CUNOASTEREA SI APRECIEREA NUTRETURILOR
CUNOASTEREA SI APRECIEREA NUTRETURILOR
Notiunea de nutret. Nutreturile sunt produse de origine
vegetala, animala, minerala sau industriala de sinteza care,
folosite singure sau in amestec, asigura prin substantele nutritiva
ce le contin cerintele de htana nacesare organismului animal atat
pentru satisfacerea functiilor vitale, cat si pentru punerea in
valoare a potentialului productiv, fara a dauna insa sanatatii
generale a organismului.
Clasificarea nutreturilor
Nr.crt.Grupa nutreturilorDenumirea nunutreturilor din grupa
1.Suculente a. nutreturi verzi
b. nutretuti insilozate
c. semisiloz
d. borfoturi
e. radacinoase
f. tuberculi
g. bostanoase
h. resturi culinare
2.Fibroase a. fanuri
b. faina si granule din plante verzi deshidratate
c. faina din nutreturi fibroase
3.Grosiere a. paie de cereale
b. coceni de parumb
c. ciocalai
d. vrejuri
e. plevuri
f. gozuri II
g. dejectii de pasare
4.Concentrate a. concentrate cultivate
b. concentrate industriale
c. fainuri proteice de origine vegetala
d. fainuri proteice de origine animala
e. spartri de ceriale (gozuri I)
5.Energetice a. grasimi vegetale de uz furajer
b. grasimi animale de uz furajer
c. zahar furajer
d. glucoza
e. amidon
f. melasa
6.
Substante minerale a. macroelemente
b. microelemente
7.Aditivi furajeria. vitamine
b. aminoacizi
c. antibiotice furajere
d. substante enzimative
e. coloranti
f. substante hormonale
g. antioxidanti
h. substante azotate sintetice neproteice
8.Preparate furajerea. nutreturi combinate
b. nuclee (zoofort) A1 A7; BOCM 1 7
c. premixuri
d. substituenti.
1. SUCULENTE
a) Nutreturi verzi
Nutretul verde provine din pajistile naturale sau cultivate
destinate consumului direct de catre animalele sau plantele
furajere destinate consumului proaspat din recoltare mecanica.
Nutretul verde reprezinta hrana de baza a animalelor in timpul
verii, este palatabil si contine substante nutritive cu valoare
biologica ridicata si este usor digestibil.
Se obtine cu un cost de productie scazut, fapt care asigura
rentabilitatea productiei animaliere.
Pajistile naturale reprezinta circa 3 milioane ha utilizabile 6
7 luni (in medie) pe an. Animalele consuma cu placere iarba frageda
si suculenta din zona de munte, deal, vai, lunci sau terenuri
nisipoase. Substanta organica este digerata foarte bine de
rumegatoare (70-80%), cabaline (50-56%)si mai slab de suine
(40-50%),cu o cheltuiala de energie relativ ridicata pentru
procesele de digestie.
Valoarea nutritiva a 1 kg pasune masa verde este redata in
tabel.
Prin pasunat, animalele beneficiaza de miscare, dezvoltandu-se
armonios, se evita carentele vitamino minerale si infecunditatea,
se realizeaza prosuctii economice.
Dupa compozitia botanica, pajistile naturale difera
nutritiv.
In zona de campie (0-200m altitudine) cel mai nutritiv amestec
floristic este alcatuit din 65% Festuca sulcata, 35% Medicago
falcata sau lupulina. In zona de deal (200 800 m altitudine) se
recomanda un amestec de 88% graminee (festuca, lolium) si 12%
leguminoase (medicago lupmina). In zona de munte (peste 800 m
altitudine) se recomanda un amestec de 73% graminee (lolium perene,
sgrostis tenuis,poa paratensis), 24% leguminoase (medicago falceta,
trifolium repens forma Ladino) si 3% alte plante spontane.
Productiile realizate sunt intre 12500 15200 kg/ha.
In decursul vegetatiei, valoarea nutritiva a pasunii este
variabila.
Valoarea nutritiva a nutretului verde
Denumirea furajuluiSU
(g/kg)UN/kgPBD
(g/kg)Ca
(g/ kg)P
(g/kg)Caroten
(mg/kg)
Pajisti de munte
Pajisti alpine
Pajisti de deal
Pajisti ci vai de lunci
Pajisti de terenuri nisipoase320
260
230
240
2500.20
0.18
0.21
0.18
0.1418
20
20
19
110.8
1.9
2.0
2.2
1.80.6
0.5
0.8
0.6
0.645
40
45
45
15
Primavara pasunea este mai bogata in substante nutritive, iar
odata cu avansarea in vegetatie, scad proteina, carotenul si
gustul, datorita ridicarii continutului in substanta
uscata.Continutul in Ca, K, Na, Cl, P, creste odata cu dezvoltarea
plantei. Iar mg scade treptat. Valoarea nutritiva a pasunilor este
mult mai depreciata de plante toxice care produc tulburari
digestive, respiratorii; consumate in cantitate mare ele pot duce
la moartea animalului.
Pentru a evita intoxicatiile la animale se recomanda ca inainte
de pasunat sa li se administreze fan, paie, iar in cazul in care
plantele toxice sunt mai frecvente se va evita pasunatul, urmand ca
plantele sa fie cosite in faza tanara pana pana a nu produce
samanta si se suprainsamanteaza pasunea cu plante furajere
valoroase.
Pasunatul incepe cand iarba are inaltimea de 25 30 cm, pe
parcele care asigura hrana pentru 4 6 zile, pe acessae se revine la
pasunat, dupa refacerea inaltimii ierbii, in 25 35 zile.
Durata sezunului de pasunat este 15 iunie 15 septembrie in zona
alpina, 1 iulie 15 septembrie in zona subalpina, mai septembrie in
zona de deal si aprilie octombrie in zona de campie.
Numarul de animale care vor pasuna pe parcele se stabileste dupa
productia de masa varde a acestuia si dupa necesarul de nutret
verde al unui animal pe zi.
Nutreturile verzi cultivate se produc pentru suplimentarea
pasunii care devine insuficienta in lunile de vara cu seceta, cat
si pentru a produce materie prima necesara conservariinutreturilor
prin insilozare, folosite in sezonul de iarna.
Necesarul de masa verde pentru animale
Specia si categoria Kg/ziSpecia si categoriaKg/ziSpecia si
categoriaKg/zi
Vaci lactate
Tauri
Tineret femele 18-27 luni
Tineret femel 12-18 luni
Vitei 6-12 luni60
30
50
35
20Vitei 0-6 luni
Tin. Mascul 12-24 luni
Cai de munca
Boi de munca
Tin.cabalin 2-3 ani8
20
60
60
45Tin. Vabalin
1-2 ani
Tin.cabalin sub
1 an
Oi adulte, berbeci
Tin.ovin peste 1 an
Tin.ovin sub 1 an30
8
8
8
6
Nutretul verde se obtine prin cultivarea se leguminoase si
graminee anuale sau perene.
Leguminoasele perene mai valoroase sunt lucerna,
trifoiul,sparceta si ghizdeiul. Valoarea lor nutritiva este redata
in tabel.
Valoarea nutritiva a leguminoaselor perene
Denumirea furajuluiSU
(g/kg)UN/kgProblema
(g/kg)Ca
(g/ kg)P
(g/kg)Caroten
(mg/kg)
Lucerna
- inainte de inflorire
- incaputul infloririi
- in timpul infloririi
- dupa inflorire
Trifoi la imbobocire
Sparceta la imbobocire
Ghizdei200
220
240
260
160
210
2000.14
0.16
0.13
0.10
0.18
0.17
0.1427.48
30.00
20.17
6.00
26
23
196.0
5.0
5.3
2.1
3.4
2.8
2.50.9
0.7
0.8
0.3
0.6
0.5
0.465
59
61
31
70
55
45
Dintre leguminoase le perene amintite, lucerna are valoarea
nutritiva cea mai ridicata, digestibilitatea proteinei 80,5%, a
celuloei 44,8%. Este bine valorificata de vaci lactate, vaci
gestante si tineretul in crestere sidezvoltare. Se introduce
treptat in hrana prin obisnuire 7 8 zile si numai sub forma palita,
pentru a preintampina gastrointestinale (meteorizati). Adaparea
animalelor trebuie sa se faca inainte de consumarea lucernei cu cel
putin o ora.
Cantitatile verzi folosite sunt redate in tabel.
Trifoiul rosu sau alb prezinta insusiri valoroase, cu productie
ridicata de masa verde, ritm de crestere foarte bun, otravire
rapida, rezistenta la detoliere. Se preteaza foarte bine la
pasunat, mai ales trifoiul alb Ladino, in amestec cu greminee
perene, in zone umede si reci.
Cantitati verzi folosite la animale
Specia si categoriaKg
Bovine adulte (cu paie)
Tineret bovin (cu paie)
Avine adulte (supliment)
Porcine adulte (faza tanara)
Cai (in amestec cu apie)
Palmipede 40 50
25 35
3 4
5 7
20 25
0.10 0.12
Sparceta valorifica bine solurile sarace, calcaroase, unde
lucerna sau trifoiul nu reusesc, avand calitatea de a nu produce
meteorizatii la pasunare. Este consumata cu placere numai pana la
inflorire, cand se lignifica rapid.
Ghizdeiul valorifica solurile acide si umede. Este mai putin
consumat verde datorita gustului amarui, nu produce meteorizati iar
pigmentul galben se transmite in lapte.
Leguminoasele anuale folosite ca nutret sunt mazarea furajera,
mazarichea, borceagul. Valoarea nutritiva a acestora esteredata in
tabelul de mai jos.
Valoarea nutritiva a leguminoaselor anuale
Denumirea furajuluiSU
(g/kg)UN/kgPBD
(g/kg)Ca
(g/ kg)P
(g/kg)Caroten
(mg/kg)
Mazare in formarea pastarilor
Mazariche panonica prima pastaie
Borceag de toamna(secara+mazariche)
Borceag de primavara (ovaz+mazare)150
150
210
1700.11
0.12
0.17
0.729
29
26
213.1
2.9
1.3
1.20.5
0.7
0.7
0.660
70
46
55
Dintre leguminoasele anuale mai utilizate sunt borceagurile
formete dintr-o legumiloasa (mazarea semanata primavara si
mazarichea toamna) in amestec cu o graminee (secara toamna si ovaz
primavara), fiindca dau productii de 20 30 t/ha. Acestea se dau in
consum sub forma sub forma cosita la grajd in cantitati apropiate
cu a leguminoaselor perene, mai ales hrana vacilor cu lapte, avand
efec de stimulare a lactatiei, indeosebi cand leguminoasa este in
faza de formare a pastailor.
Gramineele perene cele mai valorose sunt urmatorele: golomatul
(dactylis glomerata), raigrasul (lolium perene), paiusul de livezi
(festuca pratensis), timoftica (pheleum pratense).
Gramineele perene se cultiva in amestec cu leguminoasele perene
pentru infiintarea pajustilor temporare sau pentru
suprainsamantarea pajistilor cultivate. Ele se utilizeaza de la
faza de inspicare si pana la inflorire.
Valoarea nutritiva a graminelor perene este redata in tabel.
