nu i-ar
permite acest lucru.
2. persoanele cu capacitate de exercitiu actele se incheie de
catre acesta cu incuviintarea parintilor sau dupa caz a tutorelui
si in cazurile prevazute de lege cu autorizarea instantei de
tutela. incuviintarea sau autorizarea trebuie data cel tarziu in
momentul incheierii actului minorul cu capacitate de exercitiu
restransa poate face singur A. acte de conservare B. acte de
administrare care nu il prejudiciaza C. acte de dispozitie de mica
valoare, cu caracter curent si care se executa la data incheierii
lor.
3. minorul poate incheia acte juridice privind munca,
indeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia
sa cu incuviintarea parintilor sau a tutorelui precum si cu
respectarea dipzotiilor speciale daca este cazul. in acest caz el
exercita singur drepturile si executa singur obligatiile izvorate
din aceste acte si poate dispune singur de veniturile
dobandite.
sanctiuni: art. 44 c. civ actele facute de persoanele lipsite de
capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa,
altele decat cele prevaute la art. 41, 43, precum si actele facute
de tutore fara autorizarea instantei de tutela cand aceasta este
ceruta de lege sunt anulabile, chiar fara dovedirea unui
prejudiciu. cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate
de exercitiu restransa poate invoca singur in aparere
anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultata din
minoritate ori din punerea sub interdictie judecatoreasca. simpla
declaratie a incapabilului ca este capabil sa contracteze, nu
inlatura anulabilitatea actului. daca a folosit manopere dolosive
atunci instanta, la cererea partii induse in eroare poate mentine
contractul cand apreciaza ca aceasta ar constitui o sanctiune
adecvata persoanele capabile de a contracta nu pt opune mnorului
sau celui pus sub interdictie incapacitatea acestuia. actiunea in
anulare poate fi exercitata de : A. reprezentatul legalB. minorul
care a implinit varsta de 14 aniC. ocrotitorul legal atunci cand
actul a fost incheiat fara autorizarea instantei de tutela,
necesara potrivil legii, se va sesiza procurorul in vederea
exercitarii actiunii in anulare. persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu este obligata
la restituire decat in limita folosului realizat. minorul devenit
major poate confirma actul facut singur in timpul minoritatii
atunci cand trebuia reprezentat sau asistat. dupa descarcarea
gestiuni tutorelui poate confirma actul facut de tutorele sau fara
formalitatile prevazute de lege petru incheierea sa valabila in
timpul minoritatii confirmarea actului anuabil se face in
conditiile art. 1263, 1264 c. civ.
consimtamantul definitie: consimtamantul este exteriorizarea
hotararii de a incheia un act juridic civil. este o conditie: de
fond, esentiala, de validitatea, generala formele manifestarii de
vointa:1. expresa2. tacita
1. verbal2. in scris 3. gesturi (printr-un comportament care
potrivit legii, conventiei partilor, practicilor statornicite intre
acestea sau uzantelor nu lasa nicio indoiala asupra intentiei de a
produce efecte juridie corespunzatoare).
tacerea : qui tacit consentire videtur1. art. 1810 tacita
relocatine2. cand partile atribuie tacerii o semnificatie
juridicavointa juridica: 1. consimtamantul2. cauza
princpii ce guverneaza vointa juridica: 1. principiul libertatii
actelor juridice civile A. partile sunt libere sa incheie sau nu un
act juridic civilB. sunt libere sa stabileasca continutul
acestuiaC. sunt libere sa puna capat actului juridic pe care l-au
incheiat anterior
limite: art. 11 c. civ, si art. 1169 c. civ legea, ordinea
publica si bunele moravuri. 2. principiul vointei reale A. element
intrinsec psihologicB. element extern social
cerintele valabilitatii consimtamantului: 1204 c. civ. 1. serios
2. liber3. exprimat in cunostinta de cauza
1. serios exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
(animo contrahendi)nu este serios: A. este exprimat din gluma
(jocandi causa)B. din prietenie, curtoazie, complezentaC. sub
conditie suspensiva pur potestativa din partea celui care se
obligaD. manifestare de vointa prea vagaE. facuta cu o rezerva
mentala cunoscuta de destinatarul acesteia (resevatio mentalis)
2. sa provina de la o persoana cu discenamant exprimat in
cunostinta de cauzadiscernamatul este o stare de fapt. prezumtii cu
privire la discernamant: A. persoanele cu capacitate de exercitiu
deplina sunt prezumate a avea discernamantB. persoanele cu
capacitate de exercitiu restranasa au discernamantul inf ormareC.
cel lipsit de capacitate de exercitiu este prezumat a nu avea
discernamant.
lipsa discernamantului sanctiunenulitatea relativa.
3. sa fie liber- neviciat
1. eroarea art. 1207-12013 definitie: falsa reprezentare a unor
imprejurari la incheierea unui contract clasificare: 1. esentiala
2. neesentiala
1. esentiala (2) cade asupra obiectului actului juridic error in
negotium identitatii fizice a obiectului prestatiei error in
corpore calitatilor substantiale ale obiectului prestatiei - error
in substantiam asupra identitatii persoanei error in
personamstructura erorii esentiale: un element subiectiv, falsa
reprezentare a realitatii cerintele erorii esentiale: A. elementul
asupra caruia cade eroare sa fi fost determinant pentru incheierea
actului juridicB. in cazul actelor bilaterale si plurilaterale, cu
titlu oneros, partea cocontractanta sa fi stiut sau sa fi trebuit
sa stie ca elementul asupra caruia cade eroarea este esential.
2. neesentialapartea ar fi incheiat actul chiar daca ar fi avut
o corecta reprezentare a acelor imprejurari astfel ca nu este
afectata valabilitatea acestuia (eroare asupra starii civile a
cocontractanului) o eroare neesentiala poate fi considerata de
parti esentiala.
in functie de natura realitatii1. eroare de fapt2. eroare de
drept nu poate fi invocata eroare de drept in privinta
dispozitiilor legale accesibile si previzibile. alte clasificari:
1. eroare nescuzabila daca faptul asupra caruia a purtat eroare
putea fi cunoscut cu diligente rezonabile contractul nu poate fi
anulat. 2. eroare asumata nu atrage anularea contractului daca
eroare poarta asupra unui element cu privire la care riscul de
eroare a fost asumat sau dupa caz trebuia asumat3. eroare de
calculsimpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului ci
rectificarea. rectificarea poate fi facuta la cererea oricarei
parti. Exceptie: cand se concretizeaza intr-o eroare asupra
cantitatii. 4. eroare de comunicaredispoztiile cu privire la eroare
se aplica si cand poarta asupra declaratiei de vointa sau cand
declaratia a fost transmisa inexact prin intermediul atei persoane
sau mijloace de comunicare la distanta. sanctiune: nulitatea
relativa adaptarea contractului art. 1213 c. civ. 1. reclamant
partea indreptatita sa invoce anulabilitatea contractului2. parat
cocontractantuldeclara ca doreste sa execute sau exectua contractul
asa cum a fost inteles de partea aflata in eroare.