Valoarea nutritiva a gramineelor perene
Denumirea furajuluiSU
(g/kg)UN/kgPBD
(g/kg)Ca
(g/ kg)P
(g/kg)Caroten
(mg/kg)
Golomat
Raigras
Paius
Timoftica 230
150
280
3000.17
0.16
0.20
0.2115
26
14
141.2
1.0
1.3
1.70.7
0.6
0.7
0.940
61
35
40
Gramineele anuale cultivate mai des pentru masa verde sunt
porumbul, secara, orzul, ovazul, raigrasul italian (lolium
multiflorum).
Porumbul furajer pentru masa verde este folosit ca sursa de
hrana in lunile iulie si august utilizand soiul Fundulea la
densitarea de 80000 plante/ha, reultand 34 t masa verde/ha, soiul
Calea la densitatea de 60000 plante/ha rezultand 40t/ha.Se
recolteaza porumbul la inaltimea de 60 70 cm, cand pruductia ajunge
la 15 20 t/ha si pana la faza de aparitie a paniculelor, dupa care
scade gradul de consumabilitate. Nutritiv porumbul are 0,18 UN/kg,
16g PBD/kg, 53 mg caroten/kg, 0,6g Ca/kg, 0,3g P/kg.
Se administreaza in cantitati de 30 40 kg/zi la vacile lactante,
in amestec cu lucerna 25 30 kg/zi. Cultura se poare esantiona pana
in octombrie prin esalonarea in timp a culturii.
Raigrasul italian (Loloum multiflorum) asigura 60 80 t/ha in
doua coase dupa care poate fi urmat in cultura de hibridul iarba de
Sudnsorg.
Se utilizeaza cosit la iesle, este palatabil si mai proteic daca
se cultiva in amestec cu mazarichea de toamna,dand rezultate
productive la vaci cu lapte si tineretul taurin in crestere,in
conditii asemanatoare cu cele recomandate la porumbul verde.
Nutritiv,are 0,16 UN/kg,26 g PBD/kg,1 g Ca/kg,0,6 g P/kg,61 mg
caroten/kg.
Alte culturi furajere pentru producere de nutret verde
Rapita furajera soiul Liho asigura masa verde timpurie cu
productia de 30 t/ha, utilizata pana la inflorire in cantitati mici
si in amestec cu alte furaje.Valoarea nutritiva este apreciata la
0,09 UN/kg, 20 g PBD/kg, 1,9 g Ca/kg, 0,5 g P/kg si 20 mg
caroten/kg.
Frunzele si coletele de sfecla au digestibilitate ridicata,
valoarea nutritiva fiind estimata la 0,09 UN/kg , 20 g PBD/kg, 0,5
g Ca/kg, 0,3 g P/kg si 40 mg caroten/kg. Au efect purgativ, din
care cauza se dau in amestec cu fan tocat, curatate de impuritati
si neinghetate.
Datorita continutului ridicat de acid oxatic fixeaza calciul,
formand compusi insolubili in digestia ruminala; de aceea la
utilizarea frunzelor de sfecla se suplimenteaza hrana cu 1,5 g
CaCO3 la fiecare kg de frunze de sfecla, la circa 3 ore dupa
consumarea acestora. Se recomanda un consum zilnic de 15 kg la vaci
lactante, 30 kg la bovine in ingrasare, 1-2 kg la oi. Datorita
dezavantajelor mentionate anterior se evita utilizarea in hrana
gestantelor, tineretului si a cabalinelor.
b) Nutreturi insolizate
insolizarea este un procedeu de conservare a plantelor verzi
prin murare, in scopul asigurarii unei hrane bogate in substante
nutritive si vitamine, suculenta si dietica, la un cost redus.
PROCESELE BIOCHIMICE CE AU LOC IN MASA NUTRETULUI MURAT:
Procesele biochimice determinate de respiratia plantelor
Datorita oxigenului ramas in masa nutretului, plantele continua
sa respire maximum 20 ore daca nutretul este bine tasat; oxigenul
se epuizeaza si plantele mor asfixiate de CO2 acumulat prin
oxidarea glucidelor, fenomen urmat si de o crestere a temperaturii
interne a nutretului, ideal la 30oC.
C6H12O6 + 6O2 + 6CO2 + 6H2O + 674 cal.
Daca tasarea nu este suficienta, plantele continua sa respire si
au loc pierderi de substante nutritive.
Procesele biochimice determinate de fermentatiile bacteriene
Dupa tasarea energica si moartea celulelor, CO2 creeaza conditii
de anaerobioza favorabile dezvoltarii bacteriilor lactice. Acestea
secreta acid lactic, cu efect conservant al nutretului (daca
reprezinta minimum 2% din masa nutretului), prin transformarea
glucozei. Alaturi de fermentatia lactica are loc si o usoara
fermentatie acetica, data de activitatea bacteriilor acetice,
atunci cand nutretul nu este suficient tasat. Cand tasarea este
insuficienta se creeaza conditii de aerobioza favorabile
dezvoltarii bacteriilor butirice, care secreta acid butiric, toxic
la o concentratie de 0,3% si imprima nutretului gust si miros
neplacut. Nutretul murat de calitate nu trebuie sa contina acid
butiric decat maximum 0,06%.
Drojdiile furajere se pot adauga la insilozare, ele sunt
consumatoare de oxigen si vor crea conditiile favorabile
dezvoltarii bacteriilor daunatoare prin secretia de alcool care, in
cantitati mici, imprima nutretului gust si aroma placuta, crescand
palabilitatea nutretului.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA CONSERVAREA NORMALA A NUTRETULUI:
Continutul plantelor in zaharuri usor fermentescibile din care
sa se formeze suficient acid lactic.
Continutul plantelor in apa. Murarea obisnuita se face cand
plantele au umiditatea de 65 75%; in acest caz aerul se elimina
repede din siloz si mentine o temperatura redusa , favorabila
fermentatiei lactice.
Daca se reduce umiditatea de insolizare prin ofilirea plantelor
pana la umiditatea de 50 55%, se reduc mai mult pierderile datorate
activitatii bacteriilor, nutretul murat fiind mai nutritiv.
Gradul de tocare a plantelor, pana la limita de 0,5 cm grosime,
asigura o tasare buna, O2 se elimina repede, se formeaza CO2 care
asigura conditii favorabile dezvoltarii bacteriilor lactice
necesare unei murari de buna natura.
Temperatura din siloz trebuie sa aiba valoarea ideala (30oC), cu
limita maxima pana la 50oC, peste care sunt afectate insusirile
gustative, scade digestibilitatea proteinei si cresc pierderile de
substante nutritive. Aceste valori ale temperaturii sunt asigurate
prin murarea de plante cu un bogat continut in zahar
fermentescibil, tocarea marunt (0,5 cm), tasarea puternica,
reducerea timpului de insolizare la 3 4 zile si inchiderea ermetica
a silozului pentru formarea rapida CO2 favorabil dezvoltarii
bacteriilor lactice.
ORGANIZAREA INSILOZARII NUTRETULUI VERDE:
pregatirea silozurilor prin curatire mecanica, spalarea si
dezinfectarea prin varuiri;
tocarea materialului de insolizat la 0,5 cm grosime, in faza
optima de dezvoltare a plantei. Porumbul pentru siloz se toaca in
faza de bob sticlos, leguminoasele (lucerna, trifoiul) cand 30 40%
din plante sunt inflorite se cosesc, se ofilesc pana la 55 60%
umiditate, apoi se toaca marunt si in amestec cu furaje grosiere
(paie, coceni) se taseaza energic. Borceagurile se insolizeaza dupa
aceeasi tehnica aplicata leguminoaselor fara insa a mai fi
amestecate cu grosiere fiindca gramineele din componenta au
zaharuri fermentescibile suficiente obtinerii unui siloz de
calitate;
umplerea silozului in maximum 3 4 zile si tasarea permanenta in
acest interval de timp pentru a scoate aerul din masa
nutretului;
acoperirea silozului cu folie de polietilena si cu baloti de
paie sau borhot de sfecla in strat de 50 cm.
TEHNICA INSOLIZARII NUTRETURILOR
Murarea porumbului planta intreaga se face in faza de
bob-sticlos prin tocare mecanica la 0,5 1 cm grosiere si tasare
energica.
Pentru cresterea continutului de proteina se foloseste o solutie
din 0,72 kg uree sintetica si 0,28 kg sulfat de amoniu la 200 litri
apa, necesara pentru 1.000 kg nutret verde sau in amestec cu
leguminoase (lucerna, trifoi, mazare) in raport 1:5.
Murarea leguminoaselor se face cand conditiile atmosferice nu
permit producerea fanului de calitate. Leguminoasele nu se pot mura
bine singure datorita continutului redus de zaharuri
fermentescibile. Se lasa 1 2 zile pentru scaderea continutului de
apa pana la 65 70%, se toaca si se amesteca cu graminee in raport
de 1:2 sau melasa in raport de 1:50, solutie 25%. Se recolteaza la
inceputul infloririi.
Murarea borceagurilor se face prin cosire si ofilire pana la 65%
in brazda,tocare la 0,5/1cm grosime si tasare energica.
Borceagurile contin suficient zahar fermentescibil si se mureaza
usor.Se recolteaza cand leguminoasele sunt in floare,iar graminele
in faza de burduf.
Murarea stiuletilor de porumb se aplica cand conditiile
atmosferice nu au permis maturare deplina a stiuletilor.Se
insilozeaza cu sau fara panusi,tocat sau macinati sub forma de
pasta,apoi se taseaza simplu sau in amestec cu fan tocat sau pleava
in proportie de 10%,pentru a reduce continutul de apa din nutretul
tocat.
Murarea cocenilor uscati de porumb.Cocenii uscati prin murare
isi maresc palatabilitatea.
Pentru murarea buna se amesteca cu porumb verde in faza
lapteceara ambele tocate marunt,in proportie 1:2,incat sa se
realizeze umiditatea de 60-75%.
Pentru cresterea cantitatii de proteina se poate amesteca masa
tocata de coceni uscati si porumb verde cu o solutie de melasa si
uree in apa, in raport 1:9:10.Se calculeaza un necesar de 0,5% uree
din calitatea de morare.
APRECIEREA CALITATII NUTRETULUI MURAT
Organoleptic se verifica culoarea,mirosul si gustul.Culoarea
unui nutret murat de calitate este galbuie-verzuie-masinie.Culoarea
galbena denota o aciditare ridicata si cand va fi folosita se
suplimenteaza hrana cu 2 g CaCO 3 pe un kg nutret murat.Culoarea
bruna denota ca in siloz au fost temperaturi ridicate,nutretul este
sarac in caroten si are o valoare nutritiva mai scazuta.
Mirosul normal este aromat,de paine proaspata coapta,in urma
frecarii intre palme se mentine mirosul maxim 30 minute.
Gustul normal este dulce acrisor.
Cantitatea de acizi organici se determina prin exprimarea
aciditatii totale.
Se considera un nutret de calitate cand acidul lactic reprezinta
2%,acidul acetic cel mult 0,6%, iara acidul butiric maximul
0,06%.
Valoarea nutritiva a nutreturilor insilozate
Denumirea furajuluiSU
(g/kg)UN/kgPBD
(g/kg)Ca
(g/ kg)P
(g/kg)Caroten
(mg/kg)
Porumb
-inainte de inspicare
-cu bob in lapre
-cu bob in lapte-ceara
-tulpina fara stiuleti
Coceni de porumb+melasa 2%+uree 5%
Coceni de porumb+taitei de sfecle1/1
Siloz frunze si colete sfecla
Semisiloz lucerna palit
Siloz primavara verde
Semisiloz borceag primavara palit
Pasta de stiuleti porumb cu pasuni
Pasta de stiuletiporumb fara panusi
150
230
250
200
350
460
150
450
300
450
600
7000.12
0.21
0.22
0.17
0.19
0.22
0.10
0.31
0.20
0.30
0.70
0.808
9
11
5
17
12
10
57
15
53
53
600.7
1.0
1.2
4.0
1.6
1.6
1.8
10.0
2.2
3.1
1.5
1.80.3
0.5
0.5
1.5
0.6
0.6
0.4
1.5
0.9
1.3
0.6
0.827
19
18
17
-
-
30
72
18
68
15
15
Cantitatea de nutret murat recomandat in hrana zilnica a
animalelor este tedata in tabel.
Cantitati de nutret recomandat in hrana
Denumirea
nutretului
muratTAURINEOVINEPORCINEPASARICAI
Tauri
Vaci lapte
Juninci
Tineret 1 an
Tineret 1-2 ani
Adulte
TineretVieri
Scroafe
Tineret
Porc igrasiGaini
Gaste
Porumb lapte-ceara
Coceni tocati+1% melasa
Porumb pasta fara panuse
Porump pasta cu panuse
Lucerna palita12 25 20 10 15
10 20 15 7 15
- - - - -
12 20 15 8 10
12 20 15 10 152 1
2 1
-
1,5 0,8
2 1 - - - -
- - - -
1-2 3 2 4
- - - -
1-2 3 1 3 - -
- -
- -
- -
0,05 0,1515
-
-
-
15
Semisilozurile.Sub denumirea de sermisiloz se intelege murarea
borceagurilor sau a altor plante furajere cand umiditatea lor este
cuprinsa intre 40-50% .Metoda are avantajul obtinerii unui nutret
mai bogat in substante nutritive,care se poate utiliza si in
perioada de gestatie avansata la rumegatoare.Pentru obtinerea
semisilozului ,plantele sunt plasate 24-48 ore in brazda pentru a
se ofili 50% umiditate,sunt tocate la 0,5 cm si tasate puternic in
silozuri de suprafata. Semisilozurile de consum au umiditatea
minima de 30%, ceilalti parametri de calitate fiind identice cu ai
nutretului verde murat prin metode clasica.
Borhoturile sunt produse de fabricatie rezultate din din
industrializarea sfeclei de zahar, cartofului de la fabricile de
spirt sau bere.
Taiteii de sfecla contin cantitati mici de zahar, proteina,
grasimi si saruri minerale. Valoarea nutritiva este de 0,08 UN/kg,
6g PBD/kg, 0,7g Ca/kg, 0,1g P/kg. Se comercializeaza sub forma
proaspata, care se pastraza prin murare, fiind singur sau in
amestec cu grosiere tocate sau sub forma, uscata, cu 15% umiditate.
cAntitatea consumabila la vacile cu lapte este de 20 kg taitei
proaspeti, 14 kg murati sau 5 kg uscati; tineretul beneficiaza de 1
2 kg. Taiteii uscati se administreaza dupa inmuiere in apa calda
sau se macina sub forma de faina si se dau in amestec cu nutreturi
concentrate cultivate.
Borhotul de cartof din industria amidonului contine 150g SU/kg,
0,16 UN/kg, 10g PBD/kg, 0,1g Ca/kg, si se foloseste in hrana
taurinelor la ingrasat; 30 kg in stare proaspata sau 2kg dub forma
uscata; in hrana oilor la ingrasat 0,5kg sub forma uscata si in
hrana porcilor la ingrasat 0,5kg sub forma uscata.
Borhotul de cartofi din industria spirtului contine 50g SU/kg,
0,05 UN/kg, 7g PBD/kg, 0,1g Ca/kg, 0,5g P/kg. Se utilizeaza 30 kg
la vacile cu lapte si 40kg la bovinele adulte.
Borhotul de porumb din industria amidonului contine in stare
proaspata 240g SU/kg, 0,32 UN/kg, 22g PBD/kg, 0,1g Ca/kg, 0,3g
P/kg, iar sub forma uscata contine 1,24 UN/kg si 122g PBD/kg. Se
utilizeaza in hrana bovinelor la ingrasat (25kg, proaspete), la
vacile cu lapte (3kg uscate) si porcii la ingrasat (0,5 kg
uscat).
Borhotul de porumb din industria spirtului contine in stare
proaspata 80g SU/kg, 0,09 UN/kg,13g PBD/kg, 0,5g Ca/kg si 3,1g
P/kg. Cantitatile utilizate sunt 30 kg pentru taurine la ingrasat
si lactante sub forma proaspata, in cantitate de 15kg.
Radacinoase.
Sfecla furajera este apreciata datorita digestibilitatii
ridicate 85% la rumegatoare, 92% la cabaline, 87% la suine, 89% la
pasari. Este utilizata la inceputul stabulatiei fiindca pastrarea
prin insilozare este limitata la 4 6 luni. Valoarea nutritiva este
apreciata la 0,12 UN/kg, 10g PBD/kg, 0,3g Ca/kg, 0,3g P/kg si 130g
SU/kg nutret. Se administreaza in stare cruda si tocata, in
urmatoarele cantitati: la vaci cu lapte 25kg/zi, cai de munca
15kg/zi, porcine 5kg.zi, ovine adulte 3 4 kg/zi. Pe timpul hranirii
cu sfecla se suplimenteaza ratia cu 3g CaCO3 pentru fiecare kg
sfecla.
Gulia furajera are o valoare nutritiva apropiata sfeclei
furajere: 0,01 Un/kg, 14g PBD/k, 0,3g Ca/kg, 0,5g P/kg si 190g
SU/kg nutret. Este folosita in frana vacilor lactate in cantitate
de 15g/zi, ea imprimand laptelui o culoare galbuie dar si un miros
de gulie; in hrana bovinelor la ingrasat se administreaza 15kg/zi,
iar in alimentatia cailor de tractiune 10kg/zi si pe animal.
Morcovul furajer este consumat cu placere mai ales de tineret si
este usor digestibil. Este utilizat frecvent in hrana
reproducatorilor masculi si a femelelor gestante, administrat crud
si tocat pentru a asigura necesarul zilnic de caroten in ratoe.
Valoarea nutritiva este de 0,15 UN/kg,10g PBD/kg, 0,6g CA/kg, 0,4g
P/kg, 60 MG carote/kg si 130g SU/kg nutret.
Tuberculi.
Cartoful contine 23 l g SU/kg, in care amidonul reprezinta circa
75%; are 0,2 l UN/kg, 17g PBD/kg, 0,1g CA/kg, 0,5g P/kg.
Cartoful este rentabil valorifivat de suine (93%), celelalte
specii, rumegatoare sau pasarile il valorifica partial. Se
recomanda pastrarea la intuneric si fara a incolti fiindca creste
continutul de solanina de la 0,01% la 0,5% devenind toxic. Se
foloseste in hrana dupa fierbere si amestecat cu nutret concentrat;
la porci adulti 10kg, vaci cu lapte 10 kg, la gaste si rate cate
100g cartofi fierti.
Pe timpul franirii cu cartofi se suplimenteaza ratia cu 3g CaCO3
pentru fiecare kg de cartofi.
Bostanoase.
Fructele suculente contin 90 94/apa si sunt reprezentate de
bostanul furajer si pepenele verde furajer.
Bostanul furajer contine 100g SU/kg, 0,11 UN/kg, 13g PBD/kg, iar
semintele sale sunt bogate in grasimi. Se recomanda in hrana
porcilor la ingrasat 6kg, sub forma pisata si la vaci lactate 10kg,
la ambele specii amestecandu-se cu nutret macinat.
Pepenele verde furajer contine 89g SU/kg, 0,1g UN/kg si 8g
PBD/kg; are o digestibilitate ridicata datorita suculentei si
gustului placut dat de glucide. Este folosit tocat, la vaci cu
lapte se administreaza 20kg si la porci la ingrasat 10kg.
Resturi culinare rezultate de la restaurante, cantine s epot
utiliza mai bine in stare proaspata la furajarea porcilor la
ingrasat, pana la 10kg zilnic.
Fibroase.
Fanuri.
Fanul se obtine prin uscarea naturala sau artificiala a
plantelor verzi inainte de a ajunge la maturitatea fiziolofica,
prin reducerea umiditatii de la 80% la 13 14%, forma sub care se
poate conserva.
Fanurile pot fi obtinute din ierburile zonei alpine, de pe
pasunile cultivate, dun borceaguri sau leguminoase perene.
Obtinerea fanului din pajistile naturale din zonele de munte,
deal sau campie se face prin cosirea ierburilor de pe pasunile
naturale ale zonei respective.momentul cosirii este cand gramineele
se afla la inceputul infloririi, iar leguminoasele la imbutonate;
in acest moment plantele au un continut mare de substante
nutritive, iar productia cantitativa de masa verde este superioara.
Cosirea inainte de perioada optima determina obtinerea unui fan
valoros, vitaminic, dar in cantitate mica, cosirea dupa perioada
optima determina obtinerea unei cantitati mai mari de fan dar de
valoare nutritiva mai redusa prin scuturarea frunzelor si
pierderile vitaminice in timpul uscarii.
Dupa cosire, iarba se usuca natural sau artificial prin mai
multe metode; durata de uscare este variabila, fapt ca va influenta
direct calitatea fanului.
Uscarea naturala.
uscarea in brazda timp de trei zile, de la 80% la 17% umiditate
in fan. Are dejavantajul pierderilor reletiv mari de substante
nutritive (20 30%);
uscarea in valuri (suluri) se deosebeste de cea anterioara prin
faptul ca zilnic se intorc brazdele sub forma de valuri, reducand
pierderile la 15/prin scuturarea uscarii la doua zile;
uscarea pe suporturi (prepelegi, paliere, garduri)se aplica in
zonele ploioase si mai ales la plantele leguminoase, pierderile
fiind de 10% substante nutritive;
uscarea in baloti se face prin cosirea ierburilor si uscarea
naturala pana la 30% umiditate, apoi balotarea si lasarea pe camp a
balotilor pana cand umiditatea ajunge la 17%, apoi asezarea
acestora in sira ci sistam de aerisire prin canale verticale.
Uscarea artificiala se face prin ventilarea cuaer rece sau cald
produs in instalatii spaciale.
Plantele se cosesc si se lasa in brazda 30 ore pentru a se
reduce umiditatea pana la 40%, apoi se depoziteaza sub forma de
sira cu latura mare de directia vantului dominat, pe o instalatie
de uscare cu aercald la 35 - 40C sau cu aer rece, cand timpul este
frumos. Se interzice ventilarea cu aer rece pe timp ploios fiindca
se introduc vapoti de apa in masa deuscare. Pentru ventilatie
eficienta in intreaga sira se folosesc tuburi din tabla care se
ridica pe masura incarcarii nutretului in sira, lasnd in urma
canale verticale prin care va circula aerul de uscare trimis de un
ventilator amplasat la capatul sirei. Dupa uscare se inveleste
coama sirei cu un strat de paie de 1 m grosime sau folii de
polietilena.