etape: 1. infomarea cu privire la modul in care a fost inteles
contractul de partea in eroare, inainte de invocarea
anulabilitatii. 2. termen suspesiv de 3 luni de la notificare
pentru a declara ca est de acord cu executarea sau sa executare
fara intarziere contractul asa cum a fost inteles de partea in
eroare.3. daca paratul a comunicat declaratia sa de a executa sau a
executat contractul, reclamantul nu mai poate obtine anularea.
dolul 1214- 1216 c. civ. definitie: eroare provocata de
manoperele frauduloase ale celeilalte parti, sau cand aceasta a
omis in mod fraudul sa il informeze pe contractant asupra unor
imprejurari ce se cuvenea sa i le dezvaluie.
structura : 1. element subiectiv intentia de a induce in eroare
o persoana pentru a determina incheierea unui act juridicin lipsa
intentiei de a induce in eroare despagubiri sau eroare spontana2.
element obiectivA. omisiv- dol prin reticentaB. comisivi. sugestie
sau captatie manoperele frauduloase pentru inducerea in eroare.
cerintele dolului: 1. nu este necesar ca eroarea sa fie esentiala
2. sa provina de la cealalta parte ( asimilat acesteia sunt si :
prepusul, gerantul afacerilor celeilalte parti sau reprezentatul)
3. sa provina de la un tert (daca cealalta parte a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca dolul la incheierea contractului) daca nu era
cunoscut sau nu trebuia sa fie cunoscut dolul, poate fi anulat
contractul pentru eroare. daca nu sunt indeplinite nici aceste
conditii exista o actiune in despagubiri impotriva tertului autor
al dolului. poate exista in privinta : 1. actelor bilaterale2.
actelor unilaterale (captatie si sugestie)
sanctiune: 1. nulitatea relativa: confirmarea actului (
renuntarea la invocarea nulitatii relative) nu atrage prin ea
insasi renuntarea la a cere daune interese. actiuni: art. 1257 c.
civ. 1. actiune in anulare2. actiune in despagubire3. actiune in
micsoarea prestatiei sale cu valoarea daunelor interese4. actiune
in majorarea prestatiilor cocontractantului.
nu este exclusa nici posibilitatea adaptarii contractului.
proba: dolul nu se prezuma. actori incubit probatio. este un
fapt juridic stricto sensu. este susceptibil de a fi probat cu
orice mijloc de proba.
violenta 1216-1220 c. civ.
definitie: viciu de consimtamant care consta in amentintarea
unei persoane cu un rau de natura sa ii produca, fara drept, o
temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu
l-ar fi incheiat. clasificare: 1. dupa natura raului cu care se
amenintaA. violenta fizica (vis)B. violenta morla (metus)
2. dupa criteriul amenintarii:A. legitimaB. nelegitima
structura violentei: 1. element obiectiv amenintarea cu un rauA.
de natura patromonialaB. de natura morala C. sa vizeze bunuriD. sa
vizeze persoanei. sotulii. descendentiiiii. ascendentiiiv. orice
persoana apropiata2. element subiectiv inducerea starii de temere
persoanei amenintateamenintarea poate fi si cu un rau viitor daca
temerea este considerabila la data incheierii actului juridic
cerinte: 1. temere determinanta pentru incheierea actului
juridic2. amentintare injusta3. in actele juridice bilaterale
amenintarea sa provina de la: A. celealta parte asimilati: gerant,
prepus, reprezentantB. tert numai daca cealalta partie conostea sau
trebuia sa cunoasca actest fapt.
caracterul determinant se analizeaza in finctie de :1. criteriu
subiectiv. varsta, stare sociala, sanatate, caracter, orice alta
imprejurare.amenintarea cu un drept: poate constitui violenta
temerea insuflata prin amenintarea cu exercitiul unui drept facuta
cu scopul de a obtine avantaje injuste. temerea reverentiara:
simpla temere din respect nu atrage anularea contractului
starea de necesitatea. daca una dintre parti profita de starea
de necesitate in care s-a aflat celealta parte, actul este
susceptibil de a fi anulat pentru violenta.
sanctiune: 1. nulitate relativa 2. datorita elementului obiectiv
actiune in raspundere civila delictuala. 3. art. 1257 mentinerea
contractului se poate cere micsorarea propriilor prestatii cu
cuantumul daunelor interese sau majorarea prestatiilor partii
adverse. 4. confirmarea actului prin renuntarea la invocarea
nulitatii nu atrage per se dreptul de a cere daune-interese.
leziunea: prejudiciul material suferit de una din parti ca
urmare a incheierii unui contract. 1. leziune in cazul majorilor
conceptie subiectiva disproportia dintre prestatii, profitatea de
catre una din parti a starii de nevoie sau a lipsei de exprienta
sau cunostinte a celeilalte parti. disproportia vadita dintre
prestatii care exista chiar la momentul incheierii contractului
(laedere- a rani) 2. leziune in cazul minorului conceptie obiectiva
trebuie dovedita numai paguba suferita de minorA. compararea
prestatiilorB. raportarea obligatiei asumate de minor la
patrimoniul sau sau alte circumstante.
domeniu de aplicare: 1. minorA. acte de administrare prin
exceptie acte de dispozitie ( art. 42 c. civ)B. act bilateral cu
titlu oneros si comutativC. pagubitor pentru minor.
2. major: A. actiunea in anulare este admisibila daca leziunea
depaseste jumatate din valoarea pe care o avea la momentul
incheierii contractului prestia promisa sau executata de partea
lezata, iar disproportia sa subziste pana la data cererii in
anulare. B. poate cere micsorarea propriilor prestatii sau
majorarea prestatiilor partii cocontractante.
nu pot fi atacate pentru lezune: contractele aleatorii
tranzactia alte contracte prevazute de lege
sanctiune: 1. partea lezata poate cereA. anularea contractuluiB.
reducerea obligatiilor sale cu valoarea daunelor interese la care
ar putea fi indreptatita, majorarea prestatiilor partii
cocontractante
in cazul leziunii se aplica dispozitiile privitoare la adaptarea
contractului. 1213 c. civtermen special de prescriptie: 1. un an de
la data incheierii contractului indiferent daca se cere anularea
contractului sau reducerea/majorarea prestatiilorpe cale de
exceptie anulabilitatea nu poate fi opusa dupa expirarea termenului
de prescriptie nu mai este imprescriptibila pe care le
exceptie.