Fanul se lasa in sira cel putin doua luni pana la consumare,
pentru definitivarea proceselor de fermentare si se poate pastra
pana la 10 12 luni, dupa care devine prafos isi pierde aroma si
culoarea.
Fanul se utilizeaza la toate animalele: bovine 2 12 kg/zi, ovine
intre 0,5 si 2kg/zi, iar cabaline intre 5 si 12 kg zilnic.
Valoarea nutritiva a fanului obtinut din ierburi ale pasunilor
este redata in tabelul urmator.
Valoarea nutritiva a fanului natural
Denumirea fanuluiSU
(g/kg)UN/kgPBD
(g/kg)Ca
(g/kg)P
(g/kg)Caroten
(mg/kg)
Fan de munte
Fan de deal870
8600.52
0.4757
566.8
5.42.1
2.024
18
Fanul natural cuprinde mai multe subtipuri si anume: fan de
lunca, fan de balta, fan de campie, fande deal, fan de munte si
otava, care este fanulde la ultima cosire intr-un stadiu timpuriu,
cu continut mai bogat in proteina si mai fraged.
Obtinerea fanului din plantele pasunilor cultivate.
Se foloseste tehnica de uscare amintita la pasunile naturale;
particular aici este gradul mai mare de mecanizare a uscarii in
cazul tehnicii de pasunare, cand annual o parcela a pasunii se lasa
pentru autoinsamantare.
Valoarea nutritiva a acestei grupe de fanuri este redata in
tabelul urmator.
Valoarea nutritiva a fanului cultivat
Denumirea fanuluiSU
(g/kg)UN/kgPBD
(g/kg)Ca
(g/ kg)P
(g/kg)Caroten
(mg/kg)
Dactylis + lucerna
Dactylis + lucerna
840
8200.54
0.6377
7013.7
10.22.6
2.125
22
Obtinerea fanului din borceaguri se bazeaza pe metoda clasica de
uscare la rece a plantelor recoltate, cand leguminoasele sunt la
inflorire iar gramineele isi formeaza inflorescenta.
Valoarea nutritina a fanului de borceag este influentata de
procesul leguminoaelor se al gramineelor care compn amestecul; in
general raportul este 70:30% in favoarea gramineelor.
Valoarea nutritiva a fanului de borceag
Denumirea fanuluiSU
(g/kg)UN/kgPBD (g/kg)Ca (g/kg)P
(g/kg)Caroten (mg/kg)
Mazare + ovaz
(b. primavara)
Mazariche + secara
(b. toamna)860
8500,49
0,5484
566,4
6,31,9
1,819
20
Obtinerea fanului din leguminoase perene.
Fanul de lucerna este de cea mai buna calitate, datorita
digestibilitatii ridicate si valorii sale nutritive riducate, prin
continutul de proteina, provitamine si saruri minerale.
Valoarea nutritiva depinde de faza de vegetatie la care este
recoltata planta.
Valoarea nutritiva a fanului de lucerna
Faza de recoltare a lucernei SU (g/kg)UN/kgPBD (g/kg)Ca (g/kg)P
(g/kg)Caroten (mg/kg)
Imbobocire
Inceput de inflorire (30%)
Inflorire deplina853
844
8530,53
0,48
0,41132
122
9619,8
16,8
10,01,9
1,3
1,632
26
18
Metoda de uscare trebuie sa tina cont de faptul ca elementele
nutritive sunt acumulate 4/5 din totalul lor in frunze si flori.
Tehnica va fi astfel aplicata ca pierderile de frunze si flori sunt
minime.
Acest deziderat se obtine prin cosirea plantelor cand 30% din
ele sunt inflorite, fiindca procentul de scuturare este redus in
ecest moment. Se usuca 30 ore in brazda pana la 40% umiditate , se
lasa 1 2 zile in camp apoi se depoziteaza in sire si se usuca in
continuare cu aier rece pana la 14 15% umiditate.
Fanul de lucerna este recomandat la toate speciile si
categoriile de animale.Se distribuie ca atarea sau macinat (la
porci si ouatoare) sub forma de faina de fan.
Fanul de trifoi se coseste la inflorire deoarece recoltat mai
timpuriu,datorita suculentei ingreuneaza uscarea.Valoare nutritiva
difera de faza de vegetatie la care afost recoltat, dupa cum se
arata in tabel.
Valoarea nutritiva a fanului trifoi
Faza de recoltare a trifoiuluiSU (g/kg)UN/kgPBD (g/kg)Ca (g/kg)P
(g/kg)Caroten (mg/kg)
La inceputul infloririi
La inflorirea completa
Trecut de inflorit836
836
8400,62
0,59
0,52105
92
7910,3
9,8
9,33,2
2,8
2,236
25
17
b) Faina si granule din plante verzi deshidratate
Deshidratarea se face la circa 8000C,pentru inlaturarea rapida a
apei din plante,folosind instalatii cu mare capacitate de
incalzire.
Pentru a produce fainuri de fan se foloseste lucerna sau
trifoiul verde,plante bogate in proteine,provitamine si saruri
minerale.Dupa recoltare se toaca la 1 cm, se deshidrateaza la
850-10000 C, se macina sub forma de faina la moara cu ciocanele sau
se bricheteaza(granuleaza) in granulator, sub presiune, in prezenta
unui liant(melasa,bentonita de sodiu). Dupa racire la curent de aer
rece se ambaleaza granulele in saci si ferite de lumina solara,mai
ales faina de fan.valorile nutritive ale fainuilor sunt redate in
tabel.
Valoarea nutritiva a fainii de leguminoase
Denumirea nutretului deshidratatSU (g/kg)UN/kgPBD (g/kg)Lizina
(g/kg)Ca (g/kg)P (g/kg)Caroten (mg/kg)
Lucerna (continut in PB peste 19%)
Lucerna (PB 16-19%)
Lucerna (PB 13-16%)
Trifoi rosu inainte de imbobocire
Trifoi rosu in timpul imbobocirii
Faina de lucerna910
910
910
900
900
9300,69
0,63
0,56
0,62
0,59
1,10204
172
143
215
180
1707,1
5,9
5,0
7,9
6,7
7,118,9
13,9
13,4
17,6
14,9
18,02,9
2,1
2,0
3,1
2,6
2,4146
137
130
135
130
150
3.3. GROSIERE
a) Paiele de cereale sunt produse secundare ale cerealelor de
toamna sau primavara(grau,orz,secara,orez,avaz). Paiele cerealelor
recoltate in parga sunt mai nutritive deacat acele recoltate la
coacerea deplina. Ele au un continut ridicat de celuloza,deaceea
sunt valorificate mai bine de rumegatoare,care digera 50% din
substanta uscata, iar cabalinele numai 30%.
Dintre paie, cele de ovaz sunt mai palatabile si se folosesc mai
des la cabaline. Pentru a imbunatati valoarea valoarea nutritiva se
aplica diferite procedee de preparare: prin murare, melasare,
saramurare.
Valoarea nutritiva a grosierelor
Sortimentul de paieSU (g/kg)UN/kgPBD (g/kg)Ca (g/kg)P
(g/kg)Caroten (mg/kg)
Paie de ovaz
Paie de orz
Paie de grau
Paie de secara
Paie de orez900
830
870
910
8900,37
0,35
0,37
0,30
0,2313
8
3
12
184,3
3,7
3,2
3,6
5,41,0
1,2
0,7
0,9
0,61,0
1,0
1,0
1,0
-
b) Cocenii de porumb sunt mai nutritivi decat paiele de cereale;
ei se conserva prin saramurare, melasare, insolizare cu taitei de
sfecla de zahar. Valoarea nutritiva a unui kg de coceni uscati este
de 840 g SU/kg, 0,38 g UN/kg, 18 g PBD/kg, 3,1 g Ca/kg, 1,1
P/kg.
Sunt utilizati in hrana vacilor cu lapte si bovinelor la
ingrasare cu rol de balast intestinal, fara a fi un aliment de baza
in hrana animalelor.
c) Ciucalaii de porumb contin pana la 35% celuloza; se
utilizeaza sub forma macinata si in amestec cu meleasa, borhot
umed, nutret combinat si nutret murat.
Valoarea nutritiva este apreciata la 0,4 UN/kg, 18 g PBD/kg, 0,6
g Ca/kg, 0,2 g P/kg si 860 g SU/kg nutret.
d) Vrejurile leguminoase provin din recoltarea boabelor de
fasole, soia, mazare, lucerna sau trifoi, fiind reprezentate de
tulpine, frunzele si pastaile uscate ale plantelor.sunt mai
proteice si mai digestibile decat paiele,cu valoare nutritiva
apreciata la 0,33 UN/kg,38 g PBD/kg, 12,6 g Ca/kg, 1,4 g P/kg, 2 mg
caroten/kg si 870 SU/kg.
Se utilizeaza in hrana bovinelor adulte 4 kg, iar la ovine 1 kg
sub forma tocata si saramurata (melasata) sau tocata si in amestec
cu nutret murat.
e) Pleava cerealelor este nutritiv superioara paielor, mai
digestibila; pleava de leguminoase (lucerna, trifoi) are continutul
de proteina similar fanului natural. Se pastreaza ca atare sau
insilozata cu pasta de porumb la
35% umiditate.
Plevurile se consuma ca atare, dar este mai indicat in amestec
cu sfecla sau bostani tocati si melasati. Se recomanda in hrana
bovinelor adulte in cantitate zilnica de 3 kg.
Valoarea nutritiva a plevurilor
Categoria de plevuriSU (g/kg)UN/kgPBD (g/kg)Ca (g/kg)P
(g/kg)Caroten (mg/kg)
Pleava de ovaz
Pleava de grau
Pleava de lucerna
Pleava de trifoi840
840
850
8500,38
0,34
0,73
0,6527
22
91
836,0
6,3
17,0
16,11,5
1,4
1,1
1,90,2
0,2
8,0
8,0
f)Grozurile II sunt sparturi de cereale rezultate dupa a II-a
selectare a boabelor pentru samanta.Valoarea lor nutritiva este
influentata de felul boabelor si de cantitatea de impuritati din
masa gozurilor,care de regula sunt particule de pamant, pietris.
Gozurile II se pot gasi in hrana ovinelor adulte fiindca acestea au
posibilitatea fiziologica de a alege fragmentele de cereale din
masa gozurilor.
g)Dejectiile de pasare au o anumita valoare nutritiva pot sa
contina pana la 35% proteina buna.Se utilizeaza in hrana taurinelor
la ingrasat in primele faze de ingrasare, prin uscare, macinare si
amestecare cu nutretul concentrat si nutretul murat. Se pot utiliza
si in hrana pasarilor de carne, reprezentand 10% din hrana zilnica
a acestora.
3.4. CONCENTRATE
a) Concentrate cultivate
Din aceasta grupa fac parte grauntele de graminee, semintele de
la leguminoase, oleaginoase, caracterizate prin digestibilitate
ridicata si un continut ridicat de substante nutritive.
Boabele de gramineee mai des utilizate sunt boabele de porumb,
orz, ovaz, secara, grau, care nu se administreaza in hrana
animalelor imediat dupa recoltare, ci numai dupao perioada de
maturare de circa 6 8 saptamani.