comparatii: 1. asemanari
toate viciile sunt imprejurari de fapt care impedica formarea
sau darea unui consimtamant liber si in deplina cunostinta de cauza
sanctiunea este aceeasi : nulitatea relativa viciul trebuie sa
existe in momentul incheierii actului juridic. viciul nu este
necesar sa fie comun cand actul este incheiat prin reprezentare
anularea intervine cand a fost viciat consimtamantul
reprezentantului daca elementele sunt stabilite de reprezentat este
anulabil contractul daca a fost viciat consimtamantul acestuia din
urma. cel care invoca viciul trebuie sa il dovedeasca viciile nu se
prezuma
2. deosebiri:
dolul si violenta au un element subiectiv si un element obiectiv
eroare are numai un element subiectiv leziunea are un element
obiectiv in cazul minorului si un element subiectiv si obiectiv in
cazul majorului imprejurarea in cazul erorii esetiale si temerea in
cazul violentei trebuie sa fie determinante pentru incheierea
actului juridic in cazul dolului elementul nu trebuie sa fie
determiant exista cerinte specifice fiecarui viciu de consimtamant
eroarea esentiala este spontana si nu are actiune in raspundere
delictuala. in cazul erorii si leziunii se poate recurge la
adaptarea contractuluilui. in cazul dolului violentei cel viciat
poate opta in mentinerea contractului si echilibrarea prestatiilor
in cazul leziunii se poate cere reducerea sau sporirea uneia dintre
prestatii.
obiectul actului jurdic
obiectul contractului: este reprezentat de operatiunea juridica,
precum vanzarea, locatiunea, imprumutul, asa cum reiese din
ansambul drepturilor si obligatiilor contractuale
conditii de valabilitate: 1. determinat2. licit
sanctiune: nulitatea absolutaobiectul presatie: 1. determinat/
determinabil res certa res genera prin individualizare calitatea
norma supletiva cel putin medie art. 1486 c. civ. 2. sa fie
liciteste ilicit cand este prohibit de lege sau contravine ordinii
bublice sau bunelor moravuri 3. sa existeA. bunul pierise in
intregime anterior contractul nu produce nici un efectB. bunul
pierise numai in parte anularea contractului sau reducerea
pretuluiC. poate fi un bun viitor (ex. succesiunea viitoare) D.
poate fi un bun al unui tert trebuie sa procure si sa transmita
creditorului proprietatea sau sa obtina acordul tertului
neindeplinire raspundere pentru prejudicii
4. sa fie posibilimposbilitatea materiala sau juridica a
obiectului atrage nulitatea obiectului pentru lipsa sa ad
impossibilum nulla obligatiodaca imposibilitatea este relativa
atunci in caz de neexecutare va fi atrasa raspunderea civladaca la
momentul incheierii obiectul era posibil dar executarea devine
imposibila datoria unui caz de forta majora se pune problema
riscului contractului. daca imposbilitatea este datorata culpei
unei parti raspundere civla
5. sa fie in circuitul civil numai bunurile ce sunt in circuitul
civil pot face obiectul unor prestatii contractuale. sanctiune
nulitatea absolutabunurile scoase din circuitul civil pot forma
obiectul unor acte juridice concesiune,inchiriere conditii
speciale: sa fie o fapta personala a celui ce se obliga: -
contracte intuitu personae-este valabila conventia porte fort prin
care o parte se obliga sa depuna toate diligentele pentru a
convinge un tert sa incheie sau sa ratifice un act juridic.
existenta autorizatiei administrative sau juridicare armele si
munitiile sanctiune nulitate absoluta instrainarea bunului ipotecat
se face numai cu acordul prealabil al creditorului potecar
sanctiune nulitate absoluta cand exista datorii catre asociatia de
proprietari instrainarea bunului se face cu o clauza privitoare la
preluarea datoriilor de cumparator. trebuie acceptata de asociatia
de proprietari, inclusiv prin primirea platii.
cauza actului juridicmotivul care determina fiecare parte sa
incheie contractulcauza este o conditie:1. de fond2. esentiala3. de
validitate4. generala
raspunde la intrebarea: pentru ce s-a incheiat actul juridc
civil? cauza precede efectul doarece realizarea scopului este
ulterioara incheierii actului juridic. cerinte:1. sa existelipsa
cuzei atrage anulabilitatea contractului cu exceptia in care
contractul a fost gresit calificat si poate produce alte efecte
juridice. 2. sa fie licita este ilicita cand este contrara legii
sau ordinii publice nulitate absoluta3. sa fie moralaeste imorala
cand este contrara bunelor moravuri.
daca obiectul actului juridic contravine normelor imperative,
ordinii publice sau bunelor moravuri atunci si cauza este ilicita
sau imorala. exista si cazuri in care obiectul este licit si cauza
este ilicita sau imorala.
proba cauzei: se prezuma o cauza valabila pana la proba
contrara. este un fapt juridic si se poate proba prin orice mijloc
de proba.
forma actului juridic civil
definitie: modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa
facuta cu intentia de crea, modifica sau stinge un raport juridic
concret.trei cerinte de forma: 1. forma ad validitatem nulitate
absoluta2. forma ad probationem imposiblitatea dovedirii actului cu
alt mijloc de proba3. forma pentru opozabilitate -
inpozoabilitatea
principiul consensualismului: este o aplicare a principiului
libertatii actelor juridice autonomiei de vointa definitie:acea
regula de drept prin care simpla manifestare de vointa este
suficienta pentru care actul sa ia nastere in mod valabil.
dupa izvorul lor : 1. forma legala 2. forma conventionala daca
nu este respectata contractul este valabil cu exceptia in care
stabilesc ca respectivul ac va fi considerat valabil doar daca se
intocmeste in forma autentica.
FORMA AD VALIDITATEM conditie de validitate esentiala si
speciala care consta in necesitatea indeplinirii formalitatilor
prevazute de lege in lipsa carora actul nu s-ar putea naste in mod
valabil.
caractere ale formei ad validitatem: este un element constitutiv
esential al actului juridic civil in lipsa caruia sanctiunea este
nulitatea absoluta este incompatibil cu manifestarea de vointa
tacita este exclusiva in sensul ca un anumit act juridic solemn
imbraca o anumita forma, de regula forma autentica cerinte: tote
clauzele trebuie sa imbrace forma autentica determinarea
continutului nu se poate face prin trimitere la o sursa externa per
ralationem actul aflat in interdependenta cu aun act juridic solemn
trebuie sa imbrace si el forma solemna. actul juridic prin care se
modifica un act juridic solemn trebuie sa imbrace si el forma
solemna actul care determina inefcienta unui act juridic solemn
trebuie sa imbrace si el forma solemna: exceptie: legatul
forma pentru opozabilitate fata de terti
formalitatile necesare potrivit legii pentru a face actul
juridic opozabil persoanelor care nu au participat la incheierea
lui, in scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor. este
obligatorie si nu facultativa sanctiune:
inpozabilitatea actului juridic. posbilitatea tertului de a
ignora actul invocat de parti sau de una dintre ele impotriva
sa.
modalitatile actului juridc
termenul: definitie: eveniment viitor si sigur ca realizare pana
la care este amanata inceperea sau dupa caz singerea exercitiului
drepturilor subiective civile si a executarii obligatiilor
corelative
clasificare: in functie de efectul sau1. termen suspensivamana
pana la implinirea sa inceputul exercitarii dreptului subiectiv
civil si executarii obligatiei corelative. 2. termen extinctivamana
pana la implinirea sa stingerea exercitiului dreptului subiectiv
civil si executarii obligatiei corelative.
in raport de persoanele care beneficiaza de termen1. termen in
favoarea creditorului - depozit2. termn in favoarea debitorului -
regula3. termen in favoarea debitorului si creditorului. termenul
de restituire a sumei imprumutate intr-un contract de imprumut de
consumatie cu titlu oneros.
in principiu termenul profita debitorului, afara de cazul cand
din lege sau vointa partilor sau din imprejurari rezulta ca a fost
stipulat in favoarea creditorului sau ameblelor parti. doar cel in
favoarea caruia a fost stipulat termenul poate renunta la
beneficiul sau fara consimtamantul celeilalte parti. cand este
stipulat in favoarea ambelor parti, renuntarea se face cu acordul
ambelor parti
in functie de izvorul sau:1. termen voluntar stabilit prin act
juridic A. expresB. tacit reiese din natura raportului juridic sau
alte imprejurari2. termen legal stabilit de lege3. termen
jurisdictional stabilit de instanta termen de gratie (termen
judiciar)
in functie de criteriul cunoasterii sau nu a datei implinirii
sale1. termen cu scadenta certa (termen cert) 2. termen cu scandeta
incerta ( termen incert- moartea credirentierului)
efecte: afecteaza numai exercitarea drepturilor si executarea
obligatiilor nu si existenta lor
1. termenul suspensivintarzie inceputul exercitarii dreptului si
executarii obligatiilor corelative. eistenta lor este certa.
consecinte: executarea obligatiei inainte de scandenta in cazul in
care termenul a fost stabilit in favoarea creditorului sau si in
favoarea cerditorului creditorul nu poate fi obligat sa primeasca
platadebitorul face o plata valabila si nu poate cere restituirea
ei exceptie: plata s-a facut prin dol sau violenta inainte de
implinirea termnului titlularul dreptului poate face masuri
conservatorii asupra patrimoniului debitorului termenul suspensiv
nu amana transferul dreptului in cazul actelor transalative de
dreptui reale, cu exceptia cazului in care s-a prevazut expres
contrariul. riscul pieirii fortuite in cazul actelor translative de
proprietate este suportat de instrainator. acesta pierde dreptul la
contraprestatie si daca a primit-o trebuie sa o restituie.
creditorul nu poate cere plata de la debitor nu se poate opune
compensatia. in cazul termenului judiciar de gratie se poate opune
compensatia nu poate fi inceputa executarea silita prescriptia
curge de la data implinirii termenului sau de la data renuntarii la
beneficiul termenului stabilit in favoarea creditorului.
2. termenul extinctivstinge exercitiul dreptului subiectiv civil
si executarea obligatiilor civile corelative. pana la implinirea
termenului raportul juridic concret isi produce efectele sale insa
dupa implinirea termenului acesta inceteaza.
conditia:
definitie: eveniment viitor si nesigur ca realizare de care
depinde existenta (nasterea sau desfiintarea) dreptului subiectiv
si a obligatiei civile corelative.
clasificare: dupa efectele pe care le produce:1. suspensiva de a
carei indeplinire depinde nasterea (eficacitatea) drepturilor
subiective civile si a obligatiilor corelative3. rezolutoriede a
carei indeplinire depinde desfiintarea drepturilor subiective
civile si a obligatiilor corelative. prezumtie: se prezuma a fi
rezolutorie conditia, ori de cate ori scadenta obligatiilor
principale preceda momentul la care conditia s-a putea indeplini.
este o prezumtie relative. se poate face proba contrara.
dupa legatura cu vointa partilor:1. conditie cazuala depinde de
hazard sau de vointa exclusiva a unui tert. 2. conditie mixta
depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane
determinate3. conditie potestativa - i. pura depinde doar de vointa
unei parti obligatia asumata sub conditie suspensiva pur
potestativa din partea celui ce se obliga (debitorului) nu produce
nici un efect. echivaleaza cu lipsa intentiei obligatia sub
conditie suspensiva sau rezolutorie pur potestativa din partea
creditorului este valabila. obligatia sub conditie rezolutorie pur
potestativa din partea debitorului este valabila. obligatia sub
conditie suspensiva sau rezolutorie potestativa simpla este
valabila chiar daca depinde de vointa debitorului. sub hac
conditione, si volam, nulla est obligatioii. simpla - depinde de
vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate.
dupa cum consta in realizarea sau nerealizarea evenimentului
conditia poate fi:1. pozitiva2. negativa
reguli privind indeplinirea sau neindeplinirea condititei:
indeplinirea condititei se apreciaza dupa criteriile stabilite de
parti sau pe care acestea este probabil sa le fi avut in vedere,
dupa imprejurari. daca s-a stabilit ca evenimentul trebuie sa aiba
loc intr-un anumit termen si acesta a exipirat fara ca evenimentul
sa fie avut loc, conditia se socoteste neindeplinita. daca nu s-a
prevazut un termen se socoteste neindeplinita cand este sigur ca
evenimentul nu se va mai produce daca s-a prevazut ca evenimentul
nu trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen codnitia negativa se
socoteste indeplinita daca termenul a exepirat fara ca evenimentul
sa se fi produs chiar daca mai inainte de implinirea termenulu este
sigur ca evenimentul nu se va mai produce in lipsa de termen
conditia negativa se indeplineste cand este sigur ca evenimentul nu
se va mai produce conditia este indeplinita daca debitorul obligat
sub conditie impiedica indeplinirea ei se considera neindeplinita
daca partea interesata de indeplinirea conditiei, cu rea- credinta
determina indeplinirea ei. partea interesata poate oricand cere
instantei sa constate indeplinirea sau neindeplinirea conditiei.
partea in a carui interes a fost stipulata conditia poate renunta
la ea, obligatia devenind una simpla.
alte clasificari: 1. conditie posiblita2. conditiei imposbilita.
3. conditie licita si morala4. conditie ilicita si imorala.
conditia imposibila, ilicita sau imorala este considerata nescrisa
si atrage nulitatea absoluta a actului jurdic cand este insasi
cauza acestuia. daca este un act juridic afectat de o conditie
suspensiva, imposbila, ilicita si imorala actul se desfiinteaza.
daca este un act juridic afectat de o conditie rezolutorie,
imposibla, ilicita sau imorala actul juridic produce efecte,
nefiind afectat de aceasta modalitate.
efecte: afecteaza insai existenta (eficaitatea) drepturilor si
obligatiilr corelative produce efecte ex tunc momentul de la care
sau pana la care se produc efectele nu este cel al indeplinirii sau
neindeplinirii conditiei ci momentul incheierii actului juridic sub
conditie. prin vointa partilor se poate deroga de la aceasta norma.
efectele conditiei suspensive:1. pendente conditione actul nu
produce efecte eficacitatea drepturilor si obligatiilor corelative
fiind sub semnul intrebarii creditorul nu poate cere executarea
obligatiilor debitorul nu datoreaza nimic si daca efectueaza o
plata poate cere restituirea ca fiind plata nedatorata. obligatia
nu se poate stinge prin compensatie sau plata prescriptia nu incepe
sa curga actele juridice transaltive de drepturi reale nu produc
efectul transalativ. riscul va fi suportat de instrainator
creditorul poate face acte de conservare, il poate inscrie
provizoriu in cartea funciara poate solicita si obtine garantii
pentru creanta sa poate ceda prin acte inter vivos sau mortis causa
dreptul sau conditional
2. eveniente conditioneA. daca conditia s-a realizat: actul se
considera retroactiv ca fiind fost pur si simplu plata efectuata
pendete conditione nu mai poate fi restituita transmiterea
drepturilor consimite pendente conditione de titularul dreptului
conditional sunt consolidate fructele sunt culese de dobanditor din
momentul indeplinirii conditiei prescripita curge de la data
indeplinirii conditiei actele de administrare facute de
instrainator sunt opozabile chiar daca el nu a mai fost
proprietar.
B. daca nu s-a indeplinit conditia toate presatiile efectuate se
restituie garantiile se desfiinteaza toate dreptului constituite de
debitorul obligatiei de a preda bunul se consolideaza.
efectele conditiei rezolutorii: pendente conditione: actul
juridic este considerat a fi pur si simplu.
eveniente conditione:A. conditia s-a indeplinit -actul se
desfiinteaza cu efect retroactiv, drepturile si obligatiile nascute
din acest act juridic fiind considerate a nu fi existat niciodata.
- partile trebuie sa isi restituie prestaiiledaca pendente
conditione dobanditorul sub conditie rezolutorie a constituit
anumite drepturi cu privire la bun se desfiinteaza retroactiv
(resolvitur iure dantis, resolvitur ius accipiens) exceptii: actele
de administrare facute de dobanditor raman valabile fructele culese
de acesta raman in proprietatea sa in actele cu executare
succesiva, fectele implinirii conditiei rezolutorii se produc ex
nunc.
B. conditia nu s-a realizatdreptul se consolideaza
definitiv.
comparatie termen conditie: in cazul termenului se prodc
efectele ex nunc, in cazul conditiei se produc ex tunc termenul
afecteaza doar executarea contractului pe cand conditia afecteaza
insasi eficacitatea drepturilor si obligatiilor corelative in cazul
conditiei realizarea evenimentului este nesigura, termenul este un
eveniment sigur ca realizare chiar daca data exacta a implinirii
lui este nesigura.
sarcinadefinitie: este o modalitate specifica liberlitatilor si
consta intr-o obligatie de a da, a face, a nu face, impusa
gratificatului de dispunatorclasificare:in funcite de beneficiar:
1. in favoarea gratificatului2. in favoarea unei terte persoane3.
in favoarea dispunatorului
cand valoarea sa este egala sau intrece emolumentul donatiei
actul nu mai este cu titlu gratuit ci devine un act juridic cu
titlu oneros. donatorul raspunde pentru viicle ascunse ale bunului
asemnea vazatorului in limitele sarcinii. sarcina in favoarea unui
tert este o forma a stipulatiei pentru altul. tertul are
posibilitatea de a cere executarea contractului nu si revocarea
actului pentru neindelinirea sarcinii deoarece nu este parte in
contract.
alte clasificarI: 1. sarcina posibila2. sarcina imposibila3.
sarcina ilicita4. sarcina imorala
neexecutarea sarcinii nu afecteaza validitatea actului ci
eficacitatea sa, putand atrage REVOCAREA actului juridic cu titlu
gratuit pri care a fost instituita.
comparatie sarcina conditie conditia afecteaza acte juridice cu
titlu oneros si cu titlu gratuit in schimb sarcina afecteaza doar
actele cu titlu gratuit. conditia afecteaza existenta actului
juridic, sarcina afecteaza doar eficatitatea actului. conditia
opereaza de drept instanta doar constata indeplinirea sau
neindeplinirea conditiei, revocarea trebuie ceruita instantei
judecatoresti. actiunea prin care se solicita executarea sarcinii
sau revocarea donatiei pentru neexecutare se prescrie in termen de
3 ani de la data cand sarcina trebuia executata actiunea in
revocarea legatului pentru neindeplinirea sarcinii se prescrie in
termen de un an de la data cand trebuia executata sarcina actiunea
in constatarea indeplinirii sau neindeplinirii conditiei este
imprescriptibila atat revocarea actului pentru indeplinirea sau
neindeplinirea conditiei sau neexecutarea sarcinii produc efecte
retoractive.
efectele actului juridic civil
definitie: drepturile subiective si obligatiile civile carora
actul juridic le da nastere, le modifica sau le stinge. continutul
raportului juridic constituie efectele actului juridic.
determinarea efectelor reprezinta stabilirea drepturilor si
obligatiilor corelative generte, modificate sau stinse de un
act.
etapte pentru determinarea continutului actului juridic civl1.
probarea actului juridi cvil idem est on esse et non probari. 2.
interpretarea clazelor actului pentru:a. calificarea actuluib.
stabilirea intelesului actului sau a unor clauzereguli de
interpretare: 1. actul juridic se intepreteaza dupa vointa
concordanta a partilor si nu dupa sensul literal al termenului,
tinandu-se seama de scopul contractului, de negociereile purtate de
parti, de practicile statornicite intre acestea, de comportamentul
ulterior incheierii contractului2. clauzele actului juridic sunt
supuse interpretarii sistematice se interpreteaza unele prin
altele3. clauzele indoielnice se interpreteaza in sensul ce se
potriveste cel mai bine naturii si obiectului actului juridic4.
clazele indoilnice se interpreteaza tinand seama de natura
contractului, de imprejudarirele in care a fost incheiat, de
interpretarea data anterior de parti, etc. 5. daca o clauza este
susceptibila de doua sensuri se interpreteaza in sensul in care
produce efecte si nu in sensul in care nu produce efecte actus
interpretandul este putius ut valeat quam ut pereat. 6. daca
contractul ramane neclar clauzele se interpreteaza in favoarea
celui care se obliga, cu exceptia contractului de adeziune cand se
interpreteaza impotriva celui care le-a propus.
principii care guverneaza efectele actelor juridice
1. principiul fortei obligatorii pacta sunt servandacontractul
are putere de lege intre parti exceptiile: A. cazuri de restrangere
incetarea contractului din cauza pieirii totale a bunului,
incetarea contractului datorita decesului uneia dintre parti, B.
cazuri de extinderecazuri de prelungire a efectelor actelor
juridice prin intermediul legii. ex: moratoriul legal acordarea de
termene care au ca efect amanarea generala a executarii unor
obligatii contractuale de catre o anumita categorie de debitori
C. revizuirea efectelor anumitor acte juridice din cauza ruperii
echilibrului contractual, in urma schimbarii imprejurarilor avute
in vedere de parti in momentul incheierii actului juridic teoria
impreviziunii art. 1271 c. civ in materia liberalitatilor este
reglementata revizuirea conditiilor si sarcinilor. art. 1006 c.
civ. D. posibilitatea uneia dintre parti de a aduce modificari
unilaterale actului
2. principiul irevocabilitatii actului juridic bilaterla sau
plurilateral nu i se poate pune capat decat prin vointa numai a
uneia dintre parti, iar actul juridic unilateral nu i se poate pune
capat decat prin manifestarea de vonta in sens contrar a autorului
acestuia. exceptii:irevocabilitatea unor acte bilaterale revocarea
donatiei intre soti denuntarea contractului de locatie incheiat pe
durata nedeterminatairevocabilitatea unor acte unilaterale
testamentul legatul revocarea renuntarii la mostenire promisiunea
publica de recompensa marturisirea pentru eroare de fapt
3. principiul relativitatii actul juridic produce efecte numai
intre parti fara a putea sa profite sau sa dauneze tertelor
persoane. res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse
potest.
opozabilitatea actelor juridicedesi actelul juridic nu genereaza
obligatii si drepturi decat intre parti, tertele persoane trebuie
sa le respecte. pentru terti actul juridic apare ca o situatie
juridica, ca un fapt juridic stricto sensu. consecinte: 1.
incalcarea drepturilor sau impedicarea executarii obligatiilor
atrage raspunderea delictuala2. tertul poate folosi orice mijloc de
proba pentru a-l dovedi.
notiuni: 1. parte persoana care incheie un act juridic personal
sau prin reprezentare si in patrimoniul careia se produc efectele
respective o parte poate fi alcatuita din mai multe persoane fizice
care au un interes sau o pozitie comuna (coproprietarii) 2. tertii
(penitus extranei) persoane straine de un act juridic3. avanzii
cauza: (habentes causam)persoana care nu a participat la incheierea
actului juridic dar este indrituit sa profite de efectele lui sau
sa suporte aceste efecte, datorita legaturii lor juridice cu una
dintre parti:A. succesorii universali si cu titlu universalB.
succesorii cu titlu particularC. creditorii chirografari
cerinte pentru calitatea de avand cauza a unui suscesor cu titli
particular1. sa fie vorba de drepturi sau obligatii strans legate
de dreptul subiectiv dobandit2. sa fie vorba de acte uridice
anterioare incheiate de autorul sau cu alte persoane si referitoare
la acelasi drept sau bun3. actul juridic sa indeplineasca
conditiile referitoare la opozabilitatea fata de terti.
daca nu sunt indeplinite aceste conditii succesorul cu titlu
particular este tert. exceptii de la principiul relativitatii
efectelor actului juridic civilexceptii reale1. stipulatia pentru
altulexceptii aparente 2. simulatia3. cesiunea de creanta4.
repreznetarea5. actiunile directe 6. gestiunea de afaceri
nulitatea actului juridic civil
sanctiunea ce lipseste actul juridic civl de efectele contrare
normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila
caracteristici: 1. sacntiune de drept civil2. priveste numai actele
juridice nu si faptele juridce3. intervine cand sunt incalcate
dispozitii privitoare la validitatea actului juridic (fond sau
forma) 4. lipseste actele de efectele contrare normelor edictate
pentru incheierea sa valabila (nu priveste intotdeauna intreg
actul)5. actul juridic este lipsit numai de acele efecte care
contravil scopului urmarit de dispozitia legala incalcata6.
nulitatea se raporteaza la momentul incheierii contractului7. nu
intervine daca printr-o norma speciala se dispune altfel (adaptarea
contractului)
functiile nulitatii 1. preventiva2. sanctionatorie3. mijloc de
garantie a principiului legalitatii
delimitarea nulitatii de alte sanctiuni:
1. rezolutiunedesfiintarea retroactiva a unui contract
sinalagmatic cu excutare uno ictu, in cazul neexecutarii culpabile
a obligatiilor de catre una dintre parti. si rezolutiunea si
nulitatea produc efecte ex tuncnulitatea se aplica tuturor actelor
juridice in schimb rezolutiunea se aplica contractelor
sinalagmatice cu executare uno ictudaca intr-un contract
sinalagmatic se pune problema nulitatii si rezolutiunii va fi
analizata cu prioritate problema nulitatii.
rezilierea: este sanctiunea ce intervine in cazul neexecutarii
in mod culpabil a unui contract sinalagmatic cu cexecutare
succesiva si consta in incetarea efectelor contractului respectiv
ex nunc.
revocare: inlaturarea efectelor liberalitatilor datorita
ingratitudinii gratificatului sau neexecutarii culpabile a
sarcinii. caducitatea: cauza de ineficacitate ce consta in lipsirea
actului juridic valabil incheiat de orice efecte datorita unei
imprejurari ulterioare incheierii sale si care este independenta de
vointa autorului actului juridic. caducitatea produce efecte ex
nunc. cauza care determina caducitatea este intotdeauna straina de
vointa autorului actului juridic
reductiunea: sanctiune aplicabila in cazul actelor incheiate cu
nesocotirea unor inderdictii stabilite de lege pentru ocrotirea
unor persoane sau pentru restabilirea echilibrului
contraprestatiilor intr-un contract sinalagmatic, cu titlu oneros
si comutativ. 1. reductiunea liberalitatilor2. reductiunea
prestatiilor pentru leziune
clasificarea nulitatilor:in functie de interesul ocrotit prin
dispozitia legala 1. nulitate absolutase sanctioneaza cu nulitatea
absoluta nerespectarea la incheierea actului juridic a unei norme
care ocroteste un interes general, adica a unei norme imperative de
ordine publica2. nulitate relativa
se sanctioneaza cu nulitatea relativa nerespectarea la incheiera
actului juridic cvil, a unei norme imperative de ordine privata, ce
instituie o conditie de validitate la incheierea actului juridic
civil.