Boabele de porumb intra in proportie mare in hrana pasarilor si
porcilor si au un continut ridicat de amidon, grasime (4%),
proteina (10%), (soiul Opague 2), continut redus de saruri minerale
(1 2%), din care 45% saruri de fosfor si numai 2% saruri de calciu.
Vitaminele bine reprezentate sunt: E, B2 si provitamina A.
Digestibilitatea nutritiva este ridicata (80% pentru proteina, 75%
pentru grasime, 85% pentru amidon).
Valoarea nutritiva medie a boabelor de porumb este estimata la
66 g PBD/kg, 1,2 UN/kg, 0,2 g Ca/kg, 2, 3 g P/kg, 2 mg caroten/kg,
0,2 g lizina/kg si 860 g SU/kg boabe.
In hrana animalelor se administreza sub forma de uruiala, in
amestecuri de ferma sau nutreturi combinate industriale in care
porumbul participa in proportie variabila, 25 30% pentru taurine,
60 80% pentru porcine, 40% la cabaline, 70% la gaini ouatoare si
60% la puii de carne.
Grauntele de orz sunt eficiente in hrana porcilor la ingrasat,
mai ales in ultima parte de ingrasare cand influenteaza pozitiv
calitatea carnii si a grasimii. Orzul boabe intra in structura
nutretului combinat in proportie de 50% si are o valoare nutritiva
estimata la 84 g PBD/kg, 1,1 UN/kg, 1,8 g Ca/kg, 3,8 g P/kg, 0,2 mg
caroten/kg, 3 g lizina/kg si 860 g SU/kg boabe.
Grauntele de ovaz contin proteina cu cea mai ridicata valoare
biologica din toate grauntele de graminee, datorita procentului mai
mare de aminoacizi in proteina. Digestibilitatea substantelor
nutritive este ridicata: 84% pentru proteina, 90% pentru grasime,
87% pentru glucide, si 24% pentru saruri minerale. Valoarea
nutritiva este estimata la 92 g PBD/kg, 1 UN/kg, 1,3 g Ca/kg, 3,0 g
P/kg, 4 g lizina/kg si 870 g SU/kg boabe. Boabele de ovaz sunt
recomandate pentru alimentatia reproducatorilor masculi (50% din
ratia de concentrate), a animalelor de tractiune (40 50%).
Grauntele de secara au valoare asemanatoare orzului, dar
utilizarea lor se face dupa un atent control al prezentei de
corpuri straine, mai ales, cornul secarei, care contine alcaloidul
carnitina (0,1 0,4%) ce poate provoca afectiuni respiratorii,
circulatorii, digestive si nervoase la animalele ce au consumat
seminte atacate. Din laptele vacilor ce au consumat 2 kg secara
zilnic se obtine un unt sfaramicios.
Grauntele de grau recomandata pentru consumul furajer fac parte
din grupa celor improprii panificatiei sau sparturilor, in cazul
selectarii graului de samanta. Se utilizeaza, la puii de carne,
prin participarea in structura nutretului combinate.
Valoarea nutritiva este estimata la 101 g PBD/kg, 1,23 UN/kg,
0,5 g Ca/kg, 3,5 g P/kg, 3 g lizina/kg si 870 SU/kg boabe.
Semintele de leguminoase furajere mai des utilizate sunt
mazarea, fasolea si soia, ele avand un continut ridicat de
proteina, vitamina B, saruri de P, dar si substante inhibitoare a
cresterii prin actiunea lor de reducere a absorbtiei grasimilor si
a glucidelor. Pentru evitarea acestor actiuni se recomanda ca
utilizarea acestor boabe de leguminoase sa fie precedata de un
tratament termic de incalzire 1 2 minute la 300oC sau fierberea
boabelor, procedee prin care creste si digestibilitatea
proteinei.
Semintele de mazare se pot utiliza in hrana tuturor animalelor,
mai eficient in hrana lactantelor, ouatoarelor, reproducatorilor
masculi si a tineretului in crestere. Valoarea nutritiva este
apreciata la 182 g PBD/kg, 1,13 UN/kg, 2,2 g Ca/kg, 4 g P/kg si 870
g SU/kg boabe. Digestibilitatea substantelor nutritive este
apreciabila, coeficientii au valori de 85% la proteina, 95% la
grasima si 65% la zaharuri. Se dau in hrana dupa oparire si in
cantitati moderate, in medie 10 15% din structura unui nutret
combinat.
Semintele de soia au cel mai ridicat procent de proteina (34%)
si lipide (20%) si sunt usor digestibile si cu mare valoare
biologica. Boabele se utilizeaza, dupa tratare termica prin
fierbere pentru distrugerea factorilor antienzimatici, sub forma de
faina de soia cca. 15% din structura nutreturilor combinate pentru
hrana pasarilor, porcilor si tineretului bovin.
Valoarea nutritiva este estimata la 480 g PBD/kg, 1,15 UN/kg,
2,2 g Ca/kg, 7 g P/kg, 27 g lizina/kg si 880 g SU/kg boabe tratate
termic.
Semintele de oleaginoase au un continut ridicat de grasimi (30%)
si proteina (20%) cu o digestibilitate ridicata; sunt bogate in
fosfor dar mai ales in calciu.
Semintele de in sunt folosite in scop dietetic intrucat sunt
utilizate in afectiunile gastrointestinale ale tineretului, prin
formarea unui mucilagiu rezultat la fierberea boabelor. Se
administreaza sub forma de supe de in in perioada de intarcare a
viteilor si manjilor sau ca adaos suplimentar pana la 30%. Sunt
utilizate la pasari in perioada de naparlire pentru a scurta
aceasta perioada si la pregatirea animalelor de expozitie, pentru
imprimarea unui luciu placut al parului sau penelor.
Valoarea nutritiva este estimata la 341 g PBD/kg, 0,76 UN/kg,
12,9 g lizina/kg, 3,7 g Ca/kg, 8,5 g P/kg si 880 g SU/kg boabe.
Boabele de canepa se folosesc in hrana ouatoarelor pentru
stimularea ouatului; in hrana pasarilor de expozitie si a
cailor.
Valoarea nutritiva este estimata la 128 g PBD/kg si 1,7 UN/kg,
fiind mai celulozice decat boabele de in.
b) Concentrate industriale
Taratele rezultate in urma macinarii cerealelor; sunt valoroase
pentru consumul furajer datorita continutului ridicat de proteina,
vitamine din complexul B (B2, B3, B5, B12), fosfor sub forma de
fitina cu actiune laxativa.
Taratele de grau si secara sunt recomandate pentru vacile cu
lapte, scroafele lactante si pasari, iar cele de orz, ovaz si
porumb, mai bogate in celuloza, se recomanda bovinelor la
ingrasat.
Valoarea nutritiva a taratelor este redata in tabel.
Se recomanda furajarea cu cantitati moderate de tarate fiindca
in cazul folosirii lor in exces din laptele animalelor se obtine
unt moale sau sfaramicios.
Valoarea nutritiva a taratelor
Sortimentul de tarateSU
(g/kg)UN/kgPBD (g/kg)Ca (g/kg)P (g/kg)Caroten (mg/kg)
Tarate de grau
Tarate de porumb
Tarate de secara
Tarate de orz
Tarate de orez860
870
880
880
8800,77
0,85
0,77
1,05
0,77108
60
88
71
821,4
0,2
1,0
1,4
0,810,0
3,7
6,9
4,0
13,30.1
0.3
-
-
-
- Sroturile sunt reziduuri industriale de la extractia uleiului
din plante oleaginoase si au un continut ridicat de proteina,
vitamina B, fosfor. Se cunosc mai multe sortimente de sroturi dar
cele mai folosite in furajarea animalelor si mai nutritive sunt
cele de floarea-soarelui, sroturile din germeni de porumb,
sroturile de soia si cele de in.
Valoarea nutritiva a acestor stroturi este variabila in functie
de continutul de coji si este redata in tabelul urmator:
Valoarea nutritiva a sroturilor
Sortimentul de sroturiSU (g/mg)UN/kgPBD (g/kg)Ca (g/kg)P
(g/kg)Lizina (mg/kg)
Srot de floarea-soarelui tip A
Srot de soia calitatea I
Srot de germeni de porumb
Srot de in910
880
900
8800,79
1,15
1,1
0,76390
480
00
3414,0
2,2
0,7
3,710,0
7,0
4,6
8,514,7
27,0
9,0
12,9
Stroturile de floarea soarelui participa cu cca 10 20 % in
structura combinatelor pentru vacile cu lapte, reproducatorii
masculi, porci adulti si pasari ; ele completeaza nutreturile cu
proteina de mare valoare biologica prin continutul in
metionina.
Stroturile de soia au o valoare biologica ridicata datorita
proteinei cu un continut ridicat de aminoacizi esentiali , mai
putin metionina; de aceea va participa in structura nutreturilor
combinate (25 30%) pentru porcine si pasari in asociere cu srot de
floarea soarelui.
Extractul de proteina din soia se utilizeaza la prepararea
inlocuitorilor de lapte (SOIALACT).
Taieteii uscati din sfecla de zahar se obtin prin uscarea
taieteiilor umezi pana la 10 15% umiditate si apoi brichetarea in
amestec de uree si melasa. Se administreaza in urmatoarele
cantitati: vitei 0,05 2kg. suine 0,75-1 kg.
Valoarea nutritiva este estimata la 103 g PBD \ kg; 0,89 UN \
kg, 5,8 g Ca \ kg, 0,5 g P \ kg si 894 g Su \ kg nutret.
Drojdiile furajere sunt bogate de in proteine (52-57 %) si au
mare valoare biologica prin continutul lor in aminoacizi esentiali
(mai putin metionina si cistina), in vitamina B si
microelemente.
Drojdiile se obtin pe cale industriala prin utilizarea de suse
de drojdii din genul Candida si Torula care se dezvolta in medii
nutritive, de regula la noi in tara dejectiile de porcine
hidrolizate, acid, melasa, coceni si paie hidrolizate sau deseuri
din lemn. Digestibilitatea substantelor nutritive este foarte
ridicata (90-96 %).
Drojdiile sub forma de faina galbena pana la bruna au o valoare
nutritiva ridicata si variabila in functie de substatul nutritiv pe
care sau format.
Valoarea nutritiva a drojdiilor
Sortimentul de drojdiiSU (g/mg)UN/kgPBD (g/kg)Lizina (g/kg)Ca
(g/kg)P (g/kg)
Drojdie de bere uscata
Drojdie de melasa
Drojdie de lesii bisulfitice
Drojdie de n parafina
Drojdie de hidrolizate din lemn875
900
900
940
9001,12
1,08
1,08
1,08
1,08445
465
420
505
4722,2
3,8
3,2
33
-1,6
-
5,3
5,0
5,512,8
-
16,3
16,0
16,9
Drojdiile se pot folosi in componenta nutreturilor combinate in
proportie de 10% pentru toate speciile de animale, pentru
innobilarea nutritiva a grosierilor folosite in hrana
rumegatoarelor sau in inlocuitorii de lapte 3-6 %.
c) Fainurile proteice de origine vegetala.
faina furajera se obtine de la macinarea graului, orzului si de
la glasarea orezului. Valoarea nutritiva este data de cantitatea de
tarate rezultata la extractia fainei de cereale. Faina furajera
este utilizata in hrana porcilor la ingrasat.
Praful de moara este un amestec de tarate, faina si cantitati
variabile de pamant si praf recomandat in hrana animalelor la
ingrasat, daca impuritaile nu depasesc 50% din masa prafului de
moara. Valoarea nutritiva a prafului este valabila de la 0,45 UN \
kg la praful cenusiu si 90 g PBD \ kg, pana la 0,53 UN \ kg la
praful alb si 110 g PBD \ kg.
d) Fainurile proetice de origine animala reprezinta o sursa
importanta de proteine, grasimi si vitamina B, rezultate din
prelucrarea produselor animaliere in fabricile de lapte, de
conserve de peste sau abatoare.
Laptele smantanit deshidradat este folosit in hrana purceilor si
viteilor ca inlocuitor de lapte (INLAVIT si PORLAVIT), valoarea
nutritiva fie estimata la 334 g PBD \ kg , 1,4 UN \ kg, 26 g lizina
\ kg, 13 g Ca\kg, 10 g P\kg.
Zerul deshidratat rezulta din prepararea branzeturilor si se
utilizeaza mai ales in hrana porcilor. Valoarea nutritiva este de
120 g PBD \ kg, 1,4 UN \kg, 11 g lizina\ kg, 9 g Ca\ kg si 8 g
P\kg.
Zara deshidratata rezulta din prelucrarea untului; se foloseste
in hrana porcilor si are valoarea nutritiva estimata la 325 g PBD\
kg, 1.3 UN\ kg, 22,4 g lizina\ kg, 13 g Ca\kg, si 9,6 g P\kg.
Faina de peste rezulta din rezidurile ramase in urma fabricarii
conservelor de peste sau din pesti cu valoare alimentara redusa,
avand un coeficent de degestibilitate de cca 90% si fiind bogata in
proteine, grasimi si fosfor. Valoarea nutritiva este ridicata: 650
g PBD \kg, 1,0 UN \ kg, 44 g lizina\ kg, 60 g Ca \ kg, 33 g P\kg,
2880 Kcal EM si 10% grasime bruta.
Faina de carne este utilizata in hrana tineretului in crestere a
pasarilor, intrand in componenta nutreturilor combinate in
proportie de 3-5%. Faina de carne este folosita pentru suplimentul
de proteina ce il asigura, valoarea sa nutritiva fiind estimata g
PBD\ kg, 1,16 UN \ kg, 206 g lizina \ kg, 100 g Ca\ kg, 45 g P\kg,
2070 Kcal EM si 10% grasime bruta.
Faina de sange se obtine din sangele rezultat prin sacrificarea
animalelor in abatoare , fiind utilizata in prepararea nutreturilor
combinate (6%) pentru hrana puilor de cane si a porcilor. Valoarea
nutrtiva este de 800 g PBD \ kg, 1,3 UN \kg , 24 kg lizina\ Kg, 2,8
g Ca\ kg, 2,2 g P\kg, 2845 Kcal EM si doar 1% grasime bruta.
Faina de carne oase se obtine prin fierberea carnii, 8 ore la
1350 C si 5 atm. Impreuna cu oasele, in unitati specializate de
ecarisaj (PROTAN) rezultand un produs bogat in saruri munerale si
fara grasimi, care se foloseste la prepararea nutreturilor
combinate (6%) pentru porci si pasari. Valoarea nutritiva este de
250 g PBD\kg, 1,05 UN \ kg, 14 g lizina\kg, 150 g Ca\ kg si 100 g
P\kg.
e) Sparturile de cereale (gozuri I) sunt formate din boabe
sparte sau seci, seminte de buruieni, ele reprezentand aproximatic
10\din productia totala de cereale recoltata. Gozurile sunt
utilizate, dupa macinare in hrana taurinelor la ingrasat sau a
ovinelor si au o valoare nutritiva variabila (0,4-0,9 UN\kg si
100-140 g PBD\kg).
5.ENERGETICEa) Grasimile vegetale de uz furajer sunt utilizate
nuami sub forma de ulei de porump sau soia in prepararea
inlocuitorilor de lapte, in drojdiile furajere, in sroturi si
nutreturi combinate, aducand un aport important de grasimi fiindca
contin 99,4% grasime bruta iar energia metabolizata (EM) asigurata
se estimeaza la 8800 Kcal \kg . Au digestibilitate ridicata si un
continut ridicat de acizi grasi nesaturati care au efect productiv
scazut.
b) Grasimi animale de uz furajerDin aceasta grupa fac parte
untura de porc, seul si jumarile de abator rezultate din
prelucrarea produselor de abator.
Untura de porc se foloseste in producerea nutreturilor combinate
(5%), dar pentru a preveni oxidarea ei se adauga in retelele
combinate substante antioxidante (Etoxiquin, Topanol).
Valoarea nutritiva aunturii se estimeaza la 2,4 UN\kg, 8800 Kcal
EM\kg, la un continut de 99,4% grasime bruta.
Jumarile de abator dau rezultate brute in hrana tineretului
porcin si a pasarilor datorita continutului relativ bun de proteine
(38%) si grasimi (34%), valoarea nutritiva fiind estimata la 1,7
UN\kg si 350 g PBD\kg.c) Zaharul furajer este utilizat ca
stimulator energetic pentru animalele care depun eforturi fizice
caii de galop, trap sau de obstacole, cainii de curse care au
nevoie de resurse furajere energetice concentrate. Zaharul furajer
are 1,8 UN\kg si 2545 Kcal\kg.
d) Melasa este un subprodus de la fabricarea zaharului;contine
60% zahar, 10% saruri minerale, in special microelemente
(K,Fe,Zn,Mn, Cu, Co) iar in cantitati mai mici proteine (9%).
Melasa se utilizeaza, dupa diluare cu apa (1\4), pentru innobilarea
gustului la nutreturile celulozice tocate, cu rol de diant in
prepararea granulelor combinate sau diluant al ureei de uz
furajer.
Melasa administrata zilnic se asociaza obligatoriu cu furaje
fibroase si grosiere pentru a preveni tulburarile
gastro-intestinale. Cantitatea recomandata zilnic este de 1,5-2 kg
la taurine adulte, 0,2 kg la ovine si porci la ingrosat.
Valoarea nutritiva este la 60 g PBD\kg, 0,81 UN\kg, 1950 Kcal,
EM \kg, 1 g Ca\kg si 0,2 g P\kg.
3.6 MINERALE
a) Macroelementele furajere (Ca, P, K, Na, Mg, Cl, S)
Surse de calciu:
creta furajera este principala surasa de calciu; ea contine 39%
(390 g) Ca\kg creta furajera, sub forma de CaCo3. Este utilizata
mai des in perioada de stabularie, la toate animalele in amestecul
de concentrare, in cantitate zilnica de 50-80 g taurine adulte, 25
g la tineretul taurin, 2 g la puii de carne, 6 g la gainile
ouatoare;
cojile de oua contin 95% saruri minerale, din care Ca pur 38%.
Este un supliment de Ca in hrana ouatoarelor si porcilor, continand
70 g proteine, 30 g grasimi la kg de coji;
varul stins se utilizeaza in conditii gospodaresti de crestere,
dupa o pastrare de 3 luni; el contine 54,1% Ca.
Sursele de fosfor:
faina de oase provine din macinarea oaselor; contine 150 g P\kg,
330 g Ca \kg, 15 g grasimi\kg. Cele mai bune rezultate se obtin la
pasari, prin folosirea preparatului FOSFOMAR, care contine 80%
fosfor sub forma de fosfat dicalcic, care se descompune numai in
apa calda si se pun in libertate 240 g Ca si 185 g P la kg
preparat.
Sursele de potasiu suplimentat, mai eficiente, sunt carbonatul
de potasiu (K2Co3), care contin 56% K solubul la 200 C si clorura
de potasiu (KCl), care contine 52% K solubil la 200 C, dar si clor
47%.
Cerintele de potasiu sunt de regula asigurate prin furajele din
ratie sau jurajele combinate.
Sursele de sodiu
Majoritatea furajelor au continut redus in sodiu; adesea,
satisfacerea sodiului se face prin clorura de sodiu care contine
40% Na, dar si 60 % Cl. Sarea de bucatarie se utilizeza macinata
atunci cand intra in structura nutreturilor combinate sau bulagari
pentru lins la cabaline, ovine si taurine. In zonele cu solul sarac
in iod se utilizeaza sarea iodata cu 5 mg iod \kg sare.
Sursele de magneziu suplimentar completeaza deficitul natural al
plantelor pentru a satisface cerintele animalelor.
Oxidul de magneziu (MgO) contine 60,3% Mg si se adauga in sarea
administrata taurinelor (15-30%), fiind cea mai utilizata sursa
suplimentara de Mg.
Sursele de clor sunt prezentate in diferite suplimente minerale;
cel mai obisnuit mod de asigurare il constituie clorura de sodiu
care contine 60 % Cl.
Sursele de sulf sunt reprezentate prin floarea de sulf
(participa in structura premixurilor minerale pentru animale) si
prin sulfatul de sodiu care contine 10% S si 14% Na.
b) Microelementele furajere (Fe,Cu,Co,Mn,Zn,I) Sursele de fier
sunt necesare pentru suplimentarea fierului in perioada lactanta,
prin utilizarea de preparate complexe injectabile sau complecsi
chelatici care sporesc solubilitatea microelementelor.
Sulafatul feros (FeSO4. 7H2O) contine 20% Fe si 34 % SO4, este
solubil in apa si se introduce in premxurile numerale. El este
elementul principal fier Dextrant injectabil, necesari prevenirii
anemiei feriprive la purcei.
Sursele de cupru
Sulfatul de cupru (CuSO4) contine 40% Cu si se utilizeaza
eficient in hrana porcilor, in cantitate de 250 mg \kg furaj
combinat.
Clorura de cupru contine 37% Cu si este mai eficienta in cazul
utilizarii in alimentatia ovinelor.
Sursele de cobalt sunt necesare in zonele geografice deficitare
pentru a intensifica ritmul de crestere al animalelor.
Cea mai utilizata sursa este clorura de cobalt (CoCl2), ea
intrand in structura premixturilor minerale.
Sursele de mangan:
oxidul de mangan contine 77,4% Mn si este o sursa buna de mangan
pentru preparerea premixurilor minerale chelatate;
premanganatul de potasiu (KMnO4) contine 35% Mn cu solubilitate
in apa de 25 g la 65o C si utilizabil mai ales la pasari;
sulfatul de mangan intra in structutra premixurilor de
microelemente; are solubilitatea in apa de la 48o C de 98,5g .
Accesibilitatea lui in organism depinde de structura ratiei in
ceilalti compusi organici si minerali.
Surse de zinc:
carbonatul de zinc se utilizeaza cu bune rezultate la puii de
gaina si de curca; contine 52% Zn;
sulfatul de zinc contine 37% Zn si este utilizat in special
pentru pasari si porci;
oxidul de zinc contine 80% Zn si este recomandat pentru
sulplimentarea minerala la ierbivore si porcime.