criterii de stabilire a nulitatii: 1. indicatie legiuitorului A.
nulitatea abosluta constatarea nulitatiiB. nulitatea relativa
anulabilitatea actului2. natura interesului ocrotit3. prezumtie de
nulitate relativa art. 1252 c. civ.
in functie de intinderea efectelor: 1. nulitate totala. -
exceptiaart. 1255 clauzele contrare legii, ordinii publice si
bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag
nulitatea contractului in intregul sau numai daca sunt prin nautra
loe esentiale, sau daca in lipsa lor contractul nu s-ar fi
incheiat2. nulitate partiala regula
daca contractul este mentinut, atat clauzele nule cat si cele
considerate nescrise sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale
aplicabile.
in functie de modul de consacrare legislativa:1. nulitate
expresa2. nulitate virtualain functie de conditia de validitate
incalcata1. nulitati de fond2. nulitati de forma
in funcite de modul de valorificare1. nulitati juridicare2.
nulitati amiabile1246 c. civ daca prin lege nu se prevede altfel
nulitatea contractului poate fi constatata sau declarata prin
acordul partilor. clauzele considerate nescrise sunt: A. nulitati
absoluteB. de regula partialeC. care opereaza de drept
cauzele de nulitate: daca instanta este sesizata cu mai multe
motive de nulitate, cu un obiect in desfiintarea unui act juridic,
nu exista o ordine in care instanta trebuie sa analizeze nulitatea.
toate cauzele de nulitate sunt legale partile nu pot institui sau
suprima cauze de nulitate. cauze de nilitate absoluta a actului
juridic: 1. incalcarea dipoztiilor referitoare la capacitatea
civila A. incapacitati speciale de folosinta persoana fizicaB.
lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridiceC.
nerespecitarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta
a persoanei juridice fara scop lucrativ. D. lipsa totala a
consimtamantului E. nevalabilitatea obiectului actului juridic
civil sau obiectul obligatieiF. nevalabilitatea cauzeiG.
nerespectarea formei ad validitatemH. nerespectarea dreptului de
preemptiune in cazurile expres si limitativ prevazute de lege.
cauze de nulitate relativa
regimul juridic al nulitatii: 1. cine poate invoca nulitatea2.
cat timp poate fi invocata nulitatea3. daca nulitatea poate sau nu
fi acoperita prin confirmare
regimul juridic al nulitatii relative: 1. poate fi invocata in
principiu de persoana ocrotita prin norma juridica incalcata.A.
poate fi invocata de o terta persoana nulitatea relativa pentru
vicierea consimtamantului testatorului apartine mostenitorilor
legali care nu sunt parti ale actului juridic a carui nulitate o
invocaB. de reprezentatul legal al celui lipsit de capacitate de
exercitiuC. de ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de
exercitiu restransaD. creditorii chirografari pe calea actiunii
obliceE. de procuror cand actul este incheiat fara autorizarea
instantei de tutelanulitatea relativa nu poate fi invocata din
oficiu de isntanta judecatoreasca. 2. trebuie invocata pe cale de
actiune in termenul de prescriptie A. este imprescriptibila pe cale
de exceptie ( exceptie leziune) B. este prescriptibila pe cale de
actiune
3. nulitatea relativa poate fi confirmata expres sau tacit de
partea interesata sau de succesorii in drepturi ai acesteiaconditii
pentru confirmare expresa: i. sa provina de la partea indreptatita
sa invoce nulitateaii. sa fie facuta in deplina cunostinta de
cauzaiii. sa fie facuta dupa incetarea violentei daca este vicviul
ce afecteaza actuliv. viciul sa nu mai existe in momentul
confirmariiv. sa cuprinda obiectul, cazuza si natura obligatieivi.
sa se faca mentiune despre motivul actiunii in anulare si despre
intentia de a se repara viciul pe care se intemeiaza actiunea
confirmare tacita rezulta din fapte care nu lasa nicio indoiala
asupra intentiei de acoperire a nulitaiti relative ex: executarea
vlountara a unui act juridic lovit de nulitate relativa daca partea
cunostea cauza de nulitate si actul a fost executat in cunostinta
de cauza.
notificarea confimarii: persoana care poate confirma actul poate
fi pus in intarziere printr-o notificare pentru a:1. exercita
actiunea in anulare2. a confirma actul juridic.
termenul este de 6 luni de la data comunicarii notificariieste
un termen de decadere. o prezumtie absoluta de confirmare a actului
judic.
confirmarea efecte: validarea actului judirdic, efectele actului
producandu-se ex tunc. confirmarea unui contract anulabil pentru
vicierea consimtamantului pentru dol sau violeta nu implica prin ea
insasi renuntarea la dreptul de a cere daune interese
regimul juridic al nulitatii absolute: 1. nulitatea absoluta
poate fi invocata de orice parte interesata instanta este obligata
sa invoce din oficiu nulitatea absoluta. instanta nu poate dispune
fara o cerere in dispozitivul hotararii asupra nulitatii actului.
daca se cere executarea unui contract lovit de nulitate absoluta se
va respinge cererea ca neintemeiata fara a se face mentiune in
dispozitivul hotararii depsre nulitatea actului si fara a pronunta
nulitatea. nulitatea absoluta nu poate fi invocata de o persoana
complet straina ci numai de o persoana care justifica un interes.
daca actiunea in nulitatea absoluta este introdusa de un tert cu un
interes propriu atunci calitatea procesuala pasiva apartine tutoror
partilor actului juridic. 2. poate fi invocata oricand pe cale de
actiune sau exceptie imprescriptibila3. in principiu nu poate fi
acoperita prin confirmare expresa sau tacitaexceptie: mostenitorii
defunctului pot confirma o liberalitate a autorului lor chiar daca
aceasta este lovita de nulitate absoluta art. 1010 c. civ.
efectele nulitatii: definitie: consecintele juridice ale
aplicarii sanctiunii nulitatii, adica urmarile datorale
desfiintarii in intregime sau in parte a unui act juridic civil
care a fost incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare
la conditiile sale de validitate.
efectul actului juridic nul este exprimat prin adagiul: quod
nullum est, nullum producit efectum generic efectul actului juridic
nul consta in desfiintarea raportului juridic civil nascut din
actul juridic lovit de aceasta sanctiune si prin aceasta
restabilirea legalitatii. distinct de desfiintarea actului juridic
se poate angaja raspunderea civila delictuala cand cauza de
nulitate este imputabila uneia dintre partiex: pentru acoperirea
cheluielilor pe care cocontractantul le-a facut in vederea
incheierii contractului desfiintat, pentru acoperirea dobanzilor
platite de cumparator pentru creditul pe care l-a facut in vederea
cumpararii bunului.
enumerarea principiilor efectelor nulitatii: 1. retroactivitatea
efetelor nulitatii2. repunerea partilor in situatia anterioara
(restitutio in integrum) 3. anularea actului juridic initial si a
actului juridic subsecvent (resoluto iure dantis resolvitur ius
accipiens)
eceptiile de la principiile efectelor nulitatii constituie in
acelasi timp si limitari ale principiului quod nullum este nullum
producit effectum.
1. principiul retroactivitatii efectelor nulitatiinulitatea
produce efecte ex tunc. partile ajung in situatia in care s-ar fi
aflat daca nu s-ar fi incheiat acel act juridic. exceptii: 1. cazul
minorului de buna credinta la incheierea casatoriei care pastreaza
capacitatea deplina de exercitiu2. declararea nulitatii unei
persoane juridice3. cazul copiilor dintr-o casatorie anulata4.
casatoria putativa fata de sotul de buna credinta la incheierea
casatoriei
2. principiul restabilirii situatii anterioare restitutio in
integrumin cazul in care contractul este desfiintat fiecare parte
trebuie sa restituie celeilalte parti in natura sau echivalent
prestaitileprimite chiar daca acestea au fost executate succesiv
sau au avut caracter continuu.
aspect procesual: A. se poate solicita in acelasi timp
declararea nulitatii si restabilirea situatiei anterioare un capat
de cerere principal si un capat de cerere accesoriu. B. se poate
cere intai anularea actului iar apoi sa se ceara pe calea unui
proces distinct restabilirea situatiei anterioare. C. instnata nu
poate dispune din oficiu restabilirea situatiei anterioare deoarece
s-ar incalca principiul disponibilitatii.
exceptii: 1. pastrarea de catre posesorul de buna credinta
(dobanditorul dintr-un act translativ ori constitutiv de drepturi
reale principale asupra unui bun frugifer) de buna-credinta in
temeiul art. 948 c. civ si art. 1645 c. civ. a fructelor culele in
intervalul de timp cat a durat posesia sa de buna-credinta posesia
de buna credinta inceteaza cel mai tarziu la data introducerii
cererii de chemare in judecata. 2. in cazul celui lipsit de
capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa
trebuie sa restituite doar in limita folosului obtinut. 3. cazul
cand dobanditorul printr-un act juridic constitutiv sau translativ
de proprietate sau aun alt drept real ar putea invoca uzucapiunea4.
cazul in care a intervenit precriptia actunii in restituirea
prestatiilor executate in temeul actului juridic locuvit de
nulitate.
modalitati de restituire: 1635-1647 c. civ. art. 1637 c. civ.
restituirea se fae in natura sau in echivalent. regula este ca
restituirea se face in natura. valoarea restituirii in echivalent
se face la data cand debitorul a primit ceea ce trebuie sa
restituite.
principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii
actului initialresoluto iure dantis, resovitur ius accipiens
anularea actului juridic intial (primar) atrage si anularea actului
juridic subsecvent datorita legaturii lor juricie.
exceptii: cand anularea actului juridic initial nu atrage si
anularea actului juridic subsecvent ci acesta este mentinut desi se
afla in stransa legatura cu actul juridic desfiintat. principii
pentru exceptii: i. buna credintaii. securitatea si stabilitatea
circuitului civil
1. actele de conservare si administrare a bunului ( buna
credinta) 2. locatararul de buna credinta3. alte contracte cu
executare succesiva care vor continua sa produca efecte pe durata
stipulata de parti dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii
titlului
cazuri care inlatura principiul quod nullum est, nullum producit
effectum
1. conversiunea actului juridic2. error communis facit ius3.
principiul raspunderii civile delictuale
1. conversiunea actului juridic civil
considerarea manifestarii de vointa in sensul in care reprezinta
un act juridic valabil si nu un act juridic lovit de nulitate.
manifestarea de vointa este calificata ca echivalenta a unui anumit
act juridic chiar daca nu este valabila ca alt act juridic.
conditii: 1. sa existe un element de diferenta intre actul
juridic nul si cel care urmeaza a fi considerat valabil. natura
contractului, continutul actetuia, efecte, forma. 2. actului
juridic lovit de nulitate sa indeplineasca toate coditiile de
validitate ale actului juridic ce urmeaza a fi considerat valabil
incheiat3. manifestarea de vointa a partilor sa fie in favoarea
conversiunii. aceasta nu va produce efect daca partile au dorit in
actul lovit de nulitate sa fie exclusa conversiunea.
nu este conversiune:1. cand unele clauze sunt anulate iar altele
pastrate (nulitate partiala)2. cand actul juridic apare nul
datorita denumirii gresite date de parti intervine calificarea
actului juridic. error in nomine negotii3. dintre cele doua acte
juridice incheiate de aceleasi parti se desfiinteaa doar unul4. se
reface actul juridic nul5. se valideaza actul prin confirmare6.
intervine novatia.
aplicatii: manifestare de vointa nula ca vanzare dar poate fi
antecotranct de vanzare. act de instrainare lovit de nulitatepoate
fi valabil ca revocare a legatului ce aveaca obiect bunul la care
se referea actul de instrainare desfiintat testamentul autentic sau
privilegiat, nul pentru vicii de forma dar valabil ca testament
olograv daca este scris si semnat si datat de mana testatorului.
inscrisul autentic nul ca atare dar valabil ca inscris sub
semnatura privata inscris sub semnatura nul dar valabil ca inceput
de dovada scrisa.
2. error communis facit ius.
cand cineva impartasind o credinta comuna si invincibila a
considerat ca o persoana are un anumit drept sau calitate juridica
atunci instanta tinand seama de imprejurari poate hotara ca actul
incheiat in aceasta stare va produce fata de cel aflat in eroare
aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil, afara de cazul in care
desfiintarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu. nu se prezuma nu
este aplicabil in materie de carte funciara sau alte sisteme de
publcitate
aplicatie:1. actele de stare civila actele de stare civila
intocmite de o persoana care a execricitat in mod public
atributiile de ofiter de stare civila, cu respectarea tuturor
prevederilor legale sunt valabile chiar daca acea persoaa nu avea
calitate, inafara de cazul cand beneficiarii acestor acete au
cunoscut in momentul intocmirii lor, lipsa acestei calitati. 2.
principiul raspunderii civile delictuale duce in anumite cazuri la
mentinerea efectelor unui act juridic lovit de nulitate. partea
vinovata de cauza de nulitate solicita anularea actului juridic
desi cealata parte ar urma sa sufere un prejudiciu din cauza
anularii actului juridic respectiv, prejudiciu ce trebuie reparat
de cel cuplabil. apli