Sursele de iod:
iodura de potasiu (IK) este cea mai utilizata sursa de iod, ea
contine 76,4% iod. Are dezavantajul instabilitatii in masa
premixurilor, de aceea se trateaza premixul cu sterat de calciu
pentru a mari stabilitatea iodului de doua ori. Se utilizeaza pe
scara larga si sarea iodata, care contine 5mg IK pe 100 g sare,
care va fi pastrata la intuneric pentru stabilizarea iodului. In
ultimul timp se recomanda inlocuirea iodului cu iodati, in special
iodat de potasiu inclus in sare iodata.
Surse minerale chelatice. Chelatii metalici sunt complecsi
organici (saruri de microelemente + EDTA) sau anorganici (sticla
solubila + Fe,Cu,Mn,Co,Zn) prin care se asigura stabilitate
ridicata ionilor metalici si se mareste gradul lor de aborbtie la
nivel intestinal.
3.7 ADEZIVI FURAJERI
a)Vitaminele
-vitamina A poate fi sintetizata pe cale industriala pentru
suplimentarea nutreturilor combinate cu aceasta. Preparatele
sintetice mai utilizate sunt:
vitamina A alcoolica pulbere, contine 3 333 UI vit. A\mg
vitamina A palminat solutie uleioasa, contine 1 810 UI
vit.A\mg
vitamina A acetat pulbere, preparat cu vitamina A in forma
stabila contine 2 910 UI vit. A\mg
Vitamina A sintetica este sensibila la agenti oxidativi; de
aceea se stabilizeaza prin inglobatrea in gelatina si zahar,
impreuna cu un antioxidant corespunzator (BHT,BHA), rezultand
preparatul Microvit A, care contine 500 mii UI vit.A\g.
vitamina D3 sintetica este utilizata in amestecurile combinate
pentru a sulplini lipsa lor din nutreturile de origine vegetala.
Dozele sunt cuprinse intre 7000 UI la vaci cu lapte si 1000 UI la
pui prin utilizarea preparatului Microvit D3, in care vitamina D3
este protejata in gelatina.
Vitamina E este necesar a se suplimenta mai ales la animalele
crescute in sistem intensiv, care nu pot sintetiza vitamina E. se
foloseste Microvit-E, intre 30 mii UI la gaini ouatoare si 200 mii
UI la vaci cu lapte.
Vitamina K se suplimenteaza pe cale sintetica folosind
preparatul MBS, in cantitate de 200 mg, dizolvat in 100 l apa, la 1
kg nutret combinat fiind necesar 1 ml solutie.
Vitamina B1 se suplimenteaza folosind clorhidrat de tiamina si
mononitrat de tiamina, in doze de 1,5-2,5 mg\kg nutret
combinat.
Vitamina B2. Riboflavina se obtine pe cale sintetica prin
biosinteza (drojdii, antibiotice) sau prin sinteza chimica si se
comercializeaza sub forma sarii de sodiu a riboflavin-5-fosfatului
si a zoofsforul PL + 2.
Dozele biostimulatoare sunt cuprinse intre 3,5 si 6,0 mg
vitaminaB2\kg nutret combinat. Se utilizeaza si zoofosforul PL +
2.
Vitamina B3 se poate suplimenta in nutreturile combinate
preparate prin utilizarea pantotenatului de calciu produs pe scara
industriala, necesarul de substanta activa (acid pantotenic vit.
B3) fiind de 12-15 mg\kg nutret combinat.
Vitamina B6 se obtine suplimentar din drojdiile furajere,
cereale incoltite, iar pe cale chimica se obtine clorhidrat de
piridoxina.
Dozele biostimulatoare care intra in structura nutreturilor
combinate sunt cuprinse intre 3 si 6 mg vit. B6\kg nutret.
Vitamina B12 se produce prin biosinteza sub forma unui premix
furajer denumit Bevitex cu 200 gama vitamina B12\g. Pentru
stimularea alimentatiilor animalelor se recomanda ca nutreturile
combinate sa fie suplimentate cu doze de 10-15 mg vit B12\ tona
nutret combinat.
Vitamina C se produce si pe cale sintetica, acidul ascorbic
fiind necesar mai ales la animalele crescute in conditii intensive
de exploatare. Se recomanda o doza stimulativa de 50-100 ppm acid
ascorbic in nutret combinat.
Aminoacizii
Solutionarea formei de proteina implica cresterea productiei de
aminoacizi obtinuti prin biosinteza sau sinteza chimica, care sa
suplineasca lipsa de proteina din nutreturile vegetale sointetice
si de origine animala.
Cele mai utilizate preparate de aminoacizi sunt:
L lizina furajera folosita in doza de 2-5 kg\nutret combinat pe
baza de porumb (porci si vitei 0-6 luni).
DL metionina folosita in doza de 0,4-1 kg\tona combinate
(purcei, pui de carne si tineret de inlocuire).
Antibioticele furajere reprezinta un grup de compusi chimici
sintetici care au proptietati bacteriostatice si bactericide
impotriva germenilor patogeni, iar ca scop secundar stimuleaza
productiile animaliere.
Antibioticele furajere se folosesc insa cu mare discernamant, in
doze sub 10ppm pentru a evita fenomenul de antibiorezistenta a
germenilor prin consum prelungit de antibiotice.
Flavomicina este un bactericid care stimuleaza sporul de
crestere in greutate, ecloziunea, productia de oua, daca este cu
10ppm in nutretul combinat.
Eritronicina se utilizeaza in doze de 5 20 ppm in nutreturi
combinate pentru pasari, porci si taurina in vederea stimularii
cresterii si reducerii cunsumului de nutret.
Doza de 100ppm previne starea de stress in timpul transportului
indelungat, in timpul vaccinarilor sau a erorilor tehnologice de
crestere si furajere. Substanta activa se gaseste si in preparatul
Gallimicin.
Tylan este un antibiotic furajer eficace in prevenirea
tulburarilor degestive la porci sau la purcei, a microplaziei la
pui si a sintezei infectioase la curci, in doza de 10 40ppm.
Apramicina este activa in tratarea si prevenirea tulburarilor
digestive la porci sau in cazul bronho-pneumoniilor, doza eficienta
fiind de 100ppm prin utilizare 10 40 zile.
Se utilizeaza preparatul Apralan care intra in structura
premixurilor medicamente pentru nutretule combinate.
Substantele enzimatice. Enzimele sunt biocatalizatori chimici cu
rol in reglarea metabolismului nutritiv; sint produse de glandele
endocrine sau eliberate de plante, bacterii sau ciuperci.
Subtilaza Z intervine in predigerarea amidonului si partial a
substantelor proteice din amestecurile furajere alcatuite pe baza
de cereale (porumb, orz, ovaz, grau). Preparatul sporeste
degestibilitatea amidonului foloseste la tineretul intarcat
timpuriu la care echipamentul enzimatic propriu este incomplet
dezvoltat.
Aspergilaza Z este un preparat enzimatic de uz furajer obtinut
prin cultivarea submersa a unor tulpini de Aspergillus pentru
producerea de proteina usor asimilabila destinata rumegatoarelor
supuse ingrasarii.
Suifort este un preparat lipido-proteic usor asimilabil cu 6%
grasime si 9% proteina, destinat intarcarii purceilor prin
distribuire peste nutretul combinat in prorortie de 5 10%, iar la
purceii tratati 15 20%.
Lactosilul este un preparat biologic realizat din culturi
selectionate de bacterii acidolactice, utilizat pentru oprirea
proceselor fermentative nefavorabile din furaje insilozate; contine
arome placute, imprima nutretului insusiri dietetice. Folosit ca
adaos in furaje se utilizeaza 1kg/t, iar ca adaos in furajarea
directa la tineret sau gestante cantitatea de 0,3 kg/zi.
Lactosiul conserva bine vitaminele si enzilele din nutret
insilozat, fapt ce-I creste gradul de cunsumabilitate si
digestibilitate.
Substante colorate. Pigmentii vegetali se realizeaza din extract
de lucerna sau faina de ardei, se folosesc in cantitati de 0,2% in
nutreturile combinate, cu scopul realizarii pigmentarii pielii
puilor broiler sau a galbenusului de ou. Extractul de faina de
lucerna contine 1500mg xantofila si 750 mg caroten/kg.
Substante hormonale. Hormonii se folosesc ca biostimulenti in
scopul ridicarii eficientei substantelor nutritive . substantele
sintetice SINOVEX si ROLGRE sunt utilizate in hrana oilor adulte
(2mg), tineretului taurin la ingrasat (10 mg) si bovinelor adulte
(30 mg), la care se recomanda si preparatul MELENGESTEROL acetat
(MGA)- 0,5 mg/zi.
Hormonii asigura sporisea cresterii ci 18%, stratul de grasime
se reduce si creste productia de carne.
Substantele antioxidante. Se adauga cu scolul de a preveni
oxidarea grasimilor cat si degradarea unor substante active
(vitamine liposolubile).
Lecitina pritejeaza impotriva oxidarii grasimilor; contribuie la
conservarea inlocuitorilor de lapte timp de 30 zile, daca se adauga
in proportie de 2 5%.
BHT,BHA Santoquin (butil hidroxitoluen, butil hidroxianisol)
sunt antioxidante metabolice , active si in organismul animal;
reduc oxidarea -carotenului din faina de lucerna, agrasimilor din
faina de peste si de carne-oase, a ileiului din germeni de cereale,
a vitaminelor liposolubile, contribuie la conservarea pigmentilor
naturali din faina de lucerna si porumb. Doza utilizata este de 125
150 mg/t nutret combinat.
Acidul citric se utilizeaza ca antioxidant in conservarea
grasimilor in produse destinate consumului uman si in inlocuitorii
de lapte pentru vitei.
Acidul propionic are actiunea fungicida si bactericida, asigura
conservarea cerealelor cu umiditate ridicata (1 l/t) prin
pulverizarea sub forma de aerosoli in masa cerealelor.
Substante azotate sintetice neproteice (SASN). Utilizarea SASN a
pornit de la necesittea asigurarii cerintelor sporite de proteine
pe cale sintetica, prin surse conventionale de proteina anorganica.
Utilizarea SASN a fost posibila datorita specificului
microorganismelor ruminale a rumegatoarelor de a-si sintetiza
proteina proprie pe seama azotului neproteic, urmand ca in stomac
glandular si intestin, bacteriile sa fie distruse, iar proteina sa
fie descompusa pana la aminoaciziii utilizabili de organismul
animalului gazda.
Cele mai utilizate SASN sunt ureea (carbanida) si starea
(amidon+uree).
Ureea CO(NH2)2 este o pulbere fina, incolora si foarte
higroscopica, care poate inlocui proteina naturala; o tona de uree
poate inlocui 7 t sroturi de floarea-soarelui sau 12 t mazare sau
30 t porumb.
Ureea se descompune usor in amoniac (NH3) cand ajunge in rumenul
rumegatoarelor, iar acesta este utilizat de bacteriile ruminale, ca
sursa de hrana. Pe aceasta cale azotul anorganic din uree partucupa
la formarea proteinei vegetale bacteriene. Bacteriile vor fi
consumatede protozoare astfel incat proteina vegetala bacteriana se
trabsforma in proteina de origine animala cu mare valoare
biologica, iar protozoarele, prin descompunerea intestinala, pun la
dispozitia organismului gazda aceasta valoroasa sursa de
prpteina.
Urilizarea ureei trebuie facuta insa cu mult discernamant, in
doze verificate si dupa o acomodare a organismului cu ureea
sintetica. Excesul de amoniac determina stari de intoxicatie,
manifestate prin hipersalivatie, timpanism, tulburari de echilibru
si stare de coma. Pentru a preveni intoxicatiile, se utilizeaza
zaharul si acizii organici (acetic, lactic, propionic), care
fermenteaza in rumen si favorizeaza o degakare lenta a amoniacului,
astfel ca se poate preveni sau interveni cu succes in cazurile de
intoxicatie.
Doza optima este de 25 grame uree pentru 100 kg greutate vie, la
toate categoriile de rumegatoare, dupa intarcarea si cu respectarea
urmatoarelor masuri:
folosirea alimentelor bogate in glucide (faina de porumb)pentru
dezvoltarae numeroasa a bacteriilor ruminale;
asigurarea sarurilor minerale (NaCl 3,5%, Ca 1%, P 0,8%) si a
vitaminei A (40mil. Ul/t combinate);
se aplica numai la animalele sanatoase dupa o acomodare cu doze
mici de uree, pe o perioada de 10 zile, pentru a preveni
intoxicatiile.
In cazul intoxicatiilor se intervine cu unul din antidoturile
administrate pe cale bucala:5l lapte, 1 l otet 9 diluat 1:3 ci
apa.
In completare, se administreaza 1 l solutie de 30% melasa saau
zahar.
Cand a aparut timpanism se face trocarizarea ruminala pentru
evacuarea gazelor din rumen, apoi se injecteaza glucoza si cofeina
in vena jugulara. Dupa inlaturarea formei acute se intervine cu 1 l
ulei de soia sau floarea-soarelui pentru actionatrea
peristaltismului intestinal. Pentru a preveni intoxicatiile cu
uree, au aparut noi tehnologii de preparare bazate in special pe
amestecarea ureei cu amidon gelatinizat.
STAREA (amidon +uree) este un amestec eficace, dintre uree (20%)
si amidon gelatinizat provenit din cereale supuse unui tratament
termic (75%), in prezenta unui liant (bentonita de sodiu 50%).
Produsul elimina riscul intoxicatiei, inbunatateste
plalatabilitatea furajului prin modificarea gustului din amar in
dulce.
STAREA se utilizeaza ca supliment de proteina, in functie de
greutatea vie, varsta si starea fiziologica.
Preparate furajere.
Nutreturi cominate.
Nutretul cobinat este un amestec omogen forma din mai multe
macro si microcomponente care satisface cerintele nutritive pentru
specia si categoria pentru care este detinat
Nutreturile furajere sunt amestecuri vitaminice, proteice si
minerale care, prin participarea in structura nutreturilor
combinate, imbunatatesc valorea biologica a acestora in directia
satisfacerii cerintelor nutritionale la animale la care se
administreaza.
Din aceasta grupa fac parte zoofortrile pentru pasari (A1, A2,
A3, A4, A5, A6), porci (P1, P2, P3), taurine (T1, T2, T3, T4, T5,
T6,) si ovine (O1).
Din grupa nucleelor furajere fac parte si concentratele
proteino-vitamino-minerale (PVM), in structura carora intra
zoofoforturi specufice speciilor de animale cat si furaje de
origine vegetala si animala.
Pentru pui de carne se prepara retetele de PVM 2111 si 2121
pentru porcine crescute in sistem intensiv se prepara retelele de
PVM 11, 12, 1 3, 1 4, 1 5, 1 6, 1 7 si 1 8, iar pentru taurine se
prepara retetele de PVM 30 12, 30 13, 30 14, 30 15, si 30 16.
Premixurile sunt amestecuri de vitamine, antibiotice,
aminoacizi, minerale si furaje proteice, care sunt utilizate pentru
combaterea stresurilor, a unor afectiuni nutritionale sau simularea
productiei.
Premixurile pentru pasari
STRESOL contine un complex de vitamine (A, D3, B, C),
antibiotice si lactoza; se da in apa de baut, avand rol antistress
si se foloseste inainte si duapa transportul pasarilor la destinati
mari sau in momentul vaccinarilor, cand ele sunt agitate;
STREGAL contine un complex de vitamine, antibiotice si drojdie
furajera, care participa in proportie de 1% in nutretul combinat;
are rol antistress datorat transportului sau vaccinarilor;
CANIGAL este un amestec de vitamina D3, clordelazin
(tranchilizant) si saruri minerale (Mn, Zn, P) pe suport de sroturi
de soia care, utilizat in proportie de 1% din masa nutretului
combinat, combate canibalismul la pasari.
OVOGAL este utilizat pentru stimularea productiei de oua prin
participarea cu 1% la structura nutretului combinat. Este alcatuit
din vitamine (E, k3, B), aminoacizii, sarurile minerale (Mn, ZN),
pe suport de drojdie furajera.
premixuri pentru porcine.
STREPOR este utilizat pentru combaterea stresului de transport
prin participarea cu 2% la structura nutretului cimbinat, este
alcatuit din vitamine(A, D3, E, B, C), sulfamide, antibiotice,
saruri minerale (Fe, Zn, Co, Mn, Cu, Mg, I), pe suport de porumb
boabe macinat;
ENTEROSOL se utilieaza pentru combaterea enteritelor la tineret
porcin prin administrarea in apa de baut, fiind compus din vitamine
(A, B, C), sulfamid, pe suport de lactoza.
Premixuri pentru bovine
BOVIENTER este un premix pentru tratamentul enteritelor la vitei
sugari, administrat per-os; este alcatuit din vitamine (B1, B2,
B6), sulfamide, seleniu, pe suport de lactoza.
GESTAVA este in premix pentru vaci in ultimile luni de gestatie,
administrat in nutretul combinat si alcatuit din vitaminele (A, D3,
E), saruri minerale (Fe, Zn, Co, Mn, Cu, Mg, I), faina de oase,
toate pe suport de porumb boabe fin macinat;
PREMIX B INLAVIT este un premix votamino mineral pentru Inlavit,
alcatuit din vitaminele A, D3, E, K3, B si C,antibiotice si saruri
minerale (Fe, CU, CO, Mn, I) care intra in structura
substituentului de lapte pentru a creste valoarea alimentara a
acestuia, aducandu0l cat mai aproape de compozitia chimica a
laptelui natural de vaca.
premixuri pentru ovine.
OVIFORT contine vitamine (A, D3, E, K3, B1 si B2), elemente
minerale (Mn, Mg, Cu, K si Co) si aminoacizi, toate cu actiune
biostimulatoare asupra metabolismului general, marind rezistenta
organismului fata de infectii si totodata favorizeaza sporul de
crestere la tineretul ovin.
Se administreaza in functie de furaj in proportie de 1%, timp de
10 15 zile.
Premixuri pentru iepuri
CUNIFORT contine vitamine (A, D3, E, PP, K3), substante
antioxidante, elemente minerale (Mn, Mg, Cu, K si Ca) si aminoacizi
, cu actiune remineralizanta, ajuta la resorbtia Ca si P din tubul
digestiv. Se recomanda in cazuri de satcina si lactatie cand
necesarul de Ca si P este marit.
Doza zilnica este de 6 g/zi, timp de 5 10 zile.
Premixiuni pentru nutrii.
NUTRIFORT contine vitamine (A, D3, E, K3, B), si elementele
minerale (Fe, CU, CO, Mn, I), cu rol in crestere si reproductie,
administrat in proportie de 1% in furazul nurcilor.
Substituenti.
PORLAVIT substituent pentru laptele natural de scroafa: din
structura lui fac parte:
- lapre praf degresat 65 %
- drojdie furajera 7 %
- grasime de porc 7 %
- zahar 5,3 %
- lecitina 4 %
- bevitex premix 2,2 %
- faina de oase 1,2 %
- carbonat de calciu 0,5 %
- strepor premix 2,3 %
- aminoacizi x
- vitamine (A, D3, K3, Cu) x
- saruri minerale (Fe, Zn, Cu) x
- sulfamide
INLAVIT substituent de lapte pentru vitei; din structura lui fac
parte:
- lapte praf samntanit 70,8 %
- seu de vaca 10 %
- untura de porc 7 %
- ulei vegetal 2 %
- lecitina 1 %
- colina clorhidrica 0,1 %
- glucoza 4 %
- lactoza 1 %
- amidon hidrolizat 3 %
- antiozidant 0,1 %
premix antibio vit.-mineral 1 % 100,0
Substutuentul contine 17% GB, 25% PB , 95% SU;se utilizeaza la
vitei dupa perioada colostrala de 5 zile, pana la 40 zile cand
viteii se intarca. In timpul folosirii Inlavitului (tabelul de mai
jos) se administreaza la disc fanuri de lucerna, nutret combinat
(30 3) si premix B Inlavit.
Varsta(zile)ColostruINLAVIT (preparat)TOTAL pe zi (l)
DimineataPranzSeara
0 5
6 10
11 35
36 405
-
-
--
2
2,5
--
-
-
2-
2
2,5
-5
4
5
2
Pentru a prepara un litru Inlavit se folosesc 100g Inlavit praf
dizolvat in 0,9 l apa calda la temperatura de 45C.
SOIALACT se bazeaza pe utilizarea surselor vegetale completate
cu diferiti aditivi furajeri fara a folosi lapte degresat praf;
este un hidroizolat din sroturi de soia, sterilizat si completat ci
grasimi emulsionabile si vitamine.
Soialactul contine 2,4% PROBLEMA,1,5 GB, 33% SEN, are culoare
alb galbuie si gust dulceag, prezinta o valoare nutritionala a
laptelui integral intre 70% si 80%, valoare ce poate fi ridicata
prin substituirea apei potabile cu zer dulce.
Introducerea Soialctuluio se face treptat, timp de 4 zile, prin
amestecare in raport crescand cu lapte integral pana la 1:2 la
finalul alaptarii (75 zile). Substitientul se introduce in
alimentatia viteilor de la 21 zile de la fatare, concomitent fiind
necesara introducerea in alimentatie a fanului vitaminos din
trifoliene ce se distribuie la discretie, sub forma tocata 25% si
intreaga 75%, cat si utilitatea folosirii nutretului combinat cu un
minimum de 650 g\zi. In perioada de 55 zile de alaptare cu Soialact
se realizeaza 600 g spor de crestere in greutate; viteii depasesc
mai usor criza de intarcare.
RALTAN substituient de lapte pentru tineret animalier, obtunut
prin hidroliza enzimatica a viscerilor de pasare, rezultate din
abatoare avicole, in adaos cu grasime anumala si lecitina.
Reltanul se administreaza viteilore incepand cu a 10-cea zi de
viata. In intervalul 1-120 zile se itilieaza in duoa tainuri 6 l
\zi; un tain de 3l este format din 75g Reltan diluat in 4,125 l
lapte tras si amestecat cu 1,5 l lapte integral, la care se adauga
3 g premix vutaminic ( A, D3, E, C ) pe suport de drojdie furajera.
De la 120 la 140 zile se administreaza 4 l \zi substituent in doua
tainuri, iar de la 140 la 150 zile se administreaza 2l \zi intr-un
singur tain si intarcarea. In periada folosirii Raltanului se vor
administra la discretie fanuri vitaminoase de trifoliene